Grile Turism International

9
1.Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează: a) cerere = consum; b) cerere = suma produselor turistice cumpărate; c) cerere ≥ consum; d) cerere ≤ consum. 2. Voiajurile forfetare nu se caracterizează prin: a)inelasticitate; b)complementaritate; c)eterogenitate; d)elasticitate. 3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată? a) cererea turistică este cheltuiala efectuată pentru achiziționarea de bunuri și servicii incluse în oferta turistică; b) dezvoltarea turistică poate determina supraîncărcarea infrastructurii și descongestioarea traficului; c) turismul importat completează oferta internă similară, adresându-se ofertei interne ce rămâne neacoperită; d) scurgerile valutare pot fi determinate de plata bunurilor/serviciilor produse de companii din afara destinației turistice. 4. Consumul turistic: a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac și volatil d) se realizează numai la destinație. A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

Transcript of Grile Turism International

Page 1: Grile Turism International

1. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:a) cerere = consum;b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;c) cerere ≥ consum;d) cerere ≤ consum.

2. Voiajurile forfetare nu se caracterizează prin:a) inelasticitate;b) complementaritate;c) eterogenitate;d) elasticitate.

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?a) cererea turistică este cheltuiala efectuată pentru achiziționarea de bunuri și servicii incluse în oferta turistică;b) dezvoltarea turistică poate determina supraîncărcarea infrastructurii și descongestioarea traficului;c) turismul importat completează oferta internă similară, adresându-se ofertei interne ce rămâne neacoperită;d) scurgerile valutare pot fi determinate de plata bunurilor/serviciilor produse de companii din afara destinației turistice.

4. Consumul turistic:a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac și volatil d) se realizează numai la destinație.A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai puțin de un an consecutiv, pentru îngrijirea sănătății reprezintă:a) turism outbound; b) turism inbound; c) export de turism;d) nici una dintre variante.

6. .Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria dotărilor factoriale la cazul pieței turistice din România. Exemplificați.

Page 2: Grile Turism International

1. Motivația turistică cu cel mai mare segment de piață este:a) evadarea; b) cea onirică;c) cea educațională; d) cea sexuală.

2. Dacă natura muncii conduce spre o tipologie similară a activităților de divertisment practicate, atunci relația timp liber-timp de muncă este de:a) compensare; b) neutralitate;c) întrepătrundere; d) alternativă.

3. Conversia facilităților turistice, pe măsură ce destinația pierde din atractivitate, este o caracteristică a cărui stadiu din ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice:a) dezvoltare; b) stagnare;c) consolidare; d) declin.

4. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de persoane care se deplasează:a) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;b) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni);c) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în urma prestării unor

activităţi lucrative;d) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

5. . Turismul național se referă la:a) turismul intern și turismul outbond;b) turismul inbound şi turismul outbound;c) turismul intern și turismul inbound;d) turismul inbound.

6. Definiți conceptul de poducție turistică și exemlificați caracteristicile acesteia pentru un anumit produs turistic.

Page 3: Grile Turism International

1. Care afirmație este falsă:a) industria turistică este intensivă în muncă;b) procesul de producție în industria T&T se desfășoară simultan cu consumul;c) procesul de producție în industria T&T are caracter permanent;d) industria T&T este situată în aval față de toate celelalte ramuri ale economiei.

2. Sondajul, ca metodă de culegere a informațiilor cu privire la circulația turistică, oferă date despre:a) numărul sosirilor și plecărilor de turiști;b) încasările din turism;c) obiceiurile de consum turistic;d) toate acestea.

3. Conform clasificării lui Erik Cohen, categoria turiștilor neinstitutionalizați cuprinde:a) exploratorii și turistii individuali de masă;b) hoinarii și exploratorii;c) turiștii organizați de masă și turistii individuali de masă;d)hoinarii şi turiștii individuali de masă

4. Reprezintă modalitați de finanțare a turismului:a) leasingul; b) creditul;c) acționariatul și coproprietatea; d) a, b,c.

5. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:a) cerere = consum;b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;c) cerere ≥ consum;d) cerere ≤ consum.

6. Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria avantajului absolut la cazul pieței turistice dintr-o anumită țară/ regiune. Exemplificați

Page 4: Grile Turism International

1. Determinanții ofertei turistice sunt:a) teritoriul, rolul statului, baza tehnico–materială, nivelul prețurilor;b) nivelul prețurilor, timpul liber, modificările demografice, rolul statului;c) rolul statului, protecția sanătății, teritoriul;d) teritoriul, nivelul prețurilor, nivelul veniturilor, rolul statului.

