GRATUIT Anul Nr. iunie CÂT DE PREGĂTI-I SUNTE-I SĂ · PDF filepentru a cere trecerea...

620 boul. Saint Jean [email protected], QC H9R 3K2 carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe#quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Noutăți privind viitoarelealegeri federale

Arta dialogului: „Amice, ești...idiot!”

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Recent, Élections Ca-nada a prezentat o seriede modificări ce vor faceca viitoarele alegeri fe-derale, preconizate pen-tru octombrie a.c., să fiediferite atât pentru can-didați, cât și pentrualegători.

Ca şi cititul, scrisul saumersul biped, arta dia-logului se învață în timp.Numai că, spre deose-bire de citit sau scris, enevoie de mult mai multtimp. Până atunci, vommai purta o vreme un di-alog al surzilor.

■ Peste 20 ani de experienţă în Baroul din Montreal, curezolvarea unor cazuri dificile ce au creat jurisprudenţă laCurtea Federală şi Curtea Superioară.■ În colaborare cu 12 avocați, vă asigură servicii în drep-tul imigrației, comercial, civil, matrimonial divorț, muncii,precum și reprezentare la litigii în România și la CEDO.■ Onorarii rezonabile.

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

AAvvooccaatt -- LLaawwyyeerr

Place an ad for the print edition, get one online at no extra cost!«««««« www.accentmontreal.com »»»»»»

OPINII & ANALIZE ► Pag. 6

► Pag. 5

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

CCCC ÂÂÂÂTTTT DDDD EEEE PPPP RRRR EEEE GGGG ĂĂĂĂTTTT IIII ȚȚȚȚ IIII SSSS UUUU NNNN TTTT EEEE ȚȚȚȚ IIII SSSS ĂĂĂĂ MMMM UUUU NNNN CCCC IIII ȚȚȚȚ IIII LLLL AAAA BBBB ĂĂĂĂTTTT RRRR ÂÂÂÂ NNNN EEEE ȚȚȚȚ EEEE ????

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 7 ■ Nr. 155 ■ 26 iunie 2015

RENUMITUL COMPOZITOR EUGEN DOGA VA VENI LA MONTREALCOMUNITATE ► Pag. 3

551144 669900 88883311vanzari ● instalari

reparatii

OPINII & ANALIZE ► Pag. 8

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

O PREMIERA in canada

O BISERICA MARAMURESEANAla lachutte

Veniți să ctitorim împreună la MănăstireaAcoperământul Maicii Domnului de laLachutte o BISERICĂ MARAMU-REȘANĂ, ca expresie spirituală și culturalăreprezentativă a sufletului românesc.INFORMAȚII Părintele Cyrille • 1-450-533-1114

DONAȚIIwww.monastereprotection.com/DonsDonațiile se pot face prin:• Pay-pal • Cec pe numele Monastère de la Protection de

la Mère de Dieu, 168 Ch. Louisa, Wentworth, QC, J8H OC7

COMUNITATE

Asociațiile și ziarele românești din Montrealsusțin unirea Republicii Moldova cu România

DECLARA�IE

Pe 27 august 1989 a avut loc laChişinău cea mai mare demonstraţie din is-toria spațiului dintre Prut și Nistru. În aceazi, 750.000 de oameni au venit la MareaAdunare Naţională din centrul orașului,pentru a cere trecerea la alfabetul latin șiadoptarea limbii române ca limbă de stat.

Au urmat apoi, în 1990 și 1991, altedouă astfel de adunări, menite să subliniezedorința desprinderii de Moscova. Ele auafirmat limba română, suveranitatea și in-dependența Republicii Moldova.

Anul acesta, pe 5 iulie, o nouă MareAdunare Națională va avea loc la Chișinău.De data aceasta, accentul va fi pus pe do-rința populară de unire a celor două țăriromâne, în ultimele lunii Chișinăulcunoscând mai multe manifestații în carezeci de mii de persoane au cerut Unirea.

În semn de susținere a acestuideziderat, Comunitatea Moldovenilor dinQuebec alături de (până la închiderea aces-tei ediții) Asociația Culturală Română,Asociația Scriitorilor de Limbă Românădin Quebec, Asociația Românilor dinLaval, Asociația Scriitorilor Români dinCanada, precum și de publicațiile AccentMontreal și ZigZag Român-Canadian ausemnat o declarație comună adresată par-ticipanților la această Mare AdunareNațională. Iată textul acesteia:

„Noi, membrii asociațiilor româneștidin Montreal, Canada, AVÂND IN VEDERE trecutul milenar alpoporului nostru și unitatea de limbă, cultu-ră și credință a românilor de pe cele douămaluri ale Prutului,CONSIDERÂND actele de dezmembrare

a teritoriului național de la 1775 și 1812 cafiind acte infirmate de evoluția istoriei și devoința populației Basarabiei și Bucovinei;SUBLINIIND că înțelegerea incheiată la23 august 1939 (pactul Molotov-Ribben-trop), între Guvernul URSS și GuvernulGermaniei, este nulă ab initio, RECUNOSCÂND că adoptarea Decla-rației de Independență a RepubliciiMoldova din 27 august 1991 și re-cunoașterea statului moldav de cătreRomânia a fost un pas necesar la acea pe-rioadă spre apropierea celor două stateromânești,SUBLINIIND că integrarea României înUniunea Europeană în 2007 are o impor-tanță magistrală pentru dezvoltarea dura-bilă a poporului român, CONSIDERÂND că semnarea Actului deAsociere a Republicii Moldova la UniuneaEuropeană în 2014 constituie un pas sigurspre integrarea Republicii Moldova înspațiul economic, cultural și politic euro-pean, din care face parte și România, REAFIRMÂND dreptul popoarelor ladeterminarea propriului destin,

ADOPTĂM următoarea

DECLARAȚIE

SALUTĂM participanții la Marea AdunareNațională din Chișinău, 5 iulie 2015.SUSȚINEM Unirea Republicii Moldovacu România.NE EXPRIMĂM convingerea că împreunăputem realiza un viitor demn pentruromânii de pe ambele maluri ale Prutului.LE CEREM parlamentelor și guvernelorcelor două state românești să constituie deurgență grupuri de lucru comune în vedereaelaborării unor acte de fundamentare eco-nomică, legislativă și politică a Unirii.DECLARĂM că vom susține plenar, prinactivități comune, eforturile societății civiledin România și Republica Moldova în-dreptate spre atingerea idealului Unirii.NE ADRESĂM participanților la prezentaMare Adunare Națională cu îndemnul de ane uni eforturile pentru a întâmpina în2018 aniversarea de 100 de ani de la Unireprintr-o revenire, de data aceasta definitivă,a Basarabiei, la sânul Patriei Mame -România.”

Pe 5 iulie 2015, la Chișinău, va avea loc cea de-a patra MareAdunare Națională. Pentru a sublinia acest eveniment istoric,mai multe asociații și publicații românești din Montreal au sem-nat o declarație comună pro Unire.

►

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

Renumitul compozitor Eugen Dogava veni la Montreal

Anul acesta, ca un preludiu alZilei Limbii Române, românii dinMontreal vor avea ocazia să se în-tâlnească cu renumitul compozi-tor Eugen Doga. Născut la 1martie 1937, în satul Mocra (aziRepublica Moldova), prolificulEugen Doga este unul din rariicompozitori ai lumii care a abor-dat, cu succes, toate genurilemuzicii clasice. A scris o sim-fonie, două uverturi pentru or-chestră simfonică, șase cvartete,circa 50 de piese instrumentale,peste 70 valsuri, 10 tangouri, 60de romanţe, dintre care opt pe ver-surile lui Mihai Eminescu, șimuzică pentru trei balete, dintrecare unul este „Luceafărul”(1983), ce poate fi consideratcapodopera sa (cu un libret deEmil Loteanu, după poemulomonim al lui Eminescu).

Eugen Doga este cunoscutpublicului din România mai alesprin lucrările sale din genulmuzicii de film. Peste 200 de lungmetraje sau filme de animație

conțin melodii compuse de Doga,dintre care amintim coloanasonoră pentru celebrele pelicule„Lăutarii” (1971), „Șatra”(1975), „Maria Mirabela”(1981), „Anna Pavlova” (1983)sau „Patul lui Procust” (2001).

Pe lângă uriașul său talent șinumeroasele premii și distincțiiacumulate de-a lungul vieții, unalt lucru este demn de semnalat înlegătură cu Eugen Doga: deși s-anăscut în Transnistria, și-a petre-cut mare parte din viață laMoscova și a putut învăța limbaromână abia la 20 de ani (pentrucă a studiat în ucraineană şi rusă),Eugen Doga se consideră, aseme-nea părinților săi, român.

Eugen Doga va fi prezent laMontreal în data de 15 august, încadrul unui eveniment ce faceparte dintr-un turneu care includeși orașele Ottawa și New York.Evenimentul este organizat deComunitatea Moldovenilor dinQuebec și Asociația Culturală

Română, cu sprijinul ICR.Alături de renumitul compo-

zitor se vor afla Luminița Dum-brăveanu - inițiatoarea acestuiturneu nord-american, o cunos-cută poetă, publicistă, scenaristăși producătoare de film din Re-publica Moldova, și Vasile Iovu -primul naist profesionist dinstânga Prutului și primul profesorîn clasa de nai a Academiei demuzică, autorul primei „Metodede nai” destinate învățământuluimuzical mediu și universitar. Lu-minița Dumbrăveanu este și reali-zatoarea filmul documentar/enciclopedic „Eugen Doga”

(2014), care face parte din serialul„100 români celebri născuţi înMoldova” - un proiect ce, deasemenea, îi aparține.

Vom reveni asupra acestuieveniment în numărul următor,reamintind că Ziua LimbiiRomâne este celebrată pe data de31 august, începând din 1990 înRepublica Moldova și din 2013 înRomânia. Înaintea Bucureștiuluiînsă, la Montreal, comunitateanoastră sărbătorește Ziua LimbiiRomâne din 2009, de când a fostînființată asociația ComunitateaMoldovenilor din Quebec.

ACCENT MONTREAL

EVENIMENT

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

[email protected]

PPee ssccuurrttSEARĂ OMAGIU DEDICATĂ PĂRINTELUI GHEORGHE CALCIU-DUMITREASA

Biserica Ortodoxă Română„Înălțarea Domnului - Cu-vioasa Paraschiva” (5845Upper Lachine, Montreal,H4A 2B6), organizează îndata de vineri, 17 iulie 2015,cu începere de la orele 19.00,o seară omagială dedicatăpărintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa (1925-2006). Cuaceastă ocazie, va avea locproiecția filmului „7 Cuvinte- Povestea unui biruitor:Gheorghe Calciu” (2015), undocumentar realizat de AndreiNegoiță Zagorodnâi. Titlul filmului face trimiterela celebrele sale prelegeriținute în 1978, intitulate„Șapte cuvinte către tineri”,și povestește despre cei 21 deani pe care părintele Calciui-a petrecut după gratii în celemai cumplite temnițe, desprecondamnarea sa la moarte șiexpulzarea în America.Organizatorii invită pe toți ceicare l-au cunoscut (trăind înSUA după 1985, părinteleCalciu venea destul de des laMontreal) să împărtășeascăauditorului amintiri evoca-toare. Intrarea este liberă. Info su-plimentare: 514-748-6730.

Membrii comunității vor avea ocazia să-l întâl-nească pe Eugen Doga în data de 15 august, într-un eveniment dedicat Zilei Limbii Române.

►

ANUN�URI

Maestrul Eugen Doga la concertul aniversar „Toamnă romantică” dela Ateneul Român, noiembrie 2012.

PUBLICITATE

[email protected]

CLINIQUE DENTAIRE DIALOGDr. Claudia Buracu Cocîrlan D.M.D.

Chirurgien dentiste / Dental surgeon

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 4PAG. 444 COMUNITATE

CHARCUTERIE EURO-DELICHARCUTERIE EURO-DELIVă este dor de gustul pe care l-aţi lăsat acasă?4938 Côte-des-Neiges, Montreal, H3V 1H2Tel: 514-341-9764

La EURO-DELIEURO-DELI găsiți mezeluri și cârnați proaspeți, delicioase produse depatiserie, prăjituri și torturi LA CELE MAI BUNE PREȚURILA CELE MAI BUNE PREȚURI!În fiecare zi avem MÂNCARE CALDĂMÂNCARE CALDĂ și așteptăm COMENZILECOMENZILEDUMNEAVOASTRĂDUMNEAVOASTRĂ de aperitive, mâncăruri tradiționale sau torturipentru petreceri sau evenimente speciale.

Luni-Miercuri: 10:00 - 18:00 Sâmbătă: 10:00 - 18:00Joi-Vineri: 10:00 - 20:00 Duminică: închis

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiată

CLUB100% OR

Century 21AGEN�IE IMOBILIARĂ

620 boul St-JeanPointe-Claire, QC H9R 3K2

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă*i cu mine,plătesc o vacan*ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă*i cumine plătesc notarul!

AAssoocciiaațțiiaa LLaa MMuussee HHéérriittaaggee MMuussiiccaall pprreezziinnttăă ccoooonncceerr ttuull „„GGlloorriiaa””

Pe 28 iunie a.c., începând dela ora 16.00, asociația La MuseHéritage Musical prezintă con-certul Gloria la biserica St-Denisdin Montreal (454 Laurier Est).

