Grile ASMC (Analiza Strategic A a Mediului Concurential

7/31/2019 Grile ASMC (Analiza Strategic A a Mediului Concurential

1/30

ANALIZA STRATEGICA A MEDIULUI CONCURENTIAL

MANAGEMENT ANUL III

MULTIPLE CHOICE

1. Care sunt principalele tendinte ale economiei mondiale la inceputul mileniului II?a. Privatizarea si dezvoltarea sectorului particular

b. Aplicarea standardelor ISO 2000

c. Integrarea si fragmentarea

d. Implementarea noii ordini economice

e. Liberalizarea comertului

ANS: C

2. Care este denumirea temei (capitolului) 5 din manualul Analiza strategica a mediului concurential?

a. Caracteristici generale ale mediului de afaceri

b. Strategia firmei

c. Concurenta si avantajul competitiv

d. Modele de analiza a avantajului competitive. Aplicatie a analizei strategice in mediul concuretial

ANS: D

3. Care dintre autorii mai jos mentionati si care au elaborat lucrari de referinta in managementul strategic

nu este citat la bibliografie in manual?

a. Porter M.

b. Chandler A.D.

c. Grant M.N.

d. Prahalad si Hamel

e. Butler R.

ANS: E

4. Cine a afirmat Traim intr-o lume de organizatii!?

a. Porter M.

b. Platon

c. Grant M.N.

d. Mintzberg

e. Macchiavelli

ANS: D

5. Cine a afirmat organizatiile repretinta strategii umene complexe proiectate pentru a realiza anumite

obiective?a. Porter M., 1985

b. Argyris, 1960

c. Grant M.N., 1998

d. Mintzberg, 1989

e. Johnson, 1997

ANS: B

6. Conform abordarilor in alocarea resurselor, dupa Johnson, 1997, alocarea resurselor prin planificare

strategica este un procedeu adecvat si include 5 componente. Indicati componenta eronata:

1


2/30

a. Controlul pietei

b. Planurile de jos in sus

c. Reconcilierea

d. Operarea

e. Comunicarea

ANS: A

7. Care din urmatoarele forte ale diversitatii in internationalizare-globalizare este eronata?a. Operarea

b. Cultura

c. Economia

d. Geografia

e. Tehnologia

ANS: A

8. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la globalizare

a. strategiile firmelor conduc la exploatarea avantajelor competitive internationale

b. liberalizarea comertului

c. pozitia de monopol pe piata locala

d. miscarile de investitii si de capitaluri

e. fluctuatiile in rata de schimb

ANS: C

9. Dezvoltarea tranzactiilor multilaterale si a negocierilor internationale in comert si investitii impune ca

guvernele sa nu ia in considerare reguli privind:

a. standardele tehnice si de calitate

b. regimul de taxe

c. achizitiile guvernamentale

d. obligativitatea concedierilor de personal

e. subventiile interne

ANS: D

10.Integrareain economia mondiala presupune:

a. protejarea sectorului agricol, eliminarea tarifelor vamale, politici de respingere a investiti-

ilor straine directe, comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile

comerciale

b. retea mondiala de comert

c. comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale

d. politici de respingere a investitiilor straine directe

e. eliminarea tarifelor vamale

ANS: B

11. Fragmentarea in economia mondiala presupune:

a. firme multinationale

b. retea mondiala de comert

c. coordonarea deciziilor in institutii supranationale

d. comert exterior bazat pe acorduri bilaterale si unilateralism in politicile comerciale

e. interdependenta economica intre tari prin dezvoltarea investitiilor directe

ANS: D

2


3/30

12. Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind consensul social in noua ordine sociala din mile-

niul trei:

a. diminuarea importantei si rolului concurentei si stabilirea rolului primordial al factorului

uman

b. folosirea instrumentelor ce pot stimula cererea si oferta

c. folosirea instrumentelor fiscale si bancare

d. implicarea statului la nivel microeconomic prin sistemul de co-decizie si co-gestiune

e. cooperare si concentrare

ANS: A

13. Printre trasaturile esentiale ale economiei de piata nu face parte:

a. liberalismul economic, in care proprietatea privata este fundamentul acestuia

b. mediul concurential, care determina luarea deciziilor celor mai profitabile

c. profitul, care este mobilul riscului asumat de intreprinzator

d. eficienta economica, care este misiunea de baza a intreprinzatorulu

e. interventia negativa a organismelor guvernamentale

ANS: E

14. Din grupul tarilor in curs de dezvoltare nu fac parte:

a. tarile favorizate de industrializarea timpurieb. fostele tari coloniale

c. fostele tari comuniste

d. actualele tari comuniste

e. nici unul din grupurile de mai sus

ANS: A

15. Economia de tranzitie nu se caracterizeaza prin:

a. redefinirea rolului statului in economie

b. privatizarea

c. libera initiativa

d. controlul statului asupra preturilor

e. restructurare

ANS: D

16. Evolutia managementului strategic nu cuprinde una din urmatoarele faze:

a. planificarea financiara de baza

b. planificarea bazata pe previziunec. planificarea orientata extern

d. managementul strategic

e. managementul intuitiv

ANS: E

17. Planificarea orientata extern se realizeaza prin:a. utilizarea analizei mediului pentru a realiza o alocare statica a resurselor pe termen scurt si

mediu

b. constructia unor alternative strategice, ca rezultat al unei analize complete a pieteic. focalizare functionala, cu scopul asigurarii unui control operational

d. creearea viitorului prin dirijarea tuturor resurselor pentru obtinerea unui avantaj competi-

tional si flexibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare

e. utilizarea bugetelor anuale

ANS: B

3


4/30

18. Managementul strategic se realizeaza prin:

a. utilizarea bugetelor anuale

b. constructia unor alternative strategice, ca rezultat al unei analize complete a pietei

c. creearea viitorului prin dirijarea tuturor resurselor pentru obtinerea unui avantaj competi-

tional si flexibilizarea structurilor si a procedurilor de planificare

d. focalizarea functionala, cu scopul asigurarii unui control operational

e. utilizarea analizei mediului pentru a realiza o alocare statica a resurselor pe termen scurt si

mediu

ANS: C

19. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la saltul calitativ de la planificarea strategica la managemen-

tul strategic:

a. cresterea gradului de incertitudine in care opereaza la momentul actual organizatiile

b. cresterea gradului complexitate in care opereaza la momentul actual organizatiile

c. tendinta de globalizare a economiei

d. cresterea gradului de stabilitate in care opereaza la momentul actual organizatiile

e. cunoasterea amanuntita a culturii de organizatie

ANS: D

20. Una din urmatoarele afirmatii reprezinta resursele organizatiei in managementul strategic:

a. cercetare stiintifica si viteza in inovareb. motivarea personalului

c. valorile tangibile, intangibile si umane

d. eficienta in distributia produselor

e. capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie

ANS: C

21. Una din urmatoarele afirmatii nu reprezinta capabilitati ale organizatiei in managementul strategic:

a. valorile tangibile, intangibile si umane

b. cercetare stiintifica si viteza in inovare

c. eficienta in distributia produselord. capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie

e. motivarea personalului

ANS: A

22. Una din urmatoarele afirmatii nu reprezinta o faza din cadrul evolutiei misiunii in strategia manageri-

ala:

a. Misiunea neclara

b. Misiunea generalac. Misiunea specifica

d. Misiunea cu fixarea unor prioritati

e. Misiunea strategicaANS: E

23. Una din urmatoarele afirmatii nu este corecta privind obiectivele strategice:

a. reprezinta intentii specifice exprimate pe termen scurt cu privire la diferitele unitati opera-

tionale ale organizatiei, stari viitoare posibile si dorite ale acestora

b. sunt denumite tinte si reprezinta elemente cheie ale planurilor teoretice, fiind incorpo-

rate de obicei in cadrul unor planuri anuale

c. se face distinctia intre obiectivele oficiale, publice si cele operationale, ce orienteaza activ-

itatea firmei

4


5/30

d. pot fi clasificate dupa forma si tipul lor, dar si dupa marimile in care se exprima (finan-

ciare sau strategice)

e. reprezinta capacitatea de a promova permanente imbunatatiri ale procesului de productie

