GrileFKT

8/3/2019 GrileFKT

http://slidepdf.com/reader/full/grilefkt 1/56

UNIVERSITATE DE MEDICINA SI FARMACIE „ VICTOR BABEŞ” TIMISOARAFACULTATEA DE MEDICINĂ- FIZIOKINETOTERAPIEGRILELE EXMENULUI DE LICENŢĂ-PROBA SCRISĂ

1. Contraindicaţiile temporare ale masajului sunt:A. afecţiuni maligne sau cu potenţial de malignizare prin masaj

B. procese inflamatorii în faza acutăC. boli infecto-contagioase

D. toateE. niciuna

2. Vibraţia face parte din tehnicile:A. de redresare circulatorie şi a propriocepţieiB. folosite în scopul creşterii excitabilităţii locale

C. tehnicile clasice complementare

D. tehnicile clasice principale

E. tehnicile speciale

3. "Manevra maşinii de cusut “se realizeazăA. cu faţa dorsală a degetelor şi uşor îndoite

B. apucând "în brăţară" un membru şi înaintând sacadat cu paşi mici dinspre extremitateadistală spre cea proximală

C. cu regiunea tenară sau hipotenară

D. cu partea dorsală a mâinii în totalitateE. cu partea palmară a degetului mare

4. Fricţiunea (frecarea) se adresează în special:A. pielii

B. ţesutului celular subcutanat şi structurilor moi periarticulare

C. tendoanelor D. muşchilor

E. oaselor

5.''Masajul rindea'' aparţine:A. netezirii

B. fricţiuniiC. frământatului

D. vibraţieiE. baterii

6. Mişcări oscilatorii ritmice şi ample executate asupra membrelor, degetelor, toracelui, saucorpului în întregime reprezintă:

A. tracţiunile

B. tensiunileC. scuturăturile

D. manipulările

E. compresiunile7. Kineplastia Morice se adresează:

A. pieliiB. muşchilor

C. tendoanelor

D. ligamentelor E. oaselor

8. Metoda „începutului bun” Bugnet se realizează astfel:

A. cu două sau trei degete se pătrunde profund în zona articulară şi periarticulară, realizându-se fricţiuni transversale şi spiralate ale capsulei articulare şi inserţiilor ligamentare

1

8/3/2019 GrileFKT


B. muşchiul / grupul muscular este ridicat cu toată mâna, apoi este pus în tensiune transversală

sau longitudinală faţă de axul său lung, în funcţie de necesităţi şi pacientul este invitat să-şi eliberezevoluntar muşchiuil / grupul muscular din aceste prize

C. masaj puternic şi intenţionat dureros la nivelul muşchiului contracturat şi realizarea uneicontracţii voluntare a muşchiului, cât mai complete şi mai intense

D. terapeutul aplică o priză “în cleşte” transversală pe muşchiul aflat în stare de relaxare până

la hipotonie-hipotrofie uşoară, îl îndepărtează de planul osos subiacent, îl supune unei torsiuni şi printr-o comandă verbală scurtă şi clară cere pacientului să-şi elibereze muşchiul din priza sa, exerciţiul

repetându-se, după o pauză de câteva secunde, lent de 10 oriE. circular ca un vârtej

9. Drenajul manual limfatic Leduc & Godard are:a. un timp

b. doi timpi

c. trei timpid. patru timpi

e. cinci timpi

10. Metoda Vogler se adresează:a. circulaţiei sanguine

b. periostuluic. stomacului

d. intestinului

e. colonului11. Masajul umărului începe cu masajul muşchiului:

a. pectoral b. supraspinos

c. deltoid

d. trapeze. biceps

12. În cazurile când sunt cicatrice sau induraţii de-a lungul tendoanelor, fricţiunea nu se execută la:a. umăr

b. braţ

c. cotd. antebraţ

e. mână

13. Masajul cefei este indicat:a. pentru decongestionarea creerului

b. ca batere la persoanele debilec. în afecţiunile reumatice şi în nevralgiile muşchilor cefei

d. ca masaj cosmetice. în toate aceste situaţii

14. Netezirea pectoralului mare, în cazul masajului părţii anterioare a toracelui, se face:a. în direcţia fibrelor musculare, mergând de la apendicele xifoid în sus, spre mijlocul

claviculei, apoi spre umăr şi în sfârşit, spre axilă

b. prin mişcări concentrice şi circulare, care deplasează în acelaşi timp şi tegumentulc. prinzând musculatura pectoralului mare între degetul mare şi celelalte degete

d. ca ''presiune vibratorie'' sub forma unui punct (cu vârful unui deget sau cu trei degete

reunite) ce se deplasează liniar

e. loviri tangenţiale uşoare ale ţesuturilor

15. La masajul spatelui:

a. se începe de la creasta iliacă în sus şi de la osul sacrat la regiunea cervicală b. frământatul regiunii lombo-sacrate şi al regiunii iniţiale a şoldurilor se face aici mai dur,

sub formă de geluire cu baza mâinii: de la coloana vertebrală la dreapta şi la stânga şi cu rădăcina

2

8/3/2019 GrileFKT


mâinii dinspre partea laterală spre coloana vertebrală, căutând să se frământe muşchii oblici şi

muşchiul pătratc. fricţiunea spaţiilor inercostale se va face cu unul sau cu două degete, de obicei numai în

cazurile de dureri musculare, spasme musculare, cicatriced. nici una dintre variante

e. toate variantele

16. Masajul peretelui abdominal:a. precede masajul organelor abdominale

b. se intercalează între masajul organelor abdominale

c. succede masajul organelor abdominale

d. nici una dintre variante

e. toate variantele17. Masajul piciorului şi al articulaţiilor piciorului începe:

a. pe partea mediană, pe toate tendoanele şi ligamentele acestei regiuni b. pe partea laterală, pe toate tendoanele şi ligamentele acestei regiuni

c. de la vârful degetelor

d. de la tendonul lui Achile sub maleola externă

e. de la tendonul lui Achile sub maleola internă18. Masajul general nu este bine să depăşească:

a. 2 ore

b. 1 oră

c. 30-40 minuted. 10-15 minute

e. 5 minute

19. Masajul ţesuturilor corpului se adresează:a. muşchilor

b. articulaţiilor c. oaselor

d. pielii şi ţesuturilor conjunctivee. aparatului locomotor

20. Masajul sistemului nervos periferic se poate aplică:a. pe zona dureroasă

b. pe trunchiul nervului

c. pe zonele de trecere proeminente şi care permit accesul

d. în aplicaţie reflexă segmentară prin acţiune pe dermatomiotomul corespunzător unui segment vertebral

e. pe zona capului

21. Masajul segmentelor afectate de leziunile centrale (pareze) spastice se realizează prin:a. mişcări lungi, lente, rare şi blânde

b. mişcări lungi, lente, rare şi insistentec. mişcări scurte şi insistente

d. mişcări scurte şi blânde

e. tehnica Leduc & Godard22. La masajul regiunii precordiale se execută în ordine:

a. neteziri, vibraţia, fricţiunea, tapotamentul b. neteziri, fricţiunea, vibraţia, tapotamentul

c. neteziri, tapotamentul, fricţiunea, vibraţia

d. neteziri, fricţiunea, tapotamentul, vibraţiae. neteziri, vibraţia, tapotamentul, fricţiunea

23. Masajul în toate direcţiile se realizează asupra:

a. stomacului b. intestinului subţire

c. intestinului gros

3

8/3/2019 GrileFKT


d. vezicii urinare

e. ficatului24. Tehnica masajul reflex conjunctiv constă în:

a. percuţia uşoară pe apofizele spinoase ale vertebrelor cu pulpa unui deget timp de câtevasecunde sau minute

b. stimularea zonelor reflexe cu degetul sau cu un obiect bont relativ moale, prin apăsări

continue sau masaj zonal circular, timp de 2-5 minutec. stimularea printr-un masaj circular superficial timp de 20-30 secunde cu ajutorul unui stilet

subţire înfăşurat la un capăt în vată înmuiată într-o soluţie de planted. frământări şi în special fricţiuni puternice cu vârful a unul sau două sau trei degete pe

anumite zone reflexe

e. stimularea cu pulpa auricularului, cu unghia, cu o baghetă specială25. Baza anatomo-fiziologică a masajului reflex vertebral este reprezentată de reflexul:

a. viscero-cutanat

b. viscero-motor

c. musculo-muscular

d. viscero-visceral

e. cutivisceral26. Tehnica masajului reflex vertebral este următoarea:a. paravertebral la bolnavul în decubit ventral se prinde o zonă de dermatomiotom între police şi index şi

prin mişcări de răsucire externă a cotului se realizează stimularea zonei

b. toate tehnicile cunoscute pe zona de dermatomiotom

c. manipulaţii şi tracţiuni localizate la segmentul vertebral interesat

d. toate manevrelee. niciuna

27. Dezavantajele automasajului sunt:a. nu poate fi aplicat corespunzător pe toate regiunile corpului

b. nu permite o dozare în funcţie de caracteristicile individuale

c. nu se pot aplica toate tehniciled. realizează o bună coordonare între mişcările membrelor şi respiraţie

e. nu constituie un bun exerciţiu general nespecific pentru organism

28. Gheata cu presiune de sucţiune realizează un masaj:a. mecanic vibrator prin dispozitive ce realizează un micromasaj şi electromasaj local

b. mecanic vibrator prin aparate vibratorii portabilec. mecanic nevibrator

d. mecanic vibrator prin aparate vibratorii fixe

e. de stimulare generală a organismului29. Exprimarea mecanică a edemului restant cu ajutorul unui tub de cauciuc înfăşurat sub tensiune

şi spire de la degete spre rădăcina membrului afectat reprezintă metoda:a. Leduc şi Godard

b. Van de Mohlen

c. Lejarsd. Vogler

e. Rabe

30. La care din următoarele categorii de masaj umed facorul mecanic devine primordial:a. fricţiunile

b. spălărilec. afuziunile

d. baia cu peria

e. baia cu masaj31. Stimularea prin mişcări rapide şi persistente de fricţiune şi frământat locale şi efectuate pe oarie mai mică şi cu o intensitate mai mare decât usual se aplică în cazul:

4

8/3/2019 GrileFKT


a. rinopresurii

b. faciopresuriic. metodei ”touch for health”

d. masajului periostal

e. auriculopresurii

32. Din metodele combinate de masaj fac parte:

a. metoda ”touch for health” b. masajul chinezesc pentru nou născuţi şi copii

c. masajul Tsubod. masajul Shiatsu

e. mano şi podopresura

33. Segmentele cu care se execută presiunea în Shiatsu sunt:a. policele, cu pulpa şi nu cu extremitatea, restul mâinii rămânând în contact cu corpul primitorului,

atât pentru a repartiza greutatea corpului cât şi pentru a linişti pe acesta b. palmele - se utilizează podul palmei, în timp ce restul mâinii, destinsă fiind, este tot timpul în contact

cu corpul primitorului

c. coatele în unghi “deschis”

d. genunchii - maseurul trebuie să fie cu şezutul pe călcâie, degetele de la picioare fiind flexate, şi să-şitreacă greutatea de pe un genunchi pe altul fără a îngenunchea pe cel masat

e. cu picioarele

34. Schema în 6 puncte a Universităţii Cleveland-Ohio se aplică în terapia:a. reumatismului inflamator

b. sechelelor posttraumatice musculare

c. reumatismului degenerativd. reumatismului ţesutului moase

e. artropatiilor dismetabolice

35. Lombalgiile în faza acută beneficiază de :a. masaj cu gheaţă pe emergenţele rahidiene, pe punctele Valleix şi masaj manual lombo-fesier, relaxant

b. masaj reflex conjunctiv şi masaj Cyriaxc. electroterapie analgetică

d. manipulări şi / sau elongaţii în lumbago hiperalgic

e. scuturături36. Masjul este inutil în sechelele osoase reprezentate de:

a. coxopatii prin necroză de cap femural b. osteoporoza

c. calus vicios ce blochează o articulaţie sau comprimă un nerv

d. hematom periostale. pseudartroză

37. Hemiplegia în stadiul iniţial (flasc) beneficiază de:a. masaj tonifiant

b. masaj relaxant central şi periferic

c. masaj trofic muscular şi vascular d. masaj Cyriax

e. masajul manipulativ Terrier-Benz

38.Băile cu peria sunt indicate în:a. arteriopatii periferice

b. hipertensiunea arterialăc. insuficienţa venoasă cronică

d. tromboflebită

e. edemul cronic39. Vibraţia şi percuţia zonei cervicale,umerilor, toracelui şi masaj al organelor respiratorii sefolosesc în:

5

8/3/2019 GrileFKT


a. obstrucţia acută a fluxului aerian postcriză

b. boli care scad forţa motrice a sistemului toraco-pulmonar c. obstrucţia cronică a fluxului aerian

d. după pneumectomiie. după lobectomii

40. În afecţiunile psihiatrice minore se recomandă:

a. masaj mecanic vibrator b. metoda Grossi

c. masajul manual sedativ, relaxant frontal şi cervical

d. băi cu bule, cu CO2, cu peria, cu vârtejuri de apă

e. “metoda începutului bun” Bugnet

41.„Orice corp rămâne în starea sa de repaus sau de mişcare uniformă liniară dreaptă dacă nuintervine o forţă exterioară care să-i schimbe starea” reprezintă:a. legea acceleraţiei

b. legea acţiunii şi reacţiunii

c. legea inerţiei

d. puterea

e. energia42. Asupra segmentelor de corp în mişcare pot acţiona următoarele forţe:a. greutatea corporală

b. reacţia solului

c. forţa de reacţie articularăd. forţa de tip consolă

e. rezistenţa fluidă

43. Echilibrul este indiferent când:a. centrul de greutate coborât şi linia centrului de greutate cade în centrul poligonului de susţinere

b. centrul de greutate urcă pe linia centrului de greutate ce se deplasează spre marginea suprafeţei desusţinere

c. centrul de greutate rămâne mereu la aceeaşi înălţime şi poziţie faţă de suprafaţa de sprijin deşi corpulse mişcă

d. dacă corpul este în mişcare şi asupra lui nu se exercită nici un fel de forţă, el continuă această mişcare în

linie dreaptă şi cu viteză constantăe. abdomenul, cavitate închisă şi necompesibilă, transmite forţele musculare din jurul său spre structurile

toraco-vertebrale

44. Articulaţiile cu cu trei grade de libertate de mişcare sunt:a. sincondrozele

b. sferoidelec. cilindroidele

d. selarelee. elipsoidele

45. Muşchii tonici au următoarele caracteristici:a. se contractă lent şi obosesc greu

b. sunt săraci în mioglobina

c. sunt mai sensibili la procesele distrofice

d. stimulul nervos provine din motoneuronul α 1 din coarnele anterioaree. sunt, în general, extensori

46. Terminaţia anulospirală face parte din:a. căile motorii voluntare

b. inervaţia senzitivă a fusului muscular

c. inervaţia motorie a fusului muscular d. căile motorii involuntare ale activităţii tonice

e. circuitul Renshaw

6

8/3/2019 GrileFKT


47. Activarea unităţii motorii la nivelul fibrei musculare, este un proces:a. bioelectric

b. biochimic

c. mixt

d. mecanic

e. termic

48. Bucla gamma:a. reprezintă reflexul miotatic

b. asigură fixarea corpului sau a unor segmente în anumite poziţiic. menţine tonusul muscular

d. pregăteşte şi ajustează mereu starea de tonus muscular necesar mişcării active

e. semnalele provenite de la sistemul nervos spre muşchi sunt neregulate ca intensitate şi aceşti stimulisunt “amortizaţi” prin acţiunea reflexelor fusului muscular, determinând o contracţie lină fără bruscări

49. Reacţia pozitivă de sprijin este:a. retracţia în flexie a membrului respectiv

b. extensia membrului inferior când se execută o presiune pe talpă

c. o mişcare reflexă care încearcă să menţină centrul de greutate al corpului în interiorul bazei de

susţinered. un complex de mişcări sincronizate ale membrelor, trunchiului şi capului de a menţine ochii orizontali şi

capul şi corpul verticale pentru a se pregăti pentru actul motor

e. mecanism de feed-back pentru controlul lungimii muşchiului

50. Controlul mişcărilor musculare foarte rapide se realizează prin:a. engramele senzitivo-senzoriale ale mişcărilor motorii

b. feed-back proprioceptivc. engrame motorii

d. tractul reticulat activator ascendant

e. tractul reticulat activator descendant51. Contractura musculară reprezintă:a. scurtarea muşchiului sau menţinerea unei tensiuni musculare, dureroasă sau nu, reversibilă sau fixă,

paroxistică sau permanentă

b. creşterea rezistenţei musculare anormal la mişcarea pasivă

c. incapacitatea muşchiului de a se mai contracta, de a executa acelaşi travaliud. pierderea a 3% din volum şi forţă pe zi şi 50-60% din greutate prin scăderea diametrului fibrei

e. deprimarea arcului reflex miotatic local sau central

52. Spasticitatea reprezintă:a. un reflex nociceptiv de apărare în scopul de a bloca o articulaţie dureroasă

b. incapacitatea muşchiului de a se mai contracta, de a executa acelaşi travaliuc. rezistenţa excesivă a muşchiului la întinderea pasivă rapidă

d. rezistenţa excesivă a muşchiului la întinderea pasivă rapidă şi lentăe. deprimarea arcului reflex miotatic local sau central prin blocări ale căilor facilitatorii spre

motoneuronii α tonici şi influx inhibitor spre sistemul γ .

