GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA · de afaceri autohton. Printre cele mai importante aspecte menționăm...

Proiect

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

H O T Ă R Â R E nr._________

din ___________________

Chişinău

cu privire la aprobarea Programului de Dezvoltare a Horticulturii

pentru anii 2020-2026

Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Programul de Dezvoltare a Horticulturii pentru anii 2020-2026 (se

anexează).

2. Ministerele și autoritățile administrației publice centrale, conform

competențelor vor întreprinde măsurile necesare pentru realizarea în termenele

stabilite a acțiunilor planificate în Programul nominalizat.

3. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului va asigura

monitorizarea și coordonarea procesului de implementare a Programului de

Dezvoltare a Horticulturii pentru anii 2020-2026 şi va prezenta Guvernului anual,

pînă la data de 1 martie, raportul cu privire la realizarea Programului sus-numit.

Prim-ministru Ion CHICU

Contrasemnează:

Ministrul economiei și infrastructurii Anatol USATÎI

Ministrul finanțelor Serghei PUȘCUȚA

Ministrul agriculturii, dezvoltării

regionale şi mediului Ion PERJU

Anexă

la Hotărîrea Guvernului

nr.___ din ______ 2019

PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A HORTICULTURII

PENTRU ANII 2020-2026

I. PREAMBUL

1. Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026 (în continuare –

Program) este documentul de politici cu privire la eforturile și intervențiile Guvernului în sectorul

horticol, direcționate spre dezvoltarea sustenabilă a acestuia.

2. Programul este elaborat în vederea atingerii Obiectivului general 1. “Creșterea

competitivității sectorului agroalimentar, prin restructurarea și modernizarea pieței”, stabilit în

Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020.

3. Programul este însoțit de un Plan de acțiuni (anexa la hotărâre), în care sunt

specificate obiectivele generale și specifice, intervențiile, acțiunile specifice, termenele de

implementare și responsabilitățile clare pentru toți partenerii implicați în activitățile ce țin de

dezvoltarea sectorului horticol, costurile necesare, indicatorii de progres și de performanță.

II. CONTEXTUL ȘI IDENTIFICAREA PROBLEMELOR

4. Prezentul document de politici vine să continue eforturile susținute pentru

dezvoltarea sectorului horticol, după ce Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru

anii 2014-2020, aprobată în anul 2014 și actualizată în 2018, prevede elaborarea Programului prin

implementarea proiectelor prioritare cu impact major pentru acest sector. Strategia menționată a

reflectat pe deplin importanța sectorului horticol pentru economia națională prin obiectivele

orientate spre creșterea competitivității sectorului horticol și acțiuni de susținere a acestuia.

5. Sectorul horticol oferă locuri de muncă și salarii în mediul rural, precum și

reprezintă un domeniu de afaceri atrăgător pentru producătorii agricoli.

6. Actualmente, sectorul horticol înregistrează o creștere atât a volumului de producție,

cât și a exporturilor, în special, ca efect al eforturilor producătorilor agricoli, dar și a statului prin

implementarea politicii de subvenționare. În același timp, cota sectorului horticol nu este încă pe

măsura așteptărilor, deși interesul producătorilor agricoli este unul foarte mare.

7. În acest sens este necesar un nou impuls și un set de acțiuni pentru a realiza

obiectivul de consolidare a sectorului horticol, pentru a oferi producătorilor agricoli șanse reale de

creștere și dezvoltare.

8. Produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional

datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și

promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, piețe de nișă, poziționării geografice. Alte

avantaje competitive ar trebui să fie implementarea de tehnologii noi în domeniul producerii, post-

recoltării și marketingului agricol.

9. În general, micii producători agricoli din domeniul horticol ar trebui să se asocieze în

grupuri de producători și/sau sub alte forme comerciale de asociere formală și neformală (ex.

contract farming) pentru a fi pregătiți să înfrunte provocările mediului concurențial acerb.

10. La rândul lor, asociațiile producătorilor agricoli trebuie să dezvolte capacități și

abilități pentru a se adapta noilor cerințe ale pieței. Aceasta prin (i) influențarea modelelor de

consum ale pieței interne și (ii) prin conformarea la standardele și cerințelor specifice livrărilor pe

piețele-țintă la export.

2

11. Raportat la forța de muncă tot mai deficitară, atât a specialiștilor calificați, cât și a

muncitorilor zilieri, producătorii agricoli din domeniul horticol urmează să creeze locuri de muncă

atractive, înalt tehnologizate și bine remunerate. Producătorii agricoli trebuie să contribuie direct și

interesat la dezvoltarea învățământului de specialitate și la dezvoltarea sectorului de cercetare-

dezvoltare.

12. Rolul statului în dezvoltarea domeniului horticol constă în:

1) perfecționarea cadrului legal și instituțional orientat spre inovare și competitivitate a

sectorului;

2) facilitarea penetrării piețelor noi de perspectivă, prin semnarea de acorduri comerciale noi

cu state și organizații din domeniul comerțului internațional;

3) facilitatea apariției unor ecosisteme dinamice de colaborare reciproc avantajoasă între

producătorii agricoli, furnizorii de inputuri, companii de transport / logistică, comercianți

profesioniști și alți actori interesați;

4) susținerea creării Oficiului Horticulturii după modelul celor mai bune practici, instituție care

își va asuma inclusiv rolul de multiplicare a modelelor fezabile pe orizontală în cadrul sectorului;

5) ajustarea politicilor de subvenții și intervenție, pentru a sprijini companiile competitive de

perspectivă și pentru reziliență la șoc;

6) susținerea creării fondului de dezvoltare a horticulturii, administrat de Oficiul Horticulturii,

finanțat din bugetul de stat și din contribuțiile directe ale producătorilor agricoli din sectorul

horticol.

13. Datorită unor avantaje competitive, precum amplasarea geografică și condițiile

climaterice favorabile, potențialul și avantajul relațiilor cu Uniunea Europeană pe care îl oferă

Acordul de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, inclusiv componenta ce ține

de Zona de liber schimb complex și cuprinzător (în continuare – DCFTA), forța de muncă relativ

ieftină, facilitățile acordate sectorului de Guvern prin intermediul politicilor de subvenționare,

ritmul și volumul de producție horticolă a crescut semnificativ.

14. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (în

continuare – MADRM) își propune actualizarea politicilor de susținere a creșterii și diversificării

domeniul horticol, axat pe dezvoltarea ecosistemului pentru inovare și pe susținerea unui sector

competitiv.

15. Contextul intern de dezvoltare a sectorului horticol în Republica Moldova a

înregistrat anumite tendințe pozitive, și anume:

1) Cantitativ exportul în stare proaspătă a producției horticole a fost motorul dezvoltării

sectorului în ultimii ani (a se vedea figura de mai jos). Totodată procesarea producției horticole și

consumul acesteia de către populație reprezintă zone pe care urmează să se focuseze Programul

pentru valorificarea tuturor rezervelor interne de creștere.

Figura 1. Dinamica volumului și repartizării producției horticole în RM, anii 2013-2018, mii tone

Sursa: Biroul Național de Statistică (2019)

0

200

400

600

800

1.000

1.200

1.400

1.600

2013 2014 2015 2016 2017 2018

Consumul populației

Pierderi

Prelucrarea

Export

3

2) Valoarea exportului produselor horticole proaspete și procesate a atins cota de 300.3

milioane Dolari SUA în anul 2017, care reprezintă o cotă semnificativă a exportului total al

Republicii Moldova (12.4% în 2017). Exportul producției proaspete, principală componentă a

exporturilor de produse horticole are o evoluție ascendentă a valorii sale, cu excepția perioadei

embargourilor impuse de Federația Rusă din anii 2014 – 2016 (a se vedea figura de mai jos).

Figura 2. Valoarea exportului producției horticole în stare proaspătă al RM pentru anii 2013-

2018, mil. USD


3) Horticultura este un element structural important al economiei țării, astfel potrivit datelor

Biroului Național de Statistică înregistrate la nivelul anului 2017, acesta a recepționat anual rapoarte

statistice de la peste 1,000 de companii implicate direct în producerea primară și procesarea

ulterioară a producției horticole. Aceste companii angajează peste 10,000 de salariați (doar personal

de bază) și generează anual o cifră de afaceri de peste 5 miliarde de lei. Este evident efectul

multiplicativ asupra altor sectoare ale economiei pe toată lungimea lanțului valoric, pornind de la

cei care reprezintă furnizori de materii prime si resurse pentru producători horticoli, precum și

partenerii care îi susțin ulterior în procesarea, ambalarea, distribuția, logistica, transportul și

comercializarea produselor horticole pe piața internă și pe cea de export. Agenții economici din

sectorul horticol sunt o sursă generatoare de locuri de muncă și respectiv venituri în zonele rurale.

16. Contextul extern de dezvoltare a sectorului horticol în Republica Moldova are cele

mai pronunțate efecte asupra dezvoltării durabile ale sectorului și este importantă implementarea cât

mai rapidă a inovațiilor și integrarea / acomodarea legităților internaționale la necesitățile mediului

de afaceri autohton. Printre cele mai importante aspecte menționăm următoarele:

1) Marea majoritate a produselor horticole (cu unele excepții – nuci și suc concentrat de mere)

sunt exportate pe piața tradițională – Uniunea Economică Euroasiatică – piață cu riscuri

geopolitice majore.

2) Datorită creșterii rapide și considerabile a producerii proprii în țările estice, importurile

Uniunii Economice Euroasiatice din ultimii 15 ani a întrat într-o fază de stagnare și chiar scădere,

în timp ce cerințele față de calitatea produselor horticole moldovenești ajung la nivelul celor

internaționale.

3) Exportul către țările Uniunii Europene este limitat, deși accesul la piețele acesteia a fost

îmbunătățit, dat fiind DCFTA. Consumului total de produse horticole în UE pentru următorii 10

ani prezintă perspective de creștere limitată datorită stagnării consumului de culturi tradiționale.

17. Se estimează că 80% din totalul fructelor cultivate la nivel global sunt vândute ca

fructe proaspete întregi. Această piață de fructe proaspete continuă să crească, în special în afara

SUA și UE. Pe piețele mature, preferințele consumatorilor par să se îndrepte către fructe cu o

imagine mai naturală și proaspătă, inclusiv fructele congelate. Acest lucru este în detrimentul

produselor de bază de pe rafturi precum ar fi sucul și fructele conservate.

0,0

50,0

100,0

150,0

200,0

250,0

300,0

2013 2014 2015 2016 2017 2018

Legume

Nuci

Struguri de masă

Fructe moi

Fructe sâmburoase

Fructe sămânțoase

4

18. În ultimul deceniu, cererea mondială de fructe congelate a crescut cu 5% pe an.

Popularitatea pomușoarelor, unul dintre principalele produse din categoria fructelor congelate, a

susținut cu siguranță această tendință. În același timp, cererea mondială de fructe conservate (în

cutii, pungi și sticle) a rămas stabilă pe plan mondial și a scăzut cu peste 1% pe an în Europa,

Australia și SUA.

19. Fructele organice sunt mai mult decât un element de lux, ele reprezentând o altă

categorie care profită de schimbarea preferințelor consumatorilor. Alimentele ecologice câștigă cote

de piață în întreaga lume. În general, cota de piață a fructelor ecologice este mai mare în țările

dezvoltate în comparație cu economiile emergente. Însă veniturile nu sunt singurul determinant

pentru cumpărarea de produse ecologice, deoarece ponderea produselor ecologice în achizițiile

totale de produse variază puternic de la țară la țară, de la 2% în Australia și 5% în Olanda până la

9% în SUA și 15% în Suedia. Motivele care stau la baza acestei variații sunt probabil legate de

deciziile supermarketurilor privind categoria, disponibilitatea prețurilor și calitatea legumelor

convenționale, precum și factorii culturali. Oricum, produsele ecologice acoperă un anumit decalaj

pe piață pentru consumatorii care doresc să facă alegeri alimentare conștiente, indiferent de dovezi.

20. China își lasă amprenta pe piața globală a fructelor. Cea mai mare parte a

exporturilor internaționale de fructe proaspete, aproape 7% pe an în ultimul deceniu, a fost absorbită

de principalele piețe de import – SUA, China și Germania (a se vedea Figura de mai jos). Dar, în

termeni relativi, piețele emergente precum China și India devin din ce în ce mai importante pe piața

globală a fructelor. China este primul producător mondial, dar și-a extins rapid importurile și

exporturile de fructe proaspete și procesate. Printre factorii care determină creștere a comerțului cu

fructe proaspete, pentru întreaga lume, în special pentru China se regăsește îmbunătățirea accesului

pe piață, schimbarea preferințelor consumatorilor, crearea unui mediu de vânzare cu amănuntul mai

profesionist, creșterea puterii de cumpărare și, nu în ultimul rând, logistică îmbunătățită, depozitare

(atmosferă controlată) și instalații cu lanț rece.

21. Multe fructe pot fi expediate pe distanțe mari prin transport pe mare. Pentru țările din

America Latină, cum ar fi Chile, Peru, Ecuador și Brazilia.

Figura 3. Top 10 țări importatoare de fructe, 2006 versus 2016

Sursa: UN Comtrade (2018)

22. În acest context, cele mai mari 3 provocări care continuă să afecteze competitivitatea

horticulturii în perspectivă pe termen mediu și lung, identificate de cele mai recente analize în

domeniu, sunt:

5

1) Dificultăți în satisfacerea cerințelor cumpărătorilor de fructe și legume proaspete. Aceste

cerințe devin tot mai mari pe partea ce ține de cantitatea, calitatea, ambalajul, siguranța alimentară

și certificarea acestor produse.

2) Infrastructură și deprinderi insuficiente pentru deservirea canalelor moderne de distribuție și

efectuarea livrărilor conform unui orar stabilit.

3) Cunoștințe reduse legate de întregul diapazon al oportunităților internaționale existente

pentru exportul fructelor și legumelor proaspete, lipsa informației actualizate și coordonate despre

cerere și ofertă din diverse piețe, cunoștințe și deprinderi insuficiente ale antreprenorilor din

Republica Moldova in domeniul marketingului internațional și al vânzărilor.

Secțiunea 1. Analiza producerii din sectorul horticol

23. Sectorul agricol al Republicii Moldova se evidențiază ca fiind cel mai important.

Numărul întreprinderilor agricole este mult peste media pe țară și în spațiile rurale majoritatea sunt

orientate la practicarea afacerilor agricole și în special horticultură pentru întreprinderile micii și

medii.

24. Horticultura, tradițional este una din direcțiile prioritare ale agriculturii din

Republica Moldova menită să furnizeze produse cu valoare adăugată, cu pondere considerabilă în

export.

25. Direcția strategică a horticulturii constă în exploatarea eficientă a plantațiilor cu

potențial înalt de productivitate, defrișarea celor ce s-au epuizat și înlocuirea lor consecventă cu

altele de tip nou cu sortiment modern și tehnologii avansate, care asigură intrarea timpurie pe rod,

productivitate înaltă, constantă, de calitate competitivă pe piața internă și externă.

26. În anul 2017, produsul intern brut (în continuare – PIB) a însumat 150,40 miliarde

lei, preturi curente de piață, în creștere cu 4,5% fată de 2016. Agricultura joacă un rol important în

economia Republicii Moldova și a contribuit cu o pondere de 12,2% la formarea PIB-ului .

27. Conform datelor preliminare a Biroului Național de Statistică pe toate formele de

proprietate, în total pe țară la 1 ianuarie 2018 au fost înregistrate 2,50 milioane ha de terenuri

agricole. Suprafața agricolă utilizată, în anul agricol 2017, a fost de 1832,4 mii ha (73,4% din total

terenuri agricole), din care 1563,5 mii ha (85,3%) revin exploatațiilor agricole de proprietate privată

și 268,9 mii ha (14,7%), celor de proprietate publică.

Tabelul nr.1

Terenuri agricole pe forme de proprietate, la 1 ianuarie 2018

Specificare Pe toate formele de proprietate Publică Privată

mii ha % mii ha % mii ha %

Terenuri agricole – total 2496,6 100,0 647,2 100,0 1849,4 100,0

Teren arabil 1832,4 73,4 268,9 41,5 1563,5 84,5

Plantații multianuale 290,1 11,6 37,3 5,8 252,8 13,7

Livezi 132,5 5,3 21,9 3,4 110,6 6,0

Vii 135,8 5,4 7,9 1,2 127,9 6,9

Pășuni 340,2 13,6 334,8 51,7 5,3 0,3

Fânețe 2,1 0,1 1,6 0,3 0,5 0,0

Pârloagă 31,9 1,3 4,5 0,7 27,4 1,5


28. Plantațiilor multianuale le revin 290,1 mii ha, ceea ce constituie 11,6% din suprafața

totală a terenurilor agricole. În sectorul privat plantațiile multianuale au constituit 252,8 mii ha, ori

6

87,1%, iar în cel public numai 12,9%. Terenul ocupat de fructe, nuci, arbuști fructiferi și căpșun

constituie 132,5 mii ha, iar a celor sub vii 135,8 mii ha. Din suprafața plantațiilor multianuale doar

13,3 mii de hectare sunt amenajate pentru irigare.

29. Suprafața totală pe țară la principalele specii horticole în perioada anilor 2010-2017 a

variat de la o cultură la alta. La speciile pomicole, nuci, arbuști fructiferi și căpșun, suprafața totală

este în creștere, variind de la 116,2 mii ha – la 139,5 mii ha.

30. La speciile legumicole o majorare mai esențială a fost obținută din anul 2014-2015,

când indicele în studiu a variat de la 63,1 până la 123,2 mii ha, după care s-a înregistrat un declin.

Pentru plantațiile viticole, struguri de masă devieri mari pe suprafața totală n-au fost înregistrate,

variind de la 19,2 până la 20,5 mii ha.

Tabelul nr.2

Suprafața totală pe principalele specii horticole în perioada anilor 2010-2018, mii ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pomicole, nuci, arbuști și căpșun 116,2 118,80 119,50 122,1 122,30 135,56 134,63 135,47 139,5

Legume 72,79 70,34 63,8 63,1 116,09 123,2 95,67 88,10 66,6

Plantații de struguri de masă 20,2 19,7 20,2 19,2 20,5 19,9 19,9 19,5 19,3


Suprafața plantațiilor pe rod a înregistrat o creștere mai amplă din anul 2015, când aceasta s-a

majorat cu 20,5 mii ha datorită intrării pe rod a multiplelor suprafețe de măr, nuc, prun, căpșun, etc.

Tabelul nr.3

Suprafața pe rod pe principalele specii horticole în perioada anilor 2010-2018, mii ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pomicole, nuci, arbuști și căpșun 94,2 93,80 94,80 89,9 91,80 110,36 110,10 113,40 114.70

Legume 72,79 70,34 63,8 63,1 116,09 123,2 95,67 88,10 66.60

Struguri de masă 16,9 16,3 16,5 16,5 17,6 17,4 17,8 17,4 17.0


31. Volumul de producție pe țară la principalele specii horticole este de asemenea diferit.

La speciile pomicole, nuci, arbuști fructiferi și căpșun acesta a fost în creștere din an în an,

înregistrând valori maximale în anii 2016 și 2018. În cazul speciilor legumicole volumul de

producție este diferit de la an la an și este dependent de condițiile pedoclimatice ale zonelor de

cultivare. Pentru plantațiile de viță de vie, soiuri de masă, mari devieri în cadrul volumului de

producere n-au fost înregistrate, acesta variind pe anii de studiu de la 70,2 până la 125,9 mii tone.

Tabelul nr.4

Volumul de producție de principalele specii horticole în perioada anilor 2010-2018, mii tone

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018


Legume 704,12 764,30 555,65 335,40 467,34 334,49 596,72 586,80 505.30

Struguri de masă 45,5 86,2 70,2 87,0 94,4 84,7 86,7 108,7 125.9


7

32. Recolta medie la speciile horticole pe perioada respectivă a înregistrat diverse valori.

Numai la speciile pomicole și struguri de masă se observă o creștere constantă a acesteia. La

culturile legumicole, recolta medie a fost influențată de unele hazarduri din perioada respectivă.

Tabelul nr.5

Recolta medie de principalele specii horticole în perioada anilor 2010-2018, t/ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Pomicole, nuci, arbuști și căpșune 3,34 3,97 3,94 4,6 5,34 4,34 5,34 5,72 7.41

Legume 8,66 8,99 6,69 8,05 9,10 7,65 8,53 9,27 7.59

Struguri de masă 2,57 5,07 4,09 5,02 5,14 4,72 4,72 5,91 6.93


33. La capitolul specii pomicole, arbuști fructiferi și căpșun, în anul 2018 speciilor

sămânțoase din toată suprafața le revine 44,2%, speciilor sâmburoase – 31%, speciilor nucifere –

30,8%, arbuștilor fructiferi și căpșunului – 2,7%. Majorarea suprafeței totale are loc pe toate

speciile, dar în deosebi această tendință este înregistrată la nucifere, sâmburoase și arbuștii fructiferi

și căpșun.

Tabelul nr.6

Suprafața totală de specii pomicole, arbuști fructiferi și căpșun în perioada anilor 2010-2018,

mii ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018


Sămânțoase 66,6 66,60 66,00 66,30 59,20 65,32 62,08 62,50 61.70

Sâmburoase 39,3 40,00 40,40 41,10 36,20 42,03 42,16 42,90 43.20

Nucifere 9,4 11,30 12,30 14,00 24,20 25,22 27,19 29,00 30.8

Arbuști fructiferi și căpșun 1,0 1,30 1,10 1,10 2,70 2,99 3,10 3,50 3.80


34. Suprafața plantațiilor pe rod are o tangență cu suprafața totală a plantațiilor pomicole. Din

suprafața totală a speciilor, în anul 2018, suprafața pe rod a constituit 82,2% și variază de la cultură la

cultură. La speciile sămânțoase ponderea suprafeței pe rod a constituit 91,1% din suprafața totală, la

speciile sâmburoase – 83,8%, la speciile nucifere – 61,4%, iar la arbuști fructiferi și căpșun – 89,5%.

Tabelul nr.7

Suprafața pe rod de specii pomicole, arbuști fructiferi și căpșun în perioada

anilor 2010-2018, mii ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018


Sămânțoase 58,8 57,30 57,10 55,50 47,00 57,41 55,83 56,20 56.20

Sâmburoase 30,4 31,00 32,00 27,60 26,20 35,30 35,79 36,20 36.2

Nucifere 4,10 4,60 5,00 6,10 14,30 15,01 15,76 17,70 18.9


8


35. Volumul de producție diferă de la o specie la alta, dat fiind particularitățile biologice

de fructificare ale culturii. Rezultatele în cauză confirmă că volumul producției se majorează de la

an la an, datorită implementării tehnologiilor moderne noi. În structura volumului de producere

pentru anul 2018 constatăm, că speciilor sămânțoase le revine cea mai mare pondere – de 79,2%,

speciilor sâmburoase – 16,8%, speciilor nucifere – 2,4%, iar arbuștilor fructiferi și căpșunului –

1,6%.

Tabelul nr.8

Volumul de producție de specii pomicole, arbuști fructiferi și căpșun în perioada

anilor 2010-2018, mii tone

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018


Sămânțoase 217,5 278,10 290,50 313,5 376,50 315,98 419,13 487,20 673.70

Sâmburoase 91,50 84,80 79,30 91,8 102,30 153,80 153,26 143,00 143,00

Nucifere 11,6 14,00 9,10 12,7 13,10 11,04 13,83 18,50 20.20



În anul 2018 s-a majorat atât volumul de producție, cât și productivitatea medie la hectar

practic pe toate speciile pomicole, excepție făcând speciile sâmburoase.

Tabelul nr.9

Recolta medie la speciile pomicole, arbuști fructiferi și căpșun, anii 2010-2018, t/ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018


Sămânțoase 3,63 4,82 5,02 5,6 7,94 5,46 7,45 8,77 11.99

Sâmburoase 2,90 2,63 2,41 3,2 3,54 4,26 4,18 3,77 3.77

Nucifere 2,79 2,99 1,77 2,1 0,88 0,70 0,84 0,94 0.96



36. Structura suprafeței totale de specii pomicole, ne indică, că o pondere mai mare

revine culturii mărului – de 41,1%, care pe parcursul a mai mulți ani se menține la nivelul dat. În

anul 2018 ponderea suprafeței ocupată sub cultura prunului și cultura nucului a constituit 16,4% și,

respectiv 22,1%. Celelalte specii ocupă o suprafață mai restrânsă în comparație cu speciile

precedente.

Tabelul nr.10

Indicii producției de fructe sub aspectul speciilor pomicole în anul 2018

Specii Suprafața

totală, mii ha

Ponderea,

%

Suprafața pe

rod, mii ha

Ponderea,

%

Volumul de

producție, mii

tone

Ponderea,

%

9

Măr 57.4 41.1% 52.7 46.5% 665.2 74.4%

Păr 3.1 2.2% 2.5 2.2% 5.2 0.6%

Gutui 1.2 0.9% 1 0.9% 3.3 0.4%

Prun 22.9 16.4% 19.1 16.8% 132.8 14.9%

Cireș 4.7 3.4% 3.5 3.1% 11.9 1.3%

Vișin 4.1 2.9% 3.2 2.8% 7.8 0.9%

Cais 4.3 3.1% 3.4 3.0% 9.5 1.1%

Piersic 7.2 5.2% 7 6.2% 24.7 2.8%

Nucifere 30.8 22.1% 17.7 15.6% 20.2 2.3%

Arbuști fructiferi și căpșun 3.8 2.7% 3.3 2.9% 13.3 1.5%

Total 139.5 100,0 113.4 100,0 893.9 100,0


37. În anul 2018, volum mai mare de producție a fost înregistrat la cultura mărului –

74,4% din structura producerii, cultura prunului – 14,9%, cultura piersicului – 2,8%, culturile

nucifere – 2,3%, iar celelalte specii au înregistrat valori mai mici de 2,0%. Studiind în dinamică

suprafața totală pe specii, înregistrăm o scădere la suprafața cultivată cu mere și majorare mai

evidentă la speciile nucifere, caise, cireș, arbuști fructiferi și căpșun.

Tabelul nr.11

Suprafața totală pe țară de specii pomicole, arbuști fructiferi și căpșun, anii 2010-2018, mii ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Măr 64,40 64,40 63,90 64,00 55,40 61,09 57,77 58,10 57.4

Păr 1,70 1,70 1,70 1,70 2,70 3,07 3,13 3,10 3.1

Gutui 0,40 0,50 0,50 0,60 1,10 1,15 1,18 1,20 1.2

Prun 22,20 22,80 23,40 23,50 18,80 21,85 22,34 22,60 22.9

Cireș 3,20 3,20 3,20 3,40 3,50 4,07 4,17 4,30 4.7

Vișin 3,70 3,70 3,70 3,90 3,30 3,81 3,85 4,00 4.1

Cais 2,90 2,90 2,80 3,10 3,50 3,94 3,95 4,20 4.3

Piersic 7,40 7,40 7,30 7,20 7,10 8,38 7,86 7,80 7.2

Nucifere 9,4 11,30 12,30 14,00 24,20 25,22 27,19 29,00 30.8



Tabelul nr.12

Suprafața pe rod pe țară de specii pomicole, arbuști fructiferi și căpșun în perioada anilor

2010-2018, mii ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Măr 58,80 55,80 55,60 53,80 44,50 54,45 52,45 52,70 51,1

Păr 1,10 1,10 1,10 1,20 1,70 1,99 2,42 2,50 2,3

Gutui 0,30 0,30 0,40 0,40 0,80 0,77 0,86 1,00 1,0

Prun 18,30 18,30 18,80 14,80 15,40 18,50 18,98 19,1 19,6

Cireș 2,20 2,40 2,40 2,30 2,50 3,12 3,20 3,50 3,6

10

Vișin 2,90 2,90 3,00 2,70 2,60 3,11 3,17 3,20 3,4

Cais 2,0 2,10 2,00 2,00 2,40 2,97 3,18 3,40 3,4

Piersic 5,40 5,80 5,80 5,20 7,60 7,26 7,00 6,4

Nucifere 4,10 4,60 5,00 6,10 14,30 15,01 15,76 17,70 18,9

Arbuști fructiferi și căpșun 0,9 1,30 0,90 1,0 2,40 2,60 2,70 3,30 3,4


În Republica Moldova producțiile industriale ale fructelor pentru export este realizată în cazul

merelor ce a atins volumul de 665 mii tone, prune – 132 mii tone și nuci – 20 mii tone.

Tabelul nr.13

Volumul de producție pe țară de specii pomicole, arbuști fructiferi și căpșun în perioada

anilor 2008-2018, mii tone

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Măr 207,9 268,8 281,8 307,2 370,0 307,7 411,8 487,2 665.2

Păr 7,7 7,3 7,0 4,7 5,0 6,0 4,9 4,3 5.2

Gutui 1,9 1,9 1,7 1,6 1,5 2,3 2,4 1,8 3.3

Prun 53,8 35,0 49,3 55,6 72,8 100,1 99,7 93,2 132.8

Cireș 7,2 8,5 8,6 6,5 7,6 12,4 7,6 10,6 11.9

Vișin 11,3 17,4 8,0 2,8 4,5 6,3 4,1 5,0 7.8

Cais 4,7 8,5 5,2 9,90 7,2 10,4 21,5 13,1 9.5

Piersic 14,5 15,4 8,2 16,4 10,2 24,6 20,4 21,1 24.7

Nucifere 11,6 14,0 9,1 12,7 13,1 11,0 13,8 18,5 20.2



38. Analizând datele ce țin de recolta medie de fructe pe parcursul a ultimilor doi ani

constatăm o majorare a indicelui respectiv la cultura mărului, până la 12,23 t/ha, prun – 6,65 t/ha,

deoarece s-au defrișat suprafețele neproductive și s-au îmbunătățit tehnologiile de cultivare.

Tabelul nr.14

Recolta medie pe țară la speciile pomicole, arbuști fructiferi și căpșun, anii 2010-2018, t/ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Măr 3,56 4,78 5,01 5,66 8,25 5,59 7,79 9,07 12,23

Păr 6,51 6,23 5,97 3,74 2,76 3,00 2,02 1,57 1,86

Gutui 5,64 5,43 4,60 3,56 1,86 2,69 2,53 1,59 2,89

Prun 2,85 1,84 2,54 3,64 4,57 5,28 5,12 4,74 6,65

Cireș 3,15 3,44 3,54 2,77 3,08 3,87 2,32 2,95 3,31

Vișin 3,72 5,83 2,62 1,03 1,70 2,03 1,29 1,19 2,16

Cais 2,31 4,02 2,44 4,86 2,91 3,45 6,60 3,59 2,54

Piersic 2,71 2,67 1,39 2,32 1,91 3,19 2,74 2,82 3,72

Nucifere 2,79 2,99 1,77 2,06 0,88 0,70 0,84 0,94 0,96

Arbuști fructiferi și căpșun 2,02 1,83 1,72 1,70 2,17 1,76 3,44 3,52 3,83


11

39. În anul de referință suprafața însămânțată cu cartofi s-a diminuat comparativ cu anii

precedenți. Atestăm o creștere neesențială a suprafețelor la legumele de câmp. Culturile bostănoase

sau menținut aproximativ la același nivel, iar cele cu alte legume suprafețele s-au diminuat.

Tabelul nr.15

Suprafața însămânțată de legume pe țară de specii legumicole în perioada anilor 2010-2017,

mii ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cartofi 27,60 29,24 25,40 23,30 22,76 22,06 20,65 19,70 19,0

Legume de câmp 22,29 22,30 20,70 21,700 20,85 18,32 18,60 18,90 28,6

Leguminoase pentru boabe 3,20 2,60 2,30 2,30 57,28 69,00 41,29 35,00 39,4

Culturi bostănoase 14,80 11,70 11,00 11,80 11,45 10,77 12,05 11,80 5,3

Alte legume 4,20 4,50 4,40 4,00 3,75 3,06 3,08 2,70 0,9

Legume - total 72,79 70,34 63,80 63,10 116,09 123,20 95,67 88,10 93,2


40. Volumul total de producere pe țară a variat de la an la an, înregistrând în anul de

relevanță valori de 504,2 mii t., înregistrând cele mai joase date pentru toată perioada analizată.

