Grupa Bucegi.docx

8/18/2019 Grupa Bucegi.docx

1/20

UNIVERSITATEA ”OVIDIUS” CONSTAN AȚ

FACULTATEA DE TIIN E ALE NATURII I TIIN E AGRICOLEȘ Ț Ș Ș Ț

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

GRUPA BUCEGI

Prezentare geologia

PROFESOR: Con!" Dr" L#ng# $ari#% STUDENT: Sa&a te!an Ion#Ș ț

Anul I, Grupa 1

1


2/20

Cuprins

Capitolul I. Aspecte introductive

• 1.1. Aspecte generale

• 1.2. Istoricul cercetarilor

Capitolul II. Stratigrafia

• 2.1. Masivele cristaline preapine

• 2.2. Invelisul sedimentar preaustric

• 2.3. Sedimentul postaustric

Capitolul III. Tectonica

Capitolul IV. Concluzii finale

Anexe

Bibliografie

2


3/20

Unitatea Leaota'B#egi'Piatra $are

Ca(itol#l I" A%(ete intro)#ti&e

*"*" A%(ete generale

La sud de Depresiunea Bârsei si culoarul Vlădeni se gaseste cea dea doua

unitate structurala a !onei cristalinome!o!oice din "arpatii #rientali constintuind

unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare. Aceasta circumscrie masivele% Leaota& Bucegi&

$ostavaru& $iatra Mare si $iatra "raiului cu culoarul Dam'ovicioarei.

In utimele decenii au aparut opinii di(erite in ceea ce priveste apartenenta acestei

!one la "arpatii #rientali sau la "arpatii Meridionali. Argumentele care se aduc pentru

una sau alta din pareri sunt de ordin stratigra(ic si tectonic. Lasand la o parte

vala'ilitatea mai mult sau mai putin convingatoare a acestora& un (apt este cert si

anume ca& aria LeaotaBucegi$iatra Mare se individuali!ea!a ca unitate geostructurala

distincta deose'induse de unitatea centralestcarpatica& dar si de $an!a )etica. *ste

su(icient sa se tina cont de lipsa sedimentarului transilvan din aria LeaotaBucegi$iatraMare pentru a o distinge de unitatea centraestcarpatica& sau de pre!enta depo!itelor

triasice si lipsa depo!itelor car'oni(ere si permiene pentru a evidentia deose'irea dintre

unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare si $an!a )etica.

In ceea ce priveste a(initatile unitatii LeaotaBucegi$iatra Mare cu "arpatii

#rientali sau cu "arpatii Meridionali& elementul +otarator il constituie structura (lisului

cretacicpaleogen si a molasei neeogene din "arpatii #rientali care se continua pana in

Ba!inul Dam'ovitei din sudul unitatii LeaotaBucegi$iatra Mare& in timp ce la vest deDam'ovita nu e,ista un (lis cretacicpaleogen& iar molasa este paleogenmiopliocena.

*ste mai mult decat evident ca& din punct de vedere geostructural& limita dintre "arpatii

#rientali si "arpatii Meridionali este in !ona 'a!inului Dam'ovitei si nu Valea $ra+ovei .

3


4/20

*"+" I%tori#l eretarilor

$ana nu demult& toti cercetatorii si cunoscatorii acestui segment carpatic& (ara

e,ceptie& lau incadrat in !ona cristalinome!o!oica a "arpatiilor #ccidentali& iar cei maimulti& printre care *. -eelius& /. #ncescu& I. Bancila lau (igurat si denumit pan!a de

Bucegi& pentru ca& din punct de vedere tectonic& repre!inta o pan!a. Apartenenta ei la

"arpatii #rientali& are la 'a!a& in primul rand& situatia tectonica& adica varsta desavarsirii

aran0amentului ar+itectural ma0or& pan!a LeaotaBucegi$iatra Mare (iind re!ultatul

tectogene!elor me!ocretacice. Intro oarecare masura sa luat in consideratie si criteriul

stratigra(ic si lito(acial.

In anii din urma& D. $atriulis a va!ut in sedimentarul din compartimentul Leaota

Bucegi$iatra Mare o similitudine cu invelisul sedimentar din domeniul getic si a

considerat aceasta !ona in consecinta.

