Grupurile de Parteneriat Local din Sud Muntenia: dezbateri pentru … · „Femeia manager” se...

Buletin Informativ nr. 142 / 9 - 12 iulie 2013

Publicaţie editată deAgenţia pentru

Dezvoltare RegionalăSud Muntenia

evenIMenTe

oPoRTunITăţI de fInAnţARe

fonduri Regio pentru▪amenajarea ComplexuluiMuzeal Goleşti .............. 4

Şedinţa de prezentare▪a Planului de dezvoltareRegională 2014 – 2020şi a proiectelor prioritareintegrate din Argeş ........ 5

Comitetul Consultativ pentru▪dezvoltare Regională pentruperioada 2014 - 2020 ...... 6

dezbatere pe tema▪regionalizării - descentralizăriila Ploieşti ................... 6

Întrunirea Grupului de lucru▪„Instrumente de dezvoltareteritorială” ................. 6

Grupurile de Parteneriat Localdin Sud Muntenia: dezbateri pentru pregătirea

perioadei de programare 2014 – 2020

Info AdR sud MunTenIA

noi studenţi, la AdR▪sud Muntenia, pe perioadavacanţei de vară! .......... 7

Info PResA

Revista presei ...... 18-19▪

Întrunirea Comitetului▪Interministerialpe fonduri europene ...... 8

Mfe sintetizează▪propunerile primitede la partenerii de dialogreferitoare la utilizareafondurilor europene înperioada 2014 - 2020 ...... 8

Rata de absorbţie curentă▪a fondurilor europene a ajunsla peste 19% ................ 9

Programul naţional▪„Femeia manager” selansează pe 19 iulie ...... 10

Info ReGIo

Primul sens giratoriu▪suspendat, din nordulPloieştiului, realizatcu fonduri Regio ........... 12

Argeş / negocieri pentru aducerea gigantului japonez nTn în Argeş ............14

Călăraşi / fonduri nerambursabile pentru infrastructura de transport din Călăraşiprin Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007 - 2013 ...14

Dâmboviţa / Muzeul de Artă Târgovişte găzduieşte expoziţia „Edvard Munch -150 de ani de la naştere” ...............................................................15

Giurgiu / Primăria Giurgiu este parteneră în cadrul unui proiect destinatpieţei muncii ..............................................................................15

Ialomiţa / Amara a semnat codul global de etici în turism ........................16

Prahova / filipeştii de Pădure: Prima staţie românească de producere aenergiei regenerabile, pe bază de biogaz ............................................16

Teleorman / Zece biblioteci din Teleorman, dotate cu echipamente modernede transmitere şi regăsire a informaţiei ..............................................17

Info judeţe

paginile 2-3

http://www.youtube.com/user/ADRSudMuntenia

https://twitter.com/ADRSudMuntenia

https://www.facebook.com/adrsudmuntenia

2Info Regional sud MunteniaBuletin Informativ nr. 142 / 9 - 12 iulie 2013

www.adrmuntenia.ro http://regio.adrmuntenia.ro

EVENIM

ENTE

săptămâna trecută, Agenţia pentru dezvoltareRegională sud Muntenia a demarat o nouă rundă deîntâlniri de lucru destinate Grupurilor de ParteneriatLocal din sud Muntenia. Astfel, primele şedinţe auavut loc la Târgovişte (9 iulie), la Piteşti (10 iulie),la Alexandria (11 iulie) şi la Giurgiu (12 iulie). scopulorganizării acestor întâlniri de lucru ale Grupurilorde Parteneriat Local este de a se agrea şi cuantificaindicatorii de monitorizare şi planul de implemen-tare a strategiei de dezvoltare Regională 2014 –2020. săptămâna aceasta sunt programate alte douăastfel de întâlniri de lucru - luni, 15 iulie, la sediulAgenţiei din Călăraşi, iar mier curi, 17 iulie, la CentrulunesCo „Ionel Perlea” din municipiul slobozia.

(continuare în pagina 3)GPL Călăraşi, 15 iulie 2013

GPL Giurgiu, 12 iulie 2013GPL Giurgiu, 12 iulie 2013

Liviu Muşat, directorul AdR sud Muntenia, a deschis şedinţa Grupului de Parteneriat Local (GPL) Călăraşi

Grupurile de Parteneriat Local din Sud Muntenia:dezbateri pentru pregătirea perioadei de

programare 2014 – 2020

http://regio.adrmuntenia.ro

http://www.adrmuntenia.ro



EVENIM

ENTE

(continuare din pagina 2)În cadrul întâlnirilor de lucru au loc dezbateri

pe marginea analizei socio-economice a regiuniinoastre, în urma cărora se vor stabili indicatorii demoni torizare a Planului, şi, totodată, se prezintăcrite rii le la care vor trebui să răspundă proiectelestrate gi ce, ce vor fi anexă la Planul de dezvoltareRegională.

elaborarea Planului de dezvoltare Regionalăsud Muntenia 2014 - 2020 se face în parteneriat,atât la nivel judeţean, cât şi la nivel regional, cuautorităţile publice locale, instituţii deconcen-trate, mediu academic, mediu privat, patronate/sindicate, onG-uri constituite în Comitetul Regio-nal pentru elaborarea planului, Grupuri tematiceregionale şi Grupuri de parteneriat local.

Toate materialele de programare pot fi con-sultate pe site-ul nostru, la secţiunea Planificareregională şi parteneriate, link: http://www.adrmun -tenia.ro/static/55/planificare-regionala-si-parte-neriate.html.

GPL Alexandria, 11 iulie 2013

GPL Alexandria, 11 iulie 2013

GPL Târgovişte, 9 iulie 2013GPL Târgovişte, 9 iulie 2013GPL Piteşti, 9 iulie 2013

GPL Piteşti, 9 iulie 2013

http://www.adrmuntenia.ro/static/55/planificare-regionala-si-parteneriate.html







EVENIM

ENTE

În data de 11 iulie s-a semnat contractul defi nanţare pentru amenajarea Complexului MuzealGoleşti din judeţul Argeş. unitatea administrativ-teritorială Argeş, în calitate de beneficiar, va primifonduri nerambursabile pentru realizarea proiec-tului „Amenajarea Complexului Muzeal Goleşti –reabilitarea, conservarea şi punerea în valoare”din Regio, Axa prioritară 5 „Dezvoltarea durabilăşi promovarea turismului”, dMI 5.1 „Restaurareaşi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural,precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilorconexe”.

valoarea totală a contractului este de 10.929.649,88lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă estede 7.790.995,30 lei (fonduri nerambursabile fedR -7.040.722,45 lei; fonduri de la bugetul naţional -594.452,94 lei; cofinanţarea eligibilă a beneficia-rului - 155.819,91 lei). Cu sprijin financiar neram-bursabil Regio se vor realiza lucrări de amenajare,reabilitare, conservare şi punere în valoare a Com-plexului Muzeal Goleşti. obiectivul de patrimoniureabilitat cu fonduri Regio este al treilea muzeu careprezentare şi importanţă naţională şi întâiul de-dicat ocupaţiilor poporului român. Raţiunea orga-nizării acestui muzeu la Goleşti derivă din impor tan -ţa viticulturii şi pomiculturii pe teritoriul judeţuluiArgeş, fructele şi strugurii fiind folosiţi ca hrană dincele mai vechi timpuri.

