1. Printre activitatile ce nu fac obiectul procesului de amenajare turistica a teritoriului se numara si: a. protejarea mediului ambiantb. organizarea stiintifica a teritoriuluic. organizarea stiintifica a vietii in colectivitatile umaned. conservarea resurselor naturale2. tipologia localizarilor turistice in functie de caracteristicile dimensiunile si raspandirea in teritoriu a resurselor este urmatoarea:a. complexe, plurivoce, polifunctionaleb. punctiforme, izolate, complexec. simple, complexe, multipled. univoce, plurivoce si echivoce3. localizarea turistica indepartata de piata cumparatorului presupunea. integrarea amenajarilor turistice la contextul global al zoneib. amenajarea statiunilor la locul materiei prime adica al resurselor turisticec. amplasarea amenajarilor in zonele cu nivel de dezvoltare economico-social mai ridicatd. realizarea unor amenajari complexe4. unitatea de baza a activitatii turistice este reprezentata de:a. complexul turisticb. punctul turisticc. pavilionul turisticd. clubul turistic5. In scopul evitarii fenomenului de respingere si realizarii unor localizari turistice rationale si eficiente este necesara dezvoltarea unor relaii de interconditionare intre sistemul de organizare a vietii populatiei permanente si cel destinat satisfacerii nevoilor turistilor. Aceste actiuni sunt specifice principiuluia. Interdependentei retelelorb. Corelarii activitatii principale cu receptia secundarac. Structurilor evolutived. Functionalitatii optime a intregului sistem de retele6. In cazul statiunilor balneare realizarea unor dotari complexe care sa asigure caracterul permanent al statiunii poarta numele de a. formula totul sub acelasi acoperisb. urbanizarec. microurbanizared. localizare izolata7. localizarile turistice specifice amenajarilor montane si situate dincolo de limita asezarilor umane se numesca. liniareb. perifericec. terminaled. circulare8. in zona tampon a unui parc national este permisa desfasurarea unor activitati de a. de pescuitb. industrialec. economiced. pastorale9. procesul complex si dinamic de organizare stiintifica a spatiului turistic luand in considerare relatiile dintre mediu si colectivitatile umane precum si toti factorii care influenteaza aceste relatii poarta numele de a. amenajarea teritoriuluib. spatiu amenajatc. amenajarea turistica a teritoriuluid. urbanism10. clientela statiunilor montane se incadreaza in grupa de varstaa. adultib. tineric. a III-ad. 40-60 de ani11. Din punctul de vedere al originalitatii si/sau al unicitatii resurselor turistice acestea se clasifica in a. Naturale si artificialeb. Unice, de creatie-originale si atractivec. Concentrate si dispersated. Simple si complexe12. Printre elementele componente ale zestrei turistice a unei statiuni nu se regasesc si celea. Functionaleb. Recreativec. De cazared. Umane13. aria teritoriala in care trasaturile dominante ale vietii economice si sociale sunt marcate de activitatea turistica defineste:a. Regiunea turisticab. Arealul turisticc. Zona turisticad. Teritoriul turistic14. Elaborarea unor norme si standarde referitoare la dimensiunile optime ale unei statiuni si ale elementelor constitutive ale acesteia este o metoda care face parte din categoria:a. Tehnicilor standardizate de amenajareb. Standardelor de calitate ale statiunilor turisticec. Tehnicilor cartograficed. Tehnicilor speciale de dimensionare si amplasare in teritoriu a obiectivelor turistice15. Functiile parcurilor nationale sunta. Stiintifica si educativab. Turistica si stiintificac. Educativa si de instruired. De cunoastere si de instruire16. Din pct de vedere al veniturilor clientela statiunilor montane detine resurse financiarea. Sub medieb. Peste mediec. Scazuted. Foarte ridicate17. Elementul cel mai important pentru o zona turistica reprezentand in plan teritorial punctul fix in functie de care se orienteaza atat turistul cat si celelalte