Aceste constatări impun în șir de măsuri menite îmbunătățirea tehnologiilor de cultivare și

infrastructura de marketing pentru dezvoltarea lanțurilor valorice.

Tabelul nr.16

Volumul de producție la legume pe țară în perioada anilor 2010-2017, mii tone

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cartofi 279,65 350,80 282,00 239,50 268,02 158,22 213,97 197,0 174,8

Legume de câmp 214,24 241,40 156,45 195,80 212,77 159,29 193,58 201,5 270,0



Alte legume 35,08 40,70 25,80 30,80 29,56 22,05 19,93 21,6 8,7

Legume - total 704,12 764,3 555,65 574,9 735,38 492,71 596,72 586,8 504,2


Recoltele medii în anul 2018 au înregistrat valori variabile comparativ cu anul precedent.

Tabelul nr.17

Recolta medie pe țară de specii legumicole în perioada anilor 2010-2017, t/ha

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cartofi 10,13 12,00 11,10 10,28 11,77 7,15 10,40 10,00 9,22

Legume de câmp 9,32 10,82 7,56 9,02 10,20 8,69 10,40 9,53 9,48



Alte legume 7,75 9,04 5,86 7,7 7,88 7,21 6,47 8,00 9,36

12


41. Suprafața legumelor pe țară diferă de la an la an. Cu părere de rău se constată o tendință

negativă de reducere a suprafețelor cultivate cu legume, deoarece tehnologiile existente nu asigură

producerea legumelor competitive (în primul rând la preț din cauza recoltelor la hectar joase) și

procesele nu sunt automatizate (necesită multă forță de muncă manuală, ceea ce este dificil).

Tabelul nr.18

Suprafața însămânțată de legume pe țară în perioada anilor 2010-2018, mii ha


42. În anul 2018, cel mai mare volum de producere s-a înregistrat la cultura cartofului,

ceea ce a constituit 35,3% din producția obținută. Un lucru evident este, că productivitatea

legumelor și automatizarea proceselor de business în sectorul autohton este extrem de joasă, ceea ce

nu motivează și facilitează dezvoltarea durabilă a sectorului dat.

Tabelul nr.19

Volumul de producție la legume pe țară în perioada anilor 2010-2018, mii tone

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cartofi 27,60 29,24 25,40 23,30 22,76 22,06 20,65 19,70 19,00

Varză 2,80 2,30 2,30 2,40 1,95 1,60 1,75 1,50 1,30

Castraveți 2,09 2,50 2,40 2,50 2,48 2,24 1,98 2,00 2,10

Tomate 6,00 5,90 4,90 5,50 5,41 4,74 4,27 4,20 4,40

Sfeclă roșie 1,40 1,20 1,40 1,30 1,28 1,08 1,17 1,10 1,00

Morcovi 2,00 1,60 1,80 2,00 1,87 1,47 1,63 1,50 1,40

Ceapă 6,30 6,50 5,60 5,70 5,75 5,06 5,41 5,70 5,10

Usturoi 2,40 2,30 2,30 2,30 2,11 2,13 2,39 2,90 2,70

Mazăre verde 3,20 2,60 2,30 2,30 2,43 1,21 1,35 1,70 2,20

Dovleac 3,00 2,40 2,60 3,00 3,04 3,16 3,10 2,90 2,90

Dovlecei 1,60 1,40 1,40 1,40 1,31 1,25 1,31 1,40 1,40

Bostănoase alimentare 10,20 7,90 7,00 7,40 7,10 6,36 7,64 7,50 5,30

Ardei grași 1,60 2,10 2,00 1,90 1,69 1,34 1,50 1,40 1,20

Vinete 0,80 0,70 0,50 0,50 0,44 0,42 0,50 0,40 0,50

Gogoșari 060 0,60 0,50 0,50 0,47 0,41 0,40 0,40 0,30

Verzături 1,20 1,10 1,40 1,10 1,15 0,89 0,68 0,50 0,50

Total 72,79 70,34 63,80 63,10 116,08 123,70 95,65 88,10 64,60

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cartofi 279,65 350,80 282,00 239,50 268,02 158,22 213,97 197,00 174,80

Varză 36,21 35,10 23,10 29,00 28,72 17,44 23,67 24,20 18,6

Castraveți 20,77 26,00 20,25 23,10 25,85 17,26 17,27 21,60 23

Tomate 57,23 83,40 48,50 51,30 57,26 54,37 54,64 61,90 52,1

Sfeclă roșie 15,08 13,20 9,50 13,20 14,24 10,06 13,75 12,80 11,3

Morcovi 17,72 14,30 11,30 17,80 18,98 13,79 16,14 15,20 15,2

Ceapă 56,25 58,30 37,20 51,20 58,55 38,13 57,94 54,30 43,9

Usturoi 10,98 11,10 6,60 10,20 9,17 8,24 10,17 11,50 9,5

13


43. Recolta medie fluctuează de la an la an, deoarece la bază stau condițiile

pedoclimatice din perioada de referință. Se constată un fenomen negativ, în ceea ce privește

colectarea datelor de la producătorii de legume, ceea ce în final se răsfrânge asupra calității joase de

colectare și analiză statistică a dinamicii dezvoltării sectorului legumicol.

Tabelul nr.20

Recolta medie pe țară de specii legumicole în perioada anilor 2010-2017, t/ha


44. În partea ce ține de plantațiile de struguri de masă pe rod, mari fluctuații nu

constatăm, deoarece se defrișează plantațiile părăsite și intră pe rod cele noi. Aceste schimbări

pozitive au contribuit la sporirea productivității strugurilor de masă la hectar, ceea ce a contribuit la

triplarea volumului producției de struguri de masă pentru ultimii nouă ani.

Mazăre verde 8,32 6,40 6,70 8,40 9,55 3,13 5,57 6,60 4,8

Dovleac 40,63 38,80 20,20 29,90 42,00 31,69 38,63 40,20 44,3

Dovlecei 22,78 2,10 13,00 15,60 17,23 15,91 16,40 17,30 18,2


Ardei grași 16,18 18,70 12,30 14,40 12,61 9,44 9,75 10,70 9,3

Vinete 6,98 7,10 4,20 4,50 4,40 3,85 4,19 4,40 5

Gogoșari 2,69 5,30 2,40 3,50 3,27 2,43 2,38 2,90 2,5

Verzături 9,23 9,60 6,90 8,40 9,28 6,33 3,61 3,60 3,5

Total 704,12 764,30 555,65 335,40 467,34 334,49 596,72 586,80 495,40

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cartofi 10,13 12,00 11,10 10,28 11,77 7,15 10,40 10,00 9,20

Varză 12,93 15,26 10,04 12,08 14,78 11,04 13,55 16,17 14,10

Castraveți 9,94 10,40 8,44 9,24 10,21 7,86 8,79 10,74 11,10

Tomate 9,54 14,14 9,90 9,33 10,66 11,36 12,85 14,56 11,79

Sfeclă roșie 10,77 11,00 6,79 10,15 10,75 9,00 10,86 11,23 11,10

Morcovi 8,86 8,94 6,28 8,90 9,83 9,19 9,55 10,04 11,00

Ceapă 8,93 8,97 6,64 8,98 10,00 7,50 10,42 9,45 8,58

Usturoi 4,58 4,83 2,87 4,43 4,25 3,86 3,91 4,02 3,50

Mazăre verde 2,60 2,46 2,91 3,65 3,89 2,51 4,13 3,96 2,20

Dovleac 13,54 16,17 7,77 9,97 13,84 10,05 11,64 13,92 12,90

Dovlecei 10,11 1,50 9,29 11,14 13,19 11,78 12,62 12,67 13,90


Ardei grași 10,11 8,90 6,15 7,58 7,48 7,13 6,62 7,90 8,10

Vinete 8,73 10,14 8,40 9,00 10,13 9,30 8,46 10,48 10,64

Gogoșari 4,48 8,83 4,80 7,00 7,02 6,02 5,99 7,06 6,94

Verzături 7,69 8,73 4,93 7,64 8,11 6,88 5,33 6,57 6,31

Total 8,66 8,99 6,69 8,05 9,10 7,65 8,53 9,27 9,38

14

Tabelul nr.21

Suprafața și volumul producerii strugurilor de masă în plantațiile viticole, anii 2010-2018


45. Analizând evoluția dezvoltării sectorului de fructe în Republica Moldova, volumul

global de fructe s-a dublat în anul 2018 în comparație cu 2010, datorită modernizării tehnologiilor,

sporirii intensității și creșterii suprafețelor pe rod cu doar cca. 20%.

46. Fenomenul pozitiv care a fost constat se referă la defrișarea plantațiilor cu termen de

exploatare mare dat fiind subvenționării defrișării plantațiilor pomicole, ceea ce a contribuit la

sporirea recoltei de fructe la o unitate de suprafață.

47. În Republica Moldova, în mediu pe an se plantează cca 3 mii hectare de livezi, ceea

ce este puțin în descreștere față de anii precedenți, dar din punct de vedere al tehnologiilor, acestea

sun mai moderne și cu un nivel de intensitate mai înalt (densitatea fiind mai mare).

48. Un interes sporit în rândul producătorilor îl are plantarea livezilor de culturi nucifere,

care în perioada ultimelor cinci ani (2013-2017) a constituit 28,5% din totalul suprafeței plantate,

urmate de livezile de mere – 23,9% și prun – 22,9%.

Tabelul nr.22

Înființarea livezilor și subvențiile oferite la plantarea lor în RM în perioada anilor 2013-2017

Anii Măr Păr Gutui Prun Cireș Vișin Cais Piersic Nuc Alun Migdal Total Structura,

%

2013 1392,7 59,7 96,2 704,6 296,4 112,7 321,0 88,5 530,9 - 42,5 3645,0 23,6

2014 1124,0 75,0 5,5 818,0 167,0 92,0 189,0 59,0 1042,0 85,7 8,0 3665,2 23,7

2015 412,0 25,0 2,1 737,0 177,0 71,5 123,0 46,3 940,0 75,0 24,0 2632,9 17,0

2016 377,0 22,0 11,0 801,0 289,0 115,0 131,0 14,0 1193,0 104,0 17,0 3074,0 19,9

2017 388,0 14,0 3,0 484,0 284,0 130,0 188,0 12,0 689,0 200,0 36,0 2428,0 15,7

Total, ha 3693,7 195,7 117,8 3544,6 1213,4 521,2 952,0 219,8 4394,9 464,7 127,5 15445,1 -

Structura, % 23,9 1,3 0,8 22,9 7,9 3,4 6,2 1,4 28,5 3,0 0,8 - 100,0

Total specii, ha 4007,1 6451,0 4987,0 15445,1

Structura speciei, % 25,9 41,8 32,3 100,0


49. Din punct de vedere al investițiilor efectuate în sectorul de fructe, prezența

subvențiilor din partea statului a impulsionat dezvoltarea sectorului de fructe autohton. În anul 2017

pentru un hectar de plantație pomicolă au fost oferite subvenții din mijloacele Fondului Național de

Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural în mărime de 20,01 mii lei, valoarea investiției per

beneficiar constituind în mediu 129,32 mii lei/ha.

Tabelul nr.23

Raportul privind numărul de beneficiari, suma autorizată și valoarea investiției la înființarea

plantațiilor pomicole 2013-2017

Anii Nr. de beneficiari Suma autorizată (lei) Valoarea investiției(lei) Suprafața totală, ha

2013 429 56955660 3645,0

Specii 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Plantații de vii soiuri de masă, mii ha 20,2 19,7 20,2 19,2 20,5 19,9 19,9 19,5 19,3

din care, pe rod, mii ha 16,9 16,3 16,5 16,5 17,6 17,4 17,8 17,4 17,0

Volumul producției, mii t 45,5 86,2 70,2 87,0 94,4 84,7 86,7 108,7 125,9

Recolta medie, t/ha 2,57 5,07 4,09 5,02 5,14 4,72 4,72 5,91 6,93

15

2014 385 72441100 3665,2

2015 447 5256565 431255978 2632,9

2016 442 68079343 327118217 3074,0

2017 399 48786475 313988409 2428,0

Sursa: Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (2019)

50. Din punct de vedere al preferințelor fermierilor la plantarea livezilor de mere, în

ultimii ani au predominat plantațiile de măr cu un număr de pomi de până la 1250 buc/ha (anul

2013 – 68,9%), acestea diminuându-se în anul 2016 cu 4,6%, prioritate având totuși cele cu o

densitate mai mare de 1250 buc/ha. Astfel, ponderea plantațiilor super-intensive a constituit cca

50,0%.

Tabelul nr.24

Structura plantațiilor de mere înființate în perioada anilor 2013-2016 în RM

Plantații pomicole, pomi/ha

a. 2013 a. 2014 a. 2015 a. 2016

Suprafața,

(ha)

Structura,

%

Suprafața,

(ha)

Structura,

%

Suprafața,

(ha)

Structura,

%

Suprafața,

(ha)

Structura,

%

de la 700 până la 1249 959,5 68,9 389,0 34,6 90,1 2,.9 55,1 14,6

de la 1250 până la 1849 250,6 18,0 383,0 34,1 210,1 51,0 130,6 34,7

de la 1850 până la 2449 86,0 6,2 129,0 11,5 53,0 12,9 64,2 17,0

de la 2450 și mai mult 96,5 6,9 223,0 19,8 59,0 14,3 126,8 33,7

Total 1392,7 100,0 1124,0 100,0 412,0 100,0 376,7 100,0


51. Prin urmare, tendința de plantare a livezilor de mere bazate pe tehnologii intensive și

super-intensive este în creștere, ceea ce este extrem de important pentru ramura dată, deoarece se va

asigura obținerea valorii adăugate și va spori competitivitatea fructelor.

52. În ultimii ani din mijloacele Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și

Mediului Rural se efectuează plăți și pentru montarea sistemelor antigrindină și anti-îngheț.

Tabelul nr.25

Raportul privind numărul de beneficiari, suma autorizată și valoarea investițiilor la fondarea

sistemelor antigrindină și anti-îngheț în perioada 2013-2017

Anii Nr. de beneficiari Suma autorizată

(lei)

Valoarea investițiilor

(lei) Suprafața totală, ha

2013 3 909841 * 72

2014 4 3072800 * 11

2015 2 1050504 3314569 53

2016 4 4095830 6854698 70

2017 9 4270350 9867011 206


16

53. Cu referire la defrișarea plantațiilor perene, din suprafața totală de 113,4 mii de ha pe

rod de plantații pomicole și 17,4 mii de ha plantații de struguri de masă, pentru o mare parte din

plantațiile respective, termenul de exploatare este depășit, acestea fiind ineficiente din punct de

vedere economic și necesită a fi defrișate. În anul 2017, pentru defrișarea unui ha de plantații

pomicole au fost oferite subvenții din mijloacele Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și

Mediului Rural în mărime de 6,04 mii/ha, valoarea investiției constituind 17,74 mii lei/ha.

Tabelul nr.26

Raportul privind numărul de beneficiari, suma autorizată și valoarea investiției la defrișare în

perioada 2015-2017

Anii Nr. de beneficiari Suma autorizată

(mil. lei)

Valoarea

investițiilor(lei) Suprafața totală, ha

2015 131 10152593 21182402 1121

2016 276 43103616 47076314 3911

2017 438 59287507 65555485 3695


Plantele aromatice și medicinale

54. Dat fiind constrângerile și barierele cu care se confruntă producătorii de plante

aromatice și medicinale, precum și necesitatea unei abordări mai complexe și holistice a acestui

sector horticol, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a inițiat o analiză comprehensivă a

sectorului de plante aromatice și medicinale, sub aspect de suprafețe plantate, sursele de colectare,

potențialul de producere și procesare, etc., în vederea consolidării unei viziuni strategice de

dezvoltare a sectorului dat, care vor fi integrate într-un Program național de dezvoltare a sectorului

de plante aromatice și medicinale. Se preconizează ca acest document să fie elaborat pentru

perioada 2020-2030, care va contribui la reabilitarea și redresarea sectorului în cauză.

Producerea fructelor moi

55. Cu referire la suprafețele plantate cu arbuști fructiferi și căpșun în perioada anilor

2016-2017, anual în medie se plantează cca. 100 ha, în special fiind cultivate căpșunul, zmeurul și

cătina albă, care sunt solicitate atât în stare proaspătă cât și pentru procesare.

Figura 4. Suprafețele plantate cu arbuști fructiferi și căpșun în perioada anilor 2016-2017

Sursa: Federația Agricultorilor din Republica Moldova

Structura înființării plantațiilor cu arbuști fructiferi și căpșun, ha, anii 2016-2017

cătină alba

38%

Căpșun

24%

zmeură

12%

afine

11%

Coacăză

neagră

7%

Corcoduș

5%

aronia

2%mur

1%

2016

Căpșun

58%

Cătină albă

24%

Coacăză

neagră10%

Mur

5%

2017

17

56. Peste 1000 de fermieri dețin plantații de arbuști fructiferi și căpșun mai mare de 0,1

hectare și numărul lor crește, deoarece interesul față de speciile respective este sporit și prezintă o

sursă garantată de venit pentru cei ce locuiesc în spațiul rural.

Structura pe suprafețe a producători de pomușoarele reprezintă:

- de la 5 – la 100 hectare - 45-60 producători;

- de la 1 – la 5 hectare - 25-150 producători;

- < de 1 hectar - 800 de producători.

Producerea strugurilor de masă

57. În mediu, anual în Republica Moldova se plantează peste 500- 600 hectare de

struguri de masă. Această tendință este motivată de cererea crescândă a consumului strugurilor de

masă pe piețele regionale, în deosebi a soiului autohton Moldova pentru calitățile sale

organoleptice, gustative și ca perioadă de păstrare.

Tabelul nr.27

Suprafața plantațiilor înființate cu viță de vie, ha, anii 2013-2017

Anul Soiuri de masă Soiuri tehnice Total

2013 724 698 1422

2014 378 921 1299

2015 1998 259 2257

2016 294 279 573

2017 664 261 925

Total 4058 2418 6476


58. Mărimea subvențiilor din mijloacele Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii

și Mediului Rural pentru înființarea unui ha de plantații viticole în anul 2017 a constituit 37,17

mii/ha, iar valoarea investiției a constituit 194,8 mii lei/ha.

Tabelul nr.28

Raportul privind numărul de beneficiari, suma autorizată și valoarea investiției la

înființarea plantațiilor viticole 2013-2017

Anul Nr. de beneficiari Suma autorizată, (lei) Valoarea investiției

(lei) Suprafața totală, ha

2013 218 30788276 * 1422

2014 168 18434509 * 1299

2015 106 10134005 87835614 2257

2016 148 21124135 109937170 573

2017 219 34380792 180186664 925


Producerea legumelor

59. Piața legumelor din Republica Moldova se caracterizează prin instabilitate, fluctuații

puternice de prețuri în diferite perioade ale anului. Importul legumelor prevalează exportul din

Republica Moldova deja o perioadă îndelungată și menține o balanță comercială deficitară. Pentru

legume balanța comercială în perioada anilor 2010 – 2017 a fost descendentă indicând un sold

negativ pe parcursul întregii perioade de referință.

60. Republica Moldova are în apropiere două principale piețe mondiale – UE și

Federația Rusă. Ambele dispun de sectoare agricole dezvoltate, dar, în același timp, sunt mari

importatori de produse alimentare. Țările Uniunii Europene consumă anual cca. 62 milioane tone de

18

legume proaspete, fiind aprovizionată în special de producătorii locali. Anual, UE importă în jur de

10 milioane tone de legume proaspete. Ținând cont de intensitatea utilizării forței de muncă pentru

produsele agricole primare, costurile relativ mai mici din Republica Moldova constituie un avantaj

pentru penetrarea piețelor UE cu produse tradiționale cultivate în Republica Moldova.

61. Un potențial mai mare pentru penetrarea pe piețele UE îl au produsele legumicole

organice, dar în Republica Moldova acest segment se află într-o fază incipientă de dezvoltare.

62. În Republica Moldova legumele sunt cultivate preponderent în teren deschis, dar

există deja și sectoare mari de producere pe teren protejat (sere, solari) subvenționate din mijloacele

Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

Tabelul nr.28

Suprafața terenului protejat propusă pentru subvenționare, ha, 2013-2017 Tipul investiției 2013 2014 2015 2016 2017 Total

Seră de iarnă 48 54 399 21 26 548

Solarii 10 3 4 17

Tuneluri 14 1 6 21

Câmp deschis - 8 22 30

Total 72 54 399 33 58 616


63. Indicatorii obținuți în sectorul legumicol sunt net inferiori în comparație cu țările

învecinate. Acest fenomen este unul decisiv, care duce la declinul treptat al sectorului legumicol în

Republica Moldova.

64. În vederea sporirii eficienței economice a producției de legume este necesar de a:

1) optimiza sortimentul și suprafețele de cultivare a speciilor legumicole și revizuirea structurii

volumelor de producție în baza unei monitorizări al eficienței de producție sub aspectul solicitărilor

întreprinderilor de procesare și a potențialilor consumatori de pe piața internă și externă;

2) extinde suprafețele cultivate cu specii puțin răspândite, dar solicitate, și introducerii în

circuit a unor specii noi;

3) spori productivitatea culturilor legumicole în baza implementării de noi soiuri și hibrizi, cu

un potențial biologic de productivitate mai mare și un grad sporit de adaptare la condițiile

climaterice nefavorabile ale țării, rezistente la boli și dăunători;

4) forma o rețea națională de reproducere a semințelor de legume și bostănoase de categorii

biologice superioare (bază și certificat);

5) impulsiona activitățile de constituire a unităților de colectare și desfacere a producției

legumicole, bostănoaselor, crearea piețelor angro specializate;

6) utiliza rațional terenurile amplasate în luncile râurilor Nistru, Prut și Răut pentru cultivarea

legumelor, crearea de microzone și centre legumicole specializate în diferite zone ale țării;

7) stimula cultivarea legumelor pe teren protejat precum și a culturilor organice.

Asigurarea cu semințe și material săditor

65. În Republica Moldova suprafața totală a pepinierelor pomicole a fost de cca 366 ha,

incluzând 198 ha de plantații mamă de altoi, 102 ha de plantații mamă de portaltoi și 193 ha de

câmpul doi. În anul 2016, în Republica Moldova a fost produs material săditor pomicol de măr – cu

o cantitate de 3066,3 mii bucăți, pere – cu o cantitate de 629,6 mii bucăți, prune – 1488,3 mii

bucăți; vișine – 922,4 mii bucăți; cireșe – 960,1 mii bucăți; caise – 527,9 mii bucăți și piersic –

115,4 mii bucăți.

66. Dinamica producerii materialului săditor pomicol și bacifer în perioada anilor 2012-

2017, demonstrează că începând cu anul 2013, schimbări esențiale între cantitatea materialului

săditor produs nu au avut loc, cantitatea acestora variind de la 10,20 – la 12,22 mil. bucăți.

Ponderea mai mare de plante produse revine speciilor pomicole în comparație cu cele bacifere.

19

Tabelul nr.29

Dinamica producerii materialului săditor pomicol și bacifer în anii 2012-2017

Material săditor 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Pomicole, mil. buc. 7,4 10,7 8,7 6,5 10,27 10,72

Arbuști fructiferi și căpșun, mil. buc. 0,5 0,7 3,6 3,7 1,95 1,48

Total, mil. buc. 7,90 11,40 12,30 10,20 12,22 12,20

Sursa: Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (2019)

67. Prin urmare, din punct de vedere al cantității totale de material săditor pomicol și

bacifer produs în țară în perioada anilor 2016 – 2017, schimbări esențiale nu sau înregistrat,

volumul acesteia constituind cca 12,2 mil. bucăți. Exportul de material săditor pomicol în anul 2017

a constituit 20,0%, iar importul – 7,43%.

Tabelul nr.30

Producerea materialului săditor pomicol și bacifer în perioada anilor 2016-2017

Specia

Material săditor

pomicol, buc anul 2017

comparativ

cu anul

2016,%

Distanța de

plantare, m

Suprafață în anul

2017, ha

2016 2017 Posibilă de

plantat

Plantată

de facto

Agriș 268400 179800 -33.0 2,5x0,8 36,0 -

Alun - 91550 +100,0 5,0x5,0 230,0 200,0

Cais 527920 527460 -0,1 5,0x4,0 1055,0 188,0

Căpșun 1850000 1705900 -7,8 0,8x0,25 34,0 63,0

Cireș 960101 1079879 +12,5 5,0x3,0 1619,0 284,0

Coacăz negru 1060300 481250 -54,6 2,5x0,0,6 72,0 17,0

Coacăz roșu 301400 203700 32,4 2,5x0,0,6 30,0 -

Gutui 25043 58330 +232,9 4,0x2,0 47,0 3,0

Măr 3066297 3651649 +19,1 3,5x1,20 1534,0 388,0

Migdal 31400 82800 +263,7 5,0x3,0 125,0 36,0

Mur 121100 174700 +44,3 3,0x1,0 52,0 7,0

Nuc 650234 562918 -13,4 10,0x10,0 5630,0 689,0

Păr 629630 468705 -25,6 5,0x3,0 702,0 14,0

Persic 115405 155610 +34,8 5,0x4,0 311,0 12,0

Prun 1488303 1635897 +9,9 5,0x3,0 2452,0 484,0

Vișin 922415 704097 -23,7 5,0x3,0 1055,0 130,0

Zmeur 199400 439500 +220,4 2,5x0,3 33,0 11,0

Total produs în țară 12221848 12203745 -0,2 - 15017,0 2526,0

Export 4543900 2442400 -46,2 - - -

Import 1923500 912900 -52,5 - - -

Balanța 9601448 10674245 +11,7 - -


68. E de menționat că doar 5 – 10% din necesarul de material săditor pomicol pentru

înființarea livezilor este asigurat din importul acestuia, a cărui calitate în mare pondere este

Certificat, restul materialului săditor se produce în Republica Moldova, de categoria Obișnuit.

Materialul săditor de categoria Certificat are valori biologice mai superioare comparativ cu cel

20

Obișnuit, sporind producția de fructe la o unitate de suprafață cu 20 – 25 %, plantele având o

rezistență sporită la diverse provocări, inclusiv climaterice pe întreaga perioada de viață.

Tabelul nr.31

Analiza suprafețelor plantate și asigurarea cu material săditor pomicol

Specificare UM Anii

2016 2017

Suprafața plantată de livezi ha 3074 2428

Necesarul de pomi în mediu la 1 hectar pomi 1250 1250

Necesarul de pomi la toată suprafața pomi 3842500 3035000

Import de material săditor unități 574550 392212

pomi altoiți unități 197550 281712

portaltoi unități 377000 110500

Asigurarea necesarului din import % 5,1% 9,3%


69. În prezent, principalul impediment la crearea plantațiilor multianuale moderne este

accesul limitat la material săditor de calitate, în deosebi produs în Republica Moldova.

70. În Republica Moldova lipsesc plantații mamă de soiuri de specii pomicole ori cele

existente sunt într-o stare deplorabilă. Importul și exportul de materialului săditor horticol a variat

de la un an la altul.

Tabelul nr. 32

Importul și exportul de material săditor și semincer horticol, anii 2010-2017, (mii bucăți)

Categoria 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Material săditor pomicol și bacifer

Import 433,5 402,6 1223,0 1866,4 2552,5 2008,0 1923,5 912,9

Export 87,6 384,3 2026,7 2265,2 1793,7 2983,6 4543,9 2442,4

Material săditor viticol

Import 448,5 293,0 973,4 2494,0 1628,0 2125,0 51,6 500,0

Export 215,0 246,0 170,0 352,0 1624,0 3155,7 194,2 500,0

Culturi legumicole și bostănoase

Import 1001,2 238,0 437,5 138,8 2631,1 622,2 566,7 1115,4

Export 71,5 72,6 23,5 47,3 72,2 60,0 55,8 80,2

Cartof

Import 4218,6 2745,0 406,0 1170,0 1344,0 300,0 868,8 283,98

Export - - - - - - - -


21

Figura 5. Structura suprafețelor înființate în funcție de soiurile de măr care au beneficiat de

subvenții la plantarea livezilor


71. În Republica Moldova pomicultorii plantează soiuri variate de măr (în special cele de

culoare roșie, deoarece se bucură de o popularitate mai mare printre consumatori – cca. 80% din

consumul total). Gama sortimentală de mere este dictată de competitivitatea înaltă în rândul

pomicultorilor și diversificarea sortimentală pentru a putea mai ușor penetra piețele de desfacere.

72. În structura suprafețelor plantate de măr cele mai solicitate sunt: Gala Delicious și

clonele sale – 22,0%, Golden și clonele sale – 16%, urmat de Renet Simirenco – 11%, Campion –

7% și Super Chief – 5%. Celelalte soiuri ocupă o pondere mai mică în sortimentul dat.

73. În figura de mai jos este prezentată o structură sortimentală a plantațiilor de măr,

care sunt administrate de membrii Asociației producătorilor și exportatorilor de fructe ”Moldova-

Fruct” și care atestă un număr de 28 de soiuri cultivate, precum soiul Idared, cu o pondere de 2,1%,

Golden Delicious, cu ponderea de 12,3%, Renet Simirenco – 10,3%, Florina – 8,7%, Slava

Premorjțam – 6,0%. Deci mai mult de 50,0% din soiurile cultivate de membrii Asociației

producătorilor și exportatorilor de fructe ”Moldova-Fruct” constituie soiurile ce pot fi

comercializate doar pe piața țărilor CSI.

22

Figura 6. Structura suprafețelor cu soiuri de măr cultivate de membrii Asociației producătorilor și

exportatorilor de fructe ”Moldova-Fruct”, anul 2017

Sursa: Asociația producătorilor și exportatorilor de fructe ”Moldova Fruct”

74. Soiurile descrise mai sus nu mai sunt solicitate pe piețele UE, Africa de Nord, India,

de aceea pentru plantare urmează să fie utilizate soiuri moderne, precum Golden, Gala, Jonagold,

Fuji, Braeburn și clonele acestora, precum și Chief și grupa Red Delicious, care se bucură de

popularitate printre consumatori.

75. La moment în Catalogul Soiurilor de plante al Republicii Moldova (în continuare –

Catalog) pentru anul 2017 sunt înscrise în lista de bază 23 soiuri de struguri de masă cu bobul alb,

12 soiuri – cu bobul negru, 7 soiuri apirene, în timp ce 19 soiuri se regăsesc în lista celor admise

temporar pentru testare în condiții de producere. În anul 2017, în pepinierele viticole s-au produs

2495,7 mii butași de soiuri de masă, practic toți fiind de categoria biologică „Obișnuit”.

76. Pe parcursul ultimilor 9 ani, o înregistrare mai amplă a speciilor pomicole

sămânțoase și sâmburoase a fost înregistrată în perioada anilor 2013-2015, când au fost înregistrate

în Catalog 64 soiuri.

77. Începând cu anul 2016 un număr mai mare de soiuri înregistrate se atribuie la

culturile nucifere (nuc, alun), cătină albă și alte soiuri de arbuști fructiferi.

Tabelul nr. 33

Dinamica înregistrării soiurilor de specii pomicole și bacifere în Catalogul soiurilor de plante

al Republicii Moldova în perioada anilor 2010-2018

Specia 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Total

Măr 5 1 - 1 - 16 1 - - 24

Păr 1 - - - - 1 - - - 2

Gutui - - - 1 - - - - - 1

Prun 2 - - 3 2 2 - - 1 10

Prun japonez - - - - - 3/1 - - - 3/1*

Cais - - - 1 4 3/3 - - - 8/3*

Persic - - - - 2 3 - - - 5

Cireș - - - 1 11/1 - - - 12/1*

Vișini - - - 2 - 1 - - - 3

Nuc - - - - - 6 6/3 7 19/3*

Alun - - - - - 1 - 3 -/7 4/7*

Migdal - - - - 1 - - - - 1

Coacăz negru - - - - - - - 2 1 3

16,0%

14,0%

11,0%

8,0%7,0%

5,0%

4,0%4,0%

4,0%

3,0%

3,0%

3,0%

3,0%

2,0%

2,0%

2%

1,0%8,0% Golden Delicious

Gala Delicious

Renet Simirenco

Gala Must

Campion

Super Chief

Florina

Slava premorjţam

Early Geneva

Akane

Red Chief

Papirovca

Idared

Diskovery

Granny Smith

Jonagold şi clonele

Red Delicious

Alte soiuri

23

Căpșun - - - - - - - - -/1 -/1*

Cătină albă - - - - - - 2/5 6 5 13/5*

Mur - - 1 - - - - - -/1 1/1*

Afin - - - - - - - 4 - 4

Goji - - - - - - - - 1 1

Măcieș - - - - - - - - 2 2

Total 8 1 1 8 10 41/5 9/5 21/3 17/9 116/22

*soiuri de plante admise temporar pentru testare în condiții de producție

Caracteristica solului

78. În funcție de fertilitatea solului sunt recomandate sisteme de cultură cu diferit grad

de acțiune (clasic, intensiv, super-intensiv) și se aleg culturi legumicole, asociații soi/portaltoi

pentru plantațiile multianuale, ca bază constituind principalele criterii de evaluare a forabilității și

potențialului de productivitate al terenurilor pretabile pentru cultivarea speciilor horticole.