Iubitorii muzicii clasice voravea ocazia să asculte piese cele-bre de Vivaldi, Bach, Men-delssohn, dar și o lucrare semnată

de Iacob Mureșianu, introdusă înprogramul concertului din dorințade a deschide lumea sunetelor și aformelor muzicale româneșticătre un public quebecos șivariat. Astfel, în prima parte aconcertului - care este un recitalde pian - va fi prezentată, în pre-mieră nord-americană, fantezia

de concert „De-as fi, iubito, ogingașă floare” a compozitoruluide numele căruia se leagă creareaprimei școli muzicale româneștidin Transilvania.

Protagoniști ai acestui eveni-ment cultural sunt orchestra LaMuse și corurile La Muse și LaMuse Diversité, conduse de diri-

joarea Ioana German, alături desolistele Brigitte O’Halloran - so-prană, Marina Negruță - soprană,Elysée Daniel - mezzo soprană șide pianistul Beguentch Gueldyev.

Bilete se pot cumpăra la in-trare: 20$/persoană (15$ studențiși vârsta de aur). Info: 514-746-3960.

CONCERT

ARTE VIZUALE

Umorul negru, tema Concursuluiinternațional de arte vizuale Justepour rire 2015

După anecdotă (2001), glumă(2002), ironie (2003), parodie(2004), cinism (2013) și farsă(2014), ediția de anul acesta aConcursului internațional de artevizuale Juste pour rire va explorao altă temă din „Les 12 univers del’humour” (1993), realizate deartistul MARC-Marinescu Con-stantin: umorul negru.

Concursul va fi prezidat dedesignerul de origine română și vaprezenta două expoziții gratuite,ambele pe tema umorului negru.

În prima dintre ele, lucrărilecelor 40 finaliști ai concursului,selecționați din peste 200 de par-ticipanți din toate colțurile lumii,vor fi prezentate la Esplanade dela Place des Arts (zona LoungeBleu), putând fi vizionate de

public în fiecare zi între orele16.00 - 23.00. Printre expozanți,trei sunt din România și unul dinRepublica Moldova.

Cea de-a doua expoziție (11-30 iulie, orele 9.00-23.00), va figăzduită de sala de expoziții de laPlace des Arts, invitând privitorulsă descopere demonii excentriciai „Dicționarului infernal”(1818), scris de Collin de Plancy.

MARC-Marinescu Constantineste cel care în 1999 a conceput şirealizat trofeul festivalului Justepour Rire cu care, de atunci, aufost recompensați sute de artiști.Zece ani mai târziu, în 2009, tro-feul s-a întors la creator, fiindu-idecernat pentru „contribuţia sa,timp de jumătate de secol, laumorul vizual”.

PPee ssccuurrttO BISERICĂ MARAMURE-ȘEANĂ ÎN QUEBECMănăstirea ortodoxă Aco-perământul Maicii Domnuluidin Wentworth, Lachute, alcărei stareț este PărinteleCyrille, anunță proiectul con-struirii, în cadrul comunitățiisale monastice, a unei bisericide lemn în stil arhitectonicmaramureșean. Edificareaacestei biserici, prima deacest tip din Canada, repre-zintă un omagiu adus boga-tului patrimoniu religios șiarhitectural românesc, re-cunoscut la nivel internaționalși parte a patrimoniului mon-dial UNESCO. Părintele Cyrille invită mem-brii comunității române săsprijine acest proiect prin mij-loace financiare și prin con-tribuții de orice altă natură(benevolat pentru diverse ac-tivități legate de proiect, cumar fi pentru moment campaniade finanțare). Info suplimentare:1-450-533-1114 sau www.monasterepro-tection.com.

PICNICURI ARC 2015Asociația Română din Canada(ARC) anunță datele de orga-nizare ale picnicurilor dinacest an:■ 27 iunie - picnic de ZiuaQuebecului și Ziua Canadei;■ 18 iulie - picnic organizat încolaborare cu o asociație co-munitară românească dinMontreal (și în sprijinul aces-teia);■ 15 august - picnic de Sf.Maria;■ 12 septembrie - ultimul pic-nic din sezon.În caz de vreme nefavorabilăpicnicurile se amână cu o săp-tămână.Pentru detalii suplimentare:www.arcanada.org.

ANUN�URI

Concursul va fi prezidat de designerul MARC-Marinescu Constantin și va ocaziona douăexpoziții gratuite în Quartier des Spectacles.

►

MARC-Marinescu Constantin. FOTO: SPG. Pentru mai multe detaliidespre concurs: ciavivac.com.

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 5PAG. 555 OPINII & ANALIZE

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

SIMONA [email protected]

Luna aceasta, în debutulcongresului Partidului libe-ral, ministrul de FinanțeCarlos Leitao a declarat căguvernul din care face partedorește să mărească vârsta

pensionării în Quebec, de la 65 cât este înprezent la 67. Leitao a vorbit de acest lucruca de ceva inevitabil, datorită speranței deviață care în ziua de azi e mult mai ridicată- o persoană care iese la pensie la 60 de anipoate spera să trăiască încă 25. În plus, Que-becul se confruntă cu o problemă de-mografică: populația activă, categoria devârstă 15-64 de ani, se diminuează. În acestcontext, în opinia ministrului Leitao, moda-litățile de finanțare a regimurilor de pensie- atât cel public cât și cele private - trebuierevizuite iar participarea celor peste 60 deani pe piața muncii trebuie sporită.

Dar, deși o majoritate a militanților PLQsprijină creșterea vârstei de pensionare iarCarlos Leitao vorbește de acest proiect cade o necesitate, primul ministru Couillard arespins această idee. Guvernul său va optamai degrabă pentru reducerea incitativelorde pensionare sub 65 de ani și sporirea celorpeste 65 de ani. Unul din motive este că oastfel de măsură n-ar fi prea bine primită depopulație, și așa foarte antagonizată datoritămăsurilor de austeritate impuse de liberali.

O CHESTIUNE MAI VECHE ȘI SPINOASĂMajorarea vârstei de pensionare nu e un

subiect de discuție de dată recentă. În ul-timul deceniu a revenit des în actualitate: în2007, de exemplu, un raport al MontrealEconomic Institute sugera ca într-un inter-val de 12 ani (până în 2019 deci), vârsta depensionare în Quebec să se deplaseze de la65 la 67 de ani. Motivele: aceleași pe care le

auzim mereu - contracararea efectului pecare o populație din ce în ce mai îmbătrânităîl are și prezervarea integrității regimurilorde pensii.

O distincție între vârsta normală șivârsta reală de pensionare este necesară: ceanormală este de 65 de ani; cea reală este, înmedie (în Quebec), de aproape 61 de ani.Tendința ieșirii la pensie la o vârstă maiînaintată este totuși deja implantată înprovincie: un sondaj din 2013, efectuat deQuestion Retraite, a revelat că 41% de que-bechezi estimau că se vor pensiona înaintede 65 de ani; cu un deceniu înainte, în 2003,procentajul acestora se ridica la 62%. În

același interval de timp, proporția celor careau profitat de o pensionare anticipată ascăzut de la 33% la 17%.

Chestiunea este spinoasă însă: creștereavârstei normale de pensionare este în in-teresul tuturor lucrătorilor? Dar al compani-ilor?

În ceea ce privește lucrătorii, mai mulțianaliști și activiști sociali se îngrijorează defaptul că majorarea vârstei de pensionare îiva afecta în mod dramatic pe cei mai săracimembrii ai societății, a căror speranță deviață este cu 7-8 ani mai mică decât a celorînstăriți.

În ceea ce privește companiile, Que-becul a intrat deja într-o fază în care per-soanele care ies de pe piața muncii sunt mainumeroase decât cele care intră, lucru ceridică probleme de gestiune organizațio-nală. Practic, devine din ce în ce mai greuca resursele umane aflate la sfârșitul carierei

să fie pur și simplu irosite.Pe de altă parte, păstrarea în posturi a

unor angajați în vârstă vine cu niște costuri,în special în ceea ce privește asigurărilecolective. Fiecare companie va avea deci demenținut un echilibru între costul unui vechiangajat față de unul nou.

Pentru regimul guvernamental de pensii(RRQ), măsurile vizează, așa cum am pre-cizat în debutul acestui articol, reducereaprestațiilor pentru cei care recurg la o pensieanticipată și bonificarea lor pentru cei careies la pensie după 65 de ani.

Tendința este, așadar să muncim timpmai îndelungat. Vom avea mai puțin timppentru odihnă și timp liber la o vârstă în careresursele fizice se împuținează. Aceasta pareînsă o soluție necesară pentru a contracaraefectele crizei demografice și presiunea dince în ce mai mare asupra bugetelor depensii.

MAJORAREA VÂRSTEI DE PENSIONARE

Cât de pregătiți sunteți să munciți labătrânețe?

Vârsta pensionării este un subiect din ce în ce mai dezbătutîn Quebec. Chestiunea nu este însă de dată recentă și nicispecifică acestei provincii.

►

Diferite vârste depensionareÎN QUEBEC: Vârsta de pensionare este, laora actuală, 65 de ani. Régime de rentesdu Québec permite ca pensia să poată filuată începând de la 60 de ani, însă sumaeste mai mică decât dacă persoanaașteaptă până la 65 de ani pentru a oprimi.ÎN CANADA: În bugetul federal pe 2012,guvernul a anunțat creșterea graduală avârstei de pensionare, de la 65 de ani la67. Astfel, toți cei născuți după 1 februarie1962, vor primi pensia Sécurité de la vieil-lesse și Supplément de revenu garanti la67 de ani. Cei născuți între 1 aprilie 1958și 31 ianuarie 1962 le vor putea primi între65 și 67 de ani, în funcție de o formulăprogresivă ce va crește pe o bază lunară.ÎN LUME: La ora actuală, vârsta de pen-sionare variază între 58 de ani (Nepal) și70 de ani (Australia, pentru toți cei născuțidupă 1965). În Marea Britanie, din 2035,pensia de stat va putea fi luată numai de lavârsta de 68 de ani. În 2050, în SUA șiGermania lucrătorii se vor putea pensionala 67 de ani, iar în Italia și Danemarca la69 de ani.

■ Quebecul numără 4 milioane de lucră-tori. Dintre aceștia, doar jumătate au unregim de pensie complementară (REERsau pensie oferită de angajator). Restul sebazează pe Sécurité de la vieillesse șiRégie des Rentes, i.e. un venit anualmaxim de 18,000$/an.■ Regimurile private de pensii din Que-bec acuză un deficit de ordinul a 40 de

miliarde de dolari.■ Régie des rentes du Québec (RRQ) esteregimul de pensie administrat de stat, fi-nanțat potrivit principiului de solidaritateintergenerațională.■ Potrivit Canadian Institute of Actuaries,creșterea speranței de viață sporește pa-sivul regimurilor de pensie cu 5%-10%.■ În 1970, proporția lucrători / pensionariera de 7,8:1; în 2015, avem 4 lucrătoripentru un pensionar; în 2030, proporțiava fi de 2,1 lucrători pentru un pensionar.

Câteva cifre


RAUL DUDNICNoi Românii TV

Canada nu este perfectă,însă normală e. Cu toateacestea, de-a lungul anilorau existat legi cel puțin ciu-date, dacă nu chiar absurde.Iată câteva, alese la întâm-

plare:În 1928, berăriile aveau un singur scop,

acela al băutului berii. Nu erau permise: mân-catul, statul în picioare, cântatul și muzica îngeneral, dansatul și jocurile de noroc.

Între 1928 și 1957, bărbații și femeile nuaveau voie să bea alcool în public, împreună.Dacă barurile și berăriile doreau să serveascăalcool ambelor sexe, aceasta era posibil doarîn încăperi separate, care nu comunicau întreele și care aveau și intrări separate. De aseme-nea, în berării femeile nu puteau să vândă și săservească bere.

Și de la băutură la mâncare: Margarina,atât de populară în prezent, a fost de-a lungulanilor subiectul multor dezbateri. Între 1886 și1948, legea interzicea producerea și vânzareaacesteia. Motivul era presiunea pe care fer-mierii o făceau în favoarea untului. Margarinaera și încă este un înlocuitor al untului multmai ieftin. Interdicția margarinei a fost tem-porar ridicată între 1917 și 1923, datorităpenuriei de lapte din timpul Primului RăzboiMondial și a perioadei imediat următoare.Când laptele a început din nou să curgă, și in-terdicția a reapărut.

Din 1950, guvernul federal a pasatchestiunea margarinei guvernelor provinciale.Cu toate acestea, problemele au continuat. Depildă, una dintre legile întâlnite în mai toateprovinciile era ca margarină să fie colorată înașa fel încât să nu poată trece la vedere dreptunt. Quebecul a abolit această lege abia în2008. Cât despre culoarea adevărată a mar-garinei, poate e mai bine să nu o știți.

Raul Dudnic este realizatorul emisiunii TV NOIROMÂNII, difuzată în toată Canada pe canalulOMNI 1 (4 Rogers și 206/1206 Bell), în fiecaresâmbătă la ora 12.00 pm și în reluare luni la ora12.00 pm și miercuri la ora 9.00 am.

REFLEC�II CANADEZE

Canada este oțară normală

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

* Detalii in magazin38 de ani in afaceri

Peste 30 de sortimente - Alb - Rosu - RozeIcewine - Sec - Catifelat - Cu gust de fructe

Magazinuldvs. de

service la domiciliul dvs. sau la atelier

Noutăți privind viitoarelealegeri federale

Donatorii individuali potcontribui mai mult.Limita maximă a unei donațiipe care un cetățean o poateface candidatului său favorit acrescut de la 1,200$, cât era în2011, la 1,500$.

Noi circumscripțiiTreizeci de noi circumscripțiiau fost adăugate pentrualegerile din octombrie, ceeace înseamnă că House ofCommons va avea cu 30 descaune mai mult. Dintre aces-tea, 15 vor fi în Ontario, câteșase în British Columbia șiAlberta și trei în Quebec.

