AIain BentolilaMarie-H6ldne Christensen

Maryse FuchsDominique KorachCatherine Schapira

Gramaticalimbii franceze

Traducere de Larisa Gojnete

3

46

9

12

18

2326272935363739

41

43

464952

57

58

53677071

737576808488

90929597

100103107

111

iil1

i

rl

ri

frn"Cupnrus

Cuvant-inainteParcurs de folosireLista prescurtirilorAcordul adjectivuluiAcordul participiului trecutAcordul verbuluiAdiectivulAdjectivu I demonstrativAdjectivul exclamativAdjectivul nehotiratAdjectivul interogativAdjectivul numeral cardinalAdjectivul numeral ordinalAdjectivul posesivAdjectivul propriu-zis (calificativ)

cu rol de apozilieAdjectivul cu funclii de nume predicativ

9i element predicativ suplimentarAdjectivul propriu-zis cu func!ie

sintactic; de atributAdjectivul verbalAdverbuiAdverbul (formare)Adverbe circumstan!iale (loc, timp,

mod, cantitate, intensitate)Adverbele de opinie

(af irma!ie, indoialS, negalie)Apozitia (exprimatS prin substantiv)Articol (absenla articolului)Articolul hot5r6tArticolul nehotSratArticolul partitivAuxiliareleComplementeleComplementele circumstanlialeComplementul de agentComplementul care are ca element

regent un adjectiv propriu-zis(complementul adjectivului)

Complementul directComplementul indirectAtributul (complement determinativ)Concordanla timpurilorConj unc-tia coordonatoareConjunc!ia subordonatoareE nun!iativd (decla rativd)(propozitie)Grade de comparalie ale adjectivului

propriu-zis: comparativulsi superlativul

DeterrriinantiExclamativ5 (propozilia)Femininul adjectivelor propriu-ziseFemininul substantivelorGerunziul6rupul nominal/grupul verballmperativd (propozilia)lmpersonal (verb, construc!ie)lnf initivulI nterjec!ialnterogativ; (propozilie)Modurile verbului{uvinte (origine 9i formare)

I 320I

'l 13

118

120121124128130

132133

135

139

141145151

CUPRINS

Valoarea mor{olcgici si functiasintactlc5 a cuvintelor 154

9ubstantivul 1 56

Substantiv abstracU substantiv concret 1 50Substantiv animaV substantiv inanimat 160

Substantiv comun 161

Substantiv numSrabil / substantivnenumdrabil

Substantiv propriuParticipiul trecutParticipiul prezentFraza eomplexdFraza simplSPluralul adjectivelor propriu-zisePluralul substantivelorPunctuatiaPrepozi!iaPrezentativePronumelePronumele demonstrativPronumele nehotirdtPronumele interogativPronumele personalPronumele posesivPronumele relativPronominal (verb)Propozi!iile independentS,

principalS, subordonatdPropozitia subordonatd conjunc!ionali

circumstanlial5 de scopPropozi!ia subordonatS conjunclionald

circumstan!ial5 de cauz5Propozi!ia subordonati conjunclionalS

circumstantialS de comparaliePropozi!ia subordonatd conjunclionalS

circumstan!ial6 concesivdPropozitia subordonatS conjunc!ionalS

circumstanliald condilionalSPropozilia subordonat5 conjunc!ionald

circumstantiald consecutivdPropozilia subordonatS conjunc!ionalS

circumstanlial5 de timpPropozilia subordonat5 completiv5Propozilia subordonatd inf initivaldPropozi!ia subordonatd interogativd

indirectdPropozilia subordonatd participialSPropozi!ia subordonatd relativEStil direct. indirect, indirect liberSubiectulTimpurile (verbului)CratimaVerbulDiatezd activd, diatezi pasivdCategorii de cuvinteFunclii esentiale ale substantivuluiCele 4 functii ale adjectivului propriu.zisDiferitele propozi!iiDiferitele propozitii subordonateAcordullndex de termeni gramaticalilndex de notiuni gramaticale

162tbJ155

168tl I

174176179183

188192196

199

202208211220222226

229

232

234

236

239

242

246

248251254

25726126326727027428128228728929029129129229329s302

CORDUL ADJECTIVULUI

< Le s pe tit; rui s s e aux.font I e s graudas r iv ii re s. >

Fie cE este atribut, nume predicativ sau element predicativ suplimentar, adjec-tivul (,+ 542-48) calificativ (propriu-zis) se acordd in gen 5i num5r cu substan-tivul sau pronumele pe care il determin5:

Elle porte une robe eligq.nteet unjok chapeau. (6pithdle)

Ea poartd o rochie elegant5 9i o pdlSrie frumoasS. (atribut)

Elle est iplis. (attribut)Ea este frumoasS. (nume predicativ)

La jeune femme pindtra dans le salon, 6l6gante et radieuse. (appos6)

TenSra intrd in salon, eleganti 5i radioasS. (element predicativ suplimentar)

Curn se acordd adiectivul cu funclie sintacticd de atribut? i'.1

. Adjectivul atribut se acord5 in gen si num5r cu substantivul pe care il determinS:

Elle porte unerobe |ligante et unjolichapeau.Ea poarti o rochie elegant6 9i o p5lSrie dr5gut6. (atribut)

o C6nd acelagi adjectiv atribut determind mai multe substantive. acordul se face laplural:

Elle porte un sac et un chapeau blnncs.Ea are o pogetd 5i o pElSrie albe. (atribut)

Atenlie!CAnd acelaSi adjectiv atribut determin6 doui substantive de gen diferit, acordulse face la masculin plural.

Elle porte une robe et un chapeau blancs.

- Ea poartd o rochie 5i o p6ldrie albe. (atribut)

. CAnd mai multe adjective atribut determinS acelali substantiv la plural, ele potrdmine la singular:

Les littdratures unglstv et allemande.Literaturile englez6 5i germanS.

