GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · Traficul de fiinţe umane constituie o încălcare a...

$: GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · Traficul de fiinţe umane constituie o încălcare a libertății și demnității individuale și este o formă gravă de infracțiune, care$
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Î R E nr._______

din ____________________________________

Chișinău

\\172.17.20.4\operatori\007\ANUL 2018\HOTARARI\3757\3757-redactat-ro.docx

Cu privire la aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a

traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023 şi a Planului de acțiuni

pentru anii 2018-2020 privind implementarea acesteia

----------------------------------------------------------

În scopul executării art. 7 din Legea nr. 241-XVI din 20 octombrie 2005

privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 2005, nr. 164-167, art. 812), cu modificările şi completările

ulterioare, Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

1) Strategia naţională de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe

umane pentru anii 2018-2023, conform anexei nr. 1;

2) Planul de acțiuni pentru anii 2018-2020 privind implementarea

Strategiei naționale de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru

anii 2018-2023, conform anexei nr. 2.

2. Finanțarea acțiunilor prevăzute în anexa nr. 2 se va efectua din contul și

în limitele bugetului aprobat de către autoritățile publice, precum și din alte

surse, conform legislației în vigoare.

3. Autorităţile responsabile de implementarea prevederilor Strategiei şi ale

Planului de acțiuni nominalizate vor prezenta, semestrial şi anual (pînă la 15 iulie

şi, respectiv, 15 ianuarie), Secretariatului permanent al Comitetului naţional

pentru combaterea traficului de fiinţe umane informaţia privind gradul de

implementare a acestora.

4. Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea

traficului de fiinţe umane:

1) va coordona şi va monitoriza procesul de implementare a Strategiei şi a

Planului de acțiuni nominalizate;

2


2) va analiza informaţiile şi va prezenta Guvernului anual, pînă la data de

31 martie, un raport naţional în domeniul prevenirii şi combaterii traficului de

fiinţe umane.

Prim-ministru PAVEL FILIP

Contrasemnează:

Ministrul afacerilor externe

şi integrării europene Tudor Ulianovschi

Ministrul afacerilor interne Alexandru Jizdan

Ministrul sănătății,

muncii și protecţiei sociale Svetlana Cebotari

Ministrul finanţelor Octavian Armaşu

4


Anexa nr. 1

la Hotărîrea Guvernului nr.

din 2018

STRATEGIA NAŢIONALĂ

de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane

pentru anii 2018-2023

I. INTRODUCERE

Traficul de fiinţe umane constituie o încălcare a libertății și demnității

individuale și este o formă gravă de infracțiune, care are consecinţe majore

asupra vieţii şi sănătăţii fiinţei umane, continuînd să reprezinte o ameninţare la

securitatea şi dezvoltarea durabilă a societății contemporane, precum şi un

pericol transnaţional. În contextul globalizării, tipurile şi formele de manifestare

ale traficului de fiinţe umane devin tot mai complexe şi latente. Printre

principalele provocări cu care se confruntă actorii implicați în lupta împotriva

traficului de fiinţe umane au fost identificate: date limitate de cercetare, fluxuri

mixte de imigranți, nivelul insuficient de identificare a victimelor, frica de a

colabora cu autoritățile, barierele culturale, cultura legală limitată, insuficienţa şi

capacitatea redusă a cadrelor naţionale.

Republica Moldova rămîne o ţară de origine, într-o măsură mai mică – o

ţară de tranzit. În ultimii ani au fost înregistrate cazuri în care Republica

Moldova a fost şi ţară de destinaţie. Din perspectiva ţărilor de destinaţie pentru

cetăţenii noştri, geografia acestora în ultimii ani este în continuă schimbare,

rezumată la apariţia unor destinaţii noi şi dispariţia altora. Principalele ţări de

destinaţie (din perspectiva numărului de victime) continuă să fie Federaţia Rusă,

Turcia, Ucraina, regiunea Ciprul de Nord şi Emiratele Arabe Unite. Totodată, se

evidenţiază şi alte destinaţii noi precum Israel, Azerbaidjan, Austria, Norvegia,

Elveția ș.a. De asemenea, s-au înregistrat cazuri în spaţiul Uniunii Europene, și

anume: Germania, Cehia, Italia, România, Spania, Polonia, Franţa, Grecia.

Totodată, menţionăm că, potrivit datelor statistice ale Ministerului Afacerilor

Interne, în ultimii ani se înregistrează creşterea numărului de victime, exploatate

în interiorul ţării şi în unitățile administrativ-teritoriale din partea stîngă a

Nistrului.

Prin ratificarea instrumentelor internaţionale, Republica Moldova şi-a

asumat angajamentul în ceea ce priveşte lupta împotriva traficului de fiinţe

umane şi, prin urmare, este monitorizată de către evaluatorii externi (Grupul de

experţi independenţi privind combaterea traficului de persoane din cadrul

Consiliului Europei (GRETA), Departamentul de Stat al Statelor Unite ale

Americii, Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC)

etc.) pentru a determina gradul de realizare a prevederilor acestor instrumente. În

scopul monitorizării atingerii obiectivelor şi rezultatelor planificate, al realizării

activităţilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, precum şi în

5


vederea gestionării riscurilor, anual se elaborează rapoarte naţionale. Concluziile

şi recomandările acestor rapoarte reflectă necesităţile de consolidare a politicilor

naţionale pentru următoarea etapă de implementare.

Pînă în prezent, politica naţională în domeniu a fost realizată în

conformitate cu prevederile planurilor naţionale de prevenire și combatere a

traficului de fiinţe umane, aprobate de către Guvern (6 planuri realizate începînd

cu anul 2001), şi ale Strategiei Sistemului național de referire pentru protecţia şi

asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (2009-

2016), adoptate de către Parlamentul Republicii Moldova. Realizarea activităților

prevăzute în Planul naţional pentru perioada anilor 2014-2016, precum şi în

Strategia Sistemului național de referire pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi

potenţialelor victime ale traficului de fiinţe umane (2009-2016) s-au finalizat în

anul 2016. Monitorizarea şi coordonarea activităților incluse în două documente

de politici distincte au evidenţiat un șir de lacune, precum: dublarea eforturilor şi

a resurselor, perioade şi indicatori diferiţi de raportare, sisteme diverse de

colectare a datelor statistice etc. În acest context s-a impus necesitatea elaborării

unui document strategic comun, care să acopere toate segmentele existente ale

dezvoltării politicilor în acest domeniu. Astfel, în vederea înglobării obiectivelor

strategice ale statului în lupta împotriva fenomenului traficului de fiinţe umane,

armonizării şi consolidării eforturilor instituţiilor/organizaţiilor competente şi cu

interes, a fost elaborată Strategia naţională de prevenire şi combatere a traficului

de fiinţe umane pentru anii 2018-2023.

Scopul Strategiei naționale de prevenire şi combatere a traficului de

fiinţe umane pentru anii 2018-2023 constă în dezvoltarea durabilă a sistemului

naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane prin prisma

paradigmei 4P.

Strategia va asigura continuitatea politicii de stat privind reformarea

relaţiilor de cooperare naţională şi transnaţională între organizaţiile

guvernamentale, necomerciale şi interguvernamentale pentru implementarea

măsurilor de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane, în vederea

promovării drepturilor victimelor și prezumatelor victime ale traficului de fiinţe

umane, conform principiilor respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse

între femei şi bărbaţi. De asemenea, Strategia va contribui la realizarea Planului

naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica

Moldova–Uniunea Europeană în perioada 2017-2019 şi a Planului naţional de

acţiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2018-2022.

II. ANALIZA SITUAŢIEI ŞI DEFINIREA PROBLEMELOR

Pe parcursul celor zece ani de implementare a politicilor de prevenire şi

combatere a traficului de fiinţe umane, instituţiile competente au acumulat

experiență în domeniul de referinţă. Republica Moldova este parte la Convenţia

Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, Convenţia

ONU împotriva criminalităţii organizate transnaţionale şi a Protocolului adiţional

privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al

6


femeilor şi copiilor. De asemenea, este parte la Convenţia Consiliului Europei

privind asistența judiciară reciprocă în materie penală, Convenţia Consiliului

Europei ONU cu privire la drepturile copilului, Convenţia Consiliului Europei

pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale etc.

Prevederile actelor internaţionale au fost transpuse în cadrul legal naţional

prin adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova în octombrie 2005 a

Legii privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi, ulterior, prin

dezvoltarea şi aprobarea actelor normative de implementare. Codul penal al

Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002 defineşte traficul de fiinţe

umane drept infracțiune prin art. 165, intitulat „Traficul de ființe umane”, și prin

art. 206, intitulat „Traficul de copii”. În Codul penal al Republicii Moldova

există, de asemenea, prevederi referitoare la infracțiunile conexe traficului de

fiinţe umane, cum ar fi: utilizarea rezultatelor muncii sau serviciilor unei

persoane care este victimă a traficului de fiinţe umane (art. 1651), sclavia şi

condiţiile similare sclaviei (art. 167), munca forțată (art. 168), scoaterea ilegală a

copilului din țară (art. 207), recurgerea la prostituţia practicată de un copil

(art. 2082), proxenetismul (art. 220), publicitatea în scopul obținerii ilegale de

organe, țesuturi și celule umane sau privind donarea ilicită a acestora (art. 2131),

trafic de organe (art. 158), organizarea cerșetoriei (art. 302), organizarea

migrației ilegale (art. 3621).

La nivel național au fost create şi dezvoltate organe consultative pentru

monitorizarea şi coordonarea activităţii autorităţilor publice, organizaţiilor

necomerciale şi organizaţiilor internaţionale: Comitetul naţional pentru

combaterea traficului de fiinţe umane, Consiliul coordonator al organelor de

drept cu atribuţii în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane de pe lîngă

Procurorul General, Grupul comun de analiză a riscurilor în domeniul combaterii

criminalității transfrontaliere, a traficului de fiinţe umane și a migrației ilegale,

comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de fiinţe umane și echipele

multidisciplinare teritoriale. De asemenea, au fost instituite structuri publice

specializate: Centrul pentru combaterea traficului de persoane, Secţia

specializată din cadrul Procuraturii Generale, Biroul de procurori specializați din

cadrul Procuraturii pentru combaterea criminalității organizate și cauze speciale,

Biroul de procurori specializați din cadrul Oficiului principal al Procuraturii

municipiului Chișinău, Unitatea națională de coordonare (susţinută pînă în

august 2017 din surse externe) și Secretariatul permanent al Comitetului naţional

pentru combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Cancelariei de Stat.

Pe de o parte, asistenţa şi protecţia victimelor şi potenţialelor victime ale

traficului de fiinţe umane s-a realizat în cadrul Sistemului național de referire, al

cărui scop constă în organizarea optimă a protecţiei şi asistenţei victimelor

traficului de fiinţe umane, realizarea măsurilor de prevenire a traficului de fiinţe

umane și consolidarea eforturilor tuturor actorilor implicaţi în prevenirea şi

combaterea acestui fenomen. În vederea dezvoltării Sistemului național de

referire au fost create, instruite şi dotate echipe multidisciplinare teritoriale,

centre de asistență și protecție pentru victimele și potențialele victime ale

traficului de fiinţe umane, șase centre regionale de plasament, care acordă

7


inclusiv servicii pentru victimele şi prezumatele victime ale traficului de fiinţe

umane, finanţate de la bugetul de stat. La 2 iunie 2016, în cadrul Centrului de

asistență și protecție pentru victimele și potențialele victime ale traficului de

fiinţe umane din muncipiul Chișinău a fost inaugurat un serviciu specializat

pentru copii victime şi potenţiale victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi

traficului de fiinţe umane, care oferă plasament temporar, de criză sau plasament

de lungă durată. Conform cadrului legal în vigoare, Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale este responsabil de efectuarea tuturor acţiunilor ce ţin de

pregătirea şi demararea procedurilor de repatriere, fiind în acest sens prevăzute

anual resurse financiare în bugetul de stat. Ţinînd cont de faptul că mecanismul

de realizare a acestui serviciu este în proces de constituire și perfecționare,

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale continuă să beneficieze de

susţinere financiară şi de expertiză suplimentară din partea Misiunii Organizației

Internaționale pentru Migrație (OIM) în Moldova. Menţionăm, de asemenea,

crearea și funcţionarea Serviciului de asistență telefonică gratuită pentru copii

„Telefonul Copilului” 116 111, gestionat de Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale și prestat de Centrul Internațional „La Strada”, avînd ca scop

sporirea nivelului de protecţie a drepturilor copiilor prin accesul direct şi gratuit

la consiliere psihoemoţională şi informarea acestora despre drepturile lor şi

modalităţile prin care acestea pot fi realizate şi apărate. Printre avantajele acestui

serviciu se numără prevenirea traficului de copii, referirea la asistență și protecție

calificată pentru copii.

Pe de altă parte, instituţiile organelor de drept şi-au consolidat treptat

capacităţile şi eforturile pentru investigarea şi urmărirea penală a cauzelor

traficului de fiinţe umane. Evaluatorii internaţionali au salutat eforturile

întreprinse de instituţiile organelor de drept în vederea cooperării internaţionale,

în special introducerea prevederilor legale cu privire la crearea echipelor comune

de investigaţii şi iniţierea creării acestora cu unele state. Prin Legea nr. 113 din

28 mai 2015 a fost ratificat Acordul de cooperare dintre Republica Moldova şi

Agenția Uniunii Europene de Cooperare în Materie de Justiție Penală

(EUROJUST), care are drept scop consolidarea cooperării dintre părți în

combaterea infracţiunilor grave, în special crima organizată şi terorismul. Au fost

apreciate instruirile realizate pentru specialiştii organelor de drept, bazate pe o

abordare multidisciplinară, precum şi eforturile depuse pentru investigarea şi

urmărirea penală a cauzelor penale, inclusiv a celor cu implicarea oficialilor.

Armonizarea şi sistematizarea datelor statistice, de asemenea, constituie un

rezultat pozitiv important pentru analiza dinamicii şi a tendinţelor fenomenului

traficului de fiinţe umane, precum şi pentru monitorizarea situaţiei din domeniu,

care urmează a fi consolidat.

Pentru implementarea eficientă și monitorizarea politicii în domeniul

prevenirii și combaterii traficului de fiinţe umane a fost elaborată Strategia de

comunicare a Secretariatului permanent al Comitetului național pentru

combaterea traficului de ființe umane cu actorii implicați, a cărei misiune este să

asigure o comunicare interinstituţională între toţi actorii antitrafic şi vizibilitatea/

8


transparenţa rezultatelor obţinute. Un instrument eficient de comunicare/

informare a devenit pagina web www.antitrafic.gov.md.

Realizările Republicii Moldova în acest domeniu au fost şi mai sînt

posibile datorită asistenţei tehnice internaţionale prin realizarea diverselor

proiecte şi susţinerii valoroase a partenerilor de implementare, dar sînt necesare

eforturi suplimentare din partea Guvernului pentru a asigura durabilitatea

rezultatelor obţinute. Menţionăm, de asemenea, că mai există fenomene

socioeconomice care favorizează traficul de fiinţe umane, cum ar fi: sărăcia,

şomajul, violenţa în familie, corupţia etc., precum şi criza economică din ţările

de destinaţie.

Provocările menționate mai sus necesită consolidarea eforturilor comune

ale autorităţilor administraţiei publice și ale organizaţiilor neguvernamentale

naţionale, cooperarea cu alte state şi cu organizaţii internaţionale competente,

pentru a menţine şi dezvolta o politică coerentă şi sistemică în acest domeniu. Ca

răspuns, Guvernul îşi asumă angajamentul, prin aprobarea prezentei Strategii, să

atingă obiectivele de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane stabilite

în conformitate cu paradigma celor 4P ai politicii – recomandată de standardele

internaţionale în acest domeniu: prevenire, protecţie, pedepsire, parteneriat –

pentru a răspunde provocărilor.

Secțiunea 1

Măsuri generale de susţinere

1.1. Coordonarea acţiunilor de prevenire şi combatere a TFU

La nivel național a fost dezvoltat mecanismul, care asigură coordonarea

politicii naţionale în domeniul combaterii TFU, activităţilor organelor de drept în

domeniul combaterii infracţiunilor de TFU şi a activităţilor privind acordarea

asistenţei nemijlocit victimelor şi potenţialelor victime ale TFU în cadrul SNR.

Acesta funcţionează la toate nivelurile administraţiei publice, şi include nu

numai instituții ale administraţiei publice centrale (APC) şi administrației publice

locale (APL), dar şi organe consultative interdepartamentale (Schema 1). La 26

iulie 2017 Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărîrea nr. 594 “Cu privire

la restructurarea administrației publice centrale de specialitate”. În temeiul

acestei hotărîri, un număr de ministere, membre ale CN CTFU au fost

reorganizate, ceea ce a atras după sine și modificarea competenţelor acestor

instituţii, dar și componenţei instituționale a CN CTFU.

Totodată, în conformitate cu prevederile Legii nr. 80 din 05 mai 2017

pentru modificarea și completarea unor acte legislative și a Hotărîrii Guvernului

nr. 314 din 22 mai 2017 privind constituirea Agenției Servicii Publice, alte două

instituții importante în activitatea comunității antitrafic: Î.S.„Centrul Resurselor

Informaționale de Stat „Registru” și Camera de Licenţiere - autoritatea

administrativă din subordinea Ministerului Economiei s-au reorganizat, prin

transformare și respectiv prin fuziune (absorbție) cu Instituţia publică nou creată

„Agenţia Servicii Publice”. În acest context, Schema 1 este redată în formulă

actualizată a componenței CN CTFU.

9


Atribuţiile organelor de coordonare sînt reflectate în cadrul normativ, după

cum urmează:

a) Regulamentul cu privire la aprobarea componenţei CN CTFU

(Hotărîrea Guvernului nr. 472 din 26 martie 2008), prin care se stabilește

componenţa, funcţiile şi statutul Comitetului, funcţiile preşedintelui şi

secretarului, frecvenţa reuniunilor etc.;

b) Regulamentul-cadru al comisiilor teritoriale pentru combaterea TFU

(Hotărîrea Guvernului nr. 234 din 29 februarie 2008);

c) Regulamentul Consiliului Coordonator al organelor de drept cu atribuţii

în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane pe lîngă Procurorul General,

aprobat la 28 iunie 2013, prin ordinul Procurorului General;

d) Regulamentul de activitate al EMT din cadrul SNR(Hotărîrea

Guvernului nr. 228 din 28 martie 2014);

e) Regulamentul de organizare și funcționare a Grupului comun de analiză

a riscurilor în domeniul combaterii criminalității transfrontaliere, a TFU și a

migrației ilegale, aprobat la 28 iulie 2014.