ANS: E

24. Din punct de vedere al factorului timp, obiectivele pot fi ierarhizate astfela. obiective strategice - pentru orizonturi strategice de peste 5 ani

b. obiective tactice - pentru orizonturi strategice de peste 3 ani

c. obiective operationale - pentru orizonturi strategice pe termen scurtd. toate cele de mai sus

e. numai a) si b)

ANS: D

25. Din punct de vedere al nivelului organizational, obiectivele pot fi ierarhizate astfel:

a. obiective ale organizatieib. obiective ale unitatilor strategice de afaceri

c. obiective functionale

d. toate cele de mai sus

e. numai a) si c)

ANS: D

26. In teoria manageriala, se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii, dintre care

unul nu este corect:

a. masurabilitate (sunt exprimate intr-o forma care sa permita cuantificarea performantelor)b. acceptabilitate (sunt conforme cu conditiile de mediu)

c. flexibilitate (in vederea fructificarii oportunitatilor si infruntarii amenintarilor)

d. motivabilitate (sa ofere o motivatie membrilor organizatiei in atingerea obiectivelor)

e. neclaritate (sunt exprimate astfel incat sa poata nu fi intelese de catre fiecare membru alorganizatiei)

ANS: E

27. In teoria manageriala, se considera ca obiectivele trebuie sa satisfaca un set de conditii, dintre care

unul nu este corect:

a. motivabilitate (sa ofere o motivatie membrilor organizatiei in atingerea obiectivelor)

b. nerealism (sa poata fi infaptuite numai in conditii de consum de resurse deficitare)

c. masurabilitate (sunt exprimate intr-o forma care sa permita cuantificarea performantelor)

d. claritate (sunt exprimate astfel incat sa poata fi intelese de catre fiecare membru al organi-zatiei)

e. acceptabilitate (sunt conforme cu conditiile de mediu)

ANS: B

28. Procesul strategic cuprinde urmatoarele etape:

a. analiza strategicab. alegerea strategica

c. implementarea strategiei

d. toate cele de mai suse. etapele mentionate nu se refera la procesul strategic

ANS: D

29. Care din urmatoarele modele nu se aplica la analiza mediului extern al organizatiei?

a. analiza STEP

5


6/30

b. modelul lui Kotler

c. analiza ciclului de viata al produsului

d. modelul Fahey si Naroyannan a macromediului

e. modelul Celor 5 forte a lui Porter

ANS: C

30.Care din urmatoarele activitati nu face parte din etapa alegerea strategica?a. identificarea optiunilor

b. evaluarea optiunilorc. analiza asteptarilor stakeholderilor

d. planificarea si alocarea resurselor

e. selectarea strategiei

ANS: D

31. Unul din urmatoarele concepte si modele nu se aplica la identificarea optiunilor strategice:a. modelul Ansoff

b. modelul strategiilor generice a lui Porter

c. teoria factorilor cheie de succes a lui Grant

d. spatiu strategic

e. matricea puterii a lui Wiartonley

ANS: E

32. Teoria rationalitatii ingradite se utilizeaza la:

a. selectarea strategieib. identificarea optiunilor

c. evaluarea optiunilor

d. analiza asteptarilor stakeholderilor

e. planificarea si alocarea resurselor

ANS: A

33. Matricele Boston Consulting Group BCG I si II se aplica la:a. structura organizationala

b. planificarea si alocarea resurselor

c. cultura organizationala si schimbarea strategica

d. identificarea optiunilor

e. analiza asteptarilor stakeholderilor

ANS: B

34. Implementarea strategiei ca etapa a procesului strategic nu cuprinde:

a. evaluarea optiunilor

b. planificarea si alocarea resurselor

c. cultura organizationala

d. schimbarea strategicae. structura organizationala

ANS: A

35. Una din urmatoarele afirmatii referitoare la concurenta nu este corecta:

a. inseamna competitie si rivalitate pe piata

b. presupune libertatea de actiune a firmelor de a produce si vinde produse si servicii la pre-

turi formate liber pe piata

c. este coordonata la nivel central

6


7/30

d. este benefica pentru cumparatori, clienti, beneficiari

e. stimuleaza sa se faca eforturi pentru a triumfa in confruntarea firmelor pe aceeasi piata

ANS: C

36. Procesul competitiei intre firme cuprinde mai multe etape, dintre care una este incolrecta:a. analiza pozitiei concurentialeb. analiza structurii concurentei

c. analiza contextului concurential

d. analiza contextului intern al organizatieie. analiza avantajului competitiv

ANS: D

37. Dintre etapele cuprinse in procesul competitiei fac parte:a. elaborarea strategiilor manageriale in mediul competitional

b. monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitionalc. schimbarea strategiilor manageriale in mediul competitional


e. numai a) si b)

ANS: D

38. Una din urmatoarele etape cuprinse in procesul competitiei nu este corecta:

a. elaborarea strategiilor manageriale in mediul stabil

b. monitorizarea si evaluarea strategiilor manageriale in mediul competitional

c. schimbarea strategiilor manageriale in mediul competitionald. analiza pozitiei concurentiale

e. analiza avantajului competitiv

ANS: A

39. Pozitia concurentiala a firmei se bazeaza pe evidentierea factorilor de succes ai firmei, care au un car-

acter relativ si dinamic, fiind in continua schimbare si adaptare la mediu. Numarul criteriilor dupa

care se evidentiaza acesti factori este:a. 9

b. 7

c. 5

d. 3

e. o multitudine

ANS: C

40. Dintre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei nu face parte:a. pozitia pe piata

b. pozitia firmei fata de costuri

c. imaginea firmei si factorul comercial

d. competentele umane

e. rentabilitatea si forta financiara

ANS: D

41.Dintre criteriile dupa care se evidentiaza pozitia concurentiala a firmei fac parte:

a. rentabilitatea si forta financiarab. competentele tehnice si tehnologice

c. pozitia firmei fata de costuri


7


8/30

e. numai a) si b)

ANS: D

42. Indicele partial de concentrare se utilizeaza la:

a. analiza structurii concurentei

b. analiza avantajului competitivc. evaluarea strategiilor in mediul competitional

d. analiza contextului concurential

e. analiza pozitiei concurentiale

ANS: A

43. Pentru determinarea structurii concurentei se utilizeaza:

a. indicele partial de concentrare

b. indicele HH (Herfindhal Hirschman)

c. indicele HT (Hall Tideman)d. toate cele de mai sus

e. numai indicele partial de concentrare

ANS: D

44. Analiza contextului se realizeaza prin aplicarea unuia sau a mai multor modele de analiza:a. modele grafice

b. modele matriciale

c. modele tabelar

d. toate cele de mai suse. nici unul

ANS: D

45. Concurenta este in esenta un regulator al pietei. Dintre functiile sale ca regulator nu face parte:

a. Functia de stimulare a productiei

b. Functia de stimulare a reducerii costurilor

c. Functia de nivelare a profiturilord. Functia de stimulare a reducerii preturilor

e. Functia de control

ANS: E

46. Concurenta se manifesta prin instrumentele sale: economice si extraeconomice. Dintre instrumentele

extraeconomice face parte:

a. discountul

b. vanzarea pe credit

c. vanzarea in rate

d. vanzarea la domiciliu

e. branding-ul

ANS: E

47. Concurenta imbraca mai multe forme, in functie de criteriile care caracterizeaza piata si in functie de

instrumentele folosite. Concurenta nu poate fi:

a. dirijata

b. pura si perfecta

c. imperfecta

d. loiala

e. neloiala

8


9/30

ANS: A

48. Dintre caracteristicile pietei cu concurenta pura si perfecta nu face parte:a. atomicitatea cererii si ofertei

b. neomogenitatea produsului

c. fluiditatea deplina

d. transparenta perfecta a pietei

e. mobilitatea perfecta

ANS: B

49. Concurenta in care firmele ofertante si consumatorii sunt capabili prin actiunile lor sa influenteze pre-tul produselor si serviciilor este:

a. pura

b. perfecta

c. imperfecta

d. loiala

e. neloiala

ANS: C

50. Dintre formele de manifestare a concurentei imperfecte nu face parte:

a. Concurenta neloiala

b. Concurenta oligopolista

c. Concurenta monopsonica

d. Concurenta de monopol

e. Concurenta monopolista

ANS: A

51. Concurenta monopsonica se caracterizeaza prin :

a. atomicitatea cererii si ofertei, omogenitatea produsului, fluiditatea deplina, transparenta

perfecta a pietei, mobilitatea perfecta a factorilor de productie

b. faptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatori

c. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a can-titatii vandute

d. aptul ca nici un producator nu controleaza piata si pretul, dar poate influenta deciziile priv-

itoare la productie si preturi

e. faptul ca produsele sunt diferentiate, avand particularitati si caracteristici care conduc la

determinarea pretului

ANS: B

52. Concurenta oligopolista se caracterizeaza prin :

a. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a can-

titatii vandute

b. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a can-titatii vandute

c. faptul ca produsele sunt diferentiate, avand particularitati si caracteristici care conduc la

determinarea pretului

d. aptul ca preturile si piata sunt influentate de cumparatori sau consumatorie. atomicitatea cererii si ofertei, omogenitatea produsului, fluiditatea deplina, transparenta

perfecta a pietei, mobilitatea perfecta a factorilor de productie

ANS: B

53. Concurenta neloiala se refera la:

9


10/30

a. producatorii si ofertantii sa fie capabili sa vanda toate produsele si serviciile pe care le pot

oferi la pretul pietei fara a-l influenta in mod hotarator

b. toti cumparatarii si consumatorii pot achizitiona tot ceea ce doresc si cat doresc la pretul

pietei pe care nu-l pot influenta in mod hotarator

c. utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice, in conditiile accesului liber

pe piata si in deplina cunoastere a mijloacelor de reglementare comerciala

d. aplicarea unor mijloace incorecte, de crestere artificiala a potentialului si a fortei de van-

zare a produselor si serviciilor

e. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a can-

titatii vandute

ANS: D

54. Concurenta loiala se refera la:

a. producatorii si ofertantii sa fie capabili sa vanda toate produsele si serviciile pe care le pot

oferi la pretul pietei fara a-l influenta in mod hotarator

b. toti cumparatarii si consumatorii pot achizitiona tot ceea ce doresc si cat doresc la pretul

pietei pe care nu-l pot influenta in mod hotarator

c. utilizarea libera de catre ofertanti a instrumentelor economice, in conditiile accesului liber

pe piata si in deplina cunoastere a mijloacelor de reglementare comerciala

d. aplicarea unor mijloace incorecte, de crestere artificiala a potentialului si a fortei de van-

zare a produselor si serviciilore. concentrarea ofertei la un singur producator care detine controlul pietei, a preturilor, a can-

titatii vandute

ANS: C

55. Dintre sursele externe de schimbare pentru obtinerea avantajului competitiv fac parte:

a. creativitate

b. schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor

c. innovatie

d. reconfigurarea firmei

e. rearanjarea lantului valorii

ANS: B

56.Dintre sursele interne de schimbare pentru obtinerea avantajului competitiv fac parte:

a. schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilor

b. schimbari ale preturilor

c. schimbari in nivelul tehnic si tehnologic

d. creativitatea si capabilitatea de inovare

e. capabilitatea de scanare a mediului si de obtinere a informatiilor

ANS: D

57. Dintre conditiile necesare obtinerii avantajului competitiv prin imitare de catre o firma nu face parte:

a. sa fie capabila sa identifice faptul ca rivalii poseda un avantaj competitivb. sa fie sigura ca investind in imitare poate obtine un profit superior

c. sa fie capabila sa faca o analiza diagnostic a strategiei rivalilor sai

d. sa fie in stare sa achizitioneze prin transfer resurse si capabilitati necesare

e. sa nu imite resurse si capabilitati ale competitorilor

ANS: E

58. Sursele avantajului competitiv bazat pe diferentiere sunt:a. promovarea a ceea ce este unic,

b. economia de scara

10


11/30

c. tehnologia de proces

d. utilizarea capacitatilor

e. eficienta reziduurilor.

ANS: A

59.Dintre avantajele economiei de scara face parte:a. reducerea costurilor

b. lipsa de diferentiere a produselor

c. lipsa de flexibilitated. probleme de coordonare si motivare

e. nu exista avantaje

ANS: A

60. Dintre factorii care nu contribuie la crearea unicitatii prin diferentiere fac parte:a. nivelul tehnologic incorporat in proiectare si productieb. lipsa activitatilor de marketing

c. caracteristicile si performantele produselor si serviciilor

d. procedurile care influenteaza conducerea fiecarei activitati

e. gradul de integrare pe verticala

ANS: B

61. Macromediul cuprinde:

a. clientii

b. concurentiic. furnizorii

d. organisme publice

e. factorii ecologici

ANS: E

62.Micromediul nu cuprinde:

a. clientiib. concurentii

c. furnizorii

d. organisme publice

e. factorii ecologici

ANS: E

63. Analiza mediului, dupa Kotler, poate fi realizata pe patru nivele, din care nu face parte:

a. mediul de sarcini

b. mediul comparativ

c. mediul competitiv

d. mediul public

e. macro-mediul

ANS: B

64. Modelul de analiza a mediului extern care trebuie inteles ca un sistem in care fiecare factor este in

conexiune si influenteaza alti factori este:

a. modelul Kotler

b. modelul STEP

c. modelul Fahey si Narayanan

d. modelul Celor 5 forte a lui Porter

11


12/30

e. modelul Analiza ciclului de viata a industriei

ANS: C

65. Modelul de analiza a mediului extern in care factorii de influenta majora asupra organizatiilorsunt

clasificati pe baza naturii influentei exercitate asupra organizatiei este

a. modelul Kotlerb. modelul STEP

c. modelul Fahey si Narayanan

d. modelul Celor 5 forte a lui Portere. modelul Analiza ciclului de viata a industriei

