Grigore UrecheGrigore Ureche

Letopiseţul Ţării Moldovei de când sLetopiseţul Ţării Moldovei de când s-au descălecat ţara şi de cursul anil-au descălecat ţara şi de cursul anilor şi de viaţa domnilor care scrie de or şi de viaţa domnilor care scrie de la Dragoş până la Aron-vodăla Dragoş până la Aron-vodă

In In Secolul al XVII-leaSecolul al XVII-lea

Apar :Apar :- cronici scrise în limba română in Moldova: - cronici scrise în limba română in Moldova: Letopiseţul Tarii MoldoveiLetopiseţul Tarii Moldovei de Grigore Ureche, de Grigore Ureche, continuat de Miron Costin şi Ion Neculce;continuat de Miron Costin şi Ion Neculce;- cronici in limba polonă, în versuri şi în - cronici in limba polonă, în versuri şi în proză, scrise de Miron Costin;proză, scrise de Miron Costin;- o istorie a moldovenilor scrisă de Miron - o istorie a moldovenilor scrisă de Miron Costin;Costin;- cronici anonime muntene;- cronici anonime muntene;- cronici de autor din Ţara Românească;- cronici de autor din Ţara Românească;

In In Secolul al XVII-leaSecolul al XVII-lea

Apar :Apar :- cronici scrise în limba română in Moldova: - cronici scrise în limba română in Moldova: Letopiseţul Tarii MoldoveiLetopiseţul Tarii Moldovei de Grigore Ureche, de Grigore Ureche, continuat de Miron Costin şi Ion Neculce;continuat de Miron Costin şi Ion Neculce;- cronici in limba polonă, în versuri şi în - cronici in limba polonă, în versuri şi în proză, scrise de Miron Costin;proză, scrise de Miron Costin;- o istorie a moldovenilor scrisă de Miron - o istorie a moldovenilor scrisă de Miron Costin;Costin;- cronici anonime muntene;- cronici anonime muntene;- cronici de autor din Ţara Românească;- cronici de autor din Ţara Românească;

Ideea originii românilor, apare la cronicari, Ideea originii românilor, apare la cronicari, dovedită şi prin latinitatea limbii. Activitatea dovedită şi prin latinitatea limbii. Activitatea şi scrierile marilor cronicari au determinat şi scrierile marilor cronicari au determinat apariţia unui specific românesc, cum ar fi apariţia unui specific românesc, cum ar fi elogiul adus Ţărilor Române pentru lupta elogiul adus Ţărilor Române pentru lupta împotriva expansiunii otomane sau împotriva expansiunii otomane sau argumentarea originii romane a populaţiei şi argumentarea originii romane a populaţiei şi a latinităţii limbii române. Activitatea a latinităţii limbii române. Activitatea cronicarilor ajunge la strălucire în secolele cronicarilor ajunge la strălucire în secolele XVII – XVIII în letopiseţeXVII – XVIII în letopiseţe..

Ideea originii românilor, apare la cronicari, Ideea originii românilor, apare la cronicari, dovedită şi prin latinitatea limbii. Activitatea dovedită şi prin latinitatea limbii. Activitatea şi scrierile marilor cronicari au determinat şi scrierile marilor cronicari au determinat apariţia unui specific românesc, cum ar fi apariţia unui specific românesc, cum ar fi elogiul adus Ţărilor Române pentru lupta elogiul adus Ţărilor Române pentru lupta împotriva expansiunii otomane sau împotriva expansiunii otomane sau argumentarea originii romane a populaţiei şi argumentarea originii romane a populaţiei şi a latinităţii limbii române. Activitatea a latinităţii limbii române. Activitatea cronicarilor ajunge la strălucire în secolele cronicarilor ajunge la strălucire în secolele XVII – XVIII în letopiseţeXVII – XVIII în letopiseţe..

Letopiseţul Letopiseţul

Letopiseţul se scrie la început în limbă Letopiseţul se scrie la început în limbă slavovă, apoi în limba română.slavovă, apoi în limba română.

Este cartea fundamentală a fiecărui popor, Este cartea fundamentală a fiecărui popor, pentru că textul său este însăşi pentru că textul său este însăşi transcrierea conştiinţei sale de sine.transcrierea conştiinţei sale de sine.

Este Este ““cap şi începăturăcap şi începătură”” a existenţei unei a existenţei unei colectivităţi în istorie.colectivităţi în istorie.