53. Discretizarea în biomecanică constă în:a. formarea unor condiţii generale în studiul fenomenelor similare care să permită utilizarea în practică

a unor relaţii teoretice

b. împărţirea structurii originale (structura reală) într-un număr oarecare de fragmente sau elemente(structură idealizată)

c. raportul dintre forţa elementară şi aria elementului de suprafaţa pe care acţioneazăd. tensiunile normale şi tangenţiale ce deformează elementul de suprafaţă

e. nici unul dintre aceste procese

54. “Oasele normale ale adultului prezintă concomitent cu structura lor funcţională şi o formăfuncţională” reprezintăa. legea Roux

7

8/3/2019 GrileFKT


b. legea Wolff

c. legea Delpechd. legea lucrului constant (a balansării)

e. nici una dintre aceste legi

55. Stress-ul, ca element al acţiunii diverselor forţe asupra aparatului neuro-musculo-artro-kineticreprezintă:

a. raportul dintre forţa de tracţiune şi de mărimea suprafeţei de secţiune a ţesutului tracţionat b. raportul dintre gradul de alungire (deformare) a ţesutului faţă de lungimea lui iniţială

c. împărţirea structurii originale (structura reală) într-un număr oarecare de fragmente sau elemente(structură idealizată)

d. forma geometrică;

e. tipul funcţiei interpolare56. Proprietăţile lichidului sinovial care îi conferă rolul de lubrefiere:a. tensiunea de suprafaţă.

b. elasticitatea şi dilatarea spontană la o forţă de presiune oarecare

c. conductibilitatea termică bună

d. vâscozitatea ce îl încadrează în grupa lubrefiantelor clasice ideale

e. capacitate de nutriţie şi de curăţire57. Mişcările fiziologice ale articulaţiilor în jurul unor axe biomecanice, sunt de tip:a. forfecare

b. pendular şi oscilator

c. alunecare şi răsucired. compresie

e. tracţiune

58. Tixotropia reprezintă:a. capacitatea de a rezista la oboseală a muşchiului

b. tendinţa muşchiului de a reveni la forma iniţiala după ce a fost supus acţiunii unor forţec. proprietatea unui ţesut de a-şi modifica vâscozitatea în raport cu mişcarea

d. energia chimica potenţială transformată în energie mecanică prin acţiunea unor mecanismefiziologice, biochimice şi biofizice

e. comportarea ca un amortizor plasat între forţa contractilă şi forţa de inerţie a segmentului mobilizat

59. Anduranţa reprezintă:a. energia chimica potenţială transformată în energie mecanică prin acţiunea unor mecanisme

fiziologice, biochimice şi biofizice b. capacitatea de a rezista la oboseală a muşchiului

c. comportarea ca un amortizor plasat între forţa contractilă şi forţa de inerţie a segmentului mobilizat

d. proprietatea unui ţesut de a-şi modifica vâscozitatea în raport cu mişcareae. tendinţa muşchiului de a reveni la forma iniţiala după ce a fost supus acţiunii unor forţe

60. Somatoscopia este:a. metoda de explorare morfologică pe viu prin care se realizează delimitarea pe tegument a conturului

unor organe somatice sau viscerale, a lojelor anatomice ale acestor organe cât şi a unor zone şi puncte

anatomo-clinice

b. explorarea vizuală a corpului sau a unora din regiunile sale

c. delimitarea pe suprafaţa corpului a unor linii convenţionale de referinţă, cât şi a unor regiuni, punctesau zone de referinţă

d. evidenţierea unor hărţi electrice ale corpului omenesc şi a punctelor electrodermale active

e. obţinerea de imagini fantomă tridimensionale61. Tipul morfologic şi constituţional muscular se încadrează în tipologia:a. Sigaud-MacAuliffe

b. Kretschmer c. Viola

d. Pende

8

8/3/2019 GrileFKT


e. Sheldon

62. O mişcare activă cu scop direcţionat se realizează printr-o schemă în:a. o fază

b. două faze succesive

c. trei faze succesive

d. patru faze succesive

e. cinci faze succesive63. Axa longitudinală paralelă cu solul dar centrul de greutate este plasat anterior, aproximativdeasupra membrelor anterioare la nivelul toracelui, se aplică în statica şi locomoţia de tip:a. reptilian

b. brahiaţie

c. cvadrupedied. bipedie

e. târâre

64. Capacitatea de a executa mişcări în timpul oricărei posturi de încărcare prin greutateacorporală cu segmentele distale fixate, sau de a rota capul şi trunchiul în jurul axului longitudinal

în timpul acestei posturi reprezintă:a. abilitatea

b. stabilitatea

c. mobilitatea

d. mobilitatea controlată

e. toate acestea65. După Krestovnikov, formarea unei deprinderi motrice trece prin:a. două faze succesive

b. trei faze succesive

c. patru faze succesive

d. cinci faze succesivee. şase faze succesive

66. Determinarea deficitului global, funcţional şi socio-profesional reprezintă:a. aprecierea

b. evaluarea

c. procedeul de evaluared. procedeul de apreciere

e. nici una dinre acestea

67. Caracteristicile traseului electromiografic de tip neurogen sunt următoarele:a. la inserţia acului apare salva miotonică, în repaus apar potenţialele de fibrilaţie,în timpul contracţiei

apare salva miotonică b. la inserţia acului apar potenţialele de inserţie, în repaus existentă potenţiale fasciculaţie şi de

fibrilaţie, în timpul contracţiei apar potenţialului de oscilaţie mică şi potenţiale de reinervarec. înregistrarea iniţială a unor potenţiale de unitate motorie normale, care scad rapid în amplitudine în

condiţii de oboseală musculară prin contracţii musculare repetate

d. potenţialul electric spontan de inserţiee. zgomotul sinaptic

68. La bilanţul articular pentru alcătuirea unui program de recuperare se admit variaţii:a. mai mici de 3º

b. de 5-6º

c. de 8-10º

d. de 10-12º

e. mai mari de 12º

69. În cadrul bilanţului muscular forţa f2 a Fundaţiei Naţionale pentru Paralizie Infantilă este:a. mediocră

b. bună

9

8/3/2019 GrileFKT


c. determinată din poziţie fără gravitaţie

d. determinată din poziţie antigravitaţionalăe. schiţată

70. Capul, gâtul şi trunchiul ca lanţ cinematic deschis acţionează în poziţia în următoarele mişcări:a. mişcări de aplecare înainte şi înapoi, mişcări de înclinare laterală

b. mişcările de rotaţie, mişcările de circumducţie

c. flexia şi extensia membrelor inferioare pe trunchi, înclinări laterale ale membrelor inferioared. răsucirea la dreapta şi la stânga a bazinului şi membrelor inferioare

e. rotaţia într-un sens sau altul a bazinului şi picioarelor

71. Membrul superior ca lanţ cinematic închis acţionează în următoarele poziţii şi mişcări:a. susţinerea corpului în poziţiile atârnat, atârnat sprijinit şi stând pe mâini, precum şi în toate mişcările

pe care le execută din aceste poziţii

b. căţărarea, amortizarea căderii pe sol

c. apucarea, împingeread. aruncareae. lovirea

72. Ortostatismul activ se evaluează prin:a. testul Romberg

b. testul Berg

c. testul Tinettid. testul întinderii membrului superior

e. testul „ridică-te şi mergi”

73. Evaluarea mersului se poate realiza prin:a. testul de mers Tinetti

b. podometriec. testul de mers şi echilibruTinetti

d. testul „ridică-te şi mergi”

e. sisteme de tipul Fastex74.Scor motor şi scor cognitiv prezintă următoare scale de evaluare funcţională:a. Health Assesment Questionnaire Disability Index

b. Scala Barthel

c. Functional Independence Measured. Fişa de evaluare generală pentru aparatul locomotor

e. Fişa ADL a Universităţii Illinois

75. Aprecierea capacităţii motorii şi de efort a unor subiecţi neantrenaţi se realizaeză prin sistemul:a. Hettinger

b. Richter c. “de 11 minute” al Forţelor Aeriene Canadiene

d. “ciclurilor progresive”e. antrenamentului la efort dozat76. Evaluarea capacităţilor funcţionale ale copilului privind aspectele vieţii zilnice în corelaţie cudezvoltarea neuromotorie normală se realizează prin metoda:a. Tardieu

b. Bobath

c. Dolman-Delcatod. Robănescu

e. Dan Constantinescu

77. Relaxarea prin autotrainingul Schultz face parte din:a. relaxarea extrinsecă

b. relaxarea intrinsecăc. relaxarea prin hipnoză

d. relaxarea prin medicaţie

10

8/3/2019 GrileFKT


e. relaxarea cu ajutorul aparatelor

78. Curentul fiziologic de relaxare:a. este cel în care rezolvarea stării de tensiune este mediată de un factor extern pacientului

b. se învaţă încet, în luni şi chiar anic. preconizează, în vederea relaxării, tehnici de tip “central”, care induc, prin autocontrol mental

imaginativ, relaxarea periferică, influenţând inclusiv paratonia viscerală

d. are la bază relaxarea progresivă pe baza principiului de identificare kinestezică a stării de tensiune(contracţie) musculară, în antiteză cu cea a lipsei de contracţie (relaxare)

e. se bazează pe medicaţie

79.Mecanismele dezechilibrului muscular prin compensare se realizeză prin:a. înstrăinare (pareză funcţională)

b. substituţie (înlocuire funcţională)c. incoordonare

d. decondiţionaree. suprasolicitare

80. Tehnici de facilitare neuro-musculară proprioceptivă care inhibă tonusul muscular se folosescpentru creşterea mobilităţii articulare scăzute datorită:a. redorilor care necesită întinderea ţesuturilor

b. redorilor care necesită scăderea hipertoniei muscularec. redorilor care necesită întinderea ţesuturilor şi scăderea hipertoniei musculare

d. hipotoniei musculare

e. atoniei musculare81. Metoda Frenkel este o metodă specifică pentru :a. creşterea coordonării, controlului şi echilibrului

b. corectarea deficitului respirator

c. antrenamentul la efort

d. reeducarea sensibilităţiie. tonifiere musculară

82. Reflexele de echilibrare (reacţiile de balans) proprioceptive sau labirintice fac parte din:a. tehnicile anakinetice

b. tehnicile kinetice

c. tehnicile kinetice specificed. tehnicile kinetice nespecifice

e. tehnicile kinetice statice

83. Mobilitatea controlată reprezintă:a. capacitatea de a iniţia o mişcarea şi de a o executa pe toată amplitudinea ei fiziologică

b. capacitatea de a menţine posturile gravitaţionale şi antigravitaţionale ca şi poziţiile mediane ale corpuluic. capacitatera de a executa mişcări în timpul oricărei posturi de încărcare prin greutatea corporală cu

segmentele distale fixate, sau de a rota capul şi trunchiul în jurul axului longitudinal în timpul acestei posturi

d. manipularea şi explorarea mediului înconjurător cu parte distală a membrelor

e. menţinerea echilibrului în decursul diverselor activităţi84. Secvenţialitatea normală a mişcării face parte din:a. tehnicile fundamentale (de bază)

b. tehnicile speciale cu caracter general

c. tehnicile specifice pentru promovarea mobilităţii

d. tehnicile specifice pentru promovarea mobilităţii controlatee. tehnicile specifice pentru promovarea abilităţii

85. Contracţiile repetate fac parte din:

a. tehnicile specifice pentru promovarea mobilităţii b. tehnicile specifice pentru promovarea stabilităţii

c. tehnicile specifice pentru promovarea mobilităţii controlate

11

8/3/2019 GrileFKT


d. tehnicile specifice pentru promovarea stabilităţii

e. tehnicile speciale cu caracter general86. Întărirea reprezintă:a. iradierea influxulu nervos de la musculatura puternică (proximală) la cea slabă(distală)

b. contracţii concentrice ritmice ale agoniştilor şi antagoniştilor

c. iradierea de la membrul sănătos la cel bolnav

d. contracţii izotonice pe musculatura antagonistă normală urmate de executarea pe direcţia musculaturiislabe

e. reciprocitatea între două scheme

87. Tehnica hold-relaxului este următoarea:a. la punctul de limitare se execută o contracţie izometrică(“ţine şi nu mă lăsa să-ţi mişc braţul/piciorul”),

apoi relaxare lentă şi trecere activă de punctul de limitare a mişcării b. mişcare izotonă pe toată amplitudinea contra R , la capăt se revine pe distanţă mică tot cu R , apo din

nou până la capât,cu R şi se repetăc. la punctul de limitare,pe antagonist ce limitează mişcarea se cere pacientului să roteze şi să

tragă,respectiv să împingă, apoi relaxare lentă

d. executarea simultană şi apoi alternativă de contracţii musculare pe agonişti şi antagonişti(cocontracţie)

şi între ele nu se relaxează(“ţine şi nu mă lăsa să-ţi mişc braţul/piciorul”) şi relaxare lentăe. segmentul ridicat de pe planul patului, apoi rotaţii pasive stânga-dreapta în axul segmentului ,10 minuteşi după obţinerea relaxării se execută mişcare limitată pasivşi activ

88. Contracţiile izometrice în zona scurtată fac parte din tehnicile specifice pentru promovarea:a. mobilităţii

b. stabilităţii

c. abilităţiid. mobilităţii controlate

e. coordonării

89. Tehnica [ ”relaxează şi lasă-mă să îţi mişc braţul,piciorul”, ”mişcă-l odată cu mine”, aplicareaunei uşoare R şi inversare lentă] reprezintă:

a. iniţierea ritmică b. stabilizarea ritmică

c. progresia cu rezistenţă

d. relaxare-contracţiee. inversare lentă

90. Periajul Margaret Rood face parte din elementele:a. interoceptive

b. proprioceptive

c. combinate proprio- şi exteroceptived. exteroceptive

e. telereceptive91. Telescoparea (compresiunea) favorizează:a. stabilitatea

b. acceleraţia liniară şi angularăc. mişcarea

d. mobilitateae. abilitatea

92. Care din următoarele metode fac parte din metodele funcţionale de facilitare neuromusculară:a. Peto

b. Phelps

c. Tardieu

d. Kabate. Carr-Shepard

93. Metoda Phelps este o metodă:

12

8/3/2019 GrileFKT


a. de terapie a paraliziei infantile datorată poliomielitei

b. de terapie a paraliziilor spastice cerebrale prin dezvoltarea funcţiilor vitale şi parcurgerea etapelor dedezvoltare neuro-motorie (etapelor controlului motor) cu ajutorul stimulărilor proprioceptive

c. de terapie a paraliziilor spastice cerebrale cu facilitarea a funcţiei musculare şi obţinerea unei contracţiimusculare mai puternice decât cea provocată numai de un efort voluntar simplu, prin folosirea folosirea

unor stimuli proprioceptivi variaţi şi executarea voluntară a contracţiei cu maxim de efort sub rezistenţă

maximalăd. de terapie a paraliziilor spastice cerebrale de la diferite nivele prin folosirea poziţiilor reflex inhibitorii,

a mişcării reciproce voluntare, a mişcării automate, a ritmării mişcărilor pe muzică, a mijloacelor ortopedico-chirurgicale corective

e. de educaţie pentru naşterea naturală

94. La metoda Kabat mişcările combinate asimetrice ale membrelor se execută:a. cu unul din membre pe diagonal I, iar cu celălalt în mişcarea contrară a diagonalei a II-a

b. membrele superioare sau inferioare aşezate în una din cele două diagonale

c. culcat pe spate, cu mâinile deasupra capului, împreunate la cca. 30° în dreapta axei mediale a corpului; braţele şi trunchiul îndeplinesc o mişcare de flexie în partea opusă, ca în activitatea de spart lemne

d. braţul pacientului descrie o mişcare diagonală, ca şi cum ar arunca ceva peste umărul opus

e. flexia şi extensia capului sub rezistenţă95. Metoda Kabat foloseşte rezistenţa:a. mică

b. medie

c. mared. foarte mare

e. maximală

96. Metoda Bobath este o metodă:a. de terapie a paraliziilor spastice cerebrale prin inhibarea sau suprimarea activităţii tonice reflexe (cu

ajutorul unor poziţii reflex-inhibitorii, ceea ce are ca rezultat reducerea şi reglarea tonudului muscular) şifacilitarea integrării reacţiilor superioare de ridicare şi echilibru în secvenţa lor de dezvoltare adecvată,

urmată de realizare progresivă a activităţilor elementare

b. de terapie a adulţilor hemiplegici prin efectuarea de exerciţii pasive şi apoi active din poziţii specificec. de terapie a copiilor cu leziuni cerebrale grave ce determină sindrom hipoton generalizat şi lipsa

cooperării active, prin învăţarea pasivă şi apoi activăa unor scheme de mişcare pornind de la primelestadii ale dezvoltării ontogenetice

d. de terapie a paraliziilor spastice cerebrale de la diferite nivele prin folosirea poziţiilor reflex inhibitorii,

a mişcării reciproce voluntare, a mişcării automate, a ritmării mişcărilor pe muzică, a mijloacelor ortopedico-chirurgicale corective

e. de terapie a paraliziilor spastice cerebrale cu facilitarea a funcţiei musculare şi obţinerea unei contracţiimusculare mai puternice decât cea provocată numai de un efort voluntar simplu, prin folosirea folosirea

unor stimuli proprioceptivi variaţi şi executarea voluntară a contracţiei cu maxim de efort sub rezistenţămaximală97. Metoda Temple Fay foloseşte iniţial schema de târâre:a. “în patru labe” mamaliană

b. homolaterală amfibiană

c. heterolaterală amfibiană

d. homolaterală reptilianăe. heterolaterală reptiliană

98. Metoda Vojta:a. se realizează la copilul mic cu ajutorul rostogolirii şi târârii prin acţionarea asupra unor puncte de

principale şi auxiliarea la nivelul membrului superior şi inferior

b. de terapie a ataxiilor locomotorii foloseşte resturile de propriocepţie rămase indemne după boală printr-o serie de exerciţii ce se execută sub controlul vederii

c. de terapie a copiilor cu leziuni spastice cerebrale şi un intelect relativ bun în vederea obţinerii unei

13

8/3/2019 GrileFKT


adaptări maxime şi cât mai rapide a leziunilor existente la condiţii de viaţă acceptabile, prin folosirea unui

arsenal terapeutic complexd. la copilul mai mare inhibarea spasticităţii se realizează prin fixarea copilului într-o poziţie ghemuită pe

burtă (“poziţii ţigăneşti”) şi folosirea unor exerciţii active pentru combaterea adducţiei coapselor, genuflexum,piciorului equin

e. de terapie a adultului cu leziuni spastice cerebrale prin folosirea, în special, a mişcărilor şi activităţilor

pe care pacientul le cunoştea înaintea accidentului, acesta fiind învăţat să-şi controleze singur contracturaexcesivă, iniţial pasiv şi apoi activ, în cadrul efectuării activităţilor de bază din viaţă şi nu a unor exerciţii

speciale

99. Posturile reflex-inhibitorii ale metodei Bobath:a. sunt total sau, mai adesea, parţial opuse posturii iniţiale anormale a pacientului

b. pleacă de la marile articulaţii, care sunt folosite pentru şunturi, ca “puncte-cheie”c. se limitează poziţiile reflex-inhibitorii la un membru

d. sunt cel mai active la copilul maree. pentru copilul mic aceste posturi au numai un caracter pasiv