ANS: B

66.Modelul Fahey si Narayanan ofera un cadru de analiza, identificare, previziune si evaluare a

macro mediului. Analiza consta in parcurgerea a patru etape, dintre care nu face parte:

a. scanarea mediului pentru a detecta vectori de schimbareb. monitorizarea tendintei specifice a mediului si a eventualelor tipare de evolutie

c. previziunea directiilor viitoare de schimbare a macro-mediului

d. evaluarea schimbarilor curente si viitoare pentru determinarea implicatiilor asupra firmei

e. evaluarea elementelor ce definesc tehnologia actuala

ANS: E

67. Dintre cele 5 forte cuprinse in modelul lui Porter nu face parte:

a. puterea de negociere a furnizorilor

b. puterea de negociere a competitorilorc. puterea de negociere a cumparatorilor

d. nivelul rivalitatii

e. amenintarea produselor de substitutie

ANS: B

68.Dintre cele 5 forte cuprinse in modelul lui Porter nu face parte:

a. amenintarea produselor de substitutieb. amenintarea noilor intrati

c. puterea de negociere a cumparatorilor

d. puterea de negociere a furnizorilor

e. imbunatatirea competitivitatii pe piata

ANS: E

69. Nivelul rivalitatii,ca forta componenta a modelului celor 5 forte a lui Porter,caracterizeaza:

a. dependenta de gradul de importanta a resurselor oferiteb. importanta relativa a beneficiarului in ansamblul afacerii

c. raportul performanta-pret

d. intensitatea concurentei intr-o anumita industrie pentru ocuparea unui anumit segment de

piata

e. elasticitatea preturilor pentru fiecare produs in parte

ANS: D

70. Faza de maturitate din cadrul modelului Analiza ciclului de viata a industriei se caracterizeaza prin:a. penetrarea pe piata se accelereazab. tehnologia devine standardizata

c. preturile scad

d. piata da semne de saturatie si cresterea incetineste

12


13/30

e. produsele nu sunt cunoscute suficient

ANS: D

71.Modelul de analiza a grupurilor strategice consta in:a. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe pi-

ata pe langa aceste grupurib. segmentarea industriei in piete

c. identificarea atractivitatii fiecarei piete si a diferentelor privind factorii de success

d. previziunea comportamentului individual al firmelore. previziunea miscarilor strategice competitive ale firmelor

ANS: A

72. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul de analiza a industriei prin segmentare:a. identificarea grupurilor strategice si barierele care trebuie trecute pentru a patrunde pe pi-

ata pe langa aceste grupurib. segmentarea industriei in piete

c. identificarea atractivitatii fiecarei piete si a diferentelor privind factorii de success

d. previziunea comportamentului individual al firmelor

e. previziunea miscarilor strategice competitive ale firmelor

ANS: A

73. Dimensiunea strategica nu include intre acele variabile de decizie care fac afacerea distincta si pozi-

tioneaza firmele competitive in cadrul modelului de analiza a grupurilor strategice:

a. gama produselorb. canale de distributie

c. nivelul calitatii produselor

d. gradul de integrare pe orizontala

e. alegerea tehnologiilor

ANS: D

74.Analiza competitorului nu are ca scop:a. previziunea strategiilor viitoare ale rivalilor

b. previziunea reactiilor la initiativele strategice ale firmei

c. determinarea comportamentului rivalilor pentru a putea fi influentat in favoarea firmei

d. cunoasterea si intelegerea rivalilor, a strategiilor, tacticilor si reactiilor la miscarile pe piata

e. producerea si difuzarea cunostintelor despre piata

ANS: E

75.Dintre barierele care se pot constitui in calea amenintarii noilor intrati din modelul celor 5 forte a lui

Porter nu face parte una din urmatoarele categorii:

a. curba de invatare

b. curba experientei

c. politicile guvernamentale

d. identificarea industriilor atractive

e. diferentierea produselor

ANS: D

76.Una din urmatoarele afirmatii nu constituie etapa in segmentarea industriei dupa Grant:a. identificarea categoriilor si variabilelor de segmentare

b. construirea matricei segmentelor

c. evaluarea rezultantei intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi

13


14/30

d. analiza atractivitatii segmentelor

e. identificarea factorilor de succes in fiecare segment

ANS: C

77. Rezultanta intereselor unei varietati de grupuri sau indivizi este un element component aditional al

modelului:a. modelul Kotler

b. modelul STEP

c. modelul Fahey si Narayanand. modelul Celor 5 forte a lui Porter

e. modelul Analiza ciclului de viata a industriei

ANS: D

78.In cadrul oportunitatilor pentru diferentiere bazata pe preturi, intre caracteristicile produselor nu face parte:

a. performantab. nivelul pretului

c. localizarea geografica

d. marimea fizica

e. serviciile post vanzare

ANS: C

79. Observarea a ceea ce face si ceea ce spune rivalul se refera la una din urmatoarele directii de analiza si

previziune ale modelului de analiza a competitorului dupa Grant:

a. identificarea stratregiei curenteb. identificarea obiectivelor

c. identificarea prezumptiilor rivalilor

d. identificarea capabilitatilor rivalilor

e. prevederea comportamentului rivalilor

ANS: A

80. Resursele strategice se clasifica dupa continutul lor in:a. umane, materiale, financiareb. de productie, financiare, de personal

c. comeriale, de cercetare si de informatica

d. tangibile, financiare si fizice

e. materiale, financiare si de productie

ANS: A

81. Dintre resursele umane fac parte:

a. structura si cultura organizationala

b. cultura organizationala si puterea

c. comunicarea si abilitatile interactive

d. avantajul competitive. sistemul de management

ANS: C

82. In functie de calitatea competentelor, organizatia se poate afla intr-una din urmatoarele pozitii:a. avantaj competitional

b. paritate competitionala

c. dezavantaj competitional

d. numai a)

14


15/30

e. avantaj competitional, paritate competitionala si dezavantaj competitional

ANS: E

83. Dintre capabilitatile strategice nu fac parte:a. capabilitati multifuctionale

b. capabilitati aferente subiectivec. capabilitati functionale de baza

d. capabilitati specializate

e. capabilitati singulare

ANS: B

84. Competentele functionale sedefinesc prin:

a. utilizarea resurselor intr-un mod specific functiilor firmei

b. amplasarea geografica, capacitatea de productie, calitatea

c. selectia si evaluarea personaluluid. calitatea informatiilor

e. controlul resurselor financiare

ANS: A

85. O analiza eficienta a competentelor organizatiei se poate realiza pe baza a patru caracteristici grupatesub initialele V.R.I.O. , din care nu face parte:

a. valoare

b. raritate

c. informatied. inimitabilitate

e. organizatie

ANS: C

86. Legatura dintre competentele organizatiei si pozitia sa competitionala se analizeaza prin prisma modu-

lui in care activitatile organizatiei genereaza valoarea adaugata. Fundamentarea teoretica a acestei

legaturi se realizeaza prin analiza lantului valorii, model elaborat de:a. Johnson

b. Mintzberg

c. Porter

d. McKinsey

e. Hamel si Prahalad

ANS: C

87. Una dintre urmatoarele afirmatii nu se refera la modelul analiza lantului valorii a lui Porter:a. se bazeaza pe descompunerea procesului creator in sase tipuri de activitati

b. se utilizeaza la optimizarea alocarii resurselor in vederea crearii unui avantaj competitional

c. se bazeaza pe identificarea activitatii celei mai eficiente, in vederea concentrarii eforturilor

organizationale asupra acesteiad. activitatile unei organizatii sunt impartite in doua mari categorii: activitati primare si activ-

itati de sustinere (suport)

e. analizeaza legatura dintre competentele (resursele) organizatiei si pozitia sa competitionala