LetopiseţulLetopiseţul

Letopiseţul se scrie la început în limbă Letopiseţul se scrie la început în limbă slavovă, apoi în limba română.slavovă, apoi în limba română.

Este cartea fundamentală a fiecărui popor, Este cartea fundamentală a fiecărui popor, pentru că textul său este însăşi pentru că textul său este însăşi transcrierea conştiinţei sale de sine.transcrierea conştiinţei sale de sine.

Este Este ““cap şi începăturăcap şi începătură”” a existenţei unei a existenţei unei colectivităţi în istorie.colectivităţi în istorie.

Grigore UrecheGrigore Ureche

Cronicarul este fiu de mare boier, de la Cronicarul este fiu de mare boier, de la care mosteneste inclinatii spre cultura si care mosteneste inclinatii spre cultura si politica.politica. Era fiul lui Nestor Ureche, boier instruit Era fiul lui Nestor Ureche, boier instruit deţinând funcţii politice importante la deţinând funcţii politice importante la sfârşitul veacului al XVI-lea, în repetate sfârşitul veacului al XVI-lea, în repetate rânduri purtător de solii la Poarta rânduri purtător de solii la Poarta Otomană, mare vornic al Ţării de Jos pe Otomană, mare vornic al Ţării de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movilă.vremea domniei lui Eremia Movilă.

Grigore UrecheGrigore Ureche

Cronicarul Cronicarul este fiueste fiu dede mare boier, de la mare boier, de la care mostencare mostenesteeste inclininclinatii spre cultura si atii spre cultura si politica.politica. Era fiul lui Nestor Ureche, boier instruit Era fiul lui Nestor Ureche, boier instruit deţinând funcţii politice importante la deţinând funcţii politice importante la sfârşitul veacului al XVI-lea, în repetate sfârşitul veacului al XVI-lea, în repetate rânduri purtător de solii la Poarta rânduri purtător de solii la Poarta Otomană, mare vornic al Ţării de Jos pe Otomană, mare vornic al Ţării de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movilă.vremea domniei lui Eremia Movilă.

Grigore Ureche (aproximativ 1590-Grigore Ureche (aproximativ 1590-1647) e primul cronicar moldovean de 1647) e primul cronicar moldovean de seama, a cărui opera a infruntat seama, a cărui opera a infruntat timpurile, ajungând pâna la noi. timpurile, ajungând pâna la noi.

Cronicarul,bogat şi cult,iubitor de civilizaţie Cronicarul,bogat şi cult,iubitor de civilizaţie şi legi afirmă un spirit nou în scriere,fără să şi legi afirmă un spirit nou în scriere,fără să se emancipeze cu totul de interpretarea se emancipeze cu totul de interpretarea providenţialistă. Timpul povestit este providenţialistă. Timpul povestit este anterior duratei biografiei sale,ceea ce anterior duratei biografiei sale,ceea ce indică indică evocareaevocarea unei istorii la care n-a fost unei istorii la care n-a fost martor.martor.

Energia naraţiunii îl arată un raţional şi nu Energia naraţiunii îl arată un raţional şi nu un sentimental. un sentimental.

Cronicarul,bogat şi cult,iubitor de Cronicarul,bogat şi cult,iubitor de civilizaţie şi legi afirmă un spirit nou în civilizaţie şi legi afirmă un spirit nou în scriere,fără să se emancipeze cu totul de scriere,fără să se emancipeze cu totul de interpretarea providenţialistă. Timpul interpretarea providenţialistă. Timpul povestit este anterior duratei biografiei povestit este anterior duratei biografiei sale,ceea ce indică sale,ceea ce indică evocareaevocarea unei istorii unei istorii la care n-a fost martor.la care n-a fost martor.

Energia naraţiunii îl arată un raţional şi Energia naraţiunii îl arată un raţional şi nu un sentimental. nu un sentimental.

Cronicarul motivează scrierea acestui Cronicarul motivează scrierea acestui letopiseţ din simplul pretext "letopiseţ din simplul pretext "ca să nu se ca să nu se înece ...anii cei trecuţiînece ...anii cei trecuţi" şi să lase " şi să lase urmaşilor amănunte despre cele ce au fost urmaşilor amănunte despre cele ce au fost să se petreaca în anii de demult, dar şi din să se petreaca în anii de demult, dar şi din grija ca aceştia să nu rămână "grija ca aceştia să nu rămână "asemenea asemenea fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără minteminte". ".