La randul lui& M. Sandulescu atasea!a unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare

pan!ei getice. Argumentul ar (i ca& unitatea in cau!a& care sa individuali!at ca pan!a in

urma paro,ismului me!ocretacic& in Senonian sar (i deplasat solidar cu placa de

"ea+lau prin aceasta pre!entand analogie cu deplasarea pan!ei getice care are in 'a!a

(lisul de Severin.

"u privire la asemanarile stratigra(ice si lito(aciale dintre unitatea LeaotaBucegi

$iatra Mare si pan!a getica se poate a(irma ca sunt si deose'iri cel putin tot atat de

importante. De pilda& in unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare nu se intalnesc depo!ite

neocar'oni(ere si permiene& care& pentru pan!a getica si "arpatii Meridionali in general

sunt (oarte caracteristice. $e de alta parte& in domeniul getic nu se gasesc depo!ite

triasice care in uniatea LeaotaBucegi$atra Mare sunt 'ine repre!entate. Dar si alte

unitati cronostratigra(ice pre!inta anumite particularitati& mai mult sau mai putin

semni(icative& prin care cele doua unitati se disting.

In sectorul de la sud de culoarul Vlădeni este pre!enta si pan!a getica& aceasta

se situea!a la vest de unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare recunoscanduse in culmea

Ie!er$ăpu a& iar mai spre nord se regaseste in sol!iiș ol'av si Magura "odlei.

nitatea LeaotaBucegi$iatra Mare este evident o unitate tectonica ce seincadrea!a in !ona cristalinome!o!oica a "arpatiilor #rientali avand rol de pan!a ce ar

putea (i denumita pan!a LeaotaBucegi$iatra Mare. Dinspre vest este incalecata de

pan!a getica in lungul (aliei Ie!er$ăpu a.ș

nitatea LeaotaBucegi$iatra Mare a atras atentia cercetatorilor in primul rand

prin 'ogatia de (auna (osila& care a constituit o'iectul unor lucrari monogra(ice ca acelea

4


5/20

ale lui V. $opovici ateg& I. Simionescu& *. -eelius si altii. La desci(rarea geologiei

acestei unitati siau mai adus contri'utia /. #ncescu& ). Murgeanu& D. $atriulius& /.

)+erasi& M. Sandulescu& I& /edelcu si altii.

nitatea LeaotaBucegi$iatra Mare are o po!itie mai estica (ata de unitatea

centralestcarpatica& iar din punct de vedere lito(acial pre!inta a(initati cu sedimentarul

'ucovinic. Doar riasicul pre!inta o mai mare varia'ilitate lito(aciala& insa lipsa

materialului o(iolitic il deose'este esential de riasicul de tip transilvan. De alt(el se

poate a(irma cu certitiudine ca in unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare nu se intalnesc

elemente ale pan!ei transilvane. oate aceste di(erentieri& care constituie in acelasi timp

trasaturi speci(ice pentru unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare& releva ca aceasta din

urma a avut o evolutie sensi'il deose'ita de aceea a unitatii centralestcarpatice& incat

in ar+itectura actuala constittuie o unitate structurala distincta.

Ca(itol#l II" Stratigra!ia

La alcatuirea unitatii LeaotaBucegi$iatraMare participa sisturi cristaline& care

(ormea!a masive cristaline prealpine& un invelis sedimentar preaustric& si un invelis

postaustric.

+"*" $a%i&ele ri%taline (real(ineSisturile cristaline a(lorea!a si (ormea!a in intregime culmea Leaota& de unde se

prelungesc spre vest pana la (alia Ie!er$ăpu a. Se poate spune ca in ceea ce privesteș

incadrarea in ciclurile geotectonice& nu e,ista deose'iri esentiale intre sisturile

cristataline din unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare si acelea din unitatea centralest

carpatica. Ast(el si in unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare cea mai mare parte din

sisturile cristaline apartine unui sau unor cicluri pre+ercinice& iar alta parte a (ost

generata de ciclul +ercinic.

Si%t#rile ri%taline (re,erinie

Sisturile cristaline pre+ercinice (ormea!a aproape in intregime culmea Leaota. In

ansam'lul acestora se disting cu usurinta cele doua grupe care di(era intre ele in primul

rand prin gradul de metamor(ism. Ast(el& se pot delimita sisturile cristaline ca

metamor(ism avansat de tip me!oatamor(ic constituind grupa sisturilor cristaline

me!ometamor(ice& si sisturile cristaline cu metamor(ism moderat& constituind grupa

sisturilor cristaline epimetamor(ice.