Curn se acard| adjectivul cu funclie sintacticd de'nume .i.predicativ sau element predicativ suplimentar?

r C6nd este nume predicativ (exemplul 1) sau element predicativ suplimentar(exemplul 2), adjectivul se acordd in gen ;i num6r cu subiectul sau cu complemen-tul direct:

Ces enfants sont tris genfls. (1) Je trouve ces enfants ffAs ggt til$. (2)

Aceiti copii sunt foarte drdguli. (1) Gisesc ace5ti copii foarte drdguti. (2)

r CAnd acelasi adjectiv determind un subiect multiplu (exemplul 1) sau mai multeelemente predicative multiple (exemplul 2), acordul se face la plural:

ln mire et laJille sofi tAs gsltilles. (1) Je trouve la mire et lafille ffAs ggt tilley. (2)

Mama gi fiica sunt foarte drEgufe. (1) Le gdsesc pe mamd 5i pe fiic6 foarte drigute (2)

Atentie!C6nd acelagi adjectiv determinE un subiect multiplu, alcdtuit din substantive degenuri diferite (exemplul 1), sau un element predicativ multiplu format din sub-stantive de genuri diferite (exemplul 2), acordul se face la masculin plural:

I tn mire et le ftls sont trDs gentils. (1) Je trouve la mdre et le fils trbs gsntils. Q)L Mama gi fiul sunt foarte dr5guli. (t) ii gasesc pe mamS 5i pe fiu foarte drSguti. (2)

r C6nd determinS pronumele personal on, adjectivul se acordS:

,l

,. Aconour aDJECTTvuLU!

. La masculin singular, cand se referS la una sau mai multe persoane:

On est adulle ou on ne I'est pas.E5ti adult sau nu e5ti.

. La masculin sau la feminin plural, dup5 caz, cend este echivalent cu nous. VerbulrEm6ne la singular:

On est bien seuks depuis votre ddpart.Suntem foarte singure de la plecarea voastrS. (este vorba despre niSte femei)

On est pueils tous les de*x.Suntem asem;nitori. (cei care vorbesc sunt doi barbaJi sau un birbat ii o femeie)

r CAnd determini pronumele ce, acordul se face la masculin singular:

C'est trAs bon. Este foarte bun.

. CAnd determinE pronumele vout plural de politefe, adjectivul r5mane la singular:

Vous serieT, gentil. monsieur, de me ripondre.Afi fi amabil, domnule, sd-mi rispunde{i.

.'-, curn se acorde'!:r"::;:,:r':"'::;ii:;:'me predicativ

o CAnd este construit cu avoir l'air, adjectivul se acordd fie cu subiectul, fie cu sub-stantivul air.

Elle a I'air geudlls. Elle a I'air gpntfrl.

Ea pare drEguld.

ts,t Dar.... Acordul se face obligatoriu cu subiectull- c6nd subiectul este exprimat printr-un substantiv care denumegte un lucru:

Ces tartes ont I'air bonnes.Aceste tarte par bune.

- cind sensul il impune:

Cette femme a I'air eo_qusltte.Aceastd femeie pare cocheti.

. Acordul se face obligatoriu cu substantivul arr c6nd adjectivul este construit cu

un complement:

Elles ont l'air craintif ile quelqu'un qui a mal agi.Ele au aerul tem5tor al cuiva care a actionat gresit.

. C{rrn s€ acordS adjectivul cu rol de apozitie?

. Adjectivul cu funclia sintacticd de apozilie se acordd in gen gi numSr cu substan-tivul sau pronumele pe care le determinS, de cele mai multe ori subiecte:

Il s'avanEa, souriant et dAfundu; et lui serra la main.El inaintS, z6mbitor Si relaxat; gi ii strAnse m6na.

r CAnd acelagi adjectiv determin5 mai multe substantive, acordul se face la plural:

Lct mbre et la jille s'avancirent vers lui, souriantes et ditendues.Mama gi fiica inaintard spre el, z6mbitoare 5i relaxate.

I Atengie!

I C6nd acelagi adjectiv determini doud substantive de genuri diferite, acordul se

I face la masculin plural.

I ^

mire et le-fils s'avancirent yers lui, souriants et ddtendus.

L Mama 5i fiul inaintara spre el, z6mbitori si relaxati.

110I

I

in ce cazuri nu se acorde adjd,.l--'nite adjective rEm5n invariabile. Este ,c.ba d

. Adiective denumind culori, derivate de la sube&l:,:':ocaliu, aubergine / de culoarea vineie ge"ie

E."t a aclrctd des chaussures orange.:. : .-^rp;rat pantofi portocalii.

+,. Dar...nauve / mov rose I roz, pourpre / purpuriu, fanccriiu si ecarlate / rogu aprins, desi derivate din sl

E..t a de bellesjoues roses.i: ;'e obraji frumo5i gi roz.

. Adjective denumind culori, determinate de un C

i; salon regorgeait de drapds iaune pdle e;;; rali:= --- Ceborda de draperii galben pal s :: coyor

. gkin si sauf, c6nd au valoare morfologici de grI .; i:aient tous ld, sauf les enfants. Il avai: .;i-i ;arrl-=,:::r acolo, cu exceplia copiilor. El avea ::- Ffr

* Dar...CAnd plein gi saufstau dupd substantivul pe cansr se acordi:

i-cs enfonts sont saufs. Il avait les yeux plein: ic ICopiii sunt nev5tdmali. El avea ochii plini :: ::-r

" Adjective ca bas I jos, bon / bun, cher / scurnp,drept. dur I dur, ferme I ferm, fort I puternic. fndrept. net / net, cAnd au valoare morfologici de I

E.rs parlent haut. Ils chantent juste. Ces p,.,-',.."t:: ,3rDesc tare. Ei c6nta bine. Aceste mere ::.i: sG

+- Dar..,

i..c-i sonl hautes. Ils sont.justes. Elles son: chira.: = >,xt inalte. Ei sunt corecti. Ele sunt scumpe

. Adjectivele demi / jumdtate, semi / jum;tate si ,lprecedi un substantiv sau un adjectiv de care srr

l- a mangd une demi-baguette. EI a m6n:,: : irrrl.s habitent une rdgion semi-disertique. : :,:-€Ls volets sont rui-clos. Obloanele sunt pe junrilI. esr sorti AU_-pieds et nu-tAte. El a pleca: descrl

- Dar...