Majoritatea circumscripți-ilor și-au schimbat configu-rația.Față de precedentele alegeri,87% dintre circumscripțiilefederale au acum alte contu-ruri. Noile hărți sunt disponi-bile pe site-ul Elections

Canada (www.elections.ca).

Observatorii și benevoliipartidelor politice pot uti-liza noile tehnologii.Aceștia vor putea folositablete și telefoane inteligente,dar nu pentru a fotografia sauînregistra.

Votul anticipat ar putea săcoincidă cu Ziua Recunoș-tinței.Votul anticipat se va desfășurape durata a patru zile -vinerea, sâmbăta, duminica șilunea de dinaintea alegerilor.Dacă data alegerilor varămâne 19 octombrie, votulanticipat va coincide cu week-endul de Thanksgiving.

Elections Canada va instituiun proiect pilot pentru a„scoate” votul unor cate-gorii de electori care au, deregulă, o prezență scăzută la

urne.Proiectul va debuta cu douăsăptămâni înainte de alegeri șise va desfășura în circa 100 deinstituții de învățământ post-secundar, în centre YMCA(Young Men's Christian Asso-ciation) și centre aborigenede-a lungul și latul Canadei,cu scopul de a stimula tinerii,aborigenii și vârstnicii săvoteze.

Votanții se pot înregistra on-line.Această inițiativă are rolul dea accelera procesul de vot înziua alegerilor și de a asiguracalitatea listelor de votanți.Totuși, votul electronic maiare de așteptat în Canada.

Motivul: Elections Canadaare îndoieli privind verificareavotului online și îngrijorăriconsiderabile privind posibi-litatea hackingului și mani-pulării unui sistem de votonline.Aceste argumente invocate deElections Canada (într-o țarăcu lungă tradiție democratică,instituții funcționale și sistemmult mai curat comparativ cucel din România) ar trebui săne dea de gândit ca electoriromâni, ținând cont că se vor-bește foarte mult de posibili-tatea introducerii votuluielectronic pentru a permite unmai bun acces la urne a dias-porei.

ACCENT MONTREAL

ALEGERI 2015

Recent, Élections Canada a prezentatmodificările ce vor face ca viitoarele alegerisă fie diferite atât pentru candidați cât și pen-tru alegători.

►

Charcuterie Bourret5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Colaci, Cozonaci - cu comanda

Accent Montreal vă oferă spaţiu GRATUITpentru o apariţie, în format carte de vizită alb-negru, pentru a vă promova afacerea şi a văface cunoscută tuturor cititorilor oferta dvs.

Contactați-ne la [email protected]

514-690-8831

AȚI DESCHIS UN NOU BUSINESS?


Pe 1 iulie se împlinesc zece anide la lansarea leului greu, respec-tiv de la de la tăierea a patru ze-rouri din coada monedei naţionale.Alături de intrarea în NATO (2004)şi în Uniunea Europeană (2007)denominarea monedei naţionale(2005) reprezintă cel mai importanteveniment economic, social şipolitic din România ultimilor 25 deani, după cum notează Ziarul Fi-nanciar (www.zf.ro).

În esență, observă publicația ci-tată, tăierea a patru zerouri dincoada leului, mâncată de un dece-niu de inflaţie, a fost o operaţiunetehnică, care până la urmă s-adovedit neutră.

În cei zece ani, leul greu a tra-versat un boom economic (2005-2008), după care a fost lovit în plinde criză (2009-2012), iar de trei ani

încoace încearcă să recupereze.În momentul în care a fost

adoptat, economia României era înplină ascensiune, motiv pentru carefoarte mulți credeau că noua mo-nedă va sta numai șapte ani în cir-culaţie, pentru că va veni euro.Nimeni nu se gândea că tocmaiatunci se turna temelia crizei.

Dacă în perioada de boom leulgreu a fost „dopat“, cursul valutarajungând să fie cotat la aproape 3lei pentru un euro, la începutulcrizei leul greu a fost ţinut „pe per-fuzii“ de 20 miliarde de euro, baniluaţi de la FMI şi alţi creditori in-ternaţionali. Iluzia creşterii puteriide cumpărare prin aprecierea leuluide la 3,6 la 3 lei/euro a fost plătităscump de români în criză, care s-auîndoit sub povara împrumuturilorîn euro.

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | [email protected] | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!Print și online

Societatea civilă, salvareaRomâniei

Potrivit raportului „Nationsin Transit (NIT) 2015”, realizatde Freedom House și dat publi-cității pe 22 iunie a.c., societateacivilă menține România în grupulțărilor cu democrații semi-consolidate.

Așa cum notează RomâniaCurată, raportul monitorizeazăevoluția a 29 de țări din fostulbloc comunist, din Europa Cen-trală și de Est, Balcani și Asia,folosind evoluția a șapte capitole/indicatori: procesul electoral, so-cietatea civilă, independența pre-sei, gradul de democrație alguvernanței naționale, respectivlocale, independența justiției șicorupția. Fiecare indicatorprimește o notă de la 1 la 7, încare 1 reprezintă cel mai înaltnivel de democrație, iar 7 cel maiscăzut.

Cu un scor mediu aldemocrației de 3,46, Româniaocupă locul al 10-lea în clasa-mentul țărilor cu democrațiisemi-consolidate. Pe primelepoziții se află Slovenia, Estoniași Letonia, ultimele locurirevenind Azerbaidjanului, Turk-menistanului și Uzbekistanului.

Cel mai bun scor înregistrat

de România este cel al Societățiicivile, de 2,50, care se mențineconstant la nivelul ultimilor ani.Raportul notează faptul că prinproteste și mijloace informale so-cietatea civilă a reușit să influ-ențeze agenda publică într-omăsură mult mai mare decât princanalele oficiale. O problemămajoră a societății civileromânești rămâne însă subfi-nanțarea activității acesteia, ceamai mare parte a ONG-urilorbazându-se exclusiv pe volun-tariat.

La polul opus se numărăcapitolul Independenței presei,care se menține la scorul de 4,25,apropiat celor din țările curegimuri autoritare semi-conso-lidate.

„Jurnalismul de investigaţiica gen aproape că a dispărutcomplet din mass-media main-stream, iar calitatea sa a scăzut.În parte, acest lucru se datoreazăcondiţiilor economice precarecare au dus la o mai maretabloidizare a conţinutului media,singurul gen viabil din punct devedere financiar”, se arată în ra-port, potrivit aceleiași surse ci-tate.

Capitolul Corupție este sin-gurul care și-a îmbunătățit scorul(de la 4.00 în 2014, la 3.75 în2015), în timp ce capitolul Pro-ces electoral este singurul care ainvoluat (de la 3.00 la 3.25).

Privind perspectivele pentru2015, raportul notează urmă-toarele: „Urmând alegerea luiKlaus Iohannis, o figură relativnouă în politica naţională, Româ-nia intră într-o perioadă de trans-formări politice intense.Principalele partide politice,pornind cu PSD aflat la gu-vernare, sunt ameninţate cu dis-trugerea de către procuraturaanticorupţie, pe care unii o com-pară cu epurările Mani Pulite dinItalia. Noi lideri, ca Iohannis, vorapărea în viitor din simplul motivcă elita veche a fost compromisă.Acest lucru nu va duce neapăratla conflicte politice între partide,noul preşedinte fiind cunoscutpentru abilităţile sale de ne-gociere şi moderare, ci vor ducela o reconstrucţie şi reformare dealianţe, care sunt necesare pentrualegerile generale din 2016.”

Mai multe detalii în română:www.romaniacurata.ro; în en-gleză: freedomhouse.org. AM

ROMÂNIA | DEMOCRA�IE

UUnn ddeecceenniiuu ddee llaallaannssaarreeaa „„lleeuulluuii ggrreeuu””

ROMÂNIA | ECONOMIE

ROMÂNIA | ANTICORUP IEGGAALLEERRIIAA MMAARRIILLOORRCCOORRUUPPȚȚII

Vă sem-nalăm aparițiaunei excelenteplatforme carep e r m i t evizualizarearapidă a fe-nomenului de

mare corupție din România:www.maricorupti.ro.

Acesta este singurul site care

prezintă o situație la zi a dem-nitarilor care au intrat (sau ieșit)de la închisoare. Site-ul oferărezumatul dosarelor lor și cifreesențiale despre faptele comisede aceștia.

Iată câteva date: totalul con-damnaților pentru fapte de marecorupție este de 69. Dintre aceș-tia, 55 au primit pedepse cu ex-ecutare (totalizând 283 de ani)și 14 cu suspendare (totalizând37 de ani).

Partidul cu cei mai mulți

mari corupți este PNL - 14,urmat de PSD - 8, PDL - 6 și PC- 2. Cei mai mulți dintre con-damnați însă, 33 de la număr,nu sunt afiliați politic.

Cea mai mare pedeapsă estede 22 ani, cel mai des întâlnităfaptă este traficul de influență.

Dacă doriți să sprijiniți fi-nanciar acest proiect - și im-plicit să susțineți luptaanticorupție din România -puteți face o donație la rubrica„Contribuie”. AM


PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

LilianaPersoane de varsta a treia autonome si semiautonome

Ambianta familiala, mediuagreabil si calduros

Personal atent, sevicii de calitateLiliana Stoica (proprietar)

551144..332244..99552299

6165 rue DesportesSt-Leonard, QC H1T 1H6

Rezidenta

Certificat de conformitate

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

MENTALITATE

„Amice, ești… idiot!”

OVIDIU [email protected]

În romanul lui Soljenițîn„Pavilionul canceroşilor”există un personaj careconsideră mai mereu că da-toria sa de patriot rus esteaceea de a apăra tot ceea cese întâmplă în ţara lui,

chiar dacă este vorba despre lucruri în modevident aberante. Pavel Nikolaevici Ru-sanov, căci despre el vorbesc, este un omal aparatului de partid comunist, care con-sideră o ofensă personală să i se vorbeascădespre mizeria societăţii în care trăieşte.După ce am citit romanul, o vreme nu amînţeles ce anume este atât de interesant laacest personaj… Într-un târziu, am găsitun răspuns. Ei bine, Rusanov reprezintă otipologie.

La diferenţă de câteva decenii (ro-manul a apărut în Occident în 1968),Ionescu, Popescu, Georgescu reacţioneazăşi ei la fel când le spui că România boleştesistemic, că ea nu poate funcţiona binepentru că e alcătuită prost, pentru că lanivelul straturilor de profunzime, meca-nismul e uzat şi de nereparat. El trebuie în-locuit pur şi simplu. Pentru Ionescu,Popescu, Georgescu, a spune toate asteaechivalează cu a-i înjura în cel maidegradant mod cu putinţă.

Spune cuiva că ospitalitatea ro-mânească e un mit, că ea se manifestă maidegrabă la nivel individual şi că e gene-rată de un soi de raportare cu totul specialăla străini, şi te va acuza violent. În-drăzneşte să constaţi că, în materie de os-pitalitate, bunăoară, românii reacţioneazădiferit atunci când e vorba să găzduiascăstrăini sau compatrioţi, şi vei obţine ace-laşi tip de reacţii. Mai vorbeşte-le şi desprelipsa noastră de cultură (care, e adevărat,nu ne poate fi imputată în totalitate pentrucă, nu-i aşa… astea au fost vremurile!) şi ţise va vorbi despre olimpicii noştri, despreBrâncuși, Eliade şi Cioran (întâmplător saunu, toţi s-au afirmat în afara ţării). Asta încel mai bun caz. În funcţie de cultura in-terlocutorului, e posibil să ţi se vorbeascădespre Burebista, Decebal sau Traian. Sau,şi mai adesea, e posibil să nu ţi se vor-bească deloc, ci doar să ţi se urle că eştinici mai mult nici mai puţin decâtun…trădător de neam şi ţară (o formularepe care o găsesc pe zi ce trece din ce în cemai amuzantă).

Vorbeam într-o seară, într-o conver-saţie informală, la Cisnădioara, cu un sasdespre un fenomen foarte interesant.Spuneam atunci că de fiecare dată când amfăcut paşi importanţi în istoria noastră, s-aîntâmplat ca ei să fie făcuţi ca urmare aunei evadări a elitei româneşti înspre

Europa. Vorbeam atunci despre elita ŞcoliiArdelene, educată la Viena şi Roma, des-pre paşoptiştii şcoliţi prin Franţa, desprejunimiştii cu doctorate prin Germania, des-pre aducerea unui rege străin în 1866(Carol I), despre emanciparea de ultim mo-ment a României, care s-a făcut sub im-pulsul a două proiecte deloc naţionale:aderarea la NATO şi mai apoi la UniuneaEuropeană.

Mi s-a părut atunci, aşa cum mi se pareşi acum, că acestea sunt exemple suficientepentru a ne permite să formulăm o con-cluzie. Nu una antiromânească sau anti-naţională, ci pur şi simplu o concluzielogică şi atâta tot: România, în perioada încare s-a încăpăţânat să se dezvolte defazat,deconectată de Europa, autist, nu a făcutaltceva decât să regreseze invariabil.