100. În cadrul metodei Bobath, reactivarea reacţiilor posturale integrate la nivelul superior înreacţiile de îndreptare şi echilibru şi în stabilirea fermă a conexiunilor lor sinaptice se realizează

prin folosirea facilitării, ce constă în:a. obţinerea mişcării de răspuns spontan din partea copilului controlat într-o postură reflex-inhibitorie

b. folosirea reflexelor medulare şi cerebrale primitive

c. stimularea, prin toate mijloacele, a reacţiilor de echilibru ale corpului

d. intervenţie directă asupra membrului superior, ce are ca scop învăţarea cât mai rapidă a gesturilor şiactivităţilor cotidiene

e. folosirea resturilor de propriocepţie rămase indemne după boală printr-o serie de exerciţii ce se executăsub controlul vederii

101. Metoda de terapie a copiilor peste 3 ani cu leziuni spastice cerebrale şi un intelect relativ bun,ce se bazeazăpe intenţionarea ritmică a gesturilor (repetarea până la saţietate a comenzilor şi amişcărilor active, pe bazashemei de dezvoltare a copilului normal, până acestea se execută corect, în

funcţie deficitul motor şi psihic) întru-n cadru de viaţă draconic şi fără participarea părinţilor saufolosirea unor elemente ajutătoare este:a. metoda Kenny

b. metoda Margaret Roodc. metoda Tardieu

d. metoda Petoe. metoda Phelps

102. În contracţia izotonicăa. tensiunea musculară creşte fără modificarea lungimii fibrei musculare,iar circulaţia musculară estesuspendată,muşchiul intră în datorie de O2 şi are loc acumulare de cataboliţi

b. se produce cu modificarea lungimii muşchiului, determinând mişcarea articulară, iar pe tot parcursulmişcării tensiunea de contracţie rămâne aceeaşi.

c. viteza de mişcare este reglată în aşa fel încît rezistenţa este în raport cu forţa aplicată în fiecare moment

al amplitudinii unei mişcărid. se realizeză scurtarea muşchiului

e. nu se realizeză scurtarea muşchiului

103. Efortul fizic moderat are o intensitate dea. 3 echivalenţi metabolici

b. 3-5 echivalenţi metabolicic. 5-7 echivalenţi metabolici

d. 7-9 echivalenţi metabolici

e. 9-11 echivalenţi metabolici104. Sub raport fiziologic muşchiul efectuează lucru dinamic activ pozitiv:a. când se scurtează

14

8/3/2019 GrileFKT


b. în cazul contracţiei izometrice

c. în contracţia cu alungired. în repaus

e. toate variantele sunt adevărate

105. În cursul lucrului dinamic:a. irigaţia creşte proporţional cu intensitatea acestuia

b. debitul circulator în loc să crească,scade invers proporţional cu presiunea intramuscularăc. diferenţa arterio-venoasă a O2,creşte uşor în timpul lucrului muscular

d. contracţia se desfăşoară în anaerobioză,cu „datorie”crescută de O2e. nu se realizează producere de energie

106. În identificare kinestezică a stării de tensiune (contracţie) musculară, contracţia trebuie săaibă forţa din“testingul” muscular în metoda:a. Schultz

b. Zenc. Jacobson

d. Hatha Yoga

e. Sofronizării

107. Metoda Universităţii Stanford cuprinde un grupaj sistematizat de exerciţii pentru:a. corectarea posturii şi aliniamentului corpului

b. creştrea mobilităţii articulare

c. relaxare

d. creşterea tonusului muscular e. corectarea deficitului respirator

108. Creşterea forţei musculare este necesară în redorile articulare care necesită:a. scăderea hipertoniei musculare

b. combaterea hipotoniei şi atoniei musculare

c. întinderea ţesuturilor d. în toate variantele

e. în nici una dintre variante

109. Pentru a avea efect contracţia izometrică trebuie să realizeze, din tensiunea maximă musculară,un minimum de :a. 15%

b. 35%

c. 50%.d. 60%.

e. 75%.

110.Durata contracţiei izometrice teraputice nu trebuie să depăşească :a. 1 secundă

b. 3 secundec. 6 secunde

d. 12 secunde

e. 15 secunde111. Avantajele contracţiei izometrice:a. eficienţă bună în obţinerea creşterii forţei, rezistenţei şi a hipertrofiei musculare

b.creşte travaliul ventricolului stîng,creşte frecvenţa cardiacă şi tensiunea arterială(mai ales cea

diastolică)

c. necesită durate scurte de antrenamentd. tonifică în special fibrele musculare activate la unghiul articular la care s-a executat contracţia

izometrică

e. nu solicită articulaţia112. Contracţie dinamică concentrică se realizează:a. prin scurtare (apropierea capetelor de inserţie)

15

8/3/2019 GrileFKT


b. prin alungire (îndepărtarea capetelor de inserţie)

c. prin scurtare şi prin alungired. fără modificarea lungimii muşchiului

e. fără modificarea tonusului muşchiului

113. Rezistenţa maximală în contracţia dinamică este reprezentată de:a. 35-40% din cea maximă, crescând treptat la 60-70%,cu repetări ale efortului până la oboseală

musculară b. aceeaşi greutate, dar se creştetreptat viteza de execuţie (ritmul este cel imprimat de metronom) şi

amplitudinea mişcării este completă.c. greutatea care trebuie ridicată se apropie de limita maximă a excitantului biologic

d. greutatea care trebuie ridicată este minimă

e. toate variantele114. Tehnica Oxford de creştere a forţei şi rezistenţei musculare este reprezentată de :a. exerciţii progresive

b. exerciţii regresive

c. repetiţii cu 10 rm

d. repetiţii cu 1 rm

e. repetiţii cu 1 RM115. Tehnica D.L.Rose este alcătuită din:a. exerciţii unice scurte izometrice zilnice

b. exerciţii repetitive scurte izometrice zilnice

c. grupajul de trei contracţiid. exerciţiul maximal scurt

e. exerciţiul maximal cu repetiţie

116. Pentru creşterea rezistenţei musculare se pot folosi:a. exerciţii dinamice cu rezistenţă

b. terapia ocupaţionalăc. sportul terapeutic

d. mersule. înotul

117. Reeducarea respiraţiei costale se bazează pe principiul:a. gimnasticii corectoare în sală

b. hidrogimnasticii

c. manipulărilor d. dirijării aerului la nivelul căilor respiratorii superioare

e. contrării mişcărilor

118. Următorul exerciţiu ( Realizarea triplei flexii: decubit dorsal, cu şoldul şi genunchiul întinse; priză pe coapsă deasupra genunchiului şi pe faţa dorsală a piciorului, inclusiv degetele, se execută de

către pacient o triplă flexie din şold-genunchi-gleznă, fiziokinetoterapeutul opunând rezistenţă în zona prizelor) se foloseşte pentru:a. tonifierea musculaturii flexoare a şoldului

b. tonifierea musculaturii extensoare a genunchiuluic. tonifierea musculaturii flexoare (dorsale) a piciorului

d. tonifierea musculaturii extensoare a şolduluie. tonifierea musculaturii flexoare a genunchiului

119. Stând cu trunchiul uşor aplecat, cu spatele rotund şi regiunea lombară sprijinită de un perete,genunchii sunt uşor îndoiţi, iar mâinile prinse la ceafă, împingerea spatelui înapoi timp de 20-30secunde contra rezistenţei opuse a mâinii reprezintă exerciţiul de stretching pentru:a. musculatura toracelui

b. musculatura laterală a trunchiuluic. musculatura superioară a braţului şi gâtului

d. musculatura spatelui

16

8/3/2019 GrileFKT


e. musculatura şoldurilor

120. Tehnica specifică a exerciţiului fizic terapeutic pentru combaterea hipotoniei musculare este:a. contracţia izometrică în zona scurtată

b.secvenţialitatea pentru întărirec. mişcarea activă de relaxare-opunere

d. progresia cu rezistenţă

e. inversarea lentă cu opunere121. Tehnica anterioară este următoarea:a. contracţii concentrice ritmice ale agoniştilor şi antagoniştilor

b. când o componentă dintr-o schemă de mişcare este slabă se execută contracţia izotonă până la punctul

unde există componentă musculară puternică(zona mijlocie pentru flexori şi zona scurtată pentru

extensori) şi apoi se realizează izometria muşchiului puternic pentru căteva secunde, când se efectueazăcontracţie izotonă repetată a muşchilor slabi şi performarea din când în când de întinderi rapide pe

musculatura slabăc. contracţii izometrice (rezistenţa fiind mâna kinetoterapeutului) cu corpul în decubit lateral la zona de

maximă de scurtare a musculaturii extensoare(trunchiul ranversat posterior)

d. pe direcţia musculaturii slabe în zona medie spre scurtată se execută contracţii izometrice(mâna

kinetoterapeutului este rezistenţa); la maximul ei se solicită o relaxare bruscă şi kinetoterapeutul executărapid o mişcare spre zona alungită a musculaturii slabe plus câteva întinderi rapide;pacientul revine activla poziţia cea mai scurtată cu/sau fără ajutorul fiziokinetoterapeutului

e. mişcarea izotonă pe toată amplitudinea contra R, la capăt se revine pe distanţă mică,tot cu R, apoi din

nou până la capât,cu R şi se repetă122. Spring terapia (sistemul Guthrie-Smith) se încadrează în:a. metodele speciale

b. metodele cu destinaţie specifică

c. metodele de facilitare neuromusculară

d. metode de creştere a forţei şi rezistenţei muscularee. metode de relaxare

123. Care din următoarele metode foloseşte în terapie suspendările segmentelor:a. mecanoterapia

b. scripetoterapia

c. spring terapiad. suspensoterapia

e. manipulările

124. Creşterea a forţei şi rezistenţei musculare prin exerciţii izometrice este specifică :a. metodei De Lorme-Watkins

b. metodei Oxfordc. metodei Brime

d. metodei Muller-Hettinger e. metodei Maigne

125. Menţinerea forţei musculare prin exerciţii de tonifiere pentru musculatura abdominală,musculatura trunchiului şi muşchii fesieri este parte integrantă din metoda:a. Jacobson

b. Klappc. Cotrel

d. Williams

e. “Şcoala spatelui”126. Metoda lui Ataev reprezintă:a. combaterea unui deficit de efectuare integrală sau corectă a unei mişcări prin “vizualizarea mentală”

corectă şi completă a mişcării şi încercarea de realizare a ei b. realizarea în permanenţă a poziţiei neutre a coloanei vertebrale indiferent de poziţia corpului sau de

activitate

17

8/3/2019 GrileFKT


c.exerciţii de mers în poziţie corectă şi exerciţii de respiraţie amplă şi rară

d. exerciţii de creştere a forţei şi volumului muscular e. exerciţii de relaxare musculară

127. Următoarele principii de program kinetic (menţinerea jocului normal al articulaţiei: mobilizări articulare blânde şi analitice ale tuturor articulaţiilor afectate, pe toată amplitudinea fiziologică, dar

fără a favoriza mobilitatea exagerată;evitarea instalării deviaţiilor:mobilizări pasive, posturi

corectoare în decubit şi în şezând sau ortostatism, utilizarea de mijloace ortopedice ajutătoare;luptacontra contracturii şi retracturii musculare: repaus postural relaxant, tehnici şi metode de facilitareneuro-musculară ;lupta contra edemului: posturări antideclive şi mobilizările anterioare;stimulareamusculaturii deficitare: mobilizări pasive şi active, tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară,mecanoterapie, scripetoterapie, spring terapie, ergoterapie;reeducarea sensibilităţii; reeducarea

gesturilor cotidiene; antrenamentul la efort ) se aplică în:a. poliomielita anterioară acută

b. polinevrităc. afectarea plexurilor nervoase

d. poliradiculonevrita

e. paralizii periferice tronculare

128. Exerciţii progresive de forţă se folosesc în recuperarea postinfarct de miocard în:a. faza 1

b. faza 2

c. faza 3

d. se folosesc în toate fazelee. nu se folosesc

129. Mersul cu intervale Schlussel se foloseşte în recuperarea :a. hipertensiunii arteriale cu obliterări periferice

b. hipertensiunii arteriale fără cardiopatie ischemică

c. hipertensiunii arteriale cu angor d. arteripatiei periferice neoperate

e. arteripatiei periferice operate

130. Exerciţiile H. Rusk se utilizează în terapia:a. hipotensiunii arteriale

b. insuficienţei venoase cronicec. obstrucţiei cronice a fluxului aerian

d. stărilor după lobectomiie. afecţiunilor digestive hipotone

131. Sistemul Hettinger este utilizat pentru testarea şi creşterea:a. mobilităţii articulare şi a echilibrului

b. forţei musculare

c. capacităţii de efort.d. capacităţii motorii şi de efort a unor subiecţi neantrenaţi

e. fluxului aerian după lobectomii

132. Conceptul de „activitate motrică adaptată” (AMA) include:stimularea electrică funcţională

kinetoterapiarecreerea şi sportul

terapia ocupaţională

masajul manualExerciţiile terapeutice sportive:sunt gesturi preluate din diferite sporturi utilizate în scop terapeutic

sunt sporturi recomandate pentru diferite deficienţe/handicapurisunt sporturi adaptate handicapului

sunt tehnici de facilitare neuroproprioceptivă

18

8/3/2019 GrileFKT


sunt metode de kinetoterapie

134. Dintre sporturi indicate bolnavi cu coxartroză sunt:nataţie

ciclismfotbal

călărie

box135. Profilaxia secundară a bolilor cardio-vasculare cuprinde:normalizarea tensiunii arterialedieta şi obiceiurile alimentare

evitarea stresului

creşterea forţei muscularecreşterea mobilităţii articulare

Programul de kinetoterapie recuperatorie în gonartroză cuprinde: posturările;

tonifierea musculaturii care „înzăvorăşte” genunchiul în mers;

mobilizare articulară;

refacerea stabilităţi genunchiuluiimobilizare articulară

Recomandările terapeutice în obezitate includ:alimentaţie strict proteică

b. mărirea consumului caloric prin exerciţii fizicec. alimentaţie hipocalorică sub 2400cal./zi

d. alimentaţie hipocalorică sub 1200cal./zie. alimentaţie hipocalorică sub 200cal./zi

Pe lângă tratamentul kinetoterapic în sindromul lombosacrat indicăm:repaus absolut la pat 1-3 zile în faza acutădietă de creştere ponderală (hiperglucidică, hiperlipidică)

tratament medicamentos (analgetic, AINS, corticoterapie)terapie fizicală

repaus absolut la pat 14 zile

139. Igiena ortopedică a şoldului cuprinde următoarele reguli:a. reducerea sau menţinerea greutăţii corporale sub greutatea ideală

mers prelungit pe josmers cu sprijin în baston

se execută maxim o dată /zi programul de kinetoprofilaxie pentru şold

interzicerea sporturilor La pacienţii cu handicap vizual activităţile fizice necesită următoarele adaptări:

se limitează foarte mult frecvenţa, durata şi intensitatea exerciţiilor b. activităţile simple (mobilizări de membre superioare, ridicatul din aşezat) nu necesită

adaptări speciale

c. alergarea trebuie ghidată de un ajutor (fir de ghidaj, partener)d. toate activităţile trebuie ghidate de ajutor

e. semnal luminos intermitent, foarte puternic

141. La pacienţii cu handicap auditiv activităţile fizice necesită următoareleadaptări:

comunicare prin semnale luminoaseexemplificarea fiziokinetoterapeutului

se limitează foarte mult frecvenţa, durata şi intensitatea exerciţiilor

comunicare verbală continuăalergarea trebuie ghidată de un fir de ghidaj

142. Principiile de recuperare a forţei musculare la indivizii cu handicap ortopedic:

19

8/3/2019 GrileFKT


a. Se va antrena în special forţa şi rezistenţa părţilor neafectate ale corpului, chiar dacă se

obţine un dezechilibru muscular mare b. Se va lua în calcul greutatea propie a ortezelor

c. Este contraindicat orice exerciţiu izometricd. Nu se încearcă obţinerea unei poziţii stabile ortostatice la indivizii cu dizabilitate mare

iniţială

e. Se încearcă obţinerea unei poziţii stabile ortostatice la indivizii cu dizabilitate mare iniţială143. Avantajele practicării de sporturi la persoanele cu deficienţe sunt următoarele:ameliorarea coordonării motorii

b. baterea atenţiei de la handicap

c. dezvoltă spiritul de grup

d. avantaje financiaree. eliminarea tratamentului de recuperare

144. Clasele de sporturi folosite pentru persoanele cu handicap sunt următoarele:sporturi extreme

b. sporturi de îndemânare

c. sporturi de echilibru

d. sporturi de locomoţiee. sporturi mixte

145. Obiectivele activităţilor sportive la persoanele cu handicap sunt următoarele:conştientizarea propriului corp şi a capacităţilor acestuia

b. realizarea unei noi scheme corporale diferită de cea patologicăc. eliminarea tratamentului de recuperare

d. eliminarea vizitelor medicalee. recuperarea unor calităţi fizice

146. Indivizii cu handicap ortopedic pot practica următoarele sporturi: bowling b. biliard

c. baschetd. tir cu arcul

e. paraşutism

147. Sportul ca element de reeducare vizează:fortificarea organismului

b. formarea spiritului de competiţie

c. înlocuirea tratamentului medical de recuperare

d. dezvoltarea calităţilor morale

e. orientarea temporo-spaţială

148. Abordarea pacientului cu hemiplegie profundă presupune:

ingrijirea pacientului la pat prin posturări, mişcări pasive şi masaj b. ridicarea precoce cu exersarea mersului

c. terapia ocupaţională se începe numai după externarea pacientului

d. tehnici de faculitare neuro-proprioceptivăe. tratamentul parezei faciale

149. Abordarea pacientului cu hemiplegie frustră presupune:ingrijirea pacientului la pat prin posturări, mişcări pasive şi masaj

b. prevenirea şi tratarea complicaţiilor articulare

c. reeducarea după tehnica bobathd. stimularea sinergiilor pe scheme normale

e. inversarea sinergiilor primitive

150. Recomandări în recuperarea pacienţilor cu boală Parkinson:efectuarea exerciţiilor de mimică

b. exerciţii ritmice cu stimulare vizuală şi auditivă

20

8/3/2019 GrileFKT


c. exerciţii cu schimbări rapide de ritm

d. reedducarea echilibruluie. corectarea mersului, fără târâre, cu paşi mari

151. Recomandări în recuperarea pacienţilor cu poliartrită reumatoidă, în perioada de remisiune:se pune accentul pe reapus prelungit cu posturări pentru articulaţiile dureroase

b. prevenirea deformărilor prin ortezare

c. menţinerea forţei musculare prin exerciţii izometriced. menţinerea forţei musculare prin exerciţii active cu creşterea progresivă a rezistenţei

e. în activităţile zilnice se va ţine seama de principiile conservării energiei şi de protecţie articulară