5


6/20

)rupa sisturilor cristaline me!oatamor(ice a (ost descrisa de 4. Dimitrescu

drept comple,ul de Voinesti. Acesta ocupa partea centrala a "ulmii Leaota si este

repre!entat printro stiva groasa pana la 1.566 m& constituita preponderent din

paragnaise cu muscovit si 'iotit si din micasisturi & iar su' (orma de intercalatii& mai

(recvente spre partea in(erioara a stivei& se intalnesc gnaise oculare7 cu totul su'ordonat

apar am(i'olite. Acestea din urma sunt mai (recvente la partea superioara a stivei me!o

etamor(ice& unde& pe alocuri li se asocia!a eclogite& iar sporadic se intainesc gnaise

al'e& calcare cristaline si cuar ite. Intreg ansam'lul me!oatamor(ic poarta marturiileț

unor procese de retromor(ism& cloritul (iind (oarte (recvent.

)rupa sisturilor cristaline epimetamor(ice ocupa cea mai mare parte din culmea

Leaota& dispunanduse peste sisturile cristaline me!oatamor(ice de Voinesti.

*pimetamor(itele au (ost descrise de /. )+erasi si 4. Dumitrescu su' numele de

8cristalinul de Lere ti ăma 9 costituind o stiva de 1566:666 m grosime. In ansam'lu&ș ș

cristalinul de Lere ti ăma repre!inta o suita monotona de sisturi muscovitocleritoaseș ș

cu por(iro'laste de al'it. In masa acestora& cu precadere spre partea in(erioara a stivei&

se intalnesc intercalatii su'tiri de sisturi cloritoam(i'olice adesea cu magnetit.

4elatiile dintre sisturile cristaline me!oatamor(ice si cele epimetamor(ice&

respectiv dintre sisturile cristaline de Voinesti si acelea de Lere tiăma & nu au (ostș ș

inca pe deplin elucidate& incat continua sa genere!e controverse.

Disputa se poarta intre sustinatorii parerii unor relatii de continuitate de

metamor(ism. "u alte cuvinte& disputa se duce in 0urul opiniei daca sisturile cristaline

pre+ercinice din Leaota au (ost generate de o singura (a!a de metamor(ism& sau de

doua (a!e7 alt(el spus& daca sisturile cristaline pre+ercinice apartin aceluiasi ciclugeotectonic sau apartin la doua cicluri distincte. Di(icultatea este pricinuita de (aptul ca

in cristalinul de Lere tiăma se intalnesc granat si 'iotit& interpretate ca relicte aleș ș

unui metamor(ism intern de tipul aceluia care a generat cristalinul de Voinesti& si ca& prin

urmare& cristalinul de Lere tiăma ar repre!enta de (apt cristalinul de Voinestiș ș

retromor(o!at.

$ag-atitele (re,erinie

Sisturile cristaline din "ulmea Leaota sunt asociate cu roci granitice constituind

granitul de Al'esti si )ranitul de Lalu. Acestea par sa (ie in relatii de concordanta& (ie cucristalinul de Voinesti& (ie cu cristalinul de Lere tiăma .ș ș

)ranitul de Al'esti apare ca un corp concordant spre partea superioara a

cristalinului de Voine ti avand pana la 56 m grosime. *ste un granit rosu& 'iotitic&ș

construit din (eldspat potasic& (eldspat plagiocla!& cuart si 'iotit7 are o structura

+olocristalina& ec+igranulara& local (enocristalina& iar te,tura este masiva in partea

centrala si gnaisica in !onele peri(erice. In masa granitului se gasesc enclave de

6


7/20

paragnaise 'iotitice. In ansam'lu& granitul de Al'esti pre!inta aparent caracterele

magmatitelor sinorogene. Anali!ele de varsta prin radiometrie au indicat valori intre :;:

5:5 M.a.& ceea ce ar plasa acest granit in ciclul 'aialian.

)ranitul de Lalu este intrus in sisturile cristaline de Lere tiăma si a(lorea!a inș ș

Valea Bug+ea. Acesta apare ca un granit rosu cu (eldspat si cuart violaceu. *ste putinpro'a'il că cele doua corpuri de granite apartin la doua cicluri geotectonice distincte.