ANS: A

88.Una din componentele modelului de analiza a resurselor si capabilitatilor a lui Grant se refera la:

a. competente ce ofera organizatiei avantaje concurentiale pe piata

b. elementele de mediu extern ce pot aduce dezavantaje organizatiei

15


16/30

c. potentialul de resurse si capabilitati pentru sustinerea avantajului competitiv

d. elementele de mediu extern ce pot aduce avantaje organizatiei

e. competentele ce genereaza dezavantaje competitionale

ANS: C

89. Analiza SWOT este un model de analiza a:a. relatiei dintre mediul intern si mediul extern al organizatiei

b. unei noi abordari strategice a structurii organizationale

c. utilizarii resurselor intr-un mod specific functiilor firmeid. capacitatii de a afecta iesirile organizationale

e. structurii competitiei

ANS: A

90. Dintre elementele componente ale paradigmei culturii organizationale dupa Johnson nu fac parte:

a. mituri si istoriib. ritualuri si rutine

c. simboluri

d. structuri ale puterii

e. inovarea creativa

ANS: E

91. Mintzberg, 1979 propune o noua abordare strategica a structurii organizationalecare cuprinde 4 grupede parametrii. Una din urmatoarele afirmatii nu se refera la acesti parametrii:

a. pozitia individualab. superstructura

c. corelatiile laterale

d. criteriile de determinare a puterii

e. sistemul de luare a deciziilor

ANS: D

92. Matricea puterii stakeholderilor, dupa Winstey (1995), cuprinde 4 cadrane bazate pe doua coordonate(criteriul puterii si puterea operationala), dintre care nu face parte:

a. puterea intre indivizib. puterea lungimea bratului

c. puterea operationala

d. lipsa de putere

e. puterea intelegerii

ANS: A

93. Modelul Peteraf (1993) de analiza a avantajului competitiv se refera la 4 calitati care afecteaza acumu-

larea de resurse si limiteaza resursele superioare disponibile, dintre care una nu se refera la modelul ci-

tat:

a. sa fie rare

b. sa fie durabile

c. sa fie usor de substituit

d. sa nu fie usor de substituite. sa nu fie usor comercializate

ANS: C

94.Raritatea in contextul modelului Peteraf (1993) nu se refera la urmatoarea conditie:a. eterogenitatea

16


17/30

b. limite in competitie ex post

c. limite in competitie ex ante

d. mobilitatea imperfecta

e. mobilitatea perfecta

ANS: E

95. Mobilitatea imperfecta incontextul modelului Peteraf (1993) se refera la:

a. unele resurse sunt foarte valoroase in interiorul firmei si nu pot practic sa fie comercial-

izate, fie ca nu au valoare decat in cadrul firmei, fie ca valoarea este atat de mare ca nicinu i se poate fixa un pret

b. manunchiuri de resurse si capabilitati care sunt diferite intre firmele care opereaza in

aceeasi industrie

c. firmele cu resurse superioare care nu vor produce mai economic sau nu vor satisface mai

bine nevoile clientilor, deoarece acestea sunt limitate in oferta pe o perioada indelungata

sau nelimitat

d. faptul ca pentru a se mentine rare resursele trebuie sa fie greu de imitat de catre rivali si

greu de inlocuit cu produse de substitutie

e. numarul limitat de firme care concureaza pentru o resursa

ANS: A

96. In cadrul modelului Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv resursele nu pot fi balansate

prin:

a. alocarea resurselor

b. concentrarea resurselor

c. acumularea resurselor

d. resurse complementare

e. conservarea resurselor

ANS: A

97. In cadrul modelului Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv aranjamentele de tip out-

sourcing (servicii din afara) fac parte din:

a. alocarea resurselorb. concentrarea resurselor

c. acumularea resurselor

d. resurse complementare

e. conservarea resurselor

ANS: C

98. Abordarea Prahalad si Hamel de analiza a avantajului competitiv nu cuprinde:

a. strategia ca procedura de intindere

b. competitia ca o procedura de potrivire

c. levierul resurselor

d. portofoliul de competentee. competitia ca o colaborare

ANS: B

99. Modelul strategiilor generice de analiza a avantajului competitiv se asociaza lui:

a. Porter

b. Prahalad si Hamel

c. Peteraf d. Grant

e. Ansoff

17


18/30

ANS: A

100. Modelul factorilor de succes de analiza a avantajului competitiv a fost elaborat de:

a. Porter

b. Prahalad si Hamel

c. Peteraf

d. Grant

e. Ansoff

ANS: D

101. Modelul strategiilor generice a lui Porter (1980) nu genereaza alternativa stategica :

a. conservarea resurselor

b. strategia de lider prin cost

c. strategia focalizarii asupra costurilor

d. strategia diferentierii

e. strategia focalizarii asupra diferentierii

ANS: A

102. Dintre strategiile organizate in cele patru cadrane care compun modelul de analiza SPACE (Rowe,

Mason, Dickel, 1982) nu fac parte:a. strategii conservativeb. strategii agresive

c. strategii de diferentiere

d. strategii concurentiale

e. strategii defensive

ANS: C

103. Din cadrul modelului matricial a lui Ansoff (1965) nu face parte:

a. strategia de penetrare a pietei


c. strategia dezvoltarii de noi pieted. strategia dezvoltarii de noi produse

e. strategia diversificarii

ANS: B

104. Obtinerea unui avantaj competitiv prin reducerea costurilor sub cele ale concurentilor face parte din:

a. strategia de penetrare a pietei


c. strategia dezvoltarii de noi pieted. strategia dezvoltarii de noi produse

e. strategia diversificarii

ANS: B

105. Modelul marilor strategii a lui David (1989) utilizeaza doua coordonate:

a. pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei

b. atractivitatea pietei si pozitia competitionala

c. volumul vanzarilor si timpul

d. perspectivele pietei si competitivitatea

e. maturitatea activitatii si pozitia competitionala

ANS: A

18


19/30

106. Matricea ADL (Arthur D. Little, 1999) utilizeaza doua coordonate:

a. pozitia competitionala si viteza de crestere a pietei

b. atractivitatea pietei si pozitia competitionala

c. volumul vanzarilor si timpul

d. perspectivele pietei si competitivitatea

e. maturitatea activitatii si pozitia competitionala

ANS: D

107. Matricea ADL (Arthur D. Little) propune pentru analiza strategica o matrice cu doua dimensiuni:gradul de maturitate a activitatii si pozitia competitionala. Pozitia competitionala poate avea cinci vari-

ante, dintre care una este eronata:

a. pozitia dominanta, generata de o superioritate puternica, de un avantaj competitiv, deter-

minat de succesul strategiei bazate pe costuri sau pe diferentiere

b. pozitia puternica, este rezultatul succesului obtinut de pe urma strategiei aplicate pe ter-

men lung, situatie in care reactia concurentilor poate fi controlata

c. pozitia favorabila, in care o serie de capabilitati ii confera un oarecare avantaj fata de con-

curenta, iar altele o pozitie paritara

d. pozitia defavorabila, in care exista factori de succes, dar nu confera firmei un avantaj com-

petitiv

e. pozitia de succes, in care firma supravietuieste, neavand importanta pentru concurenti

ANS: E

108. Efectul experientei este una dintre coordonatele matricei:

a. General Electric - McKinsey

b. Boston Consulting Group (B.C.G.)

c. Royal Dutch - Shell

d. David

e. Arthur D. Little (A.D.L.)