În procesul de lucru s-a constatat că mecanismul de coordonare permite

asigurarea unei abordări multidisciplinare şi intersectoriale, precum şi

participarea societăţii civile în soluţionarea problemelor ce ţin de domeniu, în

conformitate cu standardele internaţionale şi regionale. Totodată, s-au identificat

şi situaţii în care, unele verigi ale mecanismului nu funcţionează în corespundere

cu provocările actuale.

10


Schema 1

Comitetul naţional pentru

combaterea TFU(preşedinte, Viceprim-ministru)

Organizaţiile

partenere:

Ambasada SUA

OIM

OSCE

ILO

Organizații

ncecomerciale,

etc.

Organizațiile

necomerciale

locale

Ministerul Afacerilor

Interne (Vicepreşedinte)

Unitatea naţională de

coordonare a SNR

Secretariatul permanent

(subdiviziune a Cancelariei de Stat)

Centrul pentru

Combaterea Traficului de

Persoane

Comisiile teritoriale

pentru combaterea

TFUEMT teritoriale

Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecţiei

Sociale

(Vicepreşedinte)

Conducători ai:

▪ Ministerului Afacerilor Externe și

Integrării Europene;

▪ Ministerului Afacerilor Interne;

▪ Ministerului Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale;

▪ Ministerului Justiției;

▪ Ministerului Finanțelor;

▪ Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării;

▪ Serviciului de Informații și Securitate;

▪ Procuraturii Generale;

▪ Unităţii teritoriale autonome Găgăuzia

(Gagauz-Yeri);

▪ Centrului pentru Combaterea Traficului

de Persoane;

▪ Inspectoratului General al Poliţiei de

Frontieră;

▪ Biroului Migraţie şi Azil;

▪ Agenției Servicii Publice;

▪ Biroului Relaţii cu Diaspora;

▪ Inspectoratului de Stat al Muncii;

▪ Secretariatului permanent al Comitetului

naţional pentru combaterea traficului de

fiinţe umane

Mecanismul instituţional de realizare a politicii

PC COCS Consiliul

Coordonator

de pe lînga

PG

Probleme identificate:

1) Volumul sporit de activitate a personalului SP în legătură cu reducerea

unei unităţi a acestuia, în rezultatul reformei Cancelariei de Stat.

2) Activitatea insuficientă a CT şi capacităţii de colaborare reduse ale

acestora cu organizațiile necomerciale locale.

3) Capacitatea profesională insuficientă a UNC din cadrul SNR, fiind

instituționalizată recent în cadrul MSMPS și abordarea fragmentară în acest

context a mecanismului de referire prin prisma noilor prevederi legislative cu

privire la reabilitarea victimelor infracțiunii.

11


1.2. Cadrul legal şi de reglementare

Legea nr. 241 din 20 octombrie 2005 ”privind prevenirea şi combaterea

TFU” defineşte cadrul instituţional pentru prevenirea şi combaterea TFU,

obligaţiile şi atribuţiile Guvernului în acest domeniu, organelor de specialitate

ale administraţiei publice centrale şi locale, drepturile victimelor TFU, precum şi

stabileşte aspecte importante cu referire la cooperarea cu alte state şi cu

organizaţii internaţionale şi regionale competente în domeniu.

Codul Penal al Republicii Moldova criminalizează TFU prin 2 articole

distincte (art. 165 şi 206), iar Codul de Procedură Penală al Republicii Moldova

reglementează activitatea organelor de urmărire penală şi a instanţelor

judecătoreşti şi prevede proceduri speciale de audiere a adulţilor şi copiilor, care

se aplică inclusiv asupra victimelor TFU, martorilor şi are drept scop protejarea

persoanei.

Strategia SNR pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor

victime ale TFU pentru anii 2009-2016, a avut scopul de asigurare a abordării

sistemice a protecţiei şi asistenţei victimelor TFU, precum şi asigurarea

respectării drepturilor omului. În vederea realizării prevederilor actelor enunţate,

prin acte normative, au fost aprobate: Regulamentul-cadru cu privire la

organizarea şi funcţionarea Serviciului de asistenţă şi protecţie a victimelor TFU

şi a standardelor minime de calitate; Regulamentul privind procedura de

repatriere a copiilor şi a adulţilor - victime ale TFU, traficului ilegal de migranţi,

precum şi a copiilor neînsoţiţi (modificată ulterior), Ghidul de identificare a

victimelor şi potenţialelor victime ale TFU (aprobat prin Ordinul Ministerului

Muncii, Protecției Sociale și Familiei (MMPSF) nr. 33 din 20.02.2012), Ghidul

pentru profesioniști „Managementul de Caz pentru copiii identificaţi fără

însoţitori legali pe teritoriile altor state” (aprobat prin Ordinul MMPSF nr. 52 din

25.04.2014). Recomandările experţilor naţionali și internaţionali au identificat

necesitatea modificării şi completării cadrului legal în corespundere cu evoluțiile

în domeniul respectiv.


1) Legea nr. 241 din 20 octombrie 2005 ”privind prevenirea şi combaterea

TFU” nu definește clar noţiunea de prezumată victimă, nu conţine elementele

SNR, modul de identificare a victimelor și prezumatelor victime ale TFU,

precum şi atribuţiile instituţiilor cu competenţe în implementarea SNR.

2) Ghidul de identificare a victimelor şi potenţialelor victime ale TFU nu

prevede profilul, prezumatelor victime ale TFU şi, totodată, nu este reactualizat

în corespundere cu noile modificări legale.

3) Este necesar de asigurat un mecanism de referire către sistemul de

asistență socială a persoanelor defavorizate pentru actorii din domeniu.

4) Lipsa reglementărilor cu privire la sistemul de reabilitare a victimelor

infracțiunilor, inclusiv victimelor TFU, în cadrul legislativ al asistenței sociale.

12


1.3. Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor

Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor este o componentă

esenţială a asigurării implementării eficiente a politicii în domeniu. Remarcăm

faptul că, modulele de instruire sînt incluse în sistemul de formare continuă şi

recalificare profesională a specialiştilor pentru specialiştii instituţiilor de stat cu

atribuţii în domeniu. Procurorii și judecătorii sînt instruiţi conform planurilor de

formare continuă ale Institutului Național de Justiție (INJ), care pun accent pe

domeniile prioritare stabilite prin documentele strategice, inclusiv combaterea

TFU, pe modificările în legislaţie, pe necesitatea aplicării uniforme a legislaţiei,

cunoaşterea actelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a

jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti naționale şi internaţionale. Un rol

important în îmbunătăţirea calităţii activităţii acestora din diverse autorităţi

publice centrale şi locale, precum şi a celor din cadrul organizațiilor

necomerciale, îl are formarea multidisciplinară, desfăşurate atît în ţară, cît şi

peste hotare. Aceste instruiri permit participanţilor să dobîndească cunoştinţe şi

abilități noi, să stabilească legături şi relaţii de cooperare cu omologii din alte

state.

În domeniul asistenței sociale nu a existat un sistem de formare

profesională a persoanelor din domeniul respectiv, iar instruirea acestora a fost

realizată sporadic și pe baza asistenței oferite de partenerii de dezvoltare.

Aspectul de instruire din perspectiva abordării multidisciplinare pe diferite

dimensiuni de politici publice din sectorul protecția socială, la fel a fost realizată

cu susținerea internațională. Astfel, în vederea soluționării acestei discrepanțe,

menționăm că a fost instituită Agenția Națională Asistență Socială, care deține

printre atribuțiile sale de bază și funcția de facilitare a procesului de consolidare

a capacităților profesionale ale personalului din sistemul de asistență socială.

Formarea multidisciplinară determină funcţionarea eficientă a EMT în

cadrul SNR, Echipelor Comune de Investigaţie, etc.

Actualmente, nu sînt curricule aprobate pentru instruirea specialiștilor din

cadrul EMT. Avînd în vedere reformele instituţionale, fluctuaţia sporită a

cadrelor, se indentifică noi necesităţi de formare continuă. Este de menţionat că,

în mare parte instruirile se realizează din contul surselor externe.


1) Nu este finalizată acţiunea de încorporare a unor module cu privire la

TFU în sistemul de formare şi recalificare profesională a specialiştilor din cadrul

autorităților publice cu competențe în domeniu: poliţişti, asistenţi sociali,

lucrători medicali, psihologi, mediatori comunitari, avocaţi, parajurişti, etc.

2) Insuficiența abilităților profesionale a specialiștilor organelor de drept,

care realizează activitatea de investigare, urmărire penală a cauzelor de TFU.

3) Lipsa instruirilor specializate a echipelor de bord a transportului avia,

feroviar și auto transnaţional, privind prevenirea fenomenului TFU.

4) Lipsa organizării de către instituțiile statului a instruirilor mixte a

specialiștilor din cadrul sistemului de protecție socială și organele de drept.

5) Resurse financiare bugetare limitate pentru instruirea specialiştilor.

13


6) Secţia specializată din cadrul PG este insuficient dezvoltată sub aspectul

capacităţilor analitice şi resurselor necesare, urmare a reorganizării.

7) Capacitatea insuficientă a personalului Agenției Naționale Asistență

Socială în asigurarea instruirilor din perspectiva multisectorială.

1.4. Colectarea şi analiza datelor statistice, cercetări

Colectarea sistematică a datelor statistice se realizează de către instituţiile

competente în prevenirea şi combaterea TFU. Pînă în anul 2009 colectarea şi

analiza datelor a fost realizată segmentar, în mare parte de societatea civilă şi

organizaţii internaţionale. Lipsa informaţiilor fiabile despre fenomen a generat

critici din partea partenerilor internaţionali în perioada anilor 2005 – 2010, fapt

care a impulsionat și crearea SP în 2011, avînd în competenţă și monitorizarea

implementării Planului naţional de prevenire şi combatere a TFU, elaborarea

anuală a Raportului naţional în domeniul prevenirii şi combaterii TFU. Acestea

pot fi accesate pe pagina web www.antitrafic.gov.md. SP a elaborat, pilotat şi

modificat Programul electronic de colectare a datelor statistice, care conţine 6

formulare cu indicatori specifici. Formularele sînt completate de către instituţii

conform competenţelor, dar rămîne necesar revizuirea acestora în raport cu

evoluțiile și tendințele din domeniu.

Începînd cu anul 2009, MMPSF a elaborat anual rapoartele de

monitorizare a procesului de implementare a Strategiei SNR pentru protecţia şi

asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale TFU. Totodată, au fost organizate

evenimente publice cu comunitatea antitrafic/reprezentanții APL în vederea

validării rapoartelor elaborate și discutării problemelor, obstacolelor identificate,

precum și recomandărilor înaintate pentru depășirea acestora. În vederea

asigurării transparenței analizelor efectuate și evenimentelor organizate, acestea

au fost plasate pe pagina web a ministerului.

În vederea îmbunătățirii sistemului de date în domeniul asistenței sociale

MSMPS a dezvoltat un modul axat pe servicii sociale în cadrul Sistemului

informațional Automatizat Asistență Socială.

De asemenea, începînd cu anul 2013, CCTP elaborează Raportul anual

privind Monitorizarea situaţiei în domeniul TFU – analiza stării şi dinamicii

infracţionale, cu concluzii, prognoze şi recomandări şi care sînt publice, plasate

pe pagina web www.igp.gov.md. Totodată, în scopul consolidării capacităţilor de

analiză a riscurilor la nivel naţional în domeniul combaterii criminalităţii

transfrontaliere, a TFU şi a migraţiei ilegale, Grupul comun de analiză a

riscurilor, constituit din reprezentații organelor de drept, începînd cu anul 2015

elaborează Rapoarte analitice semestriale în domeniul respectiv. În același timp,

conform prevederilor art.11, alin. (8) al Legii nr. 241 din 20 octombrie 2005

”privind prevenirea şi combaterea TFU”, PG efectuează periodic analiza

fenomenului, tendinţelor privind prevenirea şi combaterea TFU și informează

CN CTFU și Consiliul Suprem de Securitate (CSS).

În pofida celor expuse, instrumentele de colectare a datelor menţionate mai

sus nu sînt suficiente pentru a reda tabloul de ansamblu la nivel naţional pe

domeniu. Colectarea datelor, cercetările și studiile realizate actualmente sînt

http://www.igp.gov.md/

14


sporadice şi de asemenea nu au drept ţintă reflectarea anumitor segmente pe

domeniul TFU.


1) Formularele Programului electronic de colectare a datelor statistice al

SP nu corespund în totalitate noilor tendinţe în domeniu.

2) Formularele de colectare a datelor din domeniul asistenței sociale,

precum și din platforma SNR nu corespund în totalitate noilor cerințe.

3) Specialiştii CCTP prelucrează manual pînă în prezent datele statistice

privind cauzele penale, deoarece a expirat licenţa pentru Programul electronic

automatizat și nu toți specialiştii CCTP sînt instruiţi în utilizarea Programului

dat.

4) Insuficienţa cercetărilor/studiilor relevante pe domeniul TFU.

1.5. Gestionarea eficientă a resurselor financiare

Activităţile în domeniul prevenirii şi combaterii TFU incluse în Planul de

acțiuni, sînt finanţate nu numai din contul bugetului de stat, dar şi din contul

surselor exterme. Cooperarea cu donatorii externi oferă suport pentru realizarea

complexă a obiectivelor trasate. Anual, în bugetul de stat se planifică resurse

financiare în corespundere cu capacitatea financiară a statului. Pentru anul 2017

întru prevenirea și combaterea TFU și violenței în familie, în bugetul de stat, au

fost aprobate mijloace financiare în sumă de 8,4 mil.lei, din care în bugetul

MSMPS, pentru întreținerea CAP – 3,4 mil.lei și repatrierea victimelor TFU –

0,4 mil.lei și 4,6 mil.lei transferate cu destinație specială de la bugetul de stat la

bugetele locale pentru întreținerea centrelor sociale din acest domeniu.

Mijloacele financiare bugetare acoperă doar parţial necesităţile reale pentru

prestarea serviciilor, celelalte mijloace fiind alocate din sursele externe, cu

preponderenţă de către Misiunea OIM în Moldova.

Din Fondul asigurării obligatorii de asistenţă medicală sînt susţinute

centrele de sănătate prietenoase tinerilor (CSPT). Pentru anul 2017 de către

CNAM au fost contractate 41 CSPT în cuantum total de circa 21200,1 mii lei.

Statul prin angajamentele asumate urmează treptat să preia întreaga

responsabilitate în realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a TFU.


1) Reieșind din reforma descentralizării administrative și bugetare,

sistemul de servicii sociale este expus riscului legat de insuficiența sau lipsa

resurselor financiare pentru a asigura funcționarea serviciilor sociale create,

precum și pentru dezvoltarea de servicii suplimentare și servicii noi.

2) Nu sînt alocate mijloace suficiente de către APC și APL pentru

finanţarea acţiunilor de prevenire a TFU, campanii, acţiuni de informare, etc.

3) Capacităţi insuficiente ale angajaţilor instituţiilor de stat în domeniul

estimării costurilor pentru acțiunile de implementare a documentelor de politici

și lipsa metodologiei de calculare a acestora la elaborarea cadrul bugetar pe

termen mediu (CBTM).

15


Secțiunea a 2-a

Prevenirea traficului de fiinţe umane

2.1. Informarea publicului larg

Informarea publicului larg se realizează prin intermediul mijloacelor de

informare în masă (difuzare video TV, articole în presă, publicarea informaţiilor

şi a publicităţii sociale pe panourile publicitare, în reţelele de socializare, etc.).

Campaniile de informare au fost îndreptate nu doar în vederea atragerii atenţiei

publicului la problema TFU, dar şi asupra schimbărilor modelelor de

comportament în societate, ca exemplu: evitarea învinuirii victimelor TFU, în

special - victime ale exploatării sexuale, exploatării prin muncă. Totodată,

campaniile desfășurate pînă în prezent nu au fost focusate pe anumite grupuri de

specialiști, ramuri ale economiei sau angajatori. Sectoarele agricole și zootehnice

au fost identificate ca sectoarele în care au loc de cele mai multe ori TFU intern,

în scop de exploatare prin muncă. Astfel, este necesar de a consolida capacitatea

specialiştilor din aceste sectoare, pentru prevenirea cazurilor de TFU și reducerea

cererii de TFU în scop de exploatare prin muncă.

Acţiunile de informare a copiilor de vîrstă şcolară se realizează de către

cadrele didactice, în conformitate cu programul şcolar, care încurajează studiul

subiectului ce ţine de TFU şi metode de autoapărare, ca parte a activităţilor

extraşcolare în instituțiile de învățămînt primar și secundar general. Tematica

respectivă este completată cu alte teme cum ar fi egalitatea de șanse între femei

și bărbați, drepturile omului şi demnitatea umană. Suplimentar, în şcoli, tabere de

vară pentru copii, instituții rezidențiale de plasament, organizaţiile

neguvernamentale desfăşoară o varietate de activități interactive privind

prevenirea TFU şi fenomenelor conexe din contul asistenţei tehnice

internaţionale. Aceste măsuri sînt completate de teatrul social prin spectacole

tematice, concursuri desfăşurate şi expoziţii de opere de artă, foto şi de film, artă

plastică, etc.

Este de remarcat faptul că, toate campaniile de informare în masă sînt

realizate în principal de către organizaţiile necomerciale cu sprijinul asistenţei

tehnice externe în parteneriate cu instituțiile publice. Cu toate acestea, în ultimii

ani, această experienţă a fost preluată şi de către stat. Acest lucru se reflectă în

organizarea acţiunilor anuale pe parcursul unei săptămîni, dedicată Zilei

europene de combatere a TFU - 18 octombrie, coordonată de către SP şi se

desfăşoară la nivel naţional.


1) Populaţia nu este informată suficient cu privire la evoluţia fenomenului

TFU şi a riscurilor existente.

2) Nu sînt întreprinse măsuri suficiente de informare a angajatorilor asupra

răspunderii juridice pentru diminuarea cererii în scop de exploatare prin muncă

în interiorul ţării

16


3) Angajatorii din sectorul agricol și zootehnic nu sînt informați suficient

în vederea sporirii cunoștințelor asupra angajării legale și evitării exploatării prin

muncă.

4) Colaborarea insuficientă a instituțiilor publice cu mass-media în vederea

reflectării fenomenului TFU.

5) Diaspora este informată insuficient despre fenomenul TFU, consecințele

acestuia și actorii la care pot să se adreseze în caz de necesitate.