. C5nd nu este atezat dupi substantiv se acordii

Il dtait pieds nus. El era cu picioarele goa e

. C6nd demi este atezat dupd substantiv, se acan

Il a mangd deuxbaguettes et demie. El a -.-.it. Ad,iectivul feu, cu sensul ,,defunct, rEposat-, cialc5tuit din substantiv gi determinantul sEu (arb

substantiv):&z ma grand-tante / defuncta mea -::rs+t Dar,,.

C6nd feu este intercalat intre substantiv 5i un ahnumir: mafuue grand-tante / rdposata mea ra:,5:

fierE z, -^a sau mai multe persoane:

al. duca caz, cAnd este echivalent cu nous. Verbul

;.- ".

'zz , ,,.-.', este vorba despre nigte femei)

:€:.: ; --. :: cirbat sau un bSrbat 5i o femeie)

!, ilcl'trri se face la masculin singular:

ls, p -'a' de politefe, adjectivul r5m6ne la singular:

ni '=: ':.ire.3i- - l::

tivul cu funclie de nume predicativfruit cu avoir l'air?

rir. ac.e:: r'ulse acordd fie cu subiectul, fie cu sub-

gltld

subiectul:yrr?a'--' substantiv care denumeste un lucru:

r substantivul air c6nd adjectivul este construit cu

J'un -.i: .; rnul agi.l===- _:.ic)ll.

I adjeaivul cu rol de apozilie?

i de :::zitie se acordE in gen 9i numEr cu substan-de'te'- -a, de cele mai multe ori subiecte:

i. :-- ..,. ,.-ra la main.

ui r-: -;lte substantive, acordul se face la plural:

r.i. ..: \etlnstles etddfurudus$,.rinbrtoare s relaxate.

5 doui substantive de genuri diferite, acordul se

te.: ..,: seuriqnlset ditendus.ffiitori . relaxati.

Aconoul ADJEcrtvuLUt

[n ce cazuri nu se acorde adiectivul propriu'zis?

Anumite adjective rbmAn invariabile. Este vorba despre:

. Adjective denumind culori, derivate de la substantiv (marron / cafeniu, orange Iportocaliu. aubergine / de culoarea vinetei, cerise lde culoarea ciregii):

Elle a achetd des chaussures olsttgg.Ea a cump5rat Pantofi Portocalii.

+t Dar..,mauve I mov, rose I roz, pourpre / purpuriu, fauve I aramiu, incarnat / rogu sta-

cojiu gi 6carlate / ro;u aprins, degi derivate din substantiv, se acordd in numSr:

Elle a de belles.ioues roses.ia are obraji frumo5i gi roz.

. Adjective denumind culori, determinate de un alt adjectiv sau de un substantiv:

Le salon regorgeait de drapds iaune pdle, et de tapis bleu roi.Sa onul deborda de draperii galben pal si de covoare bleu royal

. plein 1i sauf, cAnd au valoare morfologici de prepozilii:

lis itaient tous lii, sauf les enfants. Il avait des larmes plein les yeux'

:-au toJi acolo, cu exceplia copiilor El avea ochii plini de lacrimi.

+ Dar...CAnd plein si sauf stau dup6 substantivul pe care-l determinS, ele sunt adjective

si se acordS:

l-e r enfants sont saufs. Il avait les leux plgias de larmes.

Copiii sunt nev5timafi. El avea ochii plini de lacrimi.

. Ad.jective ca bas l!os, bon lbun, cher / scump, clair I clar, court I scurt, droit Icrept, dur I dur, ferme I ferm, fort I puternic, franc / cinstit, haut I inalt, iuste I.rept, net / net, c6nd au valoare morfologici de adverb:

l..t s parlent haut. Ils chantentiuste. Ces pommes cofrtent cher.

: = ,:'besc tare. Ei cant5 bine. Aceste mere costd scump

- Dar...t.-t: sont hautes. Ils sontiustes. Elles sont chires.: = .-rt inalte. Ei sunt corecli. Ele sunt scumpe

. Ad jectivele demi / jumatate, semi / jumitate 9i nu I gol, dezbricat, descul!, c6nd

;,.ecedi un substantiv sau un adjectiv de care sunt legate prin cratimd:'

.: ":itnq€ une d&mi:baguette. El a mAncat o jumdtate de baghet5':"._;nitent une r,lgion semi-ilisertique. Ei locuiesc intr-o regiune semidegerticS.

. tlers sont uli:clos. Obloanele sunt pe iumdtate inchise'

. ,: .orti nu-pieds et nll-fite. El a plecat descult 5i cu capul gol.

- Dar.... 3ind nu este atezat dupi substantiv, se acorda cu acesta in gen 9i num5r:

,:.;:: pieds nus. El era cu picioarele goale.

. 'J"d demi este atezat dupd substantiV se acordS doar in gen:

. ,,:-;t:?d deux baguettes et ileAne. El a mAncat doud baghete ti jumatate

. Ac;ectivul feu, cu sensul ,,defunct, riposat", c6nd este atezat inaintea grupului

la::uit din substantiv ;i determinantul slu (articol + substantiv, adjectiv pos. +

. -::'.'-^1:t\ fel! nru grand-tante / defuncta mea mdtutS.