$re!enta enclavelor de paragnaise 'iotitice in granitele de Al'esti nu lasa nicio indoiala

ca magmatitele sunt ulterioare metamor(ismului. Se poate deci conc+ide ca atat granitul

de Al'esti cat si granitul de Lalu apartin ciclului 'aialian.

Si%t#ri ri%taline ,erinie

In partea vestica a unitatii LeaotaBucegi$iatra Mare& peste sisturile cristaline de

Lere tiăma se dispune o stiva de sisturi cristaline de tip epimetamor(ic. Acestea au oș ș

grosime de pana la 2666 m si au (ost descrise drept cristalinul "ălu uăma el. Suntș șrepre!entate preponderent prin sisturi cloritoase cu sericit si al'it cu intercalatii de sisturi

am(i'olice si sisturi gra(itoase. Local& in 'a!a cristalinului de "ălu uăma el seș ș

intalneste un nivel de metaconglomerate.

$e criterii micro(loristice se aprecia!a ca (ormatiunile premetamor(ice ar apartine

ca varsta $aleo!oicului si& in consecinta& metamor(ismul acestora ar (i un re!ultat al

ciclului +ercinic . Sau e,primat si unele indoieli in aceasta privinta& luandu

se in consideratie alternativa ca sisturile cristaline de "ălu uăma el ar repre!enta oș ș

(ormatiune cristalo(iliana retromor(o!ata si prin urmare ar apartine& ca si cristalinul de

Lere tiăma & tot sisturilor cristaline pre+ercinice.ș ș

In spri0inul acestui punct de vedere se aduce ca argument pre!enta mineralelor

inde,& granatul si 'iotitul& in cristalinul de "ălu uăma el. In aceasta ultima alternativaș ș

daca intreg ansam'lul sisturilor cristaline sa metamor(o!at initial intro singura (a!a de

metamor(ism care ar (i avut loc in /eoprotero!oicul terminal& cum sar e,plica (aptul ca

(a!a de metamor(ism regional de intensitate sca!uta& care a produs retromor(o!area

sisturilor cristaline e,istente & nu a dat nastere si unei noi generatii de

sisturi cristaline. Aceasta ar insemna ca intre $rotero!oicul terminal si des(asurarea

(a!ei de metamor(ism de intensitate sca!uta& care aa produs cu certitudine la (a!a

sudeta& aria la'ila care a evoluat inclu!and si regiunea in cau!a ar (i (ost lipsita de aportde sedimente& insa o asemenea situatie pare parado,ala.

Asadar& e,istenta a cel putin doua (a!e de metamor(ism& una pre+ercinica si una

+ercinica& apare ca o realitate de necontestat. "ert este ca din acest punct de vedere

situatia din unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare nu di(era de aceea din unitatea central

estcarpatica.

7


8/20

+"+" In&eli%#l %e)i-entar (rea#%tri

In intervalul riasic*ocretacic& aria in care se incadrea!a unitatea Leaota

Bucegi$iatra Mare& evoluand ca domeniu cu o oarecare sta'ilitate& a su(erit miscari deoscilare pe verticala cunoscand succesiv mai multe (a!e de e,ondare si (a!e de

su'mersie. In procesul de sedimentare& acest (apt se re(lecta in e,istenta a patru cicluri

de sedimentare si anume% riasic& Liasic& DoggerAptian si Al'ian.

=ormatiunile sedimentare se locali!ea!a in doua sinclinale ma0ore% sinclinalul

$iatra "raiuluiDam'ovicioara& care se prelungeste spre nord in !ona Vulcan"odlea& si

sinclinalul Bucegi$ostavaru$iatra Mare. Aceste sinclinale sunt separate intre ele prin

ridicarea Leaota.

Cil#l Tria%i" Acesta marc+ea!a inceputul procesului de sedimentare si sa

inc+eiat inaite de s(arsitul perioadei respective.

riasicul in(erior include conglomerate urmate de gresii cuartoase cu intercalatii

de argile rosii& calcare si dolomite. Acestea din urma revin "ampilianului& in timp ce

conglomeratele su'iacente sunt atri'uite Seisianului. Depo!itele eotriasice a(lorea!a la

nord de localitatea Vulcan.

riasicul mediu urmea!a in continuitatea de sedimentare peste riasicul in(erior

si este repre!entat prin roci car'onatice. Suita incepe printro alternanta de sisturi

calcaroase si calcare negre& adesea 'ituminoase& urmea!a calcare in placi sile,ite si o

alternanta de calcare noduloase si sisturi calcaroase.