Cronicarul motivează scriCronicarul motivează scriereaerea acestui acestui letopiseţ din simplul pretext "letopiseţ din simplul pretext "ca să nu se ca să nu se înece ...anii cei trecuţiînece ...anii cei trecuţi" şi " şi să lasesă lase urmaşilor amănunte despre urmaşilor amănunte despre cele ce au fostcele ce au fost să se petreaca în anii de să se petreaca în anii de demult,demult, dar şi dindar şi din grija ca aceştia să nu grija ca aceştia să nu rămână "rămână "asemenea asemenea fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără fiarelor şi dobitoacelor celor mute şi fără minteminte". ".

E de accentuat importanţa pe care o E de accentuat importanţa pe care o acordă cronicarul istoriei în trezirea şi acordă cronicarul istoriei în trezirea şi creşterea conştiinţei naţionale a poporului, creşterea conştiinţei naţionale a poporului, "Letopiseţul Ţării Moldovei" constituind "Letopiseţul Ţării Moldovei" constituind începutul istoriografiei în limba română.începutul istoriografiei în limba română.

El scrie El scrie împins de curiozitatea de a împins de curiozitatea de a ““ afla afla cap şi începătură moşilor, de unde au cap şi începătură moşilor, de unde au izvorît în această ţară şi s-au înmulţit.izvorît în această ţară şi s-au înmulţit.””

E de accentuat importanţa pe care o E de accentuat importanţa pe care o acordă cronicarul istoriei în trezirea şi acordă cronicarul istoriei în trezirea şi creşterea conştiinţei naţionale a creşterea conştiinţei naţionale a poporului, "Letopiseţul Ţării Moldovei" poporului, "Letopiseţul Ţării Moldovei" constituind începutul istoriografiei în limba constituind începutul istoriografiei în limba română.română.

El scrie El scrie împins de curiozitatea de a împins de curiozitatea de a ““ afla afla cap şi începătură moşilor, de unde au cap şi începătură moşilor, de unde au izvorît în această ţară şi s-au înmulţit.izvorît în această ţară şi s-au înmulţit.””

Problema esenţială pentru Grigore UrecheProblema esenţială pentru Grigore Ureche: : este neîndoielnic aceea de a-şi scrieste neîndoielnic aceea de a-şi scrie e cronica cronica în româneşte. în româneşte.

A scrie în limba vulgară şi nu în aceea cultă A scrie în limba vulgară şi nu în aceea cultă nu reprezintă pentru cronicar doar o inovaţie, nu reprezintă pentru cronicar doar o inovaţie, cu imense consecinţe de ordin practic, ci şi o cu imense consecinţe de ordin practic, ci şi o mare mare dificultate în sine. dificultate în sine.

Problema esenţială pentru Grigore UrecheProblema esenţială pentru Grigore Ureche: : este neîndoielnic aceea de a-şi scrieste neîndoielnic aceea de a-şi scrie e cronica în româneşte. cronica în româneşte.

A scrie în limba vulgară şi nu în aceea A scrie în limba vulgară şi nu în aceea cultă nu reprezintă pentru cronicar doar o cultă nu reprezintă pentru cronicar doar o inovaţie, cu imense consecinţe de ordin inovaţie, cu imense consecinţe de ordin practic, ci şi o mare practic, ci şi o mare dificultate în sine. dificultate în sine.

În cronica lui Ureche sunt cuprinse În cronica lui Ureche sunt cuprinse trăsăturile caracteristice, de început, ale trăsăturile caracteristice, de început, ale umanismului românesc. "Letopiseţul" umanismului românesc. "Letopiseţul" urmăreşte istoria unei ţări: succesiunea urmăreşte istoria unei ţări: succesiunea domnilor, destinele, gloria prin care a domnilor, destinele, gloria prin care a trecut un popor. trecut un popor.

În cronica lui Ureche sunt cuprinse În cronica lui Ureche sunt cuprinse trăsăturile caracteristice, de început, trăsăturile caracteristice, de început, ale umanismului românesc. ale umanismului românesc. "Letopiseţul" urmăreşte istoria unei "Letopiseţul" urmăreşte istoria unei ţări: succesiunea domnilor, destinele, ţări: succesiunea domnilor, destinele, gloria prin care a trecut un popor. gloria prin care a trecut un popor.