- Dar...

l;-.c feu este intercalat intre substantiv ti un alt determinant, se acordd in gen 9i

-,--.an ":-: fege qrand-tante / rdposata mea m5tu5d.

,,1

. Adjectivul possible / posibil, cAnd intirqte adverbele le moins / cel mai putin,le plus / cel mai mult:

Cueille les pommes les plus grosses postLble.Culege merele cele mai mari posibil.

. Adjectivul fort in expresia se faire fort de / a se angaja sA / a promite:Ils se font fott de riussir.S-au angajat s; reuseasca.

.& SrUrt"ntivul gensloameni este

ryffi:'#inPrurar'. CSnd adjectivul precedi substantivulgens si c5nd forma lui de feminin dife-rd de cea de masculin, acordul se facela feminin plural:Ce sont de vieilles gens.

Sunt oameni betreni.. C6nd adjectivul este asezat dup5substantivul gens, acordul se face lamasculin plural:Les vieilles gens sont souyent seuls.Oamenii betrani sunt adesea singuri.. Adjectivul se acordi la masculin plu-ral c6nd substantivul gens se refer5 lao categorie:

Cum se acordA participiul trer::

::':rcipiul trecut folosit singur urmea zi -:: - e::-. atribut (exemplul 1), nume predica: . :,.-;: :- (exemplul 3). El se acordd in gen s, ---i-:.:: .are il determinS.

!; ;e a un visage fatigu(. (1) Catheine :,:'..' .rrt--: r fa{d obositS. (1) Catherine este obosir: :F.; r i g u( e, Catherine s' allon ge a. (3)Obositi, Catherine s-a intins. (3)

- Excep.tii:

. e:'tendu / atteptat, (non)(y) compris i (ne)indu:r:eptia, 6td / cu exceptia, in afari de, supoose:::: in fala substantivului, se folosesc ca :-:::i'

. .,. ,)tit iti irritis, exceptd les enftir::,. - - . -

-cate aceste participii se acord6 cAnd sunt aseza

_ . .,, otn 6tO invifts, les enfants exceptis. -:: : -, etant donn1 ldat fiind, mis d part / pus deopa:.^r sunt atezate in fata substantivului, s. ::: 3

Passd(es) les yacances, ils ne se ret iren: :' . ..

- i,t, trecut5 vacanta, ei nu se rrai re.i---.,:i-annexd / anexat, ci-inclus / inclus, ci-joint aN

. : rare de adverb, adici atunci cAnd pot ' '^ ...-:= ci-contre / l6ng5.

:: osite astfel, sunt in general agezate:

- : ,nceputul propozitiei:Ci-joittt les exemplaires demandds. Aldtu,.at :,

- '- fata unui substantlv fir6 determinan::lrr.itrei ci-joint photocopie du documeni. : i. :

'oate aceste participii se acord5 cAnd sunt folost;olosite astfel, sunt in general agezate:

- trJpa substantiv:|euilLez examiner les documents ci-joirtts.. i rugim sd analizali documentele alSturate

-'n fata unui substantiv precedat de un ie:=-- ,

-le t'ous adresse ci-jointe ma demande de , ..:_ .,a inaintez aleturat cererea de concedtu

. approuva / aprobat, lu I citit, yu / v6zut s--:'-'olosite in loculiuni precum: lu et approu,.€ : : :

fum se e{8r"d5 partieipiul trecut at* auxiliarui etn

Participiul trecut al verbelor conjugate cu auxilpasivi gi anumite verbe intranzitive ca a: t- ,e^numdr cu subiectul:

Elles ont dtd dlgu_e;i par ton attitude. Ils , , : paniEle au fost dezamdgite de atitudinea .ta : : _ : j::-

De nombreux gens de lettres l'ont lu.NumeroSi oameni de litere l-au citit.. Adjectivele care au aceeati formd lamasculin si la feminin se pun la mascu-lin plural, chiar daci sunt agezate ina-intea substantivu lui gens:

Quels braves gens!Ce oameni curajosi!Aceastd regulS este indispensabilS 9ic6nd aceste adjective sunt precedatede un determinant variabil in gen:

Quels braves gens!Ce oameni curajo5i!

Pentru acordul adjectivelor compuse'* S412.

CGffi &T,JL PAMTICIPI ULUI EffiECU-tr

F Regulile de acord ale participiului trecut ( e 5386-391) vatiazd in functie demodul in care este folosit:. singur:

Elle a un visage fatigu(-Ea are o figura obostta.

o cu auxiliarul 6tre:Ils sont parti;. E au plecat.

. cu auxiliarul avoir:Nous ayons mang6_des fraises.Noi am mancat cipgune.

Lesfraises que nous ayons mangA-q;4taient ddlicieuses.Cipsunele pe care le-am mAncat erau delicioase.

. prin raportare la verbele reflexive:Elle s'est coupie.Ils se sont souri. Elle s'est coup4.une tfftine.Ea s-a taiat. Ei si-au zAmbit. Ea si-a taiat o felie de tarti.

<Pdchd qyoad est d demi patd.oln6.>

l"

<ind intiregte adverbele le moins / cel mai putin,

r :,;i , possible.osibil

fa,.e 'c.t de / a se angaja sd / a promite:

Aconoul PARTlcrP!uLUt rnEcur

Cunt se acord* participiul trecut falssit singur?

Participiul trecut folosit singur urmeaz5 regulile de acord ale adjectivului, fie cd

este atribut (exemplul 1), nume predicativ (exemplul 2) sau are altS funclie sintac-:;cd (exemplul 3). El se acord5 in gen gi numir cu substantivul sau cu pronumeleoe care il determinS.