/eotriasicului& cel putin in parte& ii corespunde o lacuna de sedimentare.

Cil#l Lia%i" Acesta urmea!a dupa e,ondarea din /eotriasic si se

caracteri!ea!a printro alternanta de depo!ite marine si depo!ite continentale adesea

cu car'uni. Asemenea acumulari se intalnesc la "ristian.

Cil#l Dogger'A(tian" Acesta marc+ea!a o importanta transgresiune. $ana la

s(arsitul ciclului au mai avut loc unele ingresiuni si regresiuni& ultima dintre acestea

inscriinduse spre s(arsitul -urasicului si inceputul "retacicului. Doggerul se intalneste

atat in sinclinalul $iatra "raiuluiDam'ovicioara cat si in sinclinalul Bucegi$iatra Mare&

insa se remarca deose'iri de la o !ona la alta. In partea nordica a sinclinalului Bucegi&

adica in Muntii $ostavaru si in regiunea "ristian& Doggerul este detritic in 'a!a si devine

predominant marnos spre partea superioara& (iind de!voltat in (aciesul marnelor.

In sinclinalul $iatra "raiuluiDam'ovicioara& Doggerul a(lorea!a pe am'ele

(lancuri. $e cel estic se urmareste intre "+eia si "urmatura )+im'avului& a(lorimentele

8


9/20

clasice (iind acealea de la "+eia si de la =undata. $e (lancul vestic& depo!itele

Doggerului a(lorea!a discontinuu (iind 'ine desc+ise in c+eile superioare ale

Dam'ovicioarei si la punctul numit )raiul Lupului. Suita Doggerului din sinclinalul $iatra

"raiului de'utea!a printrun nivel de microconglomerate si gresii urmate de calcare

noduloase sau su'noduloase& adesea cu corali& atri'uite Ba0ocianului si Bat+onianului

in(erior. Succesiunea se continua cu marne si marnocalcare revenind Bat+onianului

superior. Suita Doggerului se inc+eie printrun pac+et de calcare rosii& repre!entand

"allovianul superior.

Malmul include depo!ite silicioase si calcare& in ma0oritate de (acies reci(al.

#,(ordianul este repre!entat prin calcare si 0apsuri divers colorate constituind un

ori!ont ce nu depaseste 1615 m grosime -apsurile sunt identice cu acelea ale suitei

'ucovinice din sinclinalul marginal e,tern si li se atri'uie varsta o,(ordiana

corespun!and eventual si partii terminale a "allovianului. Se intalnesc in toata unitatea

LeaotaBucegi$iatra Mare.

?immeridgianul include calcare noduloase ce urmea!a peste ori!ontul cu 0apsuri&

pe versantul vestic al Muntilor Bucegi. De la Muntele )aina spre sud& in sinclinalul

$iatra "raiului& precum si in lippele de pe versantul estic al Muntilor Bucegi&

?immeridgianul im'raca un (acies care nu poate (i riguros separat de masa mare a

calcarelor masive care le succede si care apartin it+onicului.

+itonicul este de!voltat in (aciesul calcarelor de Stram'erg si include calcare

masive& care urmea!a peste calcarele noduloase

"retacicul urmea!a in continuitate de sedimentare peste +itonic in partea nord

vestica a Muntilor Bucegi& in rest este transgresiv& si (ormat din depo!ite predominant

car'onatice. In Muntii $ostavaru si $iatra "raiului se presupune ca Berriasianul este

inclus in partea superioara a calcarelor masive. $este marnocalcare cu tintinide& in

Muntii Bucegi urmea!a marne si marnocalcare cu accidente silicioase in grosime de

cativa metri din care provine o (auna indicativa pentru Valanginian si auterivian. In

restul unitatii de LeaotaBucegi$iatra Mare& in primul rand in culoarul Dam'ovicioarei&

suita "retacicului incepe cu auterivianul care se dispune direct peste calcarele

masive& uneori in discordanta ung+iulara& cum se intalneste de pilda in Dealul Sasului.