2.2. Reducerea vulnerabilităţii

SNR, începînd cu anul 2006 a fost dezvoltat drept un sistem unitar în

prevenirea TFU prin reducerea vulnerabilității și este considerat ca una din

practicile bune regionale. Cele mai vulnerabile grupuri, care au benficiat de

asistență și protecție în cadrul SNR sînt victimele violenței în familie, absolvenţii

şcolilor internat, copiii rămași fără ocrotire părintească, şomerii, tinerii din

mediul rural, copiii de etnie romă, persoanele cu dizabilităţi, persoanele vîrstnice

rămase singure în urma migraţiei, mamele solitare, etc. Aceste persoane au

primit nu doar asistenţă din punct de vedere informaţional, dar şi asistenţă directă

pentru reducerea vulnerabilităţii - orientarea şi formarea profesională, includerea

pe piaţa forţei de muncă, asistenţă în dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale,

după caz alte forme de protecţie. Menționăm totodată, că rapoartele de analiză a

gradului de implementare a Strategiei SNR au identificat o gamă largă de

probleme cu referire la funcționalitatea SNR, precum și lacune în abordarea

multidisciplinară a cazurilor referite către EMT pentru reintegrare și

monitorizare. Deoarece în această perioadă au fost dezvoltate mai multe

mecanisme de asistență și protecție a grupurilor vulnerabile, pentru viitor, noul

concept SNR urmează să reflecte viziunea strategică de sector reieșind din noile

competențe ale MSMPS cu privire la identificarea victimelor infracțiunilor,

inclusiv victimelor și prezumatelor victime ale TFU, acordarea serviciilor de

suport pentru reabilitarea acestora, specializarea şi instruirea personalului, prin

realizarea unor campanii de informare în vederea popularizării serviciilor de

suport şi a condiţiilor de acordare a acestora. Aspectele de reducere a

vulnerabilității populației rămîne un obiectiv major al sistemului național de

asistență socială.

Politica de ocupare a forței de muncă este de asemenea orientată în

reducerea vulnerabilității prin suportul suplimentar pentru anumite categorii de

șomeri, printre care se regăsesc și victimele TFU, diversificînd măsurile active în

acest sens.

Totodată, în instruirile anuale ale specialiştilor agențiilor teritoriale pentru

ocuparea forței de muncă (ATOFM) este necesar să fie integrat subiectul

prevenirii și combaterii TFU şi în acest context urmează de dezvoltat o curriculă

specifică. În calitate de formatori sînt și specialişti din instituţiile competente,

care împărtăşesc experienţa profesională, dar nu se ghidează în baza unui

program pe acest segment. Ulterior, este necesar de inclus un modul distinct în

prevenirea TFU în procesul de informare și instruire a persoanelor în căutarea

unui loc de muncă.

17


Trebuie să menționăm că sînt gestionate un șir de linii fierbinți, care pot fi

accesate pe pagina web www.antitrafic.gov.md. Linia fierbinte a Ministerului

Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), lansată în anul 2010, are

drept scop informarea persoanelor care au decis să emigreze (emigranţii,

potenţialii emigranţi). În luna decembrie 2017, PG a instituit ”Linia Verde

Antitrafic” la numărul (+373)69999021 sau adresa de email

[email protected], la care pot fi semnalate fapte de TFU precum și

crime conexe.


1) Lipsa conceptului cu privire la programele de reintegrare socială,

abilități și resurse insuficiente ale APL în vederea reducerii vulnerabilității

populației.

2) Interacțiunea insuficientă dintre mecanismul SNR şi cel intersectorial de

cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistenţa şi monitorizarea

copiilor victime şi potenţialelor victime ale violenţei, neglijării, exploatării şi

traficului.

3) Lipsa programului de instruire a specialiştilor din ATOFM pentru

informarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă despre riscurile TFU.

2.3.Controlul administrativ

Monitorizarea activităţii agențiilor economice private din sectoarele

vulnerabile în ceea ce priveşte posibila implicare a acestora în scheme de TFU,

trebuie să rămînă o prerogativă a statului. Pentru anumite genuri de activităţi

cum ar fi angajarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate,

antrenarea/înscrierea studenţilor în cadrul programelor de schimb cultural şi

educative, care prevăd oferirea unui loc de muncă temporar plătit pe perioada

vacanţei de vară, precum şi pentru activitatea de turism, este necesar de obţinut

licenţă conform cadrului legal. La moment se restabilesc competențele

instituționale de control administrativ, urmare a reformei APC.


1) Statul nu deţine controlul asupra activității agenţiilor matrimoniale cu

cetăţeni străini, precum şi serviciile de escortă şi hoteliere care sînt vulnerabile la

TFU şi exploatare în interiorul ţării.

2) Nu sînt elaborate instrucțiuni de angajare și respectare a drepturilor

sociale și a condițiilor de muncă ale salariaților (sectorul agricol, zootehnic și

construcții).

3) Lipsesc mecanisme clare de monitorizare și control a agențiilor private

de angajare a cetățenilor în cîmpul muncii peste hotare.

Secțiunea a 3-a

Asistenţa socială şi protecţia victimelor şi

prezumatelor victime ale TFU

http://www.antitrafic.gov.md/

mailto:[email protected]

18


3.1. Identificarea victimelor şi prezumatelor victime ale TFU

Este important ca toți actorii implicați în identificarea victimelor și

prezumatelor victime ale TFU să utilizeze același mecanism de identificare.

Instituţiile abilitate în domeniu aplică metode și instrumente de identificare,

ținînd cont de procedurile de identificare sectoriale și intersectoriale, prevăzute

în Regulamentul de activitate a echipelor multidisciplinare teritoriale din cadrul

SNR, aprobat prin Hotărîrea de Guvern nr. 228 din 28.03.2014 și Ghidul сu

privire la identificarea victimelor şi potenţialelor victime ale TFU. Pînă la

momentul actual, nu a fost stabilit un mecanism și instituția competentă în

oferirea statutului prezumatei victime a TFU. Un impediment în identificare ține

și de persoanele nedocumentate, instituțiile competente au întreprins măsuri de a

îmbunătăți procedurile de documentare prin modificarea și completarea cadrului

legal, dar mai rămîn lacune de ordin procedural precum: stabilirea identității

pentru copii născuți de mame care nu au nici un act de identitate; copii repatriați

din alte state fiind lăsați fără supraveghere de părinții săi migranți cetățeni ai

Republicii Moldova; durata perfectării/restabilirii actelor pentru persoanele aflate

în plasament în cadrul centrelor sociale specializate; prezumatele victime TFU

nu beneficiază de gratuitatea perfectării actelor de identitate și dificultatea

obținerii setului de documente de stare civilă în vederea perfectării actelor de

identitate.

La identificarea pro-activă a victimelor TFU de către angajații

Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF) sînt utilizate profilurile de

risc elaborate de Grupul comun de analiză a riscurilor în domeniul combaterii

criminalității transfrontaliere, a TFU și a migrației ilegale. O importanță majoră

în asigurarea drepturilor victimei și prezumatei victime a TFU o constituie

obligația: colaboratorului organului de constatare la care se adresează victima și

prezumata victimă a TFU pentru a face plîngerea privind infracţiunea săvîrşită,

ofiţerului de urmărire penală şi procurorului care instrumentează cazul, precum

și al altor subiecţi cu atribuţii în domeniul reabilitării victimelor infracţiunilor, de

a aduce la cunoştinţa acestora, în scris sau într-o altă formă accesibilă, dacă o cer

condițiile speciale, informaţia privind serviciile de suport de care poate beneficia.

De asemenea, victimele sînt informate despre subiecţii care acordă aceste servicii

şi condiţiile generale de acordare a acestora, drepturile procesuale și măsurile de

protecţie disponibile conform legislației, alte informaţii solicitate.

În identificarea vicitimelor şi prezumatelor victime ale TFU îşi aduc

aportul şi reprezentanţii societăţii civile, prin intermediul liniilor fierbinţi,

campaniilor de sensibilizare cu materialele informative şi bunele practici. În

acelaşi context, menţionăm despre rolul mass-mediei pe acest segment.

Pînă în prezent, nu a fost pusă problema monitorizării colaboratorilor de

poliție, în partea ce ține de măsura în care aceștia informează, la primul contact,

victimele TFU despre drepturile lor (nu există date statistice). În acest sens,

pentru viitor, este necesar de colectat și analizat aceste date.

Conform tendinţelor actuale se observă că unele dintre prezumatele

victimele ale TFU, nu se asociază cu acest statut şi/sau refuză să colaboreze cu

instituţiile organelor de drept din următoarele motive:

19


a) nu doresc să fie stigmatizate;

b) frica de a fi respinse de către persoanele apropiate şi de comunitate;

c) frică față de traficanţii de fiinţe umane;

d) neîncrederea în servicii instituţiilor publice;

e) frică de a fi arestate, expulzate şi/sau sancţionate pentru încălcarea

regimului de şedere în ţara de destinaţie;

f) nu recunosc că experienţa prin care au trecut constituie TFU;

g) dependenţa de persoanele care le exploatează, etc.

De asemenea, materialele informative, în special pentru victimele TFU,

sînt elaborate sporadic de partenerii de implementare în concordanță cu

obiectivele proiectelor implementate și a organizațiilor pe care le reprezintă.

Apare necesitatea de a evalua capacitatea autorităților publice în elaborarea

materialelor informative în raport cu competențele instituționale și focusate pe

interesele beneficiarilor pe care îi asistă.

Regulamentul de organizare şi funcţionare a structurii şi a efectivului-

limită ale Biroului migraţie şi azil (BMA)– instituția care asigură implementarea

politicii în domeniul migraţiei, azilului, apatridiei şi integrării străinilor, nu

prevede careva atribuții în identificarea victimelor sau prezumatelor victime ale

TFU printre cetățenii străini. Astfel, în legătură cu fluctuația masivă a

migranților în Europa, inclusiv creșterea numărului cetățenilor străini și în

Republica Moldova în ultimii ani, este necesar de colaborat în acest sens, pentru

consolidarea capacităților specialiștilor pe acest segment.

Totodată, fenomenul cerșitului în care sînt implicați copiii a luat amploare

în ultima perioadă, în special în municipiul Chișinău, dar și în alte localități ale

republicii. Aceștia sînt de multe ori impuși să cerșească chiar de părinți sau

tutori, fiind copii rămași fără îngrijire părintească în urma migrației, din familii

monoparentale sau familii aflate în dificultate.


1) Unele dintre EMT nu au demonstrat acelaşi nivel de performanţă şi

eficienţă în ceea ce priveşte identificarea şi asistarea victimelor și prezumatelor

victime ale TFU.

2) Lipsa mecanismului și a instituției competente în oferirea statutului

prezumatei victime a TFU.

3) Proceduri imperfecte de înregistrare, întocmire a actelor de stare civilă

și asigurare cu acte de identitate a victimelor și prezumatelor victime ale TFU,

care constau în stabilirea identității acestora și copiilor lor.

4) Organele de drept nu întotdeauna informează victimele TFU într-o

formă accesibilă înţelegerii acestora.

5) Insuficienţa materialelor informative privind drepturile victimelor și

prezumatelor victime ale TFU, precum şi serviciile care pot fi accesate în caz de

necesitate.

6) Capacitatea redusă a specialiştilor în identificarea victimelor printre

străini, în special refugiaţii şi solicitanţii de azil.

20


7) Lipsa unui serviciu mobil în vederea identificării timpurii a cazurilor de

TFU pentru copii.

3.2. Repatrierea victimelor şi prezumatelor victime ale TFU

Cadrul normativ în vigoare (Hotărîrea de Guvern nr. 948 din 07.08.2008)

stabileşte procedura de repatriere a copiilor şi adulţilor – victime ale TFU, a

persoanelor aflate în situație de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi.

Conform acestor prevederi, se realizează repatrierea în ţară a victimelor TFU

(adulţi şi copii), a copiilor neînsoţiţi de părinţi sau de reprezentanţi legali aflaţi

pe teritoriul statelor străine şi a victimelor traficului ilegal de migranţi;

identificarea părinţilor sau a altor reprezentanţi legali ai copiilor, a victimelor

TFU asupra cărora au fost instituite măsuri de ocrotire, precum şi se oferă

protecţie, în regim de urgenţă. Cheltuielile suportate în procesul de repatriere

sînt acoperite în mare parte din resursele bugetare, cu remarca că pînă în anul

2008, cheltuielile legate de reptarierea persoanelor, erau suportate doar de către

OIM şi Fundaţia „Terre des Hommes”.

În rezultatul evaluării misiunilor de repatriere organizate și realizate de

către MMPSF au fost identificate mai multe dificultăți de procedură, ceea ce a

condiționat promovarea și aprobarea modificărilor care s-au referit la: achitarea

diurnei pentru însoțitorii desemnați din cadrul instituției specializate subordonate

MSMPS, după caz Ministerului Afacerilor de Interne (MAI); specificarea unei

noi categorii de beneficiari pentru repatriere – persoanele aflate în situație de

dificultate; includerea cheltuielilor pentru procurarea produselor alimentare,

îmbrăcămintei, încălțămintei, medicamentelor, după caz, pentru beneficiarii

adulți și copii. Reieșind din principiul întrebuințării raționale a resurselor

financiare publice, procedura de repatriere necesită o documentare mai amplă a

cazurilor, precum și argumentarea riscurilor pentru mijloacele financiare

transferate, misiuni de repatriere nerealizate, imposibilitatea prognozării

cazurilor de repatriere, astfel resursele planificate anual nu pot fi executate în

totalitate. Reieșind din cele menționate, MSMPS, în continuare realizează

misiuni de repatriere în parteneriat cu OIM.

Urmare celor expuse, în vederea eficientizării procedurilor de repatriere,

Republica Moldova depune eforturi în încheierea acordurilor bilaterale, astfel

începînd cu anul 2013 au fost elaborate modele-tip de acorduri cu Federația Rusă

și Ucraina, state din care în ultimii ani au fost repatriate cele mai multe victime

ale TFU și transmise pe căi diplomatice țărilor respective pentru examinare și

expunere a pozițiilor de colaborare pe marginea acestora. Astfel au fost

organizate cu ambele țări consultări în materie consulară, unde a fost abordată

propunerea de negociere și semnare a acordurilor de colaborare privind

procedura de repatriere ale victimelor TFU (adulți și copii), copiilor neînsoţiţi şi

persoanelor aflate în situație de dificultate. Acțiunile întreprinse au avut și un

context dictat de necesitatea actualizării acordurilor de colaborare dintre țările

din spațiul CSI, datate tocmai din anii 1993 și 2002. Menționăm faptul că, au fost

înregistrate evoluții cu partea ucraineană, organizîndu-se întîlniri la nivel de

minister omolog și mese rotunde cu participarea profesioniștilor, unde s-a

21


discutat cadrul legislativ și operațional din domeniul protecției sociale, prevenirii

și combaterii TFU, în vederea îmbunătățirii procedurilor de repatriere și

racordării acesteia la standardele internaționale.


1) Necesitatea instruirii continue a profesioniștilor de la nivel APC

implicați în proceduri de repatriere.

2) Impedimente în realizarea procedurii de repatriere reieșind din

dificultatea documentării beneficiarilor adulți.

3) Lipsa cadrului metodologic de activitate al specialiștilor implicați atît în

procedura de repatriere, cît și în procesul de reintegrare a persoanelor repatriate

aflate în situație de risc social major și dependență totală de sistemul de asistență

socială.

3.3. Reabilitarea şi (re)integrarea victimelor și prezumatelor victime ale

TFU

Victimelor și prezumatelor victime ale TFU li se oferă asistență, protecţie,

socializare, reintegrare în familie şi în comunitate prin prisma respectării

drepturilor omului. Asigurarea necondiţionată a acestor drepturi are loc în

conformitate cu planurile individualizate de asistenţă. EMT monitorizează

procesul de reabilitare și incluziune socială, profesională şi familială a victimelor

și prezumatelor victime, şi acordă suportul necesar în vederea prevenirii

marginalizării sociale a acestora. Asistenţa victimei și prezumatei victime a TFU

se acordă atît de către instituţiile publice, cît şi de către ONG-uri.

Serviciile de criză sînt oferite doar de către CAP (servicii de specializare

înaltă) cu complementarea acestora și din surse externe.

Rămîne a fi consolidat mecanismul de referire în cadrul sistemului de

protecție socială a victimelor infracțiunilor dintre cele 3 nivele de administrare

publică pentru a asigura o reabilitare și reintegrare socială durabilă. De

asemenea, este important să asigurăm realizarea măsurilor active pe piața forței

de muncă, focusate pe nevoile individuale ale șomerilor, dar și pe necesitățile

angajatorilor, precum: formarea profesională, angajarea subvenționată a

categoriilor de persoane vulnerabile pe piața muncii; sprijinirea creării și

adaptării locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități; stagierea,

instruirea la locul de muncă; susținerea auto ocupării.

Asigurarea durabilităţii programelor de reabilitare şi reintegrare pe termen

mediu şi lung, este o provocare şi necesită consolidarea mecanismului de

finanţare şi redistribuirea resurselor bugetare pentru buna funcţionare a centrelor

regionale de asistenţă și altor servicii. Totodată, este important de stabilit o

reglementare clară a responsabilităților actorilor din cadrul SNR (în special

autoritățile implicate de la nivel național și local) în procesul de coordonare și

monitorizare post-reabilitare avînd drept scop dezvoltarea competențelor

acestora în monitorizarea de lungă durată a cazurilor în cadrul SNR.


22


1) Dezvoltarea insuficientă a serviciilor (publice) sociale și insuficiența

normelor de cheltuieli în bani privind asigurarea cu produse alimentare,

medicamente şi materiale de pansament, îmbrăcăminte, încălţăminte, inventar

moale, produse igienico-sanitare, jocuri şi jucării a persoanelor cazate în CAP

aprobate în raport cu satisfacerea necesităților reale ale beneficiarilor.

2) Nivel scăzut de reintegrare a victimelor pe piaţa forţei de muncă.

3) Insuficienţa programelor de asistenţă pe termen lung pentru victimele

copii.

4) Insuficiența programelor de dezvoltare a abilităților antreprenoriale.

5) Referirea la un nivel scăzut a victimelor în cadrul SNR de către

colaboratorii organelor de drept.

6) Nivel scăzut de cunoştinţe a speciliştilor din domeniu, în ceea ce

priveşte oportunităţile de reabilitare şi reintegrare socio-economice existente.

7) Cooperarea ineficientă între cele trei nivele ale SNR (comunitar, raional

și național).

8) Lipsa mecanismului de reglementare a procedurii de achitare pentru

serviciile de plasament a victimelor TFU dintre autorităţile publice locale.

