Gimnaziul nr.45

Sub căciulalui Guguţă

(Călătorie literară)

Guleac Eugenia

1

Sub Căciula lui Guguţă(Călătorie literară)

Amenajarea sălii: Pe peretele central-portretul lui S. Vangheli, inscripţia: 2012 –

anul lui S. Vangheli, expoziţia de desene ale copiilor, expoziţia de carte: În lumea

eroilor lui S. Vangheli.

Citate: 1. ...Aproape întreaga activitate a lui Spiridon Vangheli este marcată de

crearea de către scriitor a unui personaj devenit curînd o emblemă sugestivă a

Copilului - Guguţă. ( Ion Ciocanu)

2.Opera lui Spiridon Vangheli- acest mare scriitor pentru copii va fi mereu şi cu

acelaşi nestins interes citită şi de copii, şi de omul matur. (Gr. Vieru)         

Desfăşurarea activităţii

Apare Guguţă: (pe fundalul muzicii)

- Mă duc, mă duc la şcoală,

Portiţă, tu rămîi,

Căciula o să umble

Şi ea în clasa-ntîi.

Papucii vor la şcoală,

Că nu sînt mititei.

Papucii, mei papucii

Vor fi şcolari şi ei.

Guguţă: Buna ziua, copii! Bine aţi venit!

Profesor : Copii, cine a venit la noi în ospeţie? L-aţi recunoscut? Da, acesta înt-adevăr

este Guguţă. Dar cine este autorul, părintele cărţilor despre Guguţă? Corect, este

Spiridon Vangheli – marele prieten al copiiilor. El este cel care a inventat acest

personaj. Ştiţi ce cărţi a mai scris S. Vangheli?

(Se propune spre vizionare un filmuleţ PPT Viaţa şi creaţia lui S. Vangheli)

Un elev: S. Vangheli s-a nascut la 14 iunie 1932 in comuna Grinauti, judetul Balti.

A absolvit facultatea de filologie a Universitatii Pedagogice Ion Creanga din Chisinau

2

(1955). A fost redactor de editură, consultant la

Uniunea Scriitorilor din Moldova. Debutul editorial şi l-a facut in

1962 cu cartulia pentru copii In tara fluturilor, urmata de o alta, de data aceasta de

miniaturi sclipitoare Baietelul din coliba albastra (1964). Carti de referinţa in cadrul

intregii noastre literaturi pentru copii: Ispravile lui Guguta (1967), Ministrul bunelului

(1971), Guguta capitan de corabie (1979), Steaua lui Ciubotel (1981), Calul cu ochi

albastri (1981), Guguta si prietenii sai (1983), Pantalonia-tara piticilor (1984), Maria

sa Guguta (1989), Guguta si prietenii sai, in doua volume (1994).

Spiridon Vangheli a scris si poezie: cartea de versuri Balade(1966). Este coautor,

impreuna cu Grigore Vieru, al unui excelent Abecedar.Laureat al Premiului de Stat al

Republicii Moldova (1980) si detinator al Diplomei de onoare Andersen (1974).

În anul 2012 este nominalizat pentru Premiul internaţional pentru copii din partea

Moldovei Astrid Lindgred. Şi tot în anul 2012 S. Vangheli împlineşte 80 de ani.

Profesor: Şi noi astăzi vom face o călătorie literară prin creaţia lui S. Vangeli,

împreună cu Guguţă şi alte personaje din cărţile marelui povestitor. Vom viziona nişte

fragmente din creaţia scriitorului în interpretarea elevilor gimnaziului, vom cînta, vom

recita poezii. Dar să fiţi atenţi, căci vom încheia activitatea noastră cu o mică victorină

literară.

Spunea odată cineva că...”... copiii îl vor apăra pururi pe Guguşă şi vor merge cu el

pretutindeni”. Şi noi vom merge cu Guguţă într-o călătorie literară.

Guguţă e un băieţel foarte silitor care s-a pregătit de şcoală încă fiind foarte mic.Vă

propun spre vizionare un fragment din nuvela Şcoala lui Guguţă.

Cîntecul Şcolărei şi şcolăriţe

Şcolărei şi şcolăriţe,

Băieţei şi voi, fetiţe,

Hai la şcoală să-nvăţăm

Şi bine să ne purtăm.

Să-nvăţăm ca să citim,

Să scriem, să socotim,

Să-nvăţăm să ne purtăm

Pe părinţi să-i bucurăm.

3

Înscenare Şcoala lui Guguţă

Apare Guguţă cu ghiozdanul.