Complexul Muzeal Goleşti, monument istoric devaloare naţională excepţională, include un ansam-blu arhitectural medieval, din care fac parte un co -nac fortificat şi alte clădiri clasate ca monumenteistorice clasa A. Complexul cuprinde astăzi două maricompartimente: secţia din aer liber, care înfăţişea -ză civilizaţia ţărănească de la mijlocul veacului alXIX-lea din principalele zone viticole şi pomicoleale ţării, şi secţia Istorie – etnografie, ce prezintă,prin obiecte autentice şi elemente auxiliare spe-cifice, istoria viticulturii şi pomiculturii de pe te-ritoriul ţării noastre din cele mai îndepărtate vea-curi până în zilele noastre, din care fac parte cona -cul, ce se întinde pe o suprafaţă de aproximativ540 mp, şcoala lui dinicu Golescu, bolniţa boieruluiRadu Golescu, baia turcească, expoziţia de istoriea Goleştilor din arhondaric şi expoziţia de etnogra-

fie şi artă populară din Argeş în construcţia anexăpentru slujitori.

Proiectul finanţat în cadrul Regio vizează clă-direa conacului, ce a fost ridicată în 1640, muzeuletnografic, turnul porţii, zidul de incintă cu patruturnuri de colţ, parcul alăturat incintei şi cel dinjurul conacului, ce va beneficia de lucrări de ame-najare peisagistică a grădinii, a aleilor şi a parcăriide lângă poarta de acces în complexul turistic.

directorul AdR sud Muntenia i-a felicitat petoţi cei implicaţi în realizarea proiectului

La evenimentul organizat joi la Complexul Mu-zeal Goleşti, directorul AdR sud Muntenia, Liviu Mu -şat, a declarat următoarele:

„Semnarea contractului de finanţare pentruamenajarea Complexului Muzeal Goleşti este şipentru noi un moment foarte important. Cred atâtîn valoarea lui istorică, cât şi în valoarea lui eco-nomică. Acest proiect poate veni cu un plus de va-loare pentru comunitatea argeşeană, dar şi pentruregiunea Sud Muntenia.

Din punctul nostru de vedere, al Agenţiei pen-tru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, beneficia-rii vor avea tot sprijinul nostru şi solicitudinea înimplementarea acestui contract, ce prevede reali -zarea de lucrări de amenajare, reabilitare, conser -vare şi punere în valoare a ansamblului muzeal dinGoleşti. Felicit pe toţi cei implicaţi în realizarea a -cestui proiect!”.

Fonduri Regio pentru amenajareaComplexului Muzeal Goleşti

Liviu Muşat, directorul AdR sud Muntenia, alături de Constantin nicolescu,preşedintele Consiliulu judeţean Argeş, la semnarea contractuluide finanţare a proiectului de la Complexul Muzeal Goleşti





EVENIM

ENTE

Şedinţa de prezentare a Planuluide Dezvoltare Regională 2014 – 2020

şi a proiectelor prioritare integrate din ArgeşJoi, 11 iulie, directorul ADR Sud»

Muntenia, Liviu Muşat, a participat laşedinţa de prezentare a domeniilorprioritare ale Planului de DezvoltareRegională 2014 – 2020, eveniment ce aavut loc în oraşul Topoloveni. La reuniuneade lucru au participat aproximativ 40 depersoane – reprezentanţi ai administraţieipublice locale, ai mediului privat, cadredidactice şi jurnalişti din judeţul Argeş.

Cu această ocazie, directorul Liviu Muşat a pre -zentat membrilor Grupului de Acţiune Locală dinjudeţul Argeş stadiul actual de pregătire a Planuluide dezvoltare Regională 2014 – 2020 şi cele şaptepriorităţi de finanţare pentru următoarea perioadăde programare şi măsurile propuse pentru acestedomenii. Liniile de finanţare trasate pentru urmă-torul exerciţiu financiar sunt următoarele: „Dez-voltarea durabilă a infrastructurii locale şi regio-nale”, „Dezvoltarea urbană durabilă”, „Creştereacompetitivităţii economiei regionale pe termenlung”, „Protecţia mediului şi creşterea eficienţei

energetice”, „Susţinerea educaţiei şi ocupării for-ţei de muncă”, „Susţinerea sănătăţii şi protecţieisociale”, „Dezvoltarea rurală şi agricultura”.

Reprezentanţii Grupului de Acţiune Locală aupurtat discuţii pe marginea portofoliului de pro-iecte regional, ce include proiecte regionale inte-grate, aflate în diferite stadii de pregătire, cu ac-cent pe cele realizate de autorităţile argeşene,prin intermediul cărora să se poată rezolva nevoileidentificate la nivel regional, dar în acelaşi timpsă se poată obţine şi indicatorii care să contribuiela îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru Româ-nia în ceea ce priveşte strategia europa 2020.

Acest portofoliu reprezintă o anexă a PlanuluiRegional de dezvoltare pentru perioada 2014 - 2020,ce cuprinde proiecte prioritare pentru regiuneasud Muntenia, care vor putea fi finanţate atât prinprograme cu fonduri europene, cât şi din alte sursede finanţare.

Grupul de Acţiune Locală este un parteneriatpublic – privat, constituit din reprezentanţi ai sec-torului public, privat şi civil, desemnaţi dintr-un te -ritoriu rural omogen şi care implementează o stra-tegie integrată pentru dezvoltarea teritoriului.

Liviu Muşat, directorul AdR sud Muntenia, alături de Gheorghiţă Boţârcă, primarul oraşului Topoloveni, gazda evenimentului





EVENIM

ENTE

Comitetul Consultativpentru Dezvoltare Regionalăpentru perioada 2014 – 2020

În data de 11 iulie, reprezen -tanţii AdR sud Muntenia au par-ticipat la Comitetul Consultativprivind dezvoltarea Regională(CCdR) pentru perioada 2014 –2020, ce a avut loc la Bucureşti.

În conformitate cu Memo-randumul aprobat în şedinţa deGuvern din data de 13 iunie a.c.,Ministerul dezvoltării Regionaleşi Administraţiei Publice - Auto-ritatea de Management pentruProgramul operaţional Regionalcoordonează activitatea CCdR.Comitetul asigură cadrul parte-nerial pentru elaborarea docu-mentelor de programare privind

dezvoltarea regională în Româniapentru perioada 2014 - 2020.

În cadrul şedinţei s-au pre-zentat activităţile desfăşurate îngrupurile de lucru subsecventeCCdR, abordarea dezvoltării re-gionale în cadrul Acordului deParteneriat, propunerea proiectstrategia naţională pentru dez-voltare Regională 2014 - 2020(priorităţi de dezvoltare regio-nală), stadiul implementării asis-tenţei tehnice oferite de Insti tu -ţiile financiare internaţionale şi,totodată, s-au prezentat şi vali-dat analizele socio-economice re -alizate la nivel regional.

Dezbatere pe temaregionalizării - descentralizării

la Ploieştisăptămâna viitoare, directo -

rul Agenţiei pentru dezvoltare Re-gională sud Muntenia, Liviu Muşat,va participa la dezbaterea pe te -ma regionalizării – descentraliză-rii, ce va fi organizată de Ministe -rul dezvoltării Regionale şi Admi-nistraţiei Publice la Ploieşti.