Elle a un visage fatiguf. () Catherine est fatigude. (2):..e o fati obositd. (1) Catherine este obositS. (2)

Far i gude, Catherine s' allongea. (3)

ObositS, Catherine s-a intins. (3)

+- Excepfii:. attendu / agteptat, (non)(y) compris / (ne)inclus, entendu I auzit, except6 I cu

exceptia, 6td t cu excepfia, in afari de, suppos6 / presupunAnd, vu I vizut, a9e-

:a:e in fata substantivului, se folosesc ca prepozilii ;i rim5n invariabile:

Tctus ont,6td invitds, exceptd les enfants. Tofi au fost invita{i, cu exceptia copiilor'

Ioate aceste participii se acord5 c6nd sunt atezate dupd substantiv:

T,us ortt 6ft invitAs, ks enfants exceptis. Toli au fost invitaii, cu excep{ia copiilor.

, etant donn6 I dat fiind, mis d part / pus deoparte, separat, passd I trecut, chiar::^o sunt atezate in fata substantivului, se pot acorda. Scriem deopotrivS:

Passi(es) les vacances, ils ne se revirent plus.: ra:a trecutd vacanta, ei nu se mai revizurS.

. ci-annexd / anexat, ci-inclus / inclus, ci-joint I aldturat rdmAn invariabile cAnd au.: :are de adverb, adic5 atunci cAnd potfi inlocuite prin cr-dessus/sus, cr-dessous

:: ci-contre / lAng5.:: :s te astfel, sunt in general atezate:

- : -ceputul propozitiei:Ci-joint les exemplaires demandis. Al5turat, exemplarele cerute

- - iata unui substantiv fdrd determinant:| - t .'et. ci-joint photocopie du document. Gdsiti alEturat fotocopia documentului.

-..,. "."r,"

participii se acordi cand sunt folosite cu valoarea unui adjectiv'a: csite astfel, suntin general atezate:

- :-:i substantiv:,. ....1e: eraminer les documents ci-.ioints.. '-.a'rt si analizali documentele alSturate.

- - '-:a unui substantiv precedat de un determinant:. . .tt odresse ci-jointe ma demande de congd.

- : - . -:ez alSturat cererea de concediu.

. zporouv| / aprobat, lu I citit, vu I vdzut sunt intotdeauna invariabile c6nd sunt': :i :e in locutiuni precum: lu et approuv1l citit 5i aprobat, vu I vdzul.

Cum se accrd5 parfirrpf#, treruf al verbelor c#fifugat€aa euxiliaral6tre?

t:': cipiul trecut al verbelor conjugate cu auxiliarul 6fre (conjugare la diateza:.:; "5 ;, anumite verbe intranzitive ca aller, venir, arriver...) se acordS in gen 5i- -r" ar cu subiectul:

-f ,ie ,r ,rir dti dig1tq par ton attitude. Ils sont pafiis hier.! e .-'rsi dezamdgite de atitudinea ta. Ei au plecat ieri.

rri este

rtantivulinin dife-rI se face

nt dupae face la

L&.lfo*r plu-re{era ia

t:.

&.;aaadi

;;,.

:IPIULUI TRECUT

sraile .. : .. denti pordonn .>

ripiului trecut ( ' 9386-39'l) variazi in functie de

De nombreux gens de lettres l'ont lu.Numerogi oameni de litere l-au citit.. Adjectivele care au aceeagi formd lamasculin ;i la feminin se pun la mascu-lin plural, chiar daci sunt a5ezate ina-intea substantivului gens:

Quels braves gens!1e oameni curajosilAceasti regulS este indispensabilS sicSnd aceste adjective sunt precedatede un determinant variabil in gen:Quels braves gens!Ce oameni curalo5i!

Pentru acordul adjectivelor compuse.5412.

;:art ddlicieuses.

(st cotq4 une turtine.: de tarti.

t:l\conpul PARTtcrptuLtJt rREcur

r^.t Exceptii:. Participiul trecut al verbelor impersonale conjugate cu auxiliarul 6fre r5mdneinvariabil:

Il est tombd des trombes d'eau. Il est arrtvl un malheurAu c5zut averse violente. S-a intemplat o nenorocire.

. Participiul trecut din componenta unui infinitiv la diateza pasivi sau a unuiinfinitiv trecut la diateza activi se acordS:

apr?s avoir iti puni(e)(s) dupa ce au fost pedepsiti/te;

apris Ate parti(e)(s) dup5 ce au plecat.

, Cum se acordd participiul trecut al verbelor canjugatecu auxiliarul avoirT

. Verbul conjugat cu avoir nu are complement direct. Nu se face acordul:Elle a termini. Ea a terminat.

Nous ayons aaiaruaasi. Am m6ncat deja.

. Verbul conjugat cu avoir are un complement direct agezat dup5 verb. Nu se faceacordul:

Nous avons mangi des pdrcs. Am mancat paste.

. Verbul conjugat cu avoir are un complement direct care preced5 verbul. Partici-piul trecut se acord5 in gen pi num5r cu complementul direct:

Les pdtes que nous avons !!w&g!4e; dtaient ddlicieuses.Pastele pe care le-am mancat erau delicioase.

Cazurile dificile de aaord al partieipiului trecutconjugat cu auxiliarul avoir ( t $13 ta 519)

c u m s e a c o r d e

" ::i :':: ;:"r' ;:':: fl{;;!,i!r' "' j

"a t cu a v o i r

r C6nd complementul direct face acliunea exprimat5 de infinitiv participiul seacordi cu complementul direct:

Je les ai entendues calomnier. (= ce sont elles qui calomnient)Le-am auzit calomniind. (= ele sunt cele care calomniazi)

Les musiciens que j'ai entendus joue4 dtaient excellents.Muzicienii pe care i-am ascultat cAntAnd erau excelenti.

. C6nd complementul direct suport6 acliunea exprimatd de infinitiv nu se faceacordul:

Je les ai entendu calomnier (= ce sont elles qu'on calomnie)l-am auzit calomniind. (= ele sunt cele calomniate)

Les airs que j 'ai entendu jouer €taient tris beaux.Ariile pe care le-am auzrt c6ntAndu-se erau foarte frumoase.