componente ale echipamentelor statiunii poarta numele de a. Punct turistic b. Resedintac. Centru balneard. Parc de distractii18. Printre destinatiile litoralului cu o influenta majora asupra echilibrului ecologic al acestei zone nu se regasestea. Dezvoltarea implantarilor nucleareb. Dezvoltarea turismului de masac. Dezvoltarea intensa a agriculturiid. Afirmarea urbanismului19. In randul particularitatilor turismului de weekend nu se numaraa. Calatoria cu familiab. Distantele medii de deplasarec. Padurile ca destinatie turistica preferatad. Durata scurta de deplasare20. Categoriile de orase care decurg din criteriul de clasificare numit configuratia oraselor sunt urmatoarelea. Cu forma circulara si rectilinieb. Cu forma rectangulara neregulata si amfiteatruc. Satelit si univoced. Cu forma de amfiteatru si de cerc21. Contributii mai importante la teoria amenajarii turistice au adus reprezentantii scoliia. Francezeb. Polonezec. Germaned. Americane22. Localizarile echivoce sunt reprezentative pentru ariile de turisma. Relativ izolateb. Din interioriul ariilor protejatec. Din preajma marilor aglomerari urbaned. Caracterizate printr-o expansiune a tertiarului23. Statiunea eforie sud se incadreaza in tipul de amenajare de litoral numita. Punctiformb. Perifericc. Amfiteatrud. Integrarea intr-un centru locuit24. Printre premisele care nu stau la baza principiului flexibilitatii se numaraa. Niciodata nu se construieste la capacitate maximab. Integrarea fluxurilor turistice cu populatia statiunilorc. Aparitia unor modificari semnificative ale cererii turisticed. Reducerea fgradului de atractivitate al resursei principale25. In functie de configuratia zonelor si cerintele urbanizarii se pot delimita urmatoarele solutii de amplasare a echipamentelor in cazul zonelor balneare:a. Radiala, circulara, amfiteatrub. Tabla de sah, panza de paianjen, radiocentricac. Liniare terminale, de contactd. Urbanizari, localizari izolate, tabla de sah26. In cazul organizarii zonelor preorasenesti una din principalele probleme de care trebuie sa se tina seama este:a. Structura bazei tehnico-materialeb. Accesul la zonac. Delimitarea ariei teritorialed. Cunoasterea potentialului turistic al zonei27. Printre criteriile de selectie a zonelor turistice nu se numara sia. Bogatia cultural-istoricab. Infrastructura generala si echipamentele de cultura si odihnac. Specificul unitatilor de alimentatied. Protejarea mediului28. In randul zonelor componente ale unui parc national nu se gaseste ceaa. Salbaticab. Tamponc. Perifericad. Liniara29. Printre caracteristicile unui sistem socio-spatial nu se regasestea. Cuprinde un set de elemente de natura diferitab. Presupune existenta unui mediu ambiant si a unei relatii de interactiune intre aceasta si spatiul amenajatc. Are un component dinamicd. Nu isi schimba structura elementelor componente30. Notiunea de amenajare turistica a inceput sa fie utilizata incepand cu aniia. 60b. 80c. 70d. 9031. Orasele cu functie comerciala erau amplasatea. La intersectia unor cai importante de circulatieb. In zonele cu vizibilitate marec. In apropierea resurselor turisticed. In zonele cu resurse valoroase ale subsolului32. Elementul de referinta in dimensionarea si localizarea amenajarilor zonelor balneare il constituiea. Factorii naturali de cura b. Regimul eolianc. Precipitatiiled. Suprafata posibil de amenajat33. In cazul principiului eficientei directe aceasta apartinea. Efectului prezentei turismului asupra economiei localeb. Fiecarui obiectiv turistic in partec. Angajatilor in turismd. Structurilor evolutive34. Una din particularitatile turismului de weekend este urmatoarea:a. Distantele de deplasare sunt lungib. Durata de deplasare este marec. Calatoria este efectuata numai de persoanle adulted. Calatoria se face impreuna cu familia35. Tratamentul medical aplicat unui bolnav care consta in bai, regim alimentar, odihna se numeste