152. Conceptul de activitate motrică adaptată (AMA) cuprinde:a. recuperare medicală

b. educaţie fizică terapeuticăc. recreere

d. sport terapeutice. toate

153. Exerciţiile de “conştientizare” fac parte din:a. exerciţiile de mobilizare articulară

b. exerciţiile de tonifiere muscularăc. educaţia fizică terapeuticăd. sportul terapeutic

e. recuperarea medicală

154. Exerciţiile de “conştientizare” realizează:a. “descoperirea” segmentului lezat

b. mobilizarea segmentului lezatc. conştientizarea poziţiei corecte

d. mobilizare articulară

e. tonifiere musculară155. Recreerea în AMA este de tip:a. pasiv

b. pasivo-activ

c. activo-pasiv

d. active. activ cu rezistenţă

156. Exerciţii terapeutice sportive sunt:a. gesturile sportive caracteristice unui anumit sport, utilizate în scop terapeutic

b. sporturi adaptat pentru diverse tipuri de handicap

c. ludoterapied. artterapie

e. meloterapie157. Exerciţii terapeutice sportive pentru trunchi de mobilizare articulară sunt:a. echitaţie,

b. sporturi nautice cu velec. ateliere de gimnastică

d. sporturi nautice cu vâslee. ciclism

158. Exerciţii terapeutice sportive pentru membrele inferioare pentru coordonare sunt:a. ciclism,

b. haltere

c. ateliere de gimnastică

d. nataţiee. fotbal, schi

159. Exerciţii terapeutice sportive pentru membrele superioare pentru abilitate sunt:

21

8/3/2019 GrileFKT


a. tenis, nataţie

b. sporturi nautice cu vâsle, halterec. tenis de masă

d. baschete. tir cu arcul

160. Sportul adaptat pentru diverse tipuri de handicap ca sporturi de echilibru sunt:

a. tir cu arcul, tir cu aer comprimat, aruncatul suliţei, tenis de masă, scrimă, popice b. echitaţie, ciclism, yachting

c. marş, curse atletice, nataţie, schi, ciclismd. baschet în fotoliul rulant

e. haltere, aruncarea greutăţii (disc, suliţă, ciocan), gimnastică, yachting

161. Îndoirea alternativă a picioarelor spre piept,târând tălpile pe pat se utilizează în educaţia fizicăterapeutică de recuperare din:a. fractura de bazin

b. fractura de col femural operată

c. fractura de diafiză femurală operată

d. fractura de platou tibial

e. fractura de gleznă operată162. Fractura complicată şi imobilizată în aparat gipsat coloanei vertebrale beneficiază de:exerciţii de extensie pentru tonificarea spatelui

mobilizarea coloanei,flexia se efectuează cât mai târziu

exerciţii de respiraţie tip toracicexerciţii izometrice pentru muşchii paravertebrali şi abdominali

e. exerciţiile programului Heckscher

163. Mersul este posibila după 6 zile în:a. artroplastia totală

b. luxaţia congenitală de şold operatăc. piciorul strâmb-varus-ecvin congenital operat

d. genu var-valg operate. halux var-valg operat

164. Atârnări la scara fixă şi elongaţii cervicale la căpăstru se aplică în:a. scolioze

b. cifoze

c. epifizita Scheuermannd. lordoze

e. sindromul intervertebral posterior

165. În paraplegie se foloseşte:a. dezvoltarea sinergiei primitive de flexie şi extensie.

b. folosirea spasticităţii la început pentru executarea mişcărilor c. tonificarea braţelor şi spatelui pentru mers

d. reeducarea treptată a ortostatismului

e. reeducarea mersului folosind atele pentru genunchi şi corset pentru fixarea trunchiului.166. Gimnastică respiratorie toracică şi abdominală se foloseşte în:a. spondilita anchilozantă

b. poliartrita reumatoidă

c. artrozele vertebrale

d. sindromul intervertebral posterior e. lordoze

167. Astmul bronşic necesită:

a. mişcări active de respiraţie cu accent pe expiraţie b. mobilizarea trunchiului şi a cutiei toracice

c. respiraţie diafragmatică cu rezistenţă pe abdomen

22

8/3/2019 GrileFKT


d. gimnastică respiratorie cu antrenarea deopotrivă a muşchilor abdominali şi a diafragmului

e. mobilizarea abdomenul atât în inspiraţie,umflându-l,cât şi în expiraţie,sugându-l168. Gimnastica circulatorie tip Bürger şi mersul controlat sunt necesare în:a. arterite

b. bolile coronarelor

c. insuficienţa venoasă

d. limfedemul cronice. bolile capilarelor

169. În realizarea exerciţiilor fizice de recuperare ale indivizilor cu handicap senzorial sauortopedic, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:a. conştientizarea faptului că există mai multe deosebiri decât asemănări între indivizii cu handicap si cei

fără b. programele de exerciţii trebuie să fie placute şi să se adreseze indivizilor cu aceleşi condiţii

handicapantec. este mult mai complexă implicarea indivizilor în exerciţii cu un partener sau care se desfăşoară într-un

grup mai mic

d. nicuna

e. toate170. În cazul handicapului vizual:a. frecvenţa, durata, intensitatea exerciţiilor trebuie să fie mai mici decât cele ale normovăzătorilor

b. alergarea trebuie ghidată de un ajutor

c. activităţile simple necesită adaptări specialed. se acordă atenţie deosebită dezvoltării fizice, datorită tendinţei de restricţionare a mişcării

e. nu se practică exerciţii fizice

171. În cazul handicapului auditiv:a. frecvenţa, durata, intensitatea exerciţiilor trebuie să fie apropiate de cele ale persoanelor normale

b. cel mai important considerent este realizarea unui ghidajc. exemplificarea fiziokinetoterapeutului este cea mai folosită

d. comunicarea nonverbală este cea mai folosităe. nu se practică exerciţii fizice

172. La indivizii cu handicap ortopedic:a. performanţele sunt mult sub cele ale indivizilor neafectaţi

b. trebuie să se aplice un program educaţional special sau programul fizic să fie completat cu unul de

terapie ocupaţionalăc. trebuie să încercăm să obţinem o poziţie stabilă de ortostatism la indivizii care au această dizabilitate

mare iniţială

d. este important să se ofere un un program specifice. se necesită fie creşterea duratei, fie creşterea frecvenţei, fie a ambelor în cadrul activităţilor fizice

folosite pentru creşterea rezistenţei cardio-respiratorii173. Influenţa reflexologiei asupra dezvoltării fizice:a. dacă declanşarea unor reflexe arată deviaţii de forţă sau prezenţa la o vârstă inadecvată nu putem

suspecta o leziune neurologică b. este posibil ca anumite activităţi, ce sunt contraindicate la vârste precoce, să fie acceptate la vârste

mai mari, dacă sunt necesare pentru dezvoltarea abilităţilor funcţionale ale individuluic. anumite abilităţi funcţionale nu pot fi folosite pentru inhibarea reflexelor specifice

d. copiii şi tinerii, la vârste mai mari, pot să nu fie permanent disfuncţionali când participă la activităţi

ce solicită asemenea reflexee. indivizii condamnaţi la scaunul cu rotile pot participa la multe activităţi care sunt desemnate pentru

creşterea pierderii calorice

174. În paralizia cerebrală privitor la forţa şi rezistenţa musculară:a. la pacienţi la care există o hiperflexie şi o hipertonie a musculaturii flexoare a pumnului şi degetelor

nu este recomandat să se continue dezvoltarea acestora , ci trebuie acordată atenţie extensorilor şi

23

8/3/2019 GrileFKT


chiar dacă există o forţă de prehensiune scăzută nu trebuie insistat pe tonifierea flexorilor în

detrimentul extensorilor b. în general, exerciţiile rezistive nu sunt recomandate, chiar gradate precaut şi aplicate pe grupul

muscular opus celui spastic şi rigidc. exerciţiile izokinetice, pentru că se caracterizează prin tensiune musculară constantă pe întregul

sector de mobilitate, par a controla mai bine mişcarea şi sunt în mod particular utile pentru creşterea

forţei şi rezistenţei musculared. exerciţiile izometrice sunt indicate în special în dezvoltarea musculaturii de forţă

e. în dezvoltare forţei şi rezistenţei musculare trebuie să ne focalizăm mai degrabă pe schemele demişcare decât pe muşchii izolaţi

175. În paralizia cerebrală privitor la rezistenţa cardio-respiratorie şi structura corpului:a. tinerii cu paralizie cerebrală sunt mai puţini eficienţi decât cei normali şi, de aceea folosesc mai

puţină energie pentru atingerea unor obiective precise

b. durata iniţială şi/sau intensitatea exerciţiului vor fi redusec. exerciţii ce implică pierderi calorice se aplică atât la hiperponderali cât şi la cei hipodezvoltaţi

staturo-ponderal

d. toate afirmaţiile sunt adevărate

e. nici una dintre afirmaţii nu este adevărată176. În paralizia cerebrală privitor la mobilitatea articulară, stretching-ul:a. programul poate fi executat de la un minim de 6 secunde la 30-45 minute

b. se preferă stretchingul static celui dinamic

c. principiul inervaţiei reciproce Sherington se foloseşte cu succes, aplicând stretchingul pe antagonistd. exerciţiile de stretching sunt folosite pentru creşterea mobilităţii articulare, inhibiţia contracturilor şi

îmbunătăţirea funcţionaliăţiie. nu se foloseşte stretching-ul

177. În afectări neuromusculare spinale:a. pentru părţile neafectate ale corpului programele de creştere a forţei şi rezistenţei musculare sunt

similare cu cele ale indivizilor neafectaţi

b. în dezoltarea mobilităţii articulare este important a plasa corpul în poziţii fixe de efectuare aexerciţiilor necesare

c. să se dezvolte grupele musculare afectate şi să nu se supradezvolte cele opuse

d. este necesar un program de dezvoltare a activităţiilor fizice, individualizat, la un nivel mai crescutdecât la indivizii normali

e. necesită, în mod intens, exerciţii de stretching şi exerciţii de creştere a mobilităţii articulare

178. Indivizii cu amputaţii unilaterale deasupra genunchiului:a. pot avea o ambulaţie bună, dar sunt limitaţi în activităţi sportive sau de viteză

b. prezintă un mers aproape normal cu proteza şi pot participa cu succes şi competitiv în activităţisportive

c. sunt mai puţin eficienţi şi, în general, au activităţi modificate sau cu restricţiid. sunt sever handicapaţi şi necesită cârje sau scaune cu rotile pentru locomoţie

e. antrenamentul fizic se realizează pe bază de programe terapeutice, şi când acestea nu mai sunt

necesare, se va continua cu programe de dezvoltare fizică179. În anomaliile congenitale şi amputaţii:a. indivizii sunt încurajaţi să participe în activităţi care implică modificări

b. membrelor afectate cât şi celor neafectate li se vor aplica exerciţii de stretching la unghiurile maxime

de mobilitate articulară

c. în unele situaţii indivizii vor practica activităţi fără protezăd. trebuie să se dezvolte excesiv grupele musculare opuse

e. sunt predispuşi spre sedentarism şi obezitate şi de aceea ei sunt încurajaţi să participe la activităţi

fizice şi, în special, la cele care implică controlul greutăţii corporale.180. În cazul handicapului ortopedic la practicarea baschetului :a. jucătorii trebuie să fie fixaţi bine în scaunele cu rotile

24

8/3/2019 GrileFKT


b. poate folosi un semnal sonor aplicat pe panou, pentru a semnaliza intrarea mingii în coş

c. jucătorii pot rămâne în spaţiul de sub panou 5s în loc de 3s, ca într-un joc obişnuit de baschetd. se folosesc mingi colorate

e. se permite ca aruncările de pedeapsă să fie executate de către un jucător în favoarea ambelor echipe

181. În cazul handicapului la practicarea fotbalului:a. participanţii sunt împărţiţi în funcţie de gradul handicapului existent

b. jucătorii sunt aşezaţi în scaune cu rotile şi se pot mişca fie cu ajutorul braţelor, fie cu ajutorul picioarelor

c. nevăzătorii folosesc o hartă a traseului în sistem Braille

d. mingea poate fi lovită cu orice parte a corpului

e. se foloseşte o minge standard

182. În cazul handicapului la practicarea înotului:a. sunt permise mijloace ajutătoare (aripioare, veste)

b. în probele libere, participanţii pot folosi orice procedeuc. participanţii încep cursele din apă

d. în cazul participanţilor cu handicap vizual antrenorii îi pot informa despre timpul şi distanţa parcurse

e. paricipanţii concurează la clase diferite de handicap

Terapia ocupaţională:este o metoda de tratament psihologicfoloseşte activităţi şi metode specifice pentru reabilitatrea pacienţilor

este o terapie centrată pe client

este obligatorie în tratamentul de recuperareeste o metodă terapeutică folosită exclusiv în psihiatrie

Activităţile vieţii zilnice (ADL) includ:activităţi facilitatoare

activităţi profesionale

activităţi de autoîngrijiretransferuri

activităţi recreative şi sportive

ADL – instrumentate (I-ADL) includ:activităţi casnice

activităţi din sfera medicalămanipularea de aparatură electronică

activităţi practicetransferuri

Componentele de performanţă ocupaţională includ:componenta senzoriomotoriecomponenta cognitivă

activităţi recreativeactivităţi profesionale

roluri ocupaţionale

Metodele (activităţile) esenţiale folosite în terapia ocupaţională sunt:activităţi care au ca scop final obţinerea unui produs concret, util, eventual vandabil

activităţi profesionale sau recreativeactivităţi care nu au ca scop final un produs finit, lucrativ, dar au un scop/obiectiv bine definit

activităţi care pregătesc pacientul pentru terapia ocupaţională

activităţi facilitatoare188. Metode de evaluare în terapia ocupaţională sunt următoarele:observaţia

orarul zilnicalcătuirea planului therapeutic

interviul

25

8/3/2019 GrileFKT


teste de evaluare standardizate

Terapia vocaţională:vizează desfăşurarea unor activităţi recreative

este o metodă de artterapieeste un sinonim pentru terapia ocupaţională

este o metoda de tratament psihologic

vizează reintegrarea sau reorientarea profesională a pacientuluiPrincipiile care stau la baza terapiei ocupaţionale în reumatismele inflamatorii sunt:evitarea oricărei activităţi

principiul conservării energiei

protecţia articulară

principiul progresivităţiiactivităţile ocupaţionale să aibă scop şi semnificaţie

Metodele (activităţile) neesenţiale folosite în terapia ocupaţională sunt:activităţi care au ca scop final obţinerea unui produs concret, util, eventual vandabil

activităţi gestuale cu scop

activităţi profesionale

activităţi care nu au ca scop final un produs finit, lucrativ, dar au un scop/obiectiv bine definitactivităţi recreative

Printre obiectivele terapiei ocupaţionale în boala Parkinson se numără :protecţia articulară

prevenirea căderilor creşterea independenţei funcţionale în executarea adl

reeducarea mersuluidiminuarea tremorului

Evaluarea în traumatismele vertebro-medulare urmăreşte :creşterea rezistenţei fizice prin activităţi funcţionalestabilirea nivelului leziunii medulare

testarea forţei muscularestabilirea necesităţii echipamentelor de asistare

prevenirea căderilor

În traumatismele vertebro-medulare, faza acută, terapia ocupaţională presupune:evaluarea, prescrierea, adaptarea şi instruirea pacientului să folosească scaunul rulant

se antrenează abilităţi ADL complexese antrenează ridicarea în şezut

sunt interzise mişcările coloanei vertebrale (flexie, extensie, rotaţie)

antrenarea pacientului în utilizarea de instrumente ajutătoareTerapia ocupaţională la copii cu deficienţe neuro-motorii:

se realizează în special prin jocurmăreşte antrenarea pentru activităţile vieţii zilnice (adl)

urmăreşte integrarea şcolară

la copii nu se antrenează adlcopiii cu deficienţe neuro-motorii nu desfăşoară activitate şcolară

Rolurile terapiei ocupaţionale în geriatrie includ:antrenarea aptitudinilor motorii pentru mobilitate şi dexteritate

activarea capacităţilor cognitive şi neuropsihice (îmbunătăţirea orientării)

educarea ADL pentru obţinerea unei autonomii maxime posibilesusţinerea clientului atunci când întâlneşte situaţii noi sau când se alterează stabilitatea

vizează reintegrarea sau reorientarea profesională a pacientului

Terapia ocupaţională în psihiatrie are următoarele efecte:sustragerea atenţiei pacientului de la preocupările sale morbide

creşterea receptivităţii pacientului

26

8/3/2019 GrileFKT


creşterea interesului pacientului pentru mediul înconjurător

promovarea socializăriireintegrarea sau reorientarea profesională a pacientului

198. În traumatismele vertebro-medulare, după întoarcerea pacientului la domiciliu,terapia ocupaţională are în vedere:

antrenarea intensivă a adl

poziţionarea pacientului în patsunt interzise mişcările coloanei vertebrale (flexie, extensie, rotaţie)

antrenarea vocaţionalăfurnizarea suportului psihologic

Măsurătorile necesare pentru prescrierea scaunului rulant sunt următorele:înălţimea roţilor înălţimea spătarului

înălţimea pacientuluilungimea picioarelor pacientului

circumferinţa taliei pacientului

Metode de reabilitare funcţională la copii cu SMECI includ:metoda Tardieumetoda Kabatmetoda Frenkel

metoda Williams

metoda PetoPreocupările esenţiale ale terapiei ocupaţionale sunt:evaluareaintervenţia terapeutică

consultanţa

terapia vocaţionalărecreerea

Modalităţile de abordare terapeutică în terapia ocupaţională includ:metode esenţiale

metode facilitatoare

abordarea senzoriomotorieabordarea biomecanică

abordarea reabilitantă

203. Tendonul este:a. organ de transmitere a forţei de contracţie

b. organ de modulare a contracţiei brutale, cu rol de amortizor c. organ de amplificare a contracţiei musculare de-abia perceptibilă

d. în perioada de creştere, antrenamentul fizic provoacă hipertrofia tendonului, însă la vârstaadultă, determină creşterea rezistenţei, dar nu şi hipertrofia lui.

e. lezarea tendonului se vindecă prin regenerare, nu prin cicatrice fibroasă.