Atenfiel. Participiul fait urmat de un infinitiv este intotdeauna invariabil:

Je les aifait courir Elle s'estfait prendre ii son propre piDge.Le-am / l-am fdcut sd alerge. Ea s-a prins in propria-i capcana.

. DupE noua reformd ortografici, participiul trecut al lui lariser urmat de un infi-nitiv rEm6ne invariabil in toate cazurile.

Elle s'est laissi aller Je les ai laissd panir. Ea s-a lSsat dusa. I,am lasat sd plece

"f,.

Cum se acorde participiul tretatdrept complement direct proil

- ::.s'! caz, le are sensul lui ce/a si participiur tra.-.::t dissertation est plusfacile que.ie ,r: ..,'-;r-:=:::: o sertatie e mai u5oard deca: .:' '.

=- --

Cum se acardd participiul treo,tdrept complement direct pronum*

)

i -:i .najoritatea autorilor, participiul trecut pn-::-: ,

'in vorbire, acordul se face adesecr

-- -.. rdnqSSd des crevettes. J'en ai ratnassi t:--- .r!nat creveli. Am adunat (crevel

Cum se acordd participiul trecut atunci teste exprimat printr-un substantiun complement exprimat prin xt

rarticipiul trecut se acordS cu substantivul colet-lentul sdu (exemplul 2), in funclie de eie-e.tu1l

! ,: etat ne m'€tonne pas, vu la quaatiti rr, ^ y,r,',- -i mird starea lui de s5nState, av;"3 '' .=:i':-:-:ai-o. (1)

: ,i itat ne m'dtonne pas, vu la quantite t;t ho4tfu',- -5 mird starea lui de sdndtate, av6no'- ,:::': :

-..^cat (2)

Cum se acorde participiul trecut atuncu un adverb de cantitate urmat I

participiul trecut se acord5 cu complementul adr

Ccnnbien de b-pnhgu as-tu UWlgOt? a=:= ::-l

Cum se acord{ participiul trecut al anumi?.,

de un complement circumstanlial care qlrumite adverbe intranzitive precum cout r a

:ormi, durerl a dura, marcherl a merge, n esu.4gner I a domni, reposer/a se odihni, valo,r atsea insolite de un complement circumstan:la ca:ul, valoarea gi care nu trebuie confundat cu .:n ,

Participiul trecut al acestor verbe rimAne, ceci, iCe livre m'a coitui centfrancs. Aceas:i -.:: -Les cent francs que ce livre m'a cofitti.Cei o suti de franci cat m-a costat aceast; :.a=

* Dar...couri r I a fugi, coiter / a costa, peser / a cint5ri,f i tranzitive gi deci pot primi un complement diretrecut este variabil:

I 14

Aconpul PART!ctPlut.t!t rREcur

impersonale conjugate cu auxiliarul 6fre rdmAne

. l. , : arriyd un rnalheur.".-:.- - -:-:'OCire.

nenta unui infinitiv la diateza pasiv6 sau a unuii se acordi:

:: :',:-. :::epSiti/te;

- : = -:'

tkipiul trecut al verbelsr coniugateu auxiliarul avoir2

ne corrplement direct. Nu se face acordul::' - a' -.-. --.arn complement direct asezat dup6 verb. Nu se face

un co,.nplement direct care precedi verbul, Partici-Bumar cu complementul direct:tgrt,. ,. .:,,.: rldlicieuses.

e de acord al participiuluitrecutauxitiarulavoir ( " 51i la 519)

ittl trecut cAnd verbul coniugat c{, avoirufrnai de un infinitiv?

ace :- --ea exprimatd de infinitiv, participiul se:

= : '....,t: qui calomnient)'--- : : -.'= :, :"nniaZa)

ri" . : .:-::r,r:tercellents.'.=-' = , =-. -. :xCelenti.

;.,.-.a :::iunea exprimat6 de infinitiV nu se face

= -: . .1i tlu oncalomnie)

Curn se acorde participiul trecut atunci c6nd aredrept canrplement direct pranurnele neatru le?

in acest caz, le are sensul lui cela 9i participiul trecut rdm6ne invariabil:

Cette dissertation est plus facile que ie ne I'aurais cru.

Aceasti disertatie e mai u5oard dec6t a5 fi crezut

Cum se acordd participiul trecut atunci cdnd are

drept tomplement direct pronumele personal adverbial en?

DupS majoritatea autorilor; participiul trecut precedat de en r}mAne invariabil'

Totugi, in vorbire, acordul se face adeseori:

J'ai ramassd des crevettes. J'en ai ramass6(es).

Am adunat crevefi. Am adunat (creveti).

curn se acorde participiut trecut atunci c6nd complementul direct

€sfe exp!'irn at printr-un substantiv ccrecfiv urmat de

un complernent exprimat prin substantiv la plural?

Participiul trecut se acordd cu substantivul colectiv (exemplul l) sau cu comple-.r-rentul s5u (exemplul 2), in funclie de elementul pe care vrem s5-l accentuSm:

Son dtat ne m'dtonne pas, vu la Watt$ide bonbons qu'il a ru@g{s' ()'r.r m5 mirS starea lui de s5n5tate, avandin vedere cantitatea de bomboane pe care a

-ancat-o. (l)

-r,u €tat ne m'dtonne pas, vu la quantitd de b-oub-olt; qu'il a mqngdt. (2)

',- mi mirS starea lui de s5n5tate, avand in vedere cantitatea de bomboane pe care le-a

-:ncat. (2)

Cum se acorde participiul trecut atunci cdnd se afld ?n raportcu un adverb de cantitate urrnat de un compleffient?

::rticipiul trecut se acord5 cu complementul adverbului:

- ,nbien dp-bpobtu; as-turyqug!1s? CAte bomboane ai mAncat?