a. Talascopicb. Balneoterapiec. Cura balnearad. Relaxare36. Unitatea de baza a activitatii de amenajare turistica este reprezentata dea. Regiunea turistica b. Punctul turisticc. Pavilionul turisticd. Clubul turistic37. Punctul fix in plan teritorial in functie de care se orienteaza atat turistul cat si celelalte compoente ale echipamentelor statiunii poarta numele dea. Punct turistic b. Resedintac. Centru balneard. Parc de distractii38. Una din caracteristicile clientelei statiunilor balneare este reprezentata dea. Incadrarea in grupa de varsta adultib. Fidelitateac. Durata scazuta a sejuruluid. Posibilitatea efectuarii tratamentului doar intr-o anumita perioada a anului39. Orasele cu functie militara erau amplasatea. In apropierea unei surse de apab. In zone cu vizibilitate redusac. In imediata vecinatate a unui masiv montand. Deasupra localitatilor resedinte de judet40. Printre obiectivele principale ale politicii privind amenajarea turistica in romania se numara sia. Pastrarea traditiilor specifice zonelor ruraleb. Conservarea si dezvoltarea mostenirii culturale si naturalec. Largirea ariei geografice de provenienta a turistilor strainid. Sporirea eficientei indirecte41. Principiul flexibilitatii mai poarta denumirea si de cel ala. Eficientei directe si indirecteb. Interdependentei retelelorc. Structurilor evolutived. Integrarii armonioase a resurselor economice in economia zonei42. Titlul de exceptie in amenajarea statiunilor balneare este reprezentat de a. Formula totul sub acelasi acoperisb. Urbanizaric. Microurbanizarid. Localizarile izolate43. Modelul cel mai evoluat al amenajarilor balneare este reprezentat de amplasarea echipamentelor sub forma dea. Amfiteatrub. Radialac. Rectilinied. Rombulara44. Pregatirea planului pentru amenajarea unei statiuni durabile cuprind printre altele sia. Promovarea turismului organizat b. Amenajarea unei gradini botanicec. Existenta unor servicii industriale care sa satisfaca diferitele nevoi ale turistilord. Asigurarea unui acces satisfacator pe plan local si regional45. Una din problemele prezente si urgente ale zonelor protejate se refera la a. Protejarea monumentelor naturiib. Crearea unor centre ale vizitatoruluic. Cunoasterea tipurilor de plante care sunt protejated. A sti cum sa faci fata unui numar ridicat de vizitatori ce cauta sa se destinda intr-un mediu natural46. Printre factorii ce influenteaza negativ calitatea mediului din zonele protejate se numara si strangerea de lemne pentru foc, actiune ce are drept efecta. Eroziunea potecilorb. Moartea animalelor salbatice de talie micac. Poluarea vizualad. Aparitia unor modificari in comportamentul animalelor47. In anul 1978, conform clasificarii Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii existau anumite categorii de arii protejate in numar de a. 10b. 5c. 6d. 748. In conformitate cu clasificarile actuale ale IUCN privind ariile protejate, categoria a II-a este cea de a. monument naturalb. parc nationalc. rezervatie naturala strictad. peisaj49. in zona tampon a unui parc national este permisa desfasurarea unor activitati a. de pescuitb. industrialec. economiced. pastorale50. doar in cateva parcuri nationale din lume este autorizata vanatoarea in scopula. satisfacerii nevoilor vizitatorilorb. reducerii efectivelor de specii care nu sunt ocrotitec. reducerii efectivelor de specii straine in zonad. cunoasterii comportamentului animalelor vanate in asemenea conditii51. serviciile de informare si intrepretare a mediului sunt localizate fata de ariile protejate a. in centrul acestorab. in zonele limitrofec. in parcul propriu-zisd. in interiorul lor dar la periferie52. Procesul de dezvoltare in principal economica intr-o anumita regiune sau unitate administrativ-teritoriala care determina o crestere a calitatii vietii la nivel local poarta numele de a. Dezvoltare urbanab. Dezvoltare localac. Planificare urbanad. Dezvoltare