ANS: B

109. Modelul dezvoltat B.C.G. poate fi utilizat pentru analiza situatiei strategice in care avantajul competi-

tional se pozitioneaza pe urmatoarele tipuri de industrii, dintre care unul este eronat:a. industrii fragmentate (independente)

b. industrii specializate

c. industrii in impas

d. industrii de succes

e. industrii de volum (anvergura)

ANS: D

110.Benchmarking-ul este:

a. un instrument de evaluare si dezvoltare a capabilitatilor strategice prin compararea perma-

nenta si detaliata a acestora cu cele ale altor firme care opereaza in aceeasi industrie sau pe

aceasi piatab. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse

c. un instrument utilizat pentru stabilirea tendintelor prin repetarea analizelor la anumite in-

tervale de timp

d. un model pentru evaluarea concurentei prin intocmirea de matrici pentru fiecare concurent

in parte pe o anumita piata

e. un instrument utilizat pentru mentinerea sau modificarea cotei de piata

ANS: A

111. Viteza cu care se erodeaza avantajul competitiv depinde de

19


20/30

a. abilitatea competitorilor de a provoca prin inovare sau imitareb. schimbari in cererea clientilor sau a beneficiarilorc. schimbari ale preturilord. capabilitatea de scanare a mediului si de obtinere a informatiilore. schimbari in nivelul tehnic si tehnologic

ANS: A

112. Pozitia competitionala in matricea Arthur D. Little (A.D.L.) poate avea cinci variante, din care una

este eronata. Indicati eroarea.

a. pozitia dominanta

b. pozitia puternica

c. pozitia favorabila

d. pozitia concurentiala

e. pozitia slaba

ANS: D

113. Johnson si Scholes (1988) au sugerat trei seturi de teste bazate pe criteriile:

a. adecvare; fezabilitate si metoda scorurilorb. adecvare; fezabilitate si acceptabilitate

c. adecvare; fezabilitate si arborele decizionald. adecvare; fezabilitate si planificarea scenariilor

e. adecvare; stabilirea logicii si acceptabilitate

ANS: B

114. Procesul de analiza a adecvarii consta in parcurgerea a doua etape:a. stabilirea logicii, rationamentului pentru fiecare optiune strategica si stabilirea

meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului strategicb. intelegerea bazelor si analizarea strategiei

c. considerarea profitului si a reactiilor stakeholderilor

d. considerarea riscului si a reactiilor stakeholderilor

e. considerarea profitului si a riscului

ANS: A

115. Fezabilitatea consta in:

a. stabilirea logicii, rationamentului pentru fiecare optiune strategica si stabilirea

meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului strategicb. masura in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia

c. intelegerea bazelor si analizarea strategiei

d. considerarea profitului si a reactiilor stakeholderilor

e. considerarea riscului si a reactiilor stakeholderilor

ANS: B

116. Acceptabilitatea strategiilor poate fi evaluata prin considerarea:

a. profitului, riscului si a reactiilor stakeholderilor

b. masurii in care firma are resursele si competentele necesare de a elabora strategia

c. intelegerii bazelor si analizarea strategiei

d. logicii, rationamentului pentru fiecare optiune strategicae. stabilirea meritelor relative a optiunilor prin scanarea acestora de-a lungul procesului

strategic

ANS: A

20


21/30

117. Masurarea riscului implementarii strategiei ofera o imagine asupra gradului de incertitudine a optiu-

nilor strategice. Aceasta se realizeaza prin:

a. analiza de senzitivitate "ce se intampla daca?"

b. analiza cost-beneficiu in urma aplicarii strategiei

c. analiza fluxului de numerar actualizat

d. determinarea valorii prezente nete a meritelor strategiei implementate

e. determinarea ratei profitului fata de capitalul angajat dupa implementarea strategiei

ANS: A

118. Analiza profitului se refera nu numai la marimea absoluta a acestuia sau a tendintei in viitor, ci ur-

mareste:

a. analiza de senzitivitate ce se intampla daca?"

b. ciclul de viata

c. pozitia pe piata

d. lantul valorii

e. rata profitului fata de capitalul angajat dupa implementarea strategiei

ANS: E

119. Rumelt (1995) sugereaza patru teste de evaluare a strategiilor proiectate, cu care se evalueaza unram-toarele caracteristici, dintre care una este eronata. Indicati eroarea.a. Consistenta

b. Consonanta

c. Acceptabilitatea

d. Avantajul competitiv

e. Fezabilitatea

ANS: C

120. Consistenta dupa Rumelt se caracterizeaza prin o serie de elemente, dintre care unul nu se refera la

consistenta. Indicati eroarea :

a. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma ac-

tioneazab. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf, atunci este necesar sa se

aleaga intre optiunea de a oferi produse specializate cu cost mare sau produse standard-

izate cu cost mic

c. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare,

tehnologie, productie si vanzari

d. relativ la mediul sau, firma trebuie sa aiba in vedere doua aspecte: trebuie sa se adapteze

mediului pentru ca produsele si serviciile sa creeze mai multa valoare decat consuma (cos-

turi) si trebuie sa concureze cu alte firme care, de asemenea, incearca sa se adapteze medi-

ului si sa prospere

e. determina daca valoarea creata este suficienta sau nu, daca este creata sa sustina cererea

pentru strategie pe termen lung

ANS: E

121.Consonanta dupa Rumelt se refera la

a. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma ac-

tioneaza

b. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf, atunci este necesar sa se


izate cu cost mic

c. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare,


21


22/30

d. crearea valorii sociale, la relatiile economice care caracterizeaza afacerea si determina

daca valoarea creata este suficienta sau nu, daca este creata sa sustina cererea pentru

strategie pe termen lung

e. relativ la mediul sau, firma trebuie sa aiba in vedere doua aspecte: trebuie sa se adapteze

mediului pentru ca produsele si serviciile sa creeze mai multa valoare decat consuma (cos-

turi) si trebuie sa concureze cu alte firme care, de asemenea, incearca sa se adapteze medi-

ului si sa prospere

ANS: D

122. Avantajul competitiv dupa Rumelt se refera la

a. arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin: aptitudini superioare;

resurse superioare si pozitie superioara

b. conditia de baza este ca strategia sa fie coerenta intr-un anumit context in care firma ac-

tioneaza

c. daca strategia prevede introducerea unei tehnologii de varf, atunci este necesar sa se


izate cu cost mic

d. lipsa unei vederi clare si consistente a managementului va crea conflicte intre proiectare,


ANS: A

123. La ce se refera eficienta din cadrul conceptului Cei 4 Epentru testarea strategiei ?

a. se refera la modul cum obiectivele strategice sunt atinse si masoara cel mai bun rezultat

pentru un nivel dat al resurselor si capabilitatilor sau cea mai scazuta utilizare a resurselor

si capabilitatilor pentru un anumit rezultat previzionat

b. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cu

scopurile strategice, cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficaci-

tatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat

c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze valoare pentru

bani, sa nu fie risipite

d. se refera la arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin: aptitudini

superioare; resurse superioare si pozitie superioara

e. capitalul investit in sustinerea strategiei, in crearea si multiplicarea avantajului competitivtrebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor

ANS: A

124. Ce reprezinta eficacitatea din cadrul conceptului Cei 4 Epentru testarea strategiei?





scopurile strategice, cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficaci-tatea strategiilor si a masurii in care avantajul competitiv a fost valorificat

c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze valoare pentrubani, sa nu fie risipite

d. se refera la arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin: aptitudinisuperioare; resurse superioare si pozitie superioara

e. capitalul investit in sustinerea strategiei, in crearea si multiplicarea avantajului competitiv

trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor

ANS: B

125. La ce se refera economia din cadrul conceptului Cei 4 Epentru testarea strategiei?

22


23/30





scopurile strategice, cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficaci-


c. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze valoare pentru


d. capitalul investit in sustinerea strategiei, in crearea si multiplicarea avantajului competitiv

trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilore. se refera la arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin: aptitudini


ANS: C

126. Ce rol are capitalul (equity) din cadrul conceptului Cei 4 Epentru testarea strategiei?




b. se refera la arta de a crea si exploata avantajele, de a le mentine si duplica prin: aptitudini


c. reprezinta masura in care obiectivele strategice sunt realizate. Comparatiile rezultatelor cuscopurile strategice, cu alternativele strategice si cu previziunile proiectate reflecta eficaci-


d. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze valoare pentrubani, sa nu fie risipite

e. capitalul investit in sustinerea strategiei, in crearea si multiplicarea avantajului competitiv

trebuie sa satisfaca cerintele si asteptarile investitorilor

ANS: E

127.Modelul PIMS are o serie de caracteristici enuntate mai jos, din care una este eronata. Indicati eroarea.