Asemenea depo!ite& in a(ara de "uloarul Dam'ovicioarei se mai intalnesc la sud deorasul Brasov.

BarremianAptianul isi are de!voltarea completa in "uloarul Dam'ovicioarei&

unde peste auterivian urmea!a depo!ite predominant marnoase& in care la di(erite

nivele& se intercalea!a depo!ite reci(ogene masive. Asadar& Intreg ansam'lul marnos cu

calcare reci(ale apatine BarremianAptianului. Depo!ite de aceasta varsta

se intalnesc in regiunile orasului Brasov.

9


10/20

In sinclinalul Bucegi$ostavaru$iatra Mare& BarremianAptianul nu este

repre!entat decat pe (lancul estic al acestuia unde& datorita variatiilor lito(aciale si

complicatiilor tectonice& a dat loc la interpretari di(erite. De pilda& D. $atrulius vede pe

versantul estic al Muntilor Bucegi o succesiune stratigra(ica normala de la stratele de

Sinaia pana la conglomeratele de Bucegi


11/20

Cil#l Al.ian" "u ciclul Al'ian se inc+eie suita sedimentarului preaustric din

unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare.

Al'ianul este repre!entat prin ceea ce se cunoaste su' numele de "onglomerate

de Bucegi. Acestea sau (ormat e,clusiv pe seama ariei mai vestice& care in timpul

Al'ianului (unctionea!a ca !ona emersa supusa denudarii& incat pe 'una dreptate ).Murgeanu a descris conglomeratele de Bucegi drept molasa al'iana. "onglomeratele

de Bucegi au o grosime de 2666 m si pre!inta largi variatii de (acies atat lateral cat si pe

verticala& capatand (ie aspect masiv (ie strati(icat& sau adesea releva caractere de (lis. In

elementele conglomeratelor se recunoaste intreaga gama de roci constituiente ale

!onei cristalinome!o!oice. *lementele remaniate au dimensiuni (oarte variate. In

interpretarea lui I. $anin si D. -ipa& conglomeratele de Bucegi ar (i de origine (luviatila cu

aport de material torential.

In linii generale& dupa D. $atrulius& se pot distinge doua nivele de conglomerate&

separate printrun nivel de gresie denumita gresia de Scropoasa. Suita conglomeratelor de Bucegi se inc+eie cu gresii si conglomerate de Ba'ele. Varsta al'iana a

conglomeratelor de Bucegi decurge din (aptul ca in mod constant deasupra lor& pe

Valea Dam'ovitei ca si in impre0urimile orasului $redeal& se dispun transgresiv si

discordant depo!ite 'ogat (osili(ere& de varsta vraconiana.

"onglomeratele de Bucegi (ormea!a umplutura cu acelasi nume& care se

prelungeste in Muntii $ostavaru si in masivul $iatra Mare. "u conglomeratele de Bucegi

se inc+eie suita dep!itelor invelisului sedimentar preaustric.

+"/" Se)i-ent#l (o%ta#%tri

In urma cercetarilor austrice& care au condus la aran0amentul ma0or al unitatii

LeaotaBucegi$iatra Mare& acesta din urma a (ost antrenata in e,ondarea generala

care a a(ectat intreaga !ona cristalinome!o!oica capatand o oarecare sta'ilitate.

Depo!itele care sau acumulat ulterior& cand aria LeaotaBucegi$iatra Mare a redevenit

'a!in de sedimentare& constituie invelisul postaustric sau postectonic. Acesta apartine

/eocretaciclui si $aleogenului.

Vraconian"enomanianul constituie primul termen al invelisului posttectonic siinclude depo!ite predominant conglomeraticegre!oase& care se dispun transgresiv si

discordant peste (ormatiuni mai vec+i& in primul rand peste conglomeratele de Bucegi.

Sedimentarul Vraconian"enomanian are o mare de!voltare in culoarul Dam'ovicioarei&

in !ona Vulcan& in culoarul 4âsnov. In regiunea $redeal si in partea sudica a localitatilor

Stoene tiLăicăi. Depo!itele sunt (oarte (osili(ere& iar Valea lui *cle& $odul "+ei etc.ș

constituie puncte (osili(ere clasice.