204. Motoneuronii gama:a. dau fibre tip A gama pentru fusul muscular.

b. dau fibre de tip A gama pentru fibrele extrafusalec. motoneuronii gama dinamici se opresc în zona polară a fibrei intrafusale

d. motoneuronii gama statici ajung în zona ecuatorială a fibrei intrafusale, chiar pe sacul şi lanţul

nuclear al fibrei.e. motoneuronii gama dinamici se opresc în zona ecuatorială a fibrei intrafusale

205. Următoarele afirmaţii sunt false:

a. fibra Ia sau fibra aferentă AI primară porneşte de la receptorul ecuatorial al fibreiintrafusale de tip sac sau lanţ nuclear (formaţiunea anulospirală)

27

8/3/2019 GrileFKT


b. în cornul anterior fibra Ia face sinapsă cu motoneuronul alfa (agonist), neuronul intercalar

facilitator,neuronul intercalar inhibitor Renshow.c. fibra IIa sau fibra aferentă secundară AII porneşte de la formaţiunile Ruffini, care sunt

juxtaecuatoriale, în special în fibra intrafusală tip lanţ nuclear.d. fibra Ib pleacă de la organul tendinos Golgi, făcând sinapse cu neuronii intercalari inhibitori

Renshow sau facilitatori şi, prin ei, cu motoneuronii alfa ai agoniştilor, sinergiştilor sau antagoniştilor.

e. fibra Ib pleacă de la formaţiunea anulospirală206. Reflexele de echilibrare sau „reacţiile de balans” :

a. sunt reflexe foarte importante în realizarea posturii şi locomoţiei, adică să menţină centrulde greutate al corpului înăuntrul suprafeţei de sprijin.

b. sunt controlate de reacţii proprioceptive sau labirintice

c. sunt reflexe cu rol în menţinerea tonusului muscular de repausd. apărarea reflexă implică reacţia de salt sau extensia protectivă sau adoptarea poziţiei de

ghemuit-reacţia de ghemuiree. reacţia de origine labirintică apare la acceleraţii liniare sau unghiulare, pentru menţinerea

echilibrului.

207. Fibra Ia:a. se numeşte fibra aferentă AI primară

b. pleacă de la organul tendinos Golgic. în cornul anterior face sinapsă cu motoneuronul alfa (agonist)

d. în cornul anterior face sinapsă cu neuronul intercalar facilitator, care apoi se va lega şi de motoneuronul

alfa (sinergist)e. este cale nervoasă eferentă.

208. Bucla gamma este formată din:a. fibra intrafusală

b. fibra A alpha

c. protoneuronul senzitiv spinald. motoneuronul alfa tonic.

e. eflorescenţa Ruffini

209. Reflexul miotatic:a. are 2 componente: un răspuns rapid care are o latenţă foarte scurtă dat de circuitul neuronal medular şi un

răspuns cu o latenţă mai lungă care implică şi structurile nervoase superioare inclusiv cortexul. b. este declanşat de intinderea fusului muscular

c. escris de Sherringtond. este singura cale monosinaptică a unui sistem senzitivo-motor de feed-back

e. se mai numeşte şi reflex de tendon

210.Stretch-reflexul:a. reflexul miotatic negativ se opune întinderii bruşte a muşchiului

b. răspunsurile statice sau dinamice sunt în continuu controlate de nervii eferenţi gamma dinamic sau staticc. are 2 tipuri de răspuns: răspuns dinamic şi răspuns static

d. reflexul miotatic negativ apare atunci cănd muşchiul este alungit brusc din starea de scurtare în care a fost

aduse. reflexul miotatic negativ este mai mult un un reflex inhibitor,static şi dinamic, cu efecte exact opuse celui

clasic.

211.Reflexul tonic al gătului:a. este de 2 tipuri: simetric şi asimetric

b. receptorii sunt proprioceptorii de la nivelul articulaţiilor gătului ce conduc informaţia asupra orientăriicapului în raport cu corpul

c. receptorii sunt proprioceptorii de la nivelul articulaţiilor gătului ce conduc informaţia asupra mişcării

corpului în întregimed. impulsul va ajunge prin substanţa reticulară la motoneuronii gamma activănd fusul muscular

e. este un reflex medular

28

8/3/2019 GrileFKT


212.Controlul supramedular:a. sistemul piramidal are rol principal în mişcările ample,grosolane, lipsite de precizie,efectuate de

musculatura centurilor

b. Rothwell împarte cerebelul în aparat de timp, de învăţare şi coordonator.c. hipotalamusul nu are rol în controlul supramedular

d. formaţiunea reticulată reglează tonusul muscular prin sistemul activator cerebromedular sau inhibitor

reticular.e. cortexul motor este format din aria 4, aria 4s, aria motorie secundară, aria motorie secundară

213.Următoarele tehnici kinetologice sunt kinetice dinamice:a. tracţiunile

b. contracţiile izometrice

c. imobilizarea de contenţied. posturarea de facilitare

e. relaxarea musculară

214. Manipularea:a. este o mişcare forţată aplicată direct sau indirect pe o articulaţie sau ansamblu de articulaţii care poartă

brusc elementele articulare peste jocul lor fiziologic obişnuit

b. se poate realiza cu pacientul doar în decubit dorsalc. cele semi-indirecte se realizează prin mobilizarea altor segmente, dar operatorul localizează precis prin

apăsare directă nivelul la care se realizează manipularea.

d. testarea direcţiilor libere se va face conform schemei „stea cu 8 braţe”

e. se respectă regula nondolorităţii şi a mişcării contrare.215.Patologia coordonării apare în leziunile:a. cerebelului

b. sistemului extrapiramidal

c. muşchilor

d. nervilor periferici, măduvei posterioare, zonelor frontale şi postcentrale ale cortexului cerebral.e. sistemului piramidal

216. Sub raport fiziologic muşchiul efectuează:a. lucru dinamic rezistent sau negativ în contracţia contracţia concentrică

b . lucru dinamic activ pozitiv când se scurtează

c . lucru static în cazul contracţiei izometriced . lucru dinamic rezistent (sau negativ) în contracţia cu alungire.

e. lucru static în contracţia excentrică

217. Muşchii fazici, de tip II :a. sunt în general muşchi flexori

b. realizează contracţii rapide şi obosesc uşor.c. au fibre predominant albe, sărace în mioglobină, mitocondrii , enzime oxidative, iar rezervele de ATP

sunt reduse.d. prezintă mai multe sinapse

e. cheltuiala energetică este mare

218. Următoarele afirmaţii sunt false:a. neuronul motor alfa 1 determină contracţia fazică şi dă terminaţii la fasciculele musculare fazice (albe)

b. neuronul motor alfa 2- trimite terminaţii spre fasciculele musculare roşii, tonice.c. fibrele C sunt fibre cu conducere lentă a durerii

d. motoneuronii gama sunt: gama dinamici, ai căror axoni se opresc în zona polară a fibrei intrafusale şi

gama statici, cu axoni care ajung în zona ecuatorială a fibrei intrafusalee. celulele Renshow sunt neuroni intercalari specializaţi, care determină fenomene facilitatorii pentru toţi

neuronii din vecinătate, dar mai ales pentru motoneuronii alfa.

219. Cerebelul este implicat :a. în reglarea termoreglării şi a stărilor emoţionale

29

8/3/2019 GrileFKT


b. în modularea mişcării, deoarece prin el trec stimulii proprioceptivi musculari, articulari,

exteroceptivi cutanaţi, stimulii vestibulari şi senzoriali.c. ca „aparat de timp” , în oprirea mişcării la locul şi momentul dorit, mişcare gândită şi

realizată de cortexd. ca „aparat de învăţare”, prin repetarea perseverentă a impulsurilor, în întărirea unor

sinapse, ajungându-se la învăţarea mişcării respective.

e. în câştigarea şi performarea abilităţilor 220. Despre manipulare se ştie că:a. este o mişcare forţată, aplicată direct sau indirect pe o articulaţie sau un ansamblu de articulaţii, care

poartă brusc elementele articulare peste jocul lor fiziologic obişnuit, fără a depăşi limitele impuse de

mişcarea lor anatomică.

b. este un impuls brusc,unic, care trebuie să fie executat plecând de la sfârşitul jocului pasiv normal, decătre persoane bine pregătite

c. puseul manipulativ sau manipularea propriu-zisă este însoţită de cele mai multe ori de un cracment.d. se face pe toate direcţiile de mişcare, pentru a obţine un efect mai bun

e. este indicată în bolile inflamatorii ale coloanei vertebrale

221. Despre mobilizările active asistate următoarele afirmaţii sunt false:a. forţa exterioară trebuie să substituie forţa proprie a pacientului

b. forţa exterioară nu va fi aceeaşi pe toată amplitudinea mişcării, ci mai mare la începutul şi sfârşitulcursei

c. forţa exterioară de asistare poate fi realizată prin: ajutor manual de către kinetoterapeut, corzi elastice

sau contragreutăţile instalaţiilor cu scripeţid. se aplică în caz de mobilitate redusă sau mişcarea activă liberă se produce pe direcţii deviate, datorită

unor cauze osteoarticulare sau neurologicee. pacientul iniţiază activ mişcarea, însă nu o poate realiza pe toată amplitudinea, fiind necesar un ajutor

din afară spre finalul mişcării.

222. Suspensia pendulară (verticală):a. se realizează când punctul de suspensie, elementul de susţinere (chinga) şi coarda sunt plasate pe

direcţie verticală, la nivelul extremităţii distale a segmentului suspendat. b. este utilizată pentru reantrenarea musculară, când forţa are valoarea 2;

c. este eficientă în relaxarea muşchilor articulaţiei interesate prin oscilaţii de mică amplitudine

d. este o mişcare pasivăe. presupune executarea numai de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru.

223. Efectele mobilizărilor pasive asupra aparatului locomotor:a. menţin amplitudinile articulare normale şi troficitatea structurilor

b. cresc amplitudinile articulare prin asuplizarea structurilor capsuloligamentare, întinderea

tendomusculară, ruperea aderenţelor menţin sau chiar cresc excitabilitatea musculară

scad contractura-retractura musculară prin întindere musculară progresivănu au efect pe contracţia musculară, prin intinderea bruscă a muşchiului

224. Caracteristicile contracţiilor izokinetice:a. cresc mult tensiunea maximă şi forţa , deteminând hipertrofie musculară

b nu dezvoltă forţă musculară egală pe toată lungimea muşchiului (avantaj faţă de izometrie)

c. dezvoltă feed-back-ul senzaţiei kinesteziced. nu influenţează amplitudinea articulară

e. ameliorează coordonarea inervaţiei musculare

225.Contracţiile izometrice: pot fi executate pe toate grupele musculare.

se indică acelor muşchi care formează substratul lezional.

c. nu se exectă în fractura incomplet consolidată, când contracţia unui muşchi, prin inserţiilesale, ar putea mobiliza capetele osoase

30

8/3/2019 GrileFKT


d. pot fi executate pe muşchii antagonişti celor lezaţi, determinând conform legii inducţiei

reciproce a lui Sherington, decontracturarea agonistului (deci a muşchiului lezat)e. necesită consum energetic mai mare decât contracţiile izokinetice

226.Unitatea contractilă a muşchiului este:a. sarcoplasma

b. mitocondriile

c. sarcomeruld. miofibrilele

e. axoplasma

227.Următoarele afirmaţii privind cartilajul articular sunt adevărate:a. cartilajul durează toată viaţa,

b. cartilajul regenerează, lezarea lui fiind reversibilăc. profilaxia degradării cartilajului se face prin mobilizări şi scăderea încărcării articulare

d. condrocitele distruse nu se mai reface. consolidarea stabilităţii articulare se face prin antrenarea musculaturii la nivelul articulaţiilor instabile.

228. Mişcările jocului articular sunt:rulare

alunecarerăsucirecompresie

manipulare

229.Rolul kinetoterapiei asupra articulaţiei este de.a. refacere a tonusului muscular

b. menţinere a mobilităţii articulare, încă de la începutul procesului patologic(mobilizări pasive, autopasive şi active).

c. posturarea de menţinere sau de redresare a alinierii segmentelor

d. mobilizări pasive de refacere a jocului articular e. scăderea încărcării articulare în cazul articulaţiilor portante.

230.Contracţiile musculare implicate în efortul fizic suntcontracţia izometrică (contracţia statică)- tensiunea musculară creşte fără modificarea

lungimii fibrei musculare

contracţia izotonică (contracţia dinamică)-se produce cu modificarea lungimii muşchiului,determinândmişcarea articulară, iar pe tot parcursul mişcării, tensiunea de contracţie rămâne aceeaşi.

c. contracţia izokinetică- contracţie dinamică, dar viteza de mişcare este reglată în aşa fel încât rezieste în raport cu forţa aplicată în fiecare moment al amplitudinii unei mişcări.

contracţia izometrică, în care lungimea fibrei musculare se modifică, iar tensiunea se menţine constantă

contracţia izokinetică în care se menţine aceeaşi lungime a muşchiului indiferent de rezistenţa aplicată231. Muşchii tonici, de tip I:

sunt în general muşchi flexorisunt în general muşchi extensori-antigravitaţionali, proximali, sar o articulaţie, au tendoane late,

se contractă lent şi obosesc greu.

d. au fibre predominant roşii, bogate în mioglobină, mitocondrii şi ATP. Activitatea lor tonică sedatorează motoneuronului alfa (mic) din coarnele anterioare şi au mai multe sinapse.

e. răspunsul tonic este de intensitate mare, dar de lunscurtă durată, necesită un consum energetic mare,motiv pentru care obosesc uşor.

232. Reflexul de tendon:a. organul de tendon golgi de la nivelul joncţiunii musculotendinoase reprezintă un receptor

proprioceptiv de la care pleacă aferenţe tip ib mielinizate

b. organul golgi recepţionează schimbările în starea de tensiune a muşchiului,

c. organul golgi recepţionează schimbarea de lungime a muşchiului.d. aferenţa golgi ajunge în măduvă la un neuron intercalar inhibitor care

va transmite comanda inhibitorie pentru motoneuronul alfa

31

8/3/2019 GrileFKT


e. aferenţa golgi ajunge în măduvă la un neuron intercalar activator care

va transmite comanda inhibitorie pt motoneuronul alfa.233. Care sunt metodele speciale de kinetoterapie:a. mecanoterapie

b. scrieptoterapie

c. suspensoterapie

d. metoda Bobathe. metoda Kabat

234. Kinetoterapia pasivă cuprinde:a. posturări

b. facilitări neuromusculare proprioceptive

c. imobilizărid. mobilizări pasive

e. scripetoterapie

235. Principiile esenţiale în kinetoterapia respiratorie sunt:a. prevenirea şi corijarea atitudinilor vicioase ale coloanei si centurii toracice

b. reeducarea musculaturii respiratorii şi expiratorii accesorii

c. dezvoltarea fibrelor elastice ale plămânuluid. evacuarea expectoraţiilor

e. antrenarea muşchilor spinalii

236. Infirmitatea (impairment) este consecinţa procesului patologic al bolii prin pierderea:a. unei structuri

b. unei funcţii anatomice

c. unei functii fiziologice

d. unei funcţii psihologice

e. capacităţii de a performa o activitate

237. Obiectivele de bază în kinetoterapie sunt:a. relaxarea

b. creşterea forţei musculare

c. coordonarea

d. mobilitatea

e. ergoterapia238. Sopul exerciţiului fizic este de:a. creşterea forţei musculare

b. creşterea mobilităţii

c. coordonarea neuromotorie

d. dezvolatrea abilităţii

e. ameliorarea controlului nervos

239. Efectele exerciţiului fizic sunt:a. cardiovasculare

b. osteoarticulare

c. metabolice

d. psihologice

e. intelectuale

240. Clasificarea kinetoterapiei include:a. kinetoterapia profilactică

b. kinetoterapia terapeutică

c. kinetoterapia de antrenament

d. anduranţa

e. kinetoterapia de recuperare241. Examenul clinic efectuat de kinetoterapeut cuprinde:a. examenul cutanat

32

8/3/2019 GrileFKT


b. bilanţ static

c. bilanţ articular d. bilanţ muscular

e. examen de laborator

242. Bilanţul muscular se noteză de la 5 la 0:a. 5 =normală

b. 0= fără contracţiec. 4 =forţă mediocră

d. 2 =acceptabilă

e. 3 =contra rezistenţă

243. Bilanţul morfostatic constă din examinarea:a. taliei

b. greutăţii bolnavului

c. tipul morfologic

d. examenul pe aparate

e. tip de sistem neurovegetativ

244. Bilanţul articular:a. e precedat de bilanţ muscular

b. e global

c. e analitic

d. începe cu partea bolnavă

e. se măsoară cu diverse goniometre245. Efectele hidrokinetoterapiei în bazin sau vană treflă sunt:a. antalgice şi relaxante

b. cresc amplitudinea mobilităţii şi coordonarea mişcărilor

c. permit reeducarea respiratorie

d. permit reeducarea ortostatismului şi mersului

e. cresc forţa şi rezistenţa musculară

246. În care din următoarele patologii se indică metoda Klapp:a. discopatie lombară

b. fibromialalgie

c. scolioze

d. poliartita reumatoidă

e. şoldul operat

247. În care din următoarele capitole de patologie se indică programul de exerciţii Codman:a. discopatie lombară

b. fractură de col femural

c. scolioze

d. poliartrită reumatoidăe. periartrită scapulo-umerală

248. Un exerciţiu fizic terapeutic este structural format din trei părţi. Identificaţi variantele greşite:a. relaxarea

b. reeducarea sensibilităţii

c. postura sau poziţia de startd. tipul de contracţie musculară

e. elemente declanşatoare sau inhibitoare

249. Etapele controlului motor sunt urmatoarele exceptând una:a. relaxarea

b. mobilitatea

c. stabilitatead. mobilitatea controlată

e. abilitatea

33

8/3/2019 GrileFKT


250. Există o serie de principii de bază ale exerciţiului fizic dintre care unul este de importanţăprimordială:a. orice exerciţiu se execută pe amplitudinile maxime de mişcare

b. exerciţiul fizic trebuie să aibă un ritm impus de posibilităţile funcţionale ale bolnavului

c. poziţia de start

d. progresivitatea în timp

e. exerciţiul se execută lent251. Care din următorii muşchi nu participă la “înzăvorârea”, genunchiului în mers:a. quadricepsul

b. ischiogambierii

c. triceps surali

d. peronierii lateralie. fesierul mijlociu

252. Pentru promovarea mobiltăţii controlate cea mai bună poziţie de lucru este:a. ortostatism

b. şezând

c. atârnat

d. patrupediae. decubitul

253. Hidroterapia este compusă din:a. împachetări

b. comprese

c. duşuri

d. afuziunie. aerosoli

254. Longhetele sunt comprese:a. calde

b. reci

c. stimulante

d. alternante

e. cu aburi

255. Băile ascendent Hauffe sunt:a. calde

b. reci

c. alternante

d. progresiv calde

e. parţiale256. Împachetările cu parafină se pot folosi sub formă de:

a. pensulări b. medota tăviţelor de tablă

c. băi parţiale

d. băi generale

e. oncţiuni generale

257. Duşul subacval este o metodă:a. la temperatura de indiferenţă a apei

b. făra presiune

c. durata de 20 min.