79. Fragmentarea existentă a terenurilor agricole formează impedimente la consolidarea

lor și înființarea unor suprafețe mai mari cu culturi horticole, nu permite aplicarea metodelor

intensive de lucru și obținerea efectului scontat în cazul utilizării tehnologiilor progresive la nivelul

corespunzător, a aprovizionării cu inputuri, a proceselor de transportare, stocare, prelucrare și

comercializare a producției horticole.

80. Cultivarea multianuală pe același teren a speciilor horticole, aplicarea permanentă a

tehnologiilor moderne la cultivare a pomilor, arbuștilor fructiferi și viții de vie influențează esențial

asupra mediului din interiorul plantației și exteriorul ei. Monocultura îndelungată, în special cu

întreținerea solului ca ogor lucrat duce la dispersarea structurii, mineralizarea intensă a humusului,

elementul principal al fertilității, provoacă tasarea excesivă a solului, înrăutățind regimul de aerisire,

de umiditate și alte însușiri naturale ale solului. Ca rezultat integral este scăderea substanțială a

fertilității solului, productivității și calității producției.

81. Absența unui laborator de analiză plantă - sol și patogeni în cadrul țării, acreditat la

standarde internaționale în care horticultorii să aibă încredere deplină, constituie un impediment

major, ce ar permite beneficiarilor să efectueze analizele necesare mai frecvent și să obțină o

consultare amplă în termene mai restrânse. Acest laborator ar putea fi organizat în cadrul UASM,

ISPHIA, din investițiile acordate de donatorii străini (IFAD, Livada Moldovei 10% sub formă de

grant pentru instituții de stat, etc.).

Apa

82. Culturile horticole înregistrează pierderi enorme la producere în cazul cultivării pe

terenuri neirigabile ori se obțin producții de calitate inferioară și necompetitivă. Cele mai mari

resurse de apă se află în râurile transfrontaliere Nistru (circa 57%) și Prut (10%). Debitul anual total

al Nistrului constituie 10,7 km3, iar al Prutului - 2,9 km3 de apă. Nemijlocit pe teritoriul republicii

se formează 1,3 km3 de apă. Calitatea apei de irigare din râurile Nistru și Prut aste cât de cât

favorabilă pentru irigare.

83. Majoritatea surselor de apă amplasate pe întreg teritoriul țării nu sunt durabile

(râulețe mici, lacuri de acumulare) care în perioade secetoase ale anului își diminuează foarte mult

oglinda de apă, care este de o calitate inferioară și frecvent cu o mineralizare ce depășește 1 g/l, care

nu poate fi utilizată la irigarea culturilor horticole. Din rezervele de ape subterane doar 50%

corespund cerințelor privind indicii de calitate, dar conform legislației în vigoare aceasta este

considerată ca patrimoniul statului și nu poate fi pusă în gestiunea horticultorilor, chiar în

perioadele critice pentru plante.

84. Pentru soluționarea problemelor confruntate la irigarea culturilor horticole se

propune:

1) utilizarea apelor de acumulare ce pot fi stocate de pe diferite construcții în urma ploilor și

căderilor de zăpadă;

24

2) focusarea culturilor horticole în zonele unde au fost restabilite cele 11 sisteme centralizate

de irigare prin intermediul proiectului Compact finanțat de către Corporația Provocările mileniului

din SUA;

3) reabilitarea branșamentului central a unei sisteme existente de irigare ( exemplu Lacul

Cahul- Vulcănești), ori construcția a altor noi de la surse durabile de apă (râurile Nistru, Prut și

Răut) finanțate din mijloacele Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural;

4) modificarea cadrului legislativ privind permiterea utilizării apelor subterane în cazuri

excepționale unde calitatea și volumul de apă este accesibilă în perioade critice pentru plantele

horticole pentru a spori calitatea producției;

5) reformarea sectorului de irigare, axată pe transferul legal al managementului și operării

sistemelor de irigare de la autoritățile publice la Asociațiile Utilizatorilor de Apă pentru irigare, pe

crearea unui sistem modern de drepturi de utilizare a apei, și asigurare a cadrului juridic și

instituțional necesar pentru investiții în sectorul respectiv.

Sortimentul speciilor, soiurilor, hibrizilor și portaltoaielor la speciile horticole

85. Multe soiuri și hibrizi de specii horticole înscrise în Catalogul soiurilor de plante al

Republicii Moldova sunt vechi (Mantuaner, Banană de Iarnă, Vinca etc.), care nu se mai cultivă și

dacă mai sunt în plantațiile pomicole și viticole după indicii de calitate (formă, gust, culoare etc.) nu

întrunesc cerințele necesare, au un grad scăzut de concurență, consumatorul și piețele nu le mai

agreează, inclusiv și cel din Rusia, mai rațional este de defrișat aceste suprafețe.

86. Asociațiile soi/portaltoi cu vigoare mare de creștere nu se pot înscrie în cerințele față

de structurile de plantații recomandate de AIPA pentru subvenționare și beneficiarii nu obțin

recompensa planificată și soiurile ce nu mai sunt de perspectivă de exclus de la subvenționare.

Semănatul culturilor legumicole și fondarea plantațiilor horticole

87. Clima temperată al Republicii Moldova permite de a cultiva în zonele recomandate

hibrizi și soiuri legumicole, asociații soi/portaltoi de specii horticole, care sunt înscrise în Catalogul

soiurilor de plante a Republicii Moldova, însă cu încălzirea globală și apariția soiurilor cu rezistență

sporită la temperaturi scăzute, altor culturi netradiționale se atestă o penetrate a unor specii horticole

în zona de nord a țării sub formă de plantații pe teren deschis (cais, cătină albă, scoruș) și teren

protejat (struguri de masă).

88. Nedorința schimbării radicale a sortimentului de plante horticole constituit din soiuri

tradiționale cu altele moderne atrage după sine în continuare sporirea suprafețelor cu soiuri mai

puțin solicitate de consumatori (Idared, Renet Simirenco, Stanley, Alb de Suruceni etc.), care dificil

se realizează în perioada recoltării datorită ponderii mari ca suprafață în structura de soiuri.

89. Gamă restrânsă de portaltoaie la speciile horticole, limitează arealul de răspândire a

culturii pe diferite tipuri de sol, scade productivitatea plantațiilor și calitatea producției, ce face

imposibilă penetrarea noilor piețe de comercializare a produsului.

Producerea producției horticole

90. Forța de muncă cât de cât mai puțin remunerată în comparație cu țările din UE,

tradiții și experiență istorică de producere permit de a cultiva pe teritoriul țarii o gamă largă de

specii sămânțoase (mere, pere, gutuie), specii sâmburoase (cireșe, vișine, prune, caise, persici),

arbuști fructiferi și căpșuni, specii nucifere (nuci, migdale, alune), specii slab răspândite (cătină

albă, afine, coarne, scorușe), precum struguri de masă și culturi leguminoase (varză, roșii,

castraveți, cartofi, vinete, ceapă, dovleci, diverse verdețuri etc.).

91. Încălzirile bruște din perioada de repaus și secetele mai frecvente de diferită

intensitate din ultimele decenii manifestate vara, nu permit de a obține în fiecare an producții

constante și de calitate competitivă la speciile horticole.

92. Experiență insuficientă în țară privind tehnologia de conducere și producere a

plantațiilor de struguri de masă după sistema „Pergola” și „Gable”, comportarea lor pe parcursul

25

unei perioade mai îndelungate de timp (10-15 ani), cum de exclus factorii limitativi (temperaturile

joase din perioada de repaus, seceta, obișnuința de mulți ani de a cultiva după tehnologia

tradițională) pentru a obține producții programate de calitate înaltă pentru a exporta nu numai pe

piețele tradiționale (Rusia, Belarus, România, Polonia) dar și de a penetra altele noi.

93. În plantații horticole nu se asigură pe deplin potențialul de producere a soiurilor

plantate datorită calității inferioare a materialului săditor, insuficienței irigării, nerespectării tuturor

elementelor tehnologice, ce atrage după sine producții scăzute și costuri unitare înalte.

94. Proiectele tehnice de înființare a plantațiilor horticole elaborate la un nivel

necorespunzător scot mai târziu în evidență lacunele procesului de elaborare a lor care pentru

corectare necesită investiții capitale suplimentare.

95. Creșterea potențialului de producție și în deosebi a valorii comerciale a produselor

horticole, indicator destul de scăzut la momentul de față prin perfecționarea gradului de

tehnologizare a cărui scop final constă în obținerea producțiilor înalte, constante, calitative pentru a

putea forma loturi mari omogene si de a livra pe piețele tradiționale și a penetra altele noi, unde se

v-a resimți valoarea adăugată a produsului comercializat (Germania, Marea Britanie, Egipt, India,

Bangladesh etc.).

96. Lipsa crescândă a forței de muncă calificată, a tehnicienilor care gestionează

plantațiile horticole, a coordonării între producători a tehnologiilor de producere, nu permite de a

obține un produs calitativ, cu valori optime a limitei admisibile de reziduuri pentru țara

exportatoare, un potențial mai înalt de păstrare, ce atrage după sine loturi neomogene de producție

în cantități insuficiente solicitate de diverse rețele de comercializare.

97. Transferul elementelor inovative este foarte lent, producătorilor din sectorul horticol

le lipsesc abilitățile profesionale privind tehnologiile moderne și cunoștințele în domeniul logisticii

și marketingului pieței, iar costurile de producție nu întotdeauna sunt corelate cu factorii de

producere care în final influențează în mod diferit asupra profitului înregistrat.

98. Lipsa unei conlucrări eficiente a producătorilor de culturi horticole cu cei din

industria prelucrătoare, care ar corespunde condițiilor reale de producție și de prelucrare pentru a

diminua decalajul crescând între prețurile produselor industrializate și cel a fructelor.

99. Nivelul scăzut al activităților de prestare a serviciilor tehnologice și mecanizate

contra plată (ex. Italia, Germania, Elveția) pentru deținătorii de terenuri ce cultivă culturi horticole

pe suprafețe relativ mici ( gospodării țărănești)

100. Interacțiunea și comunicarea slabă dintre cei din sectorul de cercetare – dezvoltare -

extensiune și producători la nivel național, implicarea limitată (vârsta înaintată a colaboratorilor,

finanțarea insuficientă, necunoașterea domeniilor prioritare ale producătorilor, absența unei strategii

de cercetare-dezvoltare în domeniu) a institutelor de cercetare din sectorul horticol (IȘPHTA,

IPAPS „N. Dimo”, UASM, IP CEVVC, CENTA Țaul etc.) face mai dificilă implementarea

cercetările aplicative în producere.

101. Insuficiența de informare a horticultorilor (consultații individuale, stagii de

perfecționare, literatură de specialitate etc.) și participarea formală la cursul de instruire în volum de

24-40 ore formează deficiențe care nu permit de a ridica nivelul de pregătire a specialiștilor în

domeniul respectiv.

102. Înregistrarea valorii adăugate la speciile horticole poate avea loc când în lanțul

tehnologic se mențin toate elementele, în deosebi tratarea cu produsele de uz fitosanitar înscrise

pentru culturile respective în Registrul de Stat al produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților

permis pentru utilizare în Republica Moldova, care la momentul dat este foarte limitat pentru unele

specii: vișin – 9 denumiri, cais – 7 denumiri, căpșun – 6 denumiri, zmeur – 1 denumiri, vinete -1

denumiri, usturoi -1 denumiri etc., ce prezintă dificultăți la elabora programului de tratare eficientă

și a obține cantități admisibile de reziduuri în producție. De solicitat de la companiile importatoare

de produse de uz fitosanitar să intensifice înregistrarea lor și la culturile cu suprafețe mai restrânse,

mai puțin solicitate, a astfel de inputuri recomandate pentru aceste culturi în alte țări învecinate.

103. Pentru dezvoltarea durabilă a sectorului pomicol este important să fie analizat

consumul și exporturile pentru piețele strategice de export, concurența fiind una foarte pronunțată..

26

104. Totodată, pentru sectorul fructelor sâmburoase (în special cireșe, vișine, caise),

culturilor nucifere, bacifere și a strugurilor de masă se constată o creștere continuă a consumului pe

piețele regionale și acest aspect impune concentrarea atenției pe dezvoltarea cantitativă și nu în

ultimul rând pe cea calitativă a sectoarelor menționate.

105. În următorul tabel se propune spre analiză principalii indicatori de dezvoltare a

sectorului horticol autohton pentru anii 2013-2026.

Tabelul nr. 34

Prognoza dezvoltării sectorului horticol în Republica Moldova, anii 2013-2026

Specificare

Anii A. 2026

față de

2019, % 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Suprafața - specii sămânțoase, mii ha 66.3 59.2 65.3 62.1 60.4 61.7 62.0 59.7 57.3 54.8 52.4 50.2 48.1 46.2 74.5%

Producția - specii sămânțoase, mii t 314 377 316 419 496 674 603 682 726 765 804 845 887 930 154.3%

Recolta sămânțoase, t/ha 5.6 7.9 5.5 7.5 8.8 12.0 10.9 12.8 14.3 15.8 17.6 19.4 21.4 23.6 215.4%

Suprafața - specii sâmburoase, mii ha 41.1 36.2 42.0 42.2 42.5 43.2 42.8 42.7 42.7 42.9 43.2 43.5 43.9 44.3 103.6%

Producția - specii sâmburoase, mii t 92 102 154 153 143 143 168 180 205 218 242 267 294 324 193.6%

Recolta sâmburoase, t/ha 3.3 3.5 4.3 4.2 3.8 3.8 4.7 5.0 5.5 5.8 6.4 7.0 7.7 8.4 179.2%

Suprafața - struguri de masă, mii ha 19.2 20.5 19.9 19.9 19.5 19.3 19.4 19.5 19.6 19.8 20.0 20.4 20.7 21.2 109.2%

Producția - struguri de masă, mii t 87 94 85 87 109 126 120 146 150 161 171 183 195 208 173.6%

Recolta struguri de masă, t/ha 5.0 5.1 4.7 4.7 5.9 6.9 7.0 7.8 8.2 8.7 9.2 9.6 10.1 10.6 151.7%

Suprafața - culturi nucifere, mii ha 14.0 24.2 25.2 27.2 29.0 30.8 31.2 32.2 33.1 34.2 35.2 36.3 37.4 38.5 123.5%

Producția - culturi nucifere, mii t 12.5 13.1 11.0 13.8 18.5 20.2 20.0 22.8 24.9 26.9 29.6 31.7 34.1 36.5 182.3%

Recolta nucilor, t/ha 2.1 0.9 0.7 0.8 0.9 1.0 1.0 1.1 1.2 1.2 1.3 1.3 1.3 1.4 135.3%

Suprafața - culturi bacifere, mii ha 1.1 2.7 3.0 3.1 3.6 3.8 4.1 4.1 4.1 4.1 4.1 4.1 4.2 4.2 102.1%

Producția - culturi bacifere, mii t 1.7 5.4 4.7 9.5 10.0 13.3 15.5 17.3 18.6 20.0 21.6 23.3 25.1 27.1 174.7%

Recolta culturi bacifere, t/ha 1.7 2.2 1.8 3.4 3.5 3.8 4.2 4.8 5.2 5.7 6.2 6.7 7.4 8.0 191.0%

Suprafața - legume, mii ha 63.1 116.1 123.2 95.7 88.1 66.6 68.7 68.7 68.8 68.8 68.8 68.9 68.9 69.0 100.5%

Producția - legume, mii ha 335 467 334 597 587 505 525 653 705 761 821 887 958 1,034 197.0%

Recolta legume, t/ha 5.3 4.0 2.7 6.2 6.7 7.6 7.6 9.5 10.2 11.1 11.9 12.9 13.9 15.0 196.1%

Suprafața total - horticultura, mii ha 205 259 279 250 243 225 228 227 226 225 224 223 223 223 97.9%

Producția total - horticultura, mii t 842 1,059 905 1,279 1,363 1,481 1,451 1,701 1,829 1,951 2,090 2,237 2,394 2,560 176.5%

Recolta la hectar - horticultura, t/ha 5.0 4.7 3.6 5.7 6.2 7.5 7.3 8.5 9.2 9.8 10.5 11.3 12.2 13.0 179.6%

106. Din analiza prognozei de dezvoltare a sectorului horticol al Republicii Moldova, se

constată un trend pozitiv de creștere a volumului producției horticole, deoarece la bază vor sta

modernizarea / aplicarea tehnologiilor moderne de producere și sporirea productivității sectorului la

o unitate de suprafață (informații detaliate pentru fiecare ramură se anexează – Anexele 1-6).

107. Un lucru pozitiv în dezvoltarea sectorului horticol este faptul, că introducerea

subvenționării defrișării plantațiilor multianuale a stimulat reducerea suprafețelor cu pârloagă și

introducerea lor în cultură pentru alte culturi. Totodată, această reducere a suprafețelor cultivate cu

livezi și vii (din contul plantațiilor multianuale îmbătrânite) a permis îmbunătățirea evidenței

statistice în pomicultură și viticultură și creșterii productivității în general pe sector.

108. În baza tendințelor pozitive de dezvoltare a sectorului horticol autohton sunt atribuite

următoarele rezultate specifice sub-sectoarelor componente ale businessului horticol:

1) Sub-sectorul de fructe sămânțoase – suprafața cultivată va continua să se reducă și până în

anul 2026 va constitui cca. 46.2 mii hectare, care este dominat de ramura de producere a merelor

ceea ce constituie 93% (la bază vor fi tehnologiile intensive și super-intensive). Schimbările

calitative, precum modernizarea tehnologiilor, gamei sortimentale și sporirea gradului de intensitate

vor permite sporirea constantă a recoltelor și în final se estimează, că volumul producerii de fructe

sămânțoase va crește până în anul 2026 cu 54.3% (256 mii tone), comparativ cu anul 2019.

27

Important este faptul, că ramura perelor nu este dezvoltată în modul cuvenit, iar piața de

comercializare a perelor este una de perspectivă și cu un consum în creștere constant. (Anexa 1)

2) Sub-sectorul de fructe sâmburoase – suprafața cultivată va continua să se mărească

nesemnificativ și până în 2026 va constitui cca. 44.3 mii hectare, care este dominat de ramura de

producere a prunelor (53%). Fructele sâmburoase se bucură de o cerere mai sporită pe piețele

regionale și consumul anual este în creștere. În perioada anilor 2010-2019 în Republica Moldova s-

au plantat suprafețe considerabile cu specii sâmburoase, ceea ce va contribui la sporirea, până în

anul 2026 a volumului de producere a fructelor sâmburoase cu 93.6% (157 mii tone), comparativ cu

anul 2019. Toți actorii din lanțul valoric al fructelor sâmburoase trebuie să conștientizeze faptul, că

ramura cireșelor, vișinelor și caiselor poate fi intensificată producerea autohtonă, deoarece piața de

comercializare pentru fructele date este una de perspectivă și cu un consum în creștere constant.

(Anexa 2)

3) Sub-sectorul de struguri de masă – suprafața plantațiilor de struguri de masă va crește

neesențial, astfel încât către anul 2026 va constitui cca. 21.2 mii hectare. Strugurii de masă

autohtoni se bucură de o cerere sporită și consumul anual este în creștere. Dat fiind că în perioada

2012-2018 în Republica Moldova s-au plantat suprafețe considerabile de struguri de masă, acest

fapt va facilita creșterea în anul 2026 a producției de struguri de masă cu 73.6% (88 mii tone),

comparativ cu anul 2019. Fiind solicitat pe piețe, Soiul “Moldova” este preponderent cultivat, în

ultimii 5 ani fiind plantat în proporție de peste 90% din totalul de suprafețe de struguri de masă

cultivați la moment. Cu toate acestea este riscant să se pună miza doar pe sub-sectorul dat. În acest

context gama sortimentală necesită a fi diversificată cu soiuri albe solicitate pe piață. (Anexa 3)

4) Sub-sectorul culturilor nucifere – cunoaște o dezvoltare rapidă reieșind din tendințele pe

piața mondială, iar suprafața plantațiilor de culturi nucifere crește rapid și către anul 2026 va

constitui cca. 38.5 mii hectare (inclusiv pe rod 26.27 ha, ori mai mare cu 34.7% decât în anul 2019).

Producția de nuci se bucură de o cerere sporită și consumul anual este în creștere. În perioada 2014-

2018 în Republica Moldova au fost plantate suprafețe considerabile de culturi nucifere (anual cca. o

mie de hectare), ceea ce va condiționa creșterea până în anul 2026 a producției de nuci cu 82.3%

(16.5 mii tone), în comparație cu anul 2019. Totodată, pe piețe este solicitat alunul, iar Republica

Moldova dispune de condițiile necesare pentru cultivarea acestuia și este necesară diversificarea

producerii în cazul asigurării tuturor factorilor necesari pentru cultivare. (Anexa 4)

5) Sub-sectorul culturilor de arbuști fructiferi și căpșun – tendințele globale privind piața

pomușoarelor au favorizat dezvoltarea rapidă a cultivării arbuștilor fructiferi și căpșunului. Culturile

bacifere de bază sunt căpșunul, zmeura / mure, precum și alte culturi de nișă (cătina, măcieșul,

aronia). Pomușoarele se bucură de o cerere sporită (sunt primele fructe) și consumul anual este în

creștere (piața se dezvoltă dinamic). Modernizarea tehnologiilor și sporirea intensității sunt măsurile

necesare a fi implementat în acest sub-sector, ceea ce va condiționa creșterea, până în anul 2026 a

producției de bacifere cu 74.7% (11.6 mii tone), comparativ cu anul 2019. Dezvoltarea sectorului

poate fi extinsă și implementată mult mai rapid, dar sunt necesare soiuri performante, care permit o

manipulare post-recoltare mai eficientă, o dezvoltare a infrastructurii post-recoltare și o

diversificare a piețelor / canalelor de utilizare, deoarece sunt ușor alterabile și necesită dezvoltarea

în complex al lanțului valoric. Totodată, este oportun dezvoltarea modelelor de business pentru

producerea fructelor moi cu recoltarea mecanizată și congelarea lor, pentru comercializarea lor la

export la prețuri avantajoase, astfel reducându-se considerabil costurile de salarizare a forței de

muncă și necesarul de brațe de muncă în special la recoltare. (Anexa 5)

6) Sub-sectorul legumelor – include două componente de bază (i) producerea legumelor în

câmp deschis, destinat preponderent pentru procesare și comercializare pe piețele locale și (ii) spații

protejate (re-tail și export). Pentru sub-sectorul dat se constată o balanță comercială negativă,

deoarece pentru perioada rece a anului nu putem asigura necesarul cu toată gama de legume și sunt

nișe pe piețe care nu sunt acoperite pe deplin cu legume autohtone (usturoi, țelina, praj, broccoli,

conopidă, etc.). Legumele se bucură de o cerere sporită și consumul anual este în creștere (piața se

dezvoltă dinamic). Un lucru important este asigurarea competitivității sectorului prin modernizarea

tehnologiilor și sporirea recoltelor la hectar. Totodată, se estimează intensificarea producerii și a

28

roadei la hectar, ceea ce va contribui la creșterea, până în anul 2026 a producției de legume cu

96.1% (509 mii tone), comparativ cu anul 2019. Această va permite să exportăm mai mult

producției de legume și ca rezultat să avem o balanță comercială pozitivă. (Anexa 6)

109. Un imperativ important în dezvoltarea durabilă a sectorului de fructe este asigurarea

trendului în creștere a capacităților de depozitare și păstrare a producției horticole, care trebuie să se

în scrie în trendul destul de rapid al creșterii volumului producției de fructe în RM.

Tabelul nr. 35

Dinamica dezvoltării capacităților de depozitare a producției de fructe în frigidere în

Republica Moldova, anii 2017-2026

Specificare Anii În

mediu,

mii t

Struc-

tura, % 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Păstrarea fructelor sâmburoase în frigidere, mii t 165 188 217 258 289 319 344 370 405 442 333.1 83.9%

Acoperire fructe sâmburoase cu frigidere din

volum total, % 33% 28% 36% 38% 40% 42% 43% 44% 46% 48% 44.0% X

Păstrarea fructelor sâmburoase în frigidere, mii t 32 35 40 45 50 55 60 65 70 75 58.6 14.7%

Acoperire fructe sâmburoase cu frigidere din

volum total, % 22% 24% 24% 25% 24% 25% 25% 24% 24% 23% 26.8% X

Păstrarea struguri de masă în frigidere, mii t 32 44 45 57 62 69 73 80 89 91 71.4 18.0%

Acoperire struguri de masă cu frigidere din

volum total, % 30% 35% 38% 39% 41% 43% 43% 44% 46% 44% 44.6% X

Păstrarea fructelor bacifere în frigidere, mii t 0.3 0.4 0.7 1.1 1.5 1.9 2.3 2.8 3.3 3.8 2.0 0.5%

Acoperire fructe bacifere cu frigidere din volum

total, % 3% 3% 5% 6% 8% 9% 11% 12% 13% 14% 9.4% X

Total păstrat producție horticolă în frigidere,

mii tone 230 267 303 362 402 445 480 517 568 612 397.1 100.0%

110. Dezvoltarea armonioasă a sectorului de fructe în Republica Moldova pentru perioada

2017-2026 se referă și la sporirea capacității frigorifice adiționale în cantitate de 382 mii tone. Acest

volum este o necesitate minimă pentru dezvoltarea durabilă și fără perturbări când piețele sunt

supra-încărcate cu fructe și este necesar de reeșalonat exporturile pentru lunile reci ale anului.

Aceste aspecte sunt în special pronunțate pentru sub-sectorul de producere a merelor, strugurilor și

prunelor, care necesită a fi depozitate în spații frigorifice și devine o necesitate vitală pentru a putea

fi competitivi pe piețele de export.

Recoltare și post-recoltare

111. Abilitățile producătorilor de a depozita și păstra producția horticolă pe perioade

îndelungate caise, cireșe, vișine, persici, tomate - 1 lună, prune – 2 - 3 luni, pere, struguri de masă –

4-5 luni și mere – 5 - 12 luni menținând calitățile gustative foarte înalte ale produsului face posibil

de a lărgi gama de comercializare.

112. Insuficiența de brațe de muncă la recoltarea producției horticole și împachetare

(struguri de masă), calificarea joasă a angajaților antrenați în campania de colectare expune din start

produsul unor riscuri fizice, mecanice, influențând negativ asupra calității și gradului de păstrare.

113. Asocierea lentă a producătorilor prin diverse forme de cooperare, pentru a forma

loturi omogene de produse, de a putea mai ușor de a desemna noi piețe de desfacere, de a menține

marketingul și logistica la nivelul corespunzător în arealul unde dorim să comercializăm.

Prevenirea situațiilor de criză

114. Reducerea fluctuațiilor înregistrate în veniturile producătorilor poate să ducă la un șir

cascadă de efecte pozitive, precum sporirea atractivității sectorului pentru investiții private locale și

străine și facilitarea procesului de creditare din partea instituțiilor financiare. Acest obiectiv poate fi

atins prin reducerea impactului factorilor naturali (asigurarea în agricultură și îmbunătățirea

29

sistemului de protecție antigrindină) și a celor de piață (reducerea fluctuațiilor prețurilor la

mijloacele de producere și produsele finite).

115. Statul va continua stimularea asigurării riscurilor de producție în agricultură, în

conformitate cu Legea nr.243-XV din 8 iulie 2004 privind asigurarea subvenționată a riscurilor de

producție în agricultură. Pe parcursul implementării prezentului Program, se va monitoriza în

continuu eficiența măsurilor întreprinse și, la necesitate, se vor opera modificări în lista riscurilor

pentru a căror asigurare se subvenționează primele de asigurare și lista culturilor pentru a căror

asigurare se subvenționează primele de asigurare.

116. Un risc major pentru sectorul horticol moldovenesc este grindina. Din cauza

particularităților specifice ale horticulturii, asigurarea contra grindinei în baza Legii nr.243-XV din

8 iulie 2004 este puțin eficientă (riscul subvenționat este reducerea cantității recoltei, pe când

pierderea majoră pentru sectorul horticol nu este cantitatea, ci calitatea, care determină în mare

măsură prețul de comercializare). În aceste condiții, pentru sectorul horticol este esențială

îmbunătățirea funcționării Serviciului Special pentru Influențe Active asupra Proceselor

Hidrometeorologice, care are misiunea de a asigura organizarea și executarea lucrărilor privind

influențele active asupra norilor, în scopul reducerii daunelor cauzate de căderile de grindină

culturilor agricole și altor bunuri materiale. Măsurile preconizate vizează atât îmbunătățirea

eficienței funcționării Serviciului, cât și alocarea resurselor financiare necesare funcționării normale

a Serviciului:

1) intensificarea acțiunilor de negociere cu țările limitrofe în vederea încheierii unor acorduri

de colaborare internațională în domeniul realizării acțiunilor de prevenire a fenomenelor

meteorologice periculoase, ceea ce ar reduce daunele cauzate din căderile de grindină în localitățile

amplasate în perimetrul frontierei de stat;

2) asigurarea transparenței și interacțiunii cu mediul extern privind măsurile întreprinse la

realizarea activităților de combatere a căderilor de grindină, prin intermediul lansării paginii

electronice, în scopul promovării unui grad înalt de încredere din partea societății;

3) elaborarea metodologiei unice de constatare și evaluare a pagubelor materiale produse în

rezultatul calamităților naturale, pentru a genera date credibile privind mărimea daunelor cauzate de

căderile de grindină;

4) consolidarea capacității de acumulare a mijloacelor speciale prin contractarea cu agenții

economici cointeresați în serviciile de protecție antigrindină.

117. Extinderea capacității frigiderelor pentru produsele horticole, crearea grupurilor de

producători și eliminarea barierelor în calea exporturilor va reduce semnificativ probabilitatea

situațiilor de criză. Totuși, semnarea acordurilor de liber schimb cu Uniunea Europeană și Turcia

(țări cu volum de producere horticolă mult mai mare decât Republica Moldova) vor crește

vulnerabilitatea sectorului față de fluctuațiile majore ale prețurilor. În acest context, se va analiza

oportunitatea introducerii mecanismului ”prețului minim de import” pentru o serie de produse

horticole strategice, după modelul utilizat de către Uniunea Europeană.

Secțiunea 2. Analiza activităților post-recoltare

Activități post-recoltare pentru piața în stare proaspătă

118. Una dintre cele mai slabe verigi ale lanțurilor de aprovizionare cu fructe și legume,

coordonate pe verticală, este absența unei infrastructuri moderne post-recoltare. Principalele

elemente ale unui sistem frigorific, inclusiv răcirea preliminară, depozitarea la rece, sortarea,

ambalarea și transportarea la rece, în mare parte lipsesc. Deși în țară sunt disponibile câteva

instalații de depozitare la rece (care sunt, totuși, insuficiente la număr și adesea slab dotate), alte

elemente ale lanțului de răcire, precum serviciile de transportare la rece, lipsesc. Lipsa de capital și

de know-how sunt printre cele mai importante cauze ale lipsei de progres în dezvoltarea unei

infrastructuri post-recoltare adecvate.