Guguţă: Dacă ai o carte, umbli în clasa întîi, dacă ai două – într-a doua. E-he-he!pe

cîţi i-am întrecut eu!

Directorul: Guguţă? Păi eşti cît ghiozdanul, bre! Pînă în clasa întîi trebuie să creşti de-

o cuşmă. Ei, dacă ai venit, du-te şi mănîncă harbuji de pe lotul şcolii.

Guguţă: (supărat) Unde s-a mai văzut una ca asta!? Directorul n-are nici o carte în

mînă şi rămîne în şcoală, dar eu, cu ghiozdan cu tot, nu-s bun decît să mănînc harbuji!?

Directorul: Guguţă? Dar dacă îţi dau voie să suni la pauză din clopoţelul ăsta?

Guguţă: (supărat) Nu mă-mpac.

Directorul: Ştii ce? Cînd va fi serbare, să vii şi tu. Vrei să spui o poezie pe scena

şcolii?

Guguţă: Nu.

Directorul pleacă cu tot cu clopoţel.

Guguţă vine la tata:

Guguţă: Tată, fă-mi o şcoală în ogradă.

Tata: (se scarpină) O şcoală, zici? Ei, dacă e s-o fac, păi să aibă măcar două etaje...

Dar iaca n-am macara şi Bălţii nu-s peste drum!

Guguţă: Întîi fă-vm o bancă!

Tata: O bancă, da!

Profesor: După o săptămînă banca era gata. Cum auzea clopoţelul, Guguţă se aşeza în

bancă şi îşi făcea lecţiile. Cum suna la recreaţie, se scula şi Guguţă din bancă. Şi aşa a

trecut vara.

Cîntecul Ora-i de plecat la şcoală

Ora-i de plecat la şcoală

Veseli am ieşit şi noi

Spre straduţa şcolii noastre

Ne-ndreptăm cu paşi vioi

REFREN 

Suntem mari, suntem mari,

Noi acum suntem şcolari 

4

Uită-te ce bine-mi şade 

Cu ghiozdan şi-abecedar

De la mama am ghiozdanul

Cartea am primit-o-n dar

REFREN 

Suntem mari, suntem mari,

Noi acum suntem şcolari.

Profesor: Şi atunci cînd a venit timpul ca Guguţă să plece la şcoală, s-a adunat toată

uliţa să-l petreacă. Surioara îl ajuta să ducă florile. Din urmă veneau tata şi bunelul cu

banca lui Guguţă. Directorul a ieşit în poarta şcolii şi a dat mîna cu Guguţă. Banca au

primit-o în clasa a doua, iar pe Guguţă în clasa I. L-au aşezat alături de o fată.

(Toate personajele îndeplinesc acţiunile de mai sus)

Guguţă: Cum te cheamă?

Fetiţa: Mă cheamă Guguţa.

Profesor: Şi era foarte străduitoare această fetiţă. Învăţa foarte bine, nu rămînea în

urmă cu nici o literă. Despre aceasta ne va cînta ea în cîntecul următor:

Cîntecul: Are mama o fetiţă.

Are mama o fetiţă cât un ghemotoc

Are mama o fetiţă cuminţică foc.

Veselă şi hărnicuţa unde s-ar afla

Parcă e o furnicuţă, aşa este ea.

Şi la şcoală şi acasă ea mereu dă zor

Fata mamei e voioasă şi de ajutor

Are mama o fetiţă cât un ghemotoc,

Are mama o fetiţă, cuminţica foc.

Acasă eu cred că nu strică

Să fii gospodină mereu.

Deci patul mi-l faci singură

Şi praful îl şterg mereu.

Ghiozdanul mi-l fac de cu seară

Şi pun tot ce trebuie-n el.

Îmi dau pantofiorii cu ceară

Şi sorţul mi-l calc frumuşel.

Profesor: Şi învăţînd la şcoală Guguţă se străduia foarte mult ca să nu rămînă în urma

Guguţei. Şi de aceea deseori pleca la bunelul pentru a cere sfatul.

5

Înscenare Buchiile lui Ion Creangă.

Guguţă: Tu ai învăţat cu Ion Creangă, bunele?

Bunelul: Creangă era mai mare de ani. Cînd eram eu în clasa-ntîia, el era învăţător în

tîrgul Ieşului.Hăt încoace a trecut un şcolar de-al lui Creangă prin satul nostru. Să vezi,

măi Guguţă, cum a învăţat el a buchisi!

Guguţă: Cum, bunele?