Inzestrat fiind cu darul de povestitor, G. Inzestrat fiind cu darul de povestitor, G. Ureche este Ureche este îîntemeiatorul portretisticii in ntemeiatorul portretisticii in literartura romliterartura româânnăă veche. In virtutea veche. In virtutea talentului sau, el selecteaza figurile talentului sau, el selecteaza figurile domnitorilor sau boierilor, le ierarhizeazdomnitorilor sau boierilor, le ierarhizeazăă, , le dle dăă contur propriu, pun contur propriu, punâând alnd alăături de turi de trtrăăssăăturile fizice si anecdote -insuturile fizice si anecdote -insuşşiri de iri de caracter definitorii.caracter definitorii.

Inzestrat fiind cu darul de povestitor, G. Inzestrat fiind cu darul de povestitor, G. Ureche este Ureche este îîntemeiatorul portretisticii in ntemeiatorul portretisticii in literartura romliterartura româânnăă veche. In virtutea talentului veche. In virtutea talentului sau, el selecteaza figurile domnitorilor sau sau, el selecteaza figurile domnitorilor sau boierilor, le ierarhizeazboierilor, le ierarhizeazăă, le d, le dăă contur propriu, contur propriu, punpunâând alnd alăături de trturi de trăăssăăturile fizice si anecdote turile fizice si anecdote -insu-insuşşiri de caracter definitorii.iri de caracter definitorii.

““Fost-au acest Stefan Voda om nu mare de statu, minios si degraba a varsa sînge nevinovat; de multe ori pe la ospete omora fara judeţu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu, si lucrul său il stiia a-l acoperi, si unde nu gîndiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însusi se vîrîia...”

““Fost-au acest Stefan Voda om nu mare de statu, minios si degraba a varsa sînge nevinovat; de multe ori pe la ospete omora fara judeţu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu, si lucrul său il stiia a-l acoperi, si unde nu gîndiai, acolo îl aflai. La lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însusi se vîrîia...”

““GrGriigore gore Ureche este, in ceea ce Ureche este, in ceea ce priveşte persoana lui, de o discreţie priveşte persoana lui, de o discreţie

plină de demnitateplină de demnitate; ;

Nicăieri în cuprinsul cronicii nu vorbeşte despre sine, Nicăieri în cuprinsul cronicii nu vorbeşte despre sine, nici chiar atunci când ar fi indreptăţit, când te-ai aştepta, nici chiar atunci când ar fi indreptăţit, când te-ai aştepta, când ai dori-o chiar. când ai dori-o chiar. Pretutindeni el se indentifică cu faptele povestite şi Pretutindeni el se indentifică cu faptele povestite şi nicăieri nu iese la iveală, nici chiar atunci când făptaşii nicăieri nu iese la iveală, nici chiar atunci când făptaşii sunt persoane care i-au stat aproape de suflet.sunt persoane care i-au stat aproape de suflet.””

Nicolae CaNicolae Carrtojan tojan

““GrGriigore gore Ureche este, in ceea ce Ureche este, in ceea ce priveşte persoana lui, de o discreţie priveşte persoana lui, de o discreţie

plină de demnitateplină de demnitate; ;

Nicăieri în cuprinsul cronicii nu vorbeşte despre Nicăieri în cuprinsul cronicii nu vorbeşte despre sine, nici chiar atunci când ar fi indreptăţit, când te-ai sine, nici chiar atunci când ar fi indreptăţit, când te-ai aştepta, când ai dori-o chiar. aştepta, când ai dori-o chiar. Pretutindeni el se indentifică cu faptele povestite şi Pretutindeni el se indentifică cu faptele povestite şi nicăieri nu iese la iveală, nici chiar atunci când făptaşii nicăieri nu iese la iveală, nici chiar atunci când făptaşii sunt persoane care i-au stat aproape de suflet.sunt persoane care i-au stat aproape de suflet.””

Nicolae CaNicolae Carrtojan tojan

“ “Notaţiile lui Grigore Ureche din Notaţiile lui Grigore Ureche din Letopiseţul Ţării Moldovei ...sunt atât Letopiseţul Ţării Moldovei ...sunt atât de agere în formularea lor laconică, de agere în formularea lor laconică, încât scriitorii de mai târziu care s-au încât scriitorii de mai târziu care s-au inspirat din opera lui n-au avut de inspirat din opera lui n-au avut de schimbat nimic şi n-au avut nevoie schimbat nimic şi n-au avut nevoie decât de puţine adaosuri.decât de puţine adaosuri.””