d. cu presiune

e. cu 1-2 grade Celsius mai mult decât temperatura apei din baie

258. Scripetoterapia se aplică:a. în sistem pendular (vertical) axial

b. in sistem scripete-greutate

34

8/3/2019 GrileFKT


c. în sistem pendular (vertical) excentric

d. in sistem scripete-reciproce. din atârnat

259. Spring terapia:a. foloseşte forţa arcurilor, resorturilor

b. foloseşte scripeţii

c. foloseşte greutăţi talonated. foloseşte forţa arcurilor, resorturilor la întindere

e. foloseşte forţa arcurilor, resorturilor la destindere

260. Care din următoarele metode foloseşte greutăţi:a. scripetoterapia

b. spring terapia (sistemul Guthrie-Smith)c. suspensoterapia

d. metoda De Lorme-Watkinse. metoda Oxford

261. Terapia ocupaţională:a. este o metodă de creştere a forţei şi rezistenţei musculare prin exerciţii izometrice

b. este o metodă de creştere a forţei şi rezistenţei musculare prin exerciţii cu rezistenţă progresivăc. este o metodă de creştere a forţei şi rezistenţei musculare prin exerciţii cu rezistenţă regresivăd. este specifică sau nespecifică

e. foloseşte ca tehnici de lucru pe cele de bază, complementare, de readaptare, de exprimare, sportive,

recreative262. În care din următoarele tipuri de patologie poate fi folosită cel mai bine mecanoterapia:a. afecţiuni reumatismale

b. afecţiuni vasculare periferice

c. sechele posttraumatice

d. afecţiuni neurologice centralee. afecţiuni repiratorii

263. Curentul diadinamic face parte din curentul alternativ de joasă frecvenţă între:a. 0- 10 Hz

b. 50- 100 Hz

c. 500 - 1000 Hzd. 1000 - 5000 Hz

e. 5000 - 10000 Hz

264. Formele clasice de curent diadinamic sunt (după Bernardt):a. curent monofazat

b. curent difazatc. curent ritm sincopat

d.curent scurtă perioadăe. curent galvanic

265 . Formele derivate de curent diadinamic sunt:a. curent medie perioadă

b. curent monomodulat

c. curent dimodulatd.curent sfert de undă

e. curent ritm sincopat

266. Efectele curentului diadinamic forma monofazat sunt:a. excitomotor

b. creşte tonusul muscular

c. acţionează ca un masaj electric profundd. are acţiune vasodilatatoare

e. mioanalgetic

35

8/3/2019 GrileFKT


267. Efectele curentului diadinamic forma lungă perioadă sunt:a. excitator

b. miorelaxant

c. anticongestivd. realizează gimnastică musculară

e. acţionează ca un masaj profund intens

268. TENS este indicat în următoarele patologii:a. sciatica, lumbago

b. spondiloza, sindrom cervicalc. cefalee,nevralgii

d. artrite,

f. insuficienţă venoasă cronică269. Pentru TENS următoarele afirmaţii sunt adevarate:a. este stimulată secreţia în organism a endorfinelor care reduc parţial sau total şi perceptia durerii

b. principalul efect este cel hiperemiant

c. înlătură doar durerea, fără să înlăture şi cauza care a provocat-o.

d. are efecte antalgice diferite asupra unor pacienţi diferiţi.

e. este o metoda invaziva de combatere a diferitelor stări algice270. TENS este contraindicat în:a. traume sportive

b. migrene

c. algii dentared. pacienţii cu implant de pacemaker

e. arteriopatii

271. Tipuri de impulsuri oferite de TENS:a. impuls monofazic

b. impuls bifazicc. impuls de formă trapezoidală

d. impuls dreptunghiular pozitiv urmat de exponenţial negative. impuls de formă dreptunghiulara

272. TENS are urmatoarele avantaje:a. domeniul larg de reglare a frecvenţei şi duratei impulsului

b. dimensiunea redusă a aparatului

c. consum redus de curent la conectared. poate fi aplicată la pacienţi la domiciliu

e. determină hipersensibilitatea la curent

273. Efectul bobinelor locale la magnetodiaflux este:a. polul N are efect excitant - stimulator

b. polul N are efect sedativc. polul S are efect sedativ

d. polul S are efect excitant – stimulator

e. efect ambipolar 274. Magnetoterapia are următoarele particularităţi:a. acţionează intens asupra reglării neuro-vegetative

b. provoacă deseori o reacţie de cură şi sunt indicate a se prescrie dimineaţa la o 1/2 oră după micul dejun

şi cel puţin o oră înaintea mesei de prânz

c. dacă apare exacerbarea simptomelor neuro-vegetative( insomnie, cefalee, oboseală,ameţeli etc.) serecomandă întreruperea tratamentului pentru 1-2 zile

d. poate fi aplicată la purtătorii de pace-maker

e. durata unei şedinţe este de 45minute- 1oră275. Curentul în circuitul cuverturii magnetice a aparatului Magnomedan D-400 A este:a. 10 mA

36

8/3/2019 GrileFKT


b. 100 mA

c. 300 mAd. 1000 mA

e. 1200 mA

276. Dintre afecţiunile cele mai frecvente în care aplicăm magnetoterapie avem:a. consolidarea fracturilor

b. reumatism articular, abarticular şi inflamator c. nevroze, distonii neuro-vegetative

d. hipertensiune arterială, algoneurodistrofiee. boli digestive

277. Curenţii de medie frecvenţă în domeniul medicinei sunt curenţi alternativi sinusoidali cufrecvenţe între:a. 1-100 Hz

b. 100 Hz-1 KHzc. 1 KHz-100 KHz

d. 100 KHz-1000 KHz

e. 1000 KHz-5000 KHz

278. Principalele efecte fiziologice ale curentului de medie frecvenţă sunt:a. acţiune stimulatoare asupra musculaturii scheletice

b. de stimulare asupra muşchilor netezi hipotoni

c. acţiune analgetică

d. acţiune vasomotorie cu efect hiperemiant şi resorbtive. acţiune cicatrizantă

279. Efectele următoare corespund următoarelor frecvenţe ale curenţilor interferenţiali:a. efect excitant pe musculatura netedă: 10-40 Hz

b. stimulează şi sistemul simpatic: 4-10 Hz

c. efect excitator pe musculatura striată normoinervată: 10 Hzd. efect analgetic: 1-10 Hz

e. efect vasculotrofic :150 Hz

280. Indicaţiile curenţilor interferenţiali sunt:a. afecţiuni febrile de diverse etiologii

b. afecţiunile aparatului locomotor c. procese inflamatorii purulente

d. afecţiuni vasculare perifericee. afecţiuni ale organelor interne

281. Dintre particularităţile aplicării curenţilor interferenţiali avem:a. curentul interferenţial rezultă din 2 curenţi de medie frecvenţă cu amplitudini constante, dar cu

frecvenţe diferite

b. modularea intensităţii prelungeşte efectul de stimulare al curentului alternativ de medie frecvenţăaplicat, prevenind instalarea fenomenului de acomodare

c. pot fi utilizate intensităţi mai mari de curent, cu un efect corespunzător crescut

d. la frecvenţe mai mari sunt suportate intensităţi mai mici ale curentului decât la joasă frecvenţăe. influenţarea sistemului nervos central

282. Despre ultrasunet următoarele afirmaţii sunt adevărate:a. frecvenţele care depăşesc pragul de audibilitate umană poartă denumirea de ultrasunete

b. pot fi produse prin mai multe procede: mecanice, termice, magnetice sau piezoelectrice

c. procedeul mecanic, în prezent reprezintă cel mai dificil mod de a produce ultrasunet terapeuticd. un accent deosebit se pune pe eliminarea aerului ce se interpune între transductorul ultrasonic şi

tegument, prin interpunerea unui strat de ulei sau a unui gel special între rezonatorul ultrasonic şi

zona tratatăe. intensitatea de 0,05-0,4W/cm

2reprezintă dozele medii

283. Proprietăţile biologice ale ultrasunetului sunt:

37

8/3/2019 GrileFKT


a. efect analgetic prin micromasaj profund

b. efect miorelaxantc. efect metabolic

d. efect resorbtiv şi fibrinolitice. efect vasodilatator

284. Domeniul undelor scurte este cuprins în următoarea frecvenţă:

a. 10-100 Hz b. 100-1000 Hz

c. 1000-5000 Hzd. 3 KHz-10 KHz

e. 3-30 MHz

285. Despre metoda aplicării undelor scurte în cîmp condensator următoarele afirmaţii suntadevărate:a. regiunea tratată se găseşte plasată în interiorul unui cîmp condensator, reprezentat de 2 electrozi

(izolaţi în sticlă sau plastic)

b. teperatura corpului nu rămîne ridicată după procedură

c. electrozii nu trebuie neapărat fixaţi pe suprafaţa corpului, încălzirea superficială a tegumentului este

evitatăd. energia radiativă este transferată regiunii tratate prin intermediul unui cablu de inducţie sau a unei

bobine metalice tubulare

e. realizează o încălzire superficială

286. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte:a. doza I este cea mai puternică, numită tare

b. doza II este o doză slabă, numită oligotermăc. doza III este o doză medie ( termică)

d. doza IV este cea mai slabă, numită rece

e. doza V se foloseşte în situaţii speciale287. Durata unei şedinţe de unde scurte este:a. în afecţiuni acute durate mai scurte 3-10 min.

b. în afecţiuni acute durate mai lungi 20-30 min

c. în afecţiuni cronice durate mai lungi 20-30 min.

d. în afecţiuni cronice durate mai scurte 3-10 min.e. nelimitată

288.Microundele sunt unde electromagnetice cu frecvenţe cuprinse în spectrul:a. 1-100 MHz

b. 100-200 MHz

c. 300-3000 MHzd. 3000-5000 MHz

e. peste 5000 MHz289.Tipuri de unde ultrascurte:a. unde decimetrice lungi cu χ =12cm

b. unde decimetrice lungi cu χ =17cm

c. unde decimetrice scurte cu χ =69cm

d. unde decimetrice scurte cu χ =79cm

e. microunde cuχ =12,25cm

290.Despre radiaţiile infraroşii următoarele afirmaţii sunt adevărate:a. radiaţia infraroşie este produsă în general de corpurile calde

b. pentru obţinerea radiaţiilor infraroşii în spectrul continuu sunt utilizate rezistenţe electrice şi lămpile

electrice cu incandescenţă

c. radiaţiile infraroşii nu conţin componentă caloricăd. infraroşul terapeutic, de la 760nm până peste 6µ m din care cele cuprinse între 800nm şi 1,5µ m pot

fi socotite radiaţii penetrante

38

8/3/2019 GrileFKT


e. excesul de expunere la radiaţii infraroşii sau lipsa protecţiei poate duce la arsuri, tumori

291. Despre radiaţiile ultraviolete următoarele afirmaţii sunt adevărate:a. aparatul medical cel mai uzual pentru aplicarea terapiei cu ultraviolete este lampa de cuarţ cu vapori

de mercur

b. lampa de cuarţ cu vapori de mercur furnizează cca.29% radiaţii infraroşii, restul radiaţii luminoase

c. personalul sanitar şi pacienţii nu trebuie să poarte obligatoriu ochelari de protecţie

d. determină pigmentaţia melanicăe. produce eritem actinic, care la un timp de expunere la o lampă de ultraviolete situată la 30-40m de

tegument, determină apariţia unui eritem ce se menţine 24 ore

292. Biodozimetria înseamnă dozarea intensităţii eritemului actinic astfel:a. gr. I- rozaceu

b. gr. II -roşu cianotic, flictenec. gr. III -roşu închis, violaceu, edem

d. gr. IV- roşu viue. gr. V- mov

293. Despre lumina polarizată următoarele afirmaţii sunt adevărate:a. acoperă o bandă largă- policromatică, cu densitatea de energie mică, 40mW/cm2

b. lungimea de undă este între 400nm-2000nmc. conţine raze ultraviolete şi o mare parte din spectrul infraroşud. temperatura de tratament este de cca. 37 grade, durata de aplicare fiind între 2-6 min.

e. îmbunătăţeşte elasticitatea şi structura pielii

294. Din terapia cu impulsuri de joasă frecvenţă fac parte:a. curenţii diadinamici

b. curenţi interferenţialic. curenţii Trabert

d. curenţii Leduc

e. curenţii neofaradici295. Despre curentul Trabert următoarele afirmaţii sunt adevărate:a. sunt curenţi dreptunghiulari, de frecvenţe=140Hz, durata impulsului=2ms.

b. sunt curenţi exponenţiali, de frecvenţe=140Hz, durata impulsului=2ms.

c. au efect analgetic şi hiperemiant

d. este un impuls bifazic amortizate. principalele indicaţii terapeutice sunt artrozele dureroase

296. Despre curenţii exponenţiali următoarele afirmaţii sunt adevărate:a. curenţi cu impulsuri al căror front de creştere şi cădere variază în concordanţă cu relaţia matematică a

unei funcţii exponenţiale

b. sunt curenţi cu impulsuri al căror front de creştere şi cădere variază în mod liniar c. sunt impulsuri al căror front de creştere şi cădere variază în mod abrupt

d. au următorii parametri: frecvenţă, timp de creştere şi descreştere, coeficient de umpleree. dacă panta frontului anterior este mai mică decât panta frontului posterior avem de-a face cu impulsuri

în „dinte de ferăstrău”

297. Despre metoda Hufschmidt sunt adevărate afirmaţiile:a. este utilizată pentru tratarea musculaturii spastice

b. este utilizată pentru stimularea musculaturii normoinervatec. constă în utilizarea a 2 circuite de excitaţie independente între ele, dar sincronizate electronic

d. tratează hipotrofii şi atrofii musculare de inactivitate

e. foloseşte impulsul triunghiular cu pantă de creştere exponenţială298. Diagnosticul spondiloartropatiilor seronegative este stabilit prin:a. sacroileită

b. lipsa factorului reumatoidc. leziuni mucoase sau cutanate

d. gonartralgii

39

8/3/2019 GrileFKT


e. entezite

299. Semnul Schober indică afectarea:coloanei cervicale

coloanei dorsalecoloanei lombare

articulaţiei sacroiliace

a întregii coloane vertebrale300. Sindosmofiltul este caracteristic pentru:artroza perifericăspondiloză

spondilită

gonartrozăcoxartroză

301. Diagnosticul spondilitei anchilozante se bazează pe:durere lombară cu durată mai mare de 3 luni ameliorată de exerciţii fizice

limitarea mişcărilor coloanei lombare în plan sagital şi frontal

scăderea perimetrului toracic

VSH crescutsacroileită bilaterală sau unilaterală

302. Kinetoterapia în spondilita anchilozantă are drept obiective: posturarea corectă a corpului

corectarea şi menţinerea supleţei articulare a coloanei vertebrale şi centurilor tracţiuni

păstrarea, îmbunaţirea tonusului muscular reeducare respiratorie

303. Sindromul Reiter este:artrita reactivăspondilartropatie seronegativă

artroză sacroiliacăse asociază cu HLA B27 pozitiv 75%

are leziuni oculare

304. Artropatia psoriazică se poate manifesta la nivelul:articulaţiilor mici

sacroiliace prin leziuni cutanate

la nivelul unghiilor

digestiv305. Diagnosticul poliartritei reumatoide se bazează pe criteriile ARA:

redoare articulară matinalăVSH crescut

proteina C reactivă mare

factor reumatoid crescutnoduli reumatoizi

306. Tratamentele de fond, remisiv ( DMARD ) în poliartrita reumatoidă cuprinde:săruri de aur

antipaludice de sinteză

corticoterapiemetotrexat

sulfasalazină

307. Programul kinetic în poliartrita reumatoidă urmăreşte: posturare în repaus nocturn, în poziţie funcţională pentru mâna, genunchi şi picior

posturarea coloanei lombare

40

8/3/2019 GrileFKT


mişcări pasive şi întinderi

recuperarea prehesiuniikinetoterapie activă analitică

308. Clasificarea clinico-funcţională din poliartrita reumatoidă stadiul III este definită prin:capacitatea nealterată de efectuare a tuturor activităţilor zilnice

capacitatea de a se îngriji singur

imobilizarea la pat sau în scaun cu rotileactivităţi zilnice care pot fi efectuate cu durere şi reducerea mobilităţii

anchiloză

309. Care din următoarele obiective de kinetoterapie nu se aplică în spondilita anchilozantă:menţinerea posturii şi aliniamentul corect al corpului

menţinerea supleţei articularemenţinerea unui tonus muscular paravertebral

menţinerea volumelor respiratorii mobilizabile în limite normalecorectarea anchilozelor

310. Pentru menţinerea şi corectarea tonusului muscular la spondilitic care din urmatoarelerăspunsuri este fals:se va tonifia musculature erectoare a trunchiuluise va tonifia musculatura abdominalăva fi promovată şi acţiunea psoasului iliac

se tonifică musculatura fesieră

exerciţiile se vor performa în postura cifozantă311. Umărul acut hiperalergic are ca substrat etiopatogenic:capsulită rectractilăluxaţie scapulo-umerală

tendinită calcificantă în puseu imflamator

perforarea sau rupturea manşonului rotatorilor microtraumatisme profesionale

312. Care din caracteristicile programului de posturare în coxartroză este incorect enunţat:efect preventiv în stadiu evoluat

efect corector şi de profilaxie în stadiu evoluat

efect inutil în stadiu finalefect corector al poziţiei de “ flexum“

evitarea devierilor de tip rotaţie exetrnă

313. În cadrul programului recuperator al coxartrozei, care din obiectivele următoare este incorectenunţat:corectarea pozitiei bazinuluimenţinere unei funcţionalităţi cât mai perfecte a coloanei lombare

menţinere unei funcţionalităţi cât mai perfecte a membrului inferior heterolateralmenţinere unei funcţionalităţi bune a membrului inferior homolateral

menţinere unei funcţionalităţi cât mai perfecte a articulaţiei scapulohumerale homolaterale

