GRUPUL

5
GRUPUL Un grup există atunci când sunt 2-3 sau mai multe persoane ce se află în relaţii de faţă în faţă, în relaţii de interacţiune şi dependenţă reciprocă, mediată de inplicarea într-o activitate comună. Grupul dezvoltă norme şi valori care reglează comportarea comună. Grupul reprezintă cadrul firesc de viaţă şi de activitate a omului, nevoia se afiliere fiind unul din motivele fundamentale ale conduitei umane. Grupul este o unitate socială constând dintr-un număr de indivizi care se găsesc unii cu alţii în relaţii de status şi de rol stabilite după o perioadă de timp şi care posedă un set de valori sau norme ce reglează comportarea reciprocă cel puţin în problemele ce privesc grupul. Unicitatea grupului îl constituie interrelaţiile, mai exactdensitatea lor şi scopul comun care au ca rezultantă coeziunea colectivă. Grupul nu este pur şi simplu un fenomen aditiv, un agregat de persoane aflat doar în relaţii de proximitate fizică. În cadrul scopului comun apar obiective ajutătoare rezultând o aliniere sau o armonizare pe ansamblu. Realitatea psihosocială a grupului se manifestă presiunile şi influenţele sale asupra membrilor în sistemul de recompense şi penalizare care funcţionează formal sau informal în perimetrul grupului şi care selecţionează comportamentele individuale. Relaţiile reciproce se stabilesc atât pe baza emoţiilor cât şi pe bază funcţională ex: grup de studenţi, profesori etc. În cadrul abordării cognitiviste individul formează grupul şi nu invers, accentul punându-se pe individualitate. El este acela care se identifică cu grupul, influenţează asupra lui. Turner vorbeşte chiar de un proces de influenţă referenţială. Acest concept presupune în principiu trei faze : 1) Individul se recunoaşte ca membru al unei categorii sociale distincte. Influenţă referenţială- societatea este formată din diferite categorii [ intelectuali, muncitori, ţărănime, etc. ; pe vârste: copii, tineri, vârstnici, etc.] Fiecare face parte din una dintre ele . 2) Pentru aceasta EL dispune de o reprezentare colectivă fixată în stereotip care determină modalităţile comportării acelei categorii < eu sunt student, dispun de anumite informaţii; trebuie să frecventez orele bibliotecii>, toate acestea sunt norme. 3). Urmează influenţa referenţială care se bazează pe autoatribuirea acestor caracteristici fixate în stereotip; < am intrat la facultate sunt student, cunosc normele >. În această