30

119. În prezent, doar o treime din cererea de depozitare la rece este satisfăcută. Situația

este dificilă în cazul fructelor, dar și mai acută în cazul legumelor. Împiedicând aplicarea practicilor

optime de recoltare, fenomenul respectiv afectează negativ atât calitatea, cât și prețurile. Deoarece

cerințele față de calitatea produselor horticole proaspete devin tot mai mari pe piața internă și pe

cele externe, fenomenul menționat afectează grav comerțul produselor horticole din Republica

Moldova. Lipsa instalațiilor de răcire și sortare automată menține agricultura țării la un nivel scăzut.

120. Cantități foarte mici de fructe și legume respectă lanțul frigului, beneficiile

tehnologiilor de răcire rapidă cu aer sau apă sunt foarte puțin înțelese și utilizate. Ca rezultat, aceste

produse deseori înregistrează pierderi mari de calitate la export, sau în genere nu sunt exportate.

Exportatorii moldoveni nu pot îndeplini cerințele standardelor internaționale privind toleranțele la

sortarea produselor, deoarece există foarte puține linii de sortare și ambalare, sortarea manuală

nefiind o alternativă viabilă din cauza productivității reduse.

121. Accesul limitat la resurse financiare pe termen lung este principala constrângere

pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltă. O barieră adițională este perceperea taxei vamale de

15% din valoarea panourilor de izolare din poliuretan care sunt cel mai mare element de cost pentru

construcția frigiderelor. Această taxă nu este justificată în condițiile în care nu există producere de

panouri din poliuretan pe teritoriul Republicii Moldova.

122. Din cauza dimensiunilor relativ reduse a exploatațiilor agricole și a efectului puternic

a ”economiilor de scară”, pentru majoritatea producătorilor efectuarea investițiilor în infrastructura

proprie post-recoltă nu este justificată, soluția fiind utilizarea unei infrastructuri comune cu alți

producători din localitate/regiune, pe bază de asociere. Până în prezent, cooperarea în vânzări și

infrastructura post-recoltă este un fenomen slab dezvoltat în horticultură din cauza experienței

limitate de cooperare, deși există mecanisme specifice de finanțare (Fondul Național de Dezvoltarea

a Agriculturii și Mediului Rural, Proiectul Agricultura Competitivă (în continuare – MAC-P),

finanțat de Banca Mondială).

123. Majoritatea producătorilor agricoli nu dispun de mijloace suficiente pentru gaj la

contractarea unor credite pe termen lung.

124. Investițiile în construcțiile caselor de ambalare sporesc șansele producătorilor de

fructe (în special mere) din Republica Moldova de a-și exporta producția la distanțe mari, în țări

precum Arabia Saudită, India, Qatar și Bangladesh, etc. În ultimii cinci ani, în țară au fost construite

38 de case de ambalare cu linii moderne de sortare, aceasta fiind o tendință pozitivă, dar nefiind

suficient pentru sectorul horticol autohton.

Procesarea produselor horticole

125. Un alt factor-cheie ce stă la baza competitivității scăzute a sectorului horticol este

declinul industriei de procesare a produselor horticole, ponderea sectorului de procesare a

producției horticole reprezentând aproximativ 20% din totalul sectorului de procesare al Republicii

Moldova.

126. Un rol important în stimularea consumului intern este modernizarea și dezvoltarea

prin diversificare a sectorului de procesare a producției horticole. În rezultat produsele derivate de

la procesare pot fi exportate pe piețele regionale, doar cu satisfacerea corectă a cerințelor

consumatorului final, ceea ce este extrem de dificil de realizat în condițiile Republicii Moldova, dat

fiind că nu este cunoscut ori nu este determinat segmentul de piață final.

Tabelul nr. 36

Analiza producerii de sucuri și conserve în RM, anii 2010-2017

Specificare 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sucuri de fructe si legume, mii litri 27,115.0 29,715.3 46,055.2 49,059.1 49,074.9 39,242.5 49,687.1 55,689.1

sucuri neconcentrate 17,460.6 16,828.3 21,098.9 22,825.5 21,482.7 21,534.7 18,755.3 20,080.0

sucuri concentrate 9,654.4 12,887.0 24,956.3 26,233.6 27,592.2 17,707.8 30,931.8 35,609.1

31

Conserve de legume si fructe, mii tone 29.9 26.3 24.3 25.1 30.4 15.7 16.7 19.6

Fructe prelucrate si conservate, mii tone 8.0 6.8 4.7 10.7 7.6 7.9 9.4 8.2

127. Se constată un trend pozitiv la creșterea volumului de suc procesat din fructe și

legume, iar la capitolul conserve din fructe și în special din legume scade considerabil volumul

producției procesate de legume. Industria de procesare este într-o etapă de lipsă de idei și de

reorganizare a procesului de procesare și acomodare la necesitățile pieței.

128. Industria importantă a sectorului horticol este procesarea fructelor și legumelor și în

special producerea sucurilor (inclusiv celui concentrat), iar în tabelul de mai jos se analizează

evoluția dezvoltării industriei date.

Tabelul nr. 37

Analiza exportului de sucuri al RM, anii 2010-2017

Specificare 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Cantitatea exportată - sucuri de

fructe, litri 22,731,824 20,045,979 20,118,028 38,877,453 40,331,488 39,554,443 35,221,272 41,176,106

Valoarea exportului - sucuri de

fructe, mii dolari SUA 19,747.7 31,872.1 30,758.5 47,663.7 34,142.70 32,686.13 24,340.43 50,158.66

Prețul mediu de export - sucuri

de fructe, USD/litri 0.87 1.59 1.53 1.23 0.85 0.83 0.69 1.22

Fluctuația prețului la suc de

fructe (a. 2014 este 100%) 54.6% 100.0% 96.2% 77.1% 53.2% 52.0% 43.5% 76.6%

129. Volumele anuale de fructe procesate pentru suc oscilează în dependență de

fluctuațiile internaționale pe piață. Concluzia generală este că piață sucului concentrat este în

stagnare și chiar în descreștere, deoarece este un suc mai puțin naturist și consumatorul final dorește

să consume produse benefice pentru sănătate. Această concluzie este motivată de reducerea

constantă a prețului mediu la exportul sucului.

Secțiunea 3. Analiza piețelor

Tendințe la nivel global

130. Preferințele consumatorilor de astăzi sunt deja diverse și complexe. Cerințele

consumatorilor se dezvoltă mult mai repede decât poate satisface sectorul de producere a produselor

horticole.

Tabelul nr. 38

Retrospectiva istorică de dezvoltare a lanțului valoric pentru producția horticolă

Specificare Trecut Prezent Viitor

Producere

Nivel ridicat de

autosuficiență în propriile

grădini

Nivel scăzut de

autosuficiență

Producerea din ce în ce mai

regională / urbană

Agricultura locală Tendință spre grădinăritul

urban

Noi concepte în agricultura urbană

/ fermieri pe verticală

În primul rând mecanizare Agricultura globalizată Producătorii non-industrie

Producție pe scară largă,

parțial automatizată

Producție de cultivare mixtă

complet automatizată

Distribuție Primele importuri de fructe

exotice

Comercializarea online Autonom

32

Piețe săptămânale în orașe Revenirea parțială pe

piețele stradale

Servicii de livrare urbană mai mici

Bunuri colonizabile Disponibilitatea continuă a

produselor proaspete,

sezonalitatea mai puțin

importantă

La cerere / livrare instantanee

Sezonalitate puternică a

producției

În primul rând prin

intermediul comercianților

cu amănuntul: consumatorii

vin la magazin

O mulțime de surse de livrare

Locații cheie: consumatorii

vin la producători

Creșterea platformelor:

Producătorul vine la consumatori

Comportamentul

consumatorului

Gospodinele:

Responsabilitatea pentru

nutriția familiei

Comercializarea originilor

produselor alimentare

Comercializarea caracteristicilor

produsului

Cerință primară: Satisfacerea

foametei

Sănătate Produse proaspete prelucrate /

Rețete sănătoase gata preparate

Cunoștințe limitate despre

nutriție

Boom organic și multiple

diete

Transparența / cerința de a

cunoaște ingredientele și originea

produselor

Alimentele sunt consumate

în principal la domiciliu

Rapid Bine: Rapid,

convenabil și sănătos

Stil de viață controlat

Flexibilitate, mâncare

oricând și oriunde

Ofertă rapidă în mișcare, sănătoasă

și aliniată la valorile nutriționale

individuale

Sursa: FRUIT TRADE 2025, GDI Gottlieb Duttweiler Institute

131. Piața fructelor și legumelor proaspete devine din ce în ce mai globalizată și

interconectată. Acest lucru, la rândul său, schimbă modul în care se transportă produsele proaspete

de la originea la destinație.

132. Lanțul de aprovizionare cu fructe și legume este în continuă creștere, deoarece este

modelat și transformat prin apariția unor noi piețe și prin modificarea cererii consumatorilor. Actorii

de-a lungul lanțului de aprovizionare – de la producători – la comercianți cu amănuntul se extind și

se consolidează. Avansurile lor coincid cu o evoluție notabilă spre o mai mare eficiență, o tendință

care este asistată de un avans tehnologic aparent neclar.

Tabelul nr. 39

Tendințele mega-globale care influențează dezvoltarea sectorului horticol

Asimetriile

demografice

Globalizarea

economică

Constrângeri

legate de resurse

Accelerarea

inovațiilor

Metode noi

de guvernare

Evoluția

consumului

Creșterea numărul

populației pe glob

Dezindustrializarea

selectivă

Volatilitatea

materiilor prime

Informații

digitale și date

Criza datoriilor

publice

Sănătate și

bunăstare

Urbanizare și

densificare

Schimbarea

echilibrului puterii

economice

Energiile verzi

(regenerabile)

Dispozitive și

infrastructură

inteligente

Conflicte

asimetrice

Noi rețele sociale

Creșterea clasei

medii asiatice și

africane

Mobilitatea globală Ecosistemul la risc Științele vieții în

plină expansiune

ONG-uri și

cetățenie

Polarizare cu cost

redus / premiu

Îmbătrânirea

societăților

Economie de

utilizare

Schimbarea climei Industria 4.0 Cooperarea

globală

Anxietate

Reducerea

diferenței de gen

Creșterea

disruptorilor digitali

Război pentru

talente

Transportul

autonom

Cunoașterea

societății

Casa și condiții

33


133. Se estimează că 80% din toate fructele și legumele cultivate la nivel global sunt

vândute ca marfă în stare proaspătă1. Această tendință este încă în creștere, cu excepția SUA și

țărilor UE. Pe piețele mature, preferințele consumatorilor par să se orienteze către fructe și legume

cu o imagine mai naturală și proaspătă, inclusiv cele congelate. Acest lucru este în detrimentul

produselor procesate cum ar fi sucul, fructele și legumele conservate. În ultimul deceniu, cererea

mondială de fructe și legume congelate a crescut cu 5% pe an. În același timp, cererea mondială de

fructe și legume conservate (în cutii, pungi și sticle) a scăzut cu peste 1% pe an în Europa, Australia

și SUA.

134. Activitatea comercială desemnată într-o economie de piață, prin "distribuție și

vânzare", constituie o veriga importantă în circuitul economic pentru ca ea leagă producția cu

consumul. Cu alte cuvinte, distribuția leagă, în spațiu și timp, producătorii și consumatorii.

Așteptările consumatorului referitor la comerțul cu fructe și legume după regiune și

canale de distribuție pe glob, către anul 2030

Figura 7. Așteptările consumatorului referitor la comerțul cu fructe și legume după regiune și

canale de distribuție pe glob, către anul 2030

135. Comerțul internațional cu fructe și legume suferă transformări esențiale (în special în

țările cu economie de piață), ceea ce inevitabil va impact și asupra Republicii Moldova.

Producătorii și exportatorii trebuie să-și ajusteze businessul și comerțul (logistica) reieșind din

tendințele date de dezvoltarea a comerțului pe piețele, care se dorește să se exporte.

136. În comerțul internațional cu fructe și legume se constată două scenarii distinctive: (i)

piețele cu grad de maturitate (Europa, America de Nord), în care accent se va pune pe produse de

calitate, naturiste, inofensive și în majoritate cazurilor procurate în re-tail și (ii) piețe în dezvoltare

(America Latină, Africa și Asia). În care comerțul va fi diversificat și mult mai simplu de penetrat,

în cazul asigurării logisticii și calității solicitate.

137. Pentru a înțelege unde se vor putea vinde fructe și legume în viitor, am modelat

cheltuielile cu produse proaspete de-a lungul a trei dimensiuni: în funcție de geografie, de consum și

canal de distribuție.

138. Mai întâi de toate, se așteaptă o creștere semnificativă a consumului de fructe și

legume proaspete în toate părțile lumii. Creșterea cererii va fi determinată, în mare măsură, de

expansiunea populației, în combinație cu creșterea cheltuielilor pentru alimentație - în general,

precum și din ce în ce mai mult, datorită alegerilor nutritive îmbunătățite care favorizează în special

fructele și legumele.

1 Rabobank – materialele analitice și studii sectoriale din domeniul horticol

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

America

Nord

Amrerica

Latină

Europa Africa Asia Glob

5 5 7 210 7

8 15 16

71 6

116

10

4 4 6

18 11

20

1119 18

7 22

15

53 26 255

64

9

7 6

4635 28

14

33 32

În afara casei

Magazine alimentare

specializate și puncte

de vânzare tradiționaleMagazine

Supermarket

Hipermarket

34

139. Această creștere prezintă afacerile cu provocări. Este posibil să existe variații mari

între regiuni și grupuri de venituri în ceea ce privește modul în care aceste evoluții ale cererii și

consumului evoluează în timp. În timp ce unii se vor dezvolta rapid, alții vor evolua mult mai lent.

Tabelul nr. 40

Estimări la nivelul comerțului internațional cu fructe ți legume pe continente

Regiune Glob 2015 Glob 2030 Abateri

America Nord, % 11 8 -3

America Latină, % 8 8 0

Europa, % 21 16 -5

Africa, % 14 12 -2

Asia, % 46 56 10

Glob - total 100 100 X

Comerț mondial, trilioane Euro 2.1 4.8 2.7


140. Piața Europei va continua să fie una importantă pentru exportul producției horticole

din Republica Moldova (atât spre vest cât și spre est), dar strategic urmează a fi explorate piețele

din Asia și Extremul Orient, deoarece pentru următorii 15 ani creșterea consumului și respectiv a

exportului este caracteristică doar acestor regiuni.

141. Exportul producției horticole este prioritar pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii.

Dezvoltarea comerțului internațional și diversificarea piețelor pentru export este o necesitate pentru

sectorul horticol, iar unele piețe alternative se propun a fi analizate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 41

Analiza import de producție horticolă pe piețele strategice, anii 2005-2017 (USD)

Specificare 2005 2010

Structura,

% (în mediu

2005-

2010)

2015 2016 2017

Structura,

% (în

mediu 2015-2017)

Abateri, %

(în mediu 2015-2017

față de 2005-

2010)

Import producție horticolă - Egipt

Legume, inclusiv tuberculi 213,398,312 426,052,297 64.4% 538,650,219 556,722,671 455,473,695 44.8% 161.7%

Fructe și nuci 68,016,345 201,310,211 27.1% 716,324,810 506,766,802 334,706,609 45.0% 385.6%

nuci 11,043,971 45,967,552 5.7% 55,687,626 45,838,694 31,163,057 3.8% 155.2%

struguri de masă 2,131,995 6,974,070 0.9% 11,546,835 8,407,697 5,804,934 0.7% 188.6%

mere, pere și gutui 31,239,386 95,411,824 12.8% 450,981,559 329,990,638 219,118,860 28.9% 526.4%

prune, cais, cireșe și persici 1,320,781 7,754,244 0.9% 41,536,521 39,772,477 20,603,414 2.9% 748.7%

Conserve legume, fructe și nuci 16,830,223 66,870,090 8.4% 170,139,069 123,318,867 59,023,608 10.2% 280.7%

Total 298,244,880 694,232,598 100.0% 1,425,114,098 1,186,808,340 849,203,912 100.0% 232.5%

Import producție horticolă - India

Legume, inclusiv tuberculi 593,550,428 1,874,550,018 53.0% 3,676,071,315 4,026,277,713 3,961,263,439 55.1% 315.0%

Fructe și nuci 787,563,213 1,315,991,077 45.2% 3,042,949,777 2,802,501,073 3,427,020,418 43.8% 293.9%

nuci 202,868,094 390,550,103 12.7% 1,066,013,751 899,136,903 1,063,538,388 14.3% 340.3%

struguri de masă 10,911,310 21,254,813 0.7% 66,162,450 66,153,986 87,318,148 1.0% 455.2%


prune, cais, cireșe și persici 364,766 1,115,289 0.0% 3,678,592 5,228,389 5,739,902 0.1% 659.7%


Total 1,401,770,967 3,252,865,257 100.0% 6,791,650,169 6,910,350,435 7,484,722,275 100.0% 303.4%

Import producție horticolă - Indonezia

Legume, inclusiv tuberculi 127,410,992 431,904,226 36.0% 558,081,192 695,879,312 836,405,647 39.9% 249.2%

Fructe și nuci 217,484,837 655,386,591 56.2% 666,373,011 848,137,174 1,129,998,505 50.5% 202.0%

nuci 2,492,565 5,444,238 0.5% 11,662,394 14,431,612 11,540,522 0.7% 316.1%

struguri de masă 31,731,806 83,458,501 7.4% 144,296,236 201,573,048 236,464,718 11.1% 337.0%


prune, cais, cireșe și persici 384,088 249,629 0.0% 936,225 1,110,425 2,403,149 0.1% 468.1%


Total 386,233,692 1,167,486,102 100.0% 1,364,810,169 1,716,905,198 2,159,422,456 100.0% 224.9%

35

Sursa: UN Comtrade

142. Majoritatea categoriilor de produse horticole înregistrează creșteri esențiale a

importului, ceea ce prezintă o oportunitate reală pentru exporturile Republicii Moldova, dar întrucât

distanța de transportare este extrem de mare, logistica este mai dificil de asigurat pentru fructe și

legume.

Tabelul nr. 42

Analiza import de producție horticolă pe piețele strategice, anii 2005-2017 (kg)


În mediu

anii 2005-

2010

2015 2016 2017

În mediu

anii 2015-

2017

Abateri, %

(în mediu

2015-2017 față de

2005-2010)

Import producție horticolă - Egipt

Fructe și nuci

nuci 4,209,446 234,785,197 119,497,322 4,615,637 1,538,546 1.3%

struguri de masă 2,858,088 14,230,538 8,544,313 4,931,963 4,110,145 2,824,236 3,955,448 46.3%

mere, pere și gutui 59,260,264 258,132,000 158,696,132 436,173,462 354,420,685 263,531,382 166.1%

prune, cais, cireșe și persici 1,603,302 12,139,007 6,871,155 14,646,123 4,882,041 71.1%

Import producție horticolă - India

Fructe și nuci

nuci 81,298,511 144,662,971 112,980,741 199,222,070 182,451,914 203,125,066 194,933,017 172.5%

struguri de masă 8,151,217 12,843,074 10,497,146 20,259,316 19,712,875 23,270,001 21,080,731 200.8%

mere, pere și gutui 37,763,559 140,536,787 89,150,173 215,669,655 280,397,006 348,635,002 281,567,221 315.8%

prune, cais, cireșe și persici 363,210 748,605 555,908 1,962,473 3,056,547 3,201,150 2,740,057 492.9%

Import producție horticolă - Indonezia

Fructe și nuci

nuci 650,000 1,181,396 915,698 1,610,020 1,889,706 2,634,329 2,044,685 223.3%

struguri de masă 26,445,488 42,730,390 34,587,939 47,901,373 65,827,393 107,552,671 73,760,479 213.3%


prune, cais, cireșe și persici 368,042 161,587 264,815 378,539 362,446 736,468 492,484 186.0%

Sursa: UN Comtrade

Evoluția pieței interne pentru produse horticole

143. Problemele majore ale pieței interne de produse horticole țin de asigurarea calității și

inofensivității produselor în contextul fragmentării puternice a sectorului de producere.

144. Adițional se observă o diferență mare dintre prețurile producătorilor și prețurile de

comercializare cu amănuntul din cauza comunicării deficiente pe lanțul numărului mare de

intermediari în lanțul producător-consumator.

145. Cauza problemelor rezidă în infrastructura de piață slab dezvoltată. Principalul loc de

procurare a produselor horticole sunt piețele în aer liber, sau prin intermediul piețelor angro (în

Chișinău și în Bălți). Marea majoritate a piețelor existente asigură condiții minime pentru

menținerea calității și inofensivității produselor. Pentru a îmbunătăți situația în acest domeniu, prin

Hotărârea Guvernului nr, 7421 din 17.08.2010 a fost aprobat Programul de dezvoltare a

infrastructurii de piață pentru produsele agroalimentare, care prevede crearea Centrului

Agroalimentar Chișinău, a piețelor agricole regionale și centrelor de logistică horticolă în

principalele zone de producere și consum. Planul de acțiuni stipulat în Program nu a fost realizat în

termenii specificați, la moment fiind necesară revizuirea lui.

Tendințe în exportul produselor horticole

146. Exportul producției horticole este prioritar pentru dezvoltarea durabilă a agriculturii

și dinamica de dezvoltarea a comerțului internațional se propune spre analiză în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 43

Analiza import - export de producție horticolă al RM, anii 2005-2017 (USD)

36


147. Analizând datele tabelului, constatăm că ritmul de creștere a exportului este mult mai

rapid ca importul de producție horticolă. Datele statistice existente nu permit efectuarea unei analize

calitative a exportului și a importanței fiecărui sub-sector al horticulturii, deoarece se duce evidența

exportului în baza prețului indicativ de la vamă, dar nu cel real de export pe piețele finale.

148. Majoritatea categoriilor de produse horticole înregistrează creșteri esențiale a

exportului; culturile nucifere sunt fructele cu cele mai mari exporturi (importurile de nuci sunt

efectuate doar pentru decojirea lor cu exportul ulterior).

149. Valoarea exportului de sămânțoase este în scădere, acestea fiind regăsite

preponderent pe piața Federației Ruse (peste 90% din cantitate lor) unde puterea de cumpărare a

consumatorului se reduce și piața este abundată de intermediari.

150. Dat fiind că în Republica Moldova sunt importate cantități mari de legume în stare

proaspătă, în special în perioada rece a anului, balanța comercială pentru legume rămâne negativă.

151. Republica Moldova importă cantități însemnate de legume atât în stare proaspătă cât

și conserve de legume, fructe și nuci, producerea internă fiind insuficientă pentru a asigura piața

internă pe parcursul întregului an calendaristic (în special tomate, castraveți, ardei și alte legume de

nișă).

152. În cazul exporturilor, cele mai mari exporturi unt generate de nuci, urmate de

conserve și fructe sămânțoase/sâmburoase.

Tabelul nr. 44

Analiza import - export de producție horticolă în stare proaspătă

(Republica Moldova, anii 2005-2017, kg)


Structura,

% (în mediu

2005-2010)

2015 2016 2017

Structura,

% (în mediu

2015-2017)

Abateri, %

(în mediu

2015-2017

față de 2005-

2010)

Legume, inclusiv tubercoli 8,722,837 30,172,361 25.8% 25,528,406 29,339,611 33,095,152 27.5% 150.8%

Fructe și nuci 17,686,868 58,020,725 50.2% 74,601,482 47,390,259 54,258,784 55.1% 155.2%

nuci 4,799,232 6,446,764 7.5% 14,102,841 10,717,628 13,541,430 12.0% 227.4%

struguri de masă 464,878 2,715,366 2.1% 2,458,338 2,025,880 1,605,705 1.9% 127.7%

mere, pere și gutui 5,682,824 2,257,765 5.3% 819,817 1,290,123 1,054,853 1.0% 26.6%

prune, caie, cireșe și persici 343,549 11,837,657 8.1% 20,750,344 822,286 968,433 7.0% 123.4%


Total 40,005,894 110,918,081 100.0% 116,952,913 94,278,996 108,795,637 100.0% 141.4%

Legume, inclusiv tubercoli 4,833,710 8,767,464 4.0% 9,183,106 8,216,925 9,162,921 3.5% 130.2%

Fructe și nuci 60,977,459 167,624,748 67.0% 194,658,725 155,823,843 221,584,638 75.3% 166.8%

nuci 30,740,819 59,835,863 26.6% 101,078,273 85,462,964 98,640,218 37.5% 209.9%

struguri de masă 2,453,828 12,989,675 4.5% 16,818,878 20,405,159 38,625,851 10.0% 327.4%


prune, caie, cireșe și persici 3,094,287 22,865,248 7.6% 32,359,326 15,057,705 25,154,931 9.6% 186.4%


Total 112,308,102 228,666,507 100.0% 253,724,834 205,448,220 300,301,020 100.0% 148.5%

Legume, inclusiv tubercoli -3,889,127 -21,404,897 -13.3% -16,345,300 -21,122,686 -23,932,231 -14.0% 161.8%

Fructe și nuci 43,290,591 109,604,023 80.4% 120,057,243 108,433,584 167,325,854 90.1% 172.6%

nuci 25,941,587 53,389,099 41.7% 86,975,432 74,745,336 85,098,788 56.2% 207.4%

struguri de masă 1,988,950 10,274,309 6.5% 14,360,540 18,379,279 37,020,146 15.9% 379.2%


prune, caie, cireșe și persici 2,750,738 11,027,591 7.2% 11,608,982 14,235,419 24,186,498 11.4% 242.1%


Total 72,302,208 117,748,426 100.0% 136,771,921 111,169,224 191,505,383 100.0% 154.2%

Import producție horticolă

Export producție horticolă

Balanța comercială producție horticolă (difirența export-import)

25

37


În mediu

anii 2005-

2010

2015 2016 2017

În mediu

anii 2015-

2017

Abateri, %

(în mediu

2015-2017

față de 2005-

2010)

Import

Fructe și nuci

nuci 5,373,848 3,974,008 4,673,928 4,606,879 4,692,842 5,058,885 4,786,202 102.4%

struguri de masă 709,344 2,113,454 1,411,399 2,255,805 2,068,479 913,416 1,745,900 123.7%


prune, caise, cireșe și persici 1,431,896 10,689,003 6,060,450 18,935,668 1,007,155 1,049,179 6,997,334 115.5%

Export

Fructe și nuci

nuci 10,486,203 9,822,015 10,154,109 15,104,114 15,796,558 15,265,929 15,388,867 151.6%

struguri de masă 10,796,806 26,737,556 18,767,181 45,408,619 51,439,003 80,238,662 59,028,761 314.5%


prune, caise, cireșe și persici 13,990,582 35,357,992 24,674,287 49,646,762 52,523,391 65,959,263 56,043,139 227.1%

Sursa: Biroul Național de Statistică

153. Astfel, se constată că pentru mere și prune sunt necesare de întreprins măsuri

conjugate ale tuturor actorilor, care vor fi orientate la diversificarea piețelor de export, deoarece nu

au fost explorate noi oportunități de export și s-a optat pentru exportul pe piețele tradiționale fără a

întreprinde activități noi pentru penetrarea pe noi piețe.

154. Sortarea și calibrarea fructelor devine o necesitate empirică pentru promovarea și

accesarea piețelor, inclusiv și diversificarea lor. În acest sens, sunt necesare activități comune și

conjugate ale tuturor pentru implementarea cât mai urgentă a investițiilor în dezvoltarea

infrastructuri post-recoltare. Fructele și strugurii autohtoni sunt exportate la cele mai joase prețuri.

Sortarea și ambalarea adecvată va permite accesarea piețelor alternative pentru export.

Tabelul nr. 45

Analiza prețului mediu de export pentru principalele produse horticole din Moldova

Specificare Analiza indicatorilor economici ale exportului

Piețe alternative

pentru export

Import,

mln.

USD

Import,

mii t

Mere în stare

proaspătă

Export anul 2017 46 mln. USD

India 308 331

Preț export MD 208 USD/tonă

Egipt 218 211

Preț export global 810 USD/tonă

Emiratele Arabe 213 209

Fructe

sâmburoase în

stare proaspătă


Germania 764 522


Franța 277 217


Polonia 162 179

Struguri de masă

în stare proaspătă


Germania 721 338


Polonia 170 115


Cehia 81 54

România 48 47

Politica comercială

Uniunea Europeană

155. În prezent Republica Moldova beneficiază de regimul de comerț liber cu Uniunea

Europeană în baza Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană, care presupune

liberalizarea graduală (până la 10 ani din momentul semnării) a comerțului cu bunuri și servicii,

libera circulație a forței de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice și netarifare,

https://ro.wikipedia.org/wiki/Acordul_de_Asociere_Republica_Moldova%E2%80%93Uniunea_European%C4%83

38

abolirea restricțiilor cantitative și armonizarea legislației Republicii Moldova la Acquis-ul

comunitar. Astfel, DSFTA Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător dintre Republica

Moldova și Uniunea Europeană, parte a Acordului de Asociere aduce beneficii suplimentare

economice pentru Republica Moldova. Spre deosebire de regimul comercial actual RM-UE, care

este un regim unilateral acordat de UE pe un termen limitat – ZLSAC este un acord multilateral

încheiat pe o perioadă nelimitată, oferind beneficii la export mai mari decât ATP și o previzibilitate

pe termen lung pentru afaceri și investiții. La fel, este semnat Acordului de comerț liber dintre

Republica Moldova și Republica Turcia, care este o precondiție pentru a beneficia de regimul

ZLSAC cu Uniunea Europeană.

156. Acordul privind crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DSFTA)

reduce unele bariere în calea exporturilor de fructe proaspete către UE. Dat fiind faptul că

mecanismul ”prețului minim la import” se va menține, extinderea exporturilor de produse horticole

sensibile este limitată. Avantajele create de semnarea ZLSAC trebuie folosite pentru extinderea

exporturilor de produse de nișă (precum culturile nucifere, pomușoarele, produsele

organice/ecologice), care au un preț mai mare și deci nu sunt afectate negativ de mecanismul

”prețului minim la import”. Pentru a facilita această strategie, adițional la îmbunătățirile menționate

pentru piața Europei de Est, producătorii agricoli trebuie să-și certifice exploatațiile conform

standardului de siguranță alimentară GlobalGAP și să adopte soiurile populare în UE. În continuare,

urmează a fi negociate, mărite sau excluse cotele la exportul de produse horticole.

Zona de Comerț Liber din cadrul CSI. Rusia

157. Acordul privind zona de comerț liber în cadrul CSI, negocierea căruia a fost purtată

pe parcursul ultimilor doi ani și care include în sine prevederile tuturor Acordurilor bilateral

existente în cadrul Comunității Statelor Independente, a fost ratificat la 27 septembrie 2012.

158. Negocierile asupra Acordului menționat s-au axat în perspectiva dezvoltării unor

relații economice armonioase între țări, prin asigurarea condițiilor corecte pentru desfășurarea unei

concurențe loiale în comerț, contribuind astfel la eliminarea barierelor în calea comerțului în sensul

extinderii schimburilor comerciale, precum și crearea condițiilor pentru continuarea atragerii

investițiilor.

159. De menționat că, textul Acordului conține prevederi similare cu celelalte acorduri de

acest gen încheiate de Republica Moldova în cadrul CEFTA, adaptat la specificul relațiilor

comerciale din cadrul CSI. Mai mult ca atât, în procesul de negociere a Acordului în cauză s-au

respectat prevederile în materie ale Acordului General pentru Tarife și Comerț 1994 (GATT 1994)

și ale Acordului privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului.

160. Noua redacție a Acordului privind zona de comerț în cadrul CSI presupune

facilitarea comerțului regional prin îmbunătățirea relațiilor comerciale între statele semnatare.

Acordul corespunde tuturor exigențelor tratatelor internaționale și nu vine în contradicție cu

tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

161. Pentru Republica Moldova, aplicarea prevederilor Acordului nu presupune

întreprinderea unor măsuri organizatorice, cum ar fi înființarea unor structuri noi sau abilitarea unor

instituții cu împuterniciri noi, și nici nu necesită cheltuieli financiare suplimentare, cu condiția

respectării stricte de către Părți a prevederilor acestuia.