Secțiunea a 4-a

Pedepsirea

4.1. Urmărirea penală şi judecarea cauzelor

CCTP a fost creat în anul 2005 cu competenţă de organ de constatare,

urmărire penală şi special de investigaţie a infracţiunilor de TFU şi a

infracţiunilor conexe pe întreg teritoriul Republicii Moldova, subordonat direct

ministrului afacerilor interne. CCTP a fost creat după principiul task force,

întrunind reprezentanţi detaşaţi din instituţuiile organelor de drept (Serviciul de

Informații și Securitate (SIS), Serviciul Vamal (SV), IGPF, Centrul Național

Anticorupție (CNA), etc.). Ca rezultat al reformei MAI, CCTP a fost transferat în

subordinea Inspectoratului Naţional de Investigaţie (INI) al Inspectoratului

General de Poliţie (IGP). Pe parcursul ultimilor ani, CCTP a dezvoltat în mod

semnificativ abilităţile specialiştilor de a gestiona şi analiza datele, privind

fenomenul TFU, desfăşurarea activităţii de analiză a riscurilor în raport cu

infracţiunile de TFU şi cele conexe. Începînd cu anul 2014 elaborează şi publică

anual Raportul de monitorizare a fenomenului TFU - analiza stării şi dinamicii

infracţionale. Una dintre atribuţiile CCTP constă în realizarea măsurilor speciale

de investigaţie şi efectuarea măsurilor proactive de investigaţii în scopul

identificării victimelor şi prezumatelor victime ale TFU.

Din momentul creării sale, CCTP desfăşura urmărirea penală împreună cu

subdiviziunea specializată a PG pentru combaterea TFU. Începînd cu 1 august

2016, în legătură cu reforma PG, atribuţiile acestei subdiviziuni au fost revizuite,

menţinîndu-şi funcţiile de management metodic, fiind şi abilitată în promovarea

politicilor antitrafic, monitorizarea şi unificarea activităţii procurorilor în

domeniul antitrafic. Concomitent a fost creată PC COCS cu atribuţia de

exercitare şi conducere a urmăririi penale în comun cu ofițerii de investigație a

23


CCTP a cauzelor privind infracţiunile de TFU comise de grupuri criminale

organizate. Cauzele de complexitate redusă sînt investigate de poliţie şi

procuratura teritorială, precum şi de către procurori specializați din procuraturile

teritoriale.

Cooperarea între Inspectoratele teritoriale de poliție cu CCTP este una

dificilă. Avînd o subordonare ierarhică multiplă, CCTP nu are competență de a

solicita direct informație din teritoriu referitoare la cauzele de TFU.

La momentul de faţă nu există o specializare a judecătorilor pe examinarea

cauzelor TFU, instruirea se realizează de către INJ pentru toţi judecătorii. În

cadrul examinării de către instanţele de judecată a cauzelor penale se atestă unele

deficienţe în tratarea corespunzătoare a victimelor, în respectarea drepturilor

victimelor şi evitarea revictimizării acestora.

Pe parcursul ultimilor ani se atestă o poziție activă a procurorilor în

vederea efectuării investigațiilor financiare paralele, sechestrării bunurilor

utilizate la săvîrșirea infracţiunilor sau rezultate din infracţiuni în vederea

confiscării ulterioare în beneficiul statului, ceea ce ar contribui la susţinerea

mecanismului de compensație financiară a victimelor.

Urmărirea penală pe cazurile de trafic întîmpină deseori dificultăţi din

cauza comportamentului victimei care este specific în cadrul procedurii penale,

cum ar fi refuzul de a participa la acțiuni procesuale, plecarea peste hotare, etc.

Acest comportament se datorează într-o anumită parte și lipsei consilierii

victimei din punct de vedere informațional și psihologic, ceea ce poate fi exclus

prin implementarea eficientă a prevederilor Legii nr. 137 din 29 iulie 2016 ”cu

privire la reabilitarea victimelor infracțiunilor”.

Altă dificultate rezidă din caracterul transfrontalier al majorității cazurilor

de TFU. Avînd preponderent un caracter transfrontalier, traficul de persoane

(TFU, trafic de copii, trafic de migranţi) ca regulă are loc în două sau mai multe

ţări sau în regiuni nerecunoscute de Republica Moldova, fapt ce complică

desfăşurarea urmăririi penale și administrarea probatoriului necesar pentru

stabilirea adevărului. Aceste provocări determină și mai mult organele de drept

de a recurge la aplicarea potențialului oferit de investigarea cazurilor de TFU în

cadrul unor echipe comune de investigații, dar și la suportul oferit de

organizațiile internaționale.


1) Pregătirea insuficientă a judecătorilor în abordarea cauzelor penale de

TFU şi crime conexe.

2) Dificultăţi la efectuarea investigării și urmăririi penale din cauza lipsei

aptitudinilor şi resurselor necesare în domeniu de către organele teritoriale.

3) Insuficienţa resurselor PC COCS pentru realizarea obiectivelor propuse.

4) Lipsa controlului autorităţilor Republicii Moldova asupra UAT din

partea stîngă Nistrului, privind efectuarea acţiunilor de urmărie penală şi citarea

martorilor sau victimelor.

5) Dezvoltarea insuficientă a bazei materiale, programelor software,

mentenanţa lor.

24


6) Existenţa carenţelor în interacţiunea dintre organele de drept implicate

în procesul penal pe cazurile de TFU.

7) Nu este aplicată suficient procedura de efectuare a investigaţiilor

financiare, în vederea confiscării proprietăţii dobîndite prin comiterea de

infracţiuni de TFU în favoarea statului, precum şi investigaţii cu privire la

utilizarea tehnologiei informaţionale.

8) Subordonarea ierarhică multiplă a CCTP în cadrul MAI condiţionează

parcurgerea a mai multor trepte pentru adoptarea unei decizii finale, ceea ce

crează impedimente la interacţiune şi reacţie imediată la provocări.

9) CCTP nu dispune de o strategie de dezvoltare instituțională.

4.2. Protecţia victimelor şi a martorilor în procesul penal

Legea nr. 198 din 26 iulie 2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de

stat reglementează condiţiile, volumul şi modul de acordare a asistenţei juridice

garantate de stat întru apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

omului, intereselor lui legitime. Legea prevede expres acordarea asistenţei

juridice garantate de stat calificate copiilor victime ale infracţiunilor, însă pentru

vicimele TFU (adulte) nu prevede aceste drepturi explicit. În anul 2008, a intrat

în vigoare Legea nr. 105 cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la

procesul penal, ce prevede asigurarea securităţii participanţilor la procesul penal.

Organul abilitat cu protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal

funcţionează ca subdiviziune a MAI.

În vederea consolidării sistemului de justiţie prietenos copilului

victimă/martor, în anul 2012 a fost introdus în Cosul Procesual penal,art. 1101,

care prevede audierea martorului minor în spaţii special amenajate, dotate cu

mijloace audio, video, utilizînd asistenţa intervievatorului. De asemenea, în anul

2012, cu sprijinul asistenţei tehnice internaţionale a fost lansat oficial un sistem

special de audiere sub formă de conferinţe video, care a fost instalat în incinta

curţilor de apel şi în trei edificii ale procuraturii. Ulterior, PG a creat și

funcționaează 8 camere de audiere a minorilor din contul bugetului de stat și a

elaborat şi pus în aplicare următoarele acte departamentale în domeniul

respectiv:Instrucţiunea cu privire la audierea victimelor TFU șiGhidul

metodologic cu privire la instrumentarea cauzelor cu copii victime/martori ai

infracţiunilor.

Este necesar de elaborat standarde minime de calitate pentru realizarea

audierilor în conformitate cu rigorile internaționale.


1) Nu există norme legale explicite care ar asigura o asistenţă juridică

garantată de stat calificată pentru victimele adulte ale TFU.

2) Admiterea tratamentului necorespunzător de către reprezentanţii

organelor de drept în raport cu victimele, contrar standardelor internaţionale.

3) Revictimizarea prin audieri repetate neîntemeiate a victimelor TFU

adulţi şi copii.

25


4) Lipsa standardelor pentru funcţionarea camerelor de audieri a minorului

victimă/martor.

4.3. Restabilirea drepturilor victimelor TFU şi acordarea compensaţiilor

Accesul la informații cu privire la procedurile judiciare și administrative

relevante într-o limbă pe înțelesul victimei este asigurat prin faptul că victima

poate beneficia de interpret în cadrul procedurilor penale. În cazul în care

victima solicită să fie recunoscută ca parte civilă, organul de urmărire penală o

recunoaște în această calitate, cu intentarea unei acțiuni civile care poate să

cuprindă solicitări de a recupera atît prejudiciul material, cît și cel moral de la

traficant.

Prevederile legii nr. 137 din 29 iulie 2016 ”cu privire la reabilitarea

victimelor infracţiunilor” au drept scop crearea cadrului legal pentru asigurarea

unor condiţii minime de reabilitare a victimelor infracţiunilor, precum şi pentru

protecţia şi asigurarea respectării drepturilor şi intereselor legitime ale acestora.

De asemenea, actul legislativ reglementează categoriile de victime ale

infracţiunilor cărora li se aplică prevederile sale, organizarea şi funcţionarea

mecanismului de protecţie şi reabilitare a victimelor infracţiunilor, modul şi

condiţiile de compensare financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin

infracţiune. Prevederile prezentei legi referitoare la acordarea compensaţiei, au

intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. În acest context este de menționat aprobarea

la 14 noiembrie 2017 a Regulamentului Comisiei interdepartamentale pentru

compensarea financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracțiune, prin

Hotărîrea Guvernului nr. 965.


1) Mecanismului insuficient de funcţionare a Legii nr. 137 din 29 iulie

2016 ”cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunii” în partea compensării

financiare a victimelor.

2) Ineficiența aplicării institutului acţiunii civile în procesul penal pe

cazurile de TFU.

Secțiunea a 5-a

Parteneriat internațional

Semnarea acordurilor de colaborare între state şi instituţii similare din

aceste state constituie instrumente deosebit de necesare pentru cooperarea în

domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de TFU, identificării şi repatrierii

victimelor TFU, inclusiv acordarea asistenţei necesare acestora, deoarece TFU în

majoritate este o crimă organizată şi transnaţională. În acest sens, Republica

Moldova a semnat acorduri multilaterale şi bilaterale, în mod special cu ţări de

destinaţie.

O provocare rămîne semnarea Acordului între Guvernul Republicii

Moldova şi Guvernul Federaţiei Ruse privind cooperarea în domeniul repatrierii

copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, a persoanelor aflate

26


în situație de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi şi a Acordului între

Republica Moldova și Ucraina privind cooperarea în domeniul repatrierii

repatrierii copiilor şi adulţilor – victime ale traficului de fiinţe umane, a

persoanelor aflate în situație de dificultate, precum şi a copiilor neînsoţiţi. În

vederea stabilirii contactelor formale şi informale în prevenirea și combaterea

TFU cu autorităţile competente ale statelor din Orientul Mijlociu şi Asia

responsabile de subiectul TFU au fost întreprinse mai multe măsuri din partea

autorităţilor din Republica Moldova, dar pînă la moment nu avem semnat un

document.

Un rol important în organizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a

TFU, îl constituie cooperarea Republicii Moldova cu diverse organizaţii

internaţionale, şi misiuni ale organizaţiilor internaţionale în Moldova, cu

competenţe în domeniul vizat şi care acordă Guvernului Republicii Moldova

expertiză şi asistenţă externă.

Pentru intensificarea şi dezvoltarea cooperării internaţionale în domeniul

combaterii TFU, în 5 aprilie 2012 în Codul de procedură penală a fost inclus un

articol nou - 5402, care reglementează crearea echipelor comune de investigații

(ECI), iar prin Ordinul comun al PG, MAI, directorului general al SVşi

directorului CNA din 23 iulie 2014 a fost aprobată Instrucţiunea cu privire la

constituirea şi activitatea ECI. În vederea eficientizării activităţii în acest

domeniu, procurorii au fost instruiţi în acest domeniu. În anii precedenţi de către

procurori au fost înaintate mai multe cereri de creare a ECI cu ţările solicitate,

dar fie că nu au răspuns la solicitări, fie că au refuzat la acţiuni comune.

La 10 iulie 2014, a fost senmnat Acordul de Cooperare dintre Republica

Moldova şi EUROJUST, ratificat prin Legea nr. 113 din 28 mai2015, intrată în

în vigoare începînd cu 21 octombrie 2016 și care constituie o platformă de

cooperare judiciară internațională pe segmentul TFU. De asemenea, în vederea

asigurării interacţiunii cu toţi reprezentantii organelor de drept din alte ţări,

precum și din organizații internaționale/europene și structuri specializate ale UE

(Centrul Sud-Est European de Aplicare a Legii (SELEC), Oficiul European de

Poliție (EUROPOL), Organizația Internațională de Poliție Criminală

(INTERPOL), Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în Moldova

şi Ucraina (EUBAM)) în cadrul IGP a fost format Centrul cooperare

polițienească internaţională.


1) Lipsa acordurilor bilaterale de asistență juridică cu unele țări de

destinație și de tranzit.

2) Deficienţe la crearea ECI.

III. OBIECTIVELE GENERALE. IMPACTUL ŞI

REZULTATUL AŞTEPTAT

Secțiunea 1

Măsuri generale de susţinere

27


6.1. Coordonarea activităților de prevenire şi combatere a TFU

Obiectiv general: Asigurarea implementării politicii naţionale în

domeniul prevenirii şi combaterii TFU, bazată pe o coordonare eficientă şi o

consolidare a cooperării cu partenerii de implementare.

Impact aşteptat: Politica naţională în domeniul prevenirii şi combaterii

TFU eficient coordonată și implementată de către instituţiile de stat în parteneriat

cu organizațiile neguvernamentale, internaționale și interguvernamentale.

Rezultate aşteptate:

a) Acţiuni noi realizate cu scop de dezvoltare a perteneriatului dintre

reprezentanţii organelor consultative (CN CTFU, grupul tehnic coordonator

(GTC) al SP, Consiliul coorodonator al organelor de drept pe lîngă procurorul

general, CT, EMT), instituţiilor de stat cu organizațiile necomerciale,

internaționale și interguvernamentale.

b) Consolidarea profesională a capacității UNC din cadrul SNR.

6.2. Cadrul legal şi de reglementare

Obiectiv general: Reglementarea relaţiilor în domeniul prevenirii şi

combaterii TFU, în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului şi a

egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Impact aşteptat: Cadrul legal naţional armonizat în conformitate cu

principiile respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse între femei şi

bărbaţi.


a) Cadrul legal naţional îmbunătăţit în vederea acordării asistenţei şi

protecţiei victimelor și prezumatelor victime ale TFU şi traficului de copii.

b) Definiţii, noţiuni, reglementări adoptate cu privire la noile forme de

exploatare, criminalizarea cerşitului de către adulţi.

6.3. Dezvoltarea capacităţilor profesionale ale specialiştilor

Obiectiv general: Dezvoltarea capacităţilor profesionale în domeniul

prevenirii și combaterii TFU în vederea promovării eficiente a politicii de

prevenire şi combatere a TFU.

Impact aşteptat: Specialiştii dispun de capacităţi profesionale în vederea

promovării eficiente a politicii de prevenire şi combatere a TFU.


a) Module noi de formare şi recalificare profesională a specialiştilor din

cadrul autorităţilor de stat: poliţişti, asistenţi sociali, lucrători medicali, psihologi,

mediatori comunitari, avocaţi, parajurişti, etc. elaborate şi incorporate în

curriculumurile respective.

b) Specialiştii organelor de drept, care realizează activitatea de investigare,

urmărire penală şi judecare a cauzelor de TFU au formate abilități profesionale

necesare.

c) Personal specializat din domeniul transportului auto transnațional,

aerian, rutier, feroviar și naval instruit în vederea prevenirii TFU.

28


d) Instruiri mixte a specialiștilor din cadrul sistemului de protecție socială

și organele de drept realizate.

e) Resurse financiare bugetare planificate pentru instruirea specialiştilor

f) Curricule de instruire a specialiștilor din EMT elaborate și aprobate.

6.4. Colectarea şi analiza datelor statistice, cercetări

Obiectiv general: Garantarea disponibilităţii şi accesibilităţii la

informaţiile şi datele statistice, relevante și veridice fenomenului TFU.

Impact aşteptat: Informaţii şi date statistice disponibile şi accesibile,

relevante fenomenului TFU în procesul promovării politicii de prevenire și

combatere a TFU.


a) Programul electronic al SP ajustat și actualizat la cerințele evaluatorilor

internaționali și la noile tendințe ale fenomenului TFU şi specialişti instruiţi pe

acest segment.

b) Asigurarea funcționalității modulului Servicii sociale din cadrul SIAAS.

c) Program electronic automatizat pentru prelucrarea datelor pe cauzele

penale în cadrul CCTP reînnoit şi specialişti instruiţi în utilizarea programului

dat.

d) Cercetări/studii cu scop de reflectare a tendinţelor de TFU realizate.


Obiectiv general: Consolidarea mecanismelor de planificare şi gestionare

a resurselor financiare din bugetul de stat pentru implementarea acţiunilor în

domeniul vizat.

Impact aşteptat: Mecanisme de planificare şi gestionare a resurselor

financiare din bugetul de stat pentru implementarea acţiunilor în domeniul vizat

consolidate.


a) Mijloace financiare planificate în bugetul de stat şi bugetele locale

pentru realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a TFU.

b) Specialişti instruiţi în domeniul planificării CBTM, bugetului pentru

anul următor, precum şi atragerii surselor externe.

c) Metodologii elaborate și norme aprobate de cheltuieli pentru serviciile

sociale specializate adresate victimelor și prezumatelor victime TFU.

Secțiunea a 2-a

Prevenirea traficului de fiinţe umane


Obiectiv general: Creşterea gradului de informare a publicului larg despre

fenomenul TFU.

Impact aşteptat: Reacţia de răspuns a populaţiei la manifestările

fenomenului TFU şi crimelor conexe TFU.


29


a) Populaţia Republicii Moldova, cetăţenii străini sînt informați despre

fenomenul TFU şi crimele conexe TFU;

b) Angajatorii, inclusiv din sectorul privat sînt familiarizaţi cu răspunderea

juridică pentru săvîrşirea crimelor legate de TFU şi de infracţiunile conexe.

c) Angajatorii din sectorul agricol și zootehnic sînt informați/instruiţi

despre procedura legală de angajare și evitarea situațiilor de exploatare prin

muncă.

d) Reprezentanții mass-media sînt instruiți asupra reflectării subiectelor ce

țin de prevenirea și combaterea TFU.

e) Diaspora este informată despre fenomenul TFU, consecințele acestuia și

instituțiile la care pot să se adreseze în caz de necesitate.