description

GRUPUL

Transcript of GRUPUL

GRUPUL Un grup exist atunci cnd sunt 2-3 sau mai multe persoane ce se afl n relaii de fa n fa, n relaii de interaciune i dependen reciproc, mediat de inplicarea ntr-o activitate comun. Grupul dezvolt norme i valori care regleaz comportarea comun. Grupul reprezint cadrul firesc de via i de activitate a omului, nevoia se afiliere fiind unul din motivele fundamentale ale conduitei umane. Grupul este o unitate social constnd dintr-un numr de indivizi care se gsesc unii cu alii n relaii de status i de rol stabilite dup o perioad de timp i care posed un set de valori sau norme ce regleaz comportarea reciproc cel puin n problemele ce privesc grupul. Unicitatea grupului l constituie interrelaiile, mai exactdensitatea lor i scopul comun care au ca rezultant coeziunea colectiv. Grupul nu este pur i simplu un fenomen aditiv, un agregat de persoane aflat doar n relaii de proximitate fizic. n cadrul scopului comun apar obiective ajuttoare rezultnd o aliniere sau o armonizare pe ansamblu. Realitatea psihosocial a grupului se manifest presiunile i influenele sale asupra membrilor n sistemul de recompense i penalizare care funcioneaz formal sau informal n perimetrul grupului i care selecioneaz comportamentele individuale. Relaiile reciproce se stabilesc att pe baza emoiilor ct i pe baz funcional ex: grup de studeni, profesori etc. n cadrul abordrii cognitiviste individul formeaz grupul i nu invers, accentul punndu-se pe individualitate. El este acela care se identific cu grupul, influeneaz asupra lui. Turner vorbete chiar de un proces de influen referenial. Acest concept presupune n principiu trei faze : 1) Individul se recunoate ca membru al unei categorii sociale distincte. Influen referenial- societatea este format din diferite categorii [ intelectuali, muncitori, rnime, etc. ; pe vrste: copii, tineri, vrstnici, etc.] Fiecare face parte din una dintre ele .2) Pentru aceasta EL dispune de o reprezentare colectiv fixat n stereotip care determin modalitile comportrii acelei categorii < eu sunt student, dispun de anumite informaii; trebuie s frecventez orele bibliotecii>, toate acestea sunt norme.3). Urmeaz influena referenial care se bazeaz pe autoatribuirea acestor caracteristici fixate n stereotip; < am intrat la facultate sunt student, cunosc normele >. n aceast a treia faz normele comportamentale le ndeplinesc, fiind membru al acestei categorii. Pe baza stereotipului se formeaz imaginea de sine, brbaii au un anumit comportament, femeile altul, nc de mici se nva fiecare cu comportamentul s, noi ne identificm cu grupul de care aparinem etc. Dac facem parte dintr-un grup avem tendina de a minimaliza valorile altui grup ( ne artm superioritatea ). Apartenena afectiv la un grup sau categorie social aduce cu sine dou aspecte: a). Grupul propriu este diferit de alte grupuri. b). Apar tendine de privilegiere a grupului propriu, creditul de pozitivitate este acordat acestuia. STATUSUL I ROL

Status-ul este poziia social pe care o ocup o persoan n societate ex :mam, fiic, preedinte etc..

Rol este comportamentul pe care l efectueaz o persoan conform statutului.

O persoan poate avea mai multe status-uri i conform lor mai multe roluri ex: fiic, student, mam coleg, prieten. Fiecrui Status i corespunde un anumit rol; cu ct statutul este mai mare cu att rolul este mai restrns i invers; cu ct statusul este mai mic cu att rolul este mai mare.EX: un vagabond sub copac reacie normal , preedintele sub un copac anormal .TIPOLOGII CURENTE

Exist diferite tipuri de grupuri. n psihologia social se face distincia ntre grupul primar i grupul secundar. n cadrul grupului primar relaiile inter individuale sunt directe , aflndu-se n contact nemijlocit de fa n fa, membrii grupului ajung s se cunoasc destul de bine ntre ei i s poat stabili o relaie personal cu fiecare. Colectivul este o "colecie" de oameni care au un scop comun dar i relaii de oponen.(Artur Petrovschi psiholog rus).

Mulimea reprezint o reuniune de indivizi, oarecare, indiferent de naionalitate, profesie sau sex; oricare ar fi ntmplrile care-i adun la un loc. Individul inclus n mulime dobndete prin simplul fapt al numrului crescut de oameni din care face parte un sentiment de putere invincibil care-i permite s cedeze unor instincte pe care singur i le-ar fi reprimat obligatoriu. Mulimea este jucria tuturor instigrilor din exterior i reflect variaiile nencetate ale acestora. Impulsurile pe care ea le sufer sunt destul de imperioase pentru ca interesul personal s fie eclipsat. Nimic nu este premeditat n actele mulimilor.Mulimile nu pot fi influenate de raionamente, iar dac exist sunt ntotdeauna de ordinul cel mai sczut. Ideile pe care mulimile le asociaz nu au dect aparena analogiei sau a succesiunii logice. Mulimile sunt ocate ndeosebi de latura miraculoas a lucrurilor. Miracolul i legendarul sunt adevrate suporturi ale civilizaiilor. Imaginaia popular a fost ntotdeauna baza puterii oamenilor de stat.

n mulimi conductorul joac un rol considerabil , voina este nucleul n jurul cruia se formeaz i se identific opiniile. Conductorii nu sunt cel mai adesea oamenii de gndire ci oamenii de aciune. Mulimile ascult totdeauna de omul nzestrat cu o voin puternic. Indivizii reunii n mulime pierzndu-i orice voin ei se ndreapt din instinct spre acela spre care una.Mijloacele de impunere ale conductorilor n mulime sunt: afirmaia, repetiia, contagiunea.