La acest eveniment, pe lân -gă reprezentanţii administraţieipublice locale şi centrale, sunt aş -teptaţi să participe prim-ministrulvictor Ponta şi vicepremierul Li-viu dragnea.

dezbaterea de la Ploieşti cuprivire la procesul de regionali-zare - descentralizare, ce va avealoc în data de 18 iulie, face parte

din seria de consultări organizatede Ministerul dezvoltării Regiona -le şi Administraţiei Publice, înce-pând din luna mai a.c., în fiecareregiune de dezvoltare. dezbate-rile în plan local reprezintă unadintre etapele procesului de pre-gătire a proiectului de regionali-zare - descentralizare.

Întrunirea Grupului delucru „Instrumente dedezvoltare teritorială”

În data de 9 iulie, AdR sud Munte-nia a luat parte la lucrările celei de-a treia reuniune a Grupului de lucru„Instrumente de dezvoltare terito-rială”. scopul organizării acestei în-truniri a fost de a dezbate documen-tele de orientare elaborate de Comi-sia europeană privind Investiţiile Te-ritoriale Integrate (ITI) şi acţiunile pla -sate sub răspunderea comunităţilor(CLLd). Totodată, cu această ocazie s-aupurtat discuţii pe marginea elemen-telor privind instrumentele de dez-voltare teritorială din prima versiunede lucru a Acordului de Parteneriat.

Reuniunea grupului delucru - Cadrul strategicde dezvoltare teritorialăa României, monitorizareşi impact teritorial

Miercuri, 10 iulie, experţii direcţieidezvoltare şi Comunicare au participatla reuniunea grupului de lucru - Cadrulstrategic de dezvoltare teritorială aRomâniei, monitorizare şi impact te-ritorial, ce a avut loc la Bucureşti.obiectivele întâlnirii de lucru au fostprezentarea şi dezbaterea obiective-lor strategice de dezvoltare terito-rială ale României şi dezbaterea pemarginea elementelor privind dimen-siunea teritorială din prima versiunede lucru a Acordului de Parteneriat.

Conferinţa cu tema„Instrumentele de InginerieFinanciară în contextulintervenţiilor finanţate deUniunea Europeană”

În data de 11 iulie, AdR sud Munte-nia, prin experţii direcţiei dezvoltareşi Comunicare, a participat la Confe-rinţa cu tema „Instrumentele de In-ginerie Financiară în contextul inter-venţiilor finanţate de Uniunea Euro-peană”, ce s-a desfăşurat la Bucureşti.Pe ordinea de zi a reuniunii s-au aflatdouă teme majore de discuţii ce auvizat cadrul utilizării Instrumentelorde Inginerie financiară şi Implemen-tarea Instrumentelor de Inginerie fi-nanciară.





INFO

AD

R SUD

MU

NTEN

IA

Noi studenţi, la ADR Sud Muntenia,pe perioada vacanţei de vară!

În data de 8 iulie, la sediul»Agenţiei pentru Dezvoltare RegionalăSud Muntenia a avut loc selecţia pentruangajarea, pe perioada vacanţei devară, a unor studenţi care urmeazăcursurile unei facultăţi economice sautehnice, în ani terminali.

din cei 28 de studenţi care şi-au depus dosa-rele de angajare, au participat la interviu 26 depersoane. În urma susţinerii interviului au fost ad-mişi 13 studenţi, cu vârsta cuprinsă între 21 şi 23de ani, care vor încheia contracte individuale demuncă, pe perioadă determinată, în timpul vacan-ţei de vară. ei vor lucra în cadrul următoarelorstructuri ale Agenţiei: direcţia organism Interme-diar PoR, direcţia dezvoltare şi Comunicare, di-recţia economică şi serviciul organism IntermediarPosCCe. Aceştia se vor bucura de toate drepturilesalariale ale unui angajat al Agenţiei pentru dez-voltare Regională sud Muntenia.

Programul destinat în exclusivitate studenţilora ajuns la cel de-al şaselea an de desfăşurare. Prinaceastă iniţiativă, Agenţia pentru dezvoltare Re-

gională sud Muntenia doreşte să ofere avantajulfamiliarizării studenţilor cu programele finanţatede uniunea europeană şi cu un mediu de lucru per-formant. Totodată, se doreşte ca acest program săcontribuie la dezvoltarea profesională ulterioară astudenţilor. În plus, se oferă posibilitatea încheieriiunor contracte de muncă la terminarea studiilor înuna dintre cele mai moderne instituţii din regiuneasud Muntenia.

Liviu Muşat, directorul AdR sud Muntenia, a vorbit tinerilor prezenţi la selecţie despre avantajele experienţei în cadrul Agenţiei

În urma interviului au fost admişi 13 studenţi care vor lucraîn cadrul AdR pe perioada vacanţei de vară





Ministerul fondurilor europe -ne (Mfe) sintetizează şi analizea -ză în continuare propunerile pri-mite de la partenerii de dialog, înscopul înglobării acestora în docu-mentul consultativ pentru elabo-rarea Acordului de Parteneriat 2014- 2020. documentul reflectă şi vareflecta în continuare atât obiec-tivele tematice ale uniunii euro-pene şi priorităţile de investiţii aleRomâniei, cât şi concluziile agrea -te împreună cu reprezentanţii Co-misiei europene în timpul dialogu-lui informal care are loc în prezentşi care vizează identificarea cali-brajului şi concentrării investiţiilorîn viitoarea perioadă de progra-mare.

Mfe a transmis informal Co-misiei europene, în data de 6 iu-nie, documentul consultativ pen-tru elaborarea Acordului de Parte-neriat 2014 - 2020. În aceeaşi zi,documentul a fost supus consultă-rii publice, prin publicarea pe pa-gina web a Mfe, în spiritul trans-parenţei, al dezbaterii construc-tive, dar şi pentru obţinerea dere acţii din partea tuturor parte-nerilor de dialog. La nivel naţional,documentul consultativ pentru A -cordul de Parteneriat a avut la ba -ză un amplu proces de consultarepartenerială, realizat atât în cadrulComitetului Interinstituţional pen -tru Acordul de Parteneriat (CIAP),inclusiv prin Comitetele Consulta-tive ale CIAP, focus-grupuri, cât şi

prin publicarea documentelor rea-lizate în acest proces (analize so-cio-economice, priorităţi temati -ce preliminare, rezultatele focus-grupurilor) pe site-urile instituţii-lor implicate.

documentul consultativ pen-tru elaborarea Acordului de Parte-neriat 2014 - 2020 a fost realizatîn condiţiile în care pachetul legis -lativ al uniunii europene, ce va re -glementa implementarea fondu-rilor europene structurale şi de In-vestiţii în perioada 2014 - 2020, nua fost aprobat încă la nivelul ue.

dialogul informal al autorită-ţilor române cu serviciile Comisieipentru elaborarea Acordului deParteneriat 2014 - 2020 reprezintăun proces în desfăşurare, menit săgaranteze că utilizarea fonduriloreuropene în umătoarea perioadăde programare va avea un impactmaxim în susţinerea creşterii eco-nomice şi creării de noi locuri demuncă. Acest tip de dialog are loccu autorităţile din toate celelaltestate membre ue, în scopul pre-gătirii viitoarei perioade de pro-gramare.