314. În gonartroza secundară care din deficienţele funcţionale nu sunt prezente:instabilitatea pasivă sau activă a genunchiului

limitarea flexiei şi extensieihiperlaxitatea ligamentelor

deficit de mobilitate a coloanei lombare

mobilitatea patologică agenunchilui315. Care din regulile de profilaxie secundară ale gonartrozei este incorect enunţată:greutate corporală normală sau subnormală

evitarea ortostatismului şi mersului prelungitevitarea mersului pe teren accidentat

se va prefera poziţia de flexie maximă a genunchiului în repaus

41

8/3/2019 GrileFKT


e. evitarea traumatismelor directe

316. Criteriile de diagnostic ale ACR (Colegiul American de Reumatologie) pentru gonartrozăinclud:durere la nivelul genunchiuluiosteofite pe radiografie

redoare matinală sub 30 minute

crepitaţiiredoare matinală peste 30 de minute

317. Criterii de diagnostic pentru coxartroză conform ACR (Colegiul American de Reumatologie)sunt:durere la nivelul articulaţiei şoldului

osteofite pe radiografieVSH peste 20mm/h

pensarea interliniei articularedispariţia completă a spaţiului articular răspuns corect a, b, d

318. Obiectivele kinetoterapiei în coxartroză urmaresc: posturare pentru evitarea rotaţiei externe şi flexumului

tonifierea musculaturii (abductori, extensori, flexori, rotatori)elongaţiimanipulări

creşterea mobilităţii articulare şi stabilităţii

319. Indicele funcţional Lequesne în coxartroză vizează:durerea sau jena articulară

redoarea matinală peste o oră perimetrul maximal de mers

dificultatea vieţii cotidiene ( îmbracat, ridicat, coborât)

durata ortostatismului fără ajutor ( cârje, baston)320. Exerciţiul fizic în osteoporoză este important pentru:tonifierea musculaturii paravertebrale dorsale

posturare şi purtarea de lombostat pentru evitarea mişcarii de flexie anterioară

tonifierea musculaturii coapsei şi gambei bilateral

tonifierea musculaturii abdominalekinetoterapie activă la toate articulaţiile

321. Programul de exerciţii pentru bolnavii cu gonartroză cuprinde:contracţii izometrice ale cvadricepsului în extensie copletă şi se menţine 5 secunde

contracţii izotonice ale cvadricepsului, pacientul aşezat pe scaun, durată 5 secunde

contracţii izotonice ale ischiogambierului în decubit ventral cu genunchii înclinaţi spre corpcontracţii izotonice ale fesierului mijlociu

exerciţii dinamice de urcare şi coborâre în timpul mersului322. Protecţia articulară în gonatroză se face prin:evitarea de a duce greutăţi mai mari de 10% din greutatea corporală

alegerea unei viteze de mers adecvatăalergări

evitarea de a urca scărilealternarea exerciţiilor de încărcare şi decărcare conform toleranţei permise

323. Electroterapia de joasă frecvenţă în bolile reumatismale are următoarele avantaje:se poate aplica în puseu acutreduce actvitatea nociceptorilor

blochează periferic conducerea excitaţiei

stimulează acţiunea antalgicăefect termic local

324. Obiectivele terapiei fizicale în reumatologie:

42

8/3/2019 GrileFKT


calmarea durerii

exacerbarea imfamaţieifavorizarea vascularizaţiei sanguine

tonifierea musculaturiiameliorarea stării funcţionale

325. Durerea de umăr poate fi provocată de:

microtraumatisme sau traumatismesacroileită

imobilizarea prelungită în abducţiespondiloză cervicală

tendinita bicepsului

326. Epicondilita face parte din:reumatism imflamator

reumatism degenerativereumatism abarticular

reumatism infecţios

artropatie dismetabilică

327. Principala structură afectată precoce în boala artrozică este:capsula articularăsinoviala

cartilagiul articular

inserţia pe os a tendoanelor inserţia pe os a ligamentelor

328. Al doilea proces important al bolii artrozice, alături de degradarea cartilagiului, este:îngroşarea sinovialei

formarea de osteofite

osteoporozafibrozarea capsulei

hipotrofii musculare

329. Plexulopatia brahială de tip superior se manifestă prin:a. paralizia muşchiului biceps brahial

b. paralizia muşchiului adductor al policeluic. paralizia muşchiului deltoid

d. reflexul bicipital abolit sau diminuate. paralizia muşchiului opozant al policelui

330. Plexulopatia brahială de tip mijlociu se manifestă prin:a. paralizia muşchiului biceps brahial

b. paralizia muşchiului triceps brahial

c. paralizia muşchiului deltoidd. reflexul bicipital abolit sau diminuat

e. paralizia muşchiului adductor al policelui

331. Mononeuropatia de nerv radial se manifestă prin:a. paralizia muşchiului biceps

b. paralizia muşchiului tricepsc. paralizia muşchilor extensori ai degetelor

d. importante tulburări vegetative

e. abolirea sau diminuarea reflexului stilo-radial332. Mononeuropatia de nerv cubital se manifestă prin:a. hipoestezie la nivelul policelui şi indexului

b. abolirea reflexului tricipitalc. imposibilitatea flexiei antebratului pe braţ

d. imposibilitatea adducţiei policelui

43

8/3/2019 GrileFKT


e. imposibilitatea opoziţiei policelui

333. Mononeuropatia de nerv median se manifestă prin:imposibilitatea supinaţiei antebraţului

imposibilitatea pronaţiei antebratuluiimposibilitatea opoziţiei policelui

imposibilitatea flexiei antebraţului

imposibilitatea adducţiei policelui264. În leziunea de nerv femural sub plica inghinală sunt imposibile următoarele mişcări:flexia gambei pe coapsă,extensia gambei pe coapsă,

flexia gambei pe abdomen,

extensia coapsei pe abdomenadducţia coapsei.

335. În mononeuropatia de nerv sciatic popliteu extern există următoarele semne:a. abolirea flexiei dorsale a piciorului

b. abolirea flexiei plantare a piciorului

c. abolirea sau diminuarea reflexului ahilian

d. tulburări accentuate vegetativee. hipoestezie antero-laterală a gambei.

336. În mononeuropatia de nerv sciatic popliteu intern există următoarele semne:a. abolirea flexiei dorsale a piciorului

b. abolirea flexiei plantare a picioruluic. abolirea sau diminuarea reflexului ahilian

d. tulburări troficee. hipoestezie antero-laterală a gambei.

337. Sindromul de coadă de cal mijlociu se manifestă prin:a. abolirea sau dimiuarea reflexului rotulian

b. abolirea sau dimiuarea reflexului ahilian

c. tulburări ale mişcărilor coapseid. tulbrări ale mişcărilor piciorului

e. tulburări ale mişcărilor degetelor

338. Sindromul de coadă de cal inferior se manifestă prin:a. hipotonia muşchilor fesieri

b. abolirea reflexului ahilianc. hipoestezie fesieră

d. tulburări ano-rectale

e. pralizia muşchilor coapsei.339. În paralizia de nerv facial sunt abolite următoarele reflexe:

reflexul maseterinreflexul fotomotor

reflexul cornean

reflexul nazopalpebralreflexul optico-palpebral

340. În paralizia de nerv facial pot apărea următoarele tulburări senzitivo-senzoriale:a. hiperacuzie

b. tulburări olfactive

c. hipoacuzied. tulburări gustative

e. hipoestezie cutanată

341. Complicaţiile paraliziei faciale periferice sunt:

44

8/3/2019 GrileFKT


a. ulceraţiile linguale

b. ulceraţiile mucoasei nazalec. ulceraţiile corneene

d. sincineziile palpebro-bucalee. fenomenul lui Charles Bell

342. În paralizia de nerv facial se pot întâlni următoarele semne:

a. dispariţia ridurilor tegumentelor frunţii b. lagoftalmie

c. imposibilitatea deschiderii guriid. devierea mandibulei

e. tulburări de masticaţie

343. Diplegia (dipareza) facială se poate întâlni în:a. tumori maligne ale parotidei

b. poliradiculonevrităc. sindromul Foville protuberanţial inferior

d. sindromul Millard-Gubler

e. tumori ale bazei craniului.

344. Cele mai tipice sindroame întâlnite în scleroza multiplă sunt:sindromul neostriatsindromul neocerebelos

sindromul paraparetic

sindromul hemipareticsindromul vestibular

345. Nervii cranieni mai frecvent afectaţi în scleroza multiplă sunt:a. nervul vag

b. nervul glosofaringian

c. nervul opticd. nervul abducens

e. nervul hipoglos

346. Asocierea semnificativă pentru scleroza multiplă se face între următoarele sindroame:a. sindromul piramidal

b. sindromul extrapiramidalc. sindromul cerebelos

d. sindromul amiotrofice. sindromul vestibular

347. Cel mai tipic deficit motor în scleroza multiplă este:a. tetraparetic

b. paraparetic

c. tripareticd. hemiparetic

e. monoparetic

348. Simptome rare în scleroza multiplă sunt:a. tremorul intenţional

b. tremorul de repaosc. atrofiile musculare

d. crizele epileptice

e. deficitul motor 349. În boala Parkinson sunt exagerate următoarele reflexe:reflexele abdominale,

reflexele osteotendinoase,reflexele de postură,

reflexul cornean,

45

8/3/2019 GrileFKT


reflexul fotomotor.

350. Tremurătura parkinsoniană este:a. de mişcare

b. de repaosc. accentuată de emoţii

d. accentuată de oboseală

e. accentuată în somn351. Hipertonia parkinsoniană are următoarele proprietăţi:a. este plastică

b. prezintă fenomenul roţii dinţate

c. predomină pe extensori

d. dispare în decubite. influenţează mersul

352. Hipochinezia parkinsoniană se caracterizează prin:a. predominenţa unilaterală a tulburării

b. se însoţeşte de deficit motor

c. influenţează proba marionetelor

d. determină macrografie (creşterea în dimensiuni a literelor scrise)e. este neîntreruptă pe parcursul zilei

353. Semnele cardinale ale bolii Parkinson sunt:a. deficit motor de forţă

b. hipochineziec. tremor de repaos

d. tremor de mişcaree. hipertonie

354. Tulburările motorii care pot apărea în sindromul de arteră cerebrală anterioară sunt:hemiplegia egal distribuităhemiplegia predominent crurală

hemiplegia predominent faciobrahialămonoplegia brahială

monoplegia crurală

355. Sindromul sylvian superficial se poate manifesta prin:a. hemiplegie predominent faciobrahială

b. hemiplegie predominent cruralăc. hemianopsie

d. mişcări coreo-atetozice

e. afazie356. Următoare semne sunt tipice pentru sindromul bulbar retroolivar (de tip Wallenberg):

a. mioză b. hemianestezia feţei

c. paralizia facială periferică

e. strabismd. semne cerebeloase

357. Sindromul de arteră cerebrală posterioară poate avea următoarele manifestări:a. alexie

b. agrafie

c. afazied. hemianopsie

e. hemipareză

358. Atacurile ischemice tranzitorii în teritoriul carotidian se caracterizează prin:a. vertij rotator

b. tulburări cerebeloase

46

8/3/2019 GrileFKT


c. hemipareză

d. tulburări de vorbiree. diplopie

359. Fazele evolutive ale hemoragiei cerebrale sunt următoarele:faza comatoasă

faza de tetraplegie flască

faza de paraplegie spasticăfaza de hemiplegie flască

faza de hemiplegie spastică

360. Majoritatea hemoragiilor cerebrale sunt localizate în:a. teritoriul profund al arterei cerebrale anterioare

b. teritoriul profund al arterei cerebrale mediic. cerebel

d. teritoriul superficial al arterei cerebrale mediie. trunchiul cerebral.

361. Hemoragia cerebeloasă se carecterizează prin:a. tulburări de echilibru

b. hemiparezăc. tulburări de coordonared. mişcări coreice

e. spasticitate

362. Pentru stabilirea profunzimii comei în hemoragia cerebrală sunt de mare utilitate următoarelereflexe:a. reflexele cutanate

b. reflexul de postură

c. reflexul cornean

d. reflexul idio-muscular e. reflexul de deglutiţie

363. Hemoragia intraventriculară completează simptomatologia hemoragiei în nucleii centrali prin:a. paraplegie

b. tetraplegie

c. hipotonie muscularăd. hipertermie

e. semnul Babinski prezent bilateral

364. În recuperarea sindromului motor din sechelele nervilor periferici, tehnici şi metode defacilitare neuromusculară se folosesc pentru:a. evitarea apariţiei deformărilor şi atitudinii vicioase:

b. evitarea atrofiei muşchilor paralizaţi

c. creşterea funcţiei fibrelor musculare restante sănătoase şi recâştigarea imaginii kinesteziced. recâştigarea coordonării mişcărilor:

e. recuperarea mobilităţii şi forţei segmentelor neafectate de paralizie

365. În recuperarea marilor sindroame neurologice tehnici şi metode de facilitare neuromuscularăse folosesc pentru:a. combaterea spasticităţii

b. reeducarea musculară

c. boala Parkinson

d. sindroame cerebeloase şi vestibularee. afazia şi dizartria

366. Paraplegia şi parapareza beneficiază de:

a. nursing şi reeducarea la pat b. gimnastică respiratorie şi tonifierea musculaturii abdominale

c. reeducare neuro – motorie

47

8/3/2019 GrileFKT


d. reeducarea prehensiunii

e. reeducarea afazieie şi dizartriei367. În terapia hemiplegiei se realizează:a. combaterea artropatiei nervoase

b. utilizarea sincineziilor prin metoda Brunnstrom

c. menţinerea memoriei kinestizice şi a propriocepţiei prin mobilizări pasive fiziologice sub control vizual

în oglindăd. stimularea contracţiei muşchilor paralizaţi şi creşterea forţei lor musculare prin mecanoterapie

e. conmbaterea dezaxărilor

368. Reeducare funcţională în oglindă cu uzitarea elementelor facilitatorii ale răspunsului motor şia unor stimulări senzitivo-senzoriale (inclusiv a celor din metoda Margaret Rood) se foloseşte în:a. paralizia facială (începută cât mai precoce)

b. paralizia nervului crural

c. paralizia nervului circumflexd. paralizia nervului radial

e. paralizia nervului sciatic

369. Biofeedback-ul Basmajan se utilizează pentru:a. combaterea spasticităţii în sindroamele piramidale

b. reeducare musculară în sindroamele piramidalec. combaterea atetozei şi distoniei în sindroamele extrapiramidale

d. combaterea coreei şi hemibalismului în sindroamele extrapiramidale

e. supleerea sistemului labirintic restant în sindroamele cerebeloase370. Gimnastica buco-linguală sub stimulare senzitivo-senzorială şi de exerciţiile de mimică seutilizează în terapia:a. paraplegiei şi paraparezei

b. afaziei şi dizartriei

c. sclerozei multipled. bolii Parkinson

e. spinei bifida

371. Poliradiculonevrita în stadiul de paralizie beneficiază de:a. controlul poziţiei

b. tonifierea musculaturii paralizate şi a celei sănătoasec. prevenirea şi tratarea escarelor

d. decubit funcţional lejer şi antidecliv pentru evitarea complicaţiilor tromboembolicee. reeducarea coordonării şi echilibrului

372. Poziţionarea în extensie, mobilizări pasive pe întreaga amplitudine, posturări funcţionalealternante, tonifierea musculaturii anterioare şi posterioare, debutul cât mai precoce al mersului cuorteză şi apoi reeducarea mersului fără orteză se aplică ca terapie a:

a. piciorului paralitic nespastic b. genunchiului paralitic spastic

c. umărului paralitic

d. piciorului paralitic spastice. genunchiului paralitic flasc

373. Paralizia nervului sciatic popliteu extern cu muşchii de forţă 0-1 beneficiază de:a. menţinerea unei poziţii funcţionale prin posturare într-o atelă cu bară antirotatorie externă şi care

menţine piciorul în unghi drept faţă de gleznă

b. mobilizări pasive ale tuturor articulaţiilor membrului inferior şi pasivo-active ale picioruluic. orteză diamică a piciorului pentru corectarea mersului

d. reeducarea sensibilităţii

e. reeducarea gesturilor cotidiene şi eventual a unora de substituţie în cazul unor paralizii definitive374. Fracturile extremităţii proximale a humerusului cuprind:a. fracturi ale colului anatomic

48

8/3/2019 GrileFKT


b. fracturi ale colului chirurgical

c. fracturile trohanterului mared. fracturile trohanterului mic

e. fracturile trohiterului

375. În fracturile supra şi intercondiliană ale humerusului se pot produce următoarele complicaţiitardive:

a. consolidări vicioase b. pseudartroza

c. lezarea arterei humeraled. lezarea nervului cubital

e. osteita şi osteomielita

376. Fracturile Ponteau - Colles reprezintă:a. fractura 1/3 proximale a diafizei cubitusului + luxaţia capului radial

b. fractura diafizei radiale + luxaţia capului cubitalc. fractura epifizei distale a radiusului

d. fractura diafizei radiale in 1/3 distala

e. fractura “ în lemn verde “

377. Diagnosticul clinic al fracturilor de col femural se bazează pe următoarele elemente:a. durerea la nivelul triunghiului Scarpa

b. scurtarea membrului inferior cu ascensiunea marelui trohanter şi rotaţia externă a piciorului

c. scurtarea membrului inferior, adducţie şi rotaţie internă

d. impotenţă functională totală în fracturile angrenatee. flexia coapsei pe bazin