Bunelul: Cică I. Creangă venea la şcoală cu o cutie subsuoară. La lecţie scotea din

cutie nişte prăjituri în formă de litere, unse cu zahăr topit. Prindea de tablă literele una

cîte una şi alcătuia astfel cuvinte. Apoi chema un elev la tablă şi-l întreba:

- Spune tare: ce scrie pe tablă?

Dacă elevul citea cuvîntul, I. Creangă îi dădea voie să mănînce litera care şi-o

alegea. Tare erau gustoase literele lui I. Creangă! Şi elevii, pofticioşi cum erau, nu-şi

dădeau rînd la tablă. Şi era sărac I. Creangă, dar cocea litere-prăjituri în fiecare seară.

Guguţă: Tare aş mai mînca şi eu o literă din aceea, bunele!

Bunelul: Caută în casa cea mare. Îmi pare că pe undeva trebuie să fie un covrig de-al

lui I. Creangă.

Guguţă caută, răscoleşte, dar nu găseşte nimic.

Guguţă: Ai şuguit, bunele?!

Bunelul: (îl ia de mînă şi-i arată o carte) Iată aici, măi Guguţă, îs toţi covrigii lui I.

Creangă. Ia gustă-i: Trei iezi cucuieţi

Mamei uşa descuieţi...

Guguţă: (bucuros, cu cartea în mînă sare în braţele lui bunelul) Nu-i drept că ai două

clase, bunele. Tu ai optzeci de clase!

Profesor: Da, tare deştept mai este şi Guguţă al nostru. Vă propunem încă

un fragment din nuvela Ceasul.

Înscenare Ceasul.

Tata se uită la ceas

Guguţă: Tată, cînd vor rămîne oleacă de minute în ceasul tăuşi-i vrea să scapi de el, să

mi-l dai mie să-l arunc.

Tata îl mîngîie pe păr.

6

Profesor: Trece o zi, trece o săptămînă – tata nu-i dă ceasul să-l arunce. Într-o zi îl

vede pe bunel că se uită la soare.

Guguţă: Ce faci, bunele?

Bunelul: Potrivesc cît e vremea.

Guguţă: Asta e ceasul tău bunele?

Bunelul. Da.

Guguţă: Păi ceasul matale e mai bun, bunele! Să tragi un ciocan în ceasul tatii, nu

rămîne nici un minut în el. Iar în ceasul dumitale au bătut cu tunurile la război şi tot nu

s-a stricat. Luminează şi încălzeşte. Nici ceasornicar nu-ţi trebuie.

Profesor: La o întîlnire cu scriitorul, cineva a zis că „Guguţă e un Făt-Frumos şi un

foarte bun prieten cu toţi copii. E foarte bun la inimă, săritor la nevoie. Vă amintiţi de

Cuşma lui Guguţă? Cîţi oameni au încăput sub căciula lui? Şi ştie să iasă din orice

situaţie! Un adevărat magician! Guguţă îţi iubeşte părinţii, bunelul şi pe toţi, toţi din

jur. Dar voi copii? Vă iubiţi părinţii, buneii, prietenii, învăţătorii? Ce cadou aţi pregătit

mamei de 8 martie? Dar, să vedeţi ce cadou a pregătit Guguţă pentru mama sa.

Înscenare Darul

Guguţă: - Degrabă e 8 Martie. Am 7 bănuţi. Oare ce să-i dăruiesc mamei?(vede, aude

un automobil). Iii! Am să-i iau mamei o maşină, că o dor picioarele cît umblă prin

ogradă. Şofer o să fiu eu, d-apoi cine altul?!

(Se duce la magazin. Acolo vede numai maşini-jucării. Le examinează cu atenţie, le

suceşte, le învîrteşte. Apoi dă cuşma pe ceafă şi întreabă:)

Guguţă: - Da un automobil în care să încapă şi şoferul, n-aveţi?

Vînzătoarea:- Nu.

Guguţă: - Aa, d-apoi că nici n-ai putea s-o scoţi din magazin, că uşa e strîmtă.

(se mai învîrteşte prin magazin, mai examinează marfa. Găseşte un nasture frumos)

Guguţă:- Am să-i iau un bumb. Daţi-mi, vă rog, un bumb.

Vînzătoarea:- Poftim.

Guguţă: - Au mai rămas cîţiva bănuţi. Am să-i iau mamei o rochie. Dar să fie albastră,

că mama are ochi albaştri. Aveţi rochie albastră?

Vînzătoarea:- Nu, nu avem.