În consecinţă, documentelede programare ale României vor fidefinitivate atât pe baza propu-nerilor şi observaţiilor parteneri-lor de dialog, cât şi în funcţie deevoluţia dialogului informal, per-manent, cu serviciile Comisiei eu-ropene.

Sursa: www.fonduri-ue.ro

OPO

RTUN

ITĂŢI D

E FINA

NŢA

RE

MFE sintetizează propunerileprimite de la parteneriide dialog referitoare la

utilizarea fondurilor europeneîn perioada 2014 - 2020

ÎntrunireaComitetului

Interministerialpe FonduriEuropene

Comitetul Interministerialpe fonduri europene, coordo-nat de premierul victor Ponta, aavut o reuniu ne de lucru, îndata de 9 iulie, la Palatul victo-ria. La întâlnirea de lucru auparticipat miniştrii cu respon-sabilităţi în gestionarea fondu-rilor europene şi şefii autorită-ţilor de management.

În cadrul Comitetului In-terministerial pe fonduri euro-pene au fost discutate ultimeleevoluţii înregistrate pe segmen -tul absorbţiei fondurilor euro-pene. un accent deosebit a fostpus pe stadiul îndeplinirii pre-viziunilor anterioare privind su -mele solicitate Comisiei euro-pene pentru a fi rambursate Ro -mâniei prin intermediul fiecăruiprogram operaţional.

de asemenea, în cadrul reu -niunii de lucru au fost discuta -te şi pregătirile pe care le des-făşoară România pentru atra-gerea sumelor alocate de uni-unea europeană în exerciţiulfinanciar 2014 - 2020.

Reamintim că în data de 5iulie, rata de absorbţie curentăa fondurilor europene a ajunsla aproape 20%, ca urmare a so -licitării de noi rambursări defonduri Comisiei europene. To-todată, valoarea totală a sume -lor solicitate Comisiei de cătreRomânia a ajuns la aproximativ3,7 miliarde de euro.


http://www.fonduri-ue.ro






OPO

RTUN

ITĂŢI D

E FINA

NŢA

RE

Rata de absorbţie curentă a fonduriloreuropene a ajuns la peste 19%

Rata de absorbţie curentă a»fondurilor europene a ajuns la peste19% în data de 5 iulie a.c., ca urmarea solicitării de noi rambursări defonduri Comisiei Europene.

La începutul lunii iulie, România a transmis Co -misiei europene documentele pentru rambursareaa încă 135 milioane de euro prin intermediul Progra -mului operaţional sectorial (Pos) Transport. Astfel,valoarea totală a fondurilor solicitate Comisieipentru rambursare prin intermediul Pos Transporteste de peste 655 milioane de euro.

„Succesul înregistrat de Guvernul României prindeblocarea recentă a celui de-al treilea program pre-suspendat în trecut de către Comisia Europeană - Pro-gramul Operaţional Sectorial Transport - are efectulscontat asupra absorbţiei fondurilor eu ropene. Astfelsuma solicitată pentru a fi rambursată prin interme-

diul celor şapte programe opera ţionale ajunge laaproximativ 3,7 miliarde de euro, un avans substan ţialce ne ajută să acoperim riscul de dezangajare auto-mată a banilor primiţi de la Uniunea Europeană.”, a de -clarat ministrul fondurilor europene, eugen Teodorovici.

La începutul lunii februarie 2013, Comisia eu-ropeană a decis reluarea plăţilor pentru Programuloperaţional dezvoltarea Resurselor umane, iarrata de absorbţie curentă a ajuns la 16,62% în pre-zent pe acest program.

La sfârşitul lunii aprilie 2013, Comisia a reluatplăţile pentru Programul operaţional Regional, iarrata de absorbţie curentă la nivelul acestui pro-gram a ajuns la aproape 33% în prezent.

suma rambursată României de către Comisia eu -ropeană este în valoare de aproximativ trei mili ardede euro în prezent, nivel care reprezintă 15,30% dinfondurile alocate de uniunea europeană.


eugen Teodorovici, ministrul fondurilor europene






OPO

RTUN

ITĂŢI D

E FINA

NŢA

RE

AM POSDRU a»publicat, în data de10 iulie, un comunicatoficial cu privire lamotivele ce au statla baza deciziei deprelungire a perioadei detransmitere electronicăa cererilor de finanţarepentru CPP 123-125,127-152, anunţată îndata de 1 iulie.

Conform comunicatului, pe-rioada de transmitere electroni -că a cererilor de finanţare a fostprelungită din următoarele con-siderente:

au existat multe solicitări din•partea diverselor entităţi privatede prelungire a termenului. Au fosttransmise numeroase solicităricu trei - patru zile înainte de ter-menul-limită de depunere elec-tronică, atât la Ministerul Muncii,familiei, Protecţiei soliciale şiPersoanelor vârstnice, cât şi la

Ministerul fondurilor europene;prelungirea termenului de•

depunere a asigurat un tratamentegal şi accesul nediscriminatoriupentru toţi potenţialii benefici -ari. Aplicanţii care nu au reuşitsă depună un proiect complet l-aupu tut redepune în perioada ex-tinsă;

prelugirea termenului de de -•pu nere a creat premisele pentruîmbunătăţirea calităţii cererilor definanţare depuse, ceea ce condu -ce la selecţia proiectelor celormai relevante, viabile, sustena-bile şi eficiente din punctul de ve -dere al costurilor, în conformita tecu cerinţele Comisiei europene.

Având în vedere cele menţio -nate mai sus, decizia de prelungi -re a fost adoptată de comun acordîntre toţi factorii implicaţi (Mini s -terul Muncii, familiei, Protecţi eisoliciale şi Persoanelor vârst ni -ce, Ministerul educaţiei naţiona -le şi Ministerul fondurilor euro-pene).

Sursa: www.fonduri-structurale.ro

AM POSDRU / Prelungireaperioadei de transmitereelectronică a cererilor

de finanţare

Programulnaţional

„Femeia manager”se lanseazăpe 19 iulieÎncepând»

cu data de 19 iulie,ora 10:00, va fi activăpe site-ulwww.aippimm.roaplicaţia de înscriereîn cadrulProgramului naţionalmultianual pentrudezvoltarea culturiiantreprenorialeîn rândul femeilormanager din sectorulîntreprinderilor micişi mijlocii.

Pot beneficia de ajutoarefinanciare nerambursabile mi-croîntreprinderile, persoanelefizice autorizate (PfA) sau în-treprinderile individuale con-duse de femei care prezintăplanuri de afaceri viabile.

Bugetul programului pen-tru anul 2013 este de 500.000de lei, din care se vor acordaa locaţii financiare nerambur-sabile (Afn).

valoarea ajutorului de stateste de maxim 90% din valoa-rea totală a cheltuielilor eligi-bile efectuate (exclusiv TvA) şinu poate depăşi suma de 41.500de lei/ beneficiar.

Prin implementarea Progra -mului se estimează că vor pri -mi a jutor de minimis cel puţin12 be neficiari.