Mai spuneam atunci şi că ar trebui săreevaluăm ideea de „cuceritor” şi „cucerit”atunci când vorbim despre confruntările dela începutul mileniului I între daci şi ro-mani. În definitiv, îi putem considera „duş-mani ai românilor” (să preiau ceva dinterminologia patriotarzilor) pe ruşi, însădacă vorbim despre romani, ne aflăm înprezenţa unei alte realităţi istorice. Învreme ce ruşii au fost invadatori, romaniiau fost civilizatori, ceea ce, după mine,constituie o diferenţă majoră. Evident căau fost violenţe, evident că au murit oa-meni (daci), dar acesta era atunci mersulistoriei, acesta era climatul în care evoluaîntreaga umanitate…

Am fost atunci întrerupt violent decătre poetul şi istoricul sibian George Pre-cup. Fără argumente, fără corecţii acolounde se presupune că aş fi greşit, ci pur şi

simplu cu indignarea omului care nu per-mite năruirea certitudinilor sale indemola-bile. Dialogul a devenit curând inutil,eşuând în sumă de adjective aruncate la în-tâmplare.

De unde această încrâncenare? Deunde incapacitatea aceasta funciară de apune în discuţie subiecte sensibile la unpopor care se consideră tolerant, ospitalierşi blând? Răspunsurile pot fi multiple, însămă voi opri asupra unuia: ne lipseşte exer-ciţiul dialogului veritabil, ne lipsesc dez-baterile. Am fost obişnuiţi atâta vreme săfolosim un limbaj de lemn, ne-am obişnuitsă aplaudăm chiar şi atunci când ne aflamîn flagrant dezacord cu discursul şi vor-bitorul încât ne e destul de greu să facem şialtfel. Ce era discursul înainte de 1989? Osumă de afirmaţii, o înşiruire de axiome, oprelegere plictisitoare despre lucruri careputeau fi spuse. Şi pentru că acestea erauîndeobşte destul de puţine, nimeni nuputea risca. Dialogul nu exista decât for-mal, am fost obişnuiţi să dialogăm cam înaceeaşi măsură în care dialogau persona-jele din schiţa lui Caragiale „Căldurămare”.

Ca şi cititul, scrisul sau mersul biped,arta dialogului se învață în timp. Numai că,spre deosebire de citit, scris sau mers, enevoie de mult mai mult timp. Până atunci,vom mai purta o vreme un dialog alsurzilor, în care unii vor recita cu religio-zitate ideile pe care le-au învăţat ca papa-galii iar alții vor încerca zadarnic săpromoveze spiritul critic, constructiv șigândirea cu capul propriu, scos definitivdin nisip.

Ca şi cititul, scrisul sau mersul biped, arta dialogului seînvață în timp. Numai că, spre deosebire de citit, scris sau mers,e nevoie de mult mai mult timp.

►

Arta dialogului: românilor le lipsește încă exercițiul dialogului veritabil, al dezbaterilor. FOTO: www.fastcompany.com

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 9PAG. 999 www.accentmontreal.com

CCeell:: 551144--774433--88550099CCeell:: 551144--774433--88550099 33663366DE ANI DE [email protected]

contoare de granit ■ ceramica ■ marmuragranit ■ instalare parchet

MOBILA DE BUCATARIE SI SALA DE BAIEEstimare gratuita - la comanda Contactaţi DANIEL, tel: 514-573-0092

BARDEUX D ASPHALTEMEMBRANE ELASTOMEREASPHALTE ET GRAVIERREPARATION RENOVATIONDENEIGEMENT DE TOITURES RESIDENTIELINDUSTRIEL COMMERCIAL

ESTIMATION GRATUITE A DOMICILE

TRAVAILGARANTI

R.B.Q. 8321-2928-56

Acoperişuri TOITURE PERFECTION

www.toituresperfection.com

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti

• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc) • Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE


SIMONA [email protected]

Expresia Quiet Revolu-tion a fost pentru prima oarăutilizată de un jurnalist al co-tidianului torontez Globeand Mail, pentru a descrieschimbările amorsate în

Quebec după 1960. Imediat, ea a fost pre-luată în franceză de către liderii politici șiintelectualii quebechezi, încărcându-se deo simbolistică imensă.

Mulți istorici și analiști s-au aplecatasupra acestui subiect, însă nu există unconsens privind definiția Revoluției liniștitesau perioada pe care ea se întinde. În sens

strict, Revoluția liniștită desemnează pe-rioada de reforme politice, instituționale șisociale realizate între 1960 și 1966 de gu-vernul liberal condus de Jean Lesage. Uniianaliști îi plasează debutul un pic înainte,odată cu moartea lui Maurice Duplessis(1959) și venirea la putere a lui Paul Sauvé.Alții sunt de părere că ea se termină în1964, atunci când ritmul reformelor începesă se încetinească.

În sens larg, expresia este utilizată pen-tru a desemna anii ’60 și ’70, caracterizațide triumful unor noi tipuri de liberalism șinaționalism și de o remarcabilă continuitatea orientărilor adoptate de guvernele ce s-ausuccedat la putere, indiferent de partidelecare le-au format.

CONTEXTUL GLOBALRevoluția liniștită nu are doar o dimen-

siune quebecheză. Ea se înscrie într-un con-text internațional caracterizat în Occidentde profunde reforme sociale și politice, deintervenționismul statului, de prosperitateeconomică și de generația de baby boomerscare ajunge la adolescență și la vârstaadultă. Este epoca decolonizărilor, a ide-alurilor de libertate și independență, iar in-fluențele contextului internațional își spuncuvântul și aici. Urmând exemplul altor

țări, tinerii quebechezi își manifestă foartevocal și vizibil prezența. Alături de nouagenerație din SUA care cere Peace andLove și manifestă împotriva războiului dinVietnam sau de cea din Franța care face re-volta din mai 1968, și tinerii Quebecului serevoltă în octombrie 1968. Ei îmbrățișeazăcontra-cultura, descoperă marijuana, ex-plorează eliberarea sexuală, ascultă un noutip de muzică. Pe plan politic, această nouăgenerație susține în mare majoritate Par-tidul québécois, creat în1968.

Revoluția liniștită, epoca deFILE DE ISTORIE

SPECIAL

Când în urmă cu câteva săptămâni fostul prim-ministru al Quebecului,Jacques Parizeau, a părăsit această lume, numeroase omagii i-au fostaduse. Printre cele mai des pronunțate sintagme a fost cea de „artizanal Revoluției liniștite”. Într-adevăr, Parizeau este asociat mai multoridei și reforme care au transformat Quebecul în anii ‘60, el fiind înaceastă perioadă consilierul economic și financiar al primului ministruși al Consiliului de miniștri. El este, de altfel, și părintele Caisse dedépôt et de placement du Québec, înființată în 1965. Articolul de fațănu este însă o trecere în revistă a contribuțiilor lui Jacques Parizeau,ci mai degrabă un survol al unui fenomen care a adus Quebecul înmodernitate, permițându-ne și nouă, astăzi, să ne bucurăm de o bunăcalitate a vieții pe aceste meleaguri: Revoluția liniștită.

Venirea la putere, în 1960, a guvernului liberal condus de Jean Lesage reprezintă unul din-tre cele mai importante momente ale istoriei Quebecului din secolul XX.


3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

Mezeluri pregatite inpropriul laborator, proaspat renovat

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

Punerea mai târziu, în anii ‘80, sub sem-nul întrebării a acestor orientări va avea, deasemenea, o dimensiune internațională,generată de o recrudescență a conserva-torismului.

MODERNIZAREA QUEBECULUIAnii 1960-1966 sunt ani reformatori în

ritm accelerat în Quebec. Ideea de bază: „lerattrapage”, adică reducerea deficitului demodernitate din Quebec. Căci în vreme ceîn restul lumii occidentale procesul de mo-dernizare fusese antamat la sfârșitul celuide-al Doilea Război Mondial, în Quebecacest proces a fost frânat în mod conside-rabil de conservatorismul guvernuluiDuplessis (1944-1959).

În decursul acestor șase ani, statul preiaresponsabilitatea unor instituții dominatepână atunci de sectorul privat, în special deBiserica catolică. Trei sectoare sunt în modspecial vizate: educația, sănătatea șichestiunile sociale. Intervenția statului bul-versează structurile și programele acestorinstituții și democratizează accesul popu-lației la ele. Quebecul intră astfel în epocastatului-providență, lucru ce antrenează otransformare majoră a aparatului de stat și omultiplicare a organismelor guvernamen-tale - ministere, regii și societăți de stat.

REDEFINIREA NA�IONALISMULUIÎn același timp, Revoluția liniștită e

impregnată și de un puternic curent naționa-list, care se vrea modern și cuceritor.

Naționalism exista și pe vremea lui Du-plessis și încă unul foarte puternic, care amers până la refuzul de participare la pro-gramele federale din domeniile de compe-tență ale provinciei. Duplessis a refuzatsistematic intruziunea federalului în com-petențele Quebecului, însă această atitudinea venit cu un preț foarte mare: societateaquebecheză a fost privată de sume impor-tante de la guvernul federal, ce reprezentau

practic o parte din impozitele plătite decetățenii provinciei.

Revoluția liniștită a schimbat toateacestea, nu atât obiectivele, cât mijloacelede expresie ale mișcării naționaliste, făcândtrecerea de la o atitudine defensivă la unade afirmare națională. Naționalizarea elec-tricității în 1962 devine din acest punct devedere un moment simbol în istoria recentăa Quebecului.

Acest nou naționalism se manifestă si-multan pe trei planuri. În interiorul provin-ciei, dominarea exercitată de minoritateaanglofonă este contestată, în paralel cu pro-movarea majorității francofone în posturilede comandă ale economiei și societății. Încadrul federației canadiene, Quebeculcaută să frâneze centralizarea, acceleratăîncă din timpul războiului, și să obțină pu-teri mai mari. Pe plan internațional, Que-becul începe să-și reclame prezența, creândlegături privilegiate cu Franța și celelaltețări francofone.

SPIRITUL REVOLU�IEI LINIȘTITE Pentru a duce la bun sfârșit reformele

propuse, „echipa trăsnet”- așa cum a fostnumit guvernul liberal Lesage - a benefi-ciat de un veritabil consens între noile elitesindicale și patronat, între intelectuali și oa-meni politici. Consensul s-a destrămat însăîn timp, odată cu ascuțirea tensiunilor

sociale și politice, pe fondul unei încetiniria creșterii economice. Guvernele care auurmat după cel condus de Jean Lesage -cele ale lui Daniel Johnson (1966-1968),Jean-Jacques Bertrand (1968-1970),Robert Bourassa (1970-1976) și RenéLevesque (1976-1985) - au ținut însă la„spiritul Revoluției liniștite” și au încercatsă-l păstreze, ba chiar, până la începutulanilor ‘80, să și lărgească aqui-urileacesteia.

SFÂRȘITUL UNEI EPOCI Prima jumătate a anilor ‘80 pune capăt

acestei epoci caracterizate de naționalismeconomic și politic, de reformism social,de un stat intervenționist și de o societatede opulență. Retragerea lui René Levesquede la șefia PQ în 1985, cea a lui Jean Dra-peau de la Primăria Montrealului în 1986și moartea lui René Levesque în 1987 ac-centuează impresia de sfârșit de epăcă.

În urma Revoluției liniștite însă socie-tatea quebecheză iese complet transfor-mată: francofonii reușesc să câștige opondere substanțială în toate sectoarele șimai ales în economie, instituțiile sunt reor-ganizate iar nivelul de viață al populației seameliorează considerabil. Quebecul nureușește însă să obțină rearanjarea fede-rației și își vede puterea în interiorulCanadei diminuată.

modernizare a QuebeculuiFILE DE ISTORIE

SPECIAL

Robert Bourassa și René Levesque, cei doiprim-miniștrii ai anilor ‘70.


Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara%i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara%i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • [email protected]

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita%lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op%ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

CONTABILITATE & FISCALITATE

RReedduucceerree ddee iimmppoozziitt îînnddeeccllaarraațțiiaa ppeerrssoonnaallăă

Începând cu anulde impozitare 2014,guvernul canadian aintrodus o reducerede impozit carevizează familiile cucel puțin un copilminor. Este vorba

de un credit de impozit care poateajunge până la 2.000$. El este calcu-lat în funcție de reducerea netă a im-pozitului federal combinat între ceidoi soți.

Să luăm ca exemplu o familie încare unul dintre soți are un venit de100.000$ iar celălalt 25.000$. Pro-centul de impozitare al celui cu venitmare este mai mare decât al celui cuvenit mic (impozitul crește progresivcu mărirea venitului și nu pro-porțional). Pentru a-și diminua pro-centul de impozitare, persoana cuvenit mai mare are posibilitatea sătransfere celeilalte un maxim de50.000$.

Există însă anumite condiții caretrebuie îndeplinite pentru a beneficiade acest credit: ■ Familia trebuie să aibă cel puțin uncopil mai mic de 18 ani, care sălocuiască la domiciliul familial petoată durata anului. ■ Soții nu trebuie să fi trăit separatdin cauza unei rupturi de căsătorie

mai mult de 90 zile.■ Ambii soți trebuie să fie rezidențicanadieni.■ Niciunul dintre membrii familieinu trebuie să fi fost deținut pe o pe-rioadă mai mare de 90 de zile în anulde impozitare.■ Niciunul dintre membrii familieinu trebuie să fi făcut un faliment înanul de impozitare pentru care cre-ditul este cerut.

Pensionarii care au dreptul lafracționarea pensiei trebuie să aleagăîntre utilizarea acestui nou credit saua celui de fracționare, care le estedeja acceptat de mai mulți ani.

Contrar fracționarii venituluiîntre pensionari, în cazul acestuicredit veniturile nete al soțului și res-pectiv soției rămân neschimbate.Prin urmare, prestațiile și celelaltecredite de impozit care sunt calculateîn funcție de venitul net nu se vorschimba în urma cererii creditului,ceea ce, în general, este în beneficiulcontribuabilului.