11


12/20

# semni(icatie deose'ita o are Vraconian"enomanianul din !ona localitatilor

Stoene tiLăicăi de pe Valea Dam'ovitei si de pe Valea ocili ei caci& (iindș ț

dispus peste conglomeratele de Bucegi& indica varsta mai vec+e


13/20

se continua de la Bunloc& prin sudul Muntilor $ostavaru& vest $redeal& vest Sinaia si

a0unge in Valea Ialomitei. Mai departe este acoperit de sedimentarul postaustric& insa

a0unge in Valea Dam'ovitei. In lungul acestui contact tectonic& relatiile de suprapunere

anormala se sta'ilesc& (ie intre calcarele 0urasice ale unitatii LeaotaBucegi$iatra Mare

si (lisul BarremianAptian in (aciesul gre!osruginiu din $an!a de "ea+lau cum se poate

constata la Bunloc& (ie intre BarremianAptianul in (aciesul (ormatiunii cu 'locuri din

sinclinalul Bucegi si (lisul BarremianAptian in (aciesul (ormatiunii de "omarnic sau de

$iscu cu Bra!i& aceasta (iind situatia cea mai (recvent intalnita pe versantul estic al

Muntilor Bucegi.

Din cau!a unor similitudini lito(aciale intre BarremianAptianul in (aciesul $iscu

cu Bra!i din (lisul carpatic si (ormatiunea cu

'locuri din sinclinalul LeaotaBucegi$iatra Mare& este (oarte greu de recunoscut

contactul tectonic ma0or dintre unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare si $an!a de

"ea+lau. De aceea& in unele interpretari& se considera ca pe versantul estic al Bucegilor

ar (i o continuitate de sedimentare de la (ormatiunea stratelor de Sinaia pana la conglomeratele de Bucegi


14/20

Ca(itol#l IV" Conl#zii !inale

nitatea LeaotaBucegi$iatra Mare a atras atentia cercetatorilor in primul rand prin

'ogatia de (auna (osila& care a constituit o'iectul unor lucrari monogra(ice ca acelea

ale lui V. $opovici ateg& I. Simionescu& *. -eelius& /. #ncescu& D. $atriulius si altii.

La alcatuirea unitatii LeaotaBucegi$iatraMare participa sisturi cristaline& care

(ormea!a masive cristaline prealpine& un invelis sedimentar preaustric& si un invelispostaustric.

nitatea LeaotaBucegi$iatra Mare are o po!itie mai estica (ata de unitatea central

estcarpatica& iar din punct de vedere lito(acial pre!inta a(initati cu sedimentarul'ucovinic.

Sisturile cristaline din "ulmea Leaota sunt asociate cu roci granitice constituind

granitul de Al'esti si )ranitul de Lalu. Acestea par sa (ie in relatii de concordanta& (iecu cristalinul de Voinesti& (ie cu cristalinul de Lere tiăma .ș ș

)ranitul de Lalu este intrus in sisturile cristaline de Lere tiăma si a(lorea!a inș ș

Valea Bug+ea. Acesta apare ca un granit rosu cu (eldspat si cuart violaceu

)ranitul de Al'esti pre!inta aparent caracterele magmatitelor sinorogene. Anali!ele

de varsta prin radiometrie au indicat valori intre :;:5:5 M.a.& ceea ce ar plasa

acest granit in ciclul 'aialian.

In partea vestica a unitatii LeaotaBucegi$iatra Mare& peste sisturile cristaline de

Lere tiăma se dispune o stiva de sisturi cristaline de tip epimetamor(ic. Acesteaș ș

au o grosime de pana la 2666 m si au (ost descrise drept cristalinul "ălu uăma el.ș ș

*,istenta a cel putin doua (a!e de metamor(ism& una pre+ercinica si una +ercinica&

apare ca o realitate de necontestat"

nitatea LeaotaBucegi$iatra Mare cuprinde patru cicluri de sedimentare si anume%

riasic& Liasic& DoggerAptian si Al'ian.

=ormatiunile sedimentare se locali!ea!a in doua sinclinale ma0ore% sinclinalul $iatra

"raiuluiDam'ovicioara& care se prelungeste spre nord in !ona Vulcan"odlea& si

sinclinalul Bucegi$ostavaru$iatra Mare

$e versantul estic al Muntiilor Bucegi& pe langa BarremianAptian cu (actura de (ils in

(aciesul stratelor de "omarnic si in (aciesul (lisului gre!osmarnos ruginiu& se

14


15/20

intalneste si un BaremianAptian de un (acies deose'it& repre!entat printro

(ormatiune cu 'locuri de tip @ild(lis.