Sursa: www.finantare.ro

http://www.finantare.ro

http://www.fonduri-structurale.ro





APDRP / Plăţi efective către beneficiari PNDRde peste 5 miliarde de euro

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare»Rurală şi Pescuit (APDRP) a plătit până îniulie 2013, aproximativ 5 miliarde deeuro din fondurile alocate de UniuneaEuropeană pentru Programul Naţional deDezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR).Astfel, absorbţia fondurilornerambursabile acordate prin ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală a ajuns laaproximativ 58% din totalul fonduriloralocate de Uniunea Europeană.

de la demararea PndR în anul 2008, Agenţiade Plăţi pentru dezvoltare Rurală şi Pescuit a ges -tionat 141.625 de cereri de finanţare, în valoarede peste 17,95 de miliarde de euro. Până la a -ceastă dată au fost selectate, pentru a primi fi-nanţare nerambursabilă, 87.307 proiecte, cu o va-loare de peste 6,13 miliarde de euro, ceea ce re-prezintă un grad de angajare de 83,48% a fonduri-lor publice disponibile (finanţarea uniunii euro-pene şi cofinanţarea Guvernului României).

Măsura 112 „Instalarea tinerilor fermieri” s-abucurat, încă de la lansarea acesteia, de un interesfoarte mare. Astfel, până în acest moment, au fostdepuse 22.494 de cereri de finanţare. dintre aces-tea, până în prezent au fost semnate contracte definanţare cu 11.111 de tineri fermieri. valoarea tu-turor proiectelor contractate este de aproximativ266,4 milioane de euro, iar plăţile efectuate cătretinerii fermieri depăşesc 172,8 milioane de euro.

Pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţii-lor agricole”, APdRP a primit 7.851 de cereri de fi-nanţare, din care au fost contractate 1.983 de pro-iecte, cu o valoare nerambursabilă de aproximativ749 milioane de euro. Această sumă reprezintă71,79% din alocarea financiară totală de 1,04 mi-liarde de euro pentru această măsură de finanţare.Totodată, au fost efectuate plăţi totale, către be-neficiarii acestei măsuri, de aproximativ 445 mi-lioane de euro.

În cazul Măsurii 123 „Creşterea valorii adău-gate a produselor agricole şi forestiere”, 2.639 debeneficiari au solicitat fonduri, fiind semnate până

în prezent 1.002 contracte de finanţare cu o va-loare totală nerambursabilă de 770 de milioane deeuro. Aceste sume includ schemele de Ajutor destat valabile doar pe parcursul anului 2008, dar şinoua schemă n578 din anul 2010. Pentru benefi-ciarii Măsurii 123 au fost efectuate plăţi de 238 demilioane de euro, iar pentru schemele de Ajutorde stat Xs13/2008 şi Xs28/2008 de peste 76 mi-lioane de euro. Pentru proiectele schemei n578 aufost plătiţi peste 38 milioane de euro. În cazul Mă-surii 123, valoarea proiectelor contractate repre-zintă aproximativ 71% din totalul de peste 1 miliardde euro, bani publici nerambursabili alocaţi pânăîn anul 2013.

În ceea ce priveşte Măsura 221 „Prima împă-durire a terenurilor agricole”, ce are ca scop creş-terea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie îm-potriva inundaţiilor, a solurilor şi suprafeţelor depăduri cu rol de protecţie împotriva factorilor na-turali, au fost depuse 52 de cereri de finanţare,din care au fost contractate 34 de proiecte cu ovaloare nerambursabilă de 3,24 milioane de euro.

Măsura „Sprijin pentru crearea şi dezvoltareade microîntreprinderi” (Măsura 312), a înregistrat9.499 de cereri de finanţare depuse, fiind contrac-tate până în prezent 2.823 de proiecte, cu o va-loare nerambursabilă de aproximativ 346 milioanede euro, reprezentând aproximativ 67% din sumaalocată. Până în prezent au fost efectuate plăţi învaloare de peste 215 milioane de euro.

Pentru „Încurajarea activităţilor turistice”(Măsura 313) au fost depuse 3.703 cereri de finan-ţare şi au fost contractate 974 de proiecte, în va-loare de 154 milioane de euro. Pentru proiectelecontractate prin această măsură au fost plătiţi45,6 de milioane de euro.

Cât priveşte măsura de renovare şi dezvoltarea satelor (Măsura 322), până în acest moment aufost depuse peste 3.225 de cereri de finanţare,suma alocată prin PndR acestei măsuri, până înanul 2013, fiind de 1,72 de miliarde de euro. Aufost contractate până în prezent 800 de proiectecu o valoare nerambursabilă de 1,72 de miliardede euro, fiind plătiţi peste 1 miliard de euro.

Sursa: www.arenamedia.ro

INFO REŢEAU

A REGIO SU

D MU

NTENIA

http://www.arenamedia.ro



Aţi văzut sau lo -cu iţi într-o zonă un -de a fost realizatun pro iect cu fon-duri europene? fa -ceţi o fotografie şiparticipaţi la con-curs, până pe 23august, ora 12 (Ce).Proiectele finanţate cu fonduri ue sunt uşor de recunoscut,după plăcile cu informaţii (denumirea proiectului, durata,valoarea etc.). nu treceţi pe lângă ele: vă aşteaptă un premiude 1.000 de euro pentru echipamente foto şi o excursie pen-tru două persoane la Bruxelles. nu uitaţi să prindeţi şi steagulue şi urmăriţi ştirile pe Twitter: #eumyRegion. succes!

Anul trecut, câştigătoarea concursului „Europa în regiu-nea mea” a fost Cristina dumitru Tăbăcaru, din regiunea dedezvoltare sud Muntenia, care a participat la categoria „Mar -tor ocular”, cu o fotografie de la locul de implementare aunui proiect finanţat în cadrul programului Regio - „Moder-nizarea străzii I.C. Brătianu din oraşul Mioveni, prin creareaa 2 benzi suplimentare”, realizat în judeţul Argeş.

Miercuri, 10 iulie, a avut loc, la Palatul Admi-nistrativ, Conferinţa de lansare a proiectului „Creş-terea accesibilităţii către partea de nord a Poluluide creştere, în special către Spitalul Judeţean Pra-hova, prin realizarea pasajului rutier în continua-rea DJ 102 peste DN 1 B“, la care a participat şipreşedintele Cj Prahova, Mircea Cosma.

Proiectul, finanţat în cadrul ReGIo - Programuloperaţional Regional 2007 - 2013, are o valoare to-tală de 78.595.330,24 lei, contribuţia Consiliuluijudeţean Prahova fiind de 3.011.921, 23 lei, iarperioada de implementare este de 24 de luni.

obiectivele principale ale proiectului sunt: dezvol-tarea teritorială durabilă prin îmbunătăţirea infrastruc-turii rutiere şi a relaţiilor funcţionale dintre zonele ur-bane şi rurale din cadrul Polului de Creştere Ploieşti -Prahova; creşterea accesibilităţii către localităţile aflateîn zona de nord a Polului de Creştere Ploieşti - Prahova;creşterea mobilităţii traficului; reducerea timpului de

comutare între punctele de interes economic aflate înpartea de nord a Municipiului Ploieşti; reducerea tim-pului de deplasare şi a consumului de carburanţi.