centralizata53. Printre caracteristicile unui sistem socio spatial nu se regasestea. Cuprinde un set de elemente de natura diferitab. Presupune existenta unui mediu ambiant si a unei relatii de interactiune intre acesta si spatiul amenajatc. Are un comportament dinamicd. Nu isi schimba structura54. Controlul comercial face parte din serviciile publice numitea. Ordine si siguranta publicab. Asistenta sociala sanatate evidenta populatieic. Infrastructura locuinte protectia mediuluid. Activitati comerciale, sprijinirea liberei initiative55. Unul dintre indicatorii calitativi minimali de definire a municipiului estea. Existenta a 5000 locuitorib. Prezenta unitatii de invatamant postlicealec. 10m2 de spatiu verde/locuitord. Prezenta unui agent economic international56. Planul de amenajare a teritoriului zonal se realizeaza in vederea solutionarii unor probleme specifice ale urmatoarelor categorii de teritoriia. Intercomunaleb. Nationalec. Internationaled. Comunale57. Iso 14000 reprezintaa. Sistemul de certificare a calitatii marfurilorb. Standardul de certificare a calitatii serviciilorc. Sistemul de management al mediuluid. Punctul terminus al activitatii de urbanism58. Preocuparile la nivel european cu privire la amenajarea teritoriului dateaza din aniia. 70b. 50c. 80d. 9059. Printre documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism nu se regasesca. Planurile de amenajare a teritoriuluib. Planurile de urbanismc. Regulamentele locale de urbanismd. Planul de dezvoltare locala60. Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in urmatoarea perioada de la data cererii acestuia:a. 45 de zileb. 30 de zilec. 60 de ziled. 50 de zile61. Pe baza criteriului vechime orasele romanesti se clasifica in urmatoarele categoriia. Orase capitala, specializate si metropolitaneb. Orase mici, mijlocii si maric. Orase antice, feudale, capitaliste si socialisted. Orase premedievale, medievale, renascentiste, industriale si moderne62. Elaborarea planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul a. Zonelor protejateb. Unui teritoriu cu o suprafata de 100km2 c. Unei zone defavorizated. Unui areal slab dezvoltat din punct de vedere economic63. Activitatea realizata de catre o colectivitate (locala, regionala, nationala sau europeana prin puterea de care aceasta dispune) sau incredintata de aceasta unui tert prin care contribuie la realizarea sau la punerea in valoare a unui bun public sau furnizarea unui serviciu necesar tuturor (existent sau nou) care nu poate fi realizat sau prestat doar prin regulile pietei poarta numele dea. Serviciu privatb. Bun publicc. Serviciu publicd. Administratie publica64. In zonele lipsite de orase pe o raza de 25-30km guvernul cu participarea administratiei publice locale va actiona in mod prioritar pentrua. Modernizarea unor localitati rurale cu rol de servire in zona de influentab. Trecerea localitatilor de la rangul 0 la rangul 1c. Atragerea in circuitul economic a unor noi poli de influentad. Modernizarea unitatilor teritorial-administrative situate la o distanta de maxim 50km de orasul principal al zonei65. Localitatile de rang II sunt a. Municipii de importanta judeteanab. Sate resedinta de comunac. Municipii de importanta nationalad. Orase66. Printre obiectivele principale ale amenajarii teritoriului nu se regaseste a. Dezvoltarea economica si sociala echilibratab. Imbunatatirea calitatii vietii oamenilorc. Coordonarea politicilor de amenajare a teritoriului intr-un ansamblu integratd. Utilizarea rationala a terenului67. Printre componentele dezvoltarii locale nu se regasesca. Cadrul legalb. Biodiversitatea mondialac. Obiectivele si strategia de dezvoltared. Resursele68. Printre documentatiile de amenajare a teritoriului nu se regaseste a. Regulamentul local de urbanismb. Planul de amenajare a teritoriului nationalc. Planul de amenajare a teritoriului zonald. Planul de