GABRIELA BUCȘAArcade Accounting Servicii contabile și fiscale pentru per-soane fizice și companii 514-508-8880 www.arcade-accounting.com

Pentru a fi eligibil ca spon-sor, trebuie să fiu angajat.MIT - Pentru sponsorarea par-tenerei/partenerului nu estenecesar un venit minim.Excepția la această regulă:atunci când partenerul arecopii dependenți care, la rân-dul lor, au copii dependenți.

Nu îmi pot sponsorapartenerul dacă am un îm-prumut de student.MIT - Singurul tip de datoriecare poate împiedica procesulde sponsorare este o datorie laguvern, legată de Legea Imi-grației. De asemenea, cetățeniisau rezidenții permanenți careau făcut un faliment și cei carenu își respectă obligațiile fi-nanciare familiale ( pensia ali-mentară, de exemplu) nu potface o sponsorare.

După căsătorie, sponsorareaeste automată.MIT - Depunerea unei cererieste obligatorie și necesară, lafel ca și demonstrarea că re-lația este autentică.

Autenticitatea relației va fiverificată chiar și după cepersoana sponsorată pri-

mește statutul de rezidentpermanent.ADEVĂR - Doi ani după cepersoana sponsorată devinerezident permanent este nece-sară o demonstrație a faptuluică relația există și este auten-tică (pentru relații mai scurtede doi ani în momentuldepunerii cererii, care nu auprodus copii).

Copiii dependenți pot fi, deasemenea, sponsorați.ADEVĂR - Din 2 ianuarie2014, vârsta maximă pentru caun copil să fie considerat de-pendent este de 18 ani (înainteera 21).

Cetățenii canadieni nu îșipot sponsora soții/soțiiledecât dacă rezidă în Canada.MIT - Doar rezidenții perma-nenți trebuie să rezide înCanada pentru a-și sponsorapartenerii.

Rezidentul permanent spon-sorat nu are drept la împru-muturi și burse.MIT - Persoana sponsoratăare aceleași drepturi și obli-gații ca oricare alt rezidentpermanent canadian.

Rezidentul sponsorat nupoate cere ajutor social. MIT - Poate să ceară ajutorsocial, însă dacă acest lucru seîntâmplă în primii trei ani,sponsorul trebuie să returnezebanii guvernului.

Procesul prin care soțul/soțiapoate să vină în Quebec im-plică o etapă suplimentară. ADEVĂR - Pentru Quebec,obținerea unui Certificat de se-lecție (CSQ) este obligatorie.Ea durează în jur de patru săp-tămâni și nu afectează durataprocedurilor federale, deoa-rece se desfășoară în paralel cuacestea.

Cererea nu poate fi făcutăonline. ADEVĂR - Doar cererile pehârtie sunt acceptate înprezent.

theblog.artim.ca

Acest articol reprezintă tradu-cerea în limba română a uneiporțiuni din materialul publicatde Yves Martineau (Martineau& Mindicanu, consultanți înimigrație) la theblog.artim.ca,intitulat „Spousal Sponsorship -Myths and Truths”.

UTILE

INVEST.Agenție imobiliară

Franșiză independentă și autonomă a RE/MAX Québec inc.4701-W boul. St-Jean, Dollard-des-Ormeaux, QC, H9H 2A7 Birou: 514.696.7700 ■ Fax: 514.696.7731

Qualité du Service à la Clientèle

CLUBSELECT

CLUBPRESTIGE

CLUB100%

CLUB100%

GOLD

GGaabbrriieell SSiimmoonnCurtier imobiliar

CCeell:: 551144..777733..66882200

De 10 ani cu rezultate remarcabilein slujba clientilor!

EMIGRARE

Sponsorarea soțului/soției: Mituri și realități

ADRIAN [email protected]

Între anii 2009 şi2012, experimenteleATLAS şi CMS aucolectat date a căroranaliză făcută deechipele internaţionale- de aproximativ trei

mii de persoane fiecare - a avut un maresucces. Atât ATLAS cât şi CMS au des-coperit independent unul de altul aceeaşiparticulă elementară, cu aceleaşi proprietăţi.

Particulele elementare sunt celemai mici „cărămizi” din care sunt constru-iţi atomii. Particula elementară descoperităla CERN fusese prezisă cu o jumătate desecol în urmă de către profesorul PeterHiggs, de la Universitatea din Edinburgh,Marea Britanie. Totodată, particula este unboson, un tip de particule elementare. Deaici şi numele său: bosonul Higgs.

Universul are forma din prezent -cu stele, planete şi viaţă - pentru că atomiiexistă şi sunt stabili. Aceasta se întâmplăpentru că particulele elementare din careatomii sunt formaţi se pot deplasa cu vitezemai mici decât viteza luminii, cea mai mare

viteză posibilă. Viteza la care o particulă sepoate deplasa este determinată de masa sa.Particulele cu masă zero zboară mereu laviteza luminii. Dacă o particulă nu are masăzero, chiar dacă are una foarte mică, poatesă fie în repaus sau să zboare la viteze mici,dar nu poate atinge niciodată viteza luminii.

În vara anului 1964, origineamasei particulelor elementare a fost expli-cată printr-o idee revoluţionară. Ideea le-avenit în mod independent la doua echipe defizicieni teoreticieni. Prima era formată dinRobert Brout şi Francois Englert în Belgia.A doua era formată doar din Peter Higgs înScoţia, în Marea Britanie.

Ideea era următoarea: Imaginaţi-vă o pădure deasă printre ai cărei copacialeargă două persoane, una mai mică şiuna mai mare. Cine credeţi că ajunge primala capătul pădurii? Într-adevăr, persoanacea mică! Fiind mică, ea se poate strecuramai uşor printre copaci, simţind o „fre-care“ mai mică din partea pădurii. Situaţiaeste asemănătoare modului în care parti-culele elementare îşi primesc masa.

Inspiraţia lor extraordinară a fostsă considere că absolut oriunde în Univers- fie în obiecte, în oameni, dar chiar şi în

spaţiul cosmic, unde nu ar trebui să existenimic - există, de fapt, ceva ce nu era cunos-cut până atunci. Când în orice punct dinspaţiul fizic există ceva, fizicienii îl de-numesc câmp. În analogia noastră, câmpule reprezentat de pădure. Două tipuri de par-ticule călătoresc prin spaţiu, reprezentate decei doi oameni. Ele simt o „frecare” cuacest câmp, sunt încetinite de la viteza lu-minii şi astfel primesc mase diferite. Cu câte mai mare interacţia unei particule cu acestcâmp, cu atât mai mare este şi masa sa. Înonoarea fizicienilor care au prezis existenţasa, oamenii de ştiinţă îl denumesc câmpulBrout-Englert-Higgs sau, pe scurt, câmpulBEH.

Însă doar Peter Higgs a scris expli-cit în articolul său ceva ce echipa din Belgianu a făcut, deşi era ceva ce se ştia deja pevremea aceea, anume că fiecărui câmp îicorespunde o particulă, reprezentată înanalogia noastră de către un copac. Tot aşaprecum o pădure este formată din copaci,un câmp este format din particule.

În acest fel, Peter Higgs a propusun mod de a testa dacă într-adevăr câmpulBEH există, anume dacă experimentele ob-servă o nouă particulă elementară cu anu-mite proprietăţi. În cinstea sa, particulapoartă numele de bosonul Higgs. Parti-culele elementare simt o „frecare” cu câm-pul BEH pentru că ele se ciocnesc de faptcu bosonii Higgs care formează câmpul.

Descoperirea bosonului Higgs laCERN în 2012 a confirmat, la jumătate desecol de la crearea sa, că teoria despre câm-pul BEH este o descriere corectă a moduluicum particulele elementare obţin masă. Prinurmare, fizicienii teoreticieni FrançoisEnglert şi Peter Higgs au primit premiulNobel pentru fizică pe 2013. Din păcate,Robert Brout a decedat în 2011 fără să îşifi văzut teoria confirmată şi fără a puteaprimi premiul Nobel.

Prin analiza noilor ciocniri careau început la CERN se vor măsura pro-prietățile bosonului Higgs. Acestea vorghida atât pe experimentatori, cât şi pe teo-reticieni, spre căutarea de fenomene încănecunoscute. De exemplu, se ştie dinstudiul cerului că spaţiul cosmic conţine, pelângă materia normală formată din atomi,şi un alt tip de materie care nu este formatădin atomi. Oamenii de ştiinţă o denumescmateria întunecată (sau materia neagră) şicred că este formată dintr-un tip de particulăelementară ce nu face parte dintre parti-culele elementare deja cunoscute. Fizicienii

teoreticieni au emis câteva teorii careextind teoria din prezent şi, în plus faţă departiculele deja cunoscute, prezic existenţaparticulelor de materie întunecată. Maimult, aceste teorii prezic existenţa a cincibosoni Higgs, dintre care unul este foarteasemănător - dar nu identic - cu cel prezisde teoria curentă. Este aşadar foarte impor-tantă măsurarea proprietăţilor particulei noudescoperite, dar şi continuarea căutărilorparticulelor de materie întunecată, în ideeagăsirii dovezilor experimentale ale noilorteorii.

Există speranţa ca aceste măsură-tori şi descoperiri să fie făcute prin analizadatelor care încep iarăşi să fie colectate laCERN. Cum acceleratorul aproape că îşi vadubla energia, detectoarele vor putea ob-serva particule cu mase de două ori maimari decât ale particulelor pe care le puteauobserva înainte.

Mai mult, faptul că acest câmpBEH există oriunde în spaţiul fizic su-gerează o conexiune profundă între acestcâmp şi însăşi natura şi proprietăţile spaţiu-lui. Aceasta îi va ghida pe fizicienii teoreti-cieni care caută o teorie mai avansată afizicii particulelor elementare. Totodată, îlface pe autorul acestui articol să viseze lamanipularea spaţiului cu ajutorul bosonilorHiggs. Scenariştii filmului serial ştiinţifico-fantastic Star Trek, pretindeau că, deşinavele lor călătoresc la stele îndepărtate, elenu încalcă regula că nimic nu poate călătoricu o viteză mai mare decât viteza luminii.În schimb, spaţiul însuşi era manipulat înjurul navelor astfel încât în orice momentde timp nava are, relativ la spaţiu, o vitezămai mică decât viteza luminii.

Ar putea bosonul Higgs să con-tribuie la manipularea spaţiului? Deo-camdată putem doar să visăm. Între timpînsă, mânaţi de curiozitate, fizicienii dindomeniul particulelor elementare continuăsă studieze aceste ingrediente fundamentaleale materiei, inclusiv bosonul Higgs des-coperit recent. Şi cine ştie ce descoperirivor face experimentele ATLAS şi CMS dela CERN, datorită îmbunătăţirilor realizatela LHC?

Adrian Buzatu este doctor în fizica parti-culelor elementare (Universitatea McGill), înprezent fiind cercetător asociat la Universityof Glasgow. Este autorul mai multor articolede popularizare despre fizica particulelor îngeneral și bosonul Higgs în particular, ce potfi găsite la: www.adrianbuzatu.com.

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 13PAG. 131313 ŞTIINŢĂ & TEHNOLOGIE

Voyages Travelnet ExpressDANIELDANIEL• Bilete direct de lacompaniile aeriene• Asigurări de voiaj

GABRIELAGABRIELAVacanțe în Sud •

Croaziere •Tururi organizate •

2150 - 2 rue Crescent, Montreal (metrou Guy Concordia)

Peste 20 de ani de experiență cu clientela română!

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

La CERN au reînceput ciocnirile de protoni

LOCAȚIE NOUĂ, MAI SPAȚIOASĂ5327 Gatineau, Montreal, H3T 1W9

COMENZI: 514-340-9664

Cele mai bune griluriportugheze din Montreal

preparate pe cărbuni de lemn

L-M 11:00 a.m. - 10 p.m.J-V 11:00 a.m. - 11 p.m.S 11.30 a.m. - 11 p.m.

ORAR

FIZICA PARTICULELOR ELEMENTARE

Cel mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Co-llider (LHC) de la CERN, Laboratorul European pentru Fizica Par-ticulelor de la Geneva, a repornit la începutul acestei luni, după o pauzăde mai bine de doi ani pentru lucrări de îmbunătăţire. Acceleratorul vacrea coliziuni de particule la energii de aproape două ori mai maridecât înainte.

Prin analiza noilor ciocniri care au început la CERN se vor măsura proprietățile bosonu-lui Higgs, care îi vor ghida pe cercetători spre căutarea de fenomene încă necunoscute.

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 14PAG. 141414 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

Cu toate că aceste schimbări reprezintăun progres, nu puțini sunt cei care considerăcă ele nu sunt suficiente. Iată principalelemodificări pe care Santé Canada le doreșteși principalele critici aduse noii etichetealimentare.

STANDARDIZAREA POR�IILOR DE SERVIREO schimbare binevenită este faptul că

pentru același tip de alimente porțiile deservire vor fi standardizate. De exemplu, petoate cutiile de cereale caloriile și infor-mațiile nutriționale vor fi furnizate pentruaceeași cantitate, lucru ce va putea permiteo mai bună comparare a acestor produse.

O altă schimbare pozitivă în ceea ceprivește porțiile de servire e că acestea vorfi mult mai realiste, mai aproape de ceea ceconsumăm în mod obișnuit - nu o jumătatede conservă de tuna, ci o conservă întreagă,nu trei pătrățele de ciocolată, ci o ciocolatăîntreagă, etc.

ZAHĂRUL VA FI MAI UȘOR DE DETECTATȘtiați că există peste 50 de termeni pen-

tru zahăr care se folosesc, la ora actuală, peetichetele alimentare? Este foarte greu, dacănu chiar imposibil, pentru consumatorulobișnuit să detecteze toate formele sub carezahărul se poate ascunde într-un produs.