Sursa: ph-online.ro



Macheta sensului giratoriu suspendat din nordul Ploieştiului

INFO

REGIO

Revista Regio nr. 24 Revista Regio

din luna iulie, edi-tată de către Au-toritatea de Mana-gementpentru Pro -gra mul opera ţio -nal Regio nal (AMPoR) din cadrul Mi -nisterului dez vol -tării Regionale şiAdministraţiei Pu-blice îţi propunecâteva o biectiveturistice demnede luat în sea mă.Toate, rea bilitatecu fon duri euro-pene.

În acest numărputeţi citi despre proiectul implemen tat cu sprijin financiarRegio, la nivelul regiunii sud Muntenia - „Drumul Fructe-lor”, care are o lungime de 64 de kilometri şi leagă 18 lo-calităţi prahovene, fiind punctat de 28 de popasuri turis-tice. Pentru promovarea acestuia, Ministerul dezvoltăriiRegionale şi Administraţiei Publice a a probat o finanţareeuropea nă de peste 960.000 de lei.

Revista a ajuns la numărul 24 şi poate fi citită şi pe site-ul AM PoR, secţiunea Publicaţii.

Primul sens giratoriu suspendat,din nordul Ploieştiului, realizat cu fonduri Regio

Au început înscrierilela concursul foto „Europa

în regiunea mea”, ediţia 2013,organizat de Comisia Europeană!



http://www.ph-online.ro



INFO

REGIO

Situaţia proiectelor depusela nivelul regiunii Sud Muntenia

Până în data de 12 iulie 2013, la sediul Agenţieipentru dezvoltare Regională sud Muntenia au fostdepuse 891 de proiecte, prin care se solicită finan-ţare nerambursabilă prin Regio (Programul operaţio-nal Regional), Planul Integrat de dezvoltare urbanăpentru Polul de dezvoltare (PIdu) – Municipiul Piteşti,

PId-ul Polului de Creştere Ploieşti şi Planuri Integratede dezvoltare urbană pentru 12 centre urbane.

de asemenea au fost semnate 492 de contractede finanţare, cu o valoare nerambursabilă solicitatăde, 2.899.008.976,96 lei. din cele 492 de contractesemnate 35 de proiecte au fost reziliate.

Catalogul surselor de finanţarevalabil în luna iulie 2013

Pentru a veni în sprijinul partenerilor săi, Agenţia pentrudezvoltare Regională sud Muntenia editează periodic un ca-talog al surselor de finanţare nerambursabilă. Pentru oportu-nităţile de finanţare disponibile pentru luna iulie 2013, publi-caţia poate fi accesată de pe site-ul nostru, la secţiunea Biblio-tecă - Documente utile, link: http://www.adrmun te nia.ro/do -cu mente/66/documente-utile.html.



În data de 9 iulie 2013, la sediul Biroului Regio-nal pentru Cooperare Transfrontalieră Călăraşi pen-tru Graniţa România - Bulgaria (BRCT Călăraşi), înprezenţa directorului executiv nicoleta MInCu şi aşefului secretariatului Tehnic Comun al Programuluide Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria2007 - 2013, Bogdan MuŞAT, primarul comunei Roseţi,nicolae RÂjnoveAnu, a semnat contractul de fi nan -ţare pentru proiectul „Dezvoltarea infrastructuriide transport în zona transfrontalieră Roseţi, judeţulCălăraşi – Municipalitatea Silistra”, proiect ce vi-zează creşterea accesibilităţii în regiune prin îmbu -nătăţirea calităţii tronsoanelor de drumuri, parte areţelei transfrontaliere de transport Călăraşi – silistra.

Proiectul ce urmează a fi implementat de comunaRoseţi, în calitate de partener lider, alături de Munici-palitatea silistra din Bulgaria, are un buget to tal de 8 mi -lioane de euro. Investiţia vizează reabilita rea a 25 kmde drum – 14 km din comuna Roseţi şi 11 km de drum dinsilistra. Pentru cele două en tităţi, Programul de Co-operare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007 - 2013reprezintă o sursă de finanţare nerambursabilă semnifi -cativă pentru aducerea drumurilor la standarde euro-

pene. Proiectul contribuie la creşterea nivelului de ac-cesibilitate şi conectivitate în zona acoperită de program,importanţa sa în contextul transfrontalier fiind evidentă.

directorul executiv BRCT Călăraşi, nicoleta MInCu,a subliniat importanţa proiectului pentru îmbună tă -ţirea infrastructurii de transport a judeţului Călăraşi,dar şi impactul generat de proiect la nivelul progra-mului: „Acest proiect este cu atât mai valoros cu câtîn luna februarie a acestui an, el se afla pe lista derezervă a programului. BRCT Călăraşi îşi concen-trează eforturile spre utilizarea eficientă a resur-selor existente, iar aportul proiectului la dezvolta-rea echilibrată a zonei vizate de program este in-contestabil. Creşterea economică şi evoluţia socie -tăţii sunt interdependente de caracteristicile reţe -lei de drumuri. O infrastructură dezvoltată este esen -ţială pentru funcţionarea efectivă a economiei, pen -tru satisfacerea necesităţilor de mobilitate a per-soanelor şi a fluxurilor de mărfuri.”

Pentru informaţii suplimentare privind Programulde Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria2007 - 2013 vă invităm să accesaţi pagina de interneta Programului: www.cbcromaniabulgaria.eu.

La lansarea proiectului „Parc tehnologic, şti-inţific şi industrial”, la Mioveni, reprezentanţii da-cia Renault au anunţat, printre altele, că se aflăîn negocieri cu corporaţia japoneză nTn, pentru ao aduce să investească în Argeş. Gigantul nipon,specializat în componente auto, este principalulfurnizor de produse „aftermarket” pe piaţa mon-dială.

japonezii au deja o fabrică de rulmenţi la si-biu, însă, în urma discuţiilor purtate de curând laMioveni, Constantin stroe pare să-i fi convins pereprezentanţii de la nTn să încerce şi piaţa de fa-

bricaţie argeşeană. „Eu cred că am fost convingă-tor în discuţiile purtate. Zilele următoare se va luao decizie în acest sens”.

din aprilie 2007, compania franceză snR faceparte din nTn Group, marele producător pe piaţaauto aftermarket din lume. după acordul iniţial cugrupul Renault, principalul client al snR, şi dupăacceptul autorităţilor antitrust de la Bruxelles, fu-ziunea a intrat în faza finală. În 2008, nTn a ajunsla 51% din capitalul snR, cu opţiune de cumpărarepână la 80% în următorii cinci ani.

