Principiile guvernanței corporative

în viziunea Parlamentului European

Regulile guvernanței corporatiste

nu trebuie aplicate IMM-urilor

Scopul guvernanței corporative: întărirea legăturile cu compania, atât ale administratorilor non-executivi, cât şi ale acționarilor săi

În sistemele unitare ar trebui să existe o separare clară între responsabilitățile președintelui consiliului de administrație și cele ale directorului general; această regulă ar trebui să fie proporțională cu mărimea și particularitățile companiei;

Consiliile de administrație trebuie să includă persoane independente, care să dispună de un ansamblu de calificări, experiență și specializări, adaptate complexității activităților întreprinderii iar în cadrul consiliului să existe un echilibru corect de competențe

Aplicarea de metode transparente și bazate pe merit în domeniul recrutării administratorilor, dezvoltarea și promovarea în mod eficient a talentelor și aptitudinilor bărbaților și femeilor;

Asigurarea unui tratament egal și oportunități egale pentru bărbați și femei, care să contribuie la un echilibru adecvat între viața profesională și cea privată a acestora.

Echilibrul din consiliile de administrație nu trebuie să reducă membrii săi la rolul de simpli reprezentanți ai unui grup specific, cum ar fi în funcție de sex, vârstă sau etnie, care să promoveze interesul acelor persoane

Administratorii trebuie să consacre timp suficient îndeplinirii atribuțiunilor lor, fără a recomanda soluții universal valabile

Limitarea numărului de consilii din care poate face parte un administrator, fapt care ar contribui la creșterea frecvenței cu care se țin reuniunile consiliului de administrație

Evaluările externe periodice constituie instrumente utile pentru evaluarea eficacității practicilor de guvernanță corporativă, fără ca acestea să aibă un caracter obligatori

Este responsabilitatea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere să participe la programele de formare și perfecționare necesare îndeplinirii propriilor sarcini, beneficiind, după caz, de sprijinul companiei

Încurajarea divulgării politicilor companiilor în materie de remunerare și a rapoartelor anuale privind remunerarea, care ar trebui să fie supuse aprobării adunării acționarilor;

Permisiunea statelor membre de a prevedea dispoziții mai riguroase, precum cerințe referitoare la divulgarea remunerației individuale a administratorilor executivi și neexecutivi, ceea ce poate contribui la creșterea transparenței;

Politicile de remunerare ar trebui să fie sustenabile pe termen lung și să se întemeieze pe rezultatele pe termen lung ale companiei

Introducerea unor elemente de sustenabilitate pe termen lung în remunerația variabilă a managerilor, precum stabilirea unui procent din aceasta care să depindă de îndeplinirea obiectivelor privind responsabilitatea socială corporativă, cum ar fi sănătatea și siguranța la locul de muncă sau satisfacția la locul de muncă a lucrătorilor

Consiliul este organul responsabil pentru examinarea și aprobarea strategiei companiei, care include abordarea acesteia privind riscul și pe care ar trebui să o prezinte în mod clar acționarilor (pe cât posibil fără a divulga informații confidențiale); riscurile de mediu și cele sociale ar trebui incluse, în măsura în care au un impact semnificativ asupra întreprinderii, conform cerințelor legislației UE

Angajamentul acționarilor față de companie ar trebui încurajat prin sporirea rolului acestora, însă că această implicare ar trebui să constituie o alegere la latitudinea acestora, niciodată o obligație

Egalitatea de tratament a acționarilor, toți acționarii (instituționali sau nu) având dreptul de a primi aceleași informații din partea companiei, indiferent de felul și de mărimea investiției

Elaborarea de coduri de administrare (Stewardship Codes) pentru investitorii instituționali din toată Uniunea Europeană, ba chiar un cod european, pe baza modelelor existente și în colaborare cu autoritățile naționale

Conflictele de interese, inclusiv cele potențiale, ar trebui întotdeauna divulgate, fiind necesară luarea unor măsuri adecvate la nivelul Uniunii Europene

Consilierii în materie de vot (proxy advisors) joacă un rol foarte important, dar activitățile acestora fac deseori obiectul unor conflicte de interese; drept urmare Comisia ar trebui să impună norme mai stricte asupra activității acestora, acordând o atenție deosebită chestiunilor legate de transparență și conflicte de interese. De exemplu, consilierilor în materie de vot ar trebui să li se interzică furnizarea de servicii de consultanță companiilor în care exercită drepturile acționarilor-mandanți

Companiile ar trebui să aibă dreptul de a cunoaște identitatea deținătorilor de acțiuni nominative și, la nivelul UE, ar trebui să se instituie cerințe minime de armonizare pentru divulgarea identității deținătorilor unor pachete importante de acțiuni; doar deținătorii de acțiuni la purtător de ar trebui să aibă dreptul de a nu-și divulga identitatea

Criteriul „aplică sau explică” reprezintă un instrument util în guvernanța corporativă, cu aderarea obligatorie a companiilor listate la la codul național de guvernanță corporativă sau la un cod de conduită ales de companie; orice deviere de la Codul de conduită ar trebui explicată în mod satisfăcător și, pe lângă aceasta, ar trebui descrise și explicate măsurile alternative de guvernanță corporativă luate

Este necesar, mai degrabă decât o legislație europeană rigidă, o mai bună funcționăre și respectării normelor și recomandărilor existente legate de guvernanță

Codurile de practici pot genera schimbări în comportament și flexibilitatea oferită de coduri permite inovații care se pot inspira din cele mai bune practici din întreaga Uniunea Europeană; schimburile de bune practici ar îmbunătăți guvernanța corporativă în Uniune;