7.2. Reducerea vulnerabilităţii

Obiectiv general: Reducerea vulnerabilităţii cetățenilor la TFU

Impact aşteptat: Populația este informată despre pericolul fenomenului

TFU și este asigurată cu materiale informative de referință în vederea oferirii

protecției și are acces la programe de asistență și protecție.


a) Sînt dezvoltate şi accesibile persoanelor în stare de vulnerabilitate,

inclusiv persoanelor în căutarea unui loc de muncă, programe de reducere a

vulnerabilității;

b) Este facilitat accesul potenţialilor emigranţi la piaţa de muncă naţională

şi de peste hotare în condiţii echitabile şi protejate;

c) Este asigurat accesul persoanelor în stare de vulnerabilitate la serviciile

necesare;

d) Sînt dezvoltate şi consolidate competenţe profesionale şi antreprenoriale

ale persoanelor în stare de vulnerabilitate, inclusiv a persoanelor în căutarea unui

loc de muncă.

7.3. Controlul administrativ

Obiectiv general: Consolidarea mecanismelor de reglementare şi control

a activității agenţilor economici privați, în scop de prevenire a exploatării.

Impact aşteptat: Agenţii economici privaţi sînt descurajaţi să creeze

condiţii, care generează TFU şi exploatarea.


a) Activitatea agenţilor economici privaţi din sectoarele vulnerabile este

strict reglementată şi controlată de stat.

b) Instrucțiuni de angajare și respectare a drepturilor sociale și a condițiilor

de muncă ale salariaților (sectorul agricol, zootehnic și construcții) elaborate.

c) Colaborarea instituţională şi schimbul de informaţii la nivel local şi

naţional, în special între inspectorii de muncă şi ofițerii de urmărire penală

consolidată.

Secțiunea a 3-a

Asistenţa socială şi protecţia victimelor şi

30


prezumatelor victime ale TFU

8.1. Identificarea și referirea victimelor şi prezumatelor victime ale

traficului de fiinţe umane

Obiectiv general: Consolidarea cooperării sistemice între instituţiile

abilitate în identificarea victimelor şi prezumatelor victime ale tuturor formelor

de TFU.

Impact aşteptat: Mecanism sistemic de cooperare în identificarea,

referirea și asistența victimelor și prezumatelor victime ale TFU dezvoltat și

aplicat în baza sistemului de reabilitare a victimelor infracțiunilor..


a) Specialiști instruiți și mecanisme eficiente de identificare a victimelor și

prezumatelor victime ale TFU stabilite.

b) Mecanism instituit și competențe clare stabilite pentru instituțiile de

resort în oferirea statutului prezumatei victime a TFU.

c) Proceduri consolidate de documentare a victimelor și prezumatelor

victime ale TFU.

d) Prezumatele victime ale TFU beneficiază de o perioadă de reflecţie de

minimum 30 de zile, în conformitate cu prevederile cadrului legal şi evidenţa

acestora asigurată.Materiale informative despre drepturile victimelor TFU

actualizate şi distribuite.

e) Capacităţi consolidate a specialiştilor din instituţiile abilitate în

identificarea victimelor printre străini, în special refugiaţii şi solicitanţii de azil.

f) Crearea și pilotarea Serviciului mobil în vederea identificării timpurii a

cazurilor de TFU și altor infracțiuni conexe

8.2. Repatrierea

Obiectiv general: Consolidarea capacităților instituționale, în vederea

eficientizării procedurii de repatriere, ale autorităților cu competențe în domeniu.

Impact aşteptat: Realizarea în siguranță a procedurilor de repatriere ale

persoanelor adulte și copii.


a) Specialişti din administraţia publică centrală şi locală instruiţi în

aplicarea procedurilor de repatriere.

b) Mecanismele de utilizare a resurselor financiare sînt adaptate la natura

și contextele de organizare a misiunilor de repatriere.

8.3. Reabilitarea şi reintegrarea victimelor şi prezumatelor victime ale

TFU

Obiectiv general: Accesul victimelor şi prezumatelor victime ale TFU la

sistemul național de protecție socială.

Impact aşteptat: Tuturor victimelor şi prezumatelor victime ale TFU

identificate le sînt asigurate accesul la servicii calitative.


31


a) Servicii (publice) sociale dezvoltate, inclusiv mijloace financiare alocate

pentru aceste scopuri.

b) Programe de asistenţă şi protecţie pe termen lung pentru reabilitarea şi

re/integrarea victimelor şi prezumatelor victime ale TFU, dezvoltate şi aplicate,

în special în cazul copiilor.

c) Programe de dezvoltare a abilităților antreprenoriale şi re/integrarea

victimelor şi prezumatelor victime pe piaţa forţei de muncă realizate.

d) Mecanism consolidat de referire a beneficiarilor din cadrul SNR de

către specialiştii competenți şi cooperarea eficientă între cele trei nivele ale SNR

(comunitar, raional și național).

e) Persoanele cu disabilităţi de auz informate despre fenomenul TFU,

consecințele acestuia şi drepturile lor la asistenţă şi protecţie în acest context.

Secțiunea a 4-a

Pedepsirea

9.1. Urmărirea penală şi judecarea cauzelor

Obiectiv general: Consolidarea procesului de investigare, urmărire penală

şi procesului judiciar conform standardelor internaţionale de justiţie penală.

Impact aşteptat: Procesul de investigare, urmărire penală şi procesul

judiciar consolidat conform standardelor internaţionale de justiţie penală.


a) Specialiști din cadrul organelor de drept calificați.

b) Interacţiune şi schimb de informaţie rapid între instituţiile implicate în

cadrul procesului penal în cauzele TFU.

c) Organe de drept specializate bine structurate, abilitate cu atribuţii şi

echipate corespunzător necesităţilor.

d) CCTP subordonat direct șefului IGP al MAI şi strategie de dezvoltare

instituţională aprobată.

e) Procedura de efectuare a investigaţiilor financiare, în vederea confiscării

proprietăţii dobîndite prin comiterea de infracţiuni de TFU în favoarea statului

(redistribuirea anumitor resurse pentru compensarea financiară), precum şi a

investigaţiilor cu privire la utilizarea tehnologiei informaţionale dezvoltată.

f) Pedepse echitabile aplicate infracţiunilor săvîrşite.

9.2. Protecţia victimelor şi a martorilor în procesul penal

Obiectiv general: Consolidarea sistemului de protecţie a victimelor şi

martorilor potrivit normelor internaționale.

Impact aşteptat: Dreptul la securitatea vieţii şi integritatea corporală a

vicitimelor şi martorilor este realizat în procesul penal conform normelor

internaționale.


a) Norme legale explicite care ar asigura o asistenţă juridică garantată de

stat calificată pentru victimele adulte ale TFU aprobate şi aplicate.

32


b) Victimele şi martorii sînt informați despre drepturile lor în procesul

penal.

c) Audieri repetate neîntemeiate a victimelor şi martorilor TFU adulţi şi

copii neadmise.

d) Standarde pentru funcţionarea camerelor de audieri a minorului

victimă/martor elaborate şi aprobate.

9.3. Restabilirea drepturilor victimelor TFU şi acordarea compensaţiilor

Obiectivul general: Asigurarea drepturilor victimelor TFU la compensare

şi despăgubiri în corespundere cu prejudiciul suportat

Impactul aşteptat: Mecanisme consolidate pentru asigurarea satisfacţiei

echitabilă a victimelor TFU.


a) Mecanism funcţional de compensare și despăgubire a victimelor TFU.

b) Victimele sînt informate despre mecanismul de compensare.

c) Institutul acţiunii civile pe cauzele TFU eficient aplicat.

Secțiunea a 5-a

Parteneriat internaţional

Obiectiv general: Consolidarea cooperării între autorităţile competente,

partenerii de implementare din ţările de destinaţie, tranzit şi origine în vederea

eficientizării prevenirii şi combaterii TFU.

Impact aşteptat: Asistenţă internaţională eficientă pe cazurile de TFU şi

infracţiunile conexe și cooperare eficientă între organele de drept şi alte instituții

similare din țările de destinație.


a) Investigaţii internaţionale realizate, inclusiv şi de către Echipele comune

de investigații. Asistenţă în domeniul prevenirii şi combaterii TFU, oferită de

organizaţiile internaţionale și europene specializate (INTERPOL, SELEC, etc.)

și structurile UE (EUROPOL, EUROJUST, Agenția Europeană pentru Poliția de

Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX)).

b) Victime identificate, asistate şi repatriate în colaborare cu instituțiile

similare din țările de destinație, inclusiv cu suportul partenerilor de

implementare, în baza acordurilor semnate.

c) Instrumente de cooperare stabilite cu autorităţile competente din ţările

de tranzit, destinaţie, origine.

IV. ESTIMAREA IMPACTULUI ŞI A COSTURILOR

Prezenta Strategie vine să raspundă angajamentelor Guvernului Republicii

Moldova, asumate prin ratificarea instrumentelor internaţionale, cu privire la

prevenirea şi combaterea eficientă a TFU, în vederea respectării drepturilor

cetăţenilor la o viaţă sigură. Actualmente încă se observă feminizarea sărăciei

care menţine numărul victimelor şi prezumatelor victime ale traficului de femei,

33


a exploatării sexuale și a prostituției forțate, impunînd femeile la o dependență

financiară și mai mare. Crește în ultimii ani numărul victimelor exloatate prin

muncă și exploatate în țară. Se atestă și întinerirea vîrstei victimelor, apar noi

forme de exploatare, care urmează a fi criminalizate în cadrul legal național. Prin

urmare, Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei va reflecta acțiuni

concrete pentru descurajarea cererii acestor fenomene şi va oferi un nou impuls

în consolidarea drepturilor omului, în special al femeii și promovarea egalității

de gen.

Impactul socioeconomic al implementării Strategiei constă în dezvoltarea

mecanismelor viabile de asistenţă şi protecţie calitativă a victimelor şi

prezumatelor victime pentru reabilitarea şi re/integrarea socio-economica a

acestora şi în special crearea condiţiilor favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea

armonioasă a victimelor traficului de copii. Prevenirea fenomenului TFU prin

consolidarea eforturilor specialiştilor instituţiilor competente, a partenerilor de

dezvoltare, societăţii civile va contribui la diminuarea consecinţelor fenomenului

dat asupra fiinţei umane, în special femei şi copii. Totodată, investigarea,

urmărirea penală şi sancţionarea persoanelor care au comis infracţiuni de TFU va

contribui la restabilirea drepturilor victimelor TFU şi prin compensarea

prejudiciilor morale şi materiale, prin asigurarea echităţii sociale.

Impactul financiar:

În vederea finanţării Centrelor/serviciilor de plasament ale victimelor şi

prezumatelor victime ale TFU, reptarierilor, serviciului de asistenţă telefonică

gratuită pentru copii „Telefonul Copilului” 116 111 în bugetul de stat sînt

planificate aproximativ 9500,0 mii lei. Totodată, de la bugetul de stat sînt

finanţate şi Centrele de plasament şi reabilitare pentru copii de vîrstă fragedă din

mun. Chişinău şi Bălţi în sumă de 36095,5 mii lei. La fel de la bugetul de stat

sînt finanţate şi achitate alocații de integrare sau reintegrare, serviciile de

orientare și formare profesională, serviciile de informare și consiliere

profesională – 700,0 mii lei, sînt prevăzute resurse pentru documentarea acestor

categorii de beneficiari. În cadrul Procuraturilor au fost create din resursele

bugetul de stat - Camerele de audiere a copiilor victime/ martori ai infracțiunilor

(922,9 mii lei).

Suplimentar la aceste resurse mai este necesar de avut acoperire financiară

asigurată de la bugetul de stat pentru următoarele: completarea statului de

personal al Ministerului Justiţiei cu o unitate în vederea asigurării realizării

atribuţiilor ministerului la implementare a mecanismului de compensare

financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin infracţiune (110 mii lei),

extinderea PC COCS (minimum cu 3 unităţi) conform legislației cu privire la

salarizarea procurorilor. De asemenea sînt necesare resurse financiare pentru

realizarea campaniilor de informare, inclusiv editarea materialelor (500.0 mii

lei). Pentru modernizarea infrastructurii pentru combaterea TFU, în special a

bazei materiale şi tehnice a CCTP este necesară suma de 2250,1 mii lei.

Mijloacele necesare pentru punerea în aplicare a prezentei Strategii vor fi

evaluate periodic şi detaliate în procesul de punere în aplicare, în conformitate cu

măsurile propuse în cadrul planurilor naţionale şi instituţionale de acţiune pentru

34


implementarea acesteia. Strategia va fi luată în considerare la elaborarea

planurilor bugetare pe termen mediu ale activităţii autorităţilor/instituţiilor

publice competente în conformitate cu legislaţia în vigoare.

V. ANALIZA SWOT

Factori posibili de influenţare (puncte forte şi slabe a mediului intern,

precum şi oportunităţi şi ameninţări a mediului extern) la realizarea Strategiei

date sînt prezentate în tabelul de mai jos.

Puncte forte

Puncte slabe

1. SP este o subdiviziune în cadrul

Cancelariei de Stat cu misiunea de

asigurare a activităţii organizatorice a CN

CTFU prin coordonarea şi realizarea

managementului eficient al politicilor

naţionale de prevenire şi combatere a

TFU în vederea realizării obiectivelor CN

CTFU, precum şi consolidarea colaborării

cu autorităţile publice, partenerii de

dezvoltare şi cu instituţiile similare din

alte state în vederea dezvoltării

mecanismului naţional şi transnaţional de

cooperare în domeniu.

2. Organele consultative de

coordonate a politicii în domeniul

prevenirii şi combaterii TFU la nivel

naţional şi local cu participarea

misiunilor/organizaţiilor internaţionale

societatea civilă active în domeniu.

3. Cadrul legal armonizat la

standardele internaționale şi regionale în

domeniul anti-trafic.

4. Specialişti ai instituţiilor

competente în domeniul de prevenire şi

combatere a TFU pregătiţi.

5. Mecanismul dezvoltat de

coordonare şi referire a asistenţei şi

protecţiei victimelor şi prezumatelor

victime ale TFU în cadrul SNR, (Unitatea

națională de coordonare/UNC a SNR şi

echipele multidisciplinare

teritoriale/EMT)

1. Reducerea unei unităţi de

personal urmare a reformei

Cancelariei de Stat, fluctuaţia

cadrelor şi neplanificarea resurselor

financiare în CBTM pentru

realizarea activităţilor planificate de

către SP.

2.Reformele administrative,

alegerile parlamentare şi locale, care

aduc în sistem specialiști din diferite

domenii, decît prevenirea și

combaterea TFU, neimplicarea

suficientă a specialiştilor în

realizarea competenţelor.

3. Cadrul normativ de aplicare

a prevederilor legale subdezvoltat în

domeniul de referință.

4. Tendineţe noi ale

fenomenului TFU și forme noi de

exploatare necriminalizate în cadrul

legal național.

5.Lipsa mecanismului de

acordare a statutului prezumatelor

victime ale TFU.

6. Subordonarea ierarhică

multiplă a CCTP în cadrul MAI,

fluctuaţia cadrelor, dotarea

insuficientă cu echipament modern.

7. Crearea PC COCS cu un

număr insuficient de specialişti, care

necesită instruiri specializate.

8. Mecanismele de contractare

35


6. CCTP subdiviziune a INI, IGP,

MAI cu abilităţi în investigaţie proactivă a

cazurilor de TFU şi crimelor conexe,

precum şi în monitorizarea şi analiza stării

şi dinamicii infracţionale şi a tendinţelor

fenomenului TFU.

7. Reforma PG, care a consolidat

secţia specializată pentru combaterea TFU

cu abilităţi de monitorizare şi coordonare

a politicilor în domeniul combaterii

infracţiunilor de TFU şi crimelor conexe

şi crearea PC COCS cu atribuţii de

conducere şi exercitare a urmăririi penale

pe cauzele de TFU şi crime conexe.

8. Funcţionarea CAP şi a 6 centre

regionale de plasament, care acordă

asistență inclusiv și pentru victimele şi

prezumatele victime ale TFU, centrul de

plasament în regim de urgență pentru

copii vicitme a TC, finanţate de la bugetul

de stat cu tranfesrul către bugetele locale.

9. Parteneriate de cooperare în

domeniu naţionale şi internaţionale

stabilite.

a serviciilor subdezvoltate.

9. Un numar limitat de

parteneriate de cooperare locale.

Acordul de colaborare încheiat între

3 instituţii ale APC şi 3 organizaţii

ale partenerilor depăşit de timp.

Proiectele de acorduri de colaborare

cu Federaţia Rusă şi Ucraina nu sînt

semnate.

Oportunităţi

Ameninţări

36


1. Instrumentele internaționale şi

regionale care reglementeză domeniul

prevenirii şi combaterii TFU

2. Prevenirea şi combaterea TFU

este un subiect inclus în agendă dialogului

RM-UE, regăsindu-se în textul Acordului

de Asociere RM-UE (art.16) și în lista

priorităților Agendei de Asociere 2017-

2019.

3. Prevenirea şi combaterea TFU a

fost recunoscută de ONU că una din

prioritățile cooperării internaţionale - un

obiectiv separat (8.7.) al Obiectivelor de

Dezvoltare Durabilă pînă la anul 2030.

4. Evaluarea Guvernului Republicii

Moldova de către GRETA,

Departamentul de Stat al SUA, UNODC,

etc. în domeniul vizat consolidează

eforturile actorilor antitrafic.

5. Susţinerea Guvernului de către

Comunitatea de donatori şi partenerii de

dezvoltare în implementarea politicilor

din domeniu.

6. Echipele comune de investigaţie,

instrument eficient pentru urmărirea şi

instrumentarea cazurilor de TFU.

1. Nu sînt reglementate legal

noile forme de exploatare şi noile

tendinţe în domeniu.

2. Mecanismul transnaţional

de referire a beneficiarilor în statele

de origine şi destinaţie subdezvoltat.

3. Finanțarea subdezvoltată a

acțiunilor pentru prevenirea și

combaterea TFU.

4. Indicatorii de evaluare nu

răspund în totalitate politicilor în

domeniu, aplicate de către ţările de

origine.

5. Republica Moldova nu a

fost inclusă în proiectele

internaţionale, finanţate de către

Comisia Europeană şi în proiectul

CoE/ ICMPD privind cooperarea

transnaţională în identificarea şi

referirea către asistenă a victimelor

TFU (destinat ţărilor membre ale

UE).