Sursa: ziarobiectiv.ro



INFO

JUD

EŢE

Negocieri pentru aducereagigantului japonez NTN în Argeş

Argeş

Fonduri nerambursabile pentruinfrastructura de transport din Călăraşi

prin Programul de Cooperare TransfrontalierăRomânia - Bulgaria 2007 - 2013

Călăraşi



http://www.ziarobiectiv.ro

http://www.cbcromaniabulgaria.eu



INFO

JUD

EŢE

Muzeul de Artă Târgoviştegăzduieşte expoziţia „Edvard Munch -

150 de ani de la naştere”Târgoviştenii pasionaţi de universul fascinant

al artelor plastice au prilejul să admire o expoziţiespecială găzduită de Complexul naţional Muzeal„Curtea Domnească” din Târgovişte.

expoziţia de fotografie, intitulată „Edvard Munch –150 de ani de la naştere”, cuprinde reproduceridupă picturile marelui artist norvegian edvard Munch,vernisajul acesteia având loc vineri, 12 iulie, ora12:00, la Muzeul de Artă, Calea domnească.

edvard Munch a fost un pictor norvegian, unuldintre pionierii artei moderne, considerat precur-sor al expresionismului, mai degrabă un reprezen-tant al tradiţiei artistice europene decât a celei nor -vegiene. A fost, prin natura sa, un solitar, dar, pa-radoxal, l-au interesat foarte mult relaţiile inter -umane, care vor reprezenta esenţa creaţiei sale.

vedeta incontestabilă a expoziţiei de la Mu-zeul de Artă este faimosul „Strigăt” (The scream)al pictorului, de la a cărui naştere se împlinescanul acesta, 150 de ani. Tabloul comunică privito-rului anxietatea lui Munch, surprinsă pe dealurilece înconjoară oraşul oslo, iar mesajul pe care îltransmite întruchipează, în opinia multora, anxie-

tatea şi frica existenţială din societatea modernă.Pictând tabloul, edvard Munch pătrunde în lumeafricii şi a singurătăţii. În prim-plan ţipă un om, alcărui trup contorsionat convulsiv şi gestul mâinilor,care cuprind capul, trădează o spaimă nemăsurată.

Măiestria cu care Munch a reuşit să dezvăluiesecretele ascunse ale temelor abordate va fi unexemplu pe care îl vor urma mulţi alţi artişti. ecou-rile surselor sale de inspiraţie sunt vizibile nu nu-mai în lucrările expresioniştilor germani, ci şi încreaţia a doi pictori austrieci - oskar Kokoschka şiegon schiele.

evenimentul este organizat sub auspiciile Am-basadei norvegiei în România, Asociaţiei Românepentru studii Baltice şi nordice, Consiliului jude-ţean dâmboviţa şi Complexului naţional Muzeal„Curtea Domnească” Târgovişte şi marchează în-tărirea relaţiilor culturale dintre norvegia şi Ro-mânia.

expoziţia „Edvard Munch - 150 de ani de lanaştere” va putea fi vizitată până pe 26 iulie, apoiva fi itinerată şi în alte centre culturale din ţară.

Sursa: www.gazetadambovitei.ro

Dâmboviţa

Primarul municipiului Giurgiu, nicolae Barbu, este in -teresat să-i suţină pe tinerii care nu au un loc de muncă, darşi să deţină o radiografie clară despre cum arată piaţa ce -rerii şi a ofertei. edilul-şef a făcut referire la acest proiectşi în data de 10 iulie, în cadrul conferinţei de presă, decla -rând că tinerii giurgiuveni trebuie să obţină calificări profe -sionale în domeniile cerute pe piaţa muncii, existând anga -jatori în Giurgiu care sunt nevoiţi să importe forţă de muncă.

În acest context, Primăria Municipiului Giurgiu esteparteneră în cadrul unui proiect european înaintat spreevaluare, denumit „Intervenţii integrate pe piaţa munciipentru a doua şansă”, din cadrul Programului operaţionalsectorial dezvoltarea Resurselor umane 2007 - 2013. va-loarea destinată municipiului Giurgiu este de circa

660.000 de lei, din care aproximativ 633.000 de lei estesuma nerambursabilă.

Prin acest proiect se doreşte o informare clară asu-pra forţei de muncă cerute pe piaţă, dar şi asupra celeideja existente, sondajul final urmând să ajungă la Minis-terul educaţiei pentru o posibilă schimbare a programeişcolare, după cum a spus primarul nicolae Barbu. „E ne-cesar să se ştie care sunt calificările necesare în oraş,pentru a-i specializa pe tineri în aceste domenii şi pentrua nu mai scoate bucătari şi frizeri pe bandă rulantă”, aconchis edilul-şef, care a spus că rezultatul proiectuluiva fi înaintat şi investitorilor interesaţi să cunoască de cetip de forţă de muncă dispune municipiul.

Sursa: www.primariagiurgiu.ro

Primăria Giurgiu este partenerăîn cadrul unui proiect destinat pieţei muncii

Giurgiu

http://www.primariagiurgiu.ro

http://www.gazetadambovitei.ro



Staţiunea Amara»a aderat la codul global de eticiîn turism!

declaraţia a fost semnată în cadrul conferinţeiinternaţionale, organizată la începutul acesteiluni, la Palatul Parlamentului, pentru dezvoltareaturismului românesc.

evenimentul urmăreşte susţinerea turismuluide sănătate, promovarea călătoriilor culturale şi aecoturismului.

În calitate de preşedinte al Asociaţiei naţio-nale a staţiunilor Turistice, primarul victor Moraru,a declarat că ralierea la standardele internaţionaledin turism îi va obliga pe operatorii naţionali săofere servicii profesioniste.

Codul Global privind eticile în Turism a fost ra-tificat de Adunarea Generală a naţiunilor unite în2001 şi reprezintă o foaie de parcurs pentru dez-voltarea turismului responsabil şi durabil.

Sursa: www.radiocampus.ro

Genesis BIOPARTNER,»holding românesc formatdin parteneriatul Baupartner Româniaşi Vireo Energy Suedia, anunţăinaugurarea primei staţii româneştide producere a energiei regenerabileîn cogenerare, pe bază de biogaz.

staţia de biogaz construită la filipeştii de Pă-dure este un proiect iniţiat, dezvoltat şi finanţatintegral de Genesis BIoPARTneR şi are o capacitatede 1MW/h electric şi 1,2MW/h termic şi proce-sează zilnic o cantitate de 49 to substrat organic,iar proiectul a presupus o investiţie de aproximativ5.000.000 de euro.

Implementarea proiectului, unic în Româniapână în prezent, a început în luna iunie 2012, cuscopul de a produce energie regenerabilă (elec-trică şi termică), în cogenerare, prin utilizarea desubstrat organic (vegetal şi, ulterior, deşeuri orga-nice) în zona amplasamentului. noutatea proiec-tului constă în furnizarea către un partener a ener-giei termice produse de centrala de cogenerare,producerea de energie electrică în bandă, furni-zarea predictibilă (peste 8000 de ore funcţio na -re/an), precum şi posibilitatea de stocare a ener-

giei (biogazului).Acest proiect stă la baza dezvoltării a trei do-

menii prioritare în România: energia, agriculturaşi protecţia mediului înconjurător, iar instalaţia decogenerare pe bază de biogaz se pretează oricăruiconsumator industrial care utilizează energie ter-mică (apă caldă, abur tehnologic, aer cald).

„În prezent realizăm studii de fezabilitatepentru alte locaţii. Totodată, căutăm alţi parte-neri pentru amplasarea în zona lor a staţiilor debiogaz şi de producere a energiei în cogenerare.În special, ne interesează parteneri care au resturisau deşeuri organice, din industria alimentară sauparteneri industriali care au consum de energietermică”, declară Michael dietrich, fondator Ge-nesis BIoPARTneR.