Al. PiruAl. Piru

“ “Notaţiile lui Grigore Ureche din Notaţiile lui Grigore Ureche din Letopiseţul Ţării Moldovei ...sunt Letopiseţul Ţării Moldovei ...sunt atât de agere în formularea lor atât de agere în formularea lor laconică, încât scriitorii de mai laconică, încât scriitorii de mai târziu care s-au inspirat din târziu care s-au inspirat din opera lui n-au avut de schimbat opera lui n-au avut de schimbat nimic şi n-au avut nevoie decât nimic şi n-au avut nevoie decât de puţine adaosuri.de puţine adaosuri.””

Al. PiruAl. Piru

““Letopiseţul lui Grigore Ureche este o Letopiseţul lui Grigore Ureche este o construcţie epică de tip linear, evoluând pe construcţie epică de tip linear, evoluând pe axa timpului istoric.axa timpului istoric.””

Elvira SorohanElvira Sorohan

““Letopiseţul lui Grigore Ureche este o Letopiseţul lui Grigore Ureche este o construcţie epică de tip linear, evoluând pe construcţie epică de tip linear, evoluând pe aa a axa timpului xa timpului istoric.istoric.””

Elvira SorohanElvira Sorohan

Originea romană a poporului şi Originea romană a poporului şi latinitatea limbii române:latinitatea limbii române:

““de la Râm ne tragem, şi cu ale lor cuvinte de la Râm ne tragem, şi cu ale lor cuvinte ni-s amestecateni-s amestecate””

““de la râmleni, ce le zic latini, pâine, ei zic de la râmleni, ce le zic latini, pâine, ei zic panis, carne, ei zic caro, găină, ei zic panis, carne, ei zic caro, găină, ei zic galena, muieria, mulier, fămeia, femina, galena, muieria, mulier, fămeia, femina, părinte, pater, al nostru, noster şi alte părinte, pater, al nostru, noster şi alte multe din limba latineascămulte din limba latinească””

pe aceste meleaguri “pe aceste meleaguri “au lăcuit ostile au lăcuit ostile Râmului şi au iernatu de multe oriRâmului şi au iernatu de multe ori”.”.

““de la Râm ne tragem, şi cu ale lor cuvinte de la Râm ne tragem, şi cu ale lor cuvinte ni-s amestecateni-s amestecate””

““de la râmleni, ce le zic latini, pâine, ei zic de la râmleni, ce le zic latini, pâine, ei zic panis, carne, ei zic caro, găină, ei zic panis, carne, ei zic caro, găină, ei zic galena, muieria, mulier, fămeia, femina, galena, muieria, mulier, fămeia, femina, părinte, pater, al nostru, noster şi alte părinte, pater, al nostru, noster şi alte multe din limba latineascămulte din limba latinească””

pe aceste meleaguri “pe aceste meleaguri “au lăcuit ostile au lăcuit ostile Râmului şi au iernatu de multe oriRâmului şi au iernatu de multe ori”.”.

Originea romană a poporului şi Originea romană a poporului şi latinitatea limbii române:latinitatea limbii române:

“ “Extraordinar, este cExtraordinar, este că Ureche a putut să ă Ureche a putut să pară de la început un clasic, impunându-se pară de la început un clasic, impunându-se ca un maestru al artei primitive.ca un maestru al artei primitive.

Incă din primele pagini ale cronicii: Incă din primele pagini ale cronicii: ““macară că de la Rîm ne tragemmacară că de la Rîm ne tragem..”” Fiind şi Fiind şi motivul pentru care Ureche a reprezentat motivul pentru care Ureche a reprezentat izvorul de inspiraţie al mai multor generaţii.izvorul de inspiraţie al mai multor generaţii.””

Nicolae ManolescuNicolae Manolescu

“ “Extraordinar, este cExtraordinar, este că Ureche a putut să pară ă Ureche a putut să pară de la început un clasic, impunându-se ca un de la început un clasic, impunându-se ca un maestru al artei primitive.maestru al artei primitive.

Incă din primele pagini ale cronicii: Incă din primele pagini ale cronicii: ““macară macară că de la Rîm ne tragemcă de la Rîm ne tragem..”” Fiind şi motivul Fiind şi motivul pentru care Ureche a reprezentat izvorul de pentru care Ureche a reprezentat izvorul de inspiraţie al mai multor generaţii.inspiraţie al mai multor generaţii.””

Nicolae ManolescuNicolae Manolescu

“ “AdevAdevăăratul dar al lui Ureche ratul dar al lui Ureche este este portretul moral. Aci el creează şi portretul moral. Aci el creează şi sintetizează.sintetizează.