"iclul riasic marc+ea!a inceputul procesului de sedimentare si sa inc+eiat inainte

de s(arsitul perioadei respective

"iclul Liasic urmea!a dupa e,ondarea din /eotriasic si se caracteri!ea!a printro

alternanta de depo!ite marine si depo!ite continentale adesea cu car'uni.

"iclul DoggerAptian marc+ea!a o importanta transgresiune. $ana la s(arsitul

ciclului au mai avut loc unele ingresiuni si regresiuni& ultima dintre acestea

inscriinduse spre s(arsitul -urasicului si inceputul "retacicului.

"iclul Al'ian inc+eie suita sedimentarului preaustric din unitatea LeaotaBucegi

$iatra Mare.

In intervalul riasic*ocretacic& aria LeaotaBucegi$iatra Mare a evoluat ca

domeniu cu o oarecare sta'ilitate (iind supusa doar unor miscari de 'asculare. In

aceasta situatie a cunoscut succesiv si alternativ mai multe (a!e de e,ondare si de

su'mersie.

$rincipalul e(ect al tectogene!ei austrice consta in incalecarea !onei LeaotaBucegi

$iatra Mare peste (lisul carpatic.

nitatea LeaotaBucegi$iatra Mare a su(erit si in(luenta paro,ismului laramic.

Aceasta in(luenta se re(lecta in de(ormari speci(ice ca& tendinte de redresare astructurilor din !ona de margine si adesea c+iar retroversarea acestora& inclusiv a

planului de aria0& (apt evident la vest de orasul $redeal.ș

Din punct de vedere tectogenetic& unitatea LeaotaBucegi$iatra Mare pre!inta

a(initati cu unitatea centralestcarpatica& iar $an!a de LeaotaBucegi$iatra Mare

este analoaga $an!elor Bucovinice insa decro ata spre vest.ș

15


16/20

Ane0e

=ig. 1. Suita sisturilor cristaline din nitatea LeaotaBucegi$iatra

Mare E dupa Vasile Muti+ac& Structura geologica a teritoriului 4omaniei&

1FF6& *ditura e+nica Bucuresti

16


17/20

1 E (undamentul cristalin7 2 E gresii si conglomerate7 3 E gresii cuartoase7 : E dolomite7

5 E roci argiloase7 ; E calcare 'ituminoase7 G E calcare7 E calcare masive organogene7

F E calcare nodulare7 16 E marne7 11 E marnocalcare7 12 E calcare oolitice7 13 E gresii7

1: E gresii calcaroase7 15 E gresocalcare7 1; E 0aspuri.

=ig.2. "oloane stratigra(ice in nitatea LeaotaBucegi$iatra Mare

Edupa Vasile Muti+ac& Structura geologica a teritoriului 4omaniei& 1FF6&*ditura e+nica Bucuresti

17


18/20

1 E cristalin supragetic 7 2 E cristalin getic7 3 E cristalinul de Leaota7 : E

sedimentar getic


19/20

1 E Sisturi cristaline7 2 E Dogger7 3 E Malm7 : E /eocomian7 5 E BarremianAptian 7 ; E Al'ian 7 G E Vraconian

"enomanian7 E (lis carpatic +itonic/eocomian 7 ="" E (alia

centralcarpatica.

=ig.:. Sectiune geologica intre $iatra "raiului si Valea $ra+ovei E dupa Vasile

Muti+ac& Structura geologica a teritoriului 4omaniei& 1FF6& *ditura e+nica Bucuresti

19


20/20

Bi.liogra!ie

Vasile Muti+ac& E Structura geologica a teritoriului 4omaniei&

*ditura e+nica& :2: pag.

Vasile Muti+ac& E nitati geologice structurale si distri'utia

su'stantelor minerale utile in 4omania& *ditura Didactica si $edagogica

Bucuresti& 263 pag

Ilie M.& E Alcatuirea geologica a pamantului romanesc& *ditura

Stiinti(ica Bucuresti& 1F2 pag.

20

Grupa Bucegi.docx

Documents

Transcript of Grupa Bucegi.docx