7

Guguţă: - Rău. (A găsit nişte pantofi înalţi) Spune cu bucurie: Îi iau. Am s-o fac pe

mama mai înaltă, ca să ajungă fără taburet la frînghia cu albituri. Daţi-mi, vă rog, o

pereche de pantofi pentru mama.

Vînzătoarea:- Dar ce măsură poartă mama?

Guguţă:- Nu ştiu. (îngîndurat) Mă duc să caut un pantof vechi de-al mamei. (Fuge,

înhaţă pantoful, apoi se opreşte, gîndindu-se) Nu-i bine. Dar dacă i-a crescut piciorul

de atunci? Am să-l măsor la noarte cu aţa, cînd mama va adormi.

(Vine la magazin cu aţa, îi măsoara, îi vin foarte bine. )Bucuros îi zice vînzătoarei:

Guguţă: - Daţi-mi, vă rog, pantofii aceştia. (întinde bucuros banii)

Vînzătoare se uită nedumerită:

Vînzătoarea: - Dar nu-ţi ajung bani, măi Guguţă!

Guguţă se întristează, se gîndeşte şi apoi cu bucurie strigă:

Guguţă: - Ştiu ce-am să-i iau. O să mă scol mîine înaintea mamei şi o să-i aduc o

cuşmă de ghiocei.

Profesor: V-a plăcut? Dar ştiţi cum Guguţă a învăţat-o pe mama să meargă cu

bicicleta?

Înscenare Cum a învăţat-o Guguţă pe mama să meargă cu bicicleta.

Guguţă: Mamă, eu sînt băiatul tău ori nu!?

Mama: Aracan de mine! Nu cumva ai fierbinţeală? (pune mîna pe frunte)

Guguţă: Ei, dacă-s băiatul tău, am să te învăţ să mergi cu bicicleta!

Mama: De lisaped îmi arde mie? Nu vezi că iaca-iaca ne vine rîndunica din ţările

calde şi eu încă n-am muruit în căsoaie?

Guguţă: O s-o învăţ şi pe Nana Jenea şi o să fiţi două pe uliţă.

Mama: (se gîndeşte) Învaţ-o pe nanta Jenea. Eu nu-s de lisapet, măi, şi mai mult să nu

mă sîcîi.

Guguţă: Nu cumva mama mea se teme? (posomorît)Se mai învîrteşte şi se duce la

mama care mătură. Mamă, bate-mă că eu sînt cel mai rău băiat (Mama zîmbeşte

nedumerită), Mamă, bate-mă! (mama vrea să-l mîngîie)

Guguţă fuge din casă. Mama mea-i fri-coa-să! (Se mai plimbă)

- Stop! S-o vadă satul pe bicicletă n-o să mai zică nimeni că-i fricoasă!

8

(Începe să scoată perne, plapume, ţoluri, paltoane, cuşme şi le înşiră)

Mama: (vine cu mîinile în cap) Ce văd eu, măi Guguţă, ori mi s-au stricat ochii? Cine

şi-a bătut joc de casa noastră?

Guguţă: Eu le-am scos mamă. Dacă ti-a trînti bicicleta, să ai pe ce cădea.

Mama: Ce să fac eu cu tine, măi? Ş-apoi vecini îs acasă...

Guguţă: Lasă pe mine. Pînă îmbraci tu pantalonii tatei, eu mă întorc. (pleacă pe la

vecini)

- Tanti Olică-ă!

- Ce-i, măi Guguţă? (iese cu mîînile de aluat)

- Racul lui moş Anton e la mata, aşa-i? Te-a rugat să i-l duci îndată, că a scăpat

încă de dimineaţă căldarea în fîntînă!

- Şi i-am spus lui Ion să ducă lucrul omului acasă. Altădată mai ai nas să-i calci

pragul!?Mulţumesc, Guguţă, am să-ţi coc o turtă cu mac!

Guguţă se duce la altă vecină.

- Mătuşă Căsune!

- Ce-i, Guguţă?

- Viţelul matale aşa mai rage devale!...

- Aracan de mine! Încă nu l-am adăpat! Degeaba am pus căldarea aceea în

mijlocul ogrăzii, cînd oi vedea-o, să-mi aduc aminte! Să creşti tîta mare-e, măi

băiete!

Merge mai departe.

- Tanti Cristina! A zis nenea Zaharia că i s-a rupt oiştea şi nu poate veni la

amează acasă! Dacă ai mata cînd, să-i duci ceva de măncare.

- Mulţumesc, măi băiete! Mă duc imediat!

Se duce acasă.