378. Complicaţiile tardive ale fracturilor platoului tibial sunt:a. calusul vicios în varus, valgus sau recurvatum

b. redoarea articulară

c. deschiderea focarului de fracturăd. instabilitatea articulară

e. leziuni de nerv peronier

379. Tratamentul chirurgical al fracturilor de calcaneu cu înfundare trebuie să realizeze în primulrând:a. reducerea marii apofize

b. reducerea suprafeţei talamice

c. reducerea marii tuberozităţid. reducerea micii apofize

e. reducerea sustentaculum tali

380. Tetraplegia poate apare în:a. fracturile atlasului şi axisului

b. fracturile vertebrei a 7-a cervicalăc. fracturile apofizei adantoide

d. în fracturile arcului vertebral al oricărei vertebre

e. în fracturile primei vertebre toracale381. Leziunile nervului sciatic se pot produce în:a. disjuncţiile simfizei pubiene

b. farcturile izolate ale osului sacru

c. fracturile cotilului

d. luxaţia capului femurale. fracturile apofizei transverse L5

382. Ectrodactilia este o anomalie congenitală prin:

a. alipirea parţială sau completă a doua degete b. prin exces numeric al degetelor

c. prin lipsa numerică a degetelor

49

8/3/2019 GrileFKT


d. prin deviaţii congenitale ale degetelor

e. prin absenţa unui segment al membrelor 383. Boala Osgood – Schlatter reprezintă:a. o maladie osteogenică

b. o osteonecroză aseptică

c. o apofizită anterioară a tibiei

d. o tendinită rotulianăe. o tendinită cvadricipitală

384. Tratamentul chirurgical al coxartrozei se realizeaza prin:a. osteosinteza cu cuiul Sven – Johanson

b. artroplastie totală cu proteză cimentată

c. artroplastie totală cu proteză mecanicăd. grefă osoasă

e. osteosinteza cu tijă centromedulară

385. În piciorul plat intervenţiile chirurgicale pe os sunt indicate în :a. piciorul plat reductibil

b. piciorul plat contractat

c. piciorul plat fixatd. piciorul plat la nou-nascut

e. piciorul plat al copilului până la 2 ani

386. Periartrita scapulo-humerală anchilozantă se caracterizează prin:a. blocarea incompletă sau completă a mişcărilor

b. compensarea parţială a mişcărilor de către articulaţiile vecine

c. dureri minime sau inexistente

d. umăr dureros cu păstrarea mobilităţii

e. stare febrilă

387. Tratamentul eficient al maladiei Dupuytren este:a. radioterapia

b. fizioterapiac. ultrasonoterapia

d. tratamentul chirurgical

e. tratamentul medicamentos388. Scoliozele structurale se definesc prin:a. deviaţii moderate, fără modificări de structură vertebrală

b. modificări de ax şi de structură

c. deviaţiile sunt reductibile spontan

d. curbura primară este rigidă şi ireductibilă

e. deviaţii grave în plan sagital

389. Recuperarea medicală este inutilă în:a. coxopatii prin necroza de cap femural

b. calus vicios ce blochează o articulaţie

c. consolidări întârziated. nervi periferici comprimaţi de calus vicios sau de aderenţe

e. pseudartroză

390. Algoneurodistrofia de stadiul II beneficiază de:a. repausul absolut al segmentului în posturi antideclive cu mobilizarea sa cât mai precoce posibil

b. masaj de apel al radacinii şi segmentului proximal al membruluic. reluarea progresivă a mersului, mers prin bazin cu temperatura alternantă

d. terapia ocupaţională

e. metodele de mai sus la o intensitate şi durată mai mare391. Postamputaţii şi protezare se pot aplica tehnicile şi metodele cunoscute pentru:a. combaterea durerii şi inflamaţiei la nivelul bontului

50

8/3/2019 GrileFKT


b. stimularea circulaţiei sanguine prin metoda Knap

c. creşterea troficităţii şi functionalităţii segmentului restant şi a articulaţiei supraiacented. excitarea pielii de deasupra muşchiului

e. corectarea eventualelor tulburări axiale asociate

392. În sechelele posttraumatice musculare cu scăderea elasticităţii musculare prin limitareamişcărilor articulare datorită durerii tendino-musculare se foloseşte:

a. facilitarea indirectă a relaxării musculare prin masajul asociat cu contracţia musculară b. reapusul tendinos

c. masajul manipulativ Terrier-Benzd. facilitarea contracţiei voluntare prin masajul asociat cu contracţia musculară

e. exerciţii izometrice

393. Osteoporoza, ca sechelă posttraumatică osoasă, se tratează prin:a. contracţii izometrice sub aparat gipsat şi mobilizarea activă a tuturor articulaţiilor ce pot fi mobilizate

b. aparate gipsate bivalve ce permit aplicarea de câteva ori pe zi a mobilizărilor pasive sau active-pasivec. reluarea progresivă a sprijinului pe menbrul inferior sau reeducarea progresivă a penselor pentru

membrul superior

d. radioterapie

e. Diapulse394. Metoda Temple Fay este o metodă de terapie a:

a. paraliziilor spastice cerebrale la copilul mic cu ajutorul rostogolirii şi târârii

b. paraliziilor spastice cerebrale prin inhibarea sau suprimarea activităţii tonice

reflexe

c. paraliziilor spastice cerebrale prin dezvoltarea funcţiilor vitale şi parcurgerea

etapelor de dezvoltare neuro-motoried. paraliziilor spastice cerebrale de la diferite nivele prin folosirea poziţiilor reflex

inhibitorii, a mişcării reciproce voluntare, a mişcării automate, a ritmării mişcărilor pe muzică, a

mijloacelor ortopedico-chirurgicale corectivee. copiilor cu leziuni cerebrale grave ce determină sindrom hipoton generalizat şi

lipsa cooperării active, prin învăţarea pasivă şi apoi activăa unor scheme de mişcare pornind de la primele stadii ale dezvoltării ontogenetice

395. Terapia copiilor cu leziuni spastice cerebrale şi un intelect relativ bun în vederea obţineriiunei adaptări maxime şi cât mai rapide a leziunilor existente la condiţiile de viaţă reprezintă:

a. metoda Peto

b. metoda Kennyc. metoda Tardieu

d. metoda Carr-Sheperd

e. metoda Bobath396. În maladia Friedrich ( heredo-degenerescenţa spino-cerebeloasă ) terapia se aplică pentru:

a. combaterea ataxiei b. combaterea sindromului piramidal

c. combaterea paraplegiei

d. combaterea dezaxărilor e. combaterea artropatiei nervoase

397. În imfedemul cronic congenital al membrului inferior se aplică:a. gimnastică posturală Burger

b. tehnica Leduc şi Godard → tehnica van der Mohlen;

c. hidrokinetoterapie cu ape minerale;d. kinetoterapie pasivă:ciorapi şi feşi elastice în ortostatism + tratament postural (planuri declive la 20-

25º) toată noaptea.

e. kinetoterapie activă: mobilizări active şi tonifieri musculare cu rezistenţă maximală398. În astmul bronşic alergic, cu obstrucţia acută a fluxului aerian, postcriză se aplică:a. tratament desensibilizant specific

51

8/3/2019 GrileFKT


b. posturarea pacientului: semişezând sau şezând cu trunchiul aplecat în faţă şi mâinile sprijinite pe

genunchic. ecoterapia (scoaterea din mediul ambiant): desprinderea totală din mediul obişnuit pentru cel puţin 1

an, în localităţi climaterice de munte sau litorald. tusea controlată

e. controlul şi coordonarea ritmului şi amplitudinii respiratorii

399. În bolile cu supraâncărcare mecanică a sistemului toraco-pulmonar (obezitate, deficienţeposturale) se aplică:a. ventilaţie mecanică

b. ameliorarea ventilaţiei alveolare

c. patul oscilant pentru compensarea hipoventilaţiei

d. antrenamentul la eforte. corectarea gazelor sangiune şi restabilirea excitabilităţii centrului respirator

400. Crenoterapia cu ape minerale, băile externe cu ape minerale carbogazoase, hipertermia şiterapia prin mişcare se aplică în tratamentul:a. hiperuricemiilor

b. obezităţii

c. proceselor inflamatorii cronice ale organelor genitale interned. diabetului zaharate. afecţiunilor digestive

401. În cazul exerciţiilor fizice pentru persoanele cu handicap vizual:a. frecvenţa, durata, intensitatea trebuie să fie apropiate de cele ale persoanelor normale

b. comunicarea nonverbală este cea mai folosită

c. alergarea trebuie ghidată de un ajutor d. exemplificarea fiziokinetoterapeutului este esenţială

e. activităţile simple nu necesită adaptări speciale

402. În cazul practicării baschetului de către persoanele cu handicap vizual:a. jucătorii trebuie să fie fixaţi bine în scaunele cu rotile

b. se poate folosi un semnal sonor aplicat pe panou, pentru a semnaliza intrarea mingii în coşc. se permite utilizarea unor mijloace mecanice pentru a facilita executarea mişcării

d. se folosesc mingi colorate

e. conducerea mingii se poate executa continuu sau se pot intercala două împingeri ale scaunului cu rotile403. La bătrâni se aplică:a. complexe de exerciţii în gimnastica de întreţinere

b. terapie acvatică :exerciţii cu partener

c. terapie acvatică :jocuri de mişcare în apă

d. terapie acvatică : exerciţii din înote. terapie culturistă

404. În cazul leziunilor tegumentare se pot folosi:a. kineplastia Morice b. “ciupirile” tegumentului şi ţesutului celular subcutanatc. petrisajul Jaquet&Leroyd. masajul trofic Glerante. “stoarcerile”405. In cazul sechelelor cutanate şi subcutanate, în perioada imobilizării segmentului lezat se

aplică:a. masajul tegumentului şi ţesutului în mod centripet

b. duş subacval, filiformc. hipertermia alternantăd. ulatrasunet cu intensitate crescută

e. stimularea circulaţiei sanguine prin metoda Knap406. Care din următoarele proceduri se aplică în recuperarea sindromului senzitiv din sechelelenervoase:

52

8/3/2019 GrileFKT


a. ultrasunet în zona de trecere muşchi-tendon b. ciupituri tegumentare şi a ţesutului celular subcutanatc. tehnici şi metode de facilitare neuromuscularăd. mişcăridin activităţile vieţii zilnice

e. hidrokinetoterapie alternantă407. În recuperarea postloaminectomie lombară se pot folosi ca proceduri locale:

a. curenţi interferenţiali b. ultrasunet

c. comprese Priessnitz

d. unde scurte doze caldee. izometrie uşoară

408. Tratamentul de elecţie în sindroamele de încarcerare este:a. kinetoterapia

b. masajul

c. corecţia chirurgicalăd. fototerapia

e. hidrotermoterapia

409. În paralizia de sciatic popliteu extern reziduală herniei de disc lombare operate se foloseşte cu predilecţie:

a. stretching-ul b. electrostimularea conform curbei I-T

c. ortezarea specificăd. electrostimularea cu impuls rectangular

e. electrostimularea cu impuls exponenţial

410. În rinita cronică alergică aerosoloterapia cu ultrasunet se aplică astfel:a. cu mască facială

b. cu mască nazalăc. cu mască facială şi nazală

d. prin ceaţă densă cu particole marie. prin ceaţă rarefiată cu particole mici411. În sinuzita cronică undele scurte se aplică şi se dozează astfel:a. doze aterme în câmp inductor

b. doze aterme în câmp condensator

c. doze hiperterme

d. doze medii cu monodă specialăe. nu se aplică

412. În recuperarea pacienţilor cu handicap auditiv:a. frecvenţa, durata şi intensitatea exerciţiilor trebuie să fie apropiate de cele ale persoanelor normale

b. alergarea trebuie ghidată de un ajutor: fir de ghidaj, sfoară, partener, menţinerea contactului cu anumite

obiectec. se foloseşte comunicarea nonverbală şi exemplificarea fiziokinetoterapeutului

d. se acordă atenţie deosebită dezvoltării fizice, datorită tendinţei de restricţionare a mişcăriie. activităţile nu necesită adaptări speciale

413. În luxaţia congenitală de şold operată, după eliberarea din extensie:a reluarea mersului se realizează 1 lună

b. reluarea mersului se realizează după 3 sau 6 luni

c. se execută flexia coapsei pe bazin, pasiv şi activd. corectarea mersului se face în sensul eliminării legănării

e. corectarea mersului nu este necesară

414. Care din următoarele metode se folosesc în corecţia piciorului plat:a. din şezând, prinderea cu degetele picioarelor a unor obiecte:creion,bile,cârpă,etc.

b. reducerea se face cu ajutorul atelelor corectoare,successive

53

8/3/2019 GrileFKT


c. din stând, ridicarea pe vârfuri şi oscilaţii verticale, fără a aşeza călcâiele pe sol

d. tonifierea peronierilor lateralie. mers pe marginea externă a piciorului,cu degetele flectate,degetul mare în extensie

415. Următorul exerciţiu (culcat pe partea dreaptă: specialistul apasă simultan pe umărul şi bazinul pacientului iar acesta încearcă să ridice trunchiul, izometrie 5-10 secunde) se aplică în terapia:a. scoliozei în C totală stângă

b. scoliozei în Sc. cifozei

d. epifizitei Scheuermanne. lordozei

416. “Centrul central de comandă elaborează o comandă ce conţine toate informaţiile necesare producerii mişcării” reprezintă teoria controlului motor de tipreflex

ierarhic bucla deschisă

bucla inchisă

pattern generator

417. “Mişcarea nu este prescrisă ci rezultă din interacţiunea mediului extern şi a celui biologic intern;un sistem este dinamic atunci când comportamentul lui se schimbă tot timpul” este principiulteoriei cognitive a controlului motor

teoriei acţiunii dinamice a controlului motor

stării de veghe la copillovitului cu piciorul la nou născut

modelului sistemic de control motor

418. Variabile ipotetice ce contribuie la dezvoltarea locomotorie sunt următoarele:a. sincronizarea articulaţiilor

b. controlul posturalc. controlul antagoniştilor

d. senzitivitatea vizuală la mişcare şi motivaţiae. controlul sinergiştilor

418. Principalele teorii ale dezvoltării motorii sunt următoarelea. comportamentul şi capacităţile generale se dezvoltă similar la toţi copii.

b. teroriile neuromaturationiste

c. comportamentul aparent şi capacităţile apar de obicei într-o ordine similară şi la aceeaşivârstă şi intervale de timp

d. dezvoltarea secvenţională

e. orice deviaţie de la cursul normal al dezvoltării tinde să fie de scurtă durată şi are oinfluenţă temporară asupra progresiei dezvoltării per total

419. Cele 4 stadii funcţionale ale dezvoltării secvenţionale descrise de Margaret Rood sunt:a. propriocepţia

b. inervaţia reciprocă,

c. coinervaţiad. mişcările grele

e. îndemânarea

420. Reflexul de întoarcere face parte din:a. reflexele arhaice

b. reflexul de apucare forţatăc. pattern-uri ale loviturii cu piciorul

d. reflexele de supravieţuire

e. reflexele de atitudine poasturală421. Reacţia ce constă în extensia activă a capului şi trunchiului atunci când copilul este susţinut pebraţe în poziţia de decubit ventral, reprezintă:

54

8/3/2019 GrileFKT


a. reflexul Moro

b. reflexul tonic labirinticc. reacţia de susţinere pozitivă

d. reacţia de redresare labirintică a capuluie. reacţia Landau

422. „ Reacţia ce se observă atunci când corpul începe să cadă spre pământ: copilul va întinde braţele,

mâinile şi degetele în faţa corpului, protejând-ul astfel de efectele caderii” reprezintă:a. reacţie protectivă de extensie.

b. reacţie protectivă a extremităţii inferioarec. reacţie de înclinare.

d. reflex posturale de fixare

e. reacţiile de redresare rotaţionale.423. “Lipeşte de perete o foaie de hârtie scrisă, astfel încât să se poată citi. Mişcă capul înainte şi

înapoi menţinând privirea fixă pe un cuvânt scris pe hîrtie. Mişcă apoi capul din ce în ce mai repede, menţinând privirea fixată. Fă acest lucru timp de 1-2 minute. Repetă exerciţiul mişcând capul în sus şi în jos.” este un exerciţiu

a. de sporire a adaptării vestibulare

b. pentru stabilizarea posturiic. folosit în hipofuncţia şi pierderea unilaterală a funcţiei vestibulared. folosit în leziuni unilaterale specifice

e. ce poate fi efectuat activ sau pasiv, stând jos sau în picioare

424. “Testul funcţional de întindere” este uzitat în :a. evaluarea gradului de mobilitate articulară

b. evaluarea ajustărilor posturale anticipatoriic. analiza balansului funcţional

d. evaluarea organizării senzoriale

e. evaluarea deplasării greutăţii şi mişcarea activă425. În evaluarea pacienţilor cu probleme ale controlului motor un model de evaluare ce poate fifolosit ca ghid de abordare este următorul:a. analizează structura

b. determină obiectivele şi speranţele pacientului.

c. determină comportamentul şi stilul de viaţă a pacientului (de exemplu, în ce tip de activităţi eraimplicat înainte de a apare această problemă, ce probleme erau prezente înaintea episodului curent).

d. determină statusul funcţional în corelaţie cu obiectivele pacientului.e. determină ce bruiază funcţia.

BIBLIOGRAFIE

1. Nemeş I.D.A., Drăgoi M., Moldovan C., Gheorghe I., Tiberiu T., 2000,Ghid de electroterapie şifototerapie, Editura Orizonturi Universitare , Timişoara, ISBN 973-8109-02-7

2. Nemeş I.D.A., Drăgoi M., Pătru Reghina, Vasilie D , 2000, Spondilartropatiile seronegative-ghid

de diagnostic şi tratament, Editura Orizonturi Universitare , Timişoara , ISBN 973-9400-81-7

3. Nemeş I.D.A., Gogulescu A., Jurca M., 2001, Masoterapie (masaj şi tehnici complementare),

ediţia a II-a , revizuită şi completată,Editura Orizonturi Universitare , Timişoara, ISBN 973-8109-

79-5

4. Nemeş I.D.A., 2001, Metode de explorare şi evaluare în kinetoterapie,Editura Orizonturi

Universitare , Timişoara, ISBN 973-8109-87-6

55

8/3/2019 GrileFKT


5. Nemeş I.D.A., Vasilie D.V., Totorean Alina, 2002, Principii de evaluare şi terapie în sechelele

motorii de encefalopatie cronică infantilă (insufucienţa motorie centrală,paralizia spastică

infantilă,paralizia spastică cerebrală), Editura Orizonturi Universitare , Timişoara , ISBN 973-

638-001-7

6. Nemeş I.D.A., 2003,Curs de tehnici de facilitare neuromusculară şi proprioceptiva, Cursul

disciplinei, format electronic , Timişoara 2003

7. Nemeş I.D.A.,, 2003,Curs de hidrotermoterapie şi balneoclimatologie, Cursul disciplinei, format

electronic , Timişoara 2003

8. Nemeş I.D.A, Drăgoi M., Totorean Alina , Ghiţă Andreea , 2003, Kinetoterapie-Lucrări practice,

Editura Orizonturi Universitare (Sub egida Phare), Timişoara, ISBN 973-638-070-X

9. Nemeş I.D.A, Drăgoi M., Totorean Alina , Ghiţă Andreea , 2003, Masoterapie-Lucrări practice,

Editura Orizonturi Universitare (Sub egida Phare), Timişoara, ISBN 973-638-071-810. Nemeş I.D.A, Drăgoi M., Totorean Alina , Ghiţă Andreea , 2003, Electroterapie -Lucrări practice,

Editura Orizonturi Universitare (Sub egida Phare), Timişoara , ISBN 973-638-060-6

11. Nemeş I.D.A.,Niţă Andreea, 2004,Curs de terapie ocupaţională, Cursul disciplinei, format

electronic , Timişoara 2004

12. Nemeş I.D.A., Suru Paula, Niţă Andreea, 2004,Curs de educaţie fizică şi sportivă de recuperare,

Cursul disciplinei, format electronic , Timişoara 2004

13. Cursurile disciplinelor de specialitate

GrileFKT

Documents

Transcript of GrileFKT