amenajare a teritoriului judetean69. Certificatul de urbanism se elibereaza la cerereaa. Presedintilor de consilii judeteneb. Administratorilor bunurilor mobilec. Primarilord. Persoanelor fizice/juridice70. De catre cine se emite autorizatia de constructie si in ce perioada de la data inregistrarii cereriia. Primar 45 de zileb. Arhitectul sef 30 de zilec. Presedintele consiliului judetean 30 de ziled. Director directia de urbanism 45 de zile71. Printre obiectivele de baza ale dezvoltarii regionale durabile nu se regaseste a. Dezvoltarea economica continuab. Echilibrarea structurii spatiale metropolitane c. Imbunatatirea calitatii vietii la nivel urband. Pastrarea identitatii regionale72. Printre principiile care nu stau la baza dezvoltarii urbane se numara si cel al a. Legalitatiib. Descentralizariic. Eficientei directe si indirected. Dezvoltarii durabile73. Modalitatile de participare a cetatenilor la activitatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism sunt urmatoarelea. Chestionarul, interviul si informareab. Informarea si consultareac. Referendumul si consultaread. Participarea activa si pasiva74. Spatiul urban amenajat cu functii multiple in viata sociala si cu numeroase relatii cu exteriorul sau se numestea. Localitate ruralab. Spatiu amenajatc. Spatiu sociald. Oras75. Printre limitele dezvoltarii locale nu se regasestea. Interventiile directe ale statului sunt mai limitate datorita economiei de piatab. Sistemul legislativ limiteaza deseori initiativele localec. Deciziile locale nu pot fi depasite de planificari nationaled. Limitarea financiara a bugetelor locale76. Dezvoltarea locala nu se caracterizeaza prin a. Asocierea tuturor celor care participa la viata economica si sociala in vederea stabilirii proiectelorb. Difera de strategiile traditionale de dezvoltare prin accentuarea resurselor endogenec. Utilizarea resurselor exogene zonei abordated. Dependenta de rapiditatea cu care vor fi asigurate informarea si specializarea77. Trecerea localitatilor de la un rang la altul se facea. Prin legeb. Prin aprobarea consiliului localc. Prin respectarea unui nr minim de trei indicatori calitativid. Prin consultarea agentilor economici locali78. Printre institutiile care nu sunt implicate in politicile dezvoltare locala se numaraa. Statulb. Sindicatelec. Firmele de consultantad. Agentiile nationale de turism79. Localitatile de rang 1 sunt a. Sate componente ale comunelorb. Municipii de importanta nationalac. Municipii de importanta interjudeteanad. Orase cu 5000 loc80. La nivelul Consiliului Municipal functioneaza potrivit legii structuri specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului, conduse dea. Prefectb. Primarc. Presedintele consiliului locald. Arhitectul sef81. Printre modalitatile de impartasire a informatiei publlicului larg cu privire la amenajarea teritoriului si urbanism nu se numaraa. Ziarele b. Referendumulc. Conferinteled. Informatiile stradale82. Planul de amenajare a teritoriului national reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen a. Scurtb. Mediu si lungc. Lungd. Scurt si mediu83. Printre elementele cuprinse in certificatul de urbanism nu se regasesc informatii cu privire la regimul a. Juridic al imobiluluib. Economic al imobiluluic. Tehnic al imobiluluid. Conservator al imobilului84. Forma de asezare stabila populatiei in teritoriu alcatuind un nucleu de viata umana cu structuri si marimi variabile diferentiate in functie de specificul activitatilor de productie dominante ale locuitorilor, caracteristicile organizarii administrativ-teritoriale, numarul de locuri, caracterul fondului locuit, gradul de dotare social-culturala si de echipare tehnico edilitara poarta numele de a. Parteneriatb. Localitatec. Sat turisticd. Comuna resedinta de judet85. Planul de amenajare a teritoriului judetean se reactualizeaza la o perioada dea. 5-10 anib. 1-3 anic. 3-5 anid. 1-5 ani