Omul e privit sub o însuşire capitală sau un viţiu Omul e privit sub o însuşire capitală sau un viţiu sub care se aşează faptele lui memorabile într-o sub care se aşează faptele lui memorabile într-o cadenţă tipică.cadenţă tipică.””

G. CG. Căălinesculinescu

“ “AdevAdevăăratul dar al lui Ureche ratul dar al lui Ureche este este portretul moral. Aci el creează şi portretul moral. Aci el creează şi sintetizează.sintetizează.

Omul e privit sub o însuşire capitală sau un viţiu Omul e privit sub o însuşire capitală sau un viţiu sub care se aşează faptele lui memorabile într-o sub care se aşează faptele lui memorabile într-o cadenţă tipică.cadenţă tipică.””

G. CG. Căălinesculinescu

“ “Excepţională la Ureche este tocmai Excepţională la Ureche este tocmai perceperea în imagini vii şi unitare a perceperea în imagini vii şi unitare a trecutului moldovenesc, domnie cu domnie, trecutului moldovenesc, domnie cu domnie, etapă cu etapă.etapă cu etapă.””

GGeorge Ivaşcueorge Ivaşcu

“ “Excepţională la Ureche este tocmai perceperea în imagini Excepţională la Ureche este tocmai perceperea în imagini vii şi unitare a trecutului moldovenesc, domnie cu vii şi unitare a trecutului moldovenesc, domnie cu domnie, etapă cu etapă.domnie, etapă cu etapă.””

GGeorge Ivaşcueorge Ivaşcu

“ “Caracterul popular, dat de însăşi Caracterul popular, dat de însăşi structura unificatoare a limbii noastre structura unificatoare a limbii noastre naţionale este trăsătura fundamentală a naţionale este trăsătura fundamentală a cronicii.cronicii.””

Ion RotaruIon Rotaru

Dimitrie BolintineanuDimitrie Bolintineanu -- Muma lui -- Muma lui Ştefan cel Mare Ştefan cel Mare

IIPe o stâncă neagră, într-un vechi castel,Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,Unde cură-n poale un râu mititel,Unde cură-n poale un râu mititel,Plânge şi suspină tânăra domniţă,Plânge şi suspină tânăra domniţă,Dulce şi suavă ca o garofiţă;Dulce şi suavă ca o garofiţă;Căci în bătălie soţul ei doritCăci în bătălie soţul ei doritA plecat cu oastea şi n-a mai venit.A plecat cu oastea şi n-a mai venit.Ochii săi albaştri ard în lăcrimeleOchii săi albaştri ard în lăcrimeleCum lucesc în rouă două viorele;Cum lucesc în rouă două viorele;Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.Rozele şi crinii pe faţă-i se-ngân.Însă doamna soacră lângă ea vegheazăÎnsă doamna soacră lângă ea vegheazăŞi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.Şi cu dulci cuvinte o îmbărbătează.

IIIIUn orologiu sună noaptea jumătate.Un orologiu sună noaptea jumătate.În castel în poartă oare cine bate?În castel în poartă oare cine bate?- "Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;- "Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.Eu, şi de la oaste mă întorc rănit.Soarta noastră fuse crudă astă dată:Soarta noastră fuse crudă astă dată:Mica mea oştire fuge sfărămată.Mica mea oştire fuge sfărămată.Dar deschideţi poarta... Turcii mă-nconjor...Dar deschideţi poarta... Turcii mă-nconjor...Vântul suflă rece... Rănile mă dor!"Vântul suflă rece... Rănile mă dor!"Tânăra domniţă la fereastră sare.Tânăra domniţă la fereastră sare.- "Ce faci tu, copilă?" zice doamna mare.- "Ce faci tu, copilă?" zice doamna mare.Apoi ea la poartă atunci a ieşitApoi ea la poartă atunci a ieşitŞi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:Şi-n tăcerea nopţii astfel i-a vorbit:- "Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;- "Ce spui, tu, străine? Ştefan e departe;Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.Braţul său prin taberi mii de morţi împarte.Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!De eşti tu acela, nu-ţi sunt mumă eu!Însă dacă cerul, vrând să-ngreuiezeÎnsă dacă cerul, vrând să-ngreuiezeAnii vieţii mele şi să mă-ntristeze,Anii vieţii mele şi să mă-ntristeze,Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;Nobilul tău suflet astfel l-a schimbat;Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,Dacă tu eşti Ştefan cu adevărat,Apoi tu aice fără biruinţăApoi tu aice fără biruinţăNu poţi ca să intri cu a mea voinţă.Nu poţi ca să intri cu a mea voinţă.Du-te la oştire! Pentru ţara mori!Du-te la oştire! Pentru ţara mori!Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!"Şi-ţi va fi mormântul coronat cu flori!"