Noile etichete vor grupa toate ingredi-entele care conțin zahăr, făcându-le astfelușor de identificat. De asemenea, etichetelevor indica și procentajul valorii zilnice(daily value, DV) de zahăr, în baza reco-mandării de 100 gr pe zi făcută de SantéCanada.

INFORMA�II UTILEUn element nou este specificarea

conținutul de potasiu al unui aliment, plasatlângă sodiu. Potasiul este important în

menținerea unei tensiuni arteriale sănă-toase, însă majoritatea canadienilor nu con-sumă cantitatea zilnică recomandată.Plasarea sa lângă sodiu nu este întâmplă-toare, deoarece aceste două minerale se aflăîntr-o strânsă legătură și trebuie menținuteîn echilibru, potasiul intervenind în proce-sul de eliminare a sodiului.

În partea de sus a etichetei, informațiaprivind numărul de calorii va fi mai vizibilă- mai mare și subliniată. În partea de jos seva găsi o explicație privind procentajelevalorii zilnice (DV): 5% sau mai puținreprezintă un conținut scăzut al unui nutri-ment (sodiu, zahăr, etc.), 15% sau mai multreprezintă un nivel ridicat.

INFORMA�IA DESPRE ZAHĂRULADĂUGAT LIPSEȘTE

Aceasta este una din cele mai impor-tante critici aduse noii etichete alimentare,și pe bună dreptate. Specificarea cantitățiitotale de zahăr nu diferențiază între cel na-tural, prezent în alimente sănătoase(legume, fructe) și zahărul adăugat. Acestadin urmă este, de fapt, problema majoră aalimentației occidentale din ziua de azi.Conform Statistique Canada, în 2014, cana-dienii au consumat, în medie, 110 grame dezahăr pe zi, echivalentul a 26 de lingurițe.Aceste multe lingurițe de zahăr nu provinnumai din fructe, legume sau lapte, ci, înmajoritatea lor, din zahăr adăugat în diversealimente procesate - dulciuri, evident, darși sosuri, supe, sucuri, cereale, etc.

PROCENTAJELE VALORII ZILNICE NU SUNTREALISTE

Majoritatea oamenilor nu știu că acesteprocentaje DV sunt bazate pe un regim ali-mentar de 2.000 de calorii pe zi. Pentrucineva care nu are nevoie de un asemenea

conținut caloric (și mulți dintre noi nu avemnevoie, mai ales dacă viața pe care o ducemnu e foarte activă în plan fizic), aceste pro-centaje nu se pot aplica.

NOUL FORMAT NU E DIFERIT DE CELVECHI

Potrivit Centre for Science in the PublicInterest, schimbările propuse de guvern voravea un impact foarte anemic asuprasănătății publice datorită faptului că nudiferă prea mult de vechile etichete. Aceastadeoarece ele nu sunt „user-friendly”,plasate pe partea din față a ambalajului șibazate pe un scor nutrițional întărit de uncod de culori simplu, ca al unui semafor(toată lumea înțelege că verde e OK și roșunu prea OK), așa cum mai multe voci aucerut-o, de la experți în obezitate, la orga-nisme care activează în domeniul sănătățiipublice, al interesului public și al consuma-torilor. Un studiu publicat în ianuarie 2014în American Journal of Preventive Medi-cine, condus timp de doi ani de o echipă demedici de la Massachusetts General Hospi-tal, arată că folosirea acestui cod de culorifuncționează.

De ce se insistă pe felul în care suntprezentate etichetele nutriționale și undesunt amplasate? Deoarece, concepute înfavoarea consumatorului, ele ar putea fieficiente în a ameliora sănătatea publică, îna crește speranța de viață și mai ales cali-tatea vieții canadienilor, economisind dincosturile asociate sistemului de sănătate.

LUNGUL DRUM DE LA PROPUNERE LAAPLICARE

Schimbările propuse de guvern, chiardacă nu sunt suficiente, reprezintă totuși unpas important în direcția bună. Problemaeste însă că până la implementarea lor avemde așteptat aproape… șapte ani! Aceastadeoarece după consultația publică ce se vaîncheia pe data de 26 august 2015 (a căreidurată totală este de 75 de zile), SantéCanada va avea la dispoziție 18 luni ca săpublice schimbările finale iar apoi industriaalimentară va beneficia de cinci ani pentrua le pune în aplicare. O durată pe care Cen-tre for Science in the Public Interest o con-sideră necesară pentru a satisface intereseleindustriei, nu ale consumatorilor.

ACCENT MONTREAL

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

Santé Canada propune modi�cări laetichetele alimentare

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Pentru a doua oară în ultimii opt ani, Santé Canada aanunțat că intenționează să schimbe etichetele nutriționalede pe alimente, cu scopul de a ajuta populația să facă alegerimai sănătoase.

►

Caractere maimari pentruporțiile de servire Caractere mai

mari și sublinierepentru calorii

Nutrimentele carefurnizează calorii

sunt listate imediatsub calorii

Sodiul este listatlângă potasiu

Vitamina A și vitaminaC sunt eliminate;

Potasiul este adăugat

Regulă rapidă

% al valorii zilniceadăugat pentruzahăr

Cantitățile dePotasiu, Calciu șiFier sunt indicate

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 15PAG. 151515 REPERE CARTEZIENE

Cele mai frecvente a�rmaţii alecreaţioniştilor pentru a combate ştiinţa

OAMENII ȘI DINOZAURII AU EXISTAT ÎNACELAȘI TIMP

În mod evident, creaţioniştii nu pot săomită faptul că au existat dinozauri. Aceş-tia, în mod clar, au reprezentat sursa pentruo mare parte dintre fosilele descoperitepână în prezent. În conformitate cu Biblia,creaţioniştii insistă că dinozaurii au trăit înacelaşi timp cu oamenii. Şi de fapt ei afirmăcă acest lucru explică de ce dragonii au avutun rol proeminent în relatările noastre mi-tologice. Mai mult, creaţioniştii susţin căurme de paşi umani au fost descoperite ală-turi de urme de dinozaur la Paluxy, că unciocan pietrificat a fost găsit în rocile dinCretacic şi că unele urme de sandale au fostgăsite alături de urmele unor trilobiţi. Alteteorii sugerează că Potopul descris de Bi-blie a împrăştiat şi a reaşezat fosilele de di-nozauri astfel încât în prezent se pare cădinozaurii au trăit cu milioane de ani înaintede apariţia omului. Cu toate acestea, prininterpretarea corectă a fosilelor, s-a evi-denţiat dovada reală care susţine ideea căoamenii au apărut pentru prima dată cuaproximativ 200.000 de ani în urmă, cumult timp după dispariţia dinozaurilor cares-a produs acum 65 milioane de ani.

SISTEMELE BIOLOGICE SUNT PREACOMPLEXE PENTRU A FI EXPLICATEPRIN TERORIA EVOLU�IEI

Aceasta este ceea ce biochimistulMichael Behe consideră a reprezenta ocomplexitate ireductibilă. El şi alţi creaţio-nişti consideră că un sistem biologic

complex, ce este compus din mai multepărţi ce interacţionează reciproc, va încetasă funcţioneze în mod corespunzător încazul în care va suferi vreo schimbare.Susţinătorii teoriei designului inteligentfolosesc acest argument pentru a pretindecă nu poate exista nimic inferior unei formecomplete a unui sistem biologic pe deplinfuncţional (sau a unui organ), deoareceaceastă transformare ar fi catastrofală pen-tru un organism. Cu alte cuvinte, toate mu-taţiile sunt dăunătoare. Singura modalitateprin care un organism poate evolua, susţincreaţioniştii, este ca Dumnezeu să ghidezeacest proces pas cu pas. Aceasta este oprostie, desigur, deoarece organismele nusunt atât de fragile. Şi de fapt capacitatea dea evolua este o proprietate specifică vieţii.

TOATE FOSILELE HOMINIDE SUNT ORIMAIMU�E ORI OAMENI

Având în vedere că Biblia nu susţineevoluţia, descoperirea unor rude umaneprecum australopitecii sau neanderthalieniigenerează o serie întreagă de probleme pro-funde. Pentru a explica acest lucru,creaţioniştii susţin că antropologii au inter-pretat greşit fosilele şi au combinat fosilede Homo Sapiens cu fosile ale unor speciide maimuţe. Când vine vorba despre nean-derthalieni, ei afirmă că aceştia nu au exis-tat, fosilele acestora fiind rămăşiţe umaneşi nu rămăşiţe ale unei rude îndepărtate aomului. Şi ca să explice diferenţele morfo-logice, creaţioniştii susţin, pur şi simplu, căaceştia sunt oameni desfiguraţi sau

persoane care au suferit de rahitism sauartrită.

STELELE ȘI PLANETELE NU S-AU FORMATNICIODATĂ DIN PRAF

Potrivit lui Abraham Loeb, un as-trofizician de la Harvard, citat adeseori decătre creaţionişti, „adevărul este că nuînţelegem modul în care s-au format stelelela un nivel fundamental”. Creaţioniştii, pre-cum Jonathan Sarfat, au folosit afirmaţiilelui Loeb şi a altora pentru a combate„ipoteza nebulară” - teoria care afirmă căstelele şi planetele s-au format pe parcursula câtorva miliarde de ani, pe măsură ce gra-vitaţia a strâns laolaltă gaze şi diferite par-ticule materiale pentru a crea mase mari.Este imposibil, spun ei, ca stelele să seformeze din nebuloase. Ei pretind că pla-netele terestre nu s-ar putea niciodată formadin gaz şi praf sau altceva asemănător.Creaţioniştii susţin, de asemenea, că tem-peratura nebuloaselor formate în urma BigBang-ului ar fi fost mult prea mare pentru apermite contracţia lor şi că particulele con-stituente ale acestora ar fi fost împrăştiatela mare distanţă unele de altele. Alte necon-cordanțe indicate de creaţionişti sunt în-clinarea axială a Soarelui şi prezenţainexplicabilă a giganţilor de gaz. Aşa cumarată Sarfat, cea mai bună explicaţie o oferăBiblia: „Prin cuvântul Domnului au fost fă-cute cerurile şi prin suflarea gurii Lui toatăoştirea lor”. Cu alte cuvinte, oricând avemdubii în ceea ce priveşte explicarea vreunuifenomen natural trebuie să ne referim laDumnezeu.

POTOTPUL A CAUZAT ERA GLACIARĂLa fel ca prezenţa dinozaurilor pe

Pământ, era glaciară este o altă enigmă carenecesită un răspuns. Aceasta este o perioadăglaciară care a avut loc în ultimii ani aiPleistocenului, cu aproximaţie între110.000 şi 10.000 de ani în urmă. De fapt,

această enigmă este una uşoară, spuncreaţioniştii. Conform Genezei, cea maimare parte a apei de la Potop a provenit dinsubteran, ceea ce a dus la o creştere a tem-peraturii medii a oceanelor şi la o creşteresemnificativă a ninsorilor la nivel global.Acest lucru a determinat apariţia calotelorde gheaţă şi a unor perioade cu precipitaţiiabundente. În plus, cantităţi mari de prafvulcanic din atmosferă au blocat luminaSoarelui, ceea ce a provocat veri mai reci.Mai mult, era glaciară este un fenomen ge-ologic care poate explica de ce nu existănicio urmă a Potopului în înregistrările se-dimentare. Şi ca o notă legată de aceastătemă: unii creaţionişti susţin că straturilesedimentare au fost cauzate de greutateaenormă a apei din inundaţiile care auacoperit solul.

ADN-UL REPREZINTĂ SEMNĂTURA LUIDUMNEZEU DIN TOATE FIIN�ELE

Unii creaţionişti susţin că ADN-ul, învirtutea faptului că acesta conţine informaţiistocate care pot fi citite de către om, trebuiesă fie rezultatul unei acţiuni inteligente. In-formaţiile din cadrul ADN ce asigurălegarea proteinelor şi a enzimelor nu ar fifost coerente dacă cineva, şi anume Dum-nezeu, nu le-ar fi scris. Creaţioniştii aunevoie, în mod evident, să ia contact cu teo-ria informaţiei dacă speră ca vreodată săînţeleagă cum funcţionează sistemele com-plexe şi pentru a înţelege că activitatea şti-inţifică este, în mare parte, un efort de atraduce misterele Universului într-o limbăpe putem să o înţelegem.

www.scientia.ro

Pentru o listă mai lungă a acestor argumenteputeți citi articolul „Top 10 afirmaţii alecreaţioniştilor pentru a combate ştiinţa”apărut la www.scientia.ro, sau versiuneaoriginală, în engleză, „The Top 10 ClaimsMade by Creationists to Counter ScientificTheories”, la io9.com.

Una dintre cele mai dificile sarcini pentru un creaţionist din zilele noas-tre este să reconcilieze credinţa într-un Pământ ce are o vârstă de 6.000de ani cu un munte tot mai mare de dovezi ştiinţifice care indică o con-cluzie foarte diferită şi anume că Universul are o vârstă de 13,5 mi-liarde de ani şi că planeta Pământ s-a format cu 4,5 miliarde de ani înurmă. Deci, având în vedere aceste diferenţe majore de opinie, susţină-torii tezei biblice şi a unui „Pământ tânăr” au trebuit să facă apel laimaginaţie pentru a contracara argumentele ştiinţifice. În continuareputeţi găsi câteva din cele mai frecvente afirmaţii ale creaţioniştilor cecontrazic teoriile ştiinţifice.