Guguţă: Iată, mamă! Am rămas numai noi doi. Poţi să urci fără grijă.(Pregăteşte

bicicleta, umflă roţile, înalţă şaua, dar mama nu se grăbeşte)

(Pe fundalul unei melodii vesele mama urcă pe bicicletă, dar Guguţă aleargă după ea

cu pernele în mînă, dar mama cădea tot timpul)

9

Profesor: Şi aşa a mers mama pînă seara. Cînd s-a întors tata de la lucru, nu putea

intra în ogradă. A lăsat camionul la poartă, şi-a pus un şorţ şi hai să-şi pregătească

cina, apoi şi-a dorit singur poftă bună, că mama nu mai cobora de pe bicicletă.

Guguţă e un şmecher fără pereche. Dar să ştiţi că Guguţă îşi recunoaşte

întotdeauna graşelile. Ceea ce vă doresc şi vouă. Dacă aţi greşit, nu vă fie ruşine să

recunoaşteţi greşelile. Aceasta ne învaţă Guguţă şi scriitorul S. Vangheli.

Dar ştiţi, copii că S. Vangheli a scris cărţi nu numai despre Guguţă,ci şi despre

Ciuboţel, Titirică, Radu – Băieţelul din coliba albastră. Dar mai este şi autorul unui

excelent Abecedar. Împreună cu Gr. Vieru au elaborat acest Abecedar în anul 1966.

Spiridon Vangheli a scris si poezie: cartea de versuri Balade

Înscenare: Puiul isteţ

Vine cloşca cu un pui abia ieşit din ou la poarta cocoşului.

Cloşca: Eşti acasă, Rigu-Frigu?

Cocoşul: D-apoi cum?

Intră nu şedea în drum.

Cloşca: Buna ziua, Cucurigu.

Cocoşul: Mulţumesc, îs sănătoşi,

Numai că-s gălăgioşi.

Toată ziua: pii, pii, pii –

Îmi vuieşte capu,l şt.

Iar acesta iaca na:

S-a legat de fusta mea:

cică unde-i Rigu-Frigu!

Hai la unchiul Cucurigu!...

Cocoşul: Cum te cheamă?

Puiui: Pui.

Cocoşul: Şi eşti al cui?

Puiul: Spune-i, mamă.

Cloşca: Spune-i tu, dacă te-ntreabă.

Cocoşul: Ce-i, voinice fără pene?

10

Puiul: Să mă-nveţi cîntarea, nene...

Cloşca: Aracan, să-ţi dea în gînd!

Cocoşul: Bun, voinice, eu am cînd.

Eu îţi cînt, tu-ascultă bine

Şi repetă după mine:

Cucuri-gu-u!

Puiul: Culiguu!

Cloşca: Mulţumesc, maestre Rigu!

Puiul: Şi eu, nene Cucurigu.

Cocoşul: Să mai vină puiul mîine.

Încă-o lecţie rămîne.

Profesor: Să ştiţi, copii, că Spiridon Vangheli primeşte sute de scrisori de la copiii din

toate colţurile Moldovei şi nu numai. Într-o scrisoare un copil a scris: “Guţă-Guţă-

Guguţă! E eroul meu pe care-l iubesc, numai că nu vine la mine. Să-l trimiteţi să-l văd

măcar prin fereastră.” Eu sper că şi pentru voi, copii, Guguţă este un personaj îndrăgit

care a venit astăzi la voi în ospeţie. L-aţi văzut în mai multe roluri, în interpretarea mai

multor artişti. Cine dintre eroii de astăzi v-a plăcut mai mult? De ce?

Să vedem cine a fost mai atent? Vă propun să răspundeţi la întrebările victorinei.

1. În ce sat trăia Guguţă?

2. Ce i-a dăruit Guguţă mamei de 8 Martie?

3. De ce ceasul bunelului e mai bun?

4. În ce povestire se vorbeşte despre I. Creangă?

5. Cum a convins-o Guguţă pe mama să meargă cu bicicleta?

6. De ce Guguţă i-a zis bunelului că are “optzeci de clase”

7. Ce carte a scris S. Vangheli împreună cu Gr. Vieru?

8. Ce cărţi a mai scris S. Vangheli?

9. Despre ce eroi a mai scris S.Vangheli?

10.Ce i-aţi dori lui S. Vangheli?

Profesor: Să ştiţi că S. Vangheli aşteaptă şi acum scrisori de la voi, copii, aşa că puteţi

să scrieţi şi voi o scrisoare. Cred că maestrul se va bucura mult.

11

12

13