2. Caracteristicile economice ale voiajelor forfetare sunt:a) inelasticitatea, eterogenitatea, complementaritatea;b) complementaritatea, elasticiatea, omogenitatea;c) diversitatea, elasticitatea, omogenitatea;d) omogenitatea, complementaritatea, inelasticitatea.

3. Funcțiile statului în turism sunt:a) funcția promoțională și cea de control;b) funcția de stimulare și cea de coordonare;c) funcția de intervenție și cea de organizare;d) nici o variantă corectă.

4. Care dintre următoarele reprezintă caracteristici ale pieței turistice:a) complexitate, transparență, mobilitate și concentrare;b) concentrare, hipersensibilitate, imobilitate, transparență;c) complexitate, opacitate, mobilitate și concentrare;d) opacitate, complexitate, mobilitate, inelasticitate.

5. Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt următoarele:a) creștere, maturitate, declin și relansare;b) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare, stagnare, declin și

revitalizare;c) lansare, consolidare, declin și revitalizare;d) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

6. Definiți și exemplificați care ar trebui să fie rolul statului în calitate de determinat al ofertei turistice.

Page 5: Grile Turism International

1. Fluxurile turistice:a) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;b) se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;c) au caracter unilateral;d) sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

2. Reprezintă efecte negative ale impactului economic al turismului următoarele:a) încasările bugatare, turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura;b) turismul de enclavă, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier al locurilor de muncă;c) creșterea volumului exporturilor, turismul de enclavă, standardizarea ofertei turistice;d) creșterea încasărilor valutare, creșterea costurilor cu infrastructura, caracterul sezonier al locurilor de muncă.

3. Care dintre următoarele afirmații nu este adevărată?a) turismul de enclavă are un impact economic redus asupra comunităților localeb) impactul indus al cheltuielilor turistice este dat de tranzacțiile dintre diversele firme locale, determinate de cheltuiala turistică directăc) etnocentrismul este un efect social negativ al dezvoltării turisticed) ciclul de viață a destinațiilor turistice presupune reacții de iritare și ostilitate ale localnicilor înainte de manifestarea acceptării turiștilor și a efectelor activității turistice

4. Consumul turistic:a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac și volatil d) se realizează numai la destinație.A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5.Etapele ciclului de viață a produsului turistic sunt următoarele:e) creștere, maturitate, declin și relansare;f) explorare, adaptare, dezvoltare, consolidare, stagnare, declin și

revitalizare;g) lansare, consolidare, declin și revitalizare;h) revitalizare, explorare, dezvoltare, declin.

6Definiți și dezvoltați conceptul de ”self catering”. Exemplificați.

Page 6: Grile Turism International

1. Care afirmație este adevărată:a) pachetul turistic este tangibil;b) pachetul turistic este perisabil;c) pachetul turistic nu este variabil;d) pachetul turistic înglobează doar elemente materiale.

2. CST oferă posibilitatea de a determina:a) contribuţia turismului la PIB, poziţionarea turismului în raport cu alte activităţi economice, investiţiile turistice;b) numărul de locuri de muncă generate într-o economie, încasările guvernamentale determinate de turism, cheltuielile turistice naţionale;c) impactul turismului asupra balanței comerciale, contribuția turismului la PIB;d) caracteristicile resurselor umane din industria turismului şi a călătoriilor, capitalul investit în acest sector.

3. Fluxurile turistice:e) sunt concentrate în țările în curs de dezvoltare;f) se măsoară în unități și indicatori fizici specifici;g) au caracter unilateral;sunt direct proporționale cu dimensiunea destinației.

4.Atunci când timpul liber este privit ca o compensare a dezavantajelor și a eforturilor generate de timpul de muncă, relația timp liber-timp de muncă este una de:a) compensare;b) neutralitate;c) întrepătrundere;d) alternativă.

5. Stadiul de dezvoltare a unei destinații turistice cu număr redus de turiști, cu comportament de vizitare neregulat este:a) de adaptare;b) de explorare;c) de consolidare;d) de dezvoltare.

Page 7: Grile Turism International

7. Explicați ce sunt lanțurile hoteliere integrate; dați un exemplu de astfel de lanț hotelier; menționați câteva caracteristici ale procesului de internaționalizare, specifice acestuia.