Tendințele sectorului pentru penetrarea altor piețe din Asia și Africa de Nord

162. MADRM, Ministerul Economiei și Infrastructurii și MAIE (prin programele de

diplomație economică) – urmează să întreprindă acțiuni comune în vederea semnării de acorduri

comerciale noi (India, Irak, Egipt, China, etc.)

163. Darea în exploatare la începutul anului 2012 a Terminalului de Mărfuri Generale și

Containere din cadrul Portului Internațional Liber Giurgiulești a creat posibilitatea organizării

exporturilor de produse horticole moldovenești în stare proaspătă și procesată către noi destinații

care sunt greu accesibile până în prezent pentru exportatorii noștri, precum Africa de Nord, Golful

Persic, Orientul Mijlociu, Asia, etc.

39

Diversificarea piețelor

164. Prezentul Program își propune să faciliteze și să încurajeze diversificarea piețelor de

export, precum și promovarea consumului intern. Astfel:

1) accentul se va pune pe dezvoltarea businessului horticol bazat pe comerțul fructelor

și legumelor în stare proaspătă (82.9% din volumul total), deoarece piețele sunt mult mai receptive

față de producția proaspătă și consumul crește pentru această direcție. Raportul de repartizare a

utilizării producției horticole în stare proaspătă include 35.2% comercializate pe piețele locale (în

special majoritatea legumelor autohtone) și 47.7% din volum sunt destinate exportului;

2) până în anul 2026 se estimează că consumul intern a producției horticole va spori cu

46.7% (va constitui 832 mii tone) și exportul va crește de 1.93 ori (va fi de 1,299 mii tone) în

comparație cu anul 2017.

165. Sectorul de procesare este slab diversificat și va utiliza doar 16.5% în mediu din

volumul producției horticole. Marea majoritate a producătorilor horticoli nu dispun de canale de

vânzări și/sau depind excesiv de intermediari instabili. Producătorii nu dispun de capacități de

depozitare, fapt care presupune livrarea producției din câmp în condiții vădit dezavantajoase.

166. Producători produc loturi de producție mici și neomogene, fapt care marfa lor nu este

vandabilă către consumatorul final. Respectiv acestea nu pot trece în următoarele segmente de pe

lanțul valoric (post-recoltarea).

167. Sectorul horticol este fragmentat excesiv, axat pe segmentul de producere, care este

cu valoare adăugată nesemnificativă în condițiile unei economii saturate de producție, cu posibilități

limitate la export.

168. Un aspect important în comerțul cu producție horticolă din RM este diversificarea

continuă a piețelor, deoarece globalizarea și integrarea comerțului facilitează dezvoltarea piețelor și

consumului rapid și nu tot timpul avantajoase pentru producători. Reieșind din considerentele date

trebuie de promovat exportul pe noi piețe, care se dezvoltă și unde crește consumul din contul

măririi numărului de populație și creșterii puterii de cumpărare.

Tabelul nr. 46

Principalele piețe ale exportului producției horticole în stare proaspătă RM (2017), %

Specificarea producției

horticole Top piață 1

Top piață

2

Top piață

3

Top piață

4

Top piață

5 Comentarii

Fructe și nuci

nuci Franța

(61.9%)

Germania

(27%)

Turcia

(7.8%)

România

(2.3%)

Polonia

(1%)

Dominat de

UE

struguri de masă Federația

Rusă (43.7%)

România

(33.1%)

Belorusia

(10.2%)

Polonia

(2.6%)

Ucraina

(2.4%) Diversificat

mere, pere și gutui Federația

Rusă (93.7%)

România

(4.1%)

Belorusia

(0.5%)

Alte țări

(1.6%) Dependent

de o țară

prune, caise, cireșe și persici Federația

Rusă (48.4%)

România

(15.8%)

Polonia

(14.1%)

Belorusia

(11.1%)

Alte țări

(10.6%) Diversificat

Sursa: Biroul Național de Statistică

169. Analiza exportului de fructe în stare proaspătă al Republicii Moldova pe destinații,

constatăm, că ceea ce am moștenit continuăm să exploatăm fără a depune eforturi de a diversifica și

de a crește valoarea exporturilor pe noi piețe mult mai avantajoase.

170. Piețele de export a producției horticole necesită diversificare urgentă. Traiderii

continuă să exploreze piețele tradiționale (în special Federația Rusă) fără a depune eforturi de a

diversifica și de a crește valoarea exporturilor pe noi piețe mult mai avantajoase și mai strategice

171. Analiza pe catigorii de producție fructe constatăm o piață diversificată pentru

struguri de masă (care se dezvoltă dinamic) și nuci (dominată de Uniunea Europeană, dar fără mari

40

dificultăți pentru a fi orientată pe alte piețe, deoarece cerere este și consumul se dezvoltă). Fructele

sămânțoase (piață dependentă) și sâmburoase a evoluat nu în cea mai bună direcție, deoarece s-a

explorat piețele tradiționale ale Uniunii Economice Euroasiatice (în special Federația Rusă) cu un

potențial redus de creștere și cu o putere de cumpărare joasă.

172. Redresarea situației create impune eforturi conjugate ale actorilor din sectorul

horticol orientate la promovarea și diversificarea cât mai rapidă a piețelor pentru export prin

dezvoltarea infrastructurii post-recoltare și crearea de plus valoare a produsului horticol finit.

173. Un aspect important pentru accesarea și exportul producției horticole pe piețe

alternative este necesar să se cunoască factorii ce influențează comerțul, care sunt examinați în

tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 47

Analiza factorilor care influențează comerțul cu producție horticolă din Moldova

Specificare

Destinații de export

Asia Orientul

Mijlociu UEE - CSI UE

Relații comerciale stabilite 1 1 9 3 Concurența 1 1 1 1 Puterea de cumpărarea a populației 5 9 5 8 Taxele vamale 6 7 5 10 Factorii geopolitici 10 10 5 10 Stabilitatea comercializării pe piață 5 5 3 10 Bariere sanitare și fitosanitare 4 10 5 7 Cunoștințe tehnice 2 2 8 4 Logistica 4 4 7 8 Disponibilitatea calendaristică 7 7 6 8 Aversiunea la risc 4 4 2 6 Calitatea producției 7 6 7 5 Cerințe avansate față de ambalare 6 6 7 4 Prețuri avantajoase la producție 5 6 5 8 Tendințe de creștere a consumului 10 8 6 8

Punctaj total 77 86 81 100

174. Cei mai avantajoși factori pentru comerț cu producție horticolă (cu excepția merelor,

piața fiind supra-săturată) le oferă piața Uniunii Europene, deoarece este o piață cu un potențial

mare și stabilă, urmată de piața Orientului Mijlociu. Piața Uniunii Economice Euroasiatice trebuie

menținută și de îmbunătățit marketingul producției horticole pentru comercializarea lor cu plus

valoare.

Probleme la accesarea piețelor de export

175. Analiza constatărilor de bază legate de limitările – cheie pentru export al fructelor și

legumelor proaspete din Republica Moldova a relevat:

1) calitatea neadecvată a produselor horticole, care rezultă din lipsa infrastructurii de pre-

răcire, refrigerare, sortare și ambalare; specii de plante învechite și specialiști agricoli și muncitori

calificați insuficient. Republica Moldova exportă produse horticole la cele mai joase prețuri,

deoarece nu putem crea valoarea și avantaje competitive la produsul exportat;

2) cantitatea insuficientă a produselor horticole, care rezultă din fragmentarea producției,

lipsa cooperării producătorilor, gama sortimentală ne fiind adaptată cerințelor consumatorilor finali

de pe piețele de desfacere, și o cotă mică a livezilor intensive;

3) inabilitatea de efectuare a livrărilor planificate anul împrejur, care rezultă din lipsa

depozitelor cu răcire și cooperare limitată dintre producători;

4) lipsa cooperării dintre producători, preponderent din cauza unei combinații de factori

istorici dar și din cauza lipsei stimulentelor juridice și financiare și a ‘modelelor exemple’ – adică

grupuri de producători de succes;

41

5) accesul limitat la informația despre piețele internaționale, din cauza aptitudinilor

lingvistice și de marketing reduse, contactelor limitate cu cumpărătorii străini, “inerției” în

orientarea afacerilor aproape exclusiv spre CSI;

6) activități de marketing insuficiente din partea asociaților profesioniste, producătorilor

agricole și exportatorilor.

7) diversificarea piețelor pentru exportul de producție horticolă, prin negocierea

acordurilor bilaterale cu alte state pentru facilitarea comerțului și crearea de oportunități pentru

export la condiții avantajoase sau preferențiale.

176. Necesitatea unui suport de stat în susținerea companiilor din Republica Moldova la

obținerea accesului la piețele internaționale este unul important și apreciat de către producători și

exportatori, însă sunt rezerve mari care sunt limitări severe ale dezvoltării exportului sectorului

horticol.

177. Programul pune accent pe dezvoltarea businessului horticol bazat pe comerțul

fructelor și legumelor în stare proaspătă reprezentând 36% comercializate pe piețele locale și 47% –

destinate exportului.

178. Cooperarea și crearea unor grupuri de producători bine organizate va permite

realizarea Programului mult mai rapid în ceea ce privește exportul și diversificarea piețelor. Atunci

când producătorii horticoli prin intermediul grupurilor de producători vor fi conectați la piețe, mai

rapid le vor diversifica, astfel diminuându-și riscurile atunci când exportă producția horticolă (în

special sămânțoasele), cu condiția:

1) revizuirii și perfecționării cadrului legal privind grupurile de producători și extinderii

conceptului de grup de producători;

2) revizuirii modului de subvenționare a grupurilor de producători în dependență de numărul

de membri prin plafonarea mărimii subvențiilor reieșind din plafoanele acceptate pentru un

producător ordinar;

3) revizuirii mărimii subvențiilor la comercializarea producției horticole prin intermediul

grupului de producători;

4) creării unor stimulente fiscale care să încurajeze cooperarea și asocierea calitativă a

producătorilor de produse horticole pe întreg lanț valoric.

179. În general, suportul de stat pentru facilitarea accesului horticultorilor autohtoni la

piețele internaționale poate avea câteva dimensiuni:

1) formularea politicilor;

2) acorduri internaționale și facilitarea regimului de comerț;

3) dezvoltarea cadrului legal și regulator;

4) susținerea sectorului privat în dezvoltarea infrastructurii de marketing și îmbunătățirea

logisticii;

5) stimulente financiare (dezvoltarea instrumentelor de garantare a creditelor și îmbunătățiri

calitative la asigurarea riscurilor);

6) măsuri non-financiare care acoperă astfel de inițiative, cum ar fi dezvoltarea instituțiilor care

susțin exportul național și organizarea diferitor campanii de informare și promovare.

Lipsa brandingului, a strategiei de marketing și atragere a investițiilor pentru dezvoltare

180. Sectorul horticol din Republica Moldova duce o lipsă de sincronizare în promovarea

produselor, iar lipsa vizibilității și a notorietății brandului fiind o provocare pentru sector.

181. Sectorul horticol din Republica Moldova are nevoie de o poziționare unică de brand,

deoarece în prezent este eclipsat de țările – producătoare de produse horticole – competitori, cu un

sector horticol mult mai mare și diversificat, etc. Problema facilitării accesului la piețe este una

stringentă, întrucât companiile din Republica Moldova nu dispun de resursele necesare pentru a

investi în dezvoltarea și construirea relațiilor de afaceri globale pe termen lung.

42

Secțiunea 4. Educația, cercetarea și forța de muncă în sectorul horticol

Educația

182. Educația continuă a fi un pivot în dezvoltarea și creșterea sectorului horticol din

Republica Moldova, iar calitatea procesului educațional și a cunoștințelor obținute în cadrul

instituțiilor de învățământ, cu competențe de formare a specialiștilor pentru sectorul horticol

produce un impact semnificativ asupra dinamicii de dezvoltare a sectorului agricol în întregime.

183. Viziunea statului în dezvoltarea educației, la general, este relevată în Strategia de

dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 “Educația-2020”, aprobată prin Hotărârea Guvernului

nr. 944 din 14 noiembrie 2014, care definește obiectivele de dezvoltare a sistemului de învățământ

din Republica Moldova prin prisma accesului, relevanței și calității studiilor obținute.

184. În partea ce ține de învățământul secundar profesional și mediu de specialitate,

potrivit Strategiei de dezvoltare a învățământului vocațional/tehnic pe anii 2013-2020, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 97 din 01 februarie 2013, acesta urmează să devină atractiv, de calitate,

relevant cerințelor de piață, accesibil orientat pe carieră și flexibil.

185. În această ordine de idei, racordarea procesului educațional din sectorul horticol la

prioritățile de dezvoltare a sistemului de învățământ din Republica Moldova este o prioritate pentru

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, în contextul consolidării reformelor din

învățământ, inițiate de Guvern.

186. La moment, formarea specialiștilor pentru sectorul horticol, este realizată în

următoarele instituții de învățământ, care au diferite nivele de instruire, și o instituție specializată în

activități de cercetare:

1) Universitatea Agrară de Stat din Moldova (Facultatea de Horticultură), or. Chișinău, (nivelul

ISCED 6, 7 și 8);

2) Universitatea tehnică din Moldova (Facultatea Tehnologia Alimentelor), or. Chișinău,

(nivelul ISCED 6, 7 și 8);

3) Centul de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole, s. Țaul, r. Dondușeni, (nivelul

ISCED 4 și posibilități de formare la nivelul 3, 5);

4) Centul de Excelență în Viticultură și Vinificație din Chișinău (nivelul ISCED 4);

5) Școala profesională din Nisporeni, r. Nisporeni (nivelul ISCED 3);

6) Școala profesională din Leova, r. Leova (nivelul ISCED 3);

7) Institutul Științifico–Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare (nivelul ISCED 8).

187. În conformitate cu Nomenclatorul domeniilor de formare profesională, al

specialităților și calificărilor pentru învățământul profesional tehnic post-secundar și post-secundar

non-terțiar, pentru profilul Horticultură se pregătesc cadre la următoarele specialități:

1) Nivelul calificării (conform ISCED) – 3:

a) Viticultură și oenologie;

b) Legumicultură și pomicultură.

2) Nivelul calificării (conform ISCED) – 4:

a) Viticultură și oenologie;

b) Legumicultură și pomicultură.

188. În conformitate cu Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al

specialităților în învățământul superior pentru profilul Horticultură se pregătesc cadre la

următoarele specialități:

1) Nivelul calificării (conform ISCED) – 6, ciclul I (licență):

a) Horticultură;

b) Viticultură și vinificație;

c) Protecția plantelor.

2) Nivelul calificării (conform ISCED) – 7, ciclul II (Master) - următoarele specializări:

a) Master de cercetare:

- Științe horticole și agrosilvice;

- Științe horticole;

43

- Evaluarea ecosistemelor viticole pentru producția vitivinicolă cu denumire de origine;

- Protecția integrată a agroecosistemelor.

b) Master de profesionalizare:

- Siguranța alimentelor de origine vegetală;

- Protecția integrată a plantelor.

189. In conformitate cu Nomenclatorul specialităților științifice pentru profilul

Horticultură se pregătesc cadre la următoarele specialități științifice:

3) Nivelul calificării (conform ISCED) – 8, ciclul III (Doctorat):

- Pomicultură;

- Viticultură;

- Legumicultură;

- Protecția plantelor.

190. Pregătirea cadrelor științifice pentru nivelul 8 se desfășoară în cadrul Școlii doctorale

a Parteneriatului Instituțiilor din Învățământ și Cercetare din Agricultură (Universitatea Agrară de

Stat din Moldova) și Școlii doctorale Știința alimentelor (Universitatea Tehnică a Moldovei).

191. Colectivul facultății de Horticultură, la momentul actual, include 49 cadre didactico-

științifice, inclusiv 32 cadre cu grad științific de doctor și doctor habilitat în științe agricole. Dintre

ei 29 / 18 cadre sunt titulare. Dintre cadrele didactico-științifice titulare 10, sunt abilitate cu dreptul

de conducător științific a tezelor de doctorat.

192. În acest context, problematica asigurării și oferirii unor studii și cunoștințe

accesibile, relevante și calitative în sectorul horticol este condiționată de:

1) Necorespunderea competențelor profesionale dezvoltate solicitărilor pieței de muncă

Lipsa unei sincronizări dintre cunoștințele și calificările oferite de instituțiile de învățământ

din sectorul horticol și cerințele pieței muncii devine o constrângere importantă pentru dezvoltarea

sectorului, acest fapt creând un dezechilibru dintre oferta și cererea pe piața muncii, accentuând

irelevanța cunoștințelor profesionale și a competențelor absolvenților instituțiilor de învățământ în

raport cu necesitățile sectorului privat.

Urmare a acestei necorespunderi dintre competențele profesionale dezvoltate și solicitările

pieței de muncă, absolvenții instituțiilor de învățământ fie că se angajează în domenii diferite de

domeniile absolvite, fie că devin șomeri.

2) Neatractivitatea studiilor în domeniul agricol a condiționat reducerea semnificativă a

numărului de elevi/studenți în instituțiile de învățământ.

Dinamica admiterii stridenților la studii la învățământul cu frecvență și cu frecvență redusă la

specialitățile Horticultură, Viticultură și vinificație, Protecția plantelor în ultimii ani s-a redus

considerabil, tendința fiind către o descreștere continuă.

44

Figura 7. Dinamica admiterii studenților (Facultatea de Horticultură, UASM) la învățământul cu

frecvență și cu frecvență redusă 2013-2018

Figura 8. Dinamica absolvenților (Facultatea de Horticultură, UASM) la învățământul cu

frecvență și cu frecvență redusă 2013-2018

Dinamica absolvenților la învățământul cu frecvență și cu frecvență redusă la specialitățile

Horticultură, Viticultură și vinificație, Protecția plantelor în ultimii ani s-a redus considerabil,

tendința fiind către o descreștere continuă, care este în corelație directă cu admiterea la studii. Rata

de absolvire redusă este cauzată de următorii factori:

- exmatriculare:

- din propria dorință (nu a ales specialitatea dorită),

- din cauza restanțelor academice,

- pierderea relației cu universitatea,

- transfer la altă specialitate, formă de învățământ etc.

0

5

10

15

20

25

30

35

2013 2014 2015 2016 2017 2018HORTICULTURĂ - F HORTICULTURĂ - FR VITIVULTURĂ ȘI VINIFIVAȚIE - F

VITIVULTURĂ ȘI VINIFIVAȚIE - FR PROTECȚIA PLANTELOR - F

0

10

20

30

40

2013 2014 2015 2016 2017HORTICULTURĂ - F HORTICULTURĂ - FR VITIVULTURĂ ȘI VINIFIVAȚIE - F

45

Figura 9. Dinamica absolvenților, plasării și menținerii în câmpul muncii (Specialitatea

Horticultură, UASM) la învățământul cu frecvență 2013-2018


Viticultură și vinificație, UASM) la învățământul cu frecvență 2013-2018


Protecția plantelor, UASM) la învățământul cu frecvență 2013-2018

0

5

10

15

20

25

30

2013 2014 2015 2016 2017

Absolvenți Plasare Mentinere in câmpul muncii (peste 2 ani)

0

5

10

15

20

25

30

2013 2014 2015 2016 2017


0

5

10

15

20

25

2013 2014 2015 2016 2017


46

Dinamica plasării în câmpul muncii a absolvenților de la învățământul cu frecvență la

specialitățile Horticultură, Viticultură și vinificație, Protecția plantelor în ultimii ani este de 100 %,

doar că numărul absolvenților este în continuă descreștere.

Analizând situația menținerii în câmpul muncii după 2 ani de la absolvire se constată o

pierdere a acestora, fie că emigrează, sau își schimbă domeniul de activitate. O tendință ușoară de

creștere a menținerii în câmpul muncii se constată la specialitatea Protecția plantelor.

Dintre studenții și absolvenții de la învățământul cu frecvență redusă la specialitățile

Horticultură, Viticultură și vinificație, sunt încadrați în câmpul muncii pe specialitate direct sau

indirect între 30-70 %.

Figura 12. Dinamica studenților și absolvenților ciclul 2 - Master, Facultatea de Horticultură,

UASM în perioada 2013-2018

Tendința de dezvoltare a numărului de studenți la ciclul 2 – Master este diferită de la o

specializare la alta. O tendință pozitivă în perioada de referință se constată la specializările

masterului de profesionalizare, având în vedere că la aceste specializări majoritatea studenților sunt

înmatriculați cu schimbarea domeniilor de formare profesională.

3) Infrastructură depășită a instituțiilor de învățământ sub aspect fizic și funcțional

Actuala bază tehnico-materială a instituțiilor de învățământ din sectorul agricol continuă să

nu corespundă necesităților de dezvoltare a competențelor profesionale solicitate de piața muncii,

iar echipamentele, utilajele și tehnologiile aplicate la pregătirea elevilor/studenților sunt învechite,

insuficiente și ineficiente, ceea ce rămâne a fi un mare impediment în obținerea unor studii

relevante și calitative.

Identificarea investițiilor necesare pentru modernizarea infrastructurii instituțiilor de

învățământ din sectorul horticol, dar și a modalităților de colaborate dintre aceste instituții și mediul

de afaceri în vederea descongestionării studiilor și asigurării aplicabilității practice a conținuturilor

curriculare continuă să fie o necesitate acută a sistemului educațional din sectorul horticol.

4) Interacțiune ineficientă a instituțiilor de învățământ din sectorul horticol cu sfera de

cercetare-dezvoltare, cu mediul de afaceri și cu piața muncii

0

5

10

15

20

25

30

2013 2014 2015 2016 2017 2018

SH - adm. SH - abs. EEVDO - adm. EEVDO - abs. PIA - adm.

PIA - abs. PIP - adm. PIP - abs. SAOV - adm. SAOV - abs.

47

Colaborarea dintre instituțiile de învățământ din sectorul horticol cu sfera de cercetare-

dezvoltare, cu mediul de afaceri și cu piața muncii este slabă, dat fiind starea materială a instituțiilor

din sfera de cercetare-dezvoltare, dar în același timp cu cele din mediul de afaceri, cu care există

acorduri / contracte de colaborare sau parteneriat, nu totdeauna este eficientă, deseori transformând

unele stagii de practică în vizite de familiarizare / excursii.

Activitatea de extensiune

193. Dezvoltarea serviciilor de extensiune rurală în Republica Moldova s-a consolidat

odată cu implementarea Proiectului “Investiții și Servicii Rurale” (faza I – 2002-2005 și faza a II-a

– 2006-2012), finanțat de Banca Mondială și Agenția Suedeză pentru Dezvoltare Internațională, a

căror contribuție la fortificarea și extinderea serviciilor de extensiune rurală a fost una directă și

substanțială.

194. Conform Strategiei de dezvoltare a serviciilor de extensiune rurală pentru anii 2012-

2022, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 486 din 05.07.2012, obiectivele generale de

dezvoltare ale acestora sunt:

1) dezvoltarea economiei rurale și creșterea productivității în agricultură;

2) contribuirea la sporirea competitivității sectorului agroindustrial prin prestarea

serviciilor de extensiune rurală.

3) Mai mult, drept obiective specifice de dezvoltare a serviciilor de extensiune rurală,

Strategia stabilește:

a) dezvoltarea unei rețele de extensiune rurală de la 40% în anul 2011 până la 65% în

anul 2022;

b) creșterea numărului de beneficiari cu 20% până în anul 2022;

c) sporirea veniturilor beneficiarilor serviciilor de extensiune rurală cu circa 15% anual.

195. Conform Strategiei sus-menționate, grupurile-țintă ale rețelei de extensiune rurală

sunt:

1) gospodăriile de subzistență, care activează doar pentru consum propriu și fără

potențial comercial;

2) gospodăriile comerciale, care produc pentru comercializare, dar cu o mică parte

pentru consum propriu; gospodării cu un potențial în creștere, reprezentând tipul cel mai important

în dezvoltarea acestui sector;

3) gospodăriile corporative, care produc exclusiv pentru comercializare.

196. Pentru acești beneficiari, vor fi prestate următoarele tipuri de servicii:

1) servicii de consultanță agricole de subzistență, care includ serviciile de bază,

racordate la aspectele ce țin de utilitatea publică (protecția mediului, securitatea alimentară, igienă,

bunăstarea animalelor) și orientate pentru a face gospodăriile de subzistență mai profitabile;

2) servicii de consultanță tehnologice, concentrate asupra consultațiilor specializate,

inclusiv serviciile de utilitate publică acordate gospodăriilor comerciale private privind noile

principii de organizare a gospodăriei, noile tehnologii, precum și administrarea acestora;

3) servicii de consultanță de ordin financiar, juridic și marketing, concentrate asupra

tuturor aspectelor managementului modern cu privire la planurile de afaceri și de investiții,

contabilitate și audit, legislație și tehnici de comercializare a producției;

4) servicii de consultanță cu privire la diversificarea activităților economice,

antreprenoriat etc., prestate locuitorilor din spațiul rural, concentrând atenția asupra necesității

identificării și utilizării unor posibilități alternative de realizate a veniturilor;

5) servicii de consultanță sociale axate pe consultațiile acordate fermierilor și familiilor

lor cu privire la îmbunătățirea condițiilor de trai.

197. Totodată monitorizarea și evaluarea activității de extensiune, în particular, procedura

de monitorizare a serviciilor de extensiune rurală privind indicatorii de performanță este bine

determinată și va progresa și mai mult atunci când rețeaua de extensiune rurală va fi computerizată,

fiind instalată o bază de date.

48

198. Instrumentul de monitorizare și evaluare a fost elaborat și constă dintr-un sistem

informațional (bază de date) cu diferite niveluri de acces (de ex. nivelul consultantului local, nivelul

prestatorilor de servicii și nivelul oficiului central).

Secțiunea 5: Analiza cadrului legal și instituțional

Cadrul legal

199. Cadrul legal și instituțional existent, în mare parte, este unul permisiv și nu creează

impedimente majore pentru dezvoltarea sectorului horticol. Totodată, atât cadrul legal, cât și cel

instituțional necesită o evaluare și o analiză complexă a performanțelor pentru a fi reformat.

Reformele legale și instituționale scontate ar urma să conducă spre implementarea de noi prevederi,

instrumente de intervenție și instituții care vor susține în continuare dezvoltarea sectorului horticol.

Reformele urmează a fi implementate prin prisma orientării/reorientării rapide spre necesitățile

pieței și ale sectorului horticol.

200. Cadrul legal și instituțional reformat va avea obiective creșterea competitivității,

eficiența și inovațiile, transpuse din domeniul cercetare-dezvoltare de către specialiști instruiți cu

viziuni progresive. Un domeniu distinct care necesită abordare sistemică este crearea unor

instrumente legale de intervenții promite și măsuri de sprijin echilibrate în scopul atenuării șocurilor

legate de specificul anului agricol respectiv și condițiile climaterice cu efecte antagoniste: recoltă

scăzută versus supraproducție (exemplul anului 2018). Totodată, se constată o implementare

incompletă a cadrului legal îmbunătățit. Acest fapt este condiționat inclusiv de dificultăți în

finanțarea volumului mare de investiții necesare pentru dezvoltarea sectorului horticol.

Cadrul instituțional

201. MADRM este responsabil pentru coordonarea implementării Programului și a

Planului de acțiuni. Alte ministere si autorități administrative centrale precum și o serie de alte

organe centrale de specialitate ale administrației publice au responsabilitatea implementării diferitor

aspecte și acțiuni ale Programului. Competențele și responsabilitățile sunt stabilite atât de Program,

cât și de Planul de acțiuni. Principalul mecanism de coordonare a activităților dintre sectorului

public și cel privat în domeniul horticol este Consiliul pe filiera produsului ”Legume-fructe

proaspete și procesate” creat în baza Legii nr. 257-XVI din 27 iulie 2006 privind organizarea și

funcționarea piețelor produselor agricole și agroalimentare. Însă, din varii motive, consiliul creat nu

își îndeplinește deplin sarcinile trasate.

202. În prezent autoritățile statului reorganizează sistemul de control sanitar și fitosanitar

în baza Strategiei în domeniul siguranței alimentelor pentru anii 2018-2022, aprobată prin Hotărârea

Guvernului nr. 1150 din 20.12.2017, care prevede, printre altele, consolidarea activităților date în

cadrul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (în continuare – ANSA). Totodată, se

constată lipsa unei instituții de implementare a politicilor în domeniul horticol.

203. Mediul de afaceri horticol poate fi apreciat ca fiind imperfect. Problemele principale

sunt legate de acces confuz și costisitor la inputuri, soiuri noi, fertilizanți și produse de uz

fitosanitar, dar și problema irigării din surse subterane și de suprafață (prin eliberarea inclusiv de

către autoritatea de mediu a autorizațiilor de folosință specială a apei) care este încă foarte dificilă.

În cazul irigării din surse de apă subterane lipsește cadrul de implementare a prevederilor Legii

apelor nr. 272/2011.

204. Sectorul horticol are nevoie de un ecosistem favorabil pentru dezvoltarea afacerilor,

inclusiv a afacerilor inovaționale. Unele dintre mecanismele posibile este asocierea producătorilor.

Asocierea trebuie susținută prin instaurarea unui regim de subvenționare, fiscal și economic special.

Avantajele asocierii urmează a fi scoase în și aduse la cunoștința producătorilor horticoli. La fel,

asocierea urmează a fi susținută prin măsuri de subvenționare net mai avantajoase decât în cazul

producătorilor agricoli individuali.

205. Pentru a asigura în continuare o creștere constantă și dinamică a sectorului horticol,

este nevoie de o viziune inovativă și de un plan de acțiuni ambițios, dar realist pentru soluționarea

următoarelor provocări:

49

1) Modernizarea cadrului legal – prin efectuarea unei analize ex-ante a Legii horticulturii;

2) Efectuarea unei analize în vederea relevării necesității creării Oficiului horticol și a unui

Fond distinct de dezvoltare a horticulturii;

3) Perfecționarea cadrului legal privind grupurile de producători și analiza ex-ante a extinderii

conceptului de grup de producători;

4) Perfecționarea cadrul de reglementare privind reziliența la efectele climatice și la șocuri

(grindina, seceta, infrastructura post-recolta, asigurări);

5) Dezvoltarea agriculturii ecologice.

Crearea oficiului horticulturii și a fondului de dezvoltare a horticulturii

206. Deși domeniul horticulturii a avut o dinamică ascendentă în ultimii ani, MADRM s-a

pomenit deseori în situația de a nu avea suficiente instrumente de implementare și finanțare a a

politicilor elaborate. Crearea unei entități de implementare și a unui fond cu destinat dezvoltării

horticulturii, cu implicarea sectorului privat (pe bază de PPP), care ar avea ca obiectiv transpunerea

în practică a diferitor proiecte/politici, ar îmbunătăți situația și ar servi drept un bun liant între

deținătorii de interese din sector. Crearea oficiului și a fondului ar urmă să fie fundamentată prin

efectuarea unor analize a celor mai bune practici pentru a implementa un model durabil și fezabil.

De altfel, ideea creării unei asemenea structuri a fost promovată cu succes în sectorul viti-vinicol și

se bucură de suport din partea sectorului privat și a comunității donatorilor, care contribuie la

fortificarea instituției. Oficiul ar trebui să fie o structură cu un număr minim de personal și,

respectiv, cu un impact bugetar minim, dar cu capacități de a organiza sectorul și de a

promova/implementa eficient politica de dezvoltare a sectorului.

207. Intervenții planificate:

1) Perfecționarea cadrului legal existent, prin elaborarea unei analize ex-ante a Legii cu

privire la horticultură, prin care să fie relevată necesitatea creării Oficiului horticol și a Fondului de

dezvoltare a horticulturii.

2) Extinderea măsurilor de sprijin în vederea stimulării asocierii producătorilor agricoli,

precum și analiza extinderii conceptului de grup de producători.

3) Ajustarea datelor statistice relevante domeniului horticol în vederea eficientizării

implementării și monitorizării politicilor din domeniu, precum și îmbunătățirea comunicării și a

schimbului de date dintre instituțiile de stat care dețin infamații relevante privind sectorul horticol

4) Implementarea cadrului legal privind accesul la apele de suprafață și subterane în

scop de irigare.