Curn se acorde participiul trecut al anumitor verbe intranzitive inso{ite

de un complernenf aircumstanlial care exprimd durata, valoarea...?

:- _-.ie adverbe intranzitive precum courir I afugi, co1ter / a costa, dormir I a

::'-, durerl a dura, marcherl a merge, mesurerl a misura, peser I a c6ntiri,.:-:-.. adomni,reposer/aseodihni,valoirtavalora,vivrelatrSi etc.suntade-:: -:ctite de un complement circumstanlial care exprimE durata, distanta, pre-

,: oarea si care nu trebuie confundat cu un complement direct:;:': cipiul trecut al acestor verbe rEmane, deci, invariabil:

. .:. ry rn'a coi)td centfrancs. Aceastd carte m-a costat o suti de franci'

= : .-:i de franci cat m-a costat aceasta carte.

- Ja{,,,

:."-" afugi,colterl acosta, peserl ac6ntiri, valoirl avalora, vivrel atrSi pot- :.":-zitive 5i deci pot primi un complement direct. in aceste cazuri, participiul lor:-?:-: este variabil:

il

t)?aIt\':::e f rumoase

rfinit: v este intotdeauna invariabil:fau . '. :.:-. ,; son propre piige,:-i- . :'-:.a-icapcane.ki, participiul trecut al lui /ar3ser urmat de un infi-e cazurile.Ltis.t ..,:.,. Ea s-a lasat dus5. l-am lAsat sa plece.

,tl

fl

..::

t:

;I

Aconaul pARTtcipruLUt rR=cur

. courir este tranzitiv cAnd are sensul lui ,,a se expune la,,:Tu n'imagines pas les risques qu'il a courus. Nu-Ji imaginezi riscurjle Ia care s-a expus

. colter este tranzitiv cand are sensul lui ,,a pricinui un neajuns,,:Tu n'imagines pas les efforts que ce trayail m'a cofitds.Nu-ti imaginezi ce eforturi m-a costat aceasti afacere.

. peser este tranzitiv cand are sensul lui ,,a stabili greutatea", ,,a examina":Emballe les gArcaux que j'ai pesis. Ambaleazi praliturile pe care le-am cantirit.

. valoir este tranzitiv c6nd are sensul lui ,,a avea drept consecintS,,:Oublions les rdflexions que m'a values votre conduite.SE uium ce consecinle a avut comportamentul tiu.

. vlyre este tranzitiv c6nd semnificd ,,a petrece", ,,a incerca', (sentimente):Il n'oublierait pas les heures qu'ils avaient vicues ensemble.El nu ar uita orele pe care le-au petrecut impreune.

Cum se acordS participiile trecute dit /spus, dtt / datorat, cru / €rezut,pense /gdndit, permis /penrit prevu / prevdzut, su / 5tiut, voulu / vrut?

Ele urmeazd regula generalS c6nd au un complement direct antepus:Je les ai c14g-; lorsqu'ils m'ont dit que tu dtais malade.l-am / le-am crezut, cAnd mi-au spus cd erai bolnav.

Il se souvient de toutes les paroles que j'ai 8j!9;.El isi aminteste toate cuvintele pe care le-am spus.

e*-t Dar,,.Toate aceste participii trecute, precum 9i participiul trecut al verbului pouvoir,rdmAn invariabile c6nd au drept complement direct:. un infinitiv:

Tbus les progris que j'ai gru_faire ont 6td inutiles.Toate progresele pe care am crezut cd le fac au fost inutile.

. o propozitie sau un infinitiv subintelese:Il afait toutes les ddmarches qu'il avait,Sit (qu,ilferait).El a facut toate demersurile pe care spusese (ci le va face).

Elle a fait tous les progris qu'elle a p4 (faire).Ea a fScut toate progresele pe care le-a putut (face).

Acord u I pa rtici pi u I u i trecuta! verbeiar pronominale {reflexive) {,* gZX -25}

Cum se acard1 parti€ipiul trecut dac* verbul nu este urmatnici de un cornplernenf direct" nici de un infinitiv?

Participiul trecut se acord5 in gen gi num5r cu subiectul, prin urmare:o lndiferent dacS verbele reflexive au sens reflexiv sau reciproc, pronumele refle-xiv este complement dlrect al auxiliarului avorr, subinteles. se aplic5 deci regulade acord a participiului cu un complement direct agezat in fala verbului:

Elle s'est lev,le. - elle a levd s' = C.O.D. (sens rdJtdchi)Ea s-a sculat. = complement direct (sens reflexiv)

Ils se sont v4;. q ils ont yu I'un I'autre = C.O.D. (sens rdciproque)Ei s-au vezut. = complement direct (sens reciproc)

. earticipiul trecut din componenta infinitiVului:.. -:: s'?tre regardie dans la glrtc,t. t .. - :

. participiile verbelor se complaire (a se plinge'n?-un mediu, a nu se compl5cea), se mentir (a tea4er (parlei A soi; a-si vorbi siegi), se p/alre (pk:,er (a semina), se rire de (a rAde de), se souris",cceda), se suffire (a-gi fi suficient siesi), se sr.n,o,r rimAn invariabile, c5ci pronumele reflexiv Ie,€m€ht direct, ci complement indirect:

.., ;e sont nui. = Ils ont nui l'un it l'tti,:",: :-a, plictisit. = Ei s-au plictisrt recipro:

: -:s se sontplu. = Elles ont plu l'ute -: . , .,.-i.;-au plicut. = Ele s-au plicut una ce :::

.: te sont Souri. = Ils ont souri I'uu c . -::,:-.: -:u z6mbit. = Ei 5i-au zAmbit unut a:_.i s'en sont voulu. = Ils en ont toulu i) e..,.i--:::-,rj -au purtat pic5. = Ei 5i-au purtat p c; _- - : :-,.