Dac opiniile propagate prin afirmaie, repetiie i contagiunea o mare putere este pentru c dobndesc acea putere misterioas numit prestigiu, admiraie, team; un fel de fascinaie pe care o exercit asupra spiritului nostru un individ, o oper, o doctrin.

Mulimile pot fi: mulimi eterogene sau mulimi omogene. Cele eterogene mai sunt la rndul lor :anonime(mulimi din strad adic indivizi oarecare) i neanonime (adunri parlamentare). Mulimile omogene se mpart la rndul lor n: secte(politice ,religioase ), caste, clase. CLASIFICRI ALE GRUPURILOR

Grup de apartenen este grupul n care persoana exist fizic, ex: familia, clasa de elevi i colectivul de munc.Grupul de referin este grupul din care persoana mprumut valori, norme existente n grup.

Grupuri formale sunt grupurile ce se formeaz n baza unui document, a unei legi.

Grupuri neformale sunt grupurile ce se formeaz spontan avnd la baz anumite legi oficiale, documente. * ntru-n grup formal poate s se formeze i grupuri neformale.Grupuri difuze, persoanele ce se afl n acelai timp i spaiu dar nu au ntre ele relaii; oamenii de pe peronul unei gri. Grup primar numr redus de indivizi avnd fiecare o percepie individualizat asupra celorlali: relaii afective intense i solidaritate, difereniere de roluri ntre membri i construirea n comun a normelor i credinelor comune.Grup secundar sistem social sau subsistem bine structurat, dezvoltnd relaii funcionale n interiorul unui segment al realitii sociale, dup norme juridice, economice, politice.Asociaiile - persoanele ce se afl n relaii nemijlocite au conductori; exist o repartiie a rolurilor dar nu au activitate comun.

Grupuri corporaii se bazeaz pe relaii de fa n fa i sunt specifice Europei de Vest.Grupuri colective scopul grupului nu trebuie s contravin ci s coincid cu scopurile societii.

DIMENSIUNILE GRUPULUI

Instrumental reprezint coordonarea membrilor ctre un scop comun i eficientizarea comunicrii n vederea fluidizrii informaiilor.

Relaional- relateaz despre gestionarea obiectivelor i modul n care se articuleaz acestea cu ateptrile i disponibilitile membrilor, contribuind la dezvoltarea de relaii sociale care s convin actorilor sociali implicai.

Contextual, locul pe carel ocup grupul ntr-un cadru socio-istoric, ntr-un anumit context dat.

FUNCIILE GRUPULUI

Dup Anne Ancelin Schtzenberg: de integrare.

de securitate.

de reglementare a relaiilor interindividuale.

Dup Adrian Neculau: realizarea sarcinii.

de comunicare.

afectiv apreciativ.

de influen.

Dup Vera Aebischer i Dominique Oberle: integrare.

schimbare

difereniere reproducere a ideilor.

PARAMETRII GRUPULUI

Mrimea

Compoziia grupului se refer la sex, statut social gradul de instruire, interese, atitudini etc.; n funcie de sarcini se pune problema compatibilitii membrilor sub diferite aspecte.

FACTORII CE INFLUENEAZ GRUPUL

Evideniem 3 situaii de relaii: a) individ individ

b) individ grup

c) grup

A) Se caracterizeaz prin aceea c asupra individului inclus ntr-o activitate se duc observaii asupra calitii activitii de ctre un alt individ sau grup fr evaluare. Performanele persoanelor incluse n activitate rmn aceleai.

B) Se caracterizeaz prin aceea c asupra individului inclus ntr-o activitate se duc observaii asupra calitii activitii de ctre un alt individ sau grup dar cu evaluare .

C) Activitatea este ndeplinit de toi membrii grupului; n acest caz performanele sunt nalte i chiar mai mari dect la a i b.