5) Simplificarea procedurilor și diminuarea costurilor legate de schimbul și

consolidarea terenurilor.

Accesul la finanțe

208. Accesul la finanțe este considerat a fi una din cele 4 probleme critice în dezvoltarea

social-economică a Republicii Moldova și principala preocupare pentru întreprinderile mici și

mijlocii din țară. Conform Raportului global al competitivității 2016-2017, mediul de afaceri din

Republica Moldova a indicat accesul la finanțare drept cel mai mare impediment în derularea

afacerilor.

209. Accesul dificil la finanțare pentru companiile din sector afectează în mod special

implementarea proiectelor inovaționale în cadrul activității de întreprinzător, din cauza gradului

înalt de risc investițional pe care îl implică. De regulă, companiile din horticultură, la fel ca orice

companie aflată la etapa inițierii afacerii sau demarării unor activități de afaceri noi, nu dispun de

active care ar putea servi ca garanție (gaj) la obținerea creditelor bancare și împrumuturilor de la

organizațiile de micro-finanțare.

210. În egală măsură, leasingul nu poate fi considerat un instrument de susținere a

proiectelor inovaționale ale companiilor din sector. Tradițional, leasingul oferă resurse pentru

mijloace fixe, pe când proiectele investiționale și cele inovaționale, în mod special în domeniul

horticol, implică costuri de altă natură, cum ar fi mijloace circulante și cheltuieli administrative. În

50

aceste condiții, crearea unor instrumente de finanțare adaptate și destinate proiectelor investiționale

în sectorul horticol este imperativă.

Programe de acces la resurse financiare pe termen lung

211. Recunoscând dificultățile instituțiilor financiare locale în atragerea resurselor

necesare creditării pe termen lung a proiectelor investiționale agricole, autoritățile statului au

contribuit la atragerea resurselor financiare internaționale:

1) Livada Moldovei Finanțarea directă de către instituțiile financiare internaționale a

instituțiilor bancare locale, care ulterior, acordă credite sectorului horticol;

2) PAC , Word Bank

3) Finanțarea de leasing și quasi-leasing prin cadrul Programului 2KR și Programului

JNPGA de Susținere și Dezvoltare a Sectorului IMM finanțate de Guvernul Japoniei.

Granturi pentru grupurile de producători

212. Proiectul Băncii Mondiale MAC-P, implementat de UCIMPA - până la 350000

USD, cofinanțare proprie de 50% din investiția eligibilă (Proiect extins până în anul 2021).

Fondul de dezvoltare a producătorilor agricoli (subvenționarea)

213. În prezent, cadrul legal al subvenționării este format din Legea nr. 276/2016 cu

privire la principiile subvenționării, Legea bugetului de stat anuală (determină mărimea fondului de

dezvoltare a agriculturii) și Hotărârea Guvernului nr. 455 din 21.06.2017 cu privire la repartizarea

fondului național de dezvoltare a agriculturii și a mediului rural.

214. Gestionarea fondului este atribuția Agenției de Intervenție și Plăți pentru

Agricultură.

215. Pentru anii 2018 și 2019 mărimea anuală a fondului constituie câte 900 mil. lei

anual.

Asocierea producătorilor agricoli este slab dezvoltată

216. Acest fapt îi lipsește pe producătorii agricoli de avantajul partajării unor cheltuieli

directe indirecte, cum ar fi plata și condițiile de plată pentru inputuri, constituire de loturi de

produse omogene, contractarea de servicii în procesul de producție, achiziția de motorină, investiții

comune la etapa de post-recoltare, marketing comun.

217. Lipsa asocierii face dificil și accesul la diverse activități sistematice de suport al

întreprinderilor, inclusiv consultanță în afaceri, suport în promovare, bugetare, management resurse

umane.

218. Astfel, pentru stimularea asocierii în grupuri de producători agricoli din domeniul

horticulturii este necesară inclusiv aprobarea unui pachet de acte normative care vor stimula

financiar asocierea în grupuri de producători a producătorilor horticoli, inclusiv prin:

1) completarea Regulamentului privind condițiile, ordinea și procedura de acordare a

mijloacelor Fondului National de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 455 din 21.06.2017 cu prevederi privind calificarea grupurilor de

producători drept producători agricoli;

2) majorarea plafonului de subvenționare pentru grupurile de producători până la 45

mil. lei cumulativ pentru 3 ani (câte 9 mil. de lei pentru fiecare membru).

III. ANALIZA SWOT

219. Analiza SWOT stabilește punctele tari, punctele slabe, oportunităţile și

constrîngerile, care permit determinarea direcţiilor strategice ale prezentului Program.

220. Puncte forte: a) Tradiții și experiență istorică în producerea horticolă;

b) Soluri și condiții climatice prielnice pentru producerea horticolă;

c) Avantaje logistice dat fiind proximitatea geografică de piețele UE și CSI;

d) Recunoașterea produselor horticole moldovenești pe piețele CSI;

e) Suport financiar și tehnic substanțial din partea Guvernului și a partenerilor de dezvoltare,

f) Comerț liberalizat cu UE, Turcia, Europa de Sud-Est și țările CSI.

51

221. Puncte slabe:

a) Pondere mică a produselor horticole de calitate înaltă rezultată din lipsa infrastructurii de

pre-răcire, refrigerare, sortare și ambalare; soiuri învechite, cotă mică a livezilor intensive/super-

intensive și specialiști agricoli și muncitori calificați insuficient;

b) Tehnologii agricole învechite – rezultă din acces limitat la inovații și acces limitat la finanțe;

c) Dificultăți la consolidarea terenurilor – din cauza barierelor regulatorii și lipsei stimulării

pentru schimb de terenuri (taxarea schimbului terenurilor, servicii cadastrale locale neadecvate,

etc.);

d) Inabilitatea de a efectua livrări planificate anul împrejur rezultată din lipsa depozitelor cu

răcire și cooperare limitată dintre producători;

e) Acces limitat la surse durabile de apă pentru irigare

f) Acces problematic și costisitor la rețelele electrice și de gaz natural;

g) Lipsa cooperării dintre producători – preponderent din cauza unei combinații de factori

istorici dar și din cauza lipsei stimulentelor juridice și financiare și modelelor exemple;

h) Acces limitat la informația despre piețele internaționale – din cauza aptitudinilor lingvistice

și de marketing reduse, contactelor limitate cu cumpărătorii străini, “inerției” în orientarea afacerilor

aproape exclusiv spre CSI;

i) Insuficiența coordonării și planificării strategice a activităților de marketing dintre

autoritățile publice, asociațiile producătorilor și exportatori;

j) Dificultăți în asigurarea cu forță de muncă calificată și sezonieră;

k) Lipsa brandingului și a strategiei de promovare a produselor horticole.

222. Oportunităţile pentru implementarea Programului sînt:

a) Creșterea cererii globale și regionale de produse horticole cu ritmuri lente pe piețe

tradiționale și cu ritmuri majorate pe piețe asiatice;

b) Creșterea cererii pentru produse horticole ecologice.

223. Constrîngerile/riscurile pentru implementarea prezentului Program sînt:

a) Dependența înaltă a sectorului de piața Federației Ruse;

b) Reducerea disponibilității resurselor de apă pentru irigare condiționată de

schimbările climatice și gestionarea inechitabilă a apelor transfrontaliere;

c) Pierderi de la variațiile extreme a condițiilor climaterice;

d) Reducerea disponibilității forței de muncă în sectorul horticol dat fiind competiția cu

alte sectoare ale economiei, emigrarea.

IV. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE PROGRAMULUI

Secțiunea 1. Obiectivele generale ale prezentului Program

224. Scopul prezentului Program constă în sporirea competitivității și rezilienței

sectorului horticol prin creșterea valorii producției și aprofundarea integrării lanțului valoric pentru

a contribui la dezvoltarea durabilă a mediului rural.

225. Implementarea prezentului Program până în anul 2026 prevede realizarea

următoarelor obiective generale:

1) acces îmbunătățit la piețe;

2) dezvoltarea accelerată prin investiții și inovare;

3) forța de muncă competitivă;

4) mediu de afaceri competitiv.

Secțiunea 2. Obiectivele specifice ale prezentului Program

226. Obiectiv general 1. Acces îmbunătățit la piețe

1) Obiectivul specific 1.1. Eliminarea sau reducerea barierelor tarifare și netarifare

pentru exportul de produse horticole

52

Măsuri necesare:

a) Reducerea barierelor tarifare pentru exportul de produse horticole, realizată prin:

- Negocierea cotelor majorate pentru exportul către UE a produselor horticole în stare proaspătă

(prune, struguri de masă) și altor noi specii (cireșe, caise);

- Negocierea cotelor majorate pentru exportul de nuci în regim preferențial către Turcia;

- Semnarea acordurilor de facilitare a comerțului cu produse horticole cu Egiptul (mere, nuci, etc.);

a) Reducerea barierelor netarifare pentru exportul de produse horticole;

b) Semnarea cu țările din ASIA (India, Vietnam, Venezuela) și Extremul Orient (Irak,

Arabia Saudită) a acordurilor de cooperare în domeniul fitosanitar, inclusiv efectuarea analizei

riscului fitosanitar pentru principalele grupe de produse horticole;

c) Eliminarea listei exportatorilor acceptați de produse de origine vegetală la exportul

în Federația Rusă (sau extinderea numărului de producători și grupurilor de producători incluși în

listă);

d) Efectuarea Analizei Riscului Fitosanitar pentru principalele categorii de material

săditor exportat (Malus, Juglans, Prunus) pentru menținerea accesului la piețele de export;

e) Negocierea accesului la piața UE pentru materialul de înmulțire și săditor viticol;

f) Elaborarea foilor de parcurs pentru exportul de produse horticole pentru piețe noi

(India, Egipt, China, Irak, Vietnam);

g) Analiza periodică a barierelor tarifare și netarifare pentru exportul produselor

horticole.

2) Obiectivul specific 1.2. Dezvoltarea instrumentelor de sprijin financiar și

informațional pentru exportatori

Măsuri necesare:

a) Elaborarea unui plan multianual de promovare a produselor horticole pe piețele-țintă

pentru coordonarea priorităților și planificării resurselor bugetare;

b) Elaborarea și implementarea programului permanent de dezvoltare a capacităților de

management în domeniul exporturilor (Academia exportatorilor);

c) Organizarea cursurilor anuale pentru reprezentanții corpului diplomatic moldovenesc

peste hotare în domeniul economic / comercial pentru a oferi informații despre avantajele

comparative ale Republicii Moldova în sectorul horticol și asigurarea serviciilor de mediere cu

materiale promoționale corespunzătoare;

d) Continuarea stimulării activităților de promovare pe piețele externe prin Fondul

Național de Dezvoltarea a Agriculturii și Mediului Rural a activităților de promovare pe piețele

externe a produselor horticole;

e) Elaborarea studiilor sectoriale pentru sub-sectoarele horticole pentru a informa rapid

sectorul despre tendințele piețelor de export și diversificarea exportului;

f) Elaborarea conceptului de utilizarea în sinergie a brandului de țară „Moldova – un

gust deosebit” pentru toate activitățile de promovare a produselor horticole;

g) Îmbunătățirea schimbului de date dintre Ministerul Agriculturii Dezvoltării

Regionale și Mediului, Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, Biroul Național de

Statistică și Agenția Servicii Publice (Componenta/Departamentul Cadastru);

h) Facilitarea unui schimb de date mai amplu și rapid de indicatori statistici relevanți

domeniului horticol în vederea eficientizării monitorizării implementării politicilor din domeniu.

3) Obiectivul specific 1.3. Promovarea consumului intern de produse horticole

Măsuri necesare:

a) Elaborarea cadrului normativ pentru implementarea Legii cu privire la controlul de

conformitate cu cerințele de calitate pentru fructele și legumele proaspete;

b) Crearea bazei de date cu privire la agenții economici din lanțul comercial;

c) Aprobarea programelor naționale de promovare a consumului de produse horticole

autohtone și stimularea participării producătorilor horticoli la realizarea acestor programelor;

d) Implementarea în instituțiile de învățământ a Programului ”Un fruct pe zi”;

53

e) Implementarea Programului ”Consumă produse horticole autohtone”.

4) Obiectivul specific 1.4. Dezvoltarea agriculturii ecologice

Măsuri necesare:

a) Aprobarea proiectului de lege privind producția agroalimentară ecologică și

etichetarea produselor ecologice;

b) Elaborarea Programului de dezvoltare a agriculturii ecologice în domeniul horticol;

c) Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru măsurile de conversie a plantațiilor cu

producție necompetitivă pentru piață în stare proaspătă;

d) Stimularea agriculturii ecologice în domeniul horticol prin intermediul Fondului

Național de Dezvoltarea a Agriculturii și Mediului Rural.

227. Obiectiv general 2. Dezvoltarea accelerată prin investiții și inovare

1) Obiectiv specific 2.1. Facilitarea accesului la inputuri de calitate

Măsuri necesare:

a) Crearea unui parteneriat cu asociațiile de profil privind facilitarea testării în

condițiile țării a soiurilor noi de plante specii horticole, asociațiilor soi/portaltoi și diferitor hibrizi;

b) Finalizarea reabilitării sistemului de producere a materialului săditor viticol cu valori

biologice superioare;

c) Elaborarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea sistemului de producere a

materialului săditor horticol și bacifer cu valori biologice superioare;

d) Extinderea domeniului de înregistrare a produselor de uz fitosanitar deja înscrise în

Registrul de Stat al produselor de uz fitosanitar și al fertilizanților pentru a corespunde cu domeniul

de înregistrare în UE (după modelul procedurii de recunoaștere);

e) Modificarea Legii cu privire la produsele de uz fitosanitar și la fertilizanți pentru

operaționalizarea aplicării noțiunii de „utilizare minoră” după modelul UE.

2) Obiectiv specific 2.2. Dezvoltarea infrastructurii de producere

Măsuri necesare:

a) Elaborarea studiilor de fezabilitate a reabilitării sistemelor centralizate de irigare,

inclusiv identificarea modalităților de atragere a fondurilor publice și private;

b) Suportul investițiilor în infrastructura fizică aferentă exploatațiilor agricole.

3) Obiectivul specific 2.3. Modernizarea/eficientizarea tehnologiilor de producere,

inclusiv pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra producției horticole

Măsuri necesare:

a) Modernizarea și asigurarea activității sistemului de antigrindină pentru toată

suprafața republicii;

b) Facilitarea irigării terenurilor noi pentru culturi horticole în vederea atenuării

efectelor negative ale secetei;

c) Stimularea înființării plantațiilor multianuale intensive cu gama sortimentală

solicitată pe piețele regionale și materialul săditor de categorii biologice înalte;

d) Susținerea în continuare a defrișării plantațiilor multianuale îmbătrânite pentru

prevenirea răspândirii bolilor și dăunătorilor;

e) Stimularea creării spațiilor protejate (sere, solarii) pentru producerea legumelor;

f) Susținerea modernizării bazei tehnico-materiale prin continuarea subvenționării

tehnicii agricole;

g) Susținerea în continuare a implementării și certificării sistemelor de management a

fermelor și unităților de procesare conform standardelor internaționale GLOBALGAP, ISO 2000,

HACCP, etc.;

h) Crearea unui parteneriat între ANSA și fermierii deținători de stații meteo pentru

facilitarea schimbului de date privind prognozarea mai eficientă a dezvoltării bolilor și detectarea

timpurie (early warning & detection) a obiectelor de carantină;

i) Implementarea Registrului digital horticol;

54

j) Monitorizarea continuă a eficienței și perfecționarea mecanismului de asigurare

subvenționată a riscurilor de producție în agricultură.

4) Obiectivul specific 2.4. Facilitatea integrării lanțului valoric a produselor horticole

Măsuri necesare:

a) Stimularea dezvoltării infrastructurii post-recoltare a produselor horticole, prin:

- Sporirea capacităților de depozitare frigorifică;

- Sporirea capacităților de sortare și ambalare;

b) Crearea unor modele de afaceri de producere a fructelor pentru procesare;

c) Crearea unor modele de afaceri de producere a legumelor pentru procesare;

d) Îmbunătățirea măsurilor de sprijin din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii

și a Mediului Rural în vederea includerii sistemelor de producere în bază de contract în calitate de

beneficiari eligibili de subvenții;

e) Integrarea serviciilor de extensiune în sistemele de producere în bază de contract;

f) Extinderea măsurilor eligibile pentru Măsura 5. Servicii de consultanță și formare

din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a Mediului Rural în vederea dezvoltării

grupurilor de producători și parteneriatelor pe lanțul valoric al produselor horticole;

g) Introducerea pentru grupurile de producători a unor mecanisme de stimulare mai

accentuate cum ar fi: (i) cumulare cu rată descrescândă a plafoanelor maxime de subvenționare

aferente fiecărui membru; și (ii) introducerea de stimulente fiscale la plata impozitelor (pe venit, pe

imobile, funciare).

228. Obiectiv general 3. Crearea forței de muncă competitive

1) Obiectivul specific 3.1. Racordarea sistemului educațional și de extensiune rurală

la prioritățile sectorului

Măsuri necesare:

a) Introducerea sistemului de studii superioare integrate în domeniul științe agricole

prin modificarea Codului Educației;

b) Actualizarea Nomenclatorului domeniilor de formare profesională și al specialităților

în învățământul superior în funcție de cererea pieței muncii;

c) Actualizarea Cadrului Național al calificărilor privind matricele competențelor

profesionale în funcție de cererea pieței muncii;

d) Ajustarea matricelor competențelor profesionale din planurile de învățământ și

programelor analitice;

e) Actualizarea și coordonarea Planurilor Strategice de Dezvoltare a instituțiilor din

domeniul educației, științei și inovării în concordanță cu necesitățile pieței muncii, inclusiv prin

implicarea asociațiilor de profil și sectorului privat;

f) Stimularea parteneriatelor educaționale instituție de învățământ-companie privată

pentru actualizarea curriculumului horticol, organizarea și implementarea stagiilor eficiente de

practică și alte forme de instruire care promovează conceptul “instruirii la locul de muncă” a

viitorilor specialiști;

g) Modernizarea bazei tehnico-materiale și de instruire a instituțiilor educaționale

relevante sectorului horticol;

h) Calificarea continuă a cadrelor didactice care ar duce la implementarea metodelor

moderne de instruire participative, implicarea tehnologiilor informaționale, digitale;

i) Dezvoltarea serviciilor de formare continuă a specialiștilor în sectorul horticol în

cadrul instituțiilor din domeniul educației, științei și inovării prin elaborarea și implementarea

cursurilor de scurtă durată, de formare continuă;

j) Reconceptualizarea sistemului de extensiune rurală prin orientarea la cerințele

specifice ale fiecărui sub-sector în parte.

2) Obiectivul specific 3.2. Racordarea sistemului de cercetare la prioritățile sectorului

Măsuri necesare:

55

a) Ajustarea activităților din sfera științei și inovării finanțate din contul mijloacelor

bugetului de stat la prioritățile sectorului horticol;

b) Elaborarea studiul constrângerilor participării sectorului privat în activitățile din

sfera științei și inovării în sectorul horticol;

c) Crearea unei platforme digitale pentru diseminarea rezultatelor activităților de

extensiune rurală și din sfera științei și inovării finanțate din contul mijloacelor bugetului de stat.

229. Obiectiv general 4. Dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv

1) Obiectivul specific 4.1. Perfecționarea cadrului legal

Măsuri necesare:

1. Îmbunătățirea cadrului legal în vederea simplificării procedurilor și diminuării costurilor legate

de schimbul/ consolidarea terenurilor;

2. Elaborarea Hotărârii de Guvern privind folosirea apelor subterane în scop de irigație, conform

prevederilor art. 45 alin (2) din Legea apelor, nr. 272/2011;

3. Analiza post-ante a cadrului legal privind utilizarea în comun a resurselor de apă de suprafață;

4. Actualizarea Regulamentului sanitar privind limitele maxime admise de reziduuri ale produselor

de uz fitosanitar din sau de pe produse alimentare și hrană de origine vegetală și animală pentru

animale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1191/2010;

5. Elaborarea unui sistem informațional pentru informarea operativă a exportatorilor privind

modificările limitelor maxime admise în principalele piețe-ținte.

2) Obiectivul specific 4.2. Modernizarea și consolidarea cadrului instituțional

Măsuri necesare:

a) Analiza ex-ante a elaborării Legii cu privire la horticultură în vederea relevării necesității

creării Oficiului Horticol și a Fondului de dezvoltare a Horticulturii, precum și definirea

conceptului legal (criteriilor de determinare) de mic producător horticol (ex. suprafață, volum

de producție, metode de producere, etc.);

b) Îmbunătățirea măsurilor de sprijin din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a

Mediului Rural în vederea includerii Asociațiilor utilizatorilor de apă în calitate de beneficiari

eligibili de subvenții;

c) Modificarea și completarea Legii nr. 312/2013 privind grupurile de producători și asociațiile

acestor în vederea extinderii conceptului de grup de producători;

d) Îmbunătățirea măsurilor de sprijin din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și a

Mediului Rural în vederea stimulării asocierii producătorilor agricoli.

V. ETAPELE ȘI TERMENELE DE IMPLEMENTARE

230. Implementarea Programului este preconizată pentru perioada anilor 2020-2026 și se

va realiza în două etape:

1) etapa I – anii 2020-2023;

2) etapa a II-a – anii 2024-2026.

231. În scopul implementării acestui Program, a fost elaborat Planul de acțiuni pentru anii

2020-2026, care la finele etapei I de implementare, va fi revizuit și actualizat.

VI. ESTIMAREA COSTURILOR

232. Prognoza investițiilor necesare pentru modernizarea infrastructurii din sectorul

horticol pentru anii 2020-2026 este prezentată în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 48

Investițiile în dezvoltarea infrastructurii de producere a sectorului horticol

Specificare Anii

Total

În

mediu

pe an 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

56

Investiții la procurarea tehnicii agricole, mln. MDL 60.3 62.5 64.6 66.8 69.1 71.3 73.6 468.2 66.9

Subvenționarea investițiilor în tehnică, mln. MDL 15.1 15.6 16.2 16.7 17.3 17.8 18.4 117.1 16.7

Costuri pentru defrișarea plantațiilor multianuale bătrâne,

mln. MDL 88.5 88.3 83.0 78.0 73.0 68.2 63.6 542.6 77.5

Subvenționarea defrișării plantațiilor multianuale bătrâne,

mln. MDL 40.2 40.1 37.7 35.4 33.2 31.0 28.9 246.6 35.2

Investiții în modernizarea infrastructurii de producere

(drumuri, rețele), mln. MDL 182.7 177.6 184.8 184.2 193.7 214.1 182.5 1,319.7 188.5

Subvenționarea investițiilor infrastructurii de producere

(rețele, drumuri), mln. MDL 76.1 74.0 77.0 76.7 80.7 89.2 76.1 549.9 78.6

Total Investiții infrastructura de business - sector horticol,

mln. MDL 331.5 328.4 332.5 329.0 335.8 353.6 319.7 2,330.4 332.9

Total subvenții infrastructura de business - sector horticol,

mln. MDL 131.4 129.7 130.9 128.9 131.2 138.0 123.4 913.5 130.5

Pentru modernizarea infrastructurii de business a sectorului horticol autohton pentru anii

2020-2026 sunt necesare estimativ 2,330.4 milioane lei, dintre care 913.5 milioane lei vor constitui

subvențiile la compensarea unei părți a investițiilor.

Sectorul horticol este un sector dinamic, care permanent se modernizează și necesită investiții

colosale pentru sporirea competitivității lui. În tabelul de mai jos se propune spre analiză programul

de modernizare și dezvoltare a sectorului horticol prin implementarea investițiilor în tehnologii și

operații post recoltare pentru sporirea competitivității sectorului autohton.

Tabelul nr. 49

Dezvoltarea sectorului horticol prin intermediul investițiilor în RM, ani 2020-2026

Specificare Anii

Total În mediu

pe an 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Necesarul de investiții în sectorul horticol

(producere), mln. MDL 818.7 852.9 887.8 923.5 960.0 997.3 1,035.5 6,475.8 925.1

Subvenționarea investițiilor în plantații

multianuale, mln. MDL 221.9 230.4 239.1 248.1 257.3 266.7 276.4 1,740.0 248.6

Total investiții în infrastructura post-

recoltare proaspătă, mln. MDL 892.1 790.9 809.1 745.5 778.9 914.6 525.1 5,456.1 779.4

Subvenționarea investițiilor în frigidere și

case de ambalare, mln. MDL 296.5 262.7 268.7 247.4 258.5 303.7 173.8 1,811.3 258.8

Necesarul de investiții în capacitatea de

procesare, mln. MDL 116.7 132.5 151.0 172.7 198.4 228.7 264.8 1,264.8 180.7

Subvenționarea investițiilor în unități de

procesare, mln. MDL 29.2 33.1 37.7 43.2 49.6 57.2 66.2 316.2 45.2

Valoarea totală a investițiilor sector

horticol, mln. MDL 1,827.5 1,776.3 1,847.9 1,841.7 1,937.2 2,140.6 1,825.4 13,196.7 1,885.2

Subvenționarea investițiilor în sector

horticol, mln. MDL 547.6 526.2 545.6 538.7 565.4 627.6 516.4 3,867.5 552.5

Pentru dezvoltarea durabilă a sectorului horticol autohton pentru anii 2020-2026 sunt necesare

estimativ 13,197 milioane lei, dintre care 3,896 milioane lei vor constitui subvențiile la

compensarea unei părți a investițiilor.

Tabelul nr. 50

Direcțiile de investiții pentru dezvoltarea sectorului horticol pentru ani 20120-2026

Specificare

Total finanțare pe sector

Investiții Subvenții

Suma % Suma %

pro

duce

re

Înființarea plantațiilor multianuale (23.4 mii ha), mln. MDL 4,239 27.3% 912 19.1%

Investiții în irigare (192 mii ha), mln. MDL 1,245 8.0% 415 8.7%

Investiții la procurarea tehnicii agricole, mln. MDL 468 3.0% 117 2.4%

57

Costuri pentru defrișarea plantațiilor multianuale bătrâne, mln. MDL 543 3.5% 247 5.2%

Investiții modernizare infrastructură producere (drumuri, rețele), mln. MDL 1,320 8.5% 550 11.5%

Crearea spațiilor protejate pentru producerea legumelor (360 ha), mln. MDL 992 6.4% 414 8.6%

infr

astr

uct

ura

po

st-

reco

ltar

e

Investiții în infrastructura post-recoltare, mln. MDL 6,721 43.3% 2,128 44.5%

depozite frigorifice noi (360 mii tone), mln. MDL 3,296 21.2% 1,094 22.9%

asamblarea de case pentru ambalare (58.5 mii tone), mln. MDL 459 3.0% 153 3.2%

modernizarea depozitelor frigorifice vechi (110 mii tone), mln. MDL 617 4.0% 206 4.3%

depozite specializate pentru producția horticolă (151 mii tone), mln. MDL 1,084 7.0% 359 7.5%

investiții în procesare și diversificare produselor derivate, mln. MDL 1,265 8.1% 316 6.6%

Total - sector horticol 15,527 100.0% 4,781 100.0%

Pentru dezvoltarea sectorului horticol pentru perioada anilor 2020-2026 mediul de afacere va

investi cca. 15,527 milioane lei, dintre care 69.2% din sumă vor fi asigurate de antreprenori

(capitalizarea profitului și atragerea împrumuturilor din liniile de creditare internaționale) și 30.8%

vor fi compensate din subvenții (4,781 milioane lei).

Investițiile pentru modernizarea infrastructurii de producere va fi utilizată și pentru alte

sectoare ale agriculturi în cadrul întreprinderilor beneficiare. Aceste investiții sunt necesare în

primul rând pentru logistica rapidă și inofensivă pentru calitatea producției horticole transportate.

PDH va avea un impact pozitiv în dezvoltarea sectorului horticol, unde în tabelul de mai jos

au fost cuantificate impactul estimativ al implementării acestui program.

Tabelul nr. 51

Estimarea impactului pentru horticultură în RM, ani 2020-2026

Specificare Anii

Total În mediu

pe an 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondul salarizare operații manuale în horticultură,

mln. MDL 5,113.8 5,086.1 5,078.3 5,061.3 5,068.2 5,066.1 5,071.4 35,545.2 5,077.9

Profitul brut comercializare producției horticole -

total, mln. MDL 5,623.4 6,119.3 6,592.7 7,032.0 7,535.3 8,035.6 8,402.2 49,340.4 7,048.6

în stare proaspătă din câmp 1,876.3 2,042.6 2,114.3 2,186.1 2,291.6 2,388.4 2,471.7 15,371.0 2,195.9

în stare proaspătă din depozite / frigidere 3,478.0 3,789.1 4,169.3 4,510.9 4,877.1 5,240.9 5,473.0 31,538.5 4,505.5

la procesare 269.0 287.5 309.1 335.0 366.5 406.2 457.5 2,430.9 347.3

Valoarea exporturilor producției horticole, mln.

USD 330.1 361.1 393.9 433.4 474.0 518.5 565.8 3,076.8 439.5

Profitul generat la un leu de investiții, lei 3.08 3.44 3.57 3.82 3.89 3.75 4.60 3.74 3.74

Profitul generat la un leu de subvenții, lei 10.27 11.63 12.08 13.05 13.33 12.80 16.27 12.76 12.76

Indiscutabil este faptul, sectorul horticol autohton este un sector complex și constituit din

mulți actori, care sunt implicați de la producere (entități agricole producătoare de materie primă) și

agenți economice care dezvoltă operațiile post-recoltare sau facilitează crearea de valoare adăugată.

Facilitarea dezvoltării și modernizării sectorului horticol din Republica Moldova prin

compensarea investițiilor prin acordarea de subvenții este important de implementat și de accelerat

în special investițiile în operații post-recoltare, deoarece permite crearea de avantaje competitive

pentru fructe și legume și de a concura pe piețele de export. Totodată, pentru subvențiile debursate

la dezvoltarea sectorului horticol se estimează, că în mediu se obține suplimentar 12.76 lei, ceea ce

este estrem de important pentru țară și pentru dezvoltarea zonelor rurale.

Sectorul horticol este unul de bază pentru crearea locurilor de muncă în zonele rurale în

comparație cu alte ramuri ale agriculturii extensive (culturi de câmp). În dependență de gama

sortimentală, de soiurile de fructe și legume cultivate permite de a asigura un conveier de recoltarea

și utilizare cât mai uniformă a forței de muncă pe parcursul anului. Promulgarea Legii privind

angajații zilieri va facilita perfecționarea raportului dintre producători și muncitori, iar anual pentru

asigurarea activității operaționale în sectorul horticol, care estimativ permite populației de la sate să

58

diversifice câștigurile cu peste 5.08 miliarde de lei (muncitori sezonieri), ceea ce este important

pentru oamenii de la sate, reducerea migrației și dezvoltarea durabilă a satelor moldovenești.

VII. PROCEDURILE DE MONITORIZARE, EVALUARE ȘI RAPORTARE

Activitatea de monitorizare se va exercita în trei moduri:

a) monitorizarea anuală, ce presupune raportarea detaliată pe perioada unui an, pentru

aprecierea impactului care a fost determinat conform sarcinilor pe termen mediu;

b) raportarea periodică a rezultatelor pe etape distincte;

c) monitorizarea și raportarea finală asupra realizării obiectivelor Programului pe perioada

integrală.

Primul raport de evaluare va fi elaborat la mijlocul implementării Programului, odată cu

expirarea termenului stabilit pentru realizarea obiectivelor intermediare (2023).

Sistemul general de monitorizare și evaluare va fi dezvoltat într-o manieră consecventă, fiind

aliniat procesului de raportare privind realizarea Strategiei Naționale de dezvoltare agricolă și rurală

pentru anii 2014-2020,

Rapoartele de monitorizare și evaluare vor avea un caracter deschis și vor fi plasate pe pagina

web a organelor abilitate cu dreptul de monitorizare/evaluare. Ministerul Agriculturii,. Dezvoltării

Regionale și Mediului prin intermediul contactelor directe, al mass-media și paginii web a

Ministerului, va informa societatea civilă despre progresul realizat și modalitățile de implicare

comună pentru implementarea Programului, asigurând desfășurarea unui proces transparent și

participativ de interacțiune a tuturor actorilor implicați în monitorizarea și evaluarea Strategiei. De

asemenea, Ministerul va oferi informații partenerilor din țară și de peste hotare privitor la realizarea

Programului.