IIIIIIŞtefan se întoarce şi din cornu-i sună;Ştefan se întoarce şi din cornu-i sună;Oastea lui zdrobită de prin văi adună.Oastea lui zdrobită de prin văi adună.Lupta iar începe... Duşmanii zdrobiţiLupta iar începe... Duşmanii zdrobiţiCad ca nişte spice, de securi loviţi.Cad ca nişte spice, de securi loviţi.

„„în anul 7012 (=1504) luna iulie 2, a în anul 7012 (=1504) luna iulie 2, a răposat binecredinciosul domn Io Ştefan răposat binecredinciosul domn Io Ştefan Voievod, fiul lui Bogdan voievod, şi a fost Voievod, fiul lui Bogdan voievod, şi a fost îngropat în mănăstirea zidită de dînsul, la îngropat în mănăstirea zidită de dînsul, la Putna. Şi a domnit 47 de ani 2 luni şi 3 Putna. Şi a domnit 47 de ani 2 luni şi 3 săptămînisăptămîni” ”

„„a fost în acelaşi an, înaintea de moartea a fost în acelaşi an, înaintea de moartea lui, iarnă grea şi foarte aspră, cum nu lui, iarnă grea şi foarte aspră, cum nu fusese niciodată. Şi au fost în timpul verii fusese niciodată. Şi au fost în timpul verii ploi mari şi revărsări de apă şi înecuri din ploi mari şi revărsări de apă şi înecuri din pricina apelor maripricina apelor mari” ”

Biserica “Inaltarea Sfintei Cruci” din Patrauti, Biserica “Inaltarea Sfintei Cruci” din Patrauti, inaltata de Sf. Stefan cel Mare in 1487, este cea inaltata de Sf. Stefan cel Mare in 1487, este cea

mai redusa ca proportii dintre ctitoriile sale si mai redusa ca proportii dintre ctitoriile sale si singura destinata a fi manastire de calugarite.singura destinata a fi manastire de calugarite.

Biserica din Borzesti poarta hramul Biserica din Borzesti poarta hramul AdormireaAdormirea MaiciiMaicii DomnuluiDomnului si a fost construita din initiativa si a fost construita din initiativa lui Stefan Cel Mare intre 9 iulie 1493 si 12 lui Stefan Cel Mare intre 9 iulie 1493 si 12 octombrie 1494. octombrie 1494.

““Citim azi cu placere versurile batranului Omer, cu Citim azi cu placere versurile batranului Omer, cu Grecia si imnele din Rig-Veda pe care pastorii Grecia si imnele din Rig-Veda pe care pastorii Indiei le indreptau luminii si puterilor naturii… Tot Indiei le indreptau luminii si puterilor naturii… Tot asa privim cu placere plasmuirile celui mai mare asa privim cu placere plasmuirile celui mai mare poet pe care l-a purtat pamantul nostru, plasmuirile poet pe care l-a purtat pamantul nostru, plasmuirile lui Shakespeare… Tot astfel ne bucura portretul pe lui Shakespeare… Tot astfel ne bucura portretul pe care-l face Grigore Ureche lui Stefan Voievod cel care-l face Grigore Ureche lui Stefan Voievod cel Mare, incat simtin si azi placere citind ce vrednic si Mare, incat simtin si azi placere citind ce vrednic si cu vartute Roman a fost Maria Sa.cu vartute Roman a fost Maria Sa. ” ”

Mihai EminescuMihai Eminescu

““Stilul lui Grigore Ureche se caracterizeaza Stilul lui Grigore Ureche se caracterizeaza printr-o concizie si precizie intr-adevar printr-o concizie si precizie intr-adevar clasice; este un stil lapidar; pare ca e sapat clasice; este un stil lapidar; pare ca e sapat in piatra, ca o pisanie bisericeascain piatra, ca o pisanie bisericeasca””

N. CartojanN. Cartojan

““Stilul lui Grigore Ureche se caracterizeaza Stilul lui Grigore Ureche se caracterizeaza printr-o concizie si precizie intr-adevar printr-o concizie si precizie intr-adevar clasice; este un stil lapidar; pare ca e sapat clasice; este un stil lapidar; pare ca e sapat in piatra, ca o pisanie bisericeascain piatra, ca o pisanie bisericeasca””

N. CartojanN. Cartojan

““In ultima analiza toata mierea cronicii In ultima analiza toata mierea cronicii lui Ureche se reduce la cuvant, la acel lui Ureche se reduce la cuvant, la acel dar fonetic de a sugera faptele prin dar fonetic de a sugera faptele prin fosnitura si aroma graiului.fosnitura si aroma graiului.””