Bazându-se pe diverse legende cu dragoni care apar la vechile civilizații, creaționiștii suntde părere că oamenii și dinozaurii au coexistat. Paleontologia oferă însă dovezi dincolo deorice îndoială că omul și aceste animale preistorice ar fi putut coexista.

Mulţi creaţionişti fac o legătură între Potopul Biblic şi Era glaciară. Știința este însă înmăsură să demonstreze că schimbările climatice pe Pământ se produc datorită dezechili-brului în radiația planetei.

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 16PAG. 161616 POVEȘTI ADEVĂRATE

NICK [email protected]

Am deschis ochii înîntunericul camerei dehotel cu sentimentul cămai este cineva acolocare mă privește de un-deva din spate. Minteaîmi alega cu repezici-une, corpul îmi era în-

cordat, gata să sară, însă întunericul cemă înconjura nu mă ajuta deloc. Tâm-plele îmi bubuiau. Eram complet treaz șiîncercam din răsputeri să deslușescsilueta scrumierei de sticlă groasă, careștiam că se află pe noptiera patului, lângătelefon. Dacă aș fi putut s-o găsesc, aș fiavut o redutabilă armă de apărare.

Cu fiecare fracțiune de secundă ten-siunea creștea. Deodată, țârâitul tele-fonului a străpuns liniștea nopții.Simultan, ușa a început să trepideze subniște bubuituri insistente. Am tresăritviolent, apucând cu o mână scrumiera șicu cealaltă bâjbâind după întrerupătorulveiozei. Lumina m-a orbit preț de câtevasecunde. În țârâitul telefonului șibubuielile din spatele ușii am început săscanez camera.

L-am depistat lângă masa din dreptulpatului. Un individ în chiloți, cu ochiiholbați și o scrumieră în mâna ridicatăamenințător. Mă uitam de fapt înoglindă! M-am pornit într-o cascadă derâs și, cu gura până la urechi, am deschisușa. Era Andy mecanicul. Nedumerit derâsul meu, a crezut că mai e cineva încameră. I-am povestit că și eu crezusemasta. Ne-am amuzat de toată situația, re-cunoscând că aveam amândoi capulmare după seara neobișnuită pe care opetrecusem, întâmplător, într-un barnewyorkez.

Întunericul camerei mele nu cores-pundea cu realitatea de afară. Ziua sepornise de ceva timp, era deja 11, iar noiaveam o grămadă de lucruri de făcut.Ne-am adunat cu toții în holul hoteluluiși după ce ne-am delectat cu o felie depizza peste drum, ne-am pornit cătreEmpire State Building, prima noastră

țintă. Aveam ceva etaje de urcat cu liftul,lucru de care nu eram în mod deosebitîncântat. Căpătasem o oarecare aversiunefață de lifturi după aventura petrecută cucâțiva ani înainte la Cairo, unde căzusemcu liftul până la subsol.

Cocoțarea a meritat însă. EmpireState Building este, așa cum probabilștiți, copleșitoare: 102 etaje, ce se înalță,cu antene cu tot, până la 443 de metri.Ne-am oprit la etajul 82, la platforma în-chisă, unde am admirat minunatapanoramă a orașului și apoi am mers șila ultimul etaj, pe terasa deschisă. Ne-aîntâmpinat bătaia destul de puternică avântului, chiar dacă ziua era una în carenu mișca frunza. Am admirat încă o datămăreția New York-ului și-am pornit sprejos. Mi-a sărit inima la fiecare tremură-tură a liftului, imperceptibilă pentruceilalți, dar groaznică pentru mine.

Următoarea țină era Canal Street pen-tru cumpărături. Până să ajungem acoloînsă, am făcut un ușor ocol și ne-am opritîn port ca să vizităm portavionul erou alcelui de-al Doilea Război Mondial, USSIntrepid. Văzusem doar în filme asemeneamamuți de nave și eram foarte curioși săprivim unul adevărat. A fost cu adevăratimpresionant să vedem tot ce se ascundeîn „burta” sa, dar mai ales cele două pistepentru decolare și aterizare. Aveam în fața

ochilor un oraș plutitor capabil să ducă oarmată, în adevăratul sens al cuvântului.

Canal Street, pe care am ajuns dupătoate aceste vizite turistice, era, ca șiacum, paradisul magazinelor ținute detoate națiile pământului. Cum noi nufăceam zboruri regulate la New York pre-cum cei de la Boeing sau IL-62, nu știamlocurile cu cele mai bune deals. Umblamși exploram fiecare magazin. Ne uitamdupă electronice. Eu aveam de luat unvideo player - la noi erau rare (și evidentnu în comerțul socialist) și exorbitante.

Am intrat într-un magazin care păreabine garnisit cu tot felul de astfel de pro-duse. Tot comentând între noi, ne-amtrezit cu vânzătorul care, într-oromânească destul de corectă, s-a oferit săne ajute. Ahmer era de origine pa-kistaneză, terminase ASE-ul la Bucureștiși se ocupa de afacerea familiei.Nimerisem, de fapt, exact acolo unde tre-buia, căci pe lângă că aveam un serviciuîn română, magazinul lui Ahmer era cel lacare trăgeau mai toți „taromiștii” în trecereprin New York. Era un paradis de elec-tronice, am găsit ce aveam nevoie și am șiînvățat cum să desigilăm o casetă video iarapoi să o sigilăm la loc fără să secunoască. Cei care au trăit vremurile ace-lea poate își mai aduc aminte ce marelucru însemna asta, căci la vama din

România casetele înregistrate sau desigi-late erau reținute de vameși ca să fie ve-rificate. De multe ori le copiau și îțirestituiau copia, nu originalul. Puteai săzici ceva? Nu, că data viitoare tot pe la eitreceai!

Era pe atunci o nebunie întreagă cu în-registrările de filme, seriale, desene ani-mate de la cablu TV. Costa un dolarjumate programul TV pe care îl lăsamechipajului care urma după mine și așamai departe. La un moment dat, am avutnorocul să pot împrumuta o cameră videoși astfel să filmez pe unde am zburat, in-clusiv pe străzi și prin magazine. Întorsacasă, ne-am uitat la casetă cu toții. Nu potsă uit fețele uimite ale copiilor mei la ve-derea abundenței de produse de tot felul,căci erau obișnuiți cu „minimalismul”magazinelor noastre din acei ani. Le-ampus atunci o întrebare care este valabilă șiacum. Cum este mai bine: să ai bani înbuzunar și să aștepți până găsești un pro-dus care îți place sau să fie raftul plin deproduse care îți plac dar ai doar câțiva fir-firei în buzunar?

Nick Furdi este expert în aviaţia civilă, cu oexperienţă de peste 40 de ani şi mai mult de23.000 ore de zbor pentru diferite companiiaeriene, în funcţia de comandant de aero-navă şi instructor de zbor.

Hai hui prin New York

Portavionul USS Intrepid care în august 1982 a devenit Intrepid Sea-Air-Space Mu-seum în New York. Azi se află ancorat la Cheiul 86. Empire State Building

1717

Angajăm: șofer class 3 pentru livrări șimoving-uri în zona Montreal - PLATĂSĂPTĂMÂNALĂ; șofer class 5 pentrulivrări și moving-uri în zona Montreal -plată săptămânală; ajutor șofer pentrulivrări și moving-uri în zona Montreal -plată săptămânală. Salariul este avantajosși se oferă bonusuri suplimentare. Detalii:438-876-8013 | 514-691-5597.

Angajez șofer clasa 1 cu experiență deminim 3 ani, pentru SUA. Salariu foartecompetitiv. Sunați la 514-978-6916.

Căutăm un bărbat pentru lucrul în con-strucții, amenagement paysager. Ce-rințe: disciplină și dorință de a munci.Detalii: 514-915-8886.

Căutăm aide educatrice pentru grădinițaMF în Longueuil, timp plin, post perma-nent de lungă durată. Info: 450-679-6073.

Angajez șoferi calsa 1, incorporați, pentruCanada-USA, Midwest, Texas. Vă rugămsă sunați la 438-823 -2211.

Grădiniță subvenționată 7$/zi, lângă Ora-toriul Saint-Joseph (Victoria colț cuGrosvenor). 514-485-0858, Stela.

Rezidența Liliana pentru persoane învârstă autonome și semiautonome,6165 rue Desportes, St-Léonoard, H1T1H6. Ambianță familială, mediu agreabilși călduros, personal atent, servicii decalitate. Certificat de conformitate. Info:514-324-9529, Liliana Stoica - proprietară.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Sainte Famille (colț cu Sherbrooke),la doi pași de metroul Place des Arts, com-plet renovate, totul inclus: încălzire, apăcaldă, electricitate, frigider și aragaz.Spălătorie și ascensor în imobil. Conciergeromân. Chirii de la 650$/lună, bail de 12luni. Tel: 450-465-9360.

Apartamente în Ville St-Laurent, renovate,

în bloc de beton, aproape de utilități: douăstații de tren, autobuz (121), grădiniță,școală, parc, centre comerciale - MarchéCentral, Centre Côte-Vertu, Adonis. Accesfacil la autostrăzile 15 și 40. Info și vizite:514-243-4312, David sau Cristina.

De închiriat 3 ½ și 4 ½ renovate, în villeSt-Laurent. Încălzire, apă caldă, aragaz șifrigider incluse. Aproape de metrou, stațiede autobuz, autostradă, Plaza Cote Vertu,Ikea. Spălătorie și ascensor în imobil. Con-sierge român. Noii veniți sunt bineveniți.Tel: 514-992-4531.

Apartamente în bloc de beton, în apropierede stația de metrou Jarry. Info și închirieri:514-722-2255, Suzanne.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat/uscat in-cluse. Încălzire electrică, termostat elec-tronic în fiecare încăpere. Stație de autobuzîn fața blocului, 5 minute pe jos decomplexul comercial Forest. Info supli-mentare: 514-683-3003.

Camere de închiriat la 3271 Van Horne(Côte-des-Neiges), aproape de centru co-mercial, lângă metrou Plamondon, autobuz

161. Curat, mobilat, încălzirea şi electrici-tatea incluse. Tel: 514-733-9415.

Vând pădure de foioase (vârsta 80 de ani)suprafața 28,16 ha în punctul Urlați, loca-litatea Huși (jud. Vaslui). Vloarea actualăpe hectar: 2.000 euro, negociabil până la1.500 euro/ha. Contact: 011-40-761-350-007 | [email protected].

Clinică dentară de vânzare la Montreal,funcționând din anul 1987, recent reno-vată. Amplasare foarte bună, situată dea-supra unei bănci. Trei săli operatorii(echipament și mobilier), două aparate RX,cameră intraorală, etc., informatizată(PROGIDENT). Chirie rezonabilă, se asi-gură tranziția. Motivul vânzării: pensio-nare. Detalii: 514-376-3371, Connie.

Pe data de 27 iunie se împlinesc 20 de anide când ne-a părăsit cel ce a fost AlexandruOană (1922-1995), personalitate de seamăîn istoria comunității noastre. Dl. Alexan-dru Oană a făcut parte din generația deexilați români care au pus bazele comu-nității românești din Montreal. Atât pe plancultural, în cadrul Societății ConstantinBrâncoveanu, cât și pe plan religios, încadrul Consiliului parohial de la BisericaBuna Vestire, el a fost mereu prezent în totceea ce era românesc aici la Montreal, încăde la începutul anilor ‘50. El merităveșnica noastră recunoștință și merită să fiemereu pomenit alături de marii românicare s-au exilat și au trăit la Montreal.Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească-npace acolo unde este !

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ


VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la MyrtleBeach, South Carolina, cu o cazare învile complet renovate, situate la 150 demetri de plajă, la 5 min. de aeroport șifoarte aproape de multe puncte deatracție (acvariu, terenuri de golf, cen-tre de amuzament) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Trimiteți anunțurile la [email protected]. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost.

OFERTE/SERVICII

ANUNȚURI BISERICI

ÎNCHIRIERI

VÂNZĂRI

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. NOUA ADRESĂ a bisericii: 1690Avenue De l'Église, Montreal, H4E 1G5.www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot paroh Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:00, Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 514-487-2353.sf-pantelimon-terrebonne.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează SfântaLiturghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Biserica Penticostală Română Église de DieuBethel Roumaine, 670 J.J. Joubert, Laval,H7H 4J1. Tel: 450-967-9469; 514-241-7913.Program de slujbe religioase: joi, orele18:00-20:00; duminică orele 9:00-12:00 şi18:00-20:00.

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa (Consolatrice), 827 Chemin dela carriere, Brownsburg (Chatham), QC, J8G1K7. Sf. Liturghie în fiecare sâmbătă, du-minică și sărbătoare cu cruce, ora 8.30; învinerile din Postul Mare, Acatistul Buneives-tiri între orele 6-7 p.m.; agapă frățească laîncheierea slujbelor. Servicii religioase, lacerere, în română: botez, parastas, etc. De-talii: www.monastere.org | 450-675-1392,preot slujitor Constantin Lungu.

DORIȚI SĂ PETRECEȚIMOMENTE DE NEUITAT ÎN

ÎNSORITA FLORIDĂ?Apartament de închiriat în Clearwater,renovat, cu bucătărie complet utilată,televizor, Wi-Fi, un dormitor cu pat kingși două paturi queen, la 15 minute deaeroport și 10 minute de plajă.

Mai multe informații la:[email protected]

COMEMORĂRI

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

După ce o investigaţie condusă decătre americani vizând FIFA a pus laîndoială corectitudinea alegeriiRusiei drept gazdă a ediţiei din 2018a Cupei Mondiale de fotbal, Moscovaa răspuns cerând o anchetă inter-naţională cu privire la aselenizareaamericană din 1969.