59

Anexe

Anexa 1

Prognoza dezvoltării sectorului fructe sămânțoase în RM, anii 2013-2026

Sursa: în baza datelor BNS și calculelor grupului de autori

Prognoza balanței de utilizare pentru fructe sămânțoase în RM, anii 2019-2026


Dezvoltarea sectorului pentru fructe sămânțoase în RM, anii 2019-2026

Specificare 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Suprafața totală cu fructe sămânțoase, mii ha 66.30 59.20 65.32 62.08 60.35 61.70 62.02 59.71 57.29 54.75 52.38 50.17 48.11 46.19

Suprafața pe rod, mii ha 55.50 47.00 57.41 55.83 56.20 56.20 55.08 53.18 50.81 48.25 45.83 43.57 41.44 39.46

Recolta globală de fructe sămânțoase, mii tone 313.5 376.5 316.0 419.1 495.7 673.7 602.8 682.2 725.8 764.6 804.5 845.5 887.3 930.2

Productivitatea culturilor fructe sămânțoase, t/ha 5.60 7.94 5.46 7.45 8.77 11.99 10.94 12.83 14.28 15.85 17.55 19.41 21.41 23.57

Înființarea livezilor noi extensive, mii ha 0.96 0.39 0.09 0.06 0.01 0.01 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Înființarea livezilor noi semi-intensive, mii ha 0.41 0.46 0.24 0.16 0.10 0.12 0.11 0.11 0.11 0.10 0.10 0.10 0.09 0.09

Înființarea livezilor noi intensime, mii ha 0.09 0.13 0.05 0.06 0.10 0.14 0.17 0.19 0.22 0.24 0.27 0.29 0.32 0.34

Defrișarea livezilor bătrâne, mii ha 0.45 0.53 0.71 2.49 2.35 2.47 2.59 2.72 2.86 2.71 2.58 2.45 2.33 2.21

Soldul plantării livezilor 1.00 0.45 -0.33 -2.20 -2.14 -2.20 -2.31 -2.42 -2.53 -2.37 -2.21 -2.06 -1.92 -1.78

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Producție 313.5 376.5 316.0 419.1 495.7 673.7 602.8 682.2 725.8 764.6 804.5 845.5 887.3 930.2

Import 0.9 0.8 1.1 2.1 1.0 1.0 0.9 0.9 0.9 0.8 0.8 0.8 0.7 0.7

Variația stocurilor

Total resurse 314.4 377.3 317.1 421.3 496.7 674.7 603.7 683.1 726.6 765.4 805.3 846.2 888.1 930.9

Export 194.3 117.5 97.8 131.3 237.4 235.3 331.9 399.3 429.9 455.0 480.3 505.8 531.1 555.3

din câmp 53.4 115.0 140.8 140.9 135.5 136.4 136.2 125.8 149.3

din depozite frigorifice 181.9 217.0 258.4 289.1 319.5 343.9 369.6 405.3 406.0

Prelucrarea 56.8 160.6 115.6 178.9 146.0 325.0 156.2 167.2 178.9 191.4 204.8 219.1 234.4 250.9

Pierderi 2.4 3.8 3.2 2.3 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 3.0

Consumul personal al populației 60.9 95.5 100.5 108.8 111.3 112.5 113.6 114.7 115.9 117.0 118.2 119.4 120.6 121.8

inclusiv din depozite frigorifice 24.4 38.2 40.2 43.5 44.5 47.2 48.2 48.7 49.1 49.6 50.1 50.6 51.1 51.7

Total utilizări 314.4 377.3 317.1 421.3 496.7 674.7 603.7 683.1 726.6 765.4 805.3 846.2 888.1 930.9

Balanța comercială - export față import 193.4 116.6 96.6 129.2 236.4 234.2 331.0 398.4 429.1 454.2 479.5 505.0 530.3 554.5

Elementele balanței

Resurse

Utilizări

Fructe sămânțoase, mii tone

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondarea plantațiilor cu fructe sămânțoase extensive, ha 279.70 301.20 322.70 344.20 365.70 387.20 408.70 430.20 2,559.90 365.70

Necesarul de investiții în plantații extensive, mln. MDL 117.95 131.77 145.60 159.42 173.24 187.06 200.89 214.71 1,212.68 173.24

Subvenționarea investițiilor în plantații multianuale, mln. MDL 18.59 20.93 23.27 25.60 27.94 30.28 32.62 34.95 195.59 27.94

Fondarea plantațiilor cu fructe sămânțoase extensive, ha 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

Necesarul de investiții în plantații extensive, mln. MDL 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00


Fondarea plantațiilor cu fructe sămânțoase extensive, ha 114.70 111.20 107.70 104.20 100.70 97.20 93.70 90.20 704.90 100.70

Necesarul de investiții în plantații extensive, mln. MDL 22.24 21.56 20.89 20.21 19.53 18.85 18.17 17.49 136.70 19.53


Fondarea plantațiilor cu fructe sămânțoase extensive, ha 165.00 190.00 215.00 240.00 265.00 290.00 315.00 340.00 1,855.00 265.00

Necesarul de investiții în plantații extensive, mln. MDL 95.71 110.21 124.71 139.21 153.71 168.21 182.71 197.22 1,075.98 153.71


Capacitatea frigiderelor utilizată pentru fructe sămânțoase, mii tone 210.98 252.42 283.05 313.48 337.88 363.55 399.30 399.97 X 308.67

Capacitatea nouă necesară de construit, mii tone 29.08 41.44 30.63 30.43 24.40 25.67 35.75 0.68 188.99 27.00

Necesarul de investiții în capacități noi de frigidere, mln. MDL 340.25 484.86 358.38 355.98 285.52 300.38 418.22 7.90 2,211.23 315.89

Capacitatea caselor de ambalare dotate cu linii, etc., mii tone 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 6.00 42.00 6.00

Capacitatea caselor de ambalare dotate cu linii, etc., mln. MDL 46.8 46.8 46.8 46.8 46.8 46.8 46.8 46.8 327.60 46.80

Capacitatea necesară de modernizat, mii tone 5.46 6.33 7.57 8.49 9.40 10.14 10.91 11.98 64.82 9.26

Capacitatea necesară de modernizat, mln. MDL 26.60 30.86 36.92 41.40 45.85 49.41 53.17 58.40 316.00 45.14

Total investiții în infrastructura post-recoltare proaspătă, mln. MDL 413.65 562.51 442.10 444.17 378.17 396.59 518.19 113.10 2854.83 407.83

Subvenționarea investițiilor în frigidere și case de ambalare, mln. MDL 137.88 187.50 147.37 148.06 126.06 132.20 172.73 37.70 951.61 135.940

Utilizare pentru procesare, mii tone 156.22 167.16 178.86 191.38 204.77 219.11 234.44 250.86 1446.57 206.65

Capacitatea nouă necesară de construit, mii tone 10.94 11.70 12.52 13.40 14.33 15.34 16.41 94.64 13.52

Necesarul de investiții în capacitatea de procesare, mln. MDL 53.31 57.04 61.03 65.31 69.88 74.77 80.00 461.35 65.91

Subvenționarea investițiilor în unități de procesare, mln. MDL 13.33 14.26 15.26 16.33 17.47 18.69 20.00 115.34 16.48

Valoarea totală a investițiilor în sub-sectorul fructelor, mln. MDL 531.6 747.6 644.7 664.6 616.7 653.5 793.8 407.8 4,528.9 647.0

Subvenționarea investițiilor în sub-sectorul fructelor, mln. MDL 156.5 221.8 184.9 188.9 170.3 179.9 224.0 92.7 1,262.5 180.4

TotalÎn mediu

pe anSpecificare

Anii

60


Estimarea impactului pentru fructe sămânțoase în RM, anii 2019-2026


Anexa 2

Prognoza dezvoltării sectorului fructelor sâmburoase în RM, anii 2013-2026


Prognoza balanței de utilizare pentru fructe sâmburoase în RM, anii 2013-2026


Dezvoltarea sectorului pentru fructe sâmburoase în RM, anii 2019-2026

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondul salarizare operații manuale prod. fructelor sămânțoase, mln. MDL 1,276.6 1,229.0 1,179.2 1,132.6 1,083.6 1,042.9 1,000.1 960.2 7,627.45 1,089.64

Profitul brut de la comercializarea fructelor sămânțoase - total, mln. MDL 1,299.8 1,650.7 1,845.3 1,958.2 2,026.0 2,128.1 2,251.5 2,224.9 14,084.6 2,012.1

în stare proaspătă din câmp 408.2 620.8 712.1 716.3 700.2 707.4 709.0 675.2 4,841.1 691.6

în stare proaspătă din depozite frigorifice 860.4 996.4 1,097.3 1,203.6 1,284.8 1,376.9 1,495.7 1,499.6 8,954.2 1,279.2

la procesare 31.2 33.4 35.8 38.3 41.0 43.8 46.9 50.2 289.3 41.3

Valoarea exporturilor fructelor sămâțoase, mln. USD 50.7 57.9 62.2 66.5 71.1 76.2 81.5 87.2 502.7 71.8

Raportul de comercializare cantității de fructe din frigidere și câmp, % 44.0% 45.0% 46.6% 48.3% 49.0% 49.7% 51.4% 49.2%

Profitul generat la un leu de investiții, lei 2.45 2.21 2.86 2.95 3.29 3.26 2.84 5.46 3.11 3.11

Profitul generat la un leu de subvenții, lei 8.31 7.44 9.98 10.37 11.89 11.83 10.05 24.01 11.16 11.16

SpecificareAnii

TotalÎn mediu

pe an

Specificare 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Suprafața totală a fructelor sâmburoase, mii ha 41.10 36.20 42.03 42.16 42.52 43.20 42.81 42.67 42.75 42.94 43.19 43.51 43.89 44.34


Recolta globală fructe sâmburoase, mii tone 91.8 102.3 153.8 153.3 143.0 143.0 167.6 180.5 204.8 218.4 241.7 266.9 294.4 324.4

Productivitatea fructe sâmburoase, tone/ha 3.33 3.54 4.26 4.18 3.77 3.77 4.66 4.97 5.53 5.80 6.39 7.01 7.66 8.36

Înființarea livezilor noi, mii ha 1.52 1.33 1.15 1.35 1.10 0.65 0.66 0.68 0.69 0.70 0.72 0.73 0.75 0.76


Soldul plantării de fructe sâmburoase 1.29 1.05 0.78 0.05 -0.13 -0.35 -0.14 0.08 0.19 0.25 0.32 0.38 0.45 0.51

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Producție 91.8 102.3 153.8 153.3 143.0 143.0 167.6 180.5 204.8 218.4 241.7 266.9 294.4 324.4

Import 8.3 9.2 18.9 1.0 1.0 1.1 1.0 1.0 0.9 0.9 0.8 0.8 0.8 0.7

Variația stocurilor 0.5 0.5 0.5 0.5 0.6 0.6 0.6 0.6 0.6

Total resurse 100.1 111.5 172.7 154.3 144.0 144.6 169.1 182.0 206.3 219.9 243.1 268.3 295.8 325.7

Export 46.9 39.1 49.6 52.5 79.0 51.0 68.1 72.8 88.1 91.6 103.5 116.2 129.7 142.9

din câmp 13.0 23.1 22.8 33.1 31.6 38.5 46.2 54.7 62.9


Prelucrarea 14.3 17.8 22.3 11.7 11.3 28.2 32.4 37.3 42.9 49.3 56.7 65.2 75.0 86.3

Pierderi 2.0 2.0 2.0 2.0 1.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 2.0 3.0


Total utilizări 100.1 111.5 172.7 154.3 144.0 144.6 169.1 182.0 206.3 219.9 243.1 268.3 295.8 325.7


Elementele balanței

Resurse

Utilizări

Fructe sâmburoase, mii tone

61


Estimarea impactului pentru sectorul fructe sâmburoase în RM, anii 2019-2026


Anexa 3

Prognoza dezvoltării sectorului struguri de masă în RM, anii 2013-2026


Prognoza balanței de utilizare pentru struguri de masă în RM, anii 2013-2026

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondarea plantațiilor cu fructe sâmburoase, ha 663.0 676.3 689.8 703.6 717.7 732.0 746.6 761.6 5,027.5 718.22

Necesarul de investiții în plantații multianuale, mln. MDL 99.62 101.61 103.65 105.72 107.83 109.99 112.19 114.43 755.42 107.92


Capacitatea frigiderelor utilizată pentru sâmburoase, mii tone 40.00 45.00 50.00 55.00 60.00 65.00 70.00 75.00 X 55.00


Necesarul de investiții în capacități noi de frigidere, mln. MDL 68.25 68.25 68.25 68.25 68.25 68.25 68.25 68.25 477.75 68.25







Necesarul de investiții în capacitatea de procesare, mln. MDL 32.99 37.94 43.63 50.18 57.71 66.36 76.32 87.76 419.91 59.99

Subvenționarea investițiilor în unități de procesare, mln. MDL 8.25 9.49 10.91 12.54 14.43 16.59 19.08 21.94 104.98 15.00


Subvenționarea investițiilor în sub-sectorul fructelor, mln. MDL 64.9 67.2 69.8 72.5 75.6 78.9 82.5 86.5 533.0 76.1

Specificare TotalÎn mediu

pe an

Anii

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondul salarizare operații manuale producerea fructe sâmburoase, mln. MDL 1,209.4 1,205.5 1,207.7 1,219.0 1,226.2 1,241.3 1,252.2 1,265.0 8,617.0 1,231.0

Profitul brut de la comercializarea fructelor sâmburoase - total, mln. MDL 379.1 407.8 458.6 488.6 534.6 585.7 636.9 688.8 3,800.9 543.0


în stare proaspătă din depozite frigorifice 181.8 202.0 222.2 243.6 263.9 285.6 306.0 326.4 1,849.7 264.2

la procesare 16.2 18.6 21.4 24.7 28.4 32.6 37.5 43.1 206.4 29.5

Valoarea exporturilor fructelor sâmburoase, mln. USD 29.8 32.4 37.1 40.2 45.1 50.8 57.2 64.3 327.1 46.7

Raportul de comercializare cantității de fructe din frigidere și câmp, % 42.4% 42.8% 40.9% 41.3% 40.0% 38.7% 37.4% 36.1%




pe an

Anii

Specificare 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Suprafața totală a viilor struguri de masă, mii ha 19.20 20.50 19.90 19.90 19.50 19.30 19.40 19.46 19.59 19.78 20.03 20.35 20.73 21.18


Recolta globală struguri de masă, mii tone 87.0 94.4 84.7 86.7 108.7 125.9 120.0 146.0 150.4 160.6 171.3 182.8 195.1 208.4

Productivitatea struguri de masă, tone/ha 5.02 5.14 4.72 4.72 5.91 6.93 6.98 7.85 8.20 8.68 9.16 9.64 10.12 10.59

Înființarea viilor noi, mii ha 0.54 0.35 2.00 0.29 0.65 0.65 0.66 0.68 0.69 0.70 0.72 0.73 0.75 0.76

Defrișarea viilor bătrâne, mii ha 0.33 0.39 0.02 0.21 0.71 0.70 0.60 0.55 0.50 0.45 0.40 0.35 0.30 0.25

Soldul plantării viilor cu struguri de masă 0.21 -0.04 1.98 0.08 -0.05 -0.05 0.06 0.13 0.19 0.25 0.32 0.38 0.45 0.51

62


Dezvoltarea sectorului pentru struguri de masă în RM, anii 2019-2026


Estimarea impactului pentru sector struguri de masă în RM, anii 2019-2026


Anexa 4

Prognoza dezvoltării sectorului culturi nucifere în RM, anii 2013-2026

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Producție 87.0 94.4 84.7 86.7 108.7 125.9 120.0 146.0 150.4 160.6 171.3 182.8 195.1 208.4

Import 4.0 2.0 2.0 1.0 6.0 6.2 5.7 5.5 5.3 5.0 4.8 4.6 4.5 4.3

Variația stocurilor -1.0 1.0 0.2 2.0 -2.0 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.3

Total resurse 90.0 97.4 86.9 89.7 112.7 132.3 125.9 151.7 155.9 165.9 176.4 187.7 199.8 212.9

Export 37.5 50.4 40.9 46.7 78.7 81.9 91.7 116.7 120.2 129.4 139.1 149.6 160.9 173.1

din câmp 31.0 56.2 62.6 60.2 61.7 64.7 68.1 69.8 79.6


Prelucrarea 28.5 23.0 24.0 20.0 8.0 25.0 8.2 8.5 8.7 9.0 9.3 9.6 9.8 10.1

Pierderi 1.0 1.0 1.0 1.0 2.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0 1.0


inclusiv din depozite frigorifice 6.9 6.9 6.3 6.6 7.2 7.4 7.5 7.7 7.8 8.0 8.1 8.3 8.5 8.6

Total utilizări 90.0 97.4 86.9 89.7 112.7 132.3 125.9 151.7 155.9 165.9 176.4 187.7 199.8 212.9


Elementele balanțeiStruguri soiuri de masă, mii tone

Resurse

Utilizări

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondarea plantațiilor cu vie struguri de masă, ha 663.00 676.26 689.79 703.58 717.65 732.01 746.65 761.58 5,027.5 718.22



Capacitatea frigiderelor utilizată pentru struguri, mii tone 42.00 54.02 58.66 65.84 71.95 78.60 87.81 89.60 X 65.55

Capacitatea nouă necesară de construit, mii tone -2.07 4.86 5.29 5.68 5.93 6.14 6.24 6.34 40.48 5.78

Necesarul de investiții în capacități noi de frigidere, mln. MDL -28.19 66.34 72.21 77.53 80.94 83.81 85.18 86.54 552.55 78.94

Capacitatea caselor de ambalare dotate cu linii, etc., mii tone 3.00 3.00 3.00 3.00 1.50 1.50 1.50 1.50 15.00 2.14

Capacitatea caselor de ambalare dotate cu linii, etc., mln. MDL 26.33 26.33 26.33 26.33 13.16 13.16 13.16 13.16 131.63 18.80







TotalÎn mediu

pe an

AniiSpecificare

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondul salarizare operații manuale producerea strugurilor de masă, mln. MDL 469.5 471.0 474.1 481.1 487.2 497.4 506.7 517.7 3,435.2 490.75

Profitul brut de la comercializarea strugurilor de masă - total, mln. MDL 453.7 580.3 611.3 665.9 715.1 771.4 835.2 875.3 5,054.6 722.1


în stare proaspătă din depozite frigorifice 251.9 362.0 396.6 445.0 485.4 530.9 588.7 603.7 3,412.3 487.5

la procesare 30.9 31.8 32.8 33.8 34.8 35.8 36.9 38.0 243.9 34.8

Valoarea exporturilor strugurilor de masă, mln. USD 43.1 52.9 55.1 59.7 64.6 70.3 76.6 83.4 462.6 66.1

Raportul de comercializare cantității de struguri din frigidere și câmp, % 35.8% 42.3% 45.0% 47.1% 48.2% 49.1% 51.0% 49.0%




pe an

Anii

63


Prognoza balanței de utilizare pentru nuci în RM, anii 2013-2026


Dezvoltarea sectorului pentru culturi nucifere în RM, anii 2019-2026


Estimarea impactului pentru sector nucilor în RM, anii 2019-2026


Anexa 5

Prognoza dezvoltării sectorului culturi bacifere în RM, anii 2013-2026

Specificare 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Suprafața totală cu culturi nucifere, mii ha 14.00 24.20 25.22 27.19 29.00 30.80 31.20 32.15 33.14 34.15 35.20 36.28 37.39 38.54


Recolta globală nuci, mii tone 12.50 13.10 11.04 13.83 18.50 20.20 20.00 22.76 24.90 26.95 29.60 31.71 34.06 36.46

Productivitatea culturilor nucifere, tone/ha 2.06 0.88 0.70 0.84 0.94 0.96 1.03 1.14 1.18 1.21 1.26 1.30 1.35 1.39

Înființarea livezilor noi, mii ha 0.57 1.14 1.04 1.31 0.93 0.95 0.97 1.00 1.04 1.07 1.10 1.13 1.17 1.20


Soldul plantării livezilor 0.57 1.13 1.03 1.30 0.91 0.92 0.95 0.98 1.02 1.05 1.08 1.11 1.15 1.18

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Producție 12.50 13.10 11.04 13.83 18.50 20.20 20.00 22.76 24.90 26.95 29.60 31.71 34.06 36.46

Import 3.20 4.36 4.24 4.33 3.72 3.87 3.35 3.48 3.01 3.13 2.71 2.82 2.44 2.54

Variația stocurilor

Total resurse 15.70 17.46 15.27 18.15 22.22 24.07 23.35 26.24 27.92 30.08 32.31 34.53 36.50 39.00

Export 10.49 9.82 15.10 15.80 15.27 15.97 15.04 17.73 19.19 21.13 23.13 25.12 26.85 29.11

Prelucrarea 2.06 2.41 0.12 1.26 3.17 4.24 4.37 4.50 4.63 4.77 4.92 5.06 5.21 5.37


Total utilizări 15.70 17.46 15.27 18.15 22.22 24.07 23.35 26.24 27.92 30.08 32.31 34.53 36.50 39.00


Elementele balanțeiNuci, mii tone

Resurse

Utilizări

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondarea plantațiilor cu nuci, ha 974.3 1,004.3 1,035.2 1,066.9 1,099.5 1,133.0 1,167.5 1,203.0 7,709.4 1,101.35

Necesarul de investiții în plantații multianuale, mln. MDL 131.2 135.3 139.4 143.7 148.1 152.6 157.3 162.0 1,038.4 148.34




Subvenționarea investițiilor în case de ambalare, mln. MDL 1.09 1.12 1.15 1.18 1.22 1.25 1.29 1.33 8.54 1.22

Valoarea totală a investițiilor în sub-sectorul nucilor, mln. MDL 135.6 139.8 144.0 148.4 153.0 157.6 162.4 167.3 1,072.5 153.2

Subvenționarea investițiilor în sub-sectorul nucilor, mln. MDL 30.9 31.9 32.9 33.9 34.9 36.0 37.1 38.2 244.8 35.0

TotalÎn mediu

pe anSpecificare

Anii

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondul salarizare operații manuale producerea nucilor, mln. MDL 505.2 520.6 536.5 555.7 572.7 593.2 611.4 630.2 4,020 574.3

Profitul brut de la comercializarea nucilor - total, mln. MDL 1,627 1,854 1,981 2,158 2,331 2,515 2,668 2,863 16,371 2,339

comerț piața locală 258.5 263.7 268.9 275.7 281.2 288.2 294.0 299.9 1,971 281.6

comerț la export 1,215.5 1,432.5 1,550.3 1,715.8 1,878.2 2,050.0 2,191.1 2,375.2 13,193 1,884.7

la procesare 152.9 157.4 162.2 167.0 172.0 177.2 182.5 188.0 1,206 172.3

Valoarea exporturilor nucilor, mln. USD 107.7 123.8 136.8 150.3 167.5 183.1 200.5 219.0 1,177 168.2



SpecificareAnii

TotalÎn mediu

pe an

64


Prognoza balanței de utilizare pentru bacifere în RM, anii 2013-2026


Dezvoltarea sectorului pentru culturi bacifere în RM, anii 2019-2026


Estimarea impactului pentru sectorul bacifer în RM, anii 2019-2026


Anexa 6

Prognoza dezvoltării sectorului de legume în RM, anii 2013-2026

Specificare 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Suprafața totală cu culturi bacifere, mii ha 1.10 2.70 2.99 3.10 3.60 3.80 4.10 4.10 4.10 4.11 4.12 4.13 4.16 4.18


Recolta globală de pomușoare, mii tone 1.70 5.40 4.66 9.47 10.00 13.30 15.50 17.34 18.64 20.05 21.57 23.28 25.11 27.07

Productivitatea culturilor bacifere, tone/ha 1.70 2.17 1.76 3.44 3.52 3.83 4.19 4.76 5.20 5.67 6.19 6.75 7.35 8.00

Înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi noi, mii ha 0.07 0.07 0.08 0.09 0.11 0.12 0.12 0.13 0.14 0.15 0.16 0.17 0.18 0.20

Defrișarea plantațiilor de arbuști fructiferi bătrâne, mii ha 0.02 0.02 0.03 0.11 0.10 0.12 0.13 0.13 0.14 0.14 0.15 0.15 0.16 0.16

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Producție 1.70 5.40 4.66 9.47 10.00 13.30 15.50 17.34 18.64 20.05 21.57 23.28 25.11 27.07

Import 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.10 0.09 0.09 0.08 0.08 0.08 0.07 0.07

Total resurse 1.80 5.50 4.76 9.57 10.10 13.40 15.60 17.43 18.73 20.13 21.65 23.36 25.18 27.14

Export 0.20 0.20 0.20 0.20 0.10 2.69 4.17 5.20 5.56 5.82 5.89 5.65 4.69 2.52

Prelucrarea 0.03 2.20 0.09 0.10 0.11 0.11 0.19 0.32 0.54 0.93 1.57 2.68 4.55 7.73


Total utilizări 1.80 5.50 5.29 10.30 10.21 13.40 15.60 17.43 18.73 20.13 21.65 23.36 25.18 27.14


Elementele balanțeiPomușoare, mii tone

Resurse

Utilizări

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondarea plantațiilor cu arbuști fructiferi, ha 123.1 131.7 140.9 150.7 161.3 172.6 184.7 197.6 1,139.4 162.8



Capacitatea necesară de congelare a fructelor, mii tone 0.33 0.36 0.38 0.41 0.44 0.47 0.50 0.54 3.10 0.44

Capacitatea necesară de congelare a fructelor, mln. MDL 5.88 6.29 6.73 7.20 7.70 8.24 8.82 9.44 54.42 7.77


Valoarea totală a investițiilor în sub-sectorul fructelor, mln. MDL 34.4 36.8 39.4 42.2 45.1 48.3 51.7 55.3 318.8 45.5


SpecificareAnii

TotalÎn mediu

pe an

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondul salarizare operații manuale producerea pomușoarelor, mln. MDL 220 220 220 220 221 221 223 224 1,549 221

Profitul brut de la comercializarea pomușoarelor - total, mln. MDL 178 201 214 229 242 253 257 249 1,646 235

comerț piața locală 113.5 120.3 127.5 135.8 144.0 153.4 162.6 172.3 1,016 145.1

comerț la export 63.2 78.7 84.2 88.7 89.7 86.4 71.8 38.5 538 76.9

la procesare 0.9 1.6 2.7 4.6 7.9 13.4 22.7 38.7 92 13.1

Valoarea exporturilor fructelor bacifere, mln. USD 10.2 11.5 12.5 13.6 14.9 16.4 18.0 19.8 106.7 15.2



SpecificareAnii

TotalÎn mediu

pe an

65


Prognoza balanței de utilizare pentru legume în RM, anii 2013-2026


Dezvoltarea sectorului pentru legume în RM, anii 2019-2026


Estimarea impactului pentru legume în RM, anii 2019-2026


Specificare 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Suprafața totală cu legume, mii ha 63.10 116.09 123.20 95.67 88.10 66.60 68.67 68.71 68.75 68.80 68.84 68.89 68.94 68.99


Recolta globală de legume, mii tone 335.4 467.3 334.5 596.7 586.8 505.3 524.8 652.5 704.6 760.8 821.5 886.9 957.6 1,033.8

Productivitatea culturilor legumicole, tone/ha 5.32 4.03 2.72 6.24 6.66 7.59 7.64 9.50 10.25 11.06 11.93 12.87 13.89 14.98

Înființarea de spații protejate, mii ha 0.07 0.05 0.40 0.03 0.04 0.04 0.04 0.04 0.04 0.05 0.05 0.05 0.05 0.06

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Producție 335.4 467.3 334.5 596.7 586.8 505.3 524.8 652.5 704.6 760.8 821.5 886.9 957.6 1,033.8

Import 47.2 60.3 60.7 60.6 43.0 44.7 40.9 39.2 37.6 36.1 34.7 33.3 32.0 30.7

Variația stocurilor -11.2 -17.3 21.7 -15.9 0.1

Total resurse 371.4 510.4 416.9 641.4 629.9 550.0 565.6 691.7 742.3 797.0 856.2 920.3 989.6 1,064.5

Export 44.0 22.3 29.0 40.8 33.0 140.1 133.3 235.1 259.0 284.4 311.1 339.0 367.6 396.7

Prelucrarea 10.7 25.1 13.1 13.6 13.4 16.7 20.9 26.1 32.6 40.8 51.0 63.7 79.6 99.5

Pierderi 10.7 11.9 9.2 11.0 11.0 10.0 9.0 8.0 7.0 6.0 5.0 4.0 3.0 2.0


Total utilizări 393.2 442.2 395.7 418.2 422.4 550.0 565.6 691.7 742.3 797.0 856.2 920.3 989.6 1,064.5

Balanța comercială - export față import -3.2 -38.1 -31.7 -19.8 -10.0 95.3 92.5 195.9 221.3 248.2 276.4 305.6 335.7 366.0

Elementele balanțeiLegume, mii tone

Resurse

Utilizări

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Necesarul de investiții în legumicultură, mln. MDL 280.22 289.31 298.75 308.57 318.77 329.38 340.41 351.89 2,237.07 319.58

Subvenționarea investițiilor în legumicultură, mln. MDL 103.08 106.59 110.25 114.05 118.02 122.14 126.43 130.91 828.40 118.34

Investiții pentru sisteme de irigare, mii ha 16.83 17.17 17.51 17.86 18.22 18.59 18.96 19.34 127.65 18.24

Necesarul de investiții în irigare, mln. MDL 164.13 167.41 170.76 174.17 177.66 181.21 184.83 188.53 1,244.57 177.80

Subvenționarea de stat a investițiilor în irigare, mln. MDL 54.71 55.80 56.92 58.06 59.22 60.40 61.61 62.84 414.86 59.27

Fondarea spațiilor protejate, ha 39.69 41.67 43.76 45.95 48.24 50.66 53.19 55.85 339.31 48.47

Necesarul de investiții în spații protejate, mln. MDL 116.09 121.90 127.99 134.39 141.11 148.17 155.58 163.35 992.49 141.78

Subvenționarea investițiilor în spații protejate, mln. MDL 48.37 50.79 53.33 56.00 58.80 61.74 64.82 68.06 413.54 59.08

Capacitatea depozitelor + linii de ambalare, etc., mii tone 15.75 16.54 17.36 18.23 19.14 20.10 21.11 22.16 134.65 19.24

Capacitatea depozitelor + linii de ambalare, etc., miln. MDL 122.85 128.99 135.44 142.21 149.32 156.79 164.63 172.86 1050.26 150.04

Subvenționarea investițiilor depozite și case ambalare, mln. MDL 40.95 43.00 45.15 47.40 49.77 52.26 54.88 57.62 350.09 50.010



Necesarul de investiții în capacitatea de procesare, mln. MDL 20.35 25.44 31.80 39.76 49.69 62.12 77.65 97.06 383.52 54.79

Subvenționarea investițiilor în unități de procesare, mln. MDL 5.09 6.36 7.95 9.94 12.42 15.53 19.41 24.26 95.88 13.70

Valoarea totală a investițiilor în legumicultură, mln. MDL 300.6 314.8 330.6 348.3 368.5 391.5 418.1 448.9 2,620.6 374.4

Subvenționarea investițiilor în legumicultură, mln. MDL 149.1 156.0 163.3 171.4 180.2 189.9 200.7 212.8 1,274.4 182.1


pe an

Anii

2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Fondul salarizare operații manuale producerea legumelor, mln. MDL 1,467 1,468 1,469 1,470 1,471 1,472 1,473 1,474 10,297 1,471

Profitul brut de la comercializarea legumelor - total, mln. MDL 750 930 1,008 1,092 1,183 1,282 1,387 1,501 8,384 1,198


în stare proaspătă din depozite 327.9 406.4 438.4 472.6 508.9 547.3 587.7 629.8 3,591.2 513.0

la procesare 20.9 26.1 32.6 40.8 51.0 63.7 79.6 99.5 393.4 56.2

Valoarea exporturilor legumelor, mln. USD 29.0 51.6 57.4 63.6 70.2 77.3 84.6 92.1 496.7 71.0



SpecificareAnii

TotalÎn mediu

pe an

1

PLANUL DE ACŢIUNI

pentru implementarea Programului de dezvoltare a horticulturii în Republica Moldova pentru anii 2020-2026

Nr. Obiective/Acțiuni Resurse necesare,

cu aproximație Instituții responsabile Parteneri

Perioada de

implemen-

tare

Costul estimat, MDL

Rezultate scontate /

Indicatori de

monitorizare

1 2 3 4 5 6 7 8

Obiectiv general 1. ACCES ÎMBUNĂTĂȚIT LA PIEȚE

Obiectiv specific 1.1. Eliminarea sau reducere barierelor tarifare și netarifare pentru exportul de produse horticole

1. Reducerea barierelor tarifare pentru exportul

de produse horticole

Resurse umane

proprii

Ministerul Agriculturii,

Dezvoltării Regionale

și Mediului

Ministerul Afacerilor Externe

și Integrării Europene

Ministerul Economiei și

Infrastructurii

2020-2026 În limita mijloacelor

financiare alocate

Acorduri semnate cu

Egipt, Irak, India, China,

etc.