6. Țările de destinaţie sînt mai

puțin interesate în crearea Echipelor

comune de investigare.

Tergiversarea executării comisiilor

rogatorii.

VI. ETAPELE DE IMPLEMENTARE. PROCEDURI DE

MONITORIZARE ŞI RAPORTARE

Implementarea Strategiei se va realiza în două etape:

1) Etapa I - anii 2018-2020;

2) Etapa II - anii 2021-2023.

În scopul implementării prezentei Strategii a fost elaborat Planul de acțiuni

pentru anii 2018-2020 în vederea implementării Strategiei (Etapa I).

Planul de acțiuni pentru Etapa II va fi elaborat la sfîrşitul anului 2020

pentru perioada anilor 2021-2023 și urmează a fi aprobat de Guvernul Republicii

Moldova. Acest Plan de acțiuni va reprezenta o continuitate a realizării primei

etape, astfel încît să asigure eliminarea tututror problemelor abordate în

conținutul Strategiei.

Obiectivele specifice şi activitățile pentru realizarea prezentei Strategii sînt

incluse în Planul de acțiuni pentru anii 2018-2020 în vederea implementării

Strategiei (Anexa 2).

37


Activităţile de monitorizare privind implementarea prezentei Strategii şi a

Planurilor de acțiuni vor fi realizate după cum urmează:

a) semestrial şi anual, prin elaborarea notelor informative şi a rapoartelor

detaliate de analiză a gradului de implementare a prevederilor strategiei în baza

indicatorilor şi a rezultatelor stabilite;

b) după prima etapă de implementare (la mijloc de termen) va fi elaborat

raport pentru 3 ani;

c) după finalizarea perioadei de realizare a Strategiei va fi elaborat raport

pentru 6 ani.

Notele informative semestriale, rapoartele anuale şi periodice, precum şi

raportul final privind monitorizarea realizării Strategiei vor fi elaborate de către

SP în baza informaţiilor şi datelor furnizate de către autorităţile/instituţiile

publice competente şi partenerii de implementare, societatea civilă, etc. cu

suportul de expertiză a comunităţii donatorilor.

Rapoartele de monitorizare vor fi prezentate spre examinare şi aprobare

membrilor CN CTFU şi ulterior vor fi expediate Guvernului Republici Moldova.

Rapoartele de monitorizare sînt publice şi vor fi disponibile pe pagina

www.antitrafic.gov.md.

http://www.antitrafic.gov.md/

38


Anexa nr. 2

la Hotărîrea Guvernului nr.

din 2018

PLAN de ACȚIUNI

pentru anii 2018-2020 în vederea implementării

Strategiei naționale de prevenire şi combatere a traficului de ființe umane pentru anii 2018-2023

Activităţi Structuri responsabile Parteneri

Termene

de

realizare

Costuri, mii lei Indicatori

surse

bugetare ale

autorităţilor

publice

alte

surse

surse

neacoperite

1 2 3 4 5 6 7 8

Secțiunea 1

MĂSURI GENERALE DE SUSŢINERE

1.1.Coordonarea activităților de prevenire și combatere a traficului de ființe umane

Obiectiv general 1:

Asigurarea implementării politicii naţionale în domeniul prevenirii și combaterii traficului de ființe umane bazată pe o coordonare eficientă și o

consolidare a cooperării cu partenerii de implementare

Obiectiv specific 1.1:

Dezvoltarea noilor mecanisme de cooperare între instituţiile de stat, non-statale şi alţi actori

1.1.1. Efectuarea studiului de

fezabilitate cu scopul

identificării oportunității

instituirii Oficiului/unităţii

raportorului național pentru

evaluarea politicilor naționale

Cancelaria de Stat

(Secretariatul Permanent al

Comitetului național pentru

combaterea traficului de ființe

umane)

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație,

Misiunea

Organizaţiei pentru

Securitate şi

Cooperare în

2020 În limitele

bugetului

aprobat

360,0 Surse externe Studiu realizat

Numărul de mese

rotunde organizate

Raport pe studiu

prezentat

39


Europa

1.1.2. Încheierea

Memorandurilor între diferiți

actori din domeniul anti-trafic la

nivel național

Ministerul Afacerilor Interne,

Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale, Procuratura

Generală

Cancelaria de Stat

(Secretariatul

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea

traficului de ființe

umane),

Parteneri

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de

memorandumuri

încheiate


Consolidarea mecanismelor de coordonare de către Comisiile teritoriale pentru combaterea traficului de ființe umane

1.1.3. Elaborarea Strategiei

cadru de comunicare a Comisiei

teritoriale pentru combaterea

traficului de ființe umane cu

specialiştii de la unităţile

administrativ-teritoriale, inclusiv

de nivelul unu şi organizații

necomerciale locale

Cancelaria de Stat (Secretariatul

Permanent al Comitetului

național pentru combaterea

traficului de ființe umane),

Comisiile teritoriale pentru

combaterea traficului de fiinţe

umane

Organizaţiile ne

comerciale

2019-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de mese rotunde

realizate

Strategie cadrul

elaborată, pilotată

1.1.4. Dezvoltarea strategiei de

comunicare a Secretariatului


național cu specialiștii din

administrația publică centrală și

locală (nivelul I, II) partenerii de

dezvoltare




traficului de ființe umane)

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2019 În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Strategie revizuită și

pilotată

Număr de mese rotunde

realizate

1.1.5. Ghidarea metodologică în

elaborarea planurilor locale

anuale de către Comisiile

teritoriale pentru combaterea






Comisiile teritoriale pentru


Administrația

publică locală,

Misiunea


Securitate şi

Cooperare în

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de planuri anuale

elaborate și implementate

40


umane Europa

1.2. Cadrul legal și de reglementare

Obiectiv general 2:

Reglementarea relaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii traficului de ființe umane în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului și a

egalității de șanse între femei și bărbați

Obiectiv specific 2.1.:

Îmbunătăţirea cadrului normativ în vederea acordării asistenţei şi protecţiei victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane

1.2.1. Modificarea şi

completarea Hotărârii de

Guvern nr. 234 din 29 februarie

2008 privind aprobarea

Regulamentului-cadru al

comisiilor teritoriale pentru


umane

Ministerul Afacerilor Interne

Cancelaria de Stat

(Secretariatul

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea


umane)

2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Hotărâre elaborată și

aprobată de către

Guvernul Republicii

Moldova

1.2.2. Ajustarea Metodologiei de

planificare şi monitorizare a

politicii naționale antitrafic în

conformitate cu documentul de

politici





Ministerul Afacerilor Externe şi

Integrării Europene,


Protecției Sociale,

Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație,

Misiunea


Securitate şi

Cooperare în

Europa

2019-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

100,0 Metodologie definitivată,

pilotată

2.3. Promovarea proiectului de

modificare şi completare a Legii

nr. 241-XVI din 20 octombrie

2005 privind prevenirea şi


umane

Ministerul Justiției

Cancelaria de Stat

(Secretariatul

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea


umane),

2018 În limitele

bugetului

aprobat

Proiect de lege adoptat

41


Ministerul

Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale

1.2.3. Revizuirea cadrului

normativ ce reglementează

intervenția asupra cazurilor în

care sunt implicați victimele

traficului de copii și copiii aflați

în situație de risc


Protecției Sociale

Centrul Național de

Prevenire a

Abuzului față de

Copii

2019-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Proiect de modificare și

completare a Legii nr.

140 din 14 iunie 2013 și

Hotărârii Guvernului nr.

270 din 08 aprilie 2014

elaborat

1.2.4. Modificarea şi

completarea Hotărârii

Guvernului nr. 472 din 23

martie 2008 cu privire la

aprobarea componenţei

Comitetului

naţional pentru combaterea


şi a Regulamentului Comitetului

naţional


Integrării Europene

Cancelaria de Stat

(Secretariatul

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea


umane)

2018 În limitele

bugetului

aprobat

Act normativ aprobat

1.2.5. Ajustarea Ghidului cu

privire al identificarea

victimelor traficului de ființe

umane


Protecției Sociale

Centrul

Internațional „La

Strada”

2019 În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Ghid ajustat și aprobat la

noile tendințe în

domeniul traficului de

ființe umane

1.2.6. Modificarea cadrului

normativ (Hotărârea de Guvern

nr. 520 din 15 mai 2006 privind

aprobarea Normelor de

cheltuieli în bani

pentru întreţinerea persoanelor

cazate în instituţiile sociale)



Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2019-

2020-

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Proiect de Hotărâre de

Guvern elaborat și

promovat

1.2.7. Modificarea Legii nr.198

din 26 iulie 2007 ”cu privire la

asistența juridică garantată de

stat” în vederea includerii

Ministerul Justiţiei

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Lege modificată

42



umane la categoria persoanelor

care au dreptul la asistenţă

juridică calificată, indiferent de

nivelul veniturilor


Îmbunătăţirea cadrului normativ în vederea criminalizării tuturor formelor de trafic al ființelor umane şi stabilirii pedepselor corespunzătoare

1.2.8. Modificarea și

completarea Codului penal

pentru criminalizarea noilor

forme de exploatare

Ministerul Justiţiei, Ministerul

Afacerilor Interne

Cancelaria de Stat

(Secretariatul

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea


umane),

Curtea Supremă de

Justiție,

parteneri

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Cod Penal modificat și

completat

1.3. Dezvoltarea capacităților profesionale ale specialiștilor

Obiectiv general 3:

Dezvoltarea capacităților profesionale ale specialiştilor în vederea promovării eficiente a politicii de prevenire și combatere a traficului de ființe umane


Pregătirea specialiştilor instituţiilor organelor de drept în aplicarea legii şi investigarea cazurilor de trafic de ființe umane

1.3.1. Instruirea polițiștilor de

frontieră, specialiștii Biroului

Migrație și Azil, ofițerii poliției

comunitare și inspectorii muncii

privind modul de reacționare

eficientă la cazurile de trafic de

ființe umane


Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație,

Centrul

Internațional “La

Strada”

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de specialiști

instruiți

Număr de module

elaborate/ tematica

1.3.2. Dezvoltarea unui curs e-

learning pe aspectele traficului


(Inspectoratul General al Poliției

Misiunea

Organizației

2019-

2020

În limitele

bugetului

Surse

externe

Curs e-learning dezvoltat,

pilotat

43


de ființe umane pentru Centrul

de Excelență în Securitatea

Frontierei (conform

competenței, modul pe profil)

de Frontieră) Internaționale

pentru Migrație

aprobat

1.3.3. Organizarea instruirilor

pentru pentru angajații Poliției

de Frontieră din punctele de

trecere ale frontierei de stat de

la punctele de trecere a

frontierei cu privire la

identificarea victimelor

traficului de ființe umane



de Frontieră)

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de instruiri

realizate


instruiți

1.3.4. Organizarea instruirilor

pentru ofițerii de investigație a

Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră cu privire la

aspectele juridice și operaționale

în combaterea traficului de ființe

umane



de Frontieră)

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2018 În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de instruiri

realizate


instruiți

1.3.5. Organizarea unui atelier

de lucru cu privire la

constituirea și funcționarea

Echipelor Comune de

Investigații în aspecte ce țin de

traficul de ființe umane

Ministerul Afacerilor Interne Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2019 În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Atelier realizat

Număr de participanți

instruiți

1.3.6. Asigurarea


Poliției de Frontieră cu

echipament pentru instruiri de

înaltă calitate



de Frontieră)

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2019 În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Echipament procurat,

funcțional

1.3.7. Realizarea atelierelor

tematice regionale

(internaționale) în domeniul

prevenirii și combaterii

Cancelaria de Stat

(Secretariatului permanent al

Comitetului naţional pentru


Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2018-

2020

Surse

externe

6 ateliere regionale

realizate;

Numărul de specialiști

din organele de drept și

44


traficului de ființe umane umane),


autoritățile publice locale

cu competențe în

domeniu instruiți

1.3.8. Organizarea unei mese

rotunde cu privire la

identificarea victimelor

traficului de ființe umane cu

cetățenia Republicii Moldova,

care au fost identificate cu acte

de identitate ale României


(Centrul pentru combaterea

traficului de persoane)

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2019 În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Masă rotundă organizată



Consolidarea capacităților unităţii specializate a Procuraturii Generale

1.3.9. Instruirea procurorilor

din cadrul secției specializate a

Procuraturii Generale și a

specialiștilor din cadrul

Centrului pentru combaterea

traficului de persoane în

domeniul întocmirii

documentelor de politici și

abordare analitică a fenomenelor

de trafic de ființe umane,

inclusiv și alte fenomene

infracționale

Institutul Național al Justiției

Procuratura Generală,




Consiliul Superior

al Procurorilor,

Organizații

internaționale,

partenerii de

dezvoltare

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe


instruiți

Număr de module

elaborate/ tematica


Dezvoltarea unui mecanism de instruire continuă a personalului autorităţilor competente, abilitate prin lege în investigarea, urmărirea penală și judecarea

cauzelor de trafic al ființelor umane

1.3.10. Formarea abilităților

profesionale necesare

specialiştilor organelor de drept,

în realizarea activităților de

investigare, urmărire penală şi

judecare a cauzelor de trafic al

ființelor umane

Institutul Național al Justiției,



Consiliul Superior

al Magistraturii,

Consiliul Superior

al Procurorilor,

Misiunea

Organizației

Internaționale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe


instruiți (polițiști,

procurori, judecători,

asistenți judiciari)

Număr de module

elaborate/ tematica

45


pentru Migrație

1.3.11. Instruirea personalului

poliţiei referitor la desfăşurarea

procedurii de urmărire penală

privind spălarea banilor şi

utilizarea unor tehnici de

investigaţii financiare în

dosarele de trafic de fiinţe

umane și elaborarea Ghidului cu

privire la investigații financiare

în cadrul traficului de ființe

umane


Centrul Național

Anticorupție,

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de instruiri

realizate şi număr de

beneficiari

Ghid elaborat


Desfășurarea instruirilor specializate (de prevenire a traficului de ființe umane) pentru personalul din domeniul transporturilor (avia, rutier, feroviar și

naval)

1.3.12. Instruirea personalului

specializat din domeniul

transportului aerian, rutier,

feroviar și naval în vederea

prevenirii traficului de ființe

umane

Î.S ”Compania aeriană „AIR

Moldova””, Î.S ”Calea Ferată

din Moldova”, Agenția

Națională Transport Auto,

Căpitănia Portului Giurgiulești,





Ministerul

Economiei și

Infrastructurii

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2019-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de persoane

specializate instruite

anual


Sporirea nivelului de cunoaştere a domeniului de către specialiștii antitrafic din instituțiile autorităților de la nivelul autorităţilor administrativ - teritoriale

1.3.13. Consolidarea

capacităților profesionale ale

membrilor Comisiilor teritoriale

pentru combaterea traficului de

ființe umane






Protecției Sociale

Autoritățile publice

locale,

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2019-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Elaborarea

modulelor/materialelor

didactice;

Numărul specialiștilor cu

competențe în domeniu

instruiți

1.3.14. Asigurarea instruirii Cancelaria de Stat Autoritățile publice 2018- În limitele Surse Număr de instruiri realizate

http://www.mtid.gov.md/ro



46


specialiștilor cu competențe în

domeniu din cadrul

mecanismelor instituționale de

coordonare și monitorizare a

politicilor antitrafic

(Secretariatul Permanent al

Comitetului național pentru


umane),


Protecției Sociale

locale, Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2020 bugetului

aprobat

externe Numărul de vizite de studii

Numărul de ateliere de

lucru


instruiți

1.3.15. Asigurarea realizării

instruirilor mixte, inclusiv

bazate pe dimensiunea de gen, a


sistemului de protecție socială și

organelor de drept







Protecției Sociale

Procuratura

Generală,


locale,

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație,

Misiunea


Securitate şi

Cooperare în

Europa

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de instruiri realizate


instruiți

1.3.16. Elaborarea și

actualizarea modulelor de

formare inițială și continuă a


autorităţilor de stat: poliţişti,

asistenţi sociali, lucrători

medicali, psihologi, mediatori

comunitari, avocaţi, parajurişti




Institutul Național al Justiției


locale,

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de module

elaborate/ tematica

Număr de curricule

completate

1.3.17. Desfășurarea instruirilor

pentru mediatorii comunitari


Protecției Sociale, Biroul Relaţii

Interetnice,

Cancelaria de Stat

(Secretariatul

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea


umane), Misiunea

2018 În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Numărul de instruiri

realizate

Număr de mediatori

instruiți

47


Organizației

Internaționale

pentru Migrație,


locale, Coaliția

”Vocea Romilor”

1.3.18. Dezvoltarea şi pilotarea

unui program de instruire a

avocaţilor care prestează servicii

de asistenţă juridică garantată de

stat în domeniul asistenţei

victimelor şi prezumatelor

victime ale traficului de ființe

umane

Consiliul Național pentru

Asistența Juridică Garantată de

Stat,

Ministerul Justiţiei

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație,

2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Program elaborat și pilotat



instruiți

1.4. Colectarea și analiza datelor statistice, cercetări

Obiectiv general 4:

Garantarea disponibilităţii și accesibilității la informaţiile şi datele statistice, relevante și veridice fenomenului traficului de ființe umane


Asigurarea ajustării sistemului de date şi informaţii, analize şi rapoarte despre situaţia din domeniu şi tendinţele fenomenului traficului de ființe umane

1.4.1. Ajustarea și actualizarea

Sistemului informațional de

gestiune a formularelor statistice

referitor la aspectele privind

situația victimelor infracțiunilor






Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2018-

2020

Surse

externe

Sistem informațional

ajustat și actualizat

1.4.2. Consolidarea capacităților

profesionale ale specialiştilor cu

competențe în gestionarea

Sistemului informațional de

gestiune a formularelor statistice





Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2019-

2020

Surse

externe

Numărul de specialiști cu

competențe în domeniu

instruiți

1.4.3. Asigurarea realizării

sondajului privind gradul de

informare a populației despre




Centrul

Internațional pentru

Dezvoltarea

2020

Surse

externe

Sondaj realizat

48


fenomenul traficului de ființe

umane

traficului de ființe umane) Politicii

Migraționale


Asigurarea colectării sistematice a datelor, analizei şi raportării la cerinţele domeniului antitrafic

1.4.4. Elaborarea instrucțiunilor

specifice cu privire la procedura

de analiză/monitorizare a

situației traficului de ființe

umane




Parteneri 2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de instrucțiuni

specifice elaborate

1.4.5. Implementarea de către

organele teritoriale de asistență

socială a modulului Servicii

sociale din cadrul Sistemului

Informațional Automatizat

Asistență Socială



(Agenția Națională Asistență

Socială)