Primul beneficiar este fabrica de mezeluriCrisTim. Parteneriatul dintre Genesis BIoPARTneRşi CrisTim a fost clădit prin identificarea unorobiective comune ce le oferă avantaje ambilor par-teneri. Pentru Genesis BIoPARTneR, parteneriatulconstă în valorificarea energiei termice produsă încogenerare, în timp ce CrisTim beneficiază de scă-derea costului pentru producerea energiei ter-mice, precum şi gestionarea eficientă a deşeurilorrezultate din procesarea cărnii.

Sursa: ph-online.ro



INFO

JUD

EŢE

Amara a semnatcodul global de etici în turism

Ialomiţa

Filipeştii de Pădure:Prima staţie românească de producere a energiei

regenerabile, pe bază de biogaz

Prahova



http://www.ph-online.ro

http://www.radiocampus.ro



INFO

JUD

EŢE

Zece biblioteci din Teleorman,dotate cu echipamente moderne

de transmitere şi regăsire a informaţieiPrin rolul său de coordonare»

metodologică a bibliotecilor publiceteleormănene, Biblioteca Judeţeană„Marin Preda” continuă să asiguredezvoltarea şi monitorizarea acestora,prin derularea unor programe care vinsă schimbe faţa şi percepţia asupralor, să adapteze serviciile oferite debiblioteci la nevoile şi cerinţeleactuale ale utilizatorilor.

Astfel, în această perioadă, 10 biblioteci pu -blice vor fi dotate cu echipamente moderne detransmitere şi regăsire a informaţiei, cu ajutorul că -

rora vor fi oferite utilizatorilor servicii noi. Acesteechipamente constau în calculatoare completechipate (patru desktopuri / bibliotecă), videopro-iector, ecran de proiecţie, scanner, imprimantă,router wireless, switch şi provin din donaţii alefundaţiei IReX România, prin programul Biblionet.

Bibliotecile care primesc aceste echipamenteaparţin localităţilor Botoroaga, Crângeni, fântâ-nele, Izvoarele, Măgura, Pietroşani, scurtu Mare,Tătărăştii de jos, Trivalea-Moşteni şi Troianul.

Astfel, în ziua de 19 iulie, numărul total al bi-bliotecilor publice din judeţ, dotate efectiv cuechipamente prin programul Biblionet, va ajungela 33.

Sursa: www.ziarulmara.ro

Teleorman

Zece biblioteci publice din Teleorman vor fi echipate cu echipamente IT de transmitere şi regăsire a informaţiei

http://www.ziarulmara.ro





REVISTA PRESEI

Curierul zilei / 12 iulie 2013

ProArgeş / 11 iulie 2013

fonduri-structurale.ro / 12 iulie 2013

Prahova / 11 iulie 2013





REVISTA PRESEI

administratie.ro / 11 iulie 2013

Actualitatea Prahoveană / 11 iulie 2013

Top Argeş / 10 iulie 2013

finantare.ro / 11 iulie 2013fonduri-structurale / 11 iulie 2013



newsletter-ul „Info Regional Sud Muntenia”este un material cu informaţii despre activităţile derulate de către

Agenţie şi de către Ministerul dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,în vederea promovării Programului operaţional Regional 2007 – 2013.

Pe lângă aceste noutăţi, se doreşte informarea publicului ţintădespre activitatea instituţiilor membre aleReţelei de Informare ReGIo sud Muntenia

şi despre cele mai importante evenimente organizate de acesteaîn judeţele regiunii.

DATE DE CONTACTAgenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia

sediul central CăLăRAŞI

Adresă / str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,cod poştal 910164, mun. Călăraşi, jud. CălăraşiTel. / 0242/331.769; Fax / 0242/313.167; E-mail / [email protected]

Biroul judeţean ARGeŞ

Adresă / AdR sud Muntenia, Biroul judeţeanArgeş, sediul Consiliului judeţean Argeş: Piaţavictoriei, nr. 1, et. II, cam. 105, mun. Piteşti,jud. ArgeşTel./fax / 0248/222.250E-mail / [email protected]

Biroul judeţean dÂMBovIţA

Adresă / AdR sud Muntenia, Biroul judeţeandâmboviţa, sediul Consiliului judeţeandâmboviţa: B-dul Independenţei, nr. 1, et. Iv,cam. 101, mun. Târgovişte, jud. dâmboviţaTel. / 0245/220.647E-mail / [email protected]

Biroul judeţean GIuRGIu

Adresă / AdR sud Muntenia, Biroul judeţeanGiurgiu, B-dul Mihai viteazul, nr. 4,mun. Giurgiu, jud. GiurgiuTel./fax / 0246/215.271E-mail / [email protected]

Biroul judeţean IALoMIţA

Adresă / AdR sud Muntenia, Biroul judeţeanIalomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. Iv,cam. 55/58/59, mun. slobozia, jud. IalomiţaTel./fax / 0243/234.806E-mail / [email protected]

Biroul judeţean PRAHovA

Adresă / AdR sud Muntenia, Biroul judeţeanPrahova, sediul Consiliului judeţean Prahova,B-dul Republicii, nr. 2-4, et. vI, cam. 626/627,mun. Ploieşti, cod 100066, jud. PrahovaTel./fax / 0244/595.594E-mail / [email protected]

Biroul judeţean TeLeoRMAn

Adresă / AdR sud Muntenia, Biroul judeţeanTeleorman, sediul Consiliului judeţeanTeleorman: str. dunării, nr. 178, parter,mun. Alexandria, jud. TeleormanTel. / 0247/311.201, int. 358Fax / 0247/312.494E-mail / [email protected]

direcţia dezvoltare şi Comunicare

Daniela TRAIAN - director adjunctCristina RADU - şef serviciu ComunicareDiana NEAGUMădălina CILIBEANUAlexandra GHERASIM Marius CHIRCĂIonuţ Marian POPAE-mail / [email protected];[email protected] / www.adrmuntenia.rohttp://regio.adrmuntenia.roEditor / serviciul ComunicareData publicării / 12 iulie 2013

ADR Sud Muntenia vă oferă ocazia de a vă promova, în fiecaresăptămână, instituţia şi activităţile pe care dumneavoastră le

desfăşuraţi. dacă sunteţi interesaţi să promovaţi activitatea instituţieidvs., vă rugăm să ne transmiteţi un scurt material de informare

(maxim 1.500 de ca ractere cu tot cu spaţii), împreună cu 1 - 2 poze,cel târziu până vineri, la ora 12:00, acesta urmând să fie publicat în

viitoarea ediţie a newsletter-ului.

Materialele de informare vor fi transmise la adresa de [email protected]. newsletter-ul va fi publicat pe site-ulAgenţiei (http://regio.adrmuntenia.ro) şi va fi distribuit electronic

săptămânal tuturor membrilor Reţelei de Informare ReGIo sudMuntenia, membrilor Consiliului pentru dezvoltare Regională sud

Muntenia, consiliilor judeţene şi locale şi prefecturilor din regiune,Ministerului dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice,

reprezentanţilor mass-media de la nivelul regiunii sud Muntenia şi site-urilordedicate (portalurilor de ştiri economice), precum şi publicului larg.

Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să contactaţiServiciul Comunicare, tel.: 0242/331.769, fax: 0242/313.167.




Grupurile de Parteneriat Local din Sud Muntenia: dezbateri pentru … · „Femeia manager” se...

Documents

Transcript of Grupurile de Parteneriat Local din Sud Muntenia: dezbateri pentru … · „Femeia manager” se...