a. reprezinta o baza de date utilizata ca instrument de evaluare empirica a performantelor

asociate unei strategii

b. analizele isi propun sa explice diferentele de profitabilitate ce apar intre diferitele domeniide activitate

c. analizele isi propun sa gaseasca legatura intre marimea profitabilitatii si factorii de med

d. resursele si capabilitatile strategice trebuie utilizate astfel incat sa creeze valoare pentru


e. abordarea PIMS cauta sa evidentieze un set de principii calauzitoare, pornind de la experi-

enta colectiva a unui esantion diversificat de firme

ANS: D

128. Buzzell si Gale au stabilit 6 principii ce evidentiaza legatura strategie performanta. Dintre principiilede mai jos una este eronata. Indicati eroarea.

a. cel mai important factor de influenta a profitabilitatii il reprezinta calitatea produsuluicomparativ cu concurenta

b. cota de piata este corelata puternic cu profitabilitatea

c. o intensitate redusa a investitiilor afecteaza profitabilitatea

d. referitor la matricea B.C.G., multi caini si multe semne de intrebare genereaza nu-

merar, dar multe vaci de muls nu!

e. integrarea verticala este o strategie profitabila doar pentru anumite afaceri

ANS: C

23


24/30

129.Buzzell si Gale au stabilit 6 principii ce evidentiaza legatura strategie performanta. Dintre principiile de

mai jos una este eronata. Indicati eroarea

a. cel mai important factor de influenta a profitabilitatii il reprezinta calitatea produsului

comparativ cu concurenta

b. cota de piata este corelata puternic cu profitabilitatea

c. o intensitate inalta a investitiilor afecteaza profitabilitatea

d. integrarea verticala este o strategie profitabila doar pentru anumite afaceri

e. majoritatea factorilor strategici ce influenteaza hotarator coeficientul de rentabilitate a in-

vestitiilor nu influenteaza valoarea actiunilor pe termen lung

ANS: E

130. Problema cea mai dificila in Benchmarking este:a. de a stabili unitatile de masura a performantelor care sa permita compararea intre firmeb. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produsec. un model pentru evaluarea concurentei prin intocmirea de matrici pentru fiecare con-

curent in parte pe o anumita piatad. un instrument utilizat pentru mentinerea sau modificarea cotei de piatae. un instrument utilizat pentru obtinerea unui portofoliu echilibrat de produse

ANS: A

131.Benchmarking-ul consta in analizarea performantelor factorilor cheie ai succesului si asocierea unei baze

de comparatie care sa permita optimizarea activitatii prin parcurgerea a 5 etape, dintre care una este

eronata. Indicati eroarea.

a. identificarea factorilor cu influenta negativa asupra firmei

b. identificarea firmelor etalon in raport cu fiecare factor-cheie nu neaparat din domeniul

de activitate al organizatiei

c. colectarea si prelucrarea datelor

d. determinarea abaterii nivelului de performanta actual si definirea nivelului de performanta

dorite. definirea obiectivelor si planurilor de actiune

ANS: A

132. In aceasta etapa definirea obiectivelor si planurilor de actiune din Banchmarking se intocmeste un

tablou de bord ce cuprinde

a. factori cheie exprimati printr-unul sau mai multi indicatori relevanti

b. elemente obiectiv

c. elemente etalon

d. elemente obiectiv si elemente etalone. factori cheie exprimati printr-unul sau mai multi indicatori relevanti, elemente obiectiv si

elemente etalon

ANS: E

133. Una din etapele Benchmarking este identificarea factorilor cheie, in cadrul a cinci mari categorii. Unadintre cele enumerate este eronata. Indicati eroarea.

a. pozitia pe piata

b. costurile asociate diferitelor functii ale organizatiei

c. imaginea si pozitia comercialad. competentele manageriale

e. performantele financiare

ANS: D

24


25/30

134. Una din etapele Benchmarking este identificarea factorilor cheie, in cadrul a cinci mari cate-

gorii. Una dintre cele enumerate este eronata. Indicati eroarea.a. pozitia pe piata

b. beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei

c. imaginea si pozitia comerciala

d. competentele tehnice si tehnologice

e. performantele financiare

ANS: B

135. Una dintre categoriile enuntate mai jos face parte din este etapa benchmarking denumita identifi-

carea factorilor cheie:a. pozitia pe piata

b. beneficiile asociate diferitelor functii ale organizatiei

c. imaginea managerilor si actionarilor

d. competentele personalului

e. performantele bancare

ANS: A

136. O definitie mai completa a schimbarii este:

a. schimbarea este un proces caracteristic si continuub. schimbarea este un proces care poate fi planificat sau neplanificat

c. schimbarea este un proces care poate determina alta schimbare sau un lant de schimbari

d. schimbarea este un proces caracteristic si continuu, care poate fi planificat sau neplanificat

e. schimbarea este un proces caracteristic si continuu, care poate fi planificat sau neplanificat

si care poate determina alta schimbare sau un lant de schimbari

ANS: E

137. Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate, fiind caracterizata prin:

a. stress

b. flexibilitate

c. consum de timp si bani

d. ingrijorare

e. iritare

ANS: B

138. Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate, fiind caracterizata prin o serie de atribute dintre care

unul este eronat. Indicati eroarea.

a. Dinamism

b. Flexibilitate

c. Incertitudine

d. Activitate

e. Motivatie

ANS: C

139. Schimbarea poate fi perceputa ca o oportunitate, fiind caracterizata prin

a. Stimulareb. Ingrijorare

c. Iritare

d. Incertitudine

e. Esec

ANS: A

25


26/30

140. Schimbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de

a. ingrijorare

b. dinamism

c. flexibilitate

d. activitate

e. motivatie

ANS: A

141. Schimbarea poate fi perceputa ca o amenintare caracterizata de:

a. Dinamism

b. Flexibilitate

c. Activitate

d. Incertitudine

e. Stimulare

ANS: D

142. Schimbarile pot fi provocate de mediul extern, care in general nu se afla sub controlul managerial.Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul extern!

a. structura concurentei si a pieteib. cererea pe piata

c. reducere de personal prin desfiintarea unor posturi si numirea unor persoane noi in con-

ducere

d. modificari in sistemul de finantare

e. inflatie si rata dobanzilor

ANS: C

143. Schimbarile pot fi provocate de mediul extern, care in general nu se afla sub controlul managerial.

Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt provocate de mediul extern!

a. structura concurentei si a pietei

b. cererea pe piata

c. modificari in sistemul de finantared. inflatie si rata dobanzilor

e. reorganizare interna a unor compartimente

ANS: E

144. Schimbarile pot fi provocate de mediul din interiorul intreprinderii, care se afla sub controlul manage-

rial, schimbarile fiind planificate. Dintre exemplele de mai jos identificati-le pe cale care nu sunt

provocate de mediul intern!

a. dezvoltarea unor produse sau activitati noib. modificari in sistemul de finantare, inflatie si rata dobanzilor

c. reorganizare interna a unor compartimente

d. reducere de personal prin desfiintarea unor posturie. introducerea unui sistem nou de instruire sau de evaluare a personalului

ANS: B

145. Pettigrew si Whipp (1993) au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul schim-barii sa aiba un succes competitiv. Dintre factorii enumerati unul este eronat. Indentificati

eroarea!a. Incoerenta

b. Mediul

26


27/30

c. Conducerea schimbarii

d. Corelarea schimbariistrategice cu schimbarea operationala

e. Incoerenta resursele umane ca active si pasive

ANS: A

146. Pettigrew si Whipp (1993) au identificat cinci factori de baza pentru ca managementul schimbarii saaiba un succes competitiv. Dintre factorii enumerati unul este eronat. Indentificati eroarea!