Astfel, un purtător de cuvânt alComitetului de anchetă al Federaţieiruse a publicat (pe 19 iunie) un edi-torial în ziarul Isvestia în care, pelângă faptul că acuză Statele Unite căîși neglijează propriile probleme decorupție, pune sub semnul întrebăriiaselenizările americane. VladimirMarkin, autorul editorialului, subli-niază necesitatea atât a anchetării dis-pariţiei unor secvenţe filmate lacontactul Apollo cu Luna în 1969, câtşi testarea „validităţii” celor 400 dekilograme de rocă lunară colectată demisiuni americane ulterioare.

„Nu, noi nu susţinem că ei nu auzburat (până la Lună) şi că doar au în-registrat un film. Însă toate acesteartefacte ştiinţifice - sau poate cultu-rale - fac parte din moştenirea uma-nităţii, iar dispariţia lor fără urmă estepierderea noastră comună. O investi-gaţie va arăta (ce s-a întâmplat)”,scrie Markin.

NASA a admis în 2009 că a ştersînregistrarea aselenizării din motive

bugetare, dar că aceasta a fost refă-cută, ulterior, cu ajutorul înre-gistrărilor de televiziune. Cea maimare parte a rocii lunare este depozi-tată la Centrul Spaţial Lyndon B.Johnson, în Texas, iar unele frag-mente sunt expuse în muzee inter-naţionale.

În același timp, Markin acuzăWashingtonul că este vinovat de in-stalarea unor oficiali corupţi înUcraina, la 25 de la prăbuşirea fosteiUniuni Sovietice, ceea ce a condus larăzboiul din estul ţării. El le su-gerează procurorilor americani să

investigheze potenţiale fapte decorupţie la Cupa Mondială din 1994,în Statele Unite. Markin nu pre-cizează însă care sunt motivele pen-tru care crede că este necesară oasemenea anchetă.

Rusia (ca şi Qatarul, o altă țarăvizată de anchete privind atribuireaorganizării CM) a negat că drepturilesale de a găzdui Cupa Mondială defotbal ar avea legătură cu vreo faptăreprobabilă. Însă FBI-ul a confirmatdeja că lansează o anchetă cu privirela oferte de sponsorizare a acestordouă turnee.

INTERNA�IONAL

Rusia contraatacă

SSiimmoonnaa HHaalleepp aa rreennuunnțțaatt llaa VViiccttoorrIIoonniițțăă ccaa aannttrreennoorr

După înfrângerea suferită în sferturile de finală aleturneului de la Birmingham, Simona Halep (locul 3WTA) a renunțat la colaborarea cu antrenorul VictorIoniță. Ea va fi pregătită de Daniel Dobre, care a maifăcut parte din staful tehnic al Simonei Halep la TurneulCampioanelor de la Singapore, din octombrie 2014. Înceea ce-l privește pe Victor Ioniţă, acesta a devenitantrenorul Simonei la finalul sezonului trecut, în-locuindu-l pe belgianul Wim Fissette.

Până în prezent, în 2015, Halep a câştigat trei turneepe hard, însă a avut un sezon dezamăgitor pe zgură. Eaa fost eliminată în turul 2 al French Open, după ce anultrecut a jucat în finală.

TENIS

MMaarraaddoonnaa vvaa ccaannddiiddaa llaa pprreeșșeeddiinnțțiiaa FFIIFFAA

Prin intermediul scriitorului și jurnalistuluiuruguayan Victor Hugo Morales, fostul internațional ar-gentinian Diego Armando Maradona și-a anunțat can-didatura la funcția de preşedinte al FIFA.

În vârstă de 54 de ani, Maradona este unul dintre ceimai vehemenți contestatari ai lui Joseph Blatter, actua-lul președinte care şi-a anunţat demisia la începutullunii, după ce a fost reales a cincea oară. Reamintim căFIFA se confruntă cu un mare scandal de corupţie, dupăce justiţia americană a pus sub acuzare 14 persoane,printre care doi vicepreşedinţi şi şapte oficiali ai forului.

Maradona este a treia persoană care îşi anunţă can-didatura pentru preşedinţia FIFA, după fostul inter-naţional brazilian Zico şi preşedintele FederaţieiLiberiene de Fotbal, Musa Bility.

Întâlnirea Comitetul Executiv extraordinar al FIFAva avea loc la 20 iulie, la Zurich, ocazie cu care se vastabili data la care vor avea loc viitoarele alegeri pentrufuncţia de preşedinte.

FOTBAL | FIFA

Aflată într-o perioadă încare jocul său suferă, Euge-nie Bouchard este dispusăsă facă orice pentru a revenipe primele locuri din clasa-mentul WTA, inclusiv săvină la turneul de la Bu-curești.

Surse din cadrul Fede-rației Române de Tenis auprecizat pentru hotnews.rocă ultimul wild-card de laturneul românesc va fi dis-tribuit de WTA, ei fiind sin-gurii în măsură să o trimităsau nu pe Eugenie la acestturneu (dacă bine-nțeles șiea își dorește acest lucru).

Cu alte cuvinte, EugenieBouchard (aflată în căutareaformei de anul trecut) arputea deveni principala fa-

vorită la câștigarea turneuluiWTA de la București, înlipsa Simonei Halep -numărul trei mondial a pre-cizat deja că nu va participala turneul pe care l-a câști-gat în 2014.

Deși participarea sa nu

este confirmată, Prosport aanunțat drept sigură venireacanadiencei la București.Dacă acest lucru se va con-cretiza, organizatorii turneu-lui bucureștean ar da oimportantă lovitură deimagine.

BRD Bucharest Open seva disputa în perioada 11-19iulie (la Arenele BNR),competiția fiind dotată cupremii totale în valoare de226.750 de dolari.

Eugenie Bouchard seaflă în prezent pe locul 11WTA. Semi-finalistă anultrecut la Roland Garros, eanu a reușit în acest an săajungă în turul doi.

În total, în sezonul tre-cut, Bouchard a jucat treisemifinale de Grand Slam.În 2015 însă, ea nu a maireușit să treacă de primeletururi, cea mai bună perfor-manță a sa în acest an fiindun sfert de finală la Aus-tralian Open.

Eugenie Bouchard ar putea participa la turneul WTA de la București

TENIS

Diego Maradona

Simona Halep

Eugenie Bouchard

Rusia cere o anchetă internaţională cu privire la aselenizarea americană din1969, ca urmare a anchetei americane de la FIFA.

Vineri 26 iunie 2015Vineri 26 iunie 2015 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

HHOORROOSSCCOOPP BBAANNCCUURRII

☺Medicul de familie:- Tinere, ai greutatea prea mare.- Ştiu. La greutatea mea, ar trebuisă fiu mai înalt cu 20 de centimetridar oricât mănânc, nu reuşesc săcresc în înălţime.

☺La un telefonic public:- Domnule, de o jumătate de orăţineţi receptorul în mână şi nuspuneţi nimic! Lăsaţi-mă, vă rog, şipe mine să dau un telefon!- Nu mă deranjaţi, vă rog, pentru cădiscut cu nevastă-mea.

☺Cred că sufăr de insuficiențăcardiacă: tot timpul rămân fărăbani pe card.

☺Un tip o întreabă pe nevastă-sa:- Dragă, când o să mor, vei plângemult?- Desigur, dragule. Doar știi că euplâng pentru orice rahat…

☺O blondă drăguţă trece cu peroşu. Agentul de circulaţie fluierăde câteva ori până când aceastaopreşte.- Domnişoară, nu aţi auzit cândv-am fluierat?- Ba da, dar astă seară sunt dejaocupată…

☺- Am făcut dragoste cu toţibăieţii din grupă! se laudă ostudentă blondă prietenei sale, totblondă.- Ete na, ce să-ţi spun! răspunsecealaltă, invidioasă. Aşa, cu gura,şi eu!

☺Sfaturi la Radio Erevan:- Prietena mea a luat în greutate.Ce să fac?- Fă-o să meargă cât mai mult.Dacă va face câte 5 km pe zi, într-o săptămână va fi la 35 kmdepărtare de tine.

BERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Se menţine pericolul de aavea probleme cu ficatul, intestinele

şi pancreasul. Dragoste: Perioadă bună, relaţiacu partenerul de viaţă îți va aduce multe satisfacţiişi şanse de a realiza proiecte importante împreună.Financiar: Multe aspecte, anterior apăsătoare sauneplăcute, revin acum la normal şi zâmbeşti dinnou.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: La nivel fizic, nu aparprobleme deosebite, totuși ar

trebuii să te menajezi cu efortul fizic. Dragoste:Este posibil să apară dificultăţi în relaţie sau pla-nurile comune ale cuplului să fie supuseîntârzierii. Financiar: La nivel financiar, situaţiase prezintă staţionar.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Ești predispus la pro-bleme şi infecţii ale organelorgenitale. Dragoste: Singurătatea

nu îţi prieşte, deci nu sta acasă, citind sau schim-bând canalele la televizor, aşteptând ca cineva săte cheme la plimbare. Financiar: La nivel finan-ciar situaţia se va îmbunătăţi mult.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: Dacă ai hipertensiunesau un ficat sensibil, ia-o mai uşor.

Dragoste: Ai mult magnetism, atragi fără efort,dar în acelaşi timp îţi face mare plăcere să provoci,să inciţi, să cucereşti. Financiar: Banii sereaşează încet-încet pe făgaşul normal, nu mairesimţi aceleaşi constrângeri ca în lunileanterioare.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Poţi avea probleme caresă afecteze coloana vertebrală,

circulaţia periferică sau inima. Dragoste:Conflicte de cuplu. La mijloc sunt banii sau altenoţiuni legate de valoare materială. Financiar:Tot pe plan material, în acesta perioadă Jupitereste în mişcare retrogradă ceea ce va amplificaproblemele financiare.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Pericol de accident şi arfi bine să fii foarte prudent.Dragoste: Vei reuşi să comunici

foarte mult cu partenerul de viaţă. Persoana care îțistă alături îți dăruieşte nu doar dragoste, ci şisiguranţă, prietenie şi sprijin. Financiar: Cu baniiești OK.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Starea ta de sănătate seprezintă destul de bine. Dragoste:Aşteptă-te la încurcături, blocaje

sau deziluzii. Financiar: Situaţia ta financiară vafi în creştere. Din păcate, Jupiter se menţine înmişcare retrogradă, ceea ce va menţine cheltuielilela un nivel ridicat.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Te vei confrunta cuprobleme la nivelul rinichilor, laochii şi posibile dureri de cap.

Dragoste: Intuiţia te face să găsești cele maieficiente soluţii. O ieşire departe de casă are şansemari să fie pigmentată cu momente romantice.Financiar: Creştere de venituri, dar şi cheltuielidestul de mari.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21 dec.)Sănătate: Starea de sănătate esteîn curs de ameliorare. Dragoste:Chiar dacă dragostea nu pare

domeniul predilect în această perioadă, atmosferae mai curând pozitivă în ceea ce priveşte relaţia cucelalalt. Financiar: Limitează-ţi investiţiile curisc.

CAPRICORN (22 dec.- 19 ian.)Sănătate: Energia ta este multsuperioară, ceea ce te face să profiţidin plin de forma ta excelentă.

Dragoste: Pui mare preţ pe potrivirea intelectualăşi spirituală, iar fericirea ta maximă ar fi săcălătoreşti sau să descoperi lumea alături de fiinţadragă. Financiar: Stai cu ochii pe portofel, pentrucă există riscul unui furt sau al unei pierderi.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: Simţi că ai o oarecareînclinare către depresie, încearcă să

te relaxezi făcând ceva plăcut. Dragoste: Estetimpul să încerci ceva mai îndrăzneţ în materie deerotism, să-ţi înnoieşti garderoba sexy, să maiînveţi câteva trucuri şi să preiei iniţiativa.Financiar: Poţi avea necazuri legate de bani.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Ești predispus la pro-bleme cu ligamentele şi articulaţi-ile. Dragoste: Încercă să

preîntâmpini apariţia unor situaţii încordate.Unește-ți forţele cu partnerul pentru a îndepliniceva dificil, dar important. Financiar: Perioadaaceasta va fi marcată de întâlniri importante şischimbări bruşte de planuri.

8 6 28 3 6 7

5 29 2 88 1

3 2 62 5

1 4 8 77 4 9

SSUUDDOOKKUU

AARRTTAA CCUULLIINNAARRAA Salată de sfeclă roșie cu portocale

O salată revigorantă și foarte gustoasă, adevăratăoază de sănătate! Veselă și colorată, ea vă va per-mite să epatați orice invitați.

Ingrediente1 sfeclă roșie

2 portocale1 ceapă roșie mică50 gr spanac baby1 linguriță de miere 1 linguriță ulei de măsline1 linguriță oțet balsamic

PreparareFierbeți sfecla sau coaceți-o în cuptor, după carecurățați-o de coajă și tăiati-o cubulețe. Curățațiportocalele de coajă și de pielița albă. Facețiaceastă operațiune deasupra unui vas, așa încâtzeama care se scurge să o puteți folosi la dressing.Tăiați ceapa fideluță. Puneți pe un platou un patde spanac, apoi deasupra portocalele și sfecla, apoiceapa și din nou câteva frunzulițe de spanac.Faceți un dressing din zeama de la portocale, otețbalsamic, miere și ulei și asezonați cu el salata.

GRATUIT Anul Nr. iunie CÂT DE PREGĂTI-I SUNTE-I SĂ · PDF filepentru a cere trecerea...

Documents

Transcript of GRATUIT Anul Nr. iunie CÂT DE PREGĂTI-I SUNTE-I SĂ · PDF filepentru a cere trecerea...