Parteneri 2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Modulul Servicii sociale

din cadrul Sistemului

Informațional Automatizat

Asistență Socială

implementat


Consolidarea mecanismului de gestionare a informaţiilor în domeniul traficului de persoane

1.4.6. Ajustarea bazei centrale

de date, privind evidența

cauzelor penale pornite pe

infracțiunea de trafic al ființelor

umane




2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

Bază centrală de date

ajustată

1.4.7. Instruirea specialiştilor în

utilizarea Băncii centrale de date




2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat



instruiți


Realizarea cercetărilor cu scop de reflectare a tendințelor traficului ființelor umane

1.4.8. Abordarea de către

masteranzii instituțiilor de

învățământ în elaborarea tezelor

a subiectelor ce țin de traficului

ființelor umane prevenirea și


Cercetării

Instituțiile de

învățământ

superior

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de lucrări și teze

elaborate

Tematica abordată

49


combaterea

1.4.9. Realizarea cercetărilor în

scop de reflectare a

fenomenului şi tendinţelor ale

traficului ființelor umane


Cercetării,

Ministerul

Afacerilor Interne

Instituțiile de

învățământ

superior

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de cercetări

realizate

Tematica abordată

1.4.10. Elaborarea Studiului

asupra riscurilor traficului

ființelor umane în contextul

crizei migraționiste recente


Inspectoratul General al Poliției

(Biroul Migrație și Azil,

Inspectoratul General al Poliţiei

de Frontieră,

Centrul pentru combaterea


Centrul


Strada”

2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

60,0 Studiu elaborat şi publicat


Obiectiv general 5:

Consolidarea mecanismelor de planificare și gestionare a resurselor financiare din bugetul de stat pentru implementarea acțiunilor în domeniul vizat


Creşterea treptată a finanţării acțiunilor antitrafic din bugetul de stat şi local

1.5.1. Planificarea resurselor

financiare în bugetul de stat şi

bugetele locale pentru realizarea

acţiunilor de prevenire şi

combatere a traficului ființelor

umane





Cercetării,

Ministerul Afacerilor Externe și


Ministerul Justiției,

Ministerul Finanțelor,

Procuratura Generală


locale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Resurse financiare

planificate

1.5.2. Îmbunătățirea

procedurilor de repatriere prin

modificarea și completarea

Hotărârii Guvernului nr. 948 din

07.08.2008 ”pentru aprobarea

Regulamentului privind

procedura


Protecției Sociale

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Proiect de hotărâre de

Guvern elaborat și

promovat

50


de repatriere a copiilor şi

adulţilor – victime ale traficului

de fiinţe umane, a persoanelor

aflate în situație de dificultate,

precum şi a copiilor neînsoţiţi

Secțiunea 2

PREVENIREA TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE


Obiectiv general 6:

Creşterea gradului de informare a publicului larg despre fenomenul traficului de ființe umane


Informarea publicului larg despre tendinţele curente ale fenomenului traficului de ființe umane

2.1.1. Coordonarea desfăşurării

Campaniei naţionale de

informare şi sensibilizare






locale,

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație,

Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Campanie desfășurată

2.1.2. Susținerea campaniilor

informaționale cu referire la

noile tendințe și riscuri ale

traficului ființelor umane









locale, Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație,

Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de campanii/acțiuni

realizate

2.1.3. Desfășurarea sesiunilor de

instruire privind amenințările

fenomenului traficului de ființe

umane și a fenomenelor conexe








locale Organizații

necomerciale și

mass-media,

Înaltul Comisariat

pentru

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de sesiuni

desfășurate


51


Refugiaţi al Naţiuni

lor Unite

2.1.4. Organizarea campaniilor

de informare cu privire la


umane şi a crimelor conexe





Cercetării,



Ministerul Justiției,


Cancelaria de Stat

(Secretariatul

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea


umane),


locale Organizații

necomerciale și

mass-media

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de acțiuni realizate


2.1.5. Asigurarea solicitanților și

agenților economici cu

informații și consultații privind

angajarea legală în țară și/sau

peste hotare


Protecției Sociale (Agenția

Națională pentru Ocuparea

Forței de Muncă),

Agenția Servicii Publice

(Departamentul înregistrare și

licențiere a unităților de drept)

Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de acțiuni realizate


Tematica abordată


Informarea angajatorilor despre caracteristicile criminalităţii, cazurile reale a traficului de ființe umane şi crimele conexe

2.1.6. Asigurarea instruirii

angajatorilor din sectorul privat

cu privire la infracțiunile ce țin

de traficul de ființe umane






Procuratura

Generală,

Organizații

necomerciale,

Patronatele,

Sindicatele,

Organizați

Internațională

pentru Migrație

2019-

2020

Surse

externe


Număr de angajatorilor

instruiți

2.1.7. Informarea/instruirea

angajatorilor din sectorul agricol

Ministerul Agriculturii,

Dezvoltării Regionale și

Cancelaria de Stat

(Secretariatul

2019-

2020

În limitele

bugetului

Surse

externe



52


despre procedura legală de

angajare și evitarea situațiilor de

exploatare prin muncă și

prevenirea traficului de ființe

umane

Mediului,



(Agenția Națională pentru

Ocuparea Forței de Muncă,

Inspectoratul de Stat al Muncii)

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea


umane), Centrul

Naţional de

Formare, Asistenţă,

Consiliere şi

Educaţie din

Moldova

“CNFACEM”,

Organizații

necomerciale,

Patronatele,

Sindicatele

aprobat instruiți


Informarea mass-mediei privind reflectarea corectă a subiectelor cu referire la fenomenul TF

2.1.8. Asigurarea instruirii

reprezentanților mass-media

privind reflectarea subiectelor ce

țin de prevenirea și combaterea








Protecției Sociale

Consiliul Național

al Audiovizualului

Centrul

Internațional pentru

Dezvoltarea

Politicii

Migraționale

2019-

2020

Surse

externe


Număr de participanți din

mass-media

locală/națională


Informarea diasporei despre fenomenul traficului de ființe umane și consecințele acestuia

2.1.9. Promovarea activităţilor

de informare, educare,

comunicare, în special pentru

tineri, privind fenomenul

traficului de ființe umane,

riscurile și consecințele acestuia

Cancelaria de Stat (Biroul

Relaţii cu Diaspora),


Protecției Sociale, Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării,


Cancelaria de Stat

(Secretariatul

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de activități

organizate


Numărul de țări implicate

Număr de materiale

informative publicate și

53



traficului de persoane),




umane),

Procuratura

Generală,

Organizații

necomerciale

distribuite

2.1.10. Informarea diasporei

despre fenomenul traficului de

ființe umane, consecințele

acestuia și instituțiile la care pot

să se adreseze în caz de

necesitate

Cancelaria de Stat (Biroul

Relaţii cu Diaspora),



Cancelaria de Stat

(Secretariatul

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea


umane),

Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe


organizate


Numărul de țări implicate

2.1.11. Organizarea concursului

de artă (fotografie/desen)

orientat pe sensibilizarea

tinerilor privind fenomenul

traficului de ființe umane și a

infracțiunilor conexe


Cercetării

Cancelaria de Stat

(Secretariatul

Permanent al

Comitetului

național pentru

combaterea


umane),


locale, Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de concursuri

organizate


2.2. Reducerea vulnerabilității

Obiectiv general 7:

Reducerea vulnerabilității cetățenilor la traficul de ființe umane


Asigurarea informării grupurilor de risc cu privire la noile tendinţe ale traficului de ființe umane şi a infracţiunilor conexe

54


2.2.1. Informarea

copiilor/elevilor/studenților/

tinerilor, persoanelor

defavorizate cu privire la

riscurile legate de noile tendințe

în evoluția fenomenului

traficului de ființe umane,

fenomenelor conexe și cu privire

la mecanismele de protecție


Cercetării, Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale

Ministerul

Afacerilor Interne,

Organizații

necomerciale,


locale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de întrevederi, lecții

publice realizate

Număr de beneficiari

Număr de persoane

informate

2.2.2. Elaborarea informaţiilor,

programelor accesibile grupului

de risc, inclusiv persoanelor cu

dizabilități, inclusiv hipoacuzici,

cu privire la riscurile legate de

noile tendinţe în evoluţia

fenomenului traficului de ființe

umane şi a fenomenelor conexe

şi cu privire la mecanismele de

protecţie


Protecției Sociale, Ministerul

Educației, Culturii și Cercetării,


Centrul


Strada”,

Organizații

necomerciale,


locale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de

informații/programe

elaborate


Dezvoltarea mecanismelor de angajare sigură a cetăţenilor Republicii Moldova atât în ţară, cât şi peste hotare

2.2.3. Informarea potențiali

lor migranți privind avantajele,

dezavantajele migrației și

riscurile migrației ilegale




(Inspectoratul General al Poliţiei

de Frontieră)

Centrul


Strada”,

Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Metode și instrumente

utilizate

Număr de persoane

informate

2.2.4. Încheierea acordurilor

bilaterale/multilaterale între

autoritățile publice, organizații

necomerciale, organizații

internaționale în vederea

asigurării angajării sigure a

cetățenilor Republicii Moldova

în câmpul muncii, atât în țară cât

și peste hotare





Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de acorduri

încheiate

Țările cu care s-au încheiat

acorduri

55


2.2.5. Asigurarea accesului

potenţialilor emigranţi la piaţa

de muncă naţională şi de peste

hotare în condiţii echitabile şi

protejate


Protecției Sociale

Centrul


Strada”

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de servicii oferite

Număr de persoane

angajate


Asigurarea accesului copiilor şi adolescenţilor la informaţii despre posibilele pericole ale traficului de ființe umane, egalitatea de gen, drepturile copilului

2.2.6. Includerea în Curricula

pentru ciclul gimnazial

informații cu privire la traficul

de ființe umane, egalitatea de

gen, drepturile copilului


Cercetării,


Protecției Sociale

Organizații

necomerciale

2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de curriculum-uri

completate

2.2.7. Instruirea cadrelor

didactice la subiectul ce ține de

traficul de ființe umane


Cercetării,


Ministerul

Sănătății, Muncii și


Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Numărul de cadre instruite

Număr de instituții

universitare incluse în

instruire

2.3. Controlul administrativ

Obiectiv general 8:

Consolidarea mecanismelor de reglementare și controlul activităților agenților privați în scop de prevenire a exploatării


Asigurarea mecanismelor de control administrativ pentru sectoarele economice vulnerabile, care pot influenţa traficul de ființe umane

2.3.1. Instituirea mecanismului

de reglementare și control strict

de stat a activității agenţilor

economici privaţi din sectoarele

vulnerabile (agricol și zootehnic,

construcții)



Autorități publice

locale (Comisii

teritoriale pentru

combaterea


umane),

Organizații

necomerciale

2019-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Instrumente de control

aplicate


Asigurarea controlului raporturilor de muncă în sectoarele economice formale / informale vulnerabile la exploatarea prin muncă în interiorul ţării

2.3.2. Elaborarea unui mecanism

de monitorizare a sectoarelor



Sindicatele,

Patronatele,

2018-

2020

În limitele

bugetului

Surse

externe

Mecanism de monitorizare

elaborat și pilotat

56


economice vulnerabile la

exploatare prin trafic/ muncă în

interiorul țării, cum ar fi

construcțiile, agricultura,

zootehnie, etc.

(Inspectoratul de Stat al

Muncii), Ministerul Economiei

și Infrastructurii

Organizații

necomerciale

aprobat

2.3.3. Colaborarea instituţională

şi schimbul de informaţii la

nivel local şi naţional, în special

între inspectorii de muncă şi

ofițerii de urmărire penală



Inspectoratul de Stat al Muncii,


2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de controale

comune a agenților

economici


Informarea agenţiilor economice despre necesitatea respectării drepturilor sociale și a condițiilor de muncă ale salariaților

2.3.4. Elaborarea instrucțiunilor

de angajare și respectare a

drepturilor sociale și a

condițiilor de muncă ale

salariaților (sectorul agricol,

zootehnic și construcții).

Ministerul Economiei și

Infrastructurii


Protecției Sociale

Sindicatele,

Patronatele,

Organizații

neguvernamentale

2019-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de instrucțiuni

elaborate

SECȚIUNEA 3

ASISTENȚA SOCIALĂ ȘI PROTECŢIA VICTIMELOR ȘI PREZUMATELOR VICTIME ALE TRAFICULUI DE FIINȚE UMANE

3.1. Identificarea și referirea victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane

Obiectiv general 9:

Consolidarea cooperării sistemice între instituțiile abilitate în identificarea victimelor și prezumatelor victime ale tuturor formelor de trafic al ființelor

umane


Consolidarea şi dezvoltarea metodelor și instrumentelor multidisciplinare de identificare în cadrul SNR a victimelor și prezumatelor victime ale traficului

de ființe umane

3.1.1. Instruirea specialiştilor

Sistemului național de referire în

implementarea mecanismelor

eficiente de identificare a


umane


Protecției Sociale

Ministerul

Afacerilor Interne,

Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație,

Organizații

2018 În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe


instruiți


organizate

Număr de victime și

prezumate victime

identificate

57


necomerciale,

Autorități publice

locale


Ministerului Afacerilor Interne,

care contactează direct cu

cetățenii străini, solicitanții de

azil, apatrizii, în special plasați

în centrele specializate, în

identificarea victimelor printre

străini


(Biroul Migrație și Azil,

Inspectoratul General al Poliţiei

de Frontieră)

Cancelaria de Stat

(Biroul Relaţii cu

Diaspora), Înaltul

Comisariat pentru

Refugiaţi al Naţiuni

lor Unite,

Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe


instruiți


realizate


prezumate victime

identificate

3.1.3. Crearea și pilotarea

Serviciului primar mobil în

vederea identificării timpurii a

cazurilor de trafic al ființelor

umane, în special copii





locale,

Fundația Elvețiană

Terre des Hommes

Moldova,

Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Serviciu mobil creat și

pilotat

3.1.4. Identificarea instituției și

stabilirea mecanismului de

acordare a statutului de

prezumată victimă



Centrul pentru asistența și

protecția victimelor și

potențialelor victime ale


Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Instituție identificată,

Mecanism de acordare a

statutului de prezumată

victimă instituționalizat

3.1.5. Desemnarea specialiștilor

din subdiviziunile teritoriale

Agenției Servicii Publice, pentru

optimizarea procedurilor de

înregistrare, întocmire a actelor

de stare civilă și asigurare cu

acte de identitate a victimelor și

prezumatelor victime

Agenția Servicii Publice 2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Lista specialiștilor aprobată

Număr de beneficiari, care

și-au perfectat actele de

stare civilă și actele de

identitate


Asigurarea acordării perioadei de reflecție prezumatelor victime ale traficului de ființe umane, în conformitate cu cadrul legal

58


3.1.6. Stabilirea mecanismului

de evidență a victimelor și

prezumatelor victime ale

traficului de ființe umane, care

au beneficiat de o perioadă de

reflecţie de minimum 30 de zile,

în conformitate cu prevederile

cadrului normativ






2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat


prezumate victime care au

beneficiat de perioadă de

reflecție

3.1.7. Elaborarea și distribuirea

materialelor informative despre

drepturile victimelor traficului

de ființe umane




Cercetării, Ministerul

Afacerilor Interne



necomerciale,

parteneri

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de materiale

elaborate

Număr de materiale

distribuite

3.1.8. Monitorizarea

funcționalității mecanismului de

asigurare cu interpret și

traducător în conformitate cu

Legea nr. 264 din 11.12.2008

Ministerul Justiţiei,


Procuratura pentru Combaterea

Criminalității Organizate şi

Cauze Speciale,


Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Numărul de cazuri în care

se asigură serviciile

traducătorului/interpretului,

Număr de cazuri în care nu

se asigură serviciile

traducătorului/interpretului

3.2. Repatrierea victimelor și prezumatelor victime al traficului de ființe umane

Obiectiv general 10:

Consolidarea capacităților instituționale, inclusiv în Misiunile diplomatice și oficiile consulare, în eficientizarea procedurii de repatriere

Obiective specifice 10.1.:

Dezvoltarea capacităților specialiștilor în aplicarea procedurilor de repatriere


din administraţia publică

centrală şi locală în aplicarea

procedurilor de repatriere




Protecției Sociale



necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe


instruiți


realizate

Dezvoltarea mecanismelor de utilizare a resurselor financiare

3.3. Reabilitarea și reintegrarea victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane


Accesul victimelor și prezumatelor victime ale traficului de ființe umane la asistență socială și protecție calitativă

Obiective specifice 11.1.:

Asigurarea informării victimelor și prezumatelor victime despre drepturile lor la servicii

59


3.3.1. Informarea specialiștilor

din domeniul asistenței

persoanelor hipoacuzice cu

suportul interpreților specializați

în limbaj mimico-gestual, despre


umane, consecinţele acestuia şi

drepturile lor la asistenţă şi

protecţie


Protecției Sociale

Asociația Surzilor

din Republica

Moldova,

Organizații

neguvernamentale,


locale, mass-media

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe


informați Numărul de

ședințe de informare


Asigurarea asistenței și protecției victimelor și prezumatelor victime adulte prin programe de reabilitare și reintegrare pe termen lung

3.3.2. Elaborarea programelor

de asistență specializată pentru

victimele și prezumatele victime

ale traficului de ființe umane


Protecției Sociale

Organizații

necomerciale,


locale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de programe

elaborate

3.3.3. Dezvoltarea serviciilor

specializate pentru bărbați

victime ai traficului de ființe

umane


Protecției Sociale

Organizații

necomerciale,


locale

2019-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de servicii

dezvoltate


prezumate victime bărbați

asistate

3.3.4. Implementarea

programelor de dezvoltare a

abilităților antreprenoriale,

profesionale şi re/integrarea

victimelor, prezumatelor victime

inclusiv cu dizabilități pe piaţa

muncii


Protecției Sociale (Agenția

Națională pentru Ocuparea

Forței de Muncă), Ministerul

Economiei și Infrastructurii

(Organizaţia pentru Dezvoltarea

Sectorului Întreprinderilor Mici

şi Mijlocii)

Organizații

necomerciale,


locale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de programe

implementate

număr de beneficiari incluși

în programe


Asigurarea protecţiei şi suportului pe termen lung în reabilitarea și reintegrarea victimelor traficului de copii în corespundere cu principiul interesului

superior al copilului

3.3.5. Dezvoltarea și aplicarea

programelor și serviciilor de

asistenţă şi protecţie pe termen


Protecției Sociale

Organizații

necomerciale,


2019-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Programe și servicii

dezvoltate și aplicate

Număr de beneficiari ai

60


lung pentru reabilitarea şi

re/integrarea victimelor, inclusiv

copii victime ale traficului

locale, parteneri programelor/serviciilor


Consolidarea mecanismului de cooperare între cele trei nivele ale SNR (comunitar, raional, național)