a. Coerenta

b. Mediulc. Conducerea schimbarii

d. Necorelarea schimbariistrategice cu schimbarea operationala

e. Resursele umane ca active si pasive

ANS: D

147. O strategie trebuie sa se caracterizeze prin: consistenta, prin adaptarea raspunsului firmei la mediu;prin avantaj, prin oferirea unui avantaj competitiv mentinut pe termen lung si prin fezabilitate, adica sa

nu creeze probleme de nerezolvat. Afirmatia se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pet-

tigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv:

a. Coerenta

b. Mediul

c. Conducerea schimbarii

d. Corelarea schimbariistrategice cu schimbarea operationala

e. Resursele umane ca active si pasive

ANS: A

148. In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau se considera patru aspecte:

evaluarea combina analiza, judecata si actiunea; procesul este insotit de logica dominanta a industriei;

recunoasterea faptului ca mediul influenteaza intreaga organizatie si analiza, judecata si actiunea re-flecta starea de ordine indusa de planificare. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de

baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes

competitiv:

a. coerentab. mediul

c. conducerea schimbarii

d. corelarea schimbariistrategice cu schimbarea operationala

e. resursele umane ca active si pasive

ANS: B

149. In scopul aprecierii modului in care firma reuseste sa inteleaga mediul sau (Pettigrew si

Whipp,1993) se considera patru aspecte, dintre care unul este eronat. Indicati eroarea.

a. evaluarea combina analiza, judecata si actiunea

b. procesul este insotit de logica dominanta a industriei

c. recunoasterea faptului ca mediul influenteaza intreaga organizatied. analiza, judecata si actiunea reflecta starea de ordine indusa de planificare

e. nu sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea schimbarii

ANS: E

150.Nu sunt reguli universale in ceea ce priveste conducerea schimbarii. In functie de circumstante liderul

schimbarii este ales de cei care decid schimbarea, iar deciziile acestuia sunt ingradite de mediu. Con-

ducerea schimbarii inseamna corelarea actiunilor oamenilor de la toate nivelele firmei. Aspecteleprezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca

managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv:

27


28/30

a. coerenta

b. mediul




ANS: C

151. Procesul de integrare a schimbarii operationale in schimbarea strategica are nu numai un caracter deintentie, ci si de obligatie. Intentiile sunt transformate in timp si implementate. Efectul cumulativ al

implementarii actiunilor separate poate fi extrem de puternic si poate conduce la un nou context pentru

o optiune strategica viitoare. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati

de Pettigrew si Whipp (1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv:

a. coerenta

b. mediul




ANS: D

152. Managementul resurselor umane se refera la setul intreg de cunostinte, aptitudini si atitudini cu care

firma concureaza. Schimbarea implica un proces indelungat de invatare si o spirala in dezvoltare a cre-

atiei. Aspectele prezentate se refera la unul dintre factorii de baza identificati de Pettigrew si Whipp

(1993) pentru ca managementul schimbarii sa aiba un succes competitiv:

a. coerenta

b. mediul




ANS: E

153. Unul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate schimbariieste analiza campului de forte descris initial de Kurt Lewin (1951). Cele doua categorii de forte sunt:

forte care favorizeaza schimbarea si forte care se opun schimbarii. Daca schimbarea consta in pene-

trarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai jos indentificati forte care favorizeaza

schimbarea:

a. managementul firmei

b. familiile salariatilor din vanzari

c. managementul competitiei

d. actionarii competitiei

e. comunitatea din noul segment de piata

ANS: A

154. Unul dintre cele mai utile instrumente in determinarea celor doua grupuri de forte atasate schimbarii

este analiza campului de forte descris initial de Kurt Lewin (1951). Cele doua categorii de forte sunt:

forte care favorizeaza schimbarea si forte care se opun schimbarii. Daca schimbarea consta in pene-

trarea unui segment nou de piata dintre fortele enumerate mai jos indentificati forte care se opun

schimbarii:

a. managementul firmei

b. salariatii din vanzari

c. managementul si actionarii competitiei

d. furnizorii

e. media

28


29/30

ANS: C

155. Dintre urmatoarele faze ale procesului de schimbare identificati cele care sunt specifice modelului SIS:

a. starea viitoare, starea actuala si implementare

b. starea viitoare, starea actuala si starea de tranzitie

c. diagnosticare, proiectare si implementare

d. diagnosticare, proiectare si starea de tranzitie

e. starea actuala, diagnosticare, si implementare

ANS: C

156. Dintre urmatoarele faze ale procesului de schimbare identificati cele care sunt specifice modeluluiOD:

a. starea viitoare, starea actuala si implementare

b. starea viitoare, starea actuala si starea de tranzitie

c. diagnosticare, proiectare si implementare

d. diagnosticare, proiectare si starea de tranzitie

e. starea actuala, diagnosticare, si implementare

ANS: B

157. Care din urmatoarele trasaturi ale abordarii strategiei dezvoltarii organizationale (OD) este eronata?a. este o abordare de ansamblu, sustinuta pe termen mediu si lung, este multi-metodologica si

are in vedere corelarea schimbarii interne cu cea de mediu

b. se bazeaza pe rezultatele si metodologia stiintei comportamentale, impreuna cu teoria or-

ganizationala, psihologia, sociologia, antropologia si stiinta politica pentru intelegerea

functionarii organizatiei si a cailor prin care poate fi transfor-mata cu eficacitate

c. este orientata spre proces si mai putin spre obiectiv, avand in vedere faptul ca obiectivele

fixate in cadrul schimbarii pot fi realizate numai printr-un anumit proces

d. presupune existenta unui facilitator care sa provina din afara sistemului in care are loc

schimbarea si sa aiba cunostinte, abilitati si experienta in domeniul schimbarii

e. nu este participativa, intrucat nu ofera retete sau formule si se bazeaza pe procese de-

cizionale colective, pe consens in elaborarea misiunii, scopurilor si valorilor org

ANS: E

158. Intre strategia SIS si strategia OD sunt diferente. Principala diferenta este:

a. SIS se aplica in situatii definite, iar OD in schimbari complexe, nedefinite

b. SIS presupune munca in echipa, ideea de proiect si definirea sponsorului proiectului

c. OD este conditionata de existenta unor aspecte conflictuale

d. OD se caracterizeaza prin ambiguitate

e. OD se caracterizeaza prin inexistenta unei solutii unice

ANS: A

159. In definirea restructurarii intervin o serie de afirmatii, dintre care una este eronata. Indentificati eroarea.

a. restructurarea defineste constrangerile sub care opereaza organizatia si solutiile pentru o

mai buna performanta

b. restructurarea poate fi interpretata ca o provocare la schimbarea structurii organizatiei in

scopul relaxarii constrangerilor

c. restructurarea este un proces al certitudinii si implica costuri mici pentru a avea efecte

pozitive

d. restructurarea este un proces al incertitudinii si implica costuri serioase pentru a avea

efecte pozitive

e. restructurarea poate fi interpretata ca o provocare la schimbarea culturii organizatiei in

scopul relaxarii constrangerilor

29


30/30

ANS: C

160. Exemple de schimbari in Romania sunt: retehnologizarea si inovatia tehnica; introducerea noilor

tehnologii si a sistemelor de control managerial; dezvoltarea mediului de piata a capitalului; schim-

barea mentalitatii, a climatului productiv, a culturii prin managementul strategic al resurselor umane.

Aceste schimbari fac parte din:

a. restructurarea economiei Romanieib. banchmarking

c. matricea B.C.G.d. modelul PIMS

ANS: A

Grile ASMC (Analiza Strategic A a Mediului Concurential

Documents

Transcript of Grile ASMC (Analiza Strategic A a Mediului Concurential