G.CalinescuG.Calinescu

““In ultima analiza toata mierea cronicii In ultima analiza toata mierea cronicii lui Ureche se reduce la cuvant, la acel lui Ureche se reduce la cuvant, la acel dar fonetic de a sugera faptele prin dar fonetic de a sugera faptele prin fosnitura si aroma graiului.”fosnitura si aroma graiului.”

G.CalinescuG.Calinescu

““Ureche scria intr-o limba curat Ureche scria intr-o limba curat romaneasca darromaneasca dar nu destul de exersata, nu destul de exersata, nemladiata. El n-a profitat decat de traditia nemladiata. El n-a profitat decat de traditia orala, dar a intemeiat o traditie la care se orala, dar a intemeiat o traditie la care se va referi posteritatea imediatava referi posteritatea imediata..””

Elvira Elvira SorohanSorohan

““Ureche scria intr-o limba curat Ureche scria intr-o limba curat romaneasca darromaneasca dar nu destul de exersata, nu destul de exersata, nemladiata. El n-a profitat decat de traditia nemladiata. El n-a profitat decat de traditia orala, dar a intemeiat o traditie la care se orala, dar a intemeiat o traditie la care se va referi posteritatea imediatava referi posteritatea imediata..””

Elvira Elvira SorohanSorohan

““Cronica lui Ureche nu este numai un izvor Cronica lui Ureche nu este numai un izvor pentru istorici, ci o opera literara, un izvor pentru istorici, ci o opera literara, un izvor de bagata inspiratie pentru scriitorii de bagata inspiratie pentru scriitorii romani, aceasta datorita nu numai faptelor romani, aceasta datorita nu numai faptelor pe care le consemneaza, dar si felului cum pe care le consemneaza, dar si felului cum le-a evocatle-a evocat””

P.P.PanaitescuP.P.Panaitescu

““Cronica lui Ureche nu este numai un izvor Cronica lui Ureche nu este numai un izvor pentru istorici, ci o opera literara, un izvor pentru istorici, ci o opera literara, un izvor de bagata inspiratie pentru scriitorii de bagata inspiratie pentru scriitorii romani, aceasta datorita nu numai faptelor romani, aceasta datorita nu numai faptelor pe care le consemneaza, dar si felului cum pe care le consemneaza, dar si felului cum le-a evocatle-a evocat””

P.P.PanaitescuP.P.Panaitescu

““In dezvoltarea limbii romane literare, In dezvoltarea limbii romane literare, exprimarea lui Ureche se caracterizeaza exprimarea lui Ureche se caracterizeaza prin incercarile reusite de parasire,in mare prin incercarile reusite de parasire,in mare masura, a sablonului limbii bisericestisi de masura, a sablonului limbii bisericestisi de promovare a limbii populare, fapt care promovare a limbii populare, fapt care constituie un moment important al evolutiei constituie un moment important al evolutiei stilului artistic al limbii noatre literare.stilului artistic al limbii noatre literare.””

Al Rosetti-Boris CazacuAl Rosetti-Boris Cazacu

““In dezvoltarea limbii romane literare, In dezvoltarea limbii romane literare, exprimarea lui Ureche se caracterizeaza exprimarea lui Ureche se caracterizeaza prin incercarile reusite de parasire,in mare prin incercarile reusite de parasire,in mare masura, a sablonului limbii bisericestisi de masura, a sablonului limbii bisericestisi de promovare a limbii populare, fapt care promovare a limbii populare, fapt care constituie un moment important al evolutiei constituie un moment important al evolutiei stilului artistic al limbii noatre literare.stilului artistic al limbii noatre literare.””

Al Rosetti-Boris CazacuAl Rosetti-Boris Cazacu

Proiect realizat de:Proiect realizat de:

Mihalcea Elena Mihalcea Elena AlexandraAlexandra

Păşoiu Denisa Păşoiu Denisa AlexandraAlexandra

Mărculescu Mărculescu Daniela Daniela NicoletaNicoleta

Manolache Irina Manolache Irina NicoletaNicoleta