3.3.6. Modificarea cadrului

metodologic al activității

asistentului social prin

asigurarea mecanismului de

referire a beneficiarilor din

cadrul Sistemului Național de

referire de către specialiştii

competenți


Protecției Sociale



necomerciale,

parteneri

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Cadru metodologic

modificat,

Mecanism de referire

consolidat

Secțiunea 4

PEDEPSIREA

4.1. Urmărirea penală și judecarea cauzelor


Consolidarea procesului de investigare, urmărire penală și procesului judiciar conform standardelor internaționale de justiție penală


Fortificarea capacităților de investigare și urmărire penală a instituțiilor specializate în combaterea traficului de ființe umane

4.1.1. Majorarea numărului

specialiștilor cu atribuții

analitice a Centrului pentru

combaterea traficului de

persoane




Ministerul Finanţelor

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de specialiști noi

angajați

4.1.2. Dezvoltarea Bazei de date

(pe bază de I2base)




Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Bază de date dezvoltată

4.1.3. Instruirea polițiștilor și

procurorilor în administrarea și

utilizarea bazei de date (I2base)


(Centrul integrat de pregătire

pentru aplicarea legii),


Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe


instruiți

4.1.4. Dotarea cu echipament

corespunzător necesităților de



Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

Surse

externe

Echipament procurat și

funcțional

61


investigare și documentare

calitative a cazurilor de trafic de

ființe umane

traficului de persoane,

Inspectoratul General al Poliției

de Frontieră),


aprobat

4.1.5. Elaborarea instrumentelor

pentru eficientizarea

interacțiunii și schimbului de

informaţie între instituţiile

implicate în cadrul procesului

penal în cauzele traficului de

ființe umane



parteneri 2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Instrumente elaborate,

aprobate și aplicate în

schimbul de informații

4.1.6. Majorarea numărului de

procurori în cadrul Biroului

antitrafic și investigare a

crimelor cibernetice a

Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității Orga

nizate şi Cauze Speciale și

echiparea corespunzătoare a

acestei subdiviziuni


Procuratura pentru


nizate şi Cauze Speciale,

Ministerul Finanţelor

2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de procurori în

cadrul Biroului antitrafic și

investigare a crimelor

cibernetice a

Procuraturii pentru

Combaterea Criminalității

Organizate şi Cauze

Speciale a fost majorat și

echipat corespunzător


Asigurarea unui proces de judecată echitabil cu respectarea normelor internaționale din domeniu

4.1.7. Monitorizarea și analiza

practicii judiciare pe cazurile de

trafic de ființe umane sub

aspectul pedepselor aplicate și al

calificării juridice a acțiunilor

infracționale


Curtea Supremă de Justiție

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Numărul de Studii realizate

și recomandări elaborate


Ajustarea cadrului normativ cu privire la revizuirea statutului Centrului pentru combaterea traficului de persoane

4.1.8. Revizuirea competențelor

și subordonării Centrului pentru

combaterea traficului de

persoane cu trecerea acestuia în


2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Competențe și subordonare

revizuită

62


subordinea directă a


Poliției (acțiune direct

dependentă de reforma

instituțională)

4.1.9. Elaborarea Strategiei de

dezvoltare instituţională a


traficului de persoane




Organizații

necomerciale,

parteneri

2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Strategie elaborată și

aprobată


Dezvoltarea procedurilor de efectuare a investigațiilor financiare paralel cu infracțiunile de trafic al ființelor umane și utilizarea tehnologiei

informaționale

4.1.10. Elaborarea

instrumentului de efectuare a

investigațiilor financiare și

instruirea ofițerilor de

investigații și ofițerilor de

urmărire penală din cadrul


traficului de persoane și a

procurorilor din cadrul Biroului

antitrafic și investigarea

crimelor cibernetice al

Procuraturii pentru


nizate şi Cauze Speciale,

procurorii specializați din

teritoriu în domeniul

desfăşurării procedurii de

urmărire penală privind spălarea

banilor, efectuării investigațiilor

financiare paralele pe cazurile

de trafic de ființe umane și

infracțiuni conexe





Procuratura pentru


nizate şi Cauze Speciale

Organizații

necomerciale,

parteneri

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Instrument de efectuarea a

investigaților financiare

elaborat și aplicat


instruiți


realizate

4.1.11. Realizarea investigațiilor Ministerul Afacerilor Interne 2018- În limitele Numărul de investigații

63


financiare în vederea confiscării

bunurilor dobândite sau folosite

la comiterea infracțiunilor de

trafic al ființelor umane, precum

și recuperării prejudiciului




Procuratura pentru



2020 bugetului

aprobat

efectuate, bunuri

sechestrate sau/și confiscate

Instrument de efectuarea a

investigaților financiare

elaborat și aplicat

4.1.12. Asigurarea cu

echipament modern pentru

investigarea cazurilor de

utilizare a tehnologiei

informaționale la comiterea

infracțiunilor de trafic de ființe

umane și celor conexe





Procuratura pentru



Organizații

necomerciale,

parteneri

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Echipament modern

procurat și funcțional

4.1.13. Procurarea

echipamentului pentru Direcția

de Protecție a Martorilor a

Ministerului Afacerilor Interne


Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2019 În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Echipament procurat și

funcțional

4.2. Protecția victimelor și a martorilor în procesul penal

Obiectiv general 13: Consolidarea sistemului de protecție a victimelor și martorilor potrivit normelor de asistență juridică internațională.


Asigurarea informării victimelor traficului de ființe umane despre dreptul lor cu privire la accesul la justiție și cu privire la alte drepturi speciale

4.2.1. Informarea victimelor şi

martorilor într-un limbaj

accesibil despre drepturile lor în

procesul penal



Procuratura

pentru



Organizații

necomerciale,

parteneri

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de victime/martori

informate

Metode și instrumente

utilizate în informare


asistate de avocat

Număr de acțiuni civile

înaintate


Asigurarea utilizării metodelor speciale de audiere a victimelor și martorilor a traficului de ființe umane

64


4.2.2. Elaborarea standardelor

pentru funcţionarea camerelor

de audieri a minorului

victimă/martor

Ministerul Justiţiei, Procuratura

Generală, Ministerul Afacerilor

Interne, Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale

Centrul Național de

Prevenire a

Abuzului față de

Copii

2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Standarde elaborate și

aprobate

4.2.3. Efectuarea Studiului

asupra cazurilor de audiere

repetată a victimelor și

martorilor în cauzele penale de

trafic de ființe umane și trafic de

copii



Procuratura pentru



Centrul


Strada”,

Organizații

necomerciale,

parteneri

2018-

2019

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Studiu realizat,

recomandări elaborate

4.2.4. Audierea victimelor și

martorilor în condițiile

prevăzute de art.115 Cod de

procedură penală și utilizarea

înregistrărilor de către instanțele

de judecată






Centrul


Strada”,

Centrul pentru

asistența și

protecția victimelor

și prezumatelor

victime ale


umane

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe


audiate, în condițiile

prevăzute de art.115 Cod

de procedură penală

Număr de înregistrări

utilizate în instanța de

judecată

4.3. Restabilirea drepturilor victimelor traficului de ființe umane și acordarea compensațiilor


Asigurarea drepturilor victimelor traficului de ființe umane la compensare și despăgubiri în corespundere cu prejudiciul suportat

Obiectiv specific 14.1.: Asigurarea accesului victimelor traficului de ființe umane la informaţii despre posibilităţile de compensare şi procedurile judiciare

sau administrative relevante

4.3.1. Informarea victimelor

despre mecanismul de

compensare



Procuratura pentru



Organizații

necomerciale

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Număr de victime

informate


Realizarea respectării drepturilor victimelor traficului de ființe umane la compensare financiară din partea statului

4.3.2. Implementarea Ministerul Justiţiei, Ministerul 2018- În limitele Comisie

65


Regulamentului de activitate al

Comisiei interdepartamentale

pentru compensarea financiară

de către stat a prejudiciului

cauzat prin infracțiune și

monitorizarea procesului de

compensare financiară a


umane

Finanţelor, Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale

2020 bugetului

aprobat

interdepartamentală

funcțională

Număr de victime ale


care au beneficiat de

compensații financiare

Secțiunea 5

PARTENERIAT INTERNAŢIONAL

5.1. Parteneriat internațional

Obiectiv general 15: Consolidarea cooperării intre autorităţile competente, partenerii de implementare din ţările de destinaţie, tranzit şi de origine în

vederea eficientizării prevenirii și combaterii traficului de ființe umane


Dezvoltarea colaborării internaționale cu principalele state de destinaţie și de tranzit

5.1.1. Încheierea acordurilor

bilaterale cu țările de destinație

și tranzit în materie de

repatriere, asistență, protecție și

urmărire penală


Protecției Sociale, Procuratura

Generală, Ministerul Afacerilor

Interne, Ministerul Afacerilor

Externe şi Integrării Europene,

Procuratura pentru



Misiunea

Organizației

Internaționale

pentru Migrație

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de acorduri

încheiate

Țările cu care s-au încheiat

acorduri

5.1.2. Efectuarea investigaţiilor

internaţionale, inclusiv prin

intermediul Echipelor comune

de investigații



Procuratura pentru



2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de investigații

internaționale efectuate

Număr de Echipe comune

de investigații create


Asigurarea schimbului de informaţii şi alte forme de asistenţă juridică internaţională

5.1.3. Utilizarea formelor de

asistență juridică internațională

pe cazurile de trafic de ființe



Ministerul Justiţiei,

2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Surse

externe

Număr de comisii rogatorii,

numărul de persoane

extrădate, numărul

66


umane și infracțiuni conexe Procuratura pentru



procedurilor penale

transferate


Consolidarea cooperării cu agenţiile internaţionale

5.1.4. Dezvoltarea relaţiilor de

cooperare prin intermediul

organizațiilor internaționale cu

autoritățile competente din ţările

de origine, tranzit și destinaţie

ale traficului de fiinţe umane


2018-

2020

În limitele

bugetului

aprobat

Puncte de contact stabilite

şi valorificate;

acorduri semnate/

valorificate; numărul de

victime eliberate din

exploatare;

numărul persoanelor

reţinute în urma schimbului

de informaţii;

grupări criminale

organizate

documentate/anihilate

NOTĂ INFORMATIVĂ

la proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei naţionale

de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane pentru anii 2018-2023 şi

al Planului de acţiuni pentru anii 2018-2020 în vederea implementării

Strategiei naţionale

Anul 2016 a constituit pentru comunitatea antitrafic un an de finalizare a

Planului naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane (TFU)

pentru anii 2014-2016, cât şi a Strategiei Sistemului Naţional de Referire (SNR)

pentru protecţia şi asistenţa victimelor şi potenţialelor victime ale TFU pentru anii 2009-2016.

Până în prezent, comunitatea antitrafic a acumulat o experienţă enormă pe

domeniul de referinţă, inclusiv prin elaborarea şi implementarea a 6 Planuri de

acţiuni pentru perioadele: 2001, 2005 - 2006, 2008 - 2009, 2010 - 2011, 2012 -

2013 şi 2014 - 2016. Prin urmare, în acest domeniu se implementa politica pe 2

documente strategice.

Prin elaborarea proiectului Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei

naţionale de prevenire şi combatere a TFU pentru anii 2018-2023 (în continuare

proiectul Strategiei) şi al Planului de acţiuni pentru anii 2018-2020 în vederea

implementării Strategiei naţionale (în continuare proiectul Planului), începând cu

anul 2018se trece la o nouă abordare a politicii,prin elaborarea unui document

naţional strategic, care va îngloba obiectivele statului în lupta împotriva

fenomenului TFU. Aceasta va conduce la armonizarea şi eficientizarea resurselor

umane şi financiare, la monitorizarea şi analiza gradului de implementare a documentului.

Scopul Strategiei constă în dezvoltarea durabilă a sistemului naţional de

prevenire şi combatere a TFU prin prisma paradigmei 4P, care includ: prevenirea

TFU; protecţia socială şi asistenţa victimelor TFU; urmărirea penală şi judecarea

cauzelor; dezvoltarea cooperării internaţionale şi măsurile generale de

implementare a politicii: îmbunătăţirea cadrului legal şi de reglementare,

consolidarea capacităţilorresurselor umane, asigurarea managementului

informaţional, inclusiv coordonarea şi monitorizarea, precum şi mobilizarea

resurselor financiare necesare.

Strategia şi Planul vor contribui la consolidarea acţiunilor Guvernului

Republicii Moldova în respectarea angajamentelor internaţionale asumate în

prevenirea şi combaterea TFU şi a infracţiunilor conexe. De asemenea, Strategia va

asigura continuitatea politicii de stat privind reformarea relaţiilor de cooperare

naţională şi transnaţională între organizaţiile guvernamentale, nonguvemamentale

şi interguvemamentale pentru implementarea măsurilor de prevenire şi combatere

a TFU, în vederea promovării drepturilor victimelor TFU conform principiilor

respectării drepturilor omului şi a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Proiectul Strategiei şi proiectul Planului au fost coordonate cu autorităţile publice

centrale şi locale, partenerii de dezvoltare, obiecţiile şi propunerile cărora sunt

Proiectul Strategiei este structurat în 6 capitole, şi cuprinde:I. Introducere,

II. Analiza situaţiei şi definirea problemelor,

III. Obiective generale. Impactul şi rezultatul aşteptat,

IV. Estimarea impactului şi a costurilor,V. Analiza SWOT,

VI. Etapele de implementare. Proceduri de monitorizare şi raportare.

Strategia reprezintă primul document de politici publice elaborat până în

prezent, care înglobează atât Planul de acţiuni cât şi principiile în baza cărora a fost

elaborată Strategia SNR, armonizând aceste prevederi ca răspuns la provocările din

domeniu. Strategia reprezintă primul document, care cuprinde o analiză în

domeniul prevenirii şi combaterii TFU pe ultimii 10 ani, în baza căreia au fost

identificate problemele, obiectivele, impacturile şi rezultatele aşteptate pentru următorii ani.

Implementarea Strategiei se va efectua în două etape:

Etapa I - anii 2018-2020;

Etapa II- anii 2020-2023.

Proiectul Planului a fost elaboratîn scopul implementării Strategiei pentru

anii 2018-2020 (Etapa I) şi consecutiv prevede acţiuni de realizare a Strategiei,

conform structurii acesteia, cuprinzând 5 secţiuni:

I. Măsuri generale de susţinere,

II. Prevenirea traficului de fiinţe umane,

III. Asistenţa socială şi protecţia victimelor şi prezumatelor victime ale

traficului de fiinţe umane,

IV. Pedepsirea şi

V. Parteneriatul internaţional.

în proiectul Planului 2018-2020 sunt incluse 104 de activităţi propuse de

către autorităţile publice, care reflectă implicarea fiecărei instituţii în realizarea

obiectivelor stabilite conform competenţelor instituţionale, cu accent pe implicarea

mai activă şi a autorităţilor publice locale cu dezvoltarea parteneriatelor locale.

în vederea elaborării documentului a fost contractat un expert naţional şi unul

internaţional, precum şi a fost constituit grupul de lucru inter-instituţional, format

din reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale, organizaţiilor neguvemamentale

şi interguvemamentale competente în domeniul prevenirii şi combaterii TFU.

Misiunile OSCE şi OIM în Moldova au fost partenerii care au susţinut financiar şi

expertizăprocesul de elaborare, şi promovare a proiectelor documentelor în cauză,

iar Secretariatul permanent al Comitetului naţional pentru combaterea TFU (SP al

CN CTFU) a asigurat logistic şi coordonatprocesul.

Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea Strategiei naţionale şi al

Planului de acţiuni a fost elaborat în conformitate cu art. 7 din Legea nr. 241-XVI

din 20 octombrie 2005 privind prevenirea şi combaterea TFU, Legea nr. 137 din

29.07.2016 cu privire la reabilitarea victimelor infracţiunilor, Legea nr. 317 din

18.07.2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, Hotărârea Guvernului nr. 33 din

11.01.2007 cu privire la regulile de elaborare şi cerinţele unificate faţă de

documentele de politici şi cu prevederile instrumentelor internaţionale, ratificate de

către Republica Moldova, cum ar fi Convenţia Consiliului Europei privind lupta

împotriva TFU, ratificată prin Legea nr. 67-XVI din 30 martie 2006, Convenţia

Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate şi Protocolul

adiţional privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în

special al femeilor şi copiilor, ratificată prin Legea nr. 17-XV din 17 februarie 2005.

Acţiunile prevăzute de Plan urmează a fi realizate conform art. 35, alin (2) din Legea nr. 241 din 20.10.2005.

A

In bugetul de stat sunt planificate resurse financiare pentru întreţinerea

Centrelor/serviciilor de plasament pentru victimeleşi prezumatelevictime ale TFU,

inclusiv copii,serviciului de asistenţă telefonică gratuită pentru copii „Telefonul

Copilului” 116 111, efectuarearepatrierilor. Totodată, de la bugetul de stat sunt

finanţate Centrele de plasament şi reabilitare pentru copii de vârstă fragedă din

mun. Chişinău şi Bălţi, achitată alocaţia de integrare sau reintegrare, serviciile de

orientare şi formare profesională,documentare,serviciile de informare şi consiliere

profesională, funcţionareacamerelor de audiere a copiilor victime/ martori ai

infracţiunilor.

De la Fondul asigurării obligatorii de asistenţă medicală sunt contractate şi

finanţate 41 Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor şi 37 Centre Comunitare de

Sănătate Mintală.

Suplimentar este necesar de prevăzut resurse financiare în bugetul de stat

pentru: completarea statului de personal al Ministerului Justiţiei cu o unitate în

vederea asigurării realizării atribuţiilor ministerului la implementarea

mecanismului de compensare financiară de către stat a prejudiciului cauzat prin

infracţiune, completarea statului de personal al PC COCS (minimum cu 3 unităţi),

realizarea campaniilor de informare, inclusiv editarea materialelor, precum şi

pentru modernizarea infrastructurii pentru combaterea TFU, în special a bazei

materiale şi tehnice a CCTP.____________________________________________

Tudor ULIANOVSCHI

Ministru al afacerilor externe şi integrării europene,

Preşedinte al Comitetului naţional

pentru combaterea traficului de fiinţe umane

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · Traficul de fiinţe umane constituie o încălcare a...

Documents

Transcript of GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · Traficul de fiinţe umane constituie o încălcare a...