1.1. Negocierea cotelor majorate pentru exportul

către UE a produselor horticole în stare

proaspătă (prune, struguri de masă) și altor

noi specii (cireșe, caise)

Resurse umane

proprii



și Mediului




Infrastructurii


financiare alocate Cote majorate pentru

produse horticole

1.2. Negocierea cotelor majorate pentru exportul

de nuci în regim preferențial către Turcia

Resurse umane

proprii



și Mediului




Infrastructurii


financiare alocate

Cote majorate pentru

produse horticole

1.3. Semnarea acordurilor de facilitare a

comerțului cu produse horticole cu Egipt

(mere, nuci), etc.

Resurse umane

proprii



și Mediului

Agenția Națională pentru

Siguranța Alimentelor


financiare alocate Numărul de acorduri

semnate

2. Reducerea barierelor netarifare pentru

exportul de produse horticole

Resurse umane

proprii



și Mediului





semnate

2.1. Semnarea cu țările din ASIA (India,

Vietnam, Venezuela) și Extremul Orient

(Irak, Arabia Saudită) a acordurilor de

cooperare în domeniul fitosanitar, inclusiv

efectuarea analizei riscului fitosanitar pentru

principalele grupe de produse horticole

Resurse umane

proprii



și Mediului





semnate

2

2.2. Eliminarea Listei exportatorilor acceptați de

produse de origine vegetală la exportul în

Federația Rusă (sau extinderea numărului de

producători și grupurilor de producători

incluși în listă)

Resurse umane

proprii



și Mediului



2020 În limita mijloacelor

financiare alocate

Acord semnat și

operațional pentru

exportatori

2.3. Efectuarea Analizei Riscului Fitosanitar

pentru principalele categorii de material

săditor exportat (Malus, Juglans, Prunus)

pentru menținerea accesului la piețele de

export

Resurse umane

proprii



și Mediului




financiare alocate Număr de analiză efectuată

2.4. Negocierea accesului la piața UE pentru

materialul de înmulțire și săditor viticol

Resurse umane

proprii



și Mediului




financiare alocate Acord semnat (acces

obținut)

3. Elaborarea foilor de parcurs pentru exportul

de produse horticole pentru piețe noi (India,

Egipt, China, Irak, Vietnam)

Resurse umane

proprii



și Mediului

Agenția de Investiții

Asociațiile de profil


financiare alocate 5 Foi de parcurs elaborate

4. Analiza periodică a barierelor tarifare și

netarifare pentru exportul produselor

horticole

Resurse umane

proprii



și Mediului


Infrastructurii


Anual În limita mijloacelor

financiare alocate Analiză efectuată

Recomandări formulate

Obiectiv specific 1.2. Dezvoltarea instrumentelor de sprijin financiar și informațional pentru exportatori

5. Elaborarea unui plan multianual de

promovare a produselor horticole pe piețe-

țintă pentru coordonarea priorităților și

planificării resurselor bugetare

Resurse umane

proprii



și Mediului


Asociații de profil

Parteneri de dezvoltare


financiare alocate

Plan elaborat

6. Elaborarea și implementarea programului

permanent de dezvoltare a capacităților de

management în domeniul exporturilor

(Academia exportatorilor)

Resurse umane

proprii

Organizația pentru

Dezvoltarea Sectorului

Întreprinderilor Mici și

Mijlocii



Dezvoltării Regionale și

Mediului,



financiare alocate Program elaborat și

implementat

Număr de beneficiari

3

7. Organizarea cursurilor anuale pentru

reprezentanții corpului diplomatic

moldovenesc de peste hotare în domeniul

economic / comercial pentru a oferi

informații despre avantajele comparative ale

Republicii Moldova în sectorul horticol și

asigurarea serviciilor de mediere cu

materiale promoționale corespunzătoare

Resurse umane

proprii

Organizația pentru

Dezvoltarea Sectorului

Întreprinderilor Mici și

Mijlocii




Infrastructurii

Misiuni diplomatice


financiare alocate Cursuri anuale de instruire

organizate

Număr de reprezentanți ai

corpului diplomatic

instruiți

8. Continuarea stimulării prin intermediul

Fondului Național de Dezvoltare a

Agriculturii și Mediului Rural a activităților

de promovare pe piețele externe a

produselor horticole

Resurse umane

proprii



și Mediului

Agenția de Intervenții și Plăți

în Agricultură


financiare ale Fondului

Național de Dezvoltare

a Agriculturii și

Mediului Rural


susținuți

9. Elaborarea studiilor sectoriale pentru sub-

sectoarele horticole pentru a informa rapid

sectorul despre tendințele piețelor de export

și diversificarea exportului

Resurse umane

proprii

Asociațiile de profil Parteneri de dezvoltare 2020-2026 În limita mijloacelor

financiare alocate Număr de studii elaborate

10. Elaborarea conceptului de utilizare în

sinergie a brandului de țară „Pomul Vieții”

și brandului ”Moldova – un gust deosebit”

pentru toate activitățile de promovare a

produselor horticole

Resurse umane

proprii



și Mediului


Asociațiile de profil 2020-2021 În limita mijloacelor

financiare alocate Brand actualizat

Caiet de sarcini pentru

utilizarea brandului

elaborat și aprobat

11. Îmbunătățirea schimbului de date dintre

Ministerul Agriculturii Dezvoltării

Regionale și Mediului, Agenția pentru

Intervenții și Plăți în Agricultură, Biroul

Național de Statistică și Agenția Servicii

Publice (Componenta/Departamentul

Cadastru)

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură

Biroul Național de Statistică

Agenția Servicii Publice

Asociații de profil

2020-2023 Costuri suplimentare

nu vor fi suportate

Acorduri/proceduri de

schimb de date aprobate.

12. Facilitarea unui schimb de date mai amplu și

rapid de indicatori statistici relevanți

domeniului horticol în vederea eficientizării

monitorizării implementării politicilor din

domeniu

Resurse umane

proprii



și Mediului

Biroul Național de Statistică

Serviciul vamal




în Agricultură

2020-2023 Costuri suplimentare nu

vor fi suportate

Memorandumuri de

cooperare semnate

Date statistice dezvoltate

4

Obiectiv specific 1.3. Promovarea consumului intern de produse horticole

13. Elaborarea cadrului normativ pentru

implementarea Legii cu privire la controlul

de conformitate cu cerințele de calitate

pentru fructele și legumele proaspete

Resurse umane

proprii Ministerul Agriculturii,


și Mediului





2020-2023 În limitele bugetului

aprobat

Acte normative/cadru de

implementare elaborat

Baza de date cu privire la

agenții economici din

lanțul comercial elaborată

14. Crearea bazei de date cu privire la agenții

economici din lanțul comercial

Resurse umane

proprii Agenția Națională

pentru Siguranța

Alimentelor



Mediului


Infrastructurii


aprobat

Baza de date creată

15. Aprobarea programelor naționale de

promovare a consumului de produse

horticole autohtone și stimularea participării

producătorilor horticoli la realizarea

programelor

Resurse umane

proprii



și Mediului

Ministerul Educației, Culturii

și Cercetării




aprobat

Programe naționale

aprobate

16. Implementarea în instituțiile de învățământ a

Programului ”Un fruct pe zi”

Resurse umane

proprii



și Mediului


și Cercetării




aprobat

Program implementat

17. Implementarea Programului ”Consumă

produse horticole autohtone”

Resurse umane

proprii



și Mediului


și Cercetării




aprobat

Program implementat

Obiectiv specific 1.4. Dezvoltarea agriculturii ecologice

18. Aprobarea proiectului de lege privind

producția agroalimentară ecologică şi

etichetarea produselor ecologice

Resurse umane

proprii



și Mediului





2020 Costuri suplimentare

nu vor fi suportate

Lege aprobată

19. Elaborarea Programului Național de

dezvoltare a sectorului agriculturii ecologice

Resurse umane

proprii



și Mediului




aprobat

Asistența donatorilor

Program elaborat și

aprobat

5

20. Elaborarea unui studiu privind fezabilitatea

tehnică și economică a producerii culturilor

horticole prin metode de agricultură

ecologică

Resurse umane

proprii



și Mediului

Parteneri de dezvoltare 2020-2021 Asistența donatorilor Studiu de fezabilitate

elaborat

Obiectiv general 2. DEZVOLTARE ACCELERATĂ PRIN INVESTIȚII ȘI INOVARE

Obiectiv specific 2.1. Facilitarea accesului la inputuri de calitate

21. Crearea unui parteneriat cu asociațiile de

profil privind facilitarea testării în condițiile

țării a soiurilor noi de plante specii horticole,

asociațiilor soi/portaltoi și diferitor hibrizi

Resurse umane

proprii



și Mediului



Comisia de Stat pentru

Testarea Soiurilor de Plante




nu vor fi suportate

Parteneriate create

22. Finalizarea reabilitării sistemului de

producere a materialului săditor viticol cu

valori biologice superioare

Resurse umane

proprii



și Mediului



Comisia de Stat pentru

Testarea Soiurilor de Plante



2020-2022 Asistența donatorilor Sisteme de producere

reabilitate

23. Elaborarea unui studiu de fezabilitate

privind reabilitarea sistemului de producere

a materialului săditor horticol și bacifer cu

valori biologice superioare

Resurse umane

proprii



și Mediului



2020 Asistența donatorilor Studiu de fezabilitate

elaborat

24. Extinderea domeniului de înregistrare a

produselor de uz fitosanitar deja înscrise în

Registrul de Stat al produselor de uz

fitosanitar și al fertilizanților pentru a

corespunde cu domeniul de înregistrare în

UE (după modelul procedurii de

recunoaștere)

Resurse umane

proprii



și Mediului



Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale


aprobat

Registru actualizat,

publicat de pagina web

oficială

25. Modificarea Legii cu privire la produsele de

uz fitosanitar și la fertilizanți pentru

operaționalizarea aplicării noțiunii de

„utilizare minoră” după modelul UE

Resurse umane

proprii



și Mediului




Protecției Sociale

2020 În limitele bugetului

aprobat

Registru actualizat,

publicat de pagina web

oficială

6

Obiectiv specific 2.2. Dezvoltarea infrastructurii de producere

26. Elaborarea studiilor de fezabilitate a

reabilitării sistemelor centralizate de irigare,

inclusiv identificarea modalităților de

atragere a fondurilor publice și private

Resurse umane

proprii



și Mediului


Fondul de Dezvoltare

Durabilă



de Dezvoltare Durabilă

Studii de fezabilitate

elaborate

27. Suportul investițiilor în infrastructura fizică

aferentă exploatațiilor agricole

Resurse umane

proprii



și Mediului

Mediul de afaceri



în Agricultură




a Agriculturii și a

Mediului Rural

Numărul beneficiarilor

susținuți

Obiectiv specific 2.3. Modernizarea / eficientizarea tehnologiilor de producere, inclusiv pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra producției horticole

28. Modernizarea și asigurarea activității

sistemului de antigrindină pentru toată

suprafața republicii

Resurse umane

proprii



și Mediului

Serviciul Special pentru

Influențe Active asupra

Proceselor

Hidrometeorologice

Permanent În limitele bugetului

aprobat

Suprafața protejată contra

grindinei

29. Facilitarea irigării terenurilor noi pentru

culturi horticole în vederea atenuării

efectelor negative ale secetei

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură

Asociațiile utilizatorilor de

apă pentru irigație Asociațiile

de profil


Permanent Investiții totale 1,245

mil. lei (inclusiv

subvenții 415 mil. lei)

Creșterea suprafeței

terenurilor irigate pentru

horticultură până la 192

mii ha terenuri noi

30. Stimularea înființării plantațiilor multianuale

intensive cu gama sortimentală solicitată pe

piețele regionale și material săditor de

categorii biologice înalte

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură




mil. lei (inclusiv


23.4 mii ha de plantații

înființate

31. Susținerea în continuare a defrișării

plantațiilor multianuale îmbătrânite pentru

prevenirea răspândirii bolilor și dăunătorilor

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură



Permanent Costul defrișărilor se

estimează la 542.6 mln.

lei, unde 246.6 mil. lei

vor fi acoperite din

subvenții

Suprafețe defrișate

32. Stimularea creării spațiilor protejate (sere,

solarii) pentru producerea legumelor

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură



Permanent Investiții totale 992

mil. lei (inclusiv


360 ha de spații protejate

7

33. Susținerea modernizării bazei tehnico-

materiale prin continuarea subvenționării

tehnicii agricole

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură



Permanent Investiții totale în

tehnică agricolă

estimativ de 468 mil.

lei. (inclusiv subvenții

117 mil. lei)

Baza tehnico-materială

modernizată

34 Susținerea modernizării infrastructurii de

producere (drumuri, rețele electrice, gaz,

apă) prin continuarea subvenționării

investițiilor

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură



Permanent Investiții totale în

tehnică agricolă

estimativ de 1,320 mil.

lei. (inclusiv subvenții

550 mil. lei)

Beneficiari cu

infrastructură modernizate

35. Susținerea în continuare a implementării și

certificării sistemelor de management a

fermelor și unităților de procesare conform

standardelor internaționale GLOBALGAP,

ISO 2000, HACCP, etc.

Resurse umane

proprii



și Mediului

Ministerul Economiei

și Infrastructurii


în Agricultură



Permanent Asistența donatorilor

Capitalul privat

În limitele bugetului

aprobat (subvenții)

Companii certificate

36. Crearea unui parteneriat între ANSA și

fermierii deținători de stații meteo pentru

facilitarea schimbului de date privind

prognozarea mai eficientă a dezvoltării

bolilor și detectarea timpurie (early warning

& detection) a obiectelor de carantină

Resurse umane

proprii

Agenția Națională

pentru Siguranța

Alimentelor





Permanent În limitele bugetului

aprobat

Platformă pentru

informarea operativă ți

calitativă privind bolile și

dăunătorii a horticultorilor

37. Implementarea Registrului digital horticol Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură




aprobat


Registrul digital creat și

funcțional

38. Monitorizarea continuă a eficienței și

perfecționarea mecanismului de asigurare

subvenționată a riscurilor de producție în

agricultură

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură

Comisia Națională a Pieței

Financiare

Asociațiile de profil Partenerii

de dezvoltare

Permanent Costuri suplimentare

nu vor fi suportate

Cadrul legal îmbunătățit

Obiectiv specific 2.4. Facilitatea integrării lanțului valoric a produselor horticole

8

39. Stimularea dezvoltării infrastructurii post-

recoltare a produselor horticole

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură



Permanent În limita mijloacelor




Mediului Rural


susținuți

39.1 Sporirea capacităților de depozitare

frigorifică

Resurse umane

proprii



și Mediului



în Agricultură



Mediul de afaceri


mln. lei (incl. subvenții

1,658 mln. lei)

360 mii tone de frigidere

noi + 151 mii tone de

depozite pentru

horticultură

39.2. Sporirea capacităților de sortare și ambalare Resurse umane

proprii



și Mediului



în Agricultură



Mediul de afaceri

Permanent Investiții totale 459

mln. lei (incl. subvenții

153 mln. lei)

58.5 mii tone pentru case

de ambalare

40. Crearea unor modele de afaceri de producere

a fructelor pentru procesare

Resurse umane

proprii



și Mediului


IȘPHTA

Universitatea Agrară

2020-2023 Asistența donatorilor Model de afaceri

implementat


a pomușoarelor pentru procesare

Resurse umane

proprii



și Mediului


IȘPHTA



implementat


a legumelor pentru procesare

Resurse umane

proprii



și Mediului


IȘPHTA



implementat

43. Îmbunătățirea măsurilor de sprijin din

Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii

și a Mediului Rural în vederea includerii

sistemelor de producere în bază de contract

în calitate de beneficiari eligibili de

subvenții

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură


apă pentru irigație


aprobat

Act aprobat

44. Integrarea serviciilor de extensiune în

sistemele de producere în bază de contract

Resurse umane

proprii



și Mediului



în Agricultură


aprobat


9

45. Extinderea măsurilor eligibile pentru Măsura

5. Servicii de consultanță și formare din


și a Mediului Rural în vederea dezvoltării

grupurilor de producători și parteneriatelor

pe lanțul valoric al produselor horticole

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură





Mediului Rural


susținuți

46. Introducerea pentru grupurile de producători

a unor mecanisme de stimulare mai

accentuate cum ar fi: (i) cumulare cu rată

descrescândă a plafoanelor maxime de

subvenționare aferente fiecărui membru; și

(ii) introducerea de stimulente fiscale la

plata impozitelor (pe venit, pe imobile,

funciare).

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură






Mediului Rural


susținuți

Obiectiv general 3. CREAREA FORȚEI DE MUNCĂ COMPETITIVĂ

Obiectiv specific 3.1. Racordarea sistemului educațional și de extensiune rurală la prioritățile sectorului

47. Introducerea sistemului de studii superioare

integrate în domeniul științe agricole prin

modificarea Codului Educației

Resurse umane

proprii



și Mediului


și Cercetării

Universitatea Agrară de Stat

din Moldova


nu vor fi suportate

Studii integrate la

specialitățile profil științe

agricole

48. Actualizarea Nomenclatorului domeniilor de

formare profesională și al specialităților în

învățământul superior și profesional în

funcție de cererea pieței muncii

Resurse umane

proprii



și Mediului


și Cercetării


din Moldova

Comitetul Sectorial pentru

Formarea Profesională din

Agricultură și Industria

Alimentară


Partenerii de dezvoltare

Anual Costuri suplimentare

nu vor fi suportate

Nomenclatorul domeniilor

de formare profesională și

al specialităților în

învățământul superior

actualizat

10

49. Actualizarea Cadrului Național al

calificărilor privind matricele competențelor

profesionale în funcție de cererea pieței

muncii

Resurse umane

proprii



și Mediului


și Cercetării


din Moldova

Alte instituții de învățământ

relevante din domeniul

științelor agricole

Comitetul Sectorial pentru

Formarea Profesională din

Agricultură și Industria

Alimentară


nu vor fi suportate

Cadrului Național al

calificărilor

50. Ajustarea matricelor competențelor

profesionale din planurile de învățământ și

programelor analitice

Resurse umane

proprii



și Mediului


din Moldova





nu vor fi suportate

Competențe profesionale

ajustate

51. Actualizarea și coordonarea Planurilor

Strategice de Dezvoltare a instituțiilor din

domeniul educației, științei și inovării în

concordanță cu necesitățile pieței muncii,

inclusiv prin implicarea asociațiilor de profil

și sectorului privat

Resurse umane

proprii



și Mediului


din Moldova





nu vor fi suportate

Planuri Strategice de

Dezvoltare a instituțiilor

din domeniul educației,

științei și inovării

actualizate

52. Stimularea parteneriatelor educaționale

instituție de învățământ-companie privată

pentru actualizarea curriculumului horticol,

organizarea și implementarea stagiilor

eficiente de practică și alte forme de

instruire care promovează conceptul

“instruirii la locul de muncă” a viitorilor

specialiști

Resurse umane

proprii



și Mediului


din Moldova




Companii private


nu vor fi suportate





actualizate

11

53. Modernizarea bazei tehnico-materiale și de

instruire a instituțiilor educaționale relevante

sectorului horticol

Resurse umane

proprii



și Mediului


din Moldova




Companii private



aprobat






actualizate

54. Calificarea continuă a cadrelor didactice

care ar duce la implementarea metodelor

moderne de instruire participative,

implicarea tehnologiilor informaționale,

digitale

Resurse umane

proprii



și Mediului


din Moldova




Companii private



aprobat





actualizate

55. Dezvoltarea serviciilor de formare continuă

a specialiștilor în sectorul horticol în cadrul

instituțiilor din domeniul educației, științei și

inovării prin elaborarea și implementarea

cursurilor de scurtă durată, de formare

continuă

Resurse umane

proprii



și Mediului


din Moldova





aprobat

Servicii de formare

continuă prestate

56. Reconceptualizarea sistemului de extensiune

rurală prin orientarea la cerințele specifice

ale fiecărui sub-sector în parte

Resurse umane

proprii



și Mediului


din Moldova



nu vor fi suportate

Calitatea înaltă a

serviciilor de extensiune

Obiectiv specific 3.2. Racordarea sistemului de cercetare la prioritățile sectorului

57. Ajustarea activităților din sfera științei și

inovării finanțate din contul mijloacelor

bugetului de stat la prioritățile sectorului

horticol

Resurse umane

proprii


pentru Cercetare și

Dezvoltare



Mediului


nu vor fi suportate

Activități din sfera științei

și inovării ajustate

58. Elaborarea studiului constrângerilor

participării sectorului privat în activitățile

din sfera științei și inovării în sectorul

horticol

Resurse BUGETUL

NAȚIONAL /

extrabugetare


pentru Cercetare și

Dezvoltare



Mediului


2020 Asistența donatorilor Studiu elaborat

12

59. Crearea unei platforme digitale pentru

diseminarea rezultatelor activităților de

extensiune rurală și din sfera științei și

inovării finanțate din contul mijloacelor

bugetului de stat

Resurse BUGETUL

NAȚIONAL /

extrabugetare



și Mediului


și Cercetării

2020 Asistența donatorilor Platformă creată și

funcțională

Obiectiv general 4. DEZVOLTAREA UNUI MEDIU DE AFACERI COMPETITIV

Obiectiv specific 4.1. Perfecționarea cadrului legal

60. Îmbunătățirea cadrului legal în vederea

simplificării procedurilor și diminuării

costurilor legate de schimbul/ consolidarea

terenurilor

Resurse umane

proprii



și Mediului

Agenția pentru Servicii

Publice




aprobat

Cadrul legal modificat

61. Elaborarea Hotărârii de Guvern privind

folosirea apelor subterane în scop de irigație,

conform prevederilor art. 45 alin (2) din

Legea apelor, nr. 272/2011

Resurse umane

proprii

Agenția de mediu Ministerul Agriculturii,


Mediului


nu vor fi suportate

Hotărâre de Guvern

aprobată

62. Analiza post-ante a cadrului legal privind

utilizarea în comun a resurselor de apă de

suprafață

Resurse umane

proprii

Agenția de mediu Ministerul Agriculturii,


Mediului


aprobat

Propuneri de îmbunătățire

a Legii privind asociațiile

utilizatorilor de apă și a

cadrului normativ conex

63. Actualizarea Regulamentului sanitar privind

limitele maxime admise de reziduuri ale

produselor de uz fitosanitar din sau de pe

produse alimentare și hrană de origine

vegetală și animală pentru animale, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 1191/2010

Resurse umane

proprii



și Mediului


Protecției Sociale


aprobat

Regulament actualizat

64. Elaborarea unui sistem informațional pentru

informarea operativă a exportatorilor privind

modificările limitelor maxime admise în

principalele piețe-ținte

Resurse umane

proprii



și Mediului




2025-2026 Asistența donatorilor Sistem informațional creat

și funcțional

Obiectiv specific 4.2. Modernizarea și consolidarea cadrului instituțional

13

65. Analiza ex-ante a elaborării Legii cu privire

la horticultură în vederea relevării necesității

creării Oficiului Horticol și a Fondului de

dezvoltare a Horticulturii; precum și

definirea conceptului legal (criteriilor) de

mic producător horticol (suprafață, volum de

producție, metode de producere, etc.)

Resurse umane

proprii



și Mediului


Infrastructurii




aprobat


Analiza ex-ante elaborată



și a Mediului Rural în vederea includerii

Asociațiilor utilizatorilor de apă în calitate

de beneficiari eligibili de subvenții

Resurse umane

proprii



și Mediului


în Agricultură


apă pentru irigație


aprobat

Act aprobat

67. Modificarea și completarea Legii nr.

312/2013 privind grupurile de producători și

asociațiile acestor în vederea extinderii

conceptului de grup de producători

Resurse umane

proprii



și Mediului




aprobat

Lege modificată



și a Mediului Rural în vederea stimulării

asocierii producătorilor agricoli

Resurse umane

proprii



și Mediului




aprobat

Act aprobat

NOTA INFORMATIVĂ

la proiectul Programului

de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026

1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanţilor la elaborarea

proiectului

Proiectul dispoziției a fost elaborat de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării

Regionale și Mediului

2. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile

urmărite

Agricultura Republicii Moldova continuă tradiţional să fie sectorul de bază al

economiei naţionale.

Horticultura, tradiţional este una din direcţiile prioritare ale agriculturii din

Republica Moldova, menită de a furniza produse cu valoare adăugată și cu

pondere considerabilă în export.

Prezentul document de politici vine să continue eforturile susținute pentru

dezvoltarea sectorului horticol, conform prevederilor Strategiei Naționale de

dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014-2020, aprobată în anul 2014 și

actualizată în 2018. Strategia menţionată a reflectat pe deplin importanța

sectorului horticol pentru economia națională prin obiectivele orientate spre

creșterea competitivității sectorului horticol și acțiuni de susținere a acestuia.

Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2020-2026 este documentul de

politici cu privire la eforturile și intervenţiile Guvernului în sectorul horticol,

direcţionate spre dezvoltarea sustenabilă a acestuia.

Programul este elaborat în vederea atingerii Obiectivului general “Creșterea

competitivității sectorului agroalimentar, prin restructurarea și modernizarea

pieței”, stabilit în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii

2014-2020.

Rolul statului în dezvoltarea domeniului horticol constă în:

- perfecționarea cadrului legal și instituțional orientat spre inovare și

competitivitatea sectorului;

- facilitarea penetrării piețelor noi de perspectivă, prin semnarea de acorduri

comerciale noi cu state și organizații din domeniul comerțului internațional;

- facilitatea apariției unor ecosisteme dinamice de colaborare reciproc

avantajoasă între producătorii agricoli, furnizorii de inputuri, companii de

transport/logistică, comercianți profesioniști și alți actori interesați;

- susținerea creării Oficiului horticol după modelul celor mai bune practici.

Oficiul trebuie să-și asume inclusiv rolul de multiplicare a modelelor fezabile pe

orizontală în cadrul sectorului;

- ajustarea politicilor de subvenții și intervenție, pentru a sprijini companiile

competitive de perspectivă și pentru reziliență la șoc;

- susținerea creării fondului de dezvoltare a horticulturii (gestionat de Oficiul

Horticulturii), finanțat din bani publici din bugetul de stat și prin contribuții

directe ale producătorilor agricoli, inclusiv pentru a susține interesat domeniul de

cercetare-dezvoltare.

3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scop

armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene

Proiectul nu are ca scop armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii

Europene.

4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidențierea elementelor noi

Scopul prezentului Program constă în sporirea competitivității și rezilienței

sectorului horticol prin creșterea valorii producției și aprofundarea integrării

lanțului valoric pentru a contribui la dezvoltarea durabilă a mediului rural.

Implementarea prezentului Program până în anul 2026 prevede realizarea

următoarelor obiective generale:

1) acces îmbunătățit la piețe;

2) dezvoltarea accelerată prin investiții și inovare;

3) forța de muncă competitivă;

4) mediu de afaceri competitiv.

5. Fundamentarea economico-financiară

Surse financiare din Bugetul de stat și asistența partenerilor străini.

6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoare

La etapa adoptării proiectului Programului nu se impune modificarea sau

abrogarea altor acte normative.

7. Avizarea şi consultarea publică a proiectului

Anunțul privind inițiativa de elaborare a proiectului este plasat pe portalul

guvernamental: particip.gov.md.

Ministru Ion PERJU

Ex.: Viaceslav Grigorița

Tel.: 022 204 573,

[email protected]

MINISTERUL AGRICULTURIL

DEZVOLTARII REGIONALE MEDIULUI

AL REPUBLICII MOLDOVA

MIIIIIICTEPCTBO CEJILCROI-0 X035IRCTBA,

PEFHOHAJIBHOF0 PA3BIITHA OKPYXCAIOWER CPEabl

PECIRYBAHRH MOJIBOBA

MD-2005 mun.Chiainau, str. Constantin TAnase, 9 Tel.: 20 45 81; Fax 22 07 48, E-mail: madrmarmadomuote md WEB: wt. .madrodgot md

it/2_1.9 Nr. 24-06/ nre

La or. din

Cancelaria de Stat a Republicii Moldova

Ministerul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale i Mediului, in temeiul pct. 179 din Hotarirea Guvemului nr. 610 din 03 iulie 2018 pentru aprobarea Regulamentului Guvernului, solicitA inregistrarea proiectului hotaririi Guvemului pentru aprobarea Programului de Dezvoltare a Horticulturii pentni anii 2020-2026, In lista proiectelor care urmeaza a fi examinate in cadrul sedintei secretarilor generali de stat.

CERERE privind inregistrarea de dare Cancelaria de Stat a proiectelor de acte

care urmeaza a fi anuntate in cadrul 4edintei secretarilor generali de stat

Nr. crt. Criterii de inregistrare Nota autorului

I. Tipul si denumirea proiectului Project de hotarire de Guvem pentru aprobarea Programului de Dezvoltare a Horticulturii pentru anii 2020-2026"

2. Autoritatea care a elaborat proiectul

Ministerul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale si Mediului

3. Justificarea depunerii cererii (indicatia corespunzatoare sau remarca precum ca. proiectul este elaborat din initiativa autorului)

1. Strategia Nationala de dezvottare agricola si ruraIa pentru anii 2014-2020; 2. Planului de actiuni al Guvemului pentru anii 2019-2020.

4. Lista autoritatilor si institutiilor a caror avizare este necesara

1. Ministerul Finantelor; 2. Ministerul Economiei si Infrastructurii 3. Ministerul Justitiei; 4. Agentia NationalA pentru Siguranta Alimentelor;

6. Institutul Stiintifico-Practic de Horticultura si Tehnologii Alimentare; 7. Academia de Stiinte a Republicii Moldova; 8. Universitatea Agrart de Stat din Moldova; 9. Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante; 10. Agentia de Interventie si PIO pentru Agricultura;

5. Termenul-limitA pentru depunerea avizelor/expertizelor

10 zile

6. Numele, prenumele, functia si datele de contact ale persoanei responsabile de promovarea proiectului

Viaceslav Grigorita, consultant superior, Directia politici de productie, procesare si reglementare a calitatii produselor de origine vegetald Ministerul Agriculturii, Dezvoltarii Regionale si Mediului Republica Moldova, MD-2005, or. Chisinau, str. Constantin Tanase 9

7. Anexe (proiectul actului care se solicitA a fi inregistrat, nota informativA cu documentele de insotire)

1. Nota informativa; 2. Proiectul de hotarire de Guvem pentru

aprobarea Programului de Dezvoltare a Horticulturii pentru anii 2020-2026"

8. Data si ora depunerii cererii 9. SemnAtura

Ministru Ion PEJRU

Ex.: Viaceslav Grigorip Tel.: 022 209 573, [email protected]

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA · de afaceri autohton. Printre cele mai importante aspecte menționăm...

Documents

Transcript of GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA · de afaceri autohton. Printre cele mai importante aspecte menționăm...