.t se sontsuccddd surlascbne. = Ils trt : .:.:--::t:-:" sLccedat pescena. = Ei si-au s-c.1 ::- _- _ :

Dar...

. : se sont suivis sur la sc?ne. = Ils ont r.r: . . _,t .

:-au succedat pe scen5. = Ei au urmat -- _ .-.- a

. I aci verbele ref lexive au sens pasiv sau se^s ii:::.d in gen gi numEr cu subiectul:

Ces livres se sont bien vgtldUs. = Qs5 !i,,.t.; : -.1 it::.sie cerli s-au vAndut bine. = Aceste cj: : _ .:.r :

Des prisonniers se sont dchalrpdg. N s:= :._:- r

Cum se acorde partici1dacd verbul are un compk

f ac5 verbul are un complement direct, urmim re. Complementul direct se aflS dupd verb; n_ 54 {,

Elle s'est coApLune dnorme tartine. (= Ei.'e .: :,. y:a si-a tiiat o felie enormd de tarti.

"n acest caz. pronumele reflexiv nu mai es:e cc,t

nd i rect.

. Complementul direct se aflS inaintea verbu ,i.Ln tartine qu'elle s'est coup-,ie est dnornte. :: :

Cum se acordA particiqdacd verbul este urmat de

)ac5 verbul este urmat de un infinitiv, se aplici I.lnfinitivul are sens activ; se face acordul:

Elle s'est entendue appeler d l'aide. (c'esr e..t ;;tEa a fost auzitd strigAnd dupa ajutor. ("a

"r:= ..= ::-

.lnfinitivul are sens pasiv; nu se face acord- :

Elle s'est entendu appeler (c'est elle qu'tt,.. ,:::<..Ea s-a auzit strigata. (ea este cea strigata)

16

hri .a se expune la":Nu-{i imaginezi riscurile la care s-a expus.

lui -a pricinui un neajuns":twoilm'acofilds.re,astii afacere.

hi .a stabili greutatea", ,,a examina":Ambaleazi prijiturile pe care le-am canterit.

lli .a avea drept consecin!5":v6rc conduite.

tiiu.

.a petrece', .a incerca" (sentimente):

t&ur;s ensemble.tnpeun5.

ur onflement direct antepus:u&ois malade.

erai bolnav.

i'aiiftes.brnsg.ts.

$ participiul trecut al verbului pouvoir,dircct:

fr iauiles.fx au fost inutile.

&(ry'ilferait).(ci b va face).

ceq.putrt (face).

tlrn5r cu subiectul. Prin urmare:

sens reflexiv sau reciproc, pronumele refle-avoir, subinleles. 5e aplicd deci reguladirect agezat in fala verbului:

(sens refldchi)rEflexiv)

= C.O.D. (sens rdciproque:)recfiroc)

Aconoul

Atentje!r Participiul trecut din componenta infinitivului trecut se acordS:

AprZs s'Atre regardie dans la glace, elle sortit. Dupi ce s-a privitin oglindS, ea a ie5it.

e Participiile verbelor se complaire (a se pl6nge), se deplaire (a nu se simfi bineh-un mediu, a nu se complecea), se mentir (a se minti), se nufie (a se plictisi), separler(parlei d soi; a-ti vorbi siepi), se plaire (plaire i soi; a se pldcea), se ressern-thr (a sem5na), se rire de (a r6de de), se sourire (a-ti sur6de), se succdder (a sesuceda), se suffire (a-gi fi suficient sieti), se suruivre (a-gi supraviefuil, s'en vou-*rl rimSn invariabile, c5ci pronumele reflexiv se nu este, in aceste cazuri, com-

Cement direcL ci complement indirect:Ils se sont nui. = Ils ont nui I'un d I'autre.Ei s-au plictisit. = Ei s-au plictisit reciproc.

EIks se sont plu. = Elles ont plu I'une d l'autre.Eh s-au pl6cut. = Ele s-au plScut una pe alta.

Ils se sont souri. = Ils ont souri I'un d l'autre.E $-au z6mbit. = Ei 5i-au z6mbit unul altuia.

Ik s'en sont voulu. = Ils en ont voulu d. eux-mAmes.E 5i.au purtat pica. = Ei 5i-au purtat picd unul altuia.

Ik se sont saccddd sur la scCne. = Ils ont succAdd l'un d. l'autre., E s-au succedat pe scen5. = Ei ti-au succedat unul altuia.

xDar...Ils se sont suiyis sur la scCne. = Ils ont suiyi l'un l'autre.E s.au succedat pe scen5. = Ei au urmat unul altuia.

.lH yerbele reflexive au sens pasiv sau sens vag, neprecizat, aplic5m regula defdln gen ti num5r cu subiectul:f f.a l*cs se sont bien vendus. = Ces livres ont 6td bien vendus,

I roe carti s-au vandut bine- Aceste cdrli au fost bine vSndute. (sens pasiv)

)nr*t"niars se sont tichappds. Nrsre pnzonren au evaoar. (sens vag,I

are un complement direct, urmem regula de acord cu auxiliarul avoin

direct se aflS dupi verb; nu se face acordul:

s'cst cougd une 4nortne tartine. (= Elle a coupd une €norme tartine d. elle.)tsliat o felie enorm5 de tart5.

(itz, pronumele reflexiv nu mai este complement direct, ci complement

direct se afl6 inaintea verbului; se face acordul:

ulie qu'elle s'est coupde est dnorme. Felia pe care ea Si-a tiiat-o este enormS.

€ste urmat de un infinitiv, se aplic6 regula de acord cu infinitivul:re sens activ; se face acordul:

appeler d l'aid,e. (c'est elle qui appelle)rziE sfrig6nd dupa ajutor. (ea este cea care strigi)

-t sens pasiv; nu se face acordul: