Gradinarit-in-Orice-Anotimp-6-Protectia-Plantelor.pdf

CARTEA

Fumagina' pe tranda firi

.. --

fngrijre tot an ul intrucdt sporii ciupercii supraviefuiesc iarna in

a nimici total patogenul. 1 Cumparati din magazinele de specialitate substanfe adecvate ingrijirii trandafirilor. Respectafi indrumarile de utilizare.

P R I M ~ A R A Control Verificati trandafirii cautand semne ale formarii fumaginei (sus). Frunzele contaminate se vor t%ia ~i se vor nimici. In scopul protejarii plantelor folositi solufie cu sipun. VARA hgrijire In cazul i n care se constata o contaminare puternici cu furnagins, trebuie aplicat un tratament cu substanfa impotriva micozei. Se vor respecta cu strictete indicatiile de utilizare. TOAMNA Curwre Frunzele cazute se vor aduna i n vederea nimicirii. Tulpinile infectate se vor taia pan3 la paflile sin& toase ale ramurilor. Unele soiuri de trandafiri vor invinge boala numai dupe un timp indelungat.

Q IMP A5m.P SRL

Cea mai bun2 aparare impotriva fumaginei e s t ~ prevenirea. A se evita apa stagnant2 in sol. La udare ferifi frunzele ~i florile de api. Nu se recomanda plantarea trandafirilor 'in locul altor trandafiri. lnainte de a trece la plantare, cercetafi bine solul pentru a va convinge c2 acesta este adecvat trandafirului. Cerefi eventual parerea unui specialist.

L

Curgfafi 1 re unealti de gradina, care a avut contact cu trandafirii bolnavi. Utilizali la taierea paflilor afectate de boala manu~i de unica folosinta, 'impie- dicdnd astfel rasplndi- rea bolii la trandafirii s;Snito$i. lnainte de a lucra la trandafirii sin& to$, spalaf i bine manu~ile de gradina.

Mici ji diunitor. Nematozii pot fi alungap 9i cu metode simple;

ematoyl . wA:y"'fr$rC;lorgllL

f ', heobi nu mi^ gi nernatod 4 wlului. Nematozii

(Nemaroda) uansparen5i nu . ating nici 1 mm lungime, se . mi@ gerpuind tn sol + sunt

greu vizibili cu ochiul liber. Nematozii rikkicinilor al&-

Efectul plantelor ce alunga Culturile rnixte impiedica nematozii este foarte dife- lantarea variati. Plantali doar epuizarea unilateral% a solului rit. Unele izgonex nema- a fiecare 34 ani aceleasi si acumularea de secrejii ale tozii cu ajutorul produselor unei anumite plante. metabolice. Unele plante, ca noile forme ale rapijei sau ale mufiarului, sunt atacate de nematozi, ins% aces- tia se epuizeazi atM de tare incat nu sunt in stare si se reproduci, astfel cu tim-

tuiesc una dintre subspeciile nernatozilor. Pot fi deosebite gi specii utile de nematozi. Nematozii &ustori pot fi: nematozii r%&cinilor, nematozii fiunuelor pi nematozii tulpinii. pul vor pieri treptat. Marea

majoritate a plantelor ce

' alungi nematozii au efecte 1 de ameliorare a solului. Ele 1 amelioreazi solul epuizat $i

stimuleazi maturizarea acestuia. I Plantaji lntre legume plante Cultura ridichilor (soiul

protectoare care alunga nema- ,,Peglettan) sau rnu~tarului (soiul tozii. Acestea previn contami- ,,Maxin) sau fertilizarea cu I CONDITII PRlALABILE obicei nematozii &ciniior

apar In n d mare In sold epuizat unilateral prin practi- carea de r n o n o c u l ~ Rotagia culturilor sau culturile mixte, fertilizam cu IngrQhinte veni din plarite ce dun@ nematozii sau degerea plantelor ~ i l t oa se , rezistente la nmstozi sunt metodele cele rnai eficace pent^ fmpiedi- carea rikphdiiii didtorilor.

TREI CATEGOUI O d e gi lam& a nurnerogi naatozi suprzwiepiesc gi itn wndipii ndivorabile. Nematozii necesid hs5 condi@ mrequnziitoare r e p - ducerii.

Sol umed gi cald, Nematozii nu se tnmdfesc la

Nematozii rildkinilor 4

d 5 u n d 2.a primul h d plantelor legtunicole. Triiiesc In Gdkini sau pe s u p d i p acestora $ pot fi impwte fn uei categorii.

Nematozii gdicoli ai " . .

l . a d k m h sug seva rikkcinilor. h urrna acestui hpt se f o r m 4 umfllturi (gale) care Impiedid dezvoltarea plantei.

Nematdi *tori pot fi hdni j5 h sol &at pi nisipos. NIcinile contaminate se brunifid sau capit5 o nuan@ mov, iar planm nu se demol&

Nematozii tubercnlilor ipi A' depun o d e itn rnicile chisturi ' de p &chile plului. O d e

echisrate pat supraviepi timp & mai m ~ l $ mi. ~ a r h e ~ c . . - . . - .

%rile mai maii ~i sunt decora- Tngriiy%mAnt verde contra nematozilor vor distruge diunitorii.

L 7- -

temperaturi +te sau tn sol rece.

Sol slab acid. Solul d m o s fmpiedid reproducerea nematozilor.

Sol afhwt, nisipos. U g u r d @cares nematoailor

Craip. Hibrizii cu flori unte Gilbenele. Secrejiile radicinilor Fluturapii, asemeni lip- $i parfum puternic distrug alunga nematozii si stimuleaza xanoaielor $i rujilor, elimini nematozii. Hibrizii cu flori mari viaja solului. prin ridacini substanfe ce di5- ~i patfum slab nu sunt cores- trug nematozii. punzitori acestui scop.

Nematozi

plan te con tamina te frecven t ?LANTA DESCRIERE

asole, maare taso~ea esre atacati de nernatodul tulpinilor, rndrea de nematodul ddlinilor; diunitorii opresc dezvoltarea ~lantei, a r e se ineilbeneste si se ofileste

I

. .

norcov p a t e fi atacat de nematodul tuberculilor, nematdul galicol a1 &cinilor fi na (stings) tozii migraton; morcovi s c 4 , cu mule d&ni I - ornate pot fi atacate de n e m d u l B&cinidor, Pna pc poqiunile & deasupra solului p

spirea nematodul frun%elar 6 nematodul tulpiiii; alegqi soiuri rezistente

poare fi atacat; de nernatodul galicol al ridicinilor $i nernarozii rnigrarori, pe organele de deasupra solului pot apirea nernatodul fmnzelor ~i nernatodul tulpi

Afdnafi addnc solul stratului ~i amestecati in MrnBnt compost sau ingr35rndnt organic cu dexornpunere lent& Arnelioraji solul cu carbonat de calciu, carbonat de rnagneziu sau roc5 rnicinata. In caz de contaminare grava, sernanafi ingrii#rndnt verde contra nernatodului rZdicinilor. Plantafi doar soiuri viguroase $ sanatoase; punefi intre plantele

I legurnicole crzite, gslbenele, ruji, lipscanoaie sau flutura~i.

O IMP ABIIMP SRL

VARA %&$ma planteror Verificafi regulat plantele.

I Distrugefi exernplarele contarni- nate ~i intariji-le pe cele sang- toase cu solufii de ingra~irndnt. (dreapta). I TOAMNA ~ s o l u l u i Afdnqi solul $i fertilizag-l cu compost ~i carbonat de calciu. in caz de contarninare grava la incepurul toarnnei, punefi Tn I strat plante ce alunga nernatozii ~i arnelioreaza solul. Usati aces- I te plante in sol pdng prirngvara. 1

1-

Mici ~i diunitori PATRU METODE PREVENTIV "

Nematozii pot fi alungafi ficu metode simpIe.

Nematozii rhkicidor sunt deseori numifi pi nematozii solului. Nematozii (Nemaroda) transparen~i nu ating nici 1 mm lungime, se migd gerpuind in sol ~i sunt greu vizibili cu ochiul liber.

Nematozii ddiicinilor ald-

Efectul plantelor ce alungg nernatozii este foarte dife- rit. Unele izgonesc nematozii cu ajutorul produselor metabolite. Unele plante, ca noile forme ale rapifei sau ale mustarului, sunt atacate de nematozi, ins2 aces- tia se epuizeaza atdt de tare incat nu sunt in stare sa se reproduci, astfel cu timpul vor pieri treptat. Marea majoritate a plantelor ce alunga nematozii au efecte de ameliorare a solului. Ele amelioread solul epuizat si stimuleazi maturizarea acestuia.

totafia culturilor consti in Culturile rnixte impiedica ~lantarea variati. Plantali doar epuizarea unilaterali a solului la fiecare 3-4 ani aceleagi si acumularea de secre$ii ale plante in acelasi loc. unei anumite plante.

tuiesc una dintre subspeciile nematozilor. Pot fi deosebite gi specii utile de nematozi. Nematozii diiuniitori pot fi: nematozii riidkinilor, nernatozii frunzelor gi nematozii tulpinii.

C u l d e mixte 3mpiedicZ &&direa nematozilor

CONDITII PREALABILE obicei nematozii ddkinilor apar in numiir mare in solul epuizat unilateral prin practi- area de monoculturii. Rotafia culturilor sau culturile mixte, fertilizarea cu ingrQhinte verzi din plante ce slung nematozii sau alegerea ~lantelor siiniitoase. rezistente

TREI CATEGORII O d e gi larvele a numerosi nemarozi supravie~uiesc pi in condi~ii nefavorabile.

Nematozii riidkinilor d i i u n d in primul &d plantelor legumicole. Triiiesc in ddkini sau pe suprafip acestora pi pot fi fmpiirgite in trei categorii.

Nematozii galicoli ai cWicinilor sug seva ddiicinilor. In urrna acestui hpt se form& umfliituri (gale) care irnpiedid d a - voltarea plantei.

Nematozii migmtori pot fi in th i j i in sol afinat gi nisipos. Riidkinile contaminate se brunifid sau a*d o nuan@ mov, iar planta nu se dezvoltii.

Nematozii tubercdilor ? ~ i depun o d e in rnicile chisturi de pe mcin i le plantei. Oude inchistate pot supraviepi timp de mai mulji ani. Doar lanrele pztrund Pn interiorul plantelor.

Plantafi intre legume plante Cultura ridichilor (soiul protectoare care alungi nerna- ,,Pegletta") sau mu~tarului (soiul tozii. Acestea previn contami- ,,Maxim) sau fertilizarea cu nirile mai mari si sunt decora- ingrisimdnt verde contra nema- ive in straturi. tozilor vor distruge diunatorii.

Nematozii necesitii insii condifii corespunGtoare repro- ducerii.

Sol umed si A d . Nematozii nu se inmul~esc la temperaturi sdzute sau in sol rece.

Sol slab acid. Solul A a r o s impiedid reproducerea nematozilor.

Sol &at, nisipos. Ugured migcarea nematozilor migratori pi le asigurii canti- tatea de oxigen necesarii.

la nernatozi sunt metodele cele rnai eficace pentru impiedi- FLORl CARE ALUNGA NEMATOZll I(

I Critiife. Hibrizii cu flori mirunte Gilbenek. Secreliile ridicinilor Flutura$ii, asemeni lip- I ~i parfum puternic distrug alungi nematozii ~i stimuleazi scinoaielor si rujilor, elimini nernatozii. Hibrizii cu flori mari viata solului. prin ridicini substanfe ce dis- I

hpotriva nematozilor ddkinilor nu existi produse chimice de combatere. De

si parfurn slab nu sunt cores- punzatori acestui scop.

Tubucut' cuntaminryi

trug nematozii.

- -

.!<e~n)nlj nes a!eoupsd!l '!!n~

aJeu!weauo:, ap re> ul .e1eu!3gw nes n!zau6ew ap jeuoq

-~e2 'nple3 ap aeuoqJe:, n3 lnlos !$e~o!lawy -y)ual a~aundwoxap

nly~e6~o auewe5e~6u? nes

alb~yo as !4 a~buag@ui as aim '!a~ueld ea~ellonzap mdo !!~o~;unpp 1 ul!u!~ep!~ ppm.eurau ap eavur 6~ol!u!dlru Inpolewau ap pmele alsa ealos-ej aJpm .alosej A-

PROTECTIA PLANTELOR GRUPA 6

I -- Prim ajuror 1 Infestare cu piianjen! rerranichizi

Verificaji plan tele regula t pen tru ca micii 1 diunitori si nu se poati stabili pe

suprakqa acestora.

fm piedica ri risprin direa da'uni torilor Cel rnai eficient mod de protecpCfle impotriva pZan- jenifor tetranichizi este preven Pa.

PGanjenii tetranichizi sunt in relafii de rudenie mai apropi- at2 cu paianjenii pi acarienii.

Exemplarele davoltate au lungime mai mica de 1 mm, au 8 picioare, iar culoarea trupului este verde-galbui, maronie sau rogie.

Prefers locurile calde, uscate gi ata& in special acele plante care sunt debilitate datorita sccetei sau altor condi~i i nefavorabile de vreme. Daunkorii sug seva frunzelor, bobocilor pi roadelor, astfel planta nu primepte substanjele nutritive necesare.

Acarieni pi {esa'tura lor fbarte fin5

SEMNE

Ptianjenii tetranichizi In con- dijii calde, uscate se Pnmuljesc foarte repede. Anual pot avea chiar pi nouii genemjii. O d e pi exemplarele davoltate i e r n a in cdpsturile scoagei copacilor.

La fnceput pot fi obsewate simptornele, apoi &un%torii. Primele semne ale contami- nkii sunt puncte m h t e argintii sau galbene pe supr&p fi-unzelor. Mai &R~U frunzele devin cenqii, galbene sau maro gi cad. DPunatorii pi 5esZtura lor se afll pe partea dorsak a fi-unzelor. In cazul contamin5rilor grave, j d t u r a poate acoperi toat5 planta.

PROTECTIE

Preventiv piktraji umed solul plantelor.

D d observa# semnele bolii, Pndephj i psrflle contaminate, apoi spdafi planta cu api pi stropiji-o cu solufie pe b& de sspun. Repetafi tratamentul de mai multe ori pe sZptiim2nL

D a d infestarea persist5 pi dup5 dteva s 5 p h h i , stropiri cu solupie pe b~ de ulei mineral plantele cu frun- zk puternic. Substanp procu- r a ~ din magazinele de specialitate bloche& organele de respirajie ale &unstorilor, Plantele cu frunze moi nu suports acest tip de tratament, Pn cazul contaminhii acestora, folosiji soluGe pe b& de piretroizi.

Atenfie: substanjele de protecjie a plantelor sunt periculoase pi asupra omului. Inhalarea acestora pi folosirea in cazul plilgilor deschise este interzism

PATRU M ETODE NATURALE IMPOTRIVA PAIANJEN ILOR TETRANICH lZl 7-

Mulcirea solului. in sol uscat plantele slabesc gi devin recep- tibile la contarninarea cu p3ian- jeni tetranichizi. Mulciul de grosime corespunzatoare

Stropire cu aph. In caz de contarninare, spilati plantele trei siptambni, din doui in doua zile, cu jet puternic de apa pe arnbele pirfi ale frunzelor.

Stropifi cu solujie pe bazh de Folosirea dupmanilor naturali. shpun sau ulei mineral. Acegti paraziti utili pot fi folosifi Repetati tratarnentul saptarnb- cu succes doar in sere. Despre nal tirnp de trei siptimbni. modul de TntrebuinJare intre-

bafi personalul de specialitate

Folosifi produse chimice doar in cazurile grave, deoarece paianjenii tetranichizi pot fi distrugi ~i prin nurneroase rnetode naturale, ca acarianul varroa, buburuza, plognifa praditoare, sau chrysopa, iar chirnicalele distrug gi aceste insecte.

tetranichizi devin foarte rezistenji datorita ciclurilor scurte de reproducere. Majoritatea chimicalelor nu distrug ouale.

AlegeJi substante chirnice care nu pericliteaza albinele. Folosifi rnanugi de protecfie gi nu inhalati chimicalele.

Folosiji substanfe chirnice Respectali intocmai alternativ, deoarece paianjenii instrucfiunile de dozaj.

plan te indrigite de piianjen ;; tetranichizi SIMPTOME PROTEC7‘lE

vlolid, Decoloritri gri gri b -x ?eup&p f n d e p b f i pirfde contamin; e n ~ p i r h d o r ac~cukw. F ~ d e wtaminate S q i i cu soluje de piuenoizi slu

cad. 7es;ituri de acarieni.

fn poqiunik can~mirtate pe fit?. frun- I( AdunaG f runde contaminate.

'ShgaI I ze6r a&r pete albe, iu pe &no postc- tropiti cu solutie pe bad de dpur rioad se riwc acarieni si adtura lor. P u uki mineral.

hm& a wpl'ap ~ w t i 2 KVOI u8cla Evjt~p usam duluj. Strop@ a Cupcn r ~ p d c . Pe dad h d a r ex v&l acarjmi soLqir p b.ri dc +on sau ulei pi p&m lor. mineral.

. . suprafaia frunzelor apar pete de culoare Pktrali umed solul planrei. Tiiafi deschid, iar pe partea dorsak {edturi. in piriile contaminate. Stropifi cu

I caz de contaminare grave frunzele se usd. solulie pe ba7i de sipun.

rrandafir Frunzele cu suprafap patad In cazul Spdafi planta cu api ~i pktrap so11

I I contaminirilor mai grave devin maronii. umed. Strop~ti cu solufie pe b d d Pe partea d o d a apare r d t u r a specifid, sipun

i

Jalie Or F r Fte ga lhne~ Ind-ayi #ti contaminate. L ~ ~ P L P ~ ~ Q dorsah s~ecfids ~gailajl ptmanta tu api, ~tropiyi cu Frumele se "~tlhnnesc. solujie pe bad de d p n .

rrmdafir pe Pe suprafap fruazelor apar pete, iar pe R ~ ~ t r a l j umed sol111 plantei. 7nde.g mnchi inalt partea do& @run spec&& ~i acarieni ralj H e contaminate. Stropi$ a

vw; =II y i i . " T PLANTE LEGUMICOLE Fasole oloaga Pe suprafafa frunzelor apar Pete, iar pe indepirtali parrile contaminate. gi fasole urd- parrea dorsal3 tesitura spec~fid. Fmnzeie Spdap planta sau stropili-o cu soh toare I v uwi ii roa

- - -

ilovlecel verde; Pe suprarap dovlecel, cas- p a m dorsal

(s,) nemra E ~ m e l o r r i m h e verde. pe bad de &pun.

m- - I

suprafap frunzelor apar pete, iar pe partc Pndepirtali piriile contaminate. SF tornate) dorsala p i tura spenfid Frunzele isi pierd planta, apoi stropilj-o cu solut~e pc

1 turgescenfa, lar pe fructe apar Pete galbene. I buii de sipun.

r e i mai frecven I ti diunitori ai trandafirilor - DAUNATOR DAUNE DESCRIERE

&le puternic v&mate s*t vizib.de pete agintii; &rile gi mugurii se pipernim, nu sc deschid wmplet. Wun&arii pot transmite v h r i de la

P&+ nu lkf i p l a n k d se deshidratae. Preventiv mpi@le &nte de deunugui i ~n+$ florile bolnave, d&rmte, apoi strop@ din nou.

acarieni imptoma acuiienii a t x i M e . Sunt fncven$ in locuide fierbiqi, w t Tmdahi i bribunda cu inflore~cenfe 2n panicule sunt dewbit de peridita! I n d m i n d a n t cu greu vizibile. T&esc pc dosul Mar, de und~ sug seva plantei. Pe fap hvnzelor se d d pete argintii sau gdbenii, iar pc dos lor ~&tllri.

Pm+ fi mtament: nu plantap trandafirii hgi zidurile sudice. Indep% ta$ hnzcle bolnave; In cazul unui n d r marc de diunitori suopiu cu solufie confinhi uleiuri minerale.

+lae: viespea de 5 mm $i depune o d e , In+d de la mijlml lui m e margi~~ea inferioarii a frumlor, ceca ce provoaci &wirea aastora, fn d itfel h a t sc darolri psrudo-omizile mici, alb-vcm$ care apoi rod rprafap interioarg a frunzelor. Ierneazi In sol $ p r i m i m se nansformi tn isalide. In awl unei inmul@i ln ma& menbolismul frumlw va fi puten hat . -fie tnaucse controlafi regulat tranddrii. ti a&# frunzel isucite. h t e de luna i d i , examinati n w h t udantele din nou pcntru a

-.. viespea frunzelor -- -7

imptome: viespea M o r atad mai ales sup&p hvnzclor moi. Apare t rareori pe frulm crep sau lucioase. Lmele rod epiderma frunzdor, de aceea, la lnc&ut nu sunt vizibile d d t pete transparenrk Ulrnior membranele cadl gi h n z a se duruiqte. Trandafirul slibqte ,i duvoltarea sa a t e lncetiniti Prevente j tmmene conmlap iisternatic hvnzele. Suhgqi ~i d i i c f i diunlitorii. h cazuri grave utiim$ pesticide lichide sau sttb h i de prd

cia& paraziteazi frunzele S;i mugurii. Sunt frecvente pe m d a f I urdtori, ln hri fierbiiti, Parazi~ sue rn plantei PC d o d f m d r , de-a

3 tam:nafi se &bilit& Pot surveni ale cregterii ~i infestiriiu virusuri. Paves* $ tratment~ akgeG un habitat corespun6tor S;i soiuri rezistente. fn cazuri grave iarna suopifi plantele cu pesticide ecologice. Repera$ woph

O IMP ABIIMP SRL ISBN 97&963-8W%?+l ' I

PROTECTIA PLANTELOR GRUPA 6

Pro tec I tie

Buha seminiturilor

Plan tele pot fi pro teja te de diunitori prin aplicarea mrisurilor preventive 9i de pro tecjie.

Prevenirea daunelor Lupta jmpo triva omizilor mari ale buhei semihi- turilor este relativ ujoari.

Omiaile buhei semhiiturilor sunt de culoare gri sau mar0 gi au lungimea de 4 6 cm. Numele fluturelui derivs din modul s5u de via@ nocturn.

Majoritatea d&niitorilor apar& speciei Agrotis, ins% mai rar pot fi indnite gi speciile Noccua pronuba sau Xestia c-ni-.

Huturii in general au culoare maro-cenqiu 2i anver- gura aripilor h f o r d de acoperb este de 4-5 a. Fluturii igi depun o d e la inceputul verii sau vara pe partea dorsal5 a frunzelor buruienilor sau pe sol.

Pot fi distinse trei oerioade de dezvoltare a omiz3or. fn primele dou5 fize acestea rod zi 9i noapte frunzele plantelor.

Acum pot fi observate gi adunate simplu. fn faza a treia, omizile deja rnari pgtrund in p5rnht gi provoad daune Pn partea de sub sol a plantelor. Ornizile ies doar noaptea la suprafip solului, s% se hdneasd.

Ornizile i e r n d in sol gi f o r m e d nimfe prirnkara ce u r m e d .

SEMNELE DAUNELOR

Verihd plantele regulat, i n d in perioada inifid5 - a d micile omizi sunt hd la suprafap solului - dHun5torii sunt q o r vizibili.

f n cele ce urrnea6 ros5- turile rotunde sunt semnele sigure ale atacului. Omizile grase se @sac la baza plantei atacate, irnediat sub suprafaFa solului. La atingere ornizile se Pncolaicesc Pntr-o form5 caracteristid.

Dintre diferitele Specii ale mi~c i incet S i la atingere se rul plantelor tinere, On pamint, buhei tea rnai daunatc-rn Tncolicesc. Omizi mai vbrstnice Un ~ U ~ O U de hbrtie Sau 0 cutie

este buha seminituril pot fi gasite doar noaptea. de consenra deschisi la ambele capete. r 8 -7

(Agrotis segeturn). Flu 5

zboari din rnai p in2 in -2

octornbrie, in tirnp ce fernelele depun de la 200 pin2 la 2000 de oua pe suprafafa plantelor sau in sol. Procentul de ecloziunc depinde in mare rnasuri de conditiile de vrerne. Pe vrerne uscat5 din chiar 809 din ouale depuse pot ie2i ornizi, dar pe vrerne ~ l o i o a s i acest nurnar t mult rnai rnic. in aceas faza de dezvoltare vrernea

3sa influ' .*. . - 2 . . .

ti1 ~eneratii

r- I I Sunnele ~ " t u r i f o r omizilor pe fiunzele de b ~ l c

I -- - - - -

Verifidnd rnai amhunut, vefi g&i orficii cu diametrul de aproximativ 5 mm ce duc spre locul de adspostire din sol a1 d5un5torilor.

Omizile provoad daune hsemnate. Un singur exern- plar poate distruge intr-o noapte chiar gi rnai multe plante. P F O V O ~ ~ daune la pwile subterane ale plantelor, rod caletul, distrug frunzele, florile ~i mugurii. Prefer5 rnai ales pgrfile tinere ale plantelor.

indepsrtati buruienile din Morneali. Amestecati t i rdfe apropierea plantelor ornamen- cu sirop de zahar ~i Bacillus tale ~i utile ca diunatorii si thuringiensis, apoi intindefi nu-$ depuni ouale pe acestea. arnestecul in jurul plantei peri-

clitate.

STROPIRE CU BACILLUS THURlNGlENSlS

1 Puneti insecticklul Tn aparatul 2 Diluafi $ amertecaji bine insec- Stropiti faja fi doul frunzelor, de stropit, ?n doza recoman- ticidul cu ap8. SubstanTa este 3 tulpina plantei ~i solul din jurul

data. Purtati manlei. rnai efkientrS daca este pulverizata plantelor. uniform.

Plan te des a tacatp I

I DESCRIERE I -

Margarc~c u , (incipala perioadi de inflorire este in iulie-august gi coinciuL

I cu perioada cea mai activi a omizilor. Sunr aracate indeosebi frunzele ?i florile, ;-$!414.:' lC?Wip;: I l l :;I\ ' / ' . " ''

,,,,.;, -,,.I<',,T -'. --, r - l l .~:~~ll

me DLrilefe omii a d Entnaek gi f l d e mcuroc soiurilor de

I &hi, M pot fi atacate gi r5didnile.

. I ,,. I $&reasti plant5 scundi in timpul zilei asigu6 omizilor axur ,

, ( iar noaptea t i u n i e sale constituie hrana indrigiti a accstora.

"lnl'ue aparyuallj. dife11tClul p p l i a t ad des bobocii $1 florile, dar uneori rod $1 frunzele.

I

de omizi le gi consurni. ~ r u I Y l u l mare este lwunziyul ideal al omizilor. utiric s y n ~

I 8 , " / I 8 , ' , 1' I; 8 8 1 ii!!iI\ I,

IL 1

- Fin& dingrupa Imizile provoaci daune tn special p*lor subterane ale

cepei I q e i , arpagidui ,i prazului. I

, 8

z~ ma as E nn uad dmr~ . uip . uma~ ui as

Ocro titi I frunzele fmpo triva insectelor COMBATERE CU

pijsune este o insects" ,, -.. o generafie pe an, amwta

I , I Tn mgiunile in care swnt

freorente invaziile ornizii de &une gla-i pomi a r e alungB ace@ dlungtori: . pakin (Acer psewdapla- tanus), nuc (lffgiens regia)? nuc negru american (Juglans nfgra), nuc cenu$lu (Juglans cinered, frasin ' (Fraxinffs), salclm (Robinid, ~ cornICornud~ilaur(Il&. 1

Adunarea omizilor. hdepirtafi Distrugerea odlor. Tndep8rta~i cb omizile de pe pomi ~i punefi-le cujitul de razuire coloniile de pe in pungi de plastic, apoi dis- pomi qi garduri, apoi sfir3rnafi-le trugefi diunitorii. sau punefi Tn aplS cu sipun.

cia, r n s t d u l , pl&pul, teiul I gi &gd. Dupii ce omizilc au Nli& @ d i a m tome hnzele unui arbore se mud pe dtd. Spre

li deosebire de o m s , fluturji nu se &w.

Olnkzile sunt p&we, gri- inchis, lungimea lor atinge 5-6 em. Pe 8patele acesrora aunt vizibde cind perechi de pid~ele albastru-Inchis urmate de p e perechi de picii~ele

1 ropii. Dup5 ce la fnceputul verii au consumat fmnze se vor

Adanarea ~i dhn&orilor se recornan& atunci &d sunt vizibile doar o d e sau contaminarea nu a t e prea grav5.

In cazul contarnin&ilor mai serioase se aplid Capcane s m se strop* cu preparatul de Bacillus thuringiensis. Acest

La adunarea omizilor ToFallxi$i &nu@ de $rote@@, doareee peril Rni $i dqi ai daunltorilor pot provoca maqii alergice.

Micile &hi de pe fiunz.ele fragede sunt semnele prezeniei tinerelor omizi. Omizile se pot muta ~i pe alte plante fnfrun- zite cu ajutorul unor fire subgiri de rngtase.

murile rnai mari de pe

A~ezarea brhielor-capcani. Stropire cu preparatul de Punefi pe trunchi benzi irnpotriva Bacillus thuringiensis. in caz de omizilor. Verificafi-le siptirninal contarninare stropifi primivara, ci 1. nevoie schirnbaJi-le. la 1-2 siptimini, de 2-3 ori.

lega de porn sau alte obiecte ~i vor forma nimfk. Fluturii vor iqi h 7-17 zile.

Perioada de zbor a fluturilor

fmnze sau pomul defoliat in preparat confine bacterii care fntregime sunt daunele provo- distrug larvele omizii ind nu a t e de omizile mai vikstnice. reprezintii pericol asupra altor Aeestea se hdnesc pe timp de animale utile. Preparatul este noapte, iar ziua, deseori mai eficient dad se uti d la CCESORII: CI p3nzi de sac CI sfoari CI m i n u ~ i CI punt coboad din pomi pentru a sta omizile de 1 un ~i la o tempem- la umbrii. fn aceste cazuri a aerului de pate 15 "62. omizile pot fi prinse ugot cu capmnele penrru omizi fixate pe trunchiul arborilor.

COMBATERE

Sunt cunoscute aerite Adunafi in pungi de plastic metode de combatere a zilnic omizile adunate in ornizilor, fn fimqk de pro- o band3 de pdnz3 de sac lata de a obtine o manseta in care se vor manseti, apoi distrugefi-le. p y a contamin&ii gi de stadi- aduna omizile. ul de dmoltare al dungto- . . I .

este htre iulie gi august. fn aceasd period2 ftmelde alb- cenu~iu se hperechead cu masculii mam-dbui gi depun un numb mare de ous pe pomii din @ding sau alte obiecte. Cu toate cii aparfin flururilor de noapte, masculii zbo& gi fn timpd zilei. Toamna fluavii ~ i e r . Toatti specia ierneaz3 prin oug

lngriiire tot an u

TOAMNA Verificare Controlati daca pe pomi, stdlpi ~i garduri sunt depuneri de grimezi de o u i rnaronii, de 2,5 mm. Pot f i Pntdlnite chiar ~i in anvelopele maginilor. Ouale trebuie indepirtate gi distruse.

PRIMAVARA 51 VARA Distrugerea da'una'torilor ~erif icafi pomii regulat. La sesizarea unor urme roase dubioase, aplicati bandi cu clei pentru stabilirea tipului de diunitori . Daca depistati omizi de pigune stropiti repetat cu solujie cu conjinut de Bacillus thuringiensis, respectiv fixafi brdie-capcani impotriva ornizilor gi rnan2ete din p2nzi de sac.

lernile cu temperaturi moderate sunt favorabile invaziei ornizilor. Temperaturile ridicate de iarni gi prirnivara uscati

1 a jut i la supraviejuirea ouilor gi ale ornizilor, prin 1 urmare ne putem apepta

1 la o invazie a acestora. In iernile reci gi lungi, cdnd

I ternperatura aerului scade ' sub -1 5 "C, majoritatea / ouilor pier.

O IMP ANIMP SRL

.q, l , cr

r - -

Ornida de pazune poate goli de frunze un arbore Pntreg. Pentru regenerarea arborelui care ~ i - a pierdut frunzele, acesta trebuie udat tot timpul ~i totodata trebuie distrugi gi ceilalti diunitori .

Fertilizati doar in primavara ce urmeazi, deoarece ingrigimdntul poate impovira arborele gi mai mult.

Pierderea frunzelor va opri ternporar dezvo ttarea pomului. Nu eliminati nici un porn pdna ce prirnivara urmatoare nu v-afi convins c i Pntr-adevir nu rnai t r i ie~ te .

Plan te preferate de - lT 4 I m

Contaminare fremend: pe mberculi se vki rositurile $ $erii a doui specii de gindaci pocnitori (Elatnidae). Grmfii - Iiind preferafii vier- mibr d rmi - pot fi folos$i a mnmnli

m wad &ma pivotand este infestad primivara, planra inmuguqre mai pulin. Contaminkile mai l n i i nu se vid, deoarece frunde plantei deja s-au retras.

mii &mi arad: ruberculii. P h t a dmold mai pu@ muguri gi flor~ h~ caz de con- pvi p h t a se ofdep slu mare. I in caz de contaminate cu larve in bulbii suculenti apar galerii sinuoase. Planta dmoltii mai pufini muguri si pa t e pieri.

- , ,&imele &mi a n d uneori ri imul tubeiit . Plantele mari ~i viatnice supraviepiex h general contaminirii.

d ~ ' 2 _ R Q P . ( M - I ~ ISBN 97&963450$2-8

PROTECylA PLANTE LOR

Larve mlnlere

--

I

GRUPA

Metode de protectie /

Daci acjionaji la timp, p u t e ~ i pro teja,

I in mai multe moduri, plan tele de acepi d5unitori periculoji.

C

C~ , . W j i ' . a '-. - , I insectele

Da& ac$oni~'h%a'

Ri 1 -

PROTECTIE PRlN METODE NATURALE --_Ed- - I-----: :- --

I , I , pjq ?-*Y: "I

Dungile de culoare desch*, sinuoase ce apar pe &nze sunt cauzate de rnugmle ri moliii minime. Ambii &unZtori dis-

I ndmr ta f i frunxela infestate. Acoperire cu folle. Acoperifi cu Examinali plantele, cautand pe folie plantele legumicole ~i acestea canalele insectelor sau plantele periclitate pentru ca urme de inppituri . Distrugeti mqtele miniere a nu-gi poat i

pun de un ovipozitor cu car striipung ~esuturile vegetale pentru a-gi depune o d e .

AdevZra~ii &unltori sunt larvele de 2-3 rnrn lungirne -

runzele infestate. Nu Ihfi bru'mrle & se inmulpasci5. Unele specii de mu@ miniere le pot ataca. Mlytele miniere care atad drciumi3resele gi crizantemele, de cxemplu, prefers $i frunzele salatei dlbatice ~i pe cele de potcapul-dlug~~ului. Musca miniera a spanacului rmde gi frunzele pgtlaginii ~i pe cele ale rocoinei. Avefl grip4 ca'ln grading & nu se i nmu l$e~d ace* plante- , jolufie pe bazB de

lantele sH nu se f i infestat. lantele cu frunzis rigid.

depune ouiile.

ies din ouii, de culoare &b-$- beniu sau rnaronie: larvele r galeriile lor caracteristice in frunze. In dteva zile PnsP se tmnsforrnI in crisalidg, pe frunz.5 sau Pn afara ei.

Din crisalidii, dupa 8- 14 rioarii sau superioad a frunzelor. Unele specii s-au specializat pe anurnite plante, altele rod galerii pe plante diferite. Mugtele rniniere pericliteazii deopotrivii plantele ornarnen- tale, pe cele legurnicole gi arbugtii.

Primele simptome ale infestiirii sunt urmele in~epg- turilor profilhdu-se net la lurninii, prin care fernelele gi-au depus oude.

depun o d e in larve, dar care sunt eficiente numai in sere. Sunt eficiente gi tratarnentele frecvente efectuate cu piretroizi.

Mqtele pi moliile miniere se pot captura gi cu capcane lipicioase sau anihila cu solufie de piretroizi.

zile, ies insectele. Durata trans- formgrii oului in insecd este de trei siip6mhi.

Combatefi daunatorii cu viespi braconide, ce se gisesc in magazinele de specialitate, dar nL sunt eficiente decfit i n sere.

In funcfie de specie, roarurile devin vizibile pe pama i d -

PROTECTIE CU INSECTICIDE I Pentru combaterea mu$telor Stropifi de cinci-pse ori, ~i moliilor miniere folasifi la intervale de 3-5 zile.

Insecticidela pe b a d de piret- rum sunt daunatoare s&n%t&$ii. in timpul utlliz3rii lor purtqi rnanugi zi mar2 protectoare. StropFqi dimineaga mu seara, dnd insectele folositoare, ca de exemplu buburuzele ~i viespile, nu sunt active. Lucrati la o &is-

tang& de 5-10 m de ape, deoarece substanp esle dauetoare

' si penm pegi.

insecticide doar fn cazul ?n Muflele gi rnoliile nu supra- care contaminarea este viejuiex: dupa o stropire, dar Fndelungae gi intensi. larvele sunt mult mai rezis- Sunt eficiente rolutlile de tente. lnsecticidele deseori nu

Mugteie gi rnoliile miniere trebuie combatute cu rnetode diferite, in func9e de stadiul dezvoltiirii lor.

O d e se pot distruge cu solurii pe b a e de ulei de para fin^.

Larvele au md5i dugmani naturali, Pn prirnul h d

lespile bwonide, care igi

m i r e ru confinut de au niciun efect asupra unor piretroizi. Acestea trebuie specii, deoarece acestea se aflB pulverizate tn mod repetat Tn stadiul lor de crisalidi i n sol. pentru a ajunge pe I n cazul unei infwtari extrem diun&tori Tn fiecare stadiu de puternice p a t e da rezul- al dezvoltarii lor. tate ~i udarea solului cu o

mlutie de piretroid. 1

., $:,t':,l~l,v-, i ";,I! IIL' "

xm~~3!~~ ad m+t mih&!iii /n&i ii &unq ad n~ad poi a~anrnu awhrar

aunij ul aieonuri 11~ale4 apeol ello~u Iel (cslq3sap aleolnJ ap slad ma7ne~

- asmp!d![ amdm $md :y!onaqd ns

I XU" ut "IC~ PO' VFn:

!i!do~ls famsajur arazuny !it~iedal

'ti Q

:U

~Q

gag i:a,j

, 3 8.-g 9 .- d

pO a

a-

Id

&\

-2 Kd

a~

gb

~.

~$

~j

i~

0

p,

=gE

Bjz fi

8 8.-

5 3

: -

34 13.J.- t!

a-g

1p

4f3

9 " 1

.&.5 1

4 3

82

6 d

pa E

..&

1. X

.*'&g

.S.-A

"4

$

.:a g

3'Z:

a ".'+if

gg B

-GB

%E

~~

~~

.; 3

"3

4a

.8.g

.j-g0

8

28

1

=E 2 X

$$

ka

-a

~2

~a

E.,

._ -

aa

~a

- .-

%a

2 E 8 .g o

I .al!ug~q ap *naol>

al!~n3ol !ugurgdgs !all el nep lenluaha !e Inq!n> sndap o a~u!q~a!g gde n> !ieleds .!~gsgd ne-!t al!lgsgd ae3 ullos ap

n~$uad guelq $pap !$ep a1 JJ~O~!JJ~O~~ alueld !8 !l$nq~e nN .gpedgz n3 !S gseo~afi aura^^ '!!A gnplefi alax !lapun$ nN

ad al!~~gd xlewap!s !$!U~JH WeNasqo VMVAyWJlMd

'aJ!UVJq ap Jl!Jn>Ol *>!ul!z glgdseo~d !ielg~n~ .al!~gsgd !i!ug~g gs

gde la ul !$eu~n$ !S !~gsgd ap $elda~l !ie$a3u? epedgz asa nu

Y -

-. Lk '

-

pna !%qma~h mp ar a ap13ny :a I-, 1 " !a~n!qprde u! a~hopr ~soruJadge almj ~snq~ :qqq ap !pods 11' ', I

~JJ uad appoJaur JJEOJ ije3~a3uy

Virusul mozaic

: ','"I l i ;'llIl

' '

I ; ! I Plzn te legumicole periclitate - ' I F

kusu l maalc a urrmpidd L ~ L E L ~ I I L ~ U I ~ FLW LVILF L C J ~ Y

mpra ridichei. Pe hum apar M u n i &-& li gdbui, pe supd ip &om sunt ~Ilepetedbc.Phntanusedavol~$~&Vdeste+itde pi&idui de fmn& Pot 6 deosebite nUmC7wse pbnte gtPda, prinar cue $ piante omamen&, V d mozaic b r i poate 6 h&it tmpreuni cu alte vhuri ale p l a n t e l o r ~ ~ ~ p c r e d e c u l o r i ~ d , c u mvgineneagd

I

Datorid virusului movie d geli &&I - I Fmmiyl se ofilqte. Planta nu se dezvold. V de pid ,. I 7. . frunzii. Plantele gaxh sun[ umbeliferele precum mirarul, &m~iul,;himenul,

IB; i, ,:' morcod j p5trunje1uI. La pIini poate fi tadnit j virusd m&r d casuaqiIor (creionh circdare sau lunguiere, deformarea frunzdor) dar li ambele boli.

Semnele virusului mozaic al sdatei sunt creio~ri i tn formi de mozaic galben- verde. F d e se risucgc, dpl@ile nu se dezvold. La plantele mai bi&e pot a p k a pete mar0 in apropierea marginilor fmnzei. Virusul este &phdit prin seminfe, polen gi piiduchii de frunzi. Plante gaxh sunt cdfele gi &ci- unikeasa. Se h&esc gi soiuri rezistente, hsi toate soiurile sunt sensib.de la

viruaul m& aI castrave$Jor.

,astravete Virusul mozaic d castravefilor atad in specid castrave~ii de sala& la celeldte

(stdnga) roiuri apar creionzri m&ce pe hvnv la temperami de pate 25 'C . sub 20 'C !i dOvlecel plantele se ofilesc gi Tnue 20 O C ~i 25 "C pot fi prezente ambele simptome. Pe verde h c t e apar protubemre fi p e r galben-verde, Knvul a t e &pindit mai ah de zucchini dm piduchii de h n r i Pot fi deosebite aprximativ 200 specii de ~lante gaz&

I' pe frunze s u n ~ vizib.de modek gal&n-verde, @ride au pae gi sunt turtir; Vlrusul ace &p;2ndit de piduchii de fmmi, polen sau r;ini ale planrei. Plante

- 8

I ' 8 .

- sunt i 4 . s l 5 i d B - -

Tomate ! ~lrttsul mo~ic a1 toma~&r are dikerite simptom. k t dm pc hum creion5riIe

Ota"ng4 ' tip marraie verde&chis, verde-bchs sau galben-vwi F d e h pua galbee e u albe. Pe partea exrnio~tii a f w d o c apar pete m n i i i iar in inmior punui wxmate. V i d este d.@ndit prin seminye, hgrijirra nccorespu& tove gi fiunz$e cwraminate dc pe sol. Nu wnt rare c o n t a a i l e mixte provo-

I , cm de mai mula upuri de v imr i . Se cunosc ,i specii de tomate raistente. I I

PROTEqlA PLANTELOR 1

GRUPA 6

Piduchii de fiunzi

Piduchii de fmnza' sun t ujor de observa t ji combitu t prin mijloace simple.

Nu-i fisa I ti sa' se extindi COMBATERE cu M~-URAL~ I

-- A A

mkir+=+ !

I I

I Strivig paduchii cu mdna. Implicafi i n lupta d u p a n i Frecafi ugor frunza intre naturali. Garggrifa, crisopele gi degetul mare gi cel ari t i tor, alte insecte utile se hrinesc cc dar fifi atenfi gi s5 nu o vita- larvele paduchilor. mafi. I

Retineti - pot dismge prin metode simple.

Pk luch i i de fiunzi sunt insecte moi, rnarunte, de rniirirnei bobului de orez. A u culori diferite, intre verdedeschis g i negru. Tipul cel rnai frecvent de piiduchi de frunze este negru, au corpul acoperit cu u n strat alb, Iiinos. Piiduchii de f r u n d poart3 deseori nurnele plantei gazdP. Se hdnesc su&d seva lastarilor fragezi, irnpiedidnd astfel dezvoltarea plantei.

Furnicile ling cu plicere mana de miere excretati de piduchi. Mai mult, furnicile ,,mulgn piduchii, pe care Ti stimuleaza, prin pipiirea cu tentaculele lor, s i elimine excrefie. Din acest motiv, furnicile intr- un anumit fel apira piduchii. Daci al i turi de piduchi descoperifi gi furnici, apirafi plantele instaldnd gi curse de furni-

I ci, diminudnd astfel gradul

UNDE SE GXSESC? * - - ~~. -. L=.= - n. ~-

Piiduchii de frunz.5 i g i au habitatul pe h t a r i i fragezi, ori pe bobocii plantelor. Frunzele deforrnate, ingiilbenite, cu reflexe cenugii, sunt rnsrturia prezenjei d5unHtorilor. Pe partea dorsals a frunzelor infas- tate migun3 rnul~irnea de piiduchi, lss%nd pe frunze o excregie lipicioasg, numiti3 mans de rniere, asanbZtoare mierii de albine.

I _ I - Plantafi IevSnfici l lnga stra- Diluafi sapun lichid I n a p i caldi gi stropifi daunitorii cu turile de trandafiri gi de cimbru, rolufia obfinuti. ldngi rizoarele de castraveti gi

COMBATERE de rogii. Aceste plante fin de- de infestare.

ControIa$ cu regularitate plantele, de primsvara pfinii toarnna thiu, fnainte de toate dosul Gulzelor, loc in care e u c h i i suns de multe ori prezenfi %I% ca planta sb pro- dud4 in& simptomele "mbol- dvirii. C u dt combaterea va fi mai timpurie, cu adr mai redus

Utilizafi insecticide numai i n caz de infestare puternicg. Degi

extract de urzici. Preparare: Punefi 150 g de vetricea uscata i n 10 1 de a p i clocotind. Dupi 30 de minute ricifi ceaiul, diluaji-l cu a p i in proportie de 1:5, dup i care putefi deja stropi plantele. Punefi 1 kg de urzici proaspete in 10 1 de a p i rece. Dupi 24 de ore de mace- rare, stropifi plantele, f i r 2 a dilua solufia.

i n ultima vreme acestea se obfin din plante, insecticidele, totq i , vor deranja echilibrul biologic al gridinii.

va fi imb ldv i rea plantei. inarca$ una dintre metodele

tradipionale de combatere. Exists multe rnetode de combatere, hcepfind cu spaarea cu un jet de aps, pbii la implicarea In l u p d a du,wnanilor naturali ai psduchilor - g;irgiirip ~i crisopele (Chrysopidae).

Culoarea galbeni atrage paduchii de frunzi. Plasafi i n proximitatea plantelor un lighean galben cu o solufie de sapun, sau o placi galbenz. Acestea vor devia piduchii de la plante. -

Substanfele biologice se gisesc sub fo rmi lichidi sau granu- lari. ina,inte de utilizare incer- cafi totusi s i combatefi daunitorii cu ceai de vetricea sau cu

UCTE $1 L

balata verde (dreapta)

?ndep~rta~i dunitorii cu un jet puternic de

. . ha.

- - -

Pe perioada cre~terii, ori Tnainte Dupa recoltare puteli elirnina de recoltare, nu tratati plantele usor piduchii. comestibile cu insecticide! Cornbateti daunbtorii cu

tirnp, si aplicand rnodurile de sapun sau cu ceai de vetricea. cornbatere adecvate, Tn perioa- in acest fel nu nurnai ca dis- da principals de crestere, trugefi paduchii, dar $i preveni- infestarea va f i neinsernnata. nisi reaparitia lor.

O IMP AB/IMPh@&

Nu-i Irisati sri se extindri Piduchii de fiunza" se pot distruge prin metode r simple.

Piiduchii d e frunz.5 sum insecte moi, miirunte, de miirimei bobului de orez. Au culori diferite, intre verde- Strivlti Hduchii cu maria. Irnplicati in luptS du~mani deschis gi negru. Tipul cel rnai Frecafi uzor frunza Tntre naturali. Girglrip, crisopele zi frecvent de piiduchi de frunze degetul mare ~i cel arltitor, alte insecte utile se hrlnesc cu este negru, au corpul acoperit dar fifi atenfi ~i s i nu o vita- l a ~ e l e paduchilor. cu un strat alb, 19nos. Pilduchii de f m n 2 poartP deseori I numele planrei gazdL Se hd- Furnicile ling cu plicere '

nesc su@nd seva l&tarilor rnana de miere excretati ' fragezi, impiedidnd astfel de paduchi. Mai mult, fur- dezvoltarea plantei. nicile ,,mulgU paduchii, pe

UNDE SE GXSESCZ care ii stimuleazi, prin ---- -I pipiirea cu tentaculele lor, sa elimine excrefie. Din

Piiduchii d e fhmd Qi au habi- acest motiv, furnicile intr- tatul pe last& fhgezi, ori pe un anumit fel api r i bobocii plantelor. F d e pigduchii. Daci alituri de deformate, ingslbenite, eu piduchi descoperiti ~i reflexe cenugii, sunt m w r i a Diluafi &pun lichid in apg Plantati lev3nfic.5 langl stra- furnici, apirafi plantele p raeqe i diiuniiaoril~r. Pe caldi ~i stropifi daunatorii cu turile de trandafiri ~i de cirnbru, installnd zi curse de furni- partea dorsal3 a f r u d o r infestate migunii muI*ea de COMEATEBE piiduchi, Iihind pe h z e o excrefie lipicioasit, nunit5 Contioh$ cu regularitate man3 de miere, a s e m h a o r e p l d e , de primlvara pan5 mierii de albine. mamna k i u , I*nainte de toate

dosul frunzelor, loc In m e m - piiduchii sunt de multe ori praenti &r5 ca p h m s l pro- Utilizafi insecticide numai in extract de urzici. Preparare: duG f n d simptomele Pmbol- caz de infestare puternici. De~i Punefi 150 g de vetricea uscati nSvirii. Cu d t combatera va fi in 10 1 de ap i clocotind. Dupi mai timpurie, cu ad t mai r e d 4 obfin din plante, insecticidele, 30 de minute ricifi ceaiul, va fi Imboln~virea plantei. totu~i, vor deranja echilibrul diluafi-l cu apa in proporfie de

fncercafi una dintre metodele Culoarea galbeni atrage biologic al gradinii. 1:5, dupa care putefi deja tradirionale de cornbatere. piduchii de frunzi. Plasafi Substanfele biologice se gisesc stropi plantele. Punefi 1 kg de ex is^ multe metode de cornba- in proximitatea plantelor tere, Pncephd cu spZlarea cu un un lighean galben cu o jet de aps, pan9 la implicarea In solufie de sipun, sau o l u p s a dugmanilor naturali ai placa galbena. Acestea vor paduchilor - @g&i~g gi

F-ci m h h d manZ de miere crisopele (Chlysopidae;).

. - - - ____-_-1--u

Plan tele prefira te ale pidl rrh ;lor de frunzi PLANTA WBATl 4 -

Sdata verde 1 1 ,&,,

FLORI

Strivi$ diiunitarii cu mha, ag ~$44 planta cr

$EIF$ plmta cu un tampon de vat5 inmuiar h

1 spirt, nu saki$ dliunHtorii cu mlnz

d&p planta cu api, sau strivip dliunirorii cu

I mina.

h* , - - . , I L

-+- ,

4- - G 4 4

Pe perioada crejterii, ori inainte Dupi recoltare puteti elimina de recoltare, nu tratati plantele usor psduchii.

L comestibile cu insecticide! Combatefi dsunatorii cu ControlBnd pomii 5i arbujtii metode naturale, ca de exem- fructiferi precum ji legumele la plu stropirea cu o solufie de timp, ji aplidnd rnodurile de s5pun sau cu ceai de vetricea. cornbatere adecvate, i n perioa- I n acest fel nu nurnai cg dis- da principal8 de crestere, trugefi psduchii, dar ~i preveni-

I;. infestarea va f i neinsernnati. nifi reaparifia lor. I

MP ABIIMP @R4.

PROTEqlA PLANTELOR GRUPA 6

Diagn 0s tic ~i tra tare

Pro tejarea cea mai eficien t i a plan telor impo triva bolilor se poate efectua prin aplicarea un or m etode preventive simple.

Pis tra I ti sinita tea ridicinil or Prin mburi preven rive

Putraitea ritdiicinilor este o micod care ataca florile, plantele legumicole gi pe cele lemnoase. Deoarece distruge r~dacinile, intreaga planta piere. Putrezirea poate fi provocata de diferite ciuperci care triiiesc in sol gi pe rsdgcina plantelor contaminate.

SIMPTOME

Primede simptome ale puuairii r ~ c i n i l o r sunt asemkiltawe cu semnele lipsei de apf. F r u ~ ~ + u l sl;xbegfe, se ofilqte pi devine gdben sau maroniu. udatul s t i r n u l d &phdirea bolii. Silpaji p h g la adhcimea de 15 cm. Verificafi d a d sold este umed pi dad sunt vizibile semnele puuezirii la rWicini.

D a c i m l u l e ~ t e u s c a t ~ i rI&inile sunt &14torase, putefi uda linigrit. D a d tns5 rikikinile s l - ~ t negre, au miros nepkcut pi

prezind sernne asemcitoare meabilitatea solului pi udafi cu rosilrurilor provocace de ro6- toare, ~nseamnil c5 sunt conta- grEcazd m n d & ~ o r minate de putrezirea rikikinilor. avaneate indephafi plantele

bolnave ~i sold contaminat pen-

CAUZE tru a fmpiedica &@direa bolii. lmpotriva anurnitor forme de ~ u t r a i r e a riihinilor se

fn rnajoritatea cazurilor 1

folosesc fungicide puternice. putrezirea d k i n i l o r este provocad de stagnitma apei. D a d apa se adunil in jurul arbuptilor ~i a straturilor de flori, permeabilimtea solului nu este pouivid.

Apa ce se adunil Pn so ld compact h d e p k d aerul din sol pi rcidkinile se conminead mai repede.

PROTECTIE

Prima ~~ ce se aplid fmpouiva putrezirii rildkinilor este prevenirea: ameliora~i per-

[ ClNCl METODE NATURALE

I Abgmea cu grija a plantelor. ~ ~ r t a r e a plantelor bd- Udat corespunl2itor. Udei Mantati specii ~i soiuri rezis- nave. Micoza se rispBndefle doar d a d solul este uscat. La tente la putrezirea ridicinilor. rapid. hdep3rlafi planta ~i folosirea sistemelor de irigam

k r e ~ i rfatul rpecialifilor. solul contaminat din jurul aces- vertficafi regulat pentru a ei& teia. stagnarea apei.

Ameliorarea pgfmgabilifafii solului. tnainte de plantare a f b naji solul adanc ~i amestecati-l

Straturi Inilfate. Dad apa stagnead fn solul compact, lutos, ingr3diIi cu sdnduri stra, turi tniljate, din MmBnt de bun3 calitate.

Chiar ~i la contaminirile grave, radicinilor pot fi tratate cu utilizarea fungicidelor se reco- fungicide.

and2 doar ca ultimZi posibili- Fungickble pot fi utile $i la te, deoarece majoritatea prevenirea bolii. Daci plantele ,

acestora sunt chimicale puter- cu bulbi sunt contaminate de putrezirea ridicinilor, puneji

Oncercati Gi identificati tipul de bulbii in fungicide, tntr-un vas ciuperci provocatoare a bolii. de plastic. Pistrati vasul in loc Din pacate nu toate dintre ricoros ~i uscat pana ce bulbii

ile de putrezirea . . I war fi replantafi. - - . L i

Pu trezirea ra'da'cinilor

plan t p sen sibile la lfrezirea PLANTA 1 SIMPTOME

I Aparipa unui strat alb, aserninitor vatei pe tulpinl; frunzele se Ingdbenesc gi se ofilesc, planta se usci.

- . _ , >.). . . I n - A&&!!!& *;&.&a .

fngrijire tot an ul I' I

-. I .

PRIMAVARA TIMWR~U apei stagnante. Montati htre VerMcmgi antiefioratw solului rupZitor automat pe furtunul de Dupa ploi ma3 abundente verifi- udat pentru a putea verifira anti- cati plamte ca & nu stagneze tatea apei. aps Tn jurul lor &e%pta). La nevoie ameliotati perrneabilitatea TOAMNA solului. h jurul nciilor plante Verificarea phntelor amstw+i solul cu bazalt con- Verificati fnci o daa toate

plantele sa nu pminte sernne de putrezire a radacinilor. ?ndep&- ta$ exempkrrele contaminate #i planmi aktele noi Yn l o~u l ace*

apa necesarg plantelor ra. Pentru trnpiedicarea raqxlndirii pmtru a supraviefui h zilele de bolii, schimbqi selul din jurul v d w a ~ w , dar evitati Formarea plantelor bolnaw.

.aJenl!p g~e~ gzeaz!l!$n as m:,~ e!$nlos

.ede ap I 01 n:, !:,!IN !ie:,nq u? $e!g$ !oJnwn ap 6 SL d!@o

!arn$sn ap !eeD '(ede !&yd s 'e~nw!j sued L)

aJenl!p !4 aJeJy!y ednp ez!~anlnd en as !i !XJ en as ganu!iqo laj.ase

e!lnlos .avu!w ap OE ap dw!$ aqlay en as !ode 'aadeou o ap

dw~ gde ul e$ueld eJa:,ew en as .!nlnlm-epeo:, ap gem gueld

ap 6 (K L nes g$gdseo~d gueld ap 69 L g6nepe as gde ap I 01 el

!nlnl-Pe"> YP YJnVq4 .1n10s I

!g ejueld pI!J$odoap pugz!Janlnd , '!x, E-1 ap (sn6ne-a!un!) !a$ueld

lugyonzap e pgn ap epeo!~ad u~an!$uanaJd !~ndox ui !jqo# j a1 p ?.e3!pu! !cur ava Jep 'aneu

-1oq alajueld el !f ez!l!$n id as eam:,v -a$uapya alelweu a$uez!lanlnd aluepqns es!xa

mwlb!) V vndp wwe nJJuad I -!loq ap eSe# al!qeJaulnA !ew upap alaiueld :~e~$uo:, pap a:,npoJd eaezope~dns

Jep '~ola~ueld !!~aba~:, el!qesuads!pu! a$sa gypynu

e$ue$sqns e$sea:,v .$oze Jlnw ea~d n:, alaaueld !iez!l!a -Ja# nN '!!Jeu!yj eal!uanaJd el I ean!e alu!luplg~6u~ n> !nlnlos e ea~eo$~zundsa~o:, eaJezeJ1

'a$rq!le:, eunq ap aJezyan '!oU !!JWgl -1nd ap le~ede un !Qsolod ya:, -e$e Je e~engw!ld a3 '~olato:,!~

ap nes ajueld ap gJnua!j u!p eaJeuJa! law pup!pa!dwg !!inlos Wusnlnd a!uanad e3 'aanzg:, alazun y !$euqnj I

a!nqaJ$ ala '~sodwo:, .aun!uadse u!~d !!Se6!~! ap u? e~asawe JOA as nu ale!! awa$s!s !ksoloj nN ~!~gu!yj e!J!J

al!bed .Join expa!dt.u? a$eod -ede ez!Jonej nu e npuad 'Jolaz as gJeUJ!Jd eze# ul !!Jeu!e -unJj eaJ!zawn !ie)!n3 .!queld 1 ea~!puedset( .$e!paw! eupype~ el aepn ap ede !$surnl

*!!u~~IJB e pwsn !S p~osq eamd uj nlduraxa ap p3eg11

19 !!JIppmJ .aJispaF 71 ut - .~ol!!do:, eugwapul nue~d JOA as apq!suas alalueld el alapp!6unj !iesgl nN

-a!ba$old ap !4nugu !f !Jew mINmmd !i!soloj !!~ez!lanlnd ~ndwp ad

'NOU ad reyq3 nes au~d~ru yWd vmNIyd ad ~~~01- e prop eamd

qmsn 16 app atnq ad !S mamy c!azun~j dywdns apeopad uj a~ue~d ad ~pSar ap ad q~ x.ns !nun yipade

amde p!z-n~rdord mnqd a~sa @ uum pq~d

Plan te deosebit de sen -;bile la fiinare - 1 PLANTA IMPTOME

Binam ataci frecvent fmnzek ~i vhfd p l a m ln loc *hsori~ sol bine fenilizat, l d o r , I permobid; -- q ' --4p*qgs

cu umiditatea d u i ridid

, . . ~ t d b p e b $ p f l a i I

I I impledlcara stagniri~ ape1 in sol, protejarea s

I . I ' , , ; IUI cu cu folre acoperltoare sau cu un strat dc B

dosul gi d e frunzeior r tot- t o w mukirt cu ampost Jemimaturiir s i o n d hpiadi~area sragnLii apei h sol

pete dbe pe k pe fructe, pe l&wi 1 t m p i i a sragnirii apei tn sol; cultivarea i soiuri l o d e verificatc

I ngrflire tot an ul din tlrnp slrnptornele bo111.

1,Prevenire gi cdlire ?ndep5rtali parfile bolnave ale plantelor.

u r i sau ceai. TOAMNA Taiere TBiafi rarnurile arborilor ri arbustilor bolnavi pan5 la

Controlati cu regularitate parfile sanitoase. plantele pentru a identifica

O IMP ABllMP SRL ROPM-10-003

I PROTECJIA PtANTELOR GRUPA 6 1

Depis tare ji tra tam en t

Bofi bacteriene

Acjionaji din timp pen tru a impiedica rispindirea acestor boli tn gridink

MASURI DE PREVENTIE YAW

aduri s8Mtoas.e Pm%ja$i plantele contra Dupa ce afi thiat frunzele ~i tate. Unele soiuri daudtorilor care le sug seva: ramurile infectate, imersafi nt mai putin vul- prin leziunile produse bacteriile foarfecele sau feriistriiul in e bolile bacte- pot penetra plantele.

-

Preven f tie fi pro tect~e I

Pentru bolile cauzate de bacterii nu exist& din picate, remedii. Nu pute$ hce ded t un singur lucru: si nu le l&a$ s i apar;i.

MANIFESTARE

Bacteriile cauzhd imbol- ngvirea plantelor pot araca pomii fructiferi, plantele legu- miwle gi pe cele ornamentale. Exists numeroase specii pi unele dintre ele pot supraviegui chiar pi doi ani pe plante sau in sol. La o &dud Pn jur de 25 "C ~i in condigii de umidi- 1 tate corespundtoare, unele P& idkctat de mura bwteriane' specii se fnmulgesc extrem de repede. CAUZE

Plantele legumicole pot fi distrugee complet. fndepgrta5i contaminate de cele mai Bolile bacteriene se rkpindesc gi ardegi toate plantele cu diferite bacterii, provodnd prin in€e+e. f n s ~ bacteriile tulpinii erbacee (in nici un caz putregai sau putregai umed, pe minuscule, de ~ g ~ l a de forma nu le compostagi!). plante ap&d Pete sau sem- unor begigoare, nu pot s l pene- fmpotriva bolilor provocate nele vqtejirii. treze Pn gesutul plantelor sgng- de bacterii (bacterioze) cea mai

Pomii fructiferi sunt conta- toase. Int rkd Pn organism bung protecfie este preven6a minagi mai ales de Pnnegrirea numai prin leziuni pi orificii de fngrijigi plantele potrivit bacteriang pi de mult temuta respirafie, trsesc printre celule cerinfelor lor specifice. arsud bacteriang, supus5 pi se dsphndesc prin sist obligativitgpii dedarikii bolii. vascular sau prin dizolva D a d observaji semnele unei pere~ilor celulelor. R&ph asemenea boli, anunpgi-o la lor este q u r a 6 pi de om h stajia de protecjie a plantelor urma derilor ~i recoltkii. din apropiere sau la oficiul Animalele ierbivore faciliteaz agricol. de asemenea Gsphdirea bac-

fn cazul florilor vikatice gi teriilor. al perenelor afecfiunile bacteriene nu au o importan@ prea mare. La aceste plante sunt PROTECTIE A* - ,..-.--- r.-. mult mai frecvente bolile micotice gi daungtorii. T o t u ! n t r a bolilor bacteriene nu pi acestea pot fi contaminate de exisG remedii chimife. TGa '

p%tarea fmnzelor sau t drastic plantele infes- gaiul w e d . .' 1' ar cel mai bine este ss 1

alcool sau apa in clocot. In 1' riene. caz contrar, exist2 primejdia ca plantele sii fie din nou infedate. Bacteriile penetreaza In plante prin rani sau suprafefe tiiate. Protejafi plantele de.pa-

IN gubele produse de grin- din& furtuna sau ploi vio- lente.

I AcoperiJi-le cu folie sau cutii de carton pan5 cand furtuna trece. Curgjenk tn griidinl. Strhngeti

regulat dgeurile vegetale $i frunzigul &rut pentru a

II Pmpiedica iernarea bacteriilor.

Paduchi de frunzii sug seva Tripsii sug seva plantelor de pe Acarienii sug seva celulelor. tn plantelor din vArful IZstarilor, dosul frunzelor. Celulele golite urma sugerii, bacteriile pene- mugurilor ~i frunzelor $i se urnplu cu aer ~i astfel bac- treaza in organismul plantelor. ras~dndesc astfel bacteriile. teriile ~enetreaza usor ~lanta.

I es if ~o~pundsa~o2 aqo~z~p as p n.

plxs~aid . . D ~JJ uad 4eipa wi . . if~uoif3~

Pro teja I ti frunzele piersicul ui

Mediul rece, umed favorizeazi aparilia bigicirii. Plantafi piersicii in locuri aerisite ~i cu mult soare. Plantali-i la distanle mai mari unii de aljii ri de celelalte plante. Daci in apropiere exist: umiditate stagnanti, ameliorafi per- meabilitatea solului.

scade gi fructele se hot defor- 'ma.

1

PROTECTIE I

I B&icarea fiunzelor se poate trata nurnai prin elirninarea lhtarilor bolnavi sau stropirea pomilor cu fungicide.

D a d prirniivara @ifi frunze bolnave, hdep&rtafi-le imedi-

1 at. Adunari si fiunzele &ute

. - - Stropirea preven tiva' ACCESOR,,.

hdepirteaza" ciupercile -- II O dispozitiv de stropire

3 substante fungicide

da'una'toare. minuri de cauciuc imbriciminte de protecfie

C I U P E R ~ B%icarea frunzelor DXUNATOARE este o 0 ---

boa15 micotid care afec ted piersicii gi nectarinele. Mai intsi atacii frunzele, care se coloreazii in rogu-giilbeniu, apoi in alb-verzui, se urnplu de biigici, se r&ucesc gi se deforrneazii, in cele din urrnii se innegresc gi cad. fn cazuri grave boala se extinde pi la uemrmare p aeco~orare caracrer~suce

muguri gi irnpiedid forrnarea fructelor. Pot muri astfel rarnuri intregi.

~ iupe rca iern- pe scoarfa SIMPTOME PSnii toarnna indepgrtagi con- pornului. Sporii sunt trans- tinuu lstarii bolnavi. na t%rziu, dupi ciderea porta~i pe muguri de ploaia de Primele simptome ale La sfsrpitul perioadei de frunzelor, ~i primavara

devreme, 'inainte de dez- prirnharii gi atacg frunzele ce b%idrii frunzelor apar prirnii- cregtere, in tirnpul dderii tocrnai apar. Pe frunzele con- vara, la dezrnugurire. Frunzele frunzelor, stropi$ cu fungicide taminate se constituie sporii, deformate se coloreazii in pe b a d de cupru. fndep?irtafi vegetajie nu stropifi pier- 4 ca o pudd, care migread spre portocaliu-intens, apoi treptat sisternatic frunzele ciizute. sicii gi nectarinele cu fungi- Asigurati-v& ca solutia a ajuns scoaryii gi ciclul contarniniirii se ingdbenesc pi cad prernatur. Prirniivara, inainte de dez- incepe din nou. fn cazuri grave pornii igi rnugurire, repeta~i stropirea cu uniform pe ramuri ~i

pierd frunzele deja primivara fungicide. devreme. Dacg nu se dezvoltg Planta~i soiuri rezistente. un frunzig nou, planta nu rnai Soiurile de piersic cu pulpa este capabilii s?i inmagazineze galbenii sunt deosebit de sensi- suficientii energie pentru a bile la boali.

1 raista iernii. Ca efect a1 bolii produ4a

. rREl M E T O D E NATURALE

I Aduna$i frunzele. Tn frunzi~ul Menlineti uneltele curate. Stropifi cu o solufie de polisul- piersicului se pot cuibiri sporii Dupi lucriri ~tergefi cu alcool furs de calciu. Toamna, imedial ciupercii. Adunafi cu grebla gi sau o substanfi dezinfectanti dupa ciderea frunzelor stropiti ardefi frunzele cazute. Nu com- toate uneltele folosite la pomii. Repetafi operajia prima postafi frunzigul contaminat. tiierea pomilor bolnavi. vara, inainte de dezmugurire.

1! d e sub arboiele contaminat. F m z e inktate -A

fngrjire tot an ul

hdeptirtafi fsrs preget frunzele tinere, bolnave (ws). Strangeti frunzi~ul dzut de sub pornul infectat. Ardefi qi nu cornpostafi frunzele bolnave.

TOAMNA Plantare $i pmtecfie Toarnna, d n d cad frunzele, stropFfi cu fungicide. Strangeti cu grebla ?i ardeo frunzlgul dzut.

Tnainte dedezrn~~urire, repetafi stropirea cu fungicide.

Cat ui

Tratarea &$icarii frunzelor necesita u m r i o perioadg lungs de tirnp. Daca vara I constatafi o infeflie puter- nics, toarnna sau primsvar, stropifi cu polisulfuri de cakiu MU cu atte fungicide

UrmarIfi evol@ia vrernii. Daca la finele iernii tirnpul a t e neobifnuit de cald, Tnainte de dezrnugurire stropifi cu fungicide pentr! a doua oars. Pomii la care vara boala a fost g rad suportii greu iar na. Toarnna, adunafi toate frunzele dzute ~i acoperif~ zona radscinii cu xoal-@ d

Stropifi pe vrerne uscats, far5 vant, deoarece ploaia ~i vantul indepirteazbub stanfele. Vrernea innorats ~i orele serii sunt cele rnai adecvate in acest scop. Dogoarea soarelui poate provoca arsuri pe frunzele

ara ruglna

ven$i rapide pu te$ ob@e rezultate bune. I CE ESTE RUGINA? 1 Rugina ce &uneazii multor plante ornamentale si utile este rezultatul atacului unei ciuperci parazite. Diferitele tipuri ale ruginii au fost denumite in funcfie de planta atacati.

Contaminarea poate fi recunoscud dupH aparifia c curilor si udii turi lor portc calii sau maro de pe dosul frunzelor ~i dupH tipul de fruc- tificafii al; ciuperciior. In caz de contaminarc gnvH frunzele sunt acoperite Pn intregime de planta sii fie umedii timp de 6- pete, apoi cad. !2fSck 8 ore. Ploaia sau apa pdveriza-

condi5iarde b a d a apaririei majoritii~ii ruginilor este ca

Folosifi aparate separate la stropirea cu fungicide irnpotriva ruginii ~i a erbicide- lor. Dad lucrali cu acela~i aparat, urrnele de erbicide pot dauna plantelor contarni- nate. Dupa folosingi clatifi de trei ori bazinul aparatului

( deasupra gurii de canal, astfel I ca substanlele si nu ajunga

&ut, primivara formhnd spori care se a p b d e s c prin intermediul viintului.

Multe fungi i e r n d pe alte plante, q a numitele gaule intermediare, ~i sporii ce se dezvolta acolo vor wntamina plantele g a d de ba*. Astfel gazda intermedid a ruginii ienupiirului este piiducelul (aici rugina piducelului) sau pHrul (aici rugina piirului).

PROTECTIE

rrmu pas spre eraacarea ru- - . pe gazon sau Tn sol. ginii a t e diagnostizarea bolii,

ceea ce este simplu, deoarece

Folosirea corespunzZtoare produselor fitosanitare. Inainte de folosirea fungi- cidului citili instruqiunile : respectali rnasurile special( de securitate. Nu stropili

1 inliturali gazda intermediard. 2 Adunati piQile de planti con- produsele pe frunze urned Unde rugina este o problemi taminate. Tiiafi frunzele ~i sau inainte de ploaie,

persistenti, planta gazda trebuie pofliunile de crengi bolnave, apoi deoarece nu vor avea efec. distrusa. dezinfectati uneltele cu alcool. tul dorit. Nu stropiti nici pt

vint puternic, deoarece I curentul de aer poate tran-

diferitele tipuri a t a d doar anu mite plante. D a d avefi nevoie de aiutor, ~ u n e t i dteva frunze C

1 lisafi la indernina copiilor ' sau In locuri accesibile ani-

Adunati frunzele cazute de sub Pastrati frunzele uscate. Udati rnalelor produsele dauna- plantele contaminate. Acest 4 doar solul ~i convingeti-v.3 ci , toare szndtllfii.

PROTECTIE ~MPOTRIVA RUGINII. COMBATERE ACCESORII: C1 aparat de stropit Ci rnanuri de proteqie CI fungicid Q rnasca de proteqie

1 Amstmfi fungicidul cu apl, 2 StropifS cu jet slab, uniform, in S W t i bine aparatul. DUN turnafi amestecul in aparatul a ~ a fel Tndt si fie stropita 3 uscare depoita~i-l b loc rigw.

de stropit, apoi umplai bazinul toati planta (inclusiv dosul frun- acestuia cu apa. zelorl.

==P=--? Plan t p ~ensibile la ruginii 1 Qll I-nru '

IE ..-giia rododendronului; pe fi distrugeri toate frumele contami f r u m apar Pete brun-rqcat, i a ~ late. Molidul este gazdl intermediari; pe dosul b l o r fnrctifiyiile. eradicarea tmpiedidi rbpindirea contami I h i .

-derea acelor; hcdfKaui (ecidii) ponocalii pe h a r i i care apoi se usci.

hc izu l este gazdii intermediarI; s i i r a oluf" este in~6turarea pkantei ga&.

gina i d u i ; ap t e jndep:rtaJi ji distrugel~ listarii brunificag

pwaeotlicf~wb,*Bga hWwiiWcuWa; taminetecd$*& orc-PBPid&innrrm& - -- Udicu r i gglbui, apoi fructifi- l u plan@ waciz tn apropierea Gnoa- ayii (tekutosori) maro pe dosul eler (gazdi innrmediari), in caz de conr; hnzelor; d e r e a frunzelor. ninare strvili cu griji cu Fungicide.

gina ph lu i ; pete portocalii Adunarea hnzelor &re nu este de efec pe s u p d q a fiunzetor, iar pe o p t i d ene uadicarea kwui d o s u l a ~ r a ~ O ~ p u u s ) - & i ~ . m ~ - p e o -- (ecidii) sub f o m i de tep. mzi de 100 m.

-?-. - -. -- "-- cloporei Pete brun-gilbui pe frunze, mai

d r t u wndmi pe pama dor- & a a m s o m ; w ? b e ~ i- I '

Ueg i so~uri raistente; nu plantar?

*wafplddM R I -

- irii Pri iyara apar pm en Pe d t posibil planrag soiuri raistente la

wq&a)- +cL~bh~eWBi& W ~ * * & O Q ~ C U dwklEa-9jlnchiPe fwn* -

e gilbui pe supnfap h n - zelor, apoi um&turi yu-ruginiu pe dosul aeestora; p h t a r imbe m&.

n caz de contaminare mai gnvi distruge Lntele fi stropifi e x e m p h k &Iitoaw I

ungicide.

nab3 de @&mi Pete portocalii pe muuR; t - ' 1 d a ~ cu apariii priielor semne d e un

(shgal pe &phd+ $ h I c se tamin%ii srropifi p h n cu h&ul w us€& ~ u ~ t o r , d i e + piiqile cm&t

gina mqate i ; pete rotunde gdben-deschis ji u&turi man - frunze; planta nu se h o l d --- - -. -

63 IMP m M P SRL ISBN 978-9634WB.2

. \\ PROTEqlA PLANTELOR GRUPA (

Lliunitori in grridina de iarni

Musculita I albi de sera' I

t Cu ajutorul unor metode adecvate

I acejti diunitori periculoji pot I fi jin uji sub con troi.

Pro tectie I eficien ti Plantele pot fi protejate cu a jutod unor m&wi simple pi a dqmanilor naturali.

Musculiga albi de seri este o insect5 rnirund, alb5, cu aripi, aparginbd genului p~duchilor ~estogi. Larvele sale sunt plate, puyin mobile, seaming cu piduchii jestopi gi sunt protejate de un strat de cear5. Produc pagube prin sugerea sevei frunzelor.

Musculijele albe apar frecvent in sere, dar pe tirnp cald gi uscat a t ad gi plantele din gridin5 gi de pe balcon. Chteva insecte nu produc inci pagube rnari, dar inrnul~indu- se repede, nurnirul lor crepce intr-adt i n d t in urrna sugerii sevei frunzele se ingiilbenesc, se acoperi de pete, se ofilesc pi in cele din urrna pier.

0 metoda verificata in caz de contarninare puternica este folosirea viespilor pridatoare, disponibile in come0 in rnagazinele de specialitate mai mari. Viespile i ~ i depun ouale Fn larvele musculifei albe, care se innegresc ri pier.

4tragefi in gradin: dusrnanii IndepZrtafi si distrugeg frur naturali ai musculifei albe: cul- zele ~i plantele infestate. tivafi plante umbelifere, spre Toarnna strlngefi rlma~ifele exernplu rnarar $i asmafui. plantelor ~i ardefi-le.

Capcane de insecte contra rnusculi~elor albe de seri

SIMPTOME stropiri sau s5 spalati plantele cu o solurie de siipun.

Dugrnanul natural a1 rnusculi~ei albe sunt acarienii pi viespile priidiitoare. Aceste insecte folositoare pot fi atrase in gridini cultivhnd plante umbelifere, de exernplu rnirar sau asrn5yui.

Folosifi insecticide puternice nurnai in cazuri extreme, deoarece acestea distrug gi insectele folositoare.

Pentru stropire solufia ide- ala este un aparat funqioniind la mare pre- siune, cu care poate f i stro-

Mai inthi, la o examinare aten- t i se pot observa insectele adulte.

Daci infestarea este irnpor- tantii pe dosul frunzelor devin vizibile larvele transparente, ovale, precurn gi crisalidele gi insectele cu aripi. Cu lupa pot fi v5zute pi ouile.

pit, mai uzor declt cu aparatul de stropit manual, ~i dosul frunzelor.

I Aparatele acfionate manu- &a@ Sau Tn $d a p h

al, in general, nu stropesc satisficitor, de jos in sus. jartea Iipfcio& spre plants ~i udei

- 7 I IU spre mare. (0,54%,E. UttW@ . - rnai edw dam1 bud I

Deoarece rnusculiyele albe de sera prefer5 locurile calde gi uscate, aveti griji ca prin udare gi stropire frecvenra i r seri sau in tunelul de folie s i rnenfineii ridicatii umiditatea

I Musculifa alba de sera se poate Pe d t posibil nu utilizafi sub- combate eficient cu substanfc stanfe chirnice cu spectru larg, de combatere pe baza de acizi deoarece pot dauna Si ani- gra~i naturali. Aceste substanfe malelor folositoare. Deseori, cu

p3duchilor de frunza, secreta o substanfa dulce, lipicioasa: roua de miere. Furnicile se urca pe plantele infestate, consurna roua de miere ~i

aerului. ' au avantajul ca nu dauneaza ocazia aplicirii acestora, pier animalelor folositoare. mai mulfi durmani naturali ai Tratafi cu deosebita atengie daunatorilor deciit daunitori,

Insectele aripate pot fi cap- turate cu capcane speciale. Ascfel se poate depista la [imp

prin aceasta, distrug ~i dus- manii naturali. Pe roua de miere se stabilerte ri fumagi-

dosul frunzelor, deoarece aici ceea ce poate cauza mai tirziu

I se gasesc ouale, crisalidele ~i infeqii 5i mai grave. Totodata paduchii dezvoltafi. Citifi cu musculifa de sera poate deveni atenfie instrucfiunile de rezistenta la rnulte insecticide folosire ri respectafi indicafiile generale Si cu timpul aceste nroducatorului. substante devin ineficiente.

contarninarea. fn cazurile de invazie slab; na, slabind ~i mai rnult plan-

ta. Spalafi roua de rniere ~i fumagina de pe plante cu o solufie de sapun.

este suficienr s i indepiirrari frunzele contaminate, s5 aspi- r a~ i cu aspiratorul de min i insectele dezvoltate ~i s i h e l e dz%unz%torului

Plan te deosebit de periclita te

PLANTE DE CULTUR~

"' I udare f i aerisire In sed; spdarea cu solufie de spun a secreliilor insenelo ~i fumaginei; folosirea viespilor pdditoare

1 I control la cumpirare; tratarea plantelor contaminate cu solupe de sipun

plan-_ .%fin& tor..__. J dosului fiunzelor; mpii cu extract de u r i c parc (sdnga) sau solufie & spun

I sau p~retroiz~

Ingrijie tot an UL PRlhr~nv ARA Control $i prevenfie inainte de cumpirare controlati plantele periclitate s l nu fie atacate de musculita alba de sera (dreapta). Amplasafi capcane pentru insecte alaturi de plantele pe care dorifi s i le protejaji. Cultivaji plante umbelifere cum ar f i mararul sau asmajuiul deoarece acestea atrag insectele utile. Mentineti solul reavin prin udare ~i mulcire.

VARA Control si tratament Controlati sistematic plantele periclitate. indepartafi frunzele ~i exemplarele puternic contaminate. Stropiti cu solutie de sapun.

TOAMNA indepirtarea deseurilor Distrugeti plantele sau frunzele contaminate.

-- -

@ I* SRL RO-P-02-10-027 , 1, ISBN 978-963-86092-8-1

- -pp - -~ p-

-~-- =- --- I ' 8 1 1 , ~ l ~ ~ ' ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ? ~ i ~ l ; ' - 8 8

( ' 8 , ! I

PROTECJIA PLANTELOR

Ajutor in grridni

in:

Nosrimul animal ne curiji gr2dina de o m@me de diunirori,

r - Nostlm ;il foarte u ti1 hgr4it;-va' ca ariciul sa' se simta' bine in gra'dind

MODUL DE V I A T ~

Ariciul &i petrece cea mai mare parte a viefii in culcug. Ziua doarme la ad5postul unei tufe stufoase. Noaptea porngte s5-~i caute hranz, stdbiitbd astfel gr5dina in lung ~i in lat. E greu de observat, dar ugor de auzit, deoarece bi consum5 hrana Aridul se simte bine htr-un loc ada'postit

ciol&ind gi hor&nd. pliicere melci goi, atht de

HRANA diiuniitori plantelor, dar r

printre delicaresele preferate refuG nici melcii comestit

ale ariciului se num5rii o inofensivi. I A 1

mulfime de dSun5tori ce In meniul ariciului figured

Drovoad multe neD15ceri in ~i inseaele. Doar intr-o sin-

gr5dink Din acest motiv grii- dinarii apreciazii foarte mult aricii. Melcii sunt preferafii lor, fiindcii ii ~ o t cavtura cu

guri noapte, ariciul consum5 dteva zeci de larve ale buhei verzii. Din fericire, nu-i face nimic @r@rijei atL de

upwin@. Aricii consumg cu indr@ite gi apreciate de griidi- nari. Ariciului ii place hrana hibernea6 iarna, gi-gi cregte

I variatii. De aceea m h a n d gi puii. fi putem asigura toate r h e , dar se infruptii gi din acestea I%bd un coif mai fructele gi din boabele a u t e dosnic al grzdinii sH se sd- pe jos. biiticeasd putin.

'Q Nu deranjati aricii. Dad Tn Ariciului Pi plac locurile cu

CUM PUTEM AJUTA ARICII?

Dad vreji sa luaji ariciul in man& prindeji-l cu o carpa groasi sau cu rnanu~i, si nu v5 raneasca cu jepii sii deosebit de ascufiti.

Aduna$i Tntr-o grarnada Faceti o grgrnada din reziduuri crengile taiate, Tntr-un colt linis- lernnoase, lasand in rnijloc un tit al gradinii. Dac5 grLmada e orificiu sprijinit cu scanduri sau prea mare, Tndepartati cu grija tigle. crengile din varful grlrnezii.

Desi ii place, nu-i dati lapte, nici chiar diluat cu ap8, pentru ci ii poate provoca o diaree mortalZi:q Puneji-i doar ap3 curata Preggtifi o lad3 din sdnduri Curnp&ra$i clsuji de arici. intr-un vas plat. groase de 2 crn, prevazuta cu Arnplasaji-o Tntr-un loc liniflit

. . LI un orificiu cu diarnetrul de ~i acoperiji-o cu crengi de brad . , 10x10 cm. Fixati acoperi~ul pentru a o feri de vicisitudinile

cu doua balamale. vrernii.

AJUTATI ARICII TINERI' I

Aricii tineri, ce apar in grading Tinufi in locuinp, pot insa prin octombrie, au deseori traversa iarna. Dar nu e &or a nevoie de ajutor. Daci nu au creste un arici mic. Se Trnbol- 200 g greutate corporala, nu navefle si este atacat des de vor atinge greutatea de 800- parazifi, iar hranirea lui nece- 1000 g necesara hltrernsrii. sita mult tirnp gi multa rsbdare.

timpul ve-rii descoperiti Tn ~ & Q I T & & ~ C ~ U L U I vegetafie abundentg de sub

grading un cuib de arici, nu - _ tufe, grhezile de vreascuri, va atingeji de el gi aveli r<,L--sm

. , kmne gi compost. fn schimb, '7 gri's " nevatamat' ap r iv ine ur->&z este de ajutor de primsvara Dad se sirnte tn nesigu-

'Y ranti, ariciui @i paraseste preten* deosebite. Are p b a toamna, impiedicbd deseori cuibul, puii murind nevoie doar de un loc lini~tit inmul~irea diiuniitorilor. astfel de foarne. gi adgpostit gi de ceva material Toamna t k i u se retrage in

de construcfie pentru a-gi face cuib 9i-gi doarme sornnul d cuibul, In care st9 ziua,

De~ i bun TnotWor, ariciul se poate ineca cu ugurin@ fint~ un bazin de gradina, daca acesta are marginile prea netede ~i de care ariciul nu se poate agata. Pentru a pr teja acest animal dragalas azezati o scindura pe , marginea bazinului.

De~ i iarna ariciul hibernead, csteodata rea pare in gradina indpezit: ~i In acest anotimp. Daca culcuyul nu ii e destul de

I cald, sau i l deranjeaza ceva, I se trezezte ~i pornege la I drum s a - ~ i caute un alt ad&

post. Intr-o gradin2 ospita 1 liera acest lucru nu va f i

/ difici'. i

unele substante chimice de proteeie a plantelor, ca de exemplu granulele contra melcilor, pot f i mortale ariciului. De aceea, utilizafi doat substanfe naturale.

' , & 7 , ,,Ll .h 'I->!,

Ariciul poate cadea captiv i r plasa contra pbi%rilor, fiin- du-i imposibil s i se eliberezc din ea. Nu lass* niciodata plasa pe pZimdnt, ci instaliti. la o TnZilfime adecvat5, ca ar ciul Gi nu se fmpiedice in ea

POSIBILITATI DE IERNARE

j --- - -

Nostimi, p f k u t i fi fh i toare

r G i q i r i p este o insecta' utila', toata" lume o cunoqte fi o Ondrigqte.

FAMILIE MARE

- Din cele pate 4000 de specii ale h i l i e i @r@ri~ei, in c q - -- Europa tr%esc aproximativ Gardurile vii zi mormanele dc Muri le uscab, zidurile de piatrS, 100 de specii. vreaxuri ofera protecfie scorburile $i craphturile arboriior

Majoritatea speciilor t&esc 1 Evitati pesticidele toxice. gargaritelor. Pastrati pana prima- Wtr8ni constituie frecvent ada- in zone tropicale pi subtropi- d !!? Girgarifele sunt foarte sencl vara frunzele cazute ~i rnor- post de iarni adecvat hibernlrii ale. Si grg5rifele autohtone Gh-giriigele consumi de asemenen neciarpipolen sibile la insecticide. manele de ramuri. insectelor. 1 pe mele urile noastre prefer? "B - Primivara nu stropifi var- ddura . n fierbin~eala verii furile liistarilor deoarece sunt vioaie, dear@ rapid gi H R A N ~ ~ distrugefi ~i generatia de zboarii agil, pe vreme rece ins5 duchi festogi depun doar 1 primavarti a paduchilor de abia se mi@. Cele mai multe specii ale ou5 sub carapaces viitoarel frunz%, care constituie

Punctele ce orneazii elitrele e r e r i g l o r de pe meleagurile lor victime. hrana principal% a g%rg%- sunt caracteristice pentru spe- noastre se hrkesc cu pMuchi Larvele apar dupa 7-10 zile. rilelor. Ajutaji gZrgIiritele cia respectiv5, deseori f igured de fium5. Unele specii con- Sunt lunguiefe, deseori d prin plantarea de arbori pi in denumirea speciei. sum5 piiduchi jestopi, acarieni culoare inchis2 gi parcurg autohtoni diferiti, oferind Numzrul punctelor nu relev5 gi aleirodide. Numai pugine faze de davoltare. fn aceas astfel habitat diferitelor

c vhsta g&@rifei, cum se dintre ele se hdnesc cu plante perioacb le sunt necesare specii de paduchi de frunza, sau hife de ciuperci. Multe multe sute de piiduchi de &@rife consum5 polen gi zii. Dupii 3-6 siiptiimiini Grupuri intregi de glrgarile se Din trestii legate Tn snopi sau nectar. Numeroase grgiirife f o r m e d crisalida, pe frunze pot refugia in grajdurile anima- buturugi de lernn scobite puteti s-au specializat pe anumite sau trunchi. lalor, in stive de lemn, hranitoare confecfiona personal laca~uri specii de piiduchi de frunzii, de Crisalidele p de pasari, dar chiar 'In case pen- destinate gargarifelor.

I aceea, de reguli, t l e s c unde negre re mtunja se gkesc a q t i psduchi. Hrana 9 zile apar @re gi condifiile meteorologice bene, pe care abia se viid influen$& decisiv davolmrea unctele. pi reproducerea g&giirigelo w Ultima hzii a dezvoltkii (INSECTE MICI, PERFORMANTE MAR' -

u r d 1-3 luni. fntr-un an dezvolt5, in general, una QaIl Gargir~fele sunt inamicii princ~pal~ REPRODUCERE I I do^ generafii. rnl 31 paduchilor de frunza, apaqi-

Depunerea odor nind a~a-ziselor insecte de prada fn organismu1 femelelo'r se de curatire. Deoarece nu poseda

I forme- ou2 numai dad capac~tlfi speciale pentru vina- % tea @sesc hmnZ indestulii- toarea paduchilor de frunza, sunt toare. nevoite s.3 mlgreze f i rs incetare.

I 0 femelii depune chiar pi Astfel buburuzele pasc cu ade- 400 de ou5 galbene, o d e , varat cele ma1 d~fer~te plante. Gargarifele mari, ca gargirlfa cu 0 singura larva a gargeritei cu

I grupuri de d t e 10-30 de ouH, Cautarea hranei epuizeaza mlclle gapte puncte, ingurgiteaza zilnic gapte puncte poate consuma pena de regul5 in apropierea coloni- v~etaf~, de aceea ele au neces~taf~ pine la 150 de paduchi, dar ~i cele la transformarea sa in cr~sal~da ilor de pzduchi de frunzii. spor~te de energ~e. mlcl d~strug cca. 60 chiar ~i 800 de paduch~ de frunza.

GtgSripi i+d din cnialidS Speciile ce se hrkesc cu p5- Z u o u e rn

AnP& c,a Anatis d a r a ; 8-10 mm; cu elitre rogu d, prevIizute cu 20 de :cu

(@%PI marpinideculo~rcdescbisa;~fn~ri,mai&spe&@adudiide

I b 4 , tn gadinH pe +ti

Girgirip cu

I I &cinela sepmpuncraa; m mai cunosa~d specie din Europa Cent&,

ppte puncte 5-9 mm; d q t e pe flori, legume gi ierburi d d dbatic, se hrinqe cu speciiie de ~ d u c h i de fhd de pe amtea; nu dew oe arbnri

?%@rip A& b i p w 3 , s mm; $itre pmdi, yii sw neg~h cu &re un p a b~vunaati pr& pikiuchii de f i n d de pe plan& kmmare, de exunpIu de pe soc

naaia decempunctata; 3 5 5 mm; culoarea el~rreror varixd de la rogu-pal la brun-inchis; are cinci puncte negre pe fiecare anpa; specie frecventi, care vineaz puncte piduchii de frund mai ales pe paji~ti Fi arbori cu coroani mare

3 I G w i p a pw Propyhea q~liln~,-~mtg; 3,545 m~; d tXI peste o sut5 de bm* 1 prezece puncte e l i d e mgii sau galbenest. dl 14 puncte, dispw ca o tabk de ph; vinemi?

I J difdltespe-:: -'--'.I..-" -'-C.-"

(s&gal

stethorus Stethorus punctillum; 1,3-1,5 mm; eliue cu peri negri, fini; are picioare ~i puncri/fum antene gatbene; t d q r e pe pomi fructiiri cu frunzis mare, neuatali cu pesticide

se h&e$te cu acarieni

specii de Chilomrus Chiimm b i p d m s ; 3,3-4,5 mm; ChiImm re+mu/arn us dmolta

(shga) phi la 4,5-5,7 mm; ambek apecii sunt ncgru-1ucim add@ gi kn$e c o m i piduchi de fkd gi piduchi m i

specii de Scymnu Sc;vmnus sumallis; Scymnus subviUmus; 2-3 mm; acopede de pa i tXItuneca$, aproape ?egri; se hr;inesc cu piduchi de W ce desc mai ales pe arbori cu frunze auculare, In principal pe brazii de @M

I I I

91

u o ~ ul p!yxap as ala u!a .luguqd qns n ~ 1 w ap a ~ e ~ e u n ! o yl

-neapjo& 3sasp6 as eawJy .!!~ale6 enalp ~ e o p ap ap3ap ale6al $urn nu !i eye ap eun auedap !loasap alenqs auns auelawns alalawq)

.aJwapugA ap auoz !f aJawn xase6 as ale3 Ul 'rk~q~t3 @p

puwa e d w o ap u d s p alai!ve3

PROTECTIA PLANTELOR \'

GRUPA 6

Bacteriozele cruciferelor

Bacteriozele pot fi evitate prin control sistema tic ji respectarea regufilor de igienZ

.ATAREA SEMINTEL

Pria prevenp'e se poate evita ca broccoli, gulia fi alte plan te viizoase sa' fie atacate de aceasti boa&. I

C3 ceas de bucitarie

Plantele vikoase pot fi atacate de multe fe lur i de bacterii, awtea prezind, tn general, trei categorii de simptome ca-

p racteristice. 0 daa infec* Q produs& a nu mai poate fi r- remedia&. Plantele trebuie

'indepiktate gi arse. Boala poate , fi pmenid prin dteva m h r i

Legafi in panza cPtwa serninje. Lasafi gnurul mai

ung. Avzafi termometrul in tava. 2 Umplefi o can8 cu apZ rece ~i

una cu apa fierbinte. Turnafi Tn castron api pdna ce obtineti temperatura de 50 "C.

rratarea cu apa caldti a seminfelor este eficienta contra patZirii baderiene $3 newafiunii negre. Temperatura apei trebuie si3 fie in jur de 50 "C. Durata tratamentului in cazul seminfelor de broccoli este de

. p&entive simple. Nervatiunea neagri5 a t e

Edvorid de clirna cal& gi .. ' urn&. Bacteriile pot ataca toate plantele din grupa verzei gi alte plante din G l i a cruciferelor. Aceasa bo& bacteri- an5 este kcvent5 rnai ale in cazul conopidei ~i verzei albe. Bacteriile bloched vasele

Frunz.de exterioare se b@be- se pot transforma fn mase nesc, se ofilesc gi cad. fn f;aza apoase. Aceste bacterii p~trund finals, pe cotorul plantei in plante, in general, prin lai- devine vizibil un inel de unile acestora. culoare fnchid. Pete negre

20 minute, iar in cazul semi- ntelor de varza alba de 25 de minute. Seminfele proas- Pete suporti mai bine dedt :ele pastrate tratarea terrnica.

3 lmersafi sernit@ele In castron. 4 Scoateti seminfele din vas ~i Reglati ceasul potrivit duratei inmuiati-la in a@ rece. lnainte

lorite. Daca apa se racegte, mai de depozitare uscafi-le bine. urnati a d fierbinte.

plantei, din aceastii caud frw- zele se usucii In form5 de V,

apar gi pe rozeta conopidei. Agentii patogeni ai p W PROPAGARE

incepbd de pe margine. h prirnul r h d conopida, dar poate peridita gi alte plante vihmse. Pe frunzele inferioare apar Pete mici, apoase, care se color& treptat in brun- inchis sau violet. Mai &miu frunde mor.

Putregaid bacterian umed atad plante diferite. Din grupa vhmaselor deosebit de peri- dimte sunt conopida, vana & gulule 9i vglza

chinemwc% Bacteriile t&ac printre celule ~i dizolv2 membranele amora. La inceput se form& Pete apoase, care se transform3 apoi 'in zone mari, pucrede. php v@e

Bolile bacteriene se d s p S n b Pn modur i diverse. Sunt hvorizate de ploaie pi umida- tate atmosferid ridicae nm- vagiwea neagrs gi putregad bacterian umed sunt stimulate de temperarurile cuprinse h t m 22-25 "C.

Nerva~iunea n a g 3 urn& & @taw bacterianii sunt &ph- dite de seminple plantelor. Bacteriile se pot elimina p~ uatarea (macerarea) 4- ngelor. -

Bacteriile cauzilnd purrm'rea p5trund in plante rnai ales prin leziuni gi prin intermediul insectelor.

' ' TE MASURI PREVENTIVE A.

Evitati umezeala excesivl. Pistrafi curifenia gridinii. Controlafi sistematic straturile. SBditi plantele distantat ~i nu le Distrugeli buruienile. Multe Extrageli din sol $i distrugeli udati frunzele. Tnainte de buruieni apaflin cruciferelor, imediat plantele contaminate. plantare nu inmuiati rasadurile astfel pot raspandi bolile bacte- Nu compostafi aceste pafli i n api. riene. vegetale.

Bacteriozele cruciferelor

PRI MAVARA Control La cumpirare controlafi toate rasadurile sa nu prezinte semne de boli bacteriene (sus).

VARA Proteqie gi fngrijre Rarifi plantele pentru ca aerul s l circule bine In jurul lor si s8 le usuce. Evttati ca apa de

nu- :.P '

--

acteriile cauzrind newati-

Timp de trei ani nu plantafi aici nici flori apaqinand cruciferelor. Acestea pot f i

I ciucusoara (Alyssum), gaxarifa (Arabis), miqunelele ruginite ' (Cheiranthus), nopticoasele (Hesperis), lobularia (Lobularia), pana-zbura-

1 torului (Lunaria), mixan- drele (Matthiola) $i aubrieta (Aubrieta).

udat 5% ajunga pe frunzele nea neagra ~i putrezirea verzei. Indepartafi si ardefi imediat plantele contaminate. umedi se activizeaza la

~axim, condifii optirne TOAMNA oferindu-le temperaturile C~r&ir@ cuprinse intre 22-25 "C. fnaimte de venirea iernii tnde- Totodata acestea sunt partati toate pAflile plantelor rezistente ~i la ternperaturi periclitate (crucifere!), scazute, supravietuind pe deoarece ofer i posibilitatea resturile vegetale din sol sporilor s8 supraviefuiaxa chiar ~i timp de doua ierni. larna.

IMP ABiIMP- 30-P-02-10-031 q,- . . :* - 1

Data bolile bacteriene ataca cruciferele Tn mai multe cazuri, pe terenul contaminat nu plantafi asemenea specii timp de trei ani. Cumparati i n magazinele de horticultura specii de legume sanatoase pentru culturi de rotafie de trei ani.

PROTECTlA PLANTELOR 0 I

$oarece de cimp Roza'tor mic, pagube mari

GRUPA 6

. I.. . 7 v . , * - ,

C .Y . . . ' - * * . !L c: -- -. &L A--

Soarecii de c h p pot distruge in scurti vreme in tregd

Q .- :=

-o

m=

a,

E u.-

g-g

; a

lp

3Z

m

-

Cn

a&

mS

E w

aJ

a

l+

-'a

, 3

,c

ns

g"

- .= 5

0

C w

o-c

o, n

v;:

.a- 3

.%.- -i&

zs-0 - '+

.- e 8 *g

,E

G8

%

$u

$p

!,

~

ZE

Z'

EP

w

c

2

"5

0

84

s p

-7

s j

*rn.~

RI

cz - g

m aka E

zz

*+ $

3 6.e s

-0.G

~

ma

.=

zz

.E %

.? 1m

.= m

.E 3 -3

k h.0

€X

i;$=

0 a

+.' c

,m

L

OP

E a

2 0

"

8,s ,G n 3

x fi a ti5 rn h

%

SZO-Oh-ZOdOH 1HS dYYI/BV dWl8

~n!o~ntnw 'elel gem $U!J~J -wnxp ne !8 !upepg~ ap aanj

-gqpp ales al!!Jalw .gs!z~aju! apa es eaJappn 'Je!aJo~d lew!ue un alsa ei!vg> i!$opun~uo:, !-n~

pnpq $ prim m unpd ap !JIU~ aqd lod as m €'I-I ap apuqd :pmd p%onp a awop dnnsqns rmd ~snp @pel e!q~o~dq

imp~oq nnuad pmp~ !!nared gun@ Toimsn ap ynlnd psarv fpur-apm ~d~~ q ahogul !"pod nes auaqp3 !lop :voqlnq puyd !@~ E.?!J'J~~ !j!Jl~ad

urnn ~-oqp run ... i[-i3ar2~

seaqiile lor imh h&nd 8i t r e p t ascuphd vasele de cir- u d q c a sevei. C b d apar prigl~le semne ale ofilirii, ciu- perdie s-au inmulfit deja con- s i d d Ciupercile de

t longevive: ?pi tea Pn sol timp

de 15 ani chiar pi la o adin- cime de 50 cm.

Plantele* sunt foarte numeroase, printre ele se g5- sesc flori a n d e , perene, legume, pomi fructiferi pi ornamentali pi chiar buruieni. Exist5 totodata ~i o categorie de plante fa55 de care sunt inoknsive.

SIMPTOME

OfXw verticilianz apare de regull la tempera& mai dizute. La temperaturi de pa2 20 %C sufwilx m.

Primul sernn a1 infe&rii m e o h isi hgbenirea f r d o r . Procesul de vestejire

Este caracteristid gi contaminarea par@& In funcgie de locul pi cantitarea vaselor de circula~ie a sevei astupate, o pane a plantei poate r h b e proasp5t5, sgniitoasg pi verde, in timp ce cealaltii este deja uscats. D a d tulpina plantei bolnave este secjionatii, dwin vizibile fasciculele de vase co- lorate tn maroniu sau cenupiu.

Infecgia poate distruge plantele cu tulping ierboasli pi plantele tinere cu tulpin5 ligni- frcad. Plantele lemnoase mari deseori supraviefuiesc bolii, dacii li se PmbuniitZ~esc condijiile de via@.

PROTECTIE

Contra acestor ciuperci nu exist5 substange de proteqie a plantelor.

La sesizarea primelor semne dismgeti plantele contaminate 8i 'indepktati solul din

1; PROTECTIA PLANTELOR CU TULPINA ERBACEE

I Pe sol contaminat nu cultivafi decdt plante rezistente. lata cateva exemple:

cu tulpina lemnoasa: bradul, mesteac3nul, cornul, salcia, lonicera, stejarul, fagul, cinci-degete, Planificafi cultivarea. Cultivafi ingrijifi-va de condwi cafes hortensia, hurmuzul, legumele prin rotafie a cul- punzZitoare. Solul trebuie s glicine, veigela, colcvifia ri I turilor de patru ani. Evitaji acu- afanat, cu humus. Menfine,. spirea; mularea de plante sensibile. usor reavan solul plantelor.

perene: coada-$oricelului Evitafi stagnarea apei. (Achilles), nemfirori (Delphinium), rudbechia

I (Rudbeckia), monarda

, (Monarda), crin galben (Hemerocallis), ciocul-berzei

ale +ei (Geranium), crefisoare (Alchemilla), jales (Salvia),

imediata lor vecinstate. In levanfici (Lavandula), viitor, nu cultiva~i d e d t plante stdnjenel (Iris), caldaru$e raistente. (Aquilegia) $i ligularia

Nu folositi butqii plantelor (Ligularia); infectate, nici d a d par sans- , legume: varza, fasole, togi. mazare, salata, fenicul, indepirtafi plantele contarni- Cumparati plantekinltoase.

Preventiv ingrijigi-v5 de nate. indepartafi solul din Cumparafi, pe cat posibil, condigii de sol si luminii favo- apropierea radacinii. Nu com- plante rezistente la rabile. Fertilizafi rnoderat cu postafi plantele si solul. Verticillium. azot pi rn&ifi doza de calciu.

' I

Plane Jhk-tmk &e

I DROTECTIA PLANTELOR CU TULPINA LEMNOASA Ofilirea verticiliana deseori este coac3zul ~i samburoasele (prunul, fatalri, dar plantele cu tulpina lernnoasa pot convietui cu boala timp de ani de zile, ba chiar uneori plantele contaminate se vin- deca. Cele rnai sensibile plante cu tulpins lernnoasi sunt: arfarul, castanul, tulichina, forsitia, fra- sinul, cire~ul ornamental, rododendronul, salcdmul alb, trandafirul, scorugul rogu,

piersicul, caisul, ciregul). lndepartati toate paflile lemnoase moarte de pe planta bol- nava (dreapta). Nu t6iafi ramurile care si-au pierdut frunzigul, deoarece peste 3 4 sapt3mdni sau eventual in sezonul urmator pot infrunzi. Mentineti ugor umede plantele cu tulpina lemnoasri. Pe vreme de secetri arbu~tii contaminafi pier repede. Fertilizati solul

fetarul, liliacul, zmeurul, agri~ul, moderat.

i

- - - - -

fertilitatea solului h e l e produc tone de I humus foarte valoros. I

WCTERISITCI :; . . I Mmele lungi, roz-deschis sau ro~iatice dupii ploi abundentt: apw tn numir mare la I sup&p solului, iar toartma sunt vizib.de cu o d a solului din grkhi.

viermilor inelafi ~i se pot deosebi specii diferite. ~r%itur?L comuni este corpul lung, format din numeroase segmente identice, p i mipcarea onhdatorie ce ate rezdtatul Compost semimatur cu &me de compost

fngrogikii sau subfierii seg-

AJUTATI ACTIVITATEA RAM ELOR

zivitatea din sol a melor depinde de ndifiile de vrerne, acestea nd cel mai active in sol ~iform umed, nu prea cald nu prea rece, Tn locuri

unde solul este acoperit tot anul cu plante, paji~ti sau suprafefe acoperite cu gazon. In cazul straturilor, Fngrijifi-v3 de rnulcirea acestora. Mulciul rnenfine solul reavin $i rnai racoros in tirnpul verii. In cazul Fnghefurilor de toarnna ce survin brusc rnulciul acfioneaza ca un strat pro- tector $i prin urrnare rlrnele nu sunt expuse ternperaturilor scizute. Se pot retrage in straturile rnai adanci unde vor supraviefui i n tirnpul iernii.

Rlrnele prefera solul neutru Daca afHnafi adlnc solul, aju- rau slab acid. In caz cZ valoarea tafi activitatea r8rnelor. pH a solului este sub 5,5 deoarece acestea nu pot Fmpragiafi carbonat de calciu. strapunge straturilw foarte

cornpacte.

meleag.de noastre cel utile plantelor, in f o r d *or mu des ?ntAhM este h a utilizabilg, sau substange care comuni, care t rsqte in imedi- amelioreazii calitatea solului. ata apropiere a suprafefei solului. &a de p h h t piuunde ceI mai a&c in sol. La MOD DE VIA@ s u p d i p solului triiiqte doar r h a rosie, iar dma de bdegar b e l e in timpul zilei stau tn

I fi htdni t5 doar Pn a&- sol. h timpul kutkii hranei sau gunoiul de grajd. sap2 nefncetat in sol, amested

p*ile cornponente ale acestuia p i asiguri mai buna aerisire a

carea pamlntului. Astfel

e. mente p i saliv5 pEln5 &d con- digiile de sol dwin mai favora--

'lantele pentru ingr+$im&nt Acoperind stratul cu paie, cow- terde cu rldacini ce patrund post sau iarba taiati, asigurafi addnc fn sol fac accesibile patrunderea acelor substan* 1 rlrnelor pirndntul compact, organice in sol care reprezint2 ~rgilos. hrana rdmelor.

1 R Slpatul de toarnng distruge Substanfele agresive de fer- Majoritatea insecticidelor $i stratificarea naturali a solului. tilizare sau ameliorare a solu- toate substaqele pe b a d de Afanafi solul cu furca de dpat lui distrug sau alunga rirnele. cupru sau plumb le provoaca sau extirpatorul. daune. Evitafi-le.

7 SPECIE

ca m o d dc pcscuit

Excrementele rdmelor au confinut concentrat de substanfe nutritive folosite de plante, totodata antibiotice, enzime $i aminoacizi care stimuleazi dezvoltarea plantelor. Pe Idngi cele enumerate, excrementele confin ~i pit$ organice nedigerate, utile organismelor vii din sol. Firemit-urile de excremente arnelioreazii compozifia solului, ajuta la legarea acizilor ~i a

substanfelor diunitoare, ajuti la rniyorarea valorii pH prea ridicate. Compostul de rBme poate f i cumparat $i gata ambalat i n magazinele de horticulturii. Cele mai bune sunt acele tipuri de compost care confin ~i rdmele de compost. In acest compost rdmele pot prelucra resturile din grading $i buciitiirie.

O IMP AB/IMP SRL !4O-P-02-1W35


Ataca' arborii cu frunzif bogat 1

In elar

fngrijrea aten ti de iarni i primivari a arborilor este metoda cea mai eficien ta' de evitare a atacului diunitorilor.

I

I- --a I

--Jluture de noapte periculos . M ~ S U R I DE P ~ ~ T E C T I E CONTRA INELARULUI I ~efefluturefuiinefar

[ pot distrzzge compfet

d ~ % t e b d se poare r e a m q t e dupH cele doui &4gi v&& de culuare d d l g de pe aripile supe- i w e . Femela Pgi depune luae fn form5 de inele pe la' arii sub iri ai arborilor cu runzig.. f nu-un cuib se pot

@i &iar gi 300 de oui. Fluturele toamna k i u piere, i"n& oude ierne& pe arbori.

Adevkqii diunitori sunt larvele vorace care ies din o G fncepiind din aprilie gi "ivduie u gesuturi dense bifurcafiile

muri lor . Pornind de aici rod hnze le arborilor gi f o rmed psuturi din ce Pn ce mai extinse. Exisd ani d n d flu- w i i se reproduc expIosiv g.i d i s t ~ g arbori, chiar giruri de

, arbori Pntregi. Larvele ce se

. ~

I-. ,

Pentru indepartarea fesa- turilor batefi un cui intr-o coadi de mituri. Seara, cdnd larvele se afli in fesi- turi, introducefi coada miturii in pdnza formati de larve gi invdrtifi-o, astfel fesuturile pot fi indepirtate.

,.u folosifi substante insec- 1; ticide decdt in cazuri grave. I Informafi-vi in prealabil si

I administrati substante re pericliteazi viafa

~nsectelor folositoare, de exemplu a albinelor. I

- - -

pot recunoqte dupl mhun- P R O T E W chiurile de peri depi, brun- g b u i Pn stare dezvoltad au DupZ cHderea frunzelor, pe lungimea de 5 crn. La Pnceput ramurile rnai mici devin bine pe larve apar dungi verticale vizibile grnpwile de ou& Ce1 proba cu ma~ina de stropit, negru-cenupiu ce se wloread rnai &u primivara devreme, verificand dacri stropeste mai tfiniu Pn alb, albastru- cu ocazia tiiierilor, examinaG

sfirpitul lui mai Pncepe for- ramurile cu cuiburi de larve. rolosifi solufii cu confinut de Pentru evitarea distrugerii com- marea crisalidelor. Fiecare Larvele Pncep d fbrmeze I Bacillus thuringlemis. Larvele tl plete a frunzi~ului, utilizafi in- la& form& o gogoapl albi pdituri Pnd in aprilie, imed mrindncii gi pier. Stropifi de h i d e . Stropifi latvele $i f&- Pn coroana arborelui, din care dupi ce apar. Distrugqi indatri ce apar fesiiturile. turile. Sunt eficiente substanfele dupi doui siIptcim2ni apare turile pi larvele. Stropifi cu ~ n + r a insectelor Tnfepitoare. nod fluture. soluge pe bad de Bacillus

thuringiensis.

PLANTE-GAZDA fn iunie t%ari ramuriie cu pgqi.

I SUGESTII PRlVlND STROPlREA CORE

Inelarii at& Pn primul r h d arburii CIS coroanii. Plante- gazdl preferate sunt: arparul (Acer), mesteachul (Berula), bfircoacele (Cotoneaster), pilducelul (Craraegus), fagd (Fagus), plopul (Popdus), stejarul (Quercus), uandafi- rul (Rosa), salcia (Salix), scorugul (Sorbus), ulmul (Ulmus), precum gi speciile pomicole scimanroase ~i s h -

Triiafi cu foarfecele de grridina rafi-le pe un bif lung. ~ rde f i gi apoi ardefi ramurile cu cuiburile $i strivifi larvele cuiburi de diunitori. diunWoare.

Respectafi prescripfiile de securitate. in cunul stropirii purtafi pantaloni lungi, cimazi cu mdneci lungi, pilirie cu boruri largi, imper- meabila, ochelari si masci de protecfie (dreapta). Stropifi totdeauna pe vreme fir3 vdnt pentru ca solufia pulverizati si n u ajungi altundeva. Urmafi cu strictefe dozele prescrise.

Pastrati substanlele de protecfie a plantelor in ambalajul original, nelrisdndu-le la indemana copiilor gi animalelor domestice. Stropifi de sus in jos, inclusiv pe dosul frunzelor, de unde solufia se prelinge pe fafa frunzelor de la nivelul inferior. Repetafi tratamentul dupi opt-zece zile.

m 'uy !aln n3 qpq~ ln!43 -unJ& !Mun euJel $dn~ nes

!Irour !!JW !ie!e_l .!Jo)eunp ay ad J~J* !4 nu gs 'y$eura$

!5 ap!les!n ap au!ld al!So606 -ogungp InJewnu n!pau Jol!JoqJe eueoJo3 ad ap

5 apada~ !ew 3sa~nwul rol!g0606 c?aJf?&igdap~j a

as Jol!Jelau! !!ueubnp VUVA esul awa~~ eauauase o .~olamel ea~!nia!~e~dns .s!s

glq eawa~~ .!ue a3az uw -!sat !ieugdapul -a&e,InUq a3az u!p n!)ew!xo~de uyns alynweJ ad !~n&gsa5. pzeauno4

!relau! ap !Jew !ew !!zenul !5 a!l!~de u!p ~ede alahlel ~ol!~n~gsa$ earewpdapuj

WVAYW lMd

.!~~pn$!q el eugd nes a~n6nw un el eued !!Je$sgl pu!el

al!~nq!n3 !ieugdapul '!J~J!) -3n~4 !!wad euJe! ap yLe4s

ap Jol!-la!e) eye30 n3 ejep o y3ul !Jeu!wex3 .azun~4 ap g3ul aysd!~ al!JnweJ ad Jolamel ale ax&s!JapeJe:, al!~nq!n3 !ie~ne~

1 Jol!Jnq!n> sarwpdapy VNMVl IS VN WVOl

PROTECTIA PLANTELOR ti

GRUPA 6

Preven I tie

Da'unitori din fauna spon tang

I Plantele de culturi pot fi apirate cu mijloace simple contra daunelor cauzate de animalele de c h p ji de pdure. I

.e~nl:z!y~sap 1a1du.10~ qniud ~npunj ad gu@ eloz! e n~luad S!l$a!d nes uoze6 ap :6un!e gs gleo!la~u! eau!6~e~ ap ~uepe !t UJ OE ap $el iueS

pnoln~ 10s ad !iau~alte !4 !iesa~d e3 lafise 'gw~es ap eseld a!n3 un !ie[a$o~d I-@ !i!~op ale3 qugurgd n~ ~niueg !faidurn uk !ialeq !I !!led 10s u! !islo, Z ad !npuaJq ~nm! u~ $dg

-row ap aswe luns !mm04 0 el I"@ Il~lrno3 a;b m- '~PXMN 'ap

!m?d ad a-d -eqF aPTem!m T Buv ar& , n3 xaurl~po as n~d- ads aialueld eqd-e e mluad auzm

I '

anqp$aEqqd .~ophy -$s mns 3#mo~d ap JF;d " v PW~P -QT Pggm ma1P @~d Ul[

Wpz@ u.! me P B?Jaw -apmppras !# !md

ap M rep 'JOP~V 14 -rap aomma ~L~aioxa -oqm e-o~d nnuad amape I

I p1 ?PJ& t-13 a~~d @3' 1 .rol!rmgupuras ap apa%~

I' -$m!p!rad ap l~qsoap alaituqld !4 am!p!rad ~uns !# -1nq pzgard a3n~q~s ap-

'U!.T3 !# ap Eqpq !# ~0phq.re !# !JaJ!13v ~ol!wod 'W3lU.J # Toq ap ~XJV 7 elaord ~od as p3aw pm re EMS ap ruqd n~&w

UrJd 'un 5'1 !P@dap nu F Purr&$ aI!Jn!T'o F'

-qy 3 pdoJ uud !wqoqo# ap ~falmd sod as !JOB ap y9pg

' spd qns ad p!u peod nu p aIanolpoJ w nr~nad 'los tq 0-+doduj am ad cpmp

~"rl;s~ETdo~da~!%J

. . .. .. n:, wupq as !qqd aqnw em~guq~d !S !Fa! p,!#qs iq -!-rau!lrop~oqm elrems !9 par ~nda! !J alareo!rdp pnp gun! ap awau ad

-(a~%au al!qxy!r -1ai c!~oxow <nldwaxa ap) aseou -19gpp alaurn%al!J rrou ap r~q

-J&S ap p!los f!la~u~ un-JJUL ReJ ~od aJe3 n3 axua!3!4a aiueasqns 'al!~gsyd du!p un n~zud -nSgw a- a1 ebeox gsep JO~!J aUJayp xase6 as azez!le!xds g6unle aJeozgunqJ !d a~eovs -oqJe eungp zod nu alaJeO!Jdgs ap alau!zefie~~~ u! .roie$ueld -nlgJzs g3!lezaw a!loJ u!p al!!Jn)

I !b !!~ndal .purrp ap f!lanul e a!@c)$ord ap duqsqns -~e$ nes al!!xej ~!1q3ur e!~

'~o~lwod ala~nrj nes aIaq -eoq up uflnd ~w azdnyq as

'aseozouo6z !J al!qou a4a~eo)ayads luns azuap

-!&a !eLu alas (areozgpg~d !lpsyd 't~!r?d) !leJnzeu ~ol!ueufnp

wzwa3 '!.I& gP eLmwiJads

-~ol!~$nq~e ezeq el ywdsa~ '!qsunq ap gle6al syeld le!Jazew

u!p gseld n3 aseq n3 !!Jnq~e !S !JJJlPnJ4 !!uod !le~n$~ul-pse~

n3 PO@ 0-JmE %Urn! sap rew <F!@ uL FmJy pmap

pnm !T)~~FS !!mda! ~upz?~

1 ap !!rnda! %poudg3 'aopq

-FS a@nmre ap s3,ag!z!n zmmy mm vT!@ J01FM !# JOI?J~~W~ ~m!dor& UI[

yNIw3 hQ lTlWW

.(ejdea~p) p!lepads un dox pax e3 lape 'alaseld !iapu!iu! ui !iewaq, nes ~-!ie~aq!la 'a$eyn!g qalew

-dm u~ ape, lew!ue unaJA e,ea -!ue ppn nu !5 ezea~n~de> Jeop yyw? $aldwo> ale:, aue,de, !ia6a[e 'aue>de:,

so! ap eaued u? a!g es nes '10s el !ie!euaure pea jaunep mpo~d cued !bun@ es a!nqaq eseld 'eak purl pun$e p!u eue~uods eJoy u!

*3AlJEJO32p a/aj ad 1# ~/031lUll~3/

ala~ yd n. EA~JJ 0d03p n IZE~ . i/~i.~d . tzoi~ary peo~ord a3 a113~adni3 n.

1 run sz '.

I w

5% c

,ti "$

U>

EE

g.g

s

'Ee

.s

:b

i*

zm

u

" N

$

.- - a G

6 3

h7

- g ;:

SnJ - 'g g

z5

2: E

or ".o2

.Eg

$.r

Eg

Ea

r L

PN

.C

U

2 on-% Z

.=Z

E

$2

5 ;2

2 !? .c

"

C

w*.-

w.g

'$ wz;

2 E

+ 8

-0

ng

,.=>

2

g<

=u

=J

m

a

Vh

wa

~$

mE

g

Eg

i+

N$

.Z

$U

P

'z

p c

~~

F'

F~

E~

E

sc la boala fuzariozn DESCRIERE I

ve$ &re: plantele se ofilesc ~i pier; putrezirea coletului: putregai $ uneori sporangii - --m verzi dbi PP ,e,,tuide ",I";+ plantele .. nfi~ew ucchini

puuegdul &&ii: h d e se hgdbengc; rkkinii p u u q aqterea h&; h lomile i h u se vad sporangii quderchis; boala apare d a m

idichi ,itinga)

otilirr: frumle &&I mici fi se lngilbenesc; tuberculi subdenolta~; apare masiv la temperami pate 24 O C ; soiurile praintg raistenji diiritg

I B ** beza bulbului pumqtc , mai @qi hpomte st fmnde r zkircex: $ se & se pot mdge upr

&d

:omate ~ junde~seo f i l e sc ,apo i se~bengc;puua irca&dni i$ (s&gIl mkditi apm, h general, n d hainre de m m

pumirc pea unsunw~e pe tubwc& purraim ridkhinii; h d e abii hld$v$rfuriles~~boalaaparetnai aleshverileploioace

o& W e se o h $ se tngilbenesc; pc dpii apar dungi rq-iitens; puaeairea d-or; puuezirea dpiiilor: colorare violet-maroniu in dreptul nodurilor; ofilirtt si puuczire

bulbilor: puuezirea bazi bulbibr ~i a ridacinilor, pe frunzele sol- zoase se vid p r i mz; tiunzele se $@lbenesc; florile nu se dezvold, planta piere

~ m t n z t l e r ~ n e ~ c d e j o s Y n s u s $ s e b ~ d , d e 3 e 0 d conmminarea qa re l a d plantele se oflesc gi apoi @-

I xlzantemi I otulre: frunzele se ofdex ~i x brunifid pornind de la margin;; contaminarea dese-

'shgIa) ori este paqiali, aFecreaz3 fmnzele apropiate; ridicinile p u t r ~ e x

RO-P-02-10430 ISBN 978@3MWS281

PROTEqlA PLANTELOR r GRUPA 6

Aju tor fn gr;idni

. I . .

. , , ,;, ,;2 :. t .. ' , . .

. # L

Nu alungaji albinele, deoarece plan tele n u rodesc fii polenizare.

Colectoare siirguincioase de polen ARBUSTI 51 FLORI IMPORTANTE PENTRU ALBINE

~lbinde u n d sunt I nepIHcute, dar sunt i6arte m . -

I Nu folositi substante de 1

FAhfILII M.ARI absorb de pe flori ~i din api (biltoace). Nectarul cu to-

Familia dbinelor, de care apaqin ,si bondarii, are azi hflorire de vari arzie 20 000 de specs Pn toad Din aceasti cauzi, anual, lumea. Lungimea albinelor mai multe milioane de Arbugi: Arbugi: v a r i d Intre 2 pi 40 mm. fn albine mor. Daci nu putefi 'Om (Cornus mas) Cariopteris (Caryopteris x Europa Centrals trGesc aproxi- renunfa la utilizarea sub- . 'pecii de clandonensis) mativ 560 de specii in care stanfelor chimice, folosifi (specii de Salix) Trandafiri (Rosa)

reg&im gi 20 de specii de bon- substanfe care nu au efect Specii de amelanchier Budleia (Buddleja davidii)

dari. (specii de Amelanchie~j

decbt asupra unui anumit Clematis italian (Clematis Alun (Corylus avellana) viticella), clematis oriental

Aceste insecte se disting diunitor. Respectafi ~i Tulichina (Daphne (Clematis orientalis) prin modul de via@ (triiiesc instrucfiunile de pe amba- mezereum) larM-neagrl (Calluna solitar sau in familii) pi prin laj: fiecare substanfl de Specii de prun ornamental vulgaris) modul de colectare al polenu- Mptcg h ampanin dbinelor de A d protecfie a plantelor auto* (specii de Prunus) lui (cu gura, abdomenul sau rizati este examinati de Erica (Erica carnea) Flori: picioarele). Albine-cuc se HRANX autoritafi ~i clasificata drept Floarea-soarelui numesc acele albine care nu t aesc Pn famihi. Aceasta este inofensivi fati de anima- Flori: (Helianthus annuus) dispun de organe de colectare unica specie adecvad pentru lele utile sau periculoasi Erantis (Eranthis hyemalis) Specii de stelup proprii pi tgi depun oude In apiculturil, deoarece Qi cons- Albinele necesitii pentru di- pentru albine. Nu folosifi sofran (Crocus) (specii de Aster) cuiburi striiine. truiqte cuibul gi Pn cavidfi mentafia lor ,si a larvelor can- pcane pentru insecte cu • Potbal (Tussilago farfara) • larbi-grasl

Cei mai cunoscu5i colectori artifidale. tidfi mari de hranii de flori raze ultraviolete, deoarece Brebenel (Pulsatilla vulgaris) (Sedum telephium cu picioarele sunt albinele (nectar ,si mai ales polen). ~i Sedum spectabile) melitkre (Aps mellifica) ce PERFORM AN^ Penuu urnplerea cople~elor $ofran (Crocus speciosus)

sale de polen o d b i ~ me&rZ (specii de Anemone) larb%mare (Helenium) trebuie sii vizitae 200 de flori

binele sunt utile din d o G de trifoi. Cele mai multe

I Sugestii - puncte de vedere. plante dbatice ,si multe plante

FZrs polenizare fiuctele nu de culturii sunt surse optime DAJI$TE CU FLORl PENTRU ALBINE - - se dezvoltl Produqia merilor de hranii.

racelia (Phacelia tanacetifo- lid) atrage albinele ~i amelioreazi solul. Planta, consti- tuind ~i un ingrigmbnt verde, creste in toate solurile ~i se seamini in martie-sep- tembrie. I

fh-3 albine s-at reduce cu 80 la sut5. Azi, importanfa albinelor a m c u t deoarece din cauza combaterii insectelor pi restrhgerii spafiului vital multe insecte polenizatoare sunt pe cale de disparifie.

Albinele produc miere ,si ceax5. Albinele melifere c o l e c t d mai mult polen ded t le a t e necesar, din acest motiv inmagaz ind mierea in stupi, care apoi este folosia de apicultori.

Atrage$ h gddinH albinele Aproximativ o treime a plantelor cu flori simple sau cu arneste- silbatice este polenizatZi de curi de flori de d m p ce se @- insecte. Pentru a atrage albinele s a c in magazinele de speciali- ?n grldini nu trebuie neapgrat tate. Trebuie ss v9 Sngrijifi de si transforma$ g a n u l Wreg hrana albinelor mai ales in intr-o pajim Vnfloritoare. k, pot perioadele s k in flori, de amenah # Vn locwi restranse exemplu primsvara pi toamna. insule de flori de dmp.

A d & p h d a t e la fel de Dad dory s3i transformag important penuu albine ca ~i gazonul in paji$e cu flori awti pentru pkZri. Albinele necesid in vedm urmatoarele: in primul mult9 ap9, deoarece trebuie sP an tundeji iarba de cinci ori pe menfin9 fn stup un anumit nivel de urniditate. I

I

w o n . Mu udafi $i nu fertilirni gazonul. ?n anii urmhri aiqi numai de doul ori (vara qi toamna) gazonul halt cu wins de tuns manuall sau ou coasa. Lasati pe sol cateva zile i & a turn& perrtru ca si se m u r e seminple. Zgeriati w i n ~ l u l cu grebla, pentru ca seminfle s3i porn germina. Eventual, seml- nqi un amestec de seminp de flori de dmp.

~ D W melifed m m c a ; co~eaare cu p~amcie; ~ucratoarea are ~ u n p e a ae I 1-14 mm; cea

( s ~ P ) mai h l t a t i formi de organizare; apare In mai-iunie; puiemip In avid$

enul Anrhidium; colectare cu abdomenul; lungiie: 8-9 mm; apare in iunic die; $i construiqte cuibul In sol, pentru care s t h g e Mgi ~i din care ,rmeazi globuleje

nthidium

0 IMP ABnMP SF

A n d m ti&&; colectare cu pidoarele; 13-15 mm; cu cele 200 dc specii ale sale I ate genul c u r o p cel mai nkeros; 6&114nt, In cuiburi In formi de dorchine

Prosopis annulata; colectare bucal% culoare neagri lucioasi, masculul are Pete alb-gilbeniu pe fa$; lungime: 6-7 mm; apare in iunie-iulie; ifi construiqte cuibul in grinzi fi ziduri de chirpici

rubma mdafi- Megachile ceotuaclll~ colectare cu abdomenul; lungimc 9-12 mm; aparc i'n d u i [sr;2nga) iunie-august; $i consrmiqte cuibul in cavidfi din sol sau tulpina plantelor

h i a d; colectare cu abdomenul; lungime: 8-12 mm; d& toamna, apart I martic-aprilic; I$ wnstruiqte cuibul in nisip gi cochiii de melci goale

Bond& de Bombusagronun; coleaare cu picioarele; lungimc 14-22 mm; d q t e in famdii. step; [sc;inga) una din cele mi cis@dite specii de bondar dim Europa; $i construiqte cuibul

h grajduri, &inare, zidurile caselor din 1

II D a y p d hinip; colectare cu picioarele; lungime: 13-15 mm; apare in augusr, $i construiqte cuibul In sol; form& globulefe din polen gi oude sale

Nomada (st&@)

uondar dbast~ Xyfwpa viohcea; c o k cu p i c i d e ; are lungimea de 21-24 mm; m e una ;: din cele mai man sw; apart tmna; prirdvara $i face cuibul In rmnchiuri gi ramuri de arbori bitchi; specie p.riditad

4elim leporina; colecrare cu pidoarek lungime: 1 1- 13 mm; apm h iulie ugusc; cuib comthd din cateva d u l e subterane umplute cu polen compactat

R I Nomada &a& lungime: 11-12 mm; albiniac, nu are organe proprii pentru coleccuea polenului; @ depuae o d e In cuiburi st la in^ de pildi in acela al

I Eucera

I I Eucera longbrnis; lungime: 14-16 mm; colectare cu pidoarele; apare In mai; masculul are antene extrem de Iungi; $i consauiqte cuibul In sol

I PROTECTIA PLANTELOR GRUPA I

lnsecticid harnic de gridini Fy61 > .. ,"J-; > .

Larvele mirun te rijitoare ale leului piduchilor urmiresc neobosit piduchii de h z i .

DESCRIERE

& de 2-3 mn k, muo sau nag& suge seva pkntelor, ceed at prowad tulbufki $ duvolmea plantei sau atmfierea amteia; e l imi io I piduche rqcat-maroniu acoperit de hi ceroad dbk suge seva scoarfei meriior; )rovoad proliferare

1 acarieni insea5 amopd cu lungima de 0,8 mm; suge sm frunzelor gi a listailor

':*a) Form& o Wtud fin& p m v d daune la pbntele legumicole ~i cele omu,- ale; h d e se t n g i l h apoi cad I Necte de 2-4 mm, wde nu maro; h e l e sug seva pomilor fructikri, copacilor iu fmze aciculart: $ a diiifilor arbqti; plantele se amofid $ apare fumagina

ui sau dosul frunzelor; larvele rod galerii Zn interioml planrelor - I I

k exemplu moliile fru~tclo~, cotad verde ~i molia nomeutinae; pro\ iaune prin maderea plantelor, in special a pomilor f,,,,tri, a arborilor cu iunzc c&dmare ~i arbqtiior

I piduchele lestas insecti de aprox. 3 mm Iungime, cu scur tare, maro; suge in special sew ~omilor fructiferi ~i a copacilor cu frunze cizitoare; frunzele se atrofiazi

I Da& vrei is& atrageti Tn gradina in floare asiguri hranii leului leu1 paduchilor de frunze, plduchilor de frunzl. lnsecta plantaji un gard viu din prefer3 in mod deosebit

I arbusti locali. Acesta asigurti piducelul (dreapta). Pentru insectei ascunzi~in timpul zilei leu1 piiduchilor de f rund ce

I ~i loc de depunere a oklor, ierneaza Tn casa puneti pe per- precum Si o pisti sigura de vaz sugativl imbibatl i n

I pornire In escapadele de sears. amestec de apa, miere gi Nectarul ~i polenul arbustilor drojdie.

@ IMP AWMP SRL RO-P-02-10-032 ISBN 978-963-8609:

n I11

I = ; , / ' I 1


Astfel se poate preveni -

. Irsura de soare se poate preveni daci speciile corespunzitoare de plan te sun t plan tate in locuri adecvate i fngrijite corect. I

Pro tectle I con Pfantefe sensibde fa radiafiile sofare necesiti un tratament special.

CAUZE

Arsud de soare se produce atunci cPnd radia@i solare extrem de puternice distrug celulele vegetale.

Unele plante, de exemplu hortensia sau rododendronul, nu suporcP lumina solar5 depling. In habitatul lor origi- nar nu cresc d e d t la umbra unor plante mai inalte.

Dar gi pe frunzele plantelor ce supord bine soarele se pot produce v&hZri d a d radiagiile sunt prea puternice. Acest lucru se i n t h p l 5 in sed sau d a d plantele de la umbrz sunt expuse la soare dogoritor subit, W nicio acomodare.

Tesuturile vegede arse de soare nu numai d d e t e r i o r d planta, dar faciLite4 gi infecfiile micotice ~i bacteriene.

:ra arsurii de soare PLANTELOR ORNAMENTALE CONTRA ARsuRlLoR SOLARE

0

Informafi-vl cu privire la La alegerea ltmlui corespunzl- cerinjele de lumini ale tcrr aveti Tn vedere lumina plantelor Tnca de la cumpirare reflectat5 de asfalt, parapete (la producatori, din cSrfi de sau zidurile cladirilor. specialitate, cataloage)

I\@ EU pete Nbui, &cite, prodnsr de s d e -v

CARACTERISTICI unui zid ce reflecti Ium ddura .

Pe partea median5 a h- Transplantafi dt mai zelor plantelor care preferii c u h d planta despre care ayi umbra, sub efectul radiafiilor constatat d nu se dezvold solare intense, se form& pete corespundtor din cauza Ware corectil, Pe vreme Umbrire. Umbriji plantele sen- galben-pal, h i i sau brune radiayiilor solare putern lmoriti udati plantele abun- sibile la mare cu rogojini, (arsuri de soare). usdciunii. dent, dar nurnai la tulpini. prelate sau acoperiguri de pro-

In cazul plantelor care Menrineyi uniform r e a h teaie. prefed lumina solad margi- sold plantelor care suportZ &le frunzelor, respectiv piir- soarele doar in condiFfi de file dintre nervafiuni se pot umiditate corespunziitoare a brunifica, d a d , mai a lkpe solului. timp de soare torid, sold se usud excesiv.

Se pot produce arsuri gi pe unele fiucte d a d frunzele nu le umbresc corespundtor. I

IkikXJRl DE PROTECTIE I Informayi-v5 hd la c u m p k e a plantelor de cerGfele lo; referitoare la soare. Nu amplasaji Pn nici un caz plantele ce preferii umbra

PROTECTlA PLANTELOR LEGUMICOLE COr'TRA ARSURILOP cOLARE

Plantele cultivate in sere nece- plantate. Mentineti solul uni- siti neapirat instalatii de form reavin ~i nu udaji cZlnd e umbrire. fn timpul zilei, pe soare. p -. soare intens sunt importante Avefi griji ca legumele ~i frun- umbrirea ~i aerisirea sistemati- zele s i nu se umezeasci. ci. O alti solutie este alegerea Picaturile de ap i ajunse pe soiurilor de ro~ii, castravefi Si frunze pot funqiona ca lentile ardei cu frunzi~ des, umbrind colectoare ale radiatiilor solare astfel corespunzitor fructele. $i pot cauza arsuri. Totodata, In cazul culturilor Fn clmp, in pe frunzele ~i florile umede se primele zile umbriji cu folie pot instala mai usor diunatorii toate risadurile proaspit trans- ce provoaci boli micotice.

CARTEA

GRUPA 6 31

Plan te -ansib la arsura de soa -- - - - - - I PLANTA PROTECTIE

~dodendron e sau brune b mijlocd ?nd* f r u d 6- tww imm plan@-humbd~~l~urnbrllj,

~ I l d c K l i ~ e sau mij~ocu kunzelu b c T p I a n t a sau ttansp~antafi-o Ia f s t i n ~ a ) ngilbenesc sau se brunifici u m b m e olul i n I

I I

nargln1le sau virful frunzelor devil tivaii planta numai la umbd A

~ r u n - d d , a p i bm-fnchi; frunzele vreme de seced u&$ i~ tunauc fi ' m e n t

o ~ n J ! B g i m hunzelor + p m ae vapuni se brunifi& frunzele cad p m tm&$-i ~empo~sr mtur -= pere bmw, wte pe marginea a u mijlocul frunzei (vara gi iarna)

iubo+- fmnze fi flori decolorhdu-se eeps ii (prirnuhJ ' ' k c a r r n d ~ d

' , *rum verc~e- pa^, & h e a u amne ce le wuci cad; planta se d e f o r d

o plantap d d t la umb& udai vara pe vreme wet& ~i lnsinte de

nu , ' ntqi d d t la um' . A e v~em emqbq-i rald per- I umbriti planta (dm m ~ u r ~ supo m i multa lumini) ~i uda$ abunden

- - -- - --- 4 --

1 jete brune gi ad?incitun pe bc

I I _ hdepirtap frunzele de pe t ~ , -

qw argipei; boabele putmesc periditate, umbrifi ciorchinii cu tifor

iuctele in curs de coacere pe caniculi sau vreme umedi crapH

&ire Indepirtali de pe virhri ictele prea expuse la mare

- - -

p m', g&me sau pale pe pama d.q$ mimi &nte la boIi j dQ- - l smea+r w h d m& hiiw ce u d m

rdei pe fmcte apar pew pale, moi, mai tiniu &cite, adincis gi dbui

D ( h d F m 8 A L FtO-P-08-10-042 1- 878-SSWW26-1

Periculos ji con tagios

Bolife tumorale ale arborilor

Prin preven~ie ;;i tra tamen t rapid p u teji pro teja pomii fructiferi i plan tele ornamen tale.

Prevenire prin a ten / tie sporira' PROTECTIE CONTRA BOLILOR TUMORALE ALE ARBORILOR 1, - - F '7 -

. Cunos&d simptomele, r

rCCESORII:

tratamentd se poate O unelte de tiiere - - I O alcool, stersar

Zncege la timp. - - -

Li dalti , O cufit de gradini Ci mastic de tratare a ranilor Li pensula

1

Bod5 t u m o d este denumit I ace1 com~lex de sim~tome ale I plantelo;cu tdpiniiemnoasi cauzat in principal de speciile de ciuperci ap-d genului Nectria. Simptome asernm- toare pot fi produse ~i de unele eenuri de bacterii. I 1 TBiafi toate ramurile contami- 2 Tiiati ramurile contaminate

nate. Dezinfectafi cu alcool plna la ramura sin8toash, uneltele Tntrebuinfate. Nu lucrafi plna la suprafafa de secfionare de

Simptome similare cu cele in ploaie; umezeala favorizeaza culoare deschisa. Netezifi suprafafa ale bolilor tumorale pot fi raspdndirea sporilor. seqiunii.

:produse si de diferite senuri II V

Specia Necvia gafligena este deosebit de periculoasi, deoarece ~ rovoad cancerul Hlciens cauzeaza ae multe I ramurilo; arborilor fruaiferi, afeqiune ce se poate extinde ~i la alte plante cu tulpini lern-

BOLILE TUMORALE ALE POMILOR FRUCTIFERI

Ciuperca pztrunde In interiorul plantelor, de re& prin r h i deschise, de exernplu crZp5turi cauzate de ger, laiuni de &ere sau rupturi produse de furtuni.

~ a o a p plpluuare awtemaca b o ~ o r tumorPlc d e arborilor fiu& plante cu tulpina lemnoasa proliferiri cu tumori in apropierea coletului. Proliferiri tumorale produce ~i Corynebacteriurn fascians, iar saecia Xanthornonas

Primele semne ale bolii sunt petele brun-ropt pe scoaq5, ce se adhcesc P se usud lent, apoi crapi gi f o rmed r h i circulare.

PREVENTIE

Bolide tumorale nu pot fi tratate cu substan~e chimice, dar exist5 posibilitatea pre- venirii lor.

placi. Tiiafi drastic sau Tnde- indepartafi turnoarea prin 4 Ungefi rana cu mastic de partati plantele bolnave, taierea ad&nca cu dalta a tratare a ranilor. In magazinele asemanator plantelor ata- bolnave, de culoare inchisa. de specialitate se ghesc mai multe

Netezifi marginile cu cufitul de substante de buna calitate. - - fn aceasd fid pornul

inceard s l inchid5 s u p d i p Gii, produdnd scoare in mare cantitate ~i forrnhd proliferiri caracteristice. Uneori planta reqqte s5 h e z e boala, dar turnorile uriqe =ti

Gteva sfaturi importante: nu curnpikqi dedt plante sinitoase, raistente. Efectuati Gerile numai cu unelte dain- fectate. Iarna vopsi~i uunchiul arborilor cu var, pentru ca :ORMELE DE MANIFESTARE A BOLILOR TUMORALE I d nu poate opri extinderea gerul s i nu produd cr5pituri in scoar* Folosifi cu grij5 mqina de tuns borduri, pentru

c~upercii. D a d ciuperca b i n g e plan-

ta, pkrunde adbc in p w l e ei lemnoase gi ramurile mor. Arborii tineri sau arbugtii pot pieri complet.

Pe ramurile moarte se inrnul~esc sporii ro~ii ai ciupercii Nectria cinnabaria,

ramurile inferioare. Fedizafi doar pidi in august plantele cu tulpini lemnoasi, pentru ca lktarii s i se poad lignifim wrespunGtor p h i la venirea iernii. fn cazul irnbolnivirii arborilor 8i arbugtilor, toarnna. dupi d e r e a frunzelor, sau prirn5vara, inainte de fnfrun- zire, suopifi plantele vecine cu substanre confinhd cupru.

inmdid cu ciuperca anterior amintiti. Aceasti boali apare tn general hnpreun5 cu bblile turnorale ale pomilor fructiferi.

Bolile tumorale ale arborifor

Plan te con tamina te frecver +

IFL c f p *; p m l i f a ~ ~ ~ ~urnomii, m ~ r c r ramurilor; sunt dewbit cie peri-

& ~ t e w, .Cox Orange*, &mpfrl" , rapaaiv merii omamen- &lli (@ dc MPlus) -1 IESCRIERE

criparea scoqei; pmliferare mmorali, moartea ramurilor; pernife mgii de Grimea capului unui ac cu gindie, rnai ales iarna; apare gi la perii ornamentali

I de exemplu la speciile de Pps)

2;;; smp mace $ sc scobegoe; pmlifenre sau fhi d d i i ; ramuri moaru deasupra , . hdiqirj: pm$e qii; q m $ pe ciqii omamcntali (@ &e Prunw) I

moQrfca nmurUor; pernlg r q l de mrmea capul~u unul ac cu @m&e pe s c o q moarti, mai ales iarna; apare gi pe c o d e ornamentak ~i agrip (specii le Ribs)

llldll

dlWal upra mfecpeei; pernig qii; apare ~i pe migdal gi porumbar I rmet~ aaartea mwilor; prrnile m$i de mirimea capului unui ac cu gh& pe

stwarp moarti, mi ales iarna; aprn i pe mur $ pe gpeciide ornunentalc de I ,, brsifia ramurile ~i Lmrii mor; prolirare pe Ibtari; pernife rogi pe scoarfa m d , mai :t$og-l slcs hma; tumori pc cd-. I

1nwtc-a ramurilor vara; prolil~~atc p WWI, ~ C J I I I ~ C I ~ U uc U W I I ~ I ~ uyului unui ac cu g b d i e pe swap moan& mai ales iarna

noarrm ramurilor; pmlifcrare pe hrari; pemig qii pc scoarfa m d , mai als

I iama; m o r i pe colet I amma m u d o r ; prolifer% pe Ptari; pernip rqii de mirimea apului u+uj x cu @n& pe s c q marti, mai ale iama; m o r i dmhise

I I I '& proliferare gi tumori pe aunchi gi colet, tumori dexhise 8i moartea ramurilor

deasupn r ido r morale vizib.de I I Q IMP AMMP SRL

Preven I tie ji fngrijire ' ,,>T- >

Tripfl k ~ ' , I- k, -A% A . A - ." , A

Acejti diunitori mirunji ataci in special plantele din sere, insi deseori ji pe cele din gridni.

M arun te $1 sprin ten e COMBATERE PRIN METODE NATURALE

Opri$ din timp r;ispbdirea n

&un;itorilor care sug seva plantelor

Zi !, *" 10 - ' ' ,-,y ,-S.L . ' DAUNATOR -

I I - - Caracw~tici. Trippii, sunt h funcfie de specie insecte cu dimensiuni de 1-1,9 mm, cu corp mode pi sub~re. Insectele deja formate, foarte dinamice, au douP perechi de aripi cu franiuri. Anumite s~ecii vot fi

, Plantele de sera sunt des con- 1. ' taminate de tripyi. Cumparati Udare. Majoritatea speciilor de Mulcirea solului. Lings ziduri din magazinele de speciali- tripyi se dezvolti optim in sau de-a lungul drurnurilor sunt

I tate ~i atlrnafi intre listari vreme caldi ~i uscati. Pistrafi contaminate foarte rnulte capcane in formi de lame solul uniform urned. plante. Mulciti solul cleioase, albastre. Tripsul cali- impiediclndu-i astfel uscarea. fornian se li~este de cursi.

1 L . a

Pndnite numai in sere, altele

R4E$bep

florilor mu celulele de Unele specii de tripyi sunt suprafa@ ale roadelor gi sug foarte periculoase, deoarece ' sucul celular. se pot rsspiindi pe multe 1

Reproducere. FemeI.de SIMPTOME mentele mcteristice ale plante yi prin sugerea sevei Pnfig ovipozitorul in resutd insectelor, 1 pot transmite ~i viroze. plantelor Si pot depune chiar DIunStorii sunt greu de P o l a d hp@tiat pe I Dintre tripyi, tripsul gladi- 300 de ou5 in a d a $ h p . observat deoarece se qeaziK pe sup&p florilor este tot un olei yi cel californian TZierea plantelor. Trip~ii conta- Protecfia biologid a plantelor. Din acestea ies larvele @ h i , dosul fiunzelor sau in interi- semn al prezen5ei trip9ilor. provoaci cele rnai rnari mineazii la inceput doar anu- Tripyii cauzeaza daune grave in lipsite de aripi. 'ln condig orul florilor. Aceste urme apar chd &unI- pagube. mite par$ ale plantei, prin inli- sere. Viermii paraziti Varroa fivorabile dezvoltarea corn- Semnde contamincii sunt torii sug seva din antere. turarea cirora puteti opri Jacobsoni ~i ploynitele sunt du5- plet5 a insemi dur& apraxi- finrnzele pestrite, punctate. -3spindirea d8unitorilor. mani naturali al tripyilor. mativ o lun$ dupl care Dup5 ce insectde sug sucului insectele apar In num% foarte celular, in interiorul celulei VERIFICARE mare, deoar&ce tntr-un an se pkrunde aer, acesta caudtnd

- -

davold &iar 4-6 genera*. decolorarea p~utului. Mai fnoephd din mai verifi'car; DROTECTIE - CHIMICA dn iu fiunzele devin lucioase, regulat plantele sensibile la argintii. fn caz de contaminare contaminGi. Sernnele unei s lab contaminiri Tmpotriva trip~ilor au efect sub- rnai grad apar pete uscate, f ncepeji cu dosul frun- cu trip~i la plantele lemnoase stantele piretroide. Respectafi

3 maronii, apoi htreaga hmzil zelor, apoi baza frunzei, puternice sau la plantele cu intotdeauna indicatiile de uti- piere. deoarece aici pot fi obsemte tulpina ierboasa bine dezvoltata lizare ale firrnei producitoare

Pe flori sau boboci la hce- primele semnc ale contarni- nu presupun folosirea imediati referitoare la folosirea insecti- put pot fi observate pete albe, niIrii.

-

-7- a insecticidelor. Spalati repetat cidului. Tn caz de contarninare

apoi aceste pk5i ale plantei se Scuturae u p r florile Qi cu jet de api frunzele speciilor gravi stropiu la 3-4 zile de cel brunifid ~i se us&. Deseori bobocii deasupra unei coli cu frunzb puternic yi listari rnai putin patru ori. Fili atenli ca bobocii nici nu se deschid, ci albe de b e . Aceast5 merod3 grqi, dirtrugand astfel rnajori- insecticidul s2 ajunga ~i pe dosul cad de pe peduncul. Florile se de verificare a plantelor d2 tatea daunitorilor. frunzelor. PbtraTi insecticidele d&rmaz& se u s 5 pi puerezesc. radtace doar in cazd tripsdui Folosiji substante chirnice doar Oncuiate, in amblajul lor

'ln locul con- pot fi caliirnian care cade pe W e ?n cazul contamin grave. original. dzute pancte negre, excre- * m urma scum%ii.

+ * ' . , L *

. , . t m - - - - , - ,

Plan te sensibile la infectit /

I I I

PECIE DESCRIERE

- ---- - - - - A - -

ape1 he usci, cont'~m~n.rre dA !&hit5 $w. , ,

~umai rrlpsul californ~an; diuniror de 1,3-1,9 mm, de culoare gilbu~e in fati $1

maro in spate; frunzele dev~n arglntlu-pesrrlre, apol s , aceasri specle de rr~ps -ransmlre v~rusul care produce boala petelor de bron - - ' -

tripsul mazkii gi alte specii; diunitori de 1-1,G mm, de culoare maro sau ncagd; florile devin maronii, se U S U C ~ ri apoi cad; pete argintii pe frunze; fructele cu pete argintiu-maroniu nu se dezvold, se chircesc

mai multe specii de rripgi; diunitori de 1-1,9 mm, de culoare maro-deschis; pe (lorile deformare apar pete albe sau maro; pe frunze se pot vedea excrementele legre ale diunirorilor; frunzele devin pestrife, deformate ~i alipite

e g i m P i m d a s p a c i i d e ~ ; ~ r o r i d e 1 - 1 , 9 m m , d e & ~ p e h p c f n r u & ~ f l d c defomac a p ~ r pea Jbe au maronii; pe fnuur re pot & ixcmmcde

ncgr ale diiunbh, tiumde devin ugintiu-paife, spoi oaamaii. 1 ripsul gladiolelor; hunitori negri, de 1,2-1,5 mm; marginea gi u &fd Bodor se d e c o l o d apoi se bruniiid gi se us&; M e devin acgintiu-pestrife; did- .. . --, ,mm~ -- -upnfap hulk:'--

tripsul trandatirului gi alre specii; daunitori de 1-1,9 mm, de culoare maro- deschis; ataci in special florile ~i bobocii; pe florile fi bobocii deformali apar pete llbe sau maronii; frunzele devin argintii

O IMP ABllMP SRL

LUMRI IN GGRDINA GRUPA t

Vina'tori ji virtuoji acro bati I

Libelulele ne debaraseazi de ~;in~ari ji de afte insecte dezagrea bile.

Insecta' acva tic& foarte u tila" Efeganp pi fifiumusepa fibefufei sun t de n e b trecu t.

Libelulele formeazi un ordin cu multe specii. Dinrre cele 3700 de specii cunoscure circa 80 trii- esc in Europa Centrals, in medii Mnltorgi pad%. D g i v t i z~ Lac de grgdinl. Un lac mare, Par&u. Poate servi ca mediu de acvatice. Libelulele se pot libelulelor nu este excelent artificial, fara pesti, poate via@ al mai multor specii de irnp55i in dou5 grupe. ochii lor percep toate asigura libelulelor conditii de libelule doar daca prezinta

Libelulele mari in stare de repaus ipi pin aripile deschise ori-

larve ale acestora, dar cap zontal. Cei doi ochi mari, com- pleqi se ating in partea ante- tureazA $i alte insecte rioar5 a capului. Aceste insecte zburtitoare. Larvele din apti mari, cu abdomenul deseori I se hrinesc cu mormoloci, i purdnd pestri5e, sunt ade- Roam de hperechere a libelulelor mici 1 viermi mici, raci mlrunji, ba I vPraji artigti zburstori, v i t a lor chiar ~i cu pegi mai mici. poate atinge chiar 50 krnlh.

Libelulele mici in stare de alte insecte, de aceea sunt - intr- acvatice, psrssindu-pi coconul altele, sunt plsarile, care le repaus ipi inchid aripile o anurnid m5surii - folositoare. de chitin5 ce r5mhe pe plante. prind din zbor sau Tn timp cu corpul. ochii lor mici, Gridinile aflate departe de ape, Dups aceasta libelulele por- I ce ies din oua. Libelulele pleqi, se situead departajar cBmpiile sau lizierele psdurilor nesc foarte repede in dutarea : cad pradi broagtelor i n tim- unul de altul. *bdomenul aces- sunt teritoriul de viniitoare al unei perechi, fiindd primele pul depunerii ouilor. M u l t ~ ror minuscule animale este in libelulelor. Inghejxui de to am^ va , libelule devin victimele Rlstav rnocirlos. Poate gazdui Plante acvatice. Pentru ca la general monocolor pi ingust. Pentru a se inmulj3, libelulele inseamna gi skgirul viepii lor. I plnzelor de ptiianjen, multe insecte, ce servesc ca pirisirea inveligului de chitin3

' zborul lor pare a fi stangaci pi au nwoie de ap5. In perioada Pins arunci ins& pentru a asigu- fesute Tntre plantele de hrana libelulelor, dar nu larvele sa poata i e ~ i din api, au neregulac. imperecherii gi a depunerii ra reproducerea speciei, trebuie

ouglor libelulele tdiesc in apro- sP se inrnulreasd pi s5 dea via52 prierea apelor. fn cursul unei noi generarii sub forma

MOD DE VIAV imperecherii eIe f0rrneaz.i o ouiiIor sau a IarveIor.

Libelulele sunt animale de ,,roars de imperechere", unid in

prads. Ele capturead in zbor lumea animals. Dupa I ~NMULTIREA LIBELULELOR imperechere, care poate dura de la &eve secunde pBns la mai mult de o or& ele rPmhn legate I I-

in continuare - mai ales libelulele mici - iar apoi zboad in ,,tandemn la locul depunerii

Larvele, davolt5ndu-se in ap5, duc un mod de via55 carac- I n scopul depunerii oullar, la 'in funqie de specie, larvele au Dupa iegirea din OU& larvele, teristic animalelor rspitoare, dar multe specii femela, sub pro- dimensiuni diferite. Ele triiiesc Pn pentru a nu f i fngfacate de por la rindul lor s5 cad3 ugor r tw ia masculului, se xufunda apa chiar ~i 3 ani, avAnd un mod pasari, de cele mai multe ori prads pegtilor. In mai sau in r u abdomenul in api. Altele de via@ rapitor. In acest ristimp sub protecfia nopjii, parasesc

I iunie majoritarea larvelor ies din - Tmpragtie ouZile Pn apti din zbor. ele naplrlesc de 7-13 ori. apa suindu-se pe plante. Libeluls mare ap3 c25Zdndu-se pe planrele Libeldi - - - - - - - - - --- -

CARTEA

Libelule GRUPA 6 35

Plante acvatire priptene gle libelulelor

rapura cu fruni

Amm damns; in8-@ punchifarmace se deachide h mai-irulie; f;;unzelmd, proliferare we; adgncimea apei: d mult 21) cm;

T p h fa&&; h+d at luna august form mwnegru hdnaly$ndu* dmsupra mLnziplui lac, In formi de sabie; prolifeme mare; a&C'mea apei: cel mult 50 cm: 2: 1-2 m

Pontederia

(st&&

3 muchii, arcuindu-sein jog; proliferand; &n i i ea apei: cel mdt 30 un; 1: 40-80

d, cu cavid$; proliferare abcimea apei: cd mdt 30 cm; 7 -

Pontederia mrdara; flori albastre fdloresc fn mi-iunie; fnum mari, In forrr de iaimf proliferan& a&cimea apei: cel mult 30 cm; t: 60-100 cm

Iris pseudacorus; florl gatme h mai-iunie; frunze rn mrm5 de d i e , pozi@nate vertical; a & c h a apei: eel d t 20 em; k 5QlOO un I Phragrmta auscralis; idlorwenre mov-mat-.. ... iulie-septer .-..-, .,- - avid$, se p r e d &ate numai prsvara; proliferare man; &dmea a+ cd mult 50 cm; f: 1-4 m

Q IMP ABnMP SRL R0.P-02-10-047

Trebuie distmse adt Lrvele, dr j eremplarele , mature ale ghdacului kidkkii vi;tei de vie

DXUNATORUL

Preven$e. Examinati radacina CapcanB-ghiveci. Intr-un ghi- m w h p b d - . plantelor in ghiveci sau con- veci de ceramicl puneti paie R u p m e hm, cbr a l e uendacul radlcini tainer, pentru a evita sau rumegus. Strangeti zilnic h e ~epede. Dispune de o gandacii care se ascund 'In trom 5 caraaeristic& d gi R ghiveci. la& tr-un an se ma- o putermic toxic&. DacB tot singur3 gen*. Femela iese din v3 decideti sa le folositi, dapd ei de i d dup5 ap&, Larve pe bulbul uclamenului de Asia Mid respectali instruaiunile &d ternperatura h q e d mad. G$ndacul d q t e cel mult uei ani, duraa & care poate depune chiar $ o mie de OL& lungimea de 1 un. Aproximariv

Ougle, depuse pe partea supe- opt Sp&&ni mai tihiu, rioarf a rWcinii, au o h e Pncephd de la & g i d lui rnai, de 1 mm gi culoare gdbuie. ies la lumina zilei ghdacii Larvele ies din o d du* d o d - tiieri. trei Sptgm2ni.

Cresc piing la lungimea de cel SIMPTOME Control nocturn. Dacl

mult 10 mm, seamiin5 cu larvele di&qului 8i se hdnesc cu &cini. Pe trunchiul lor @bui ~~ sunt activi noaptea, to& sunt dispuse pse picioare gi un ziua se ascund Eh sol. Noaptea se cap brun. Larvele au o finurii c a w pe plante gi rod rnarginile aplecat.5, caractaisric2. Dup2 frunzelor hu-o form2 caracte- onarea plantele h vas, s$L se iernare, h mmie larrele ristid (roadere h semicerc). ,,procuren gi &&torii. form& o aidid& al&, s v h d Unmri rod $ bobocii ~i scoaqa

PROTECTIE CU AJUTORUL VIERMILOR PA

i arborilor, necauziind totqi ACCESORII: O nematozi disponibili Tn magazinele specializate galeata cu apa u stropitoare daune a& de grave ca larvele.

Larvele rod d&&e api- lare, care asiw h principal, nutriga plantei. Daun5torii rod gi s u m p rPdLinilor rnai grow, diferite pi%qi ale dpinii , $ produc @uri i'n bulbii plantelor bulbow. P w e de deasupra sdului ale plantelor cu d & i Amestecati viermii paraziti Tn sacai&krrenu*d te, dar nu pe timp cu soare,

md k l e 'Ea semi- cad; h d e rad A&a

1

urme de msbuii In semicer ~oaptea st&& &dacii; la tempem m u Y n ; ; p e ~ g i p c ~ F turimeimide~lQCaunb;tt$

I dEiunEitoii cu nemak

noare de puM h m l e I$ pied lucid i se ofilese; mrx:p p h t a din ghtvcu, Indephp ,,darnberg", In ceIe din urmi plmta piie b& ji rephtai-0 Intr-un nou floare-graoi salfudl

ciubojica-cucului pe frunze gi pe ridkina apar urm (sthga) de rosiruri; planta se ofilqte gi piere

ISBN 978-963g6092-0- I

Diagnostic ji tra tam en t

Boli viro tice

- - , Prin apficarea m kurifor preven rive I p u teji impiedica rispin direa bofilor .4

-:a viro tice fa tde.

1 iOIV P FUY T l0lPnPeC

]npuuaJy upd 3psuz.u as Ideyaae !msq !~eg ap ~usoj tq ad nes $rmp re& r.i.,. -.I d.. mllurm..-nq~~---~m~L-r-- rj ad ' , [!A 1109 aseo

I al!o~p na !rapuru upd FUN^ ap rol!qsnp!d lnpw~alu!

u!rd ~!usuei~ as !ssal%auul as iol!rmsq alpy~;n rxansy as ioiazunq al!d!ie ! !, unnrau (~uE~s) ph'un1 pap as!rpsap @unp nes !mnxm [asad rede azuq ad !as!~oi!~ !loq aseoiaurnu JIJEPUEJI

:~~..nl qld !g IO[!zoletUaU In!XY.Lwu! u!ru ~!mauWlaS l2J!l(U!n !JR*

spur ap la+ i~mae !loasap msa ra~&np luns appd 'Wunp nzs pnxa a1 euuoj ul a~ad de !p~w Gun[ e-ap alelnpuo alazu~j ad !app !~oq aswraurnl FP~S

PROTECJIA PLANTELOR

~ i a g n os tic ji tra tam en t

Bolile risad urilot

GRUPA 6 A

Respectarea condijiiior de igiena' ji fngri- .,

p e a corespunzitoare sun t indispensabile dezvolta'rii risadurilor.

I

pr&&pina jn mod

simplu.

CIUPERCI PERICULOASE

C u p~$n hnp dupii: *ea br , apmape mate speciile vege- J e aunt fame vulnerabie la &&de uuperci de sol, care pot c a m putrairea rkliicinilor pi a I k t d o r . Aceste boli sum denumite pi ulcere ate rgdgcinii, putraire a i k t d o r sau putrez&e n"gd. BoMe pot n@ea a& la a h a - I turile e b t e fn 4, c$t 8i la cele din aer liber. -.aduri idstate, cu baza tulpinii bolnavz

SIMPTOME Unele ciuperci amxi plktuyele phtupele K i astfel expuse imediat dupH germinare, astfel periwlului infestzrii un timp c$t

3 acestea nici nu mai r k r din mai scurr. Sunt simptomegaracteristice piimbt. Aceste boli se pot D a d observayi d rku prea p w e moi pi de culoare recunoqte dupP zonele &"ad pufie seminpe, schimbafi stratul hchisii a p a d la baza tulpinii, plante ce se pot vedea in vasul de sau cumpbj i seminre tratate, loc h care mai h i u l&mrul se s e m h t sau Pn strat. respectiv rbaduri ki.15 germeni rupe, precum gi r?i&cinile brun- patogni. Un strat de carbonat n&icioase care rnai inti% ERADICARE he Aoniu qternut priiHvara putraesc 8i apoi se usu&. pe sol poate, de asemenea, ate-

nua gradul de infestare. Ciuoercile oot fi eradicate La bolide rihdurilor sunt

- 1 numai prin metode costisitowe, foam sengibile legumele v&- din acest motiv prevenfia are o zoase, rqiile, salata verde i mor- im orcan@ deosebitg. covii. P. a d semgnHrii h l o n r in@ folosi~i numai p b l n t hi? germeni, ptecum gi vase gi unelte curate. Constahd semne indichd prezenp bolilor, Pnde- p h $ imediar si disnugeyi plantele atacate, sterilizayi phantul infectat hainte de a-1

emimele rraeta chimic I depune in compon sau in g- unt rnarcate in general, prit. did. Se-mhp dio EXQU, respec- ulori aprinse, pentru a fi

I t$nd toate regulile de precaujie.

$or de recunoscute. Nu le te tingefi dedt cu manu~il t mai

- -. -

PREVENIRE LA RASADURILE CRESCUTE IN LOCUINTA

1 Folasi$l pn t ru cregerea Data pregatiji personal p i d i n - Nu semiin&@ prea dm. Ririti 1 riisadurilor, In masura posibili- tul de semSnat, punefi-I30 de din timp pllntufde prea dese.

tatilor, vase nol. Ghivecele sau minute in cuptor, la tempratu- Semihati individual fn ghivece tavile deja folosite cura$afi-le ra de 100" C pentru a distruge separate sernintele mari. bine ~i l&afi-le @i se usuce. germenii patogeni. - rz

. . -

cazul semiaibii fn tava de Udofi prin p u l w h m a fIn3 a lmediat ce au &stirit, arnp&i$I 1 rninat, se paate evita ca apei miin2Turile gi a p i p!Ant@ek tntr-un I.s mai

sci fie dispuse prea rbduri le. P4mAntul d fie rkom ~i foarte lumi"nos, Dad des. Existii ~i t4vi cu capac, reavan $i nu umed. Nu ud@i cu este necesar, utilizafi larnpa

jet puternic de a@- p n t r u pplante.

-.-: -,pt---- - . r PREVENIRE LA SEMANAREA AFARA,,.~ -

Respectafi temperatura optima, Agerneli compost pe sol, Folosiji seminfe tratate. In nu semanafi prematur. Contro- deoarece acesta confine come0 se giisesc alaturi de se-

lafi temperatura cu termomet- microorganisme irnpiedicdnd minfele tratate chirnic ~i se- ,ul de sol. raspdndirea ciupercilor. minfe tratate pe cale biologics.

Folosifi numai vase ~i amestecuri de sol far3 germeni. Daci preparali personal amestecul de p im in

locuin*, respeaafi mate regu-

seminarea individuali a

specialitate. Men$nefi semana- turile ~i rlsadurile !n sol reavan,

Pregiltirea straturilor Pregatiti din toamni seminatul de primavari. Pregatiti cu o atenlie deosebiti straturile des-

des locul straturilor de semina-

Cu c i t se asiguri mai bine condijiile de germinatie a plantelor, cu at i t mai repede incoltesc seminlele $i sunt mai putin expuse ciupercilor diunitoare din sol. Temperatura de seminat optimi a solului diferi de la o specie la alta. Respectafi instrucfiunile de pe ambalaj, ~i daci este necesar folositi ter-

I mometru de sol. C

pentru plantare, umezifi-l uzor ~i sterilizati-l tn cuptoi timp de o jumitate de or& la temperatura de 100 "C. Curapti bine ~i dezinfecta vasele si uneltele vechi.

Udali cu grija plintu?ele. i~ vederea maririi continu- tului de umiditate a aerului, imediat dupi aparitia plintutelor, aerisQi sistematic lidifele de seminat acoperite. La dexoperirea ISdifelor, aveti gri j i ca apa condensati sa nu se xurg: pe plintute.

PROTEqlA PLANTELOR GRUPA 6 1

Pro tectie eficien ti

Mup tel e leg urn el or

Larvele de cufoare pali, dbicioasi ale 1 m ujtelor legumelor rod deopo trivi I

suprafaa $ in teriorul plan telor legumicole. L

Mqtele legumelor aparfin ordinului dipterelor. Dispun de un trunchi robust i picioare solide. Unele svecii atad numai anumite legume, altele rnai multe feluri de legume. In exterior se a s d n 5 cu mugtele de GI& Se hiinex cu nectar gi I aps, &uniitorii efmivi fiind larvele. I

Cidul de via@. ~ajori tatea mqtelor legumelor apar la s h ~ i t u l lui aprilie, inceputul lui rnai, gi tot atunci bi depun o d e la baza tulpinii riisadurilor sau pe sol, in apropierea plantelor. Din o d in dteva zile apar larve f& cap gi h P picioare, ce incep sb road5 galerii in 'ndiicina, 1;istarii sau fiunzele &adurilor. RosPturile larvelor pot impiedica dezvoltarea plantelor, le pot distruge sau face inutilizabile pentru consumul umanit. Majoritatea larvelor pWesc planta-gazd5 dupa dous-trei sitpiptgmhi gi se transform5 In sol Pn pupe.

SIMPTOME Rodturile larvelor produc simptome camcteristice: ofilirea brusd, respectiv ingdbenirea sau colorarea in cenqiu-plumburiu a frunzelor plantei.

Praenja mqtelor de legume care a tad frunzele, de exemplu a mugtei pelinei ~i a morcovilor, se poate recunoqte dups galeriile de culoare deschisa roase in frunzele

acestora. Aceste m q t e impiedid in general dezvoltarea plantei, dar nu ti c a u d daune durabile.

Musca riidkidor, printre care cea a Lasolei, a tad deseori pzrfile in crqtere ale plantelor in germinarie. Germinafia este Pnuerupd, plktufele h, dar pier in scurd vreme.

Gderiiie in stare de des- compunere roase h pbjile subterane ale plantei sunt cauzate de musca morcovilor, a cepei sau a ridichilor. la supra- fafit daunele de sub p h h t sunt semnalate fiecvent de ingdbenirea qoa r i a frunzelor.

PROTECTIE ~w.P&$le infestate. In . - , cazul aparijiei mugtei frunzelor, de exemplu a aparijiei larvelor mustei jelinei gi a morcovilor, indepbta~i frunzele bolnave. ~ % a $ drastic lhtarii atacaji de musca sparanghelului.

fndePhj i plantele. Scoateri din p h h t morcovii, ceapa gi ridichile cu vierrni.

Prim3vara devreme sipati, priyiji In culturile mixte o parte a Nu plantqi in perioada de depu- de mai multe ori solul. Astfel mugelor legumelor sunt nere a ouilor. Produceji in pupele vor ie$i la suprafats yi vor alungate de unele substante locuinji risaduri ~i transplarl- pieri, fie din cauza gerului, fie ci eliminate de plantele vecine. taji-le in grains doar dupi vor fi mdncate de pasari. perioada de roire a insectelor.

T i p de trei ani nu le mai cultivafi ih locul infestat.

Asiguraji condifl de via* 6

favorabile dusmanilor mustelor legumelor (viespi priidItoare, pganjeni, carabi), ca de exemplu acoperirea solului, formarea de mormane de

I

piatrii, stive de lemn sau dpije incepdnd de la mijlocul lui aprilie Acoperifi $i nu aerisiti decdt Folositi pesticide sub form3 de de frunzig. fixati plase de proteqie deasupra temporar risadnitele. Astfel pulbere. Acidul silicic confinut

Folosiji pesticide h stare straturilor legumicole. Plasele vor Pmpiedicati accesul la plante al de preparatele biologice forti- de pulbere sau lidid& dar impiedica mugele s i -~i depuni majoritstii diunstorilor ~i fici tesuturile vegetale, substan- I

numai arunci &d mqtele de ouile. depunerea de oui. jele chimice distrug diunitorii. legume s-au bmulyit extrem de II

mult. Solicitaji sfaturi utile in w

, magazinele de specialitate. I

PROCEDEE SPECIAL€ I

L Folosiji guler de proteqie Contra muytei morcovilor Contra mwtei cepei pulverizati contra rnultei venei, Impiedi- plantali in culturi mixta morcovi rssadurile cu var de alge. cdnd depunerea de oui la baza ~i ceapi sau stropiti plantele cu Acoperiti solul cu vetricea sau ridacinii. indepirtati-l dupi o fierturi de ceapi. Muguroifi stropiti plantele cu o fierturi de - I perioada depunerii de oud. pamdntul in jurul plantelor. vetricea (efect odorific).

Momovi v&&u@' i

'xoup~ aunep $n&J y 'pmm !l pa !a$wau?% o mp plodsp x pue ruqwadas ul gqd ap! ml pol!!u~ q ap aum~d ~uns aphm msalyo as !S ~sawqp8111 as apm~j bopyxp!~ e geo!njn! tared q @I ap ma (apnnd

JO~~JO.' n run n ~p .. i1l.t. win 0 9 VdflU3

nes ep!ps!~3 'pml ap ~urloj qns -urn! mo~p~~d apdsa!~

$uap -unqe ury ~mq psma yajo

a1 am alqd rimup3 <eu!p@ q ..TIE a1 ps $!.TOP pa

.~OJ 19 ua~od <re13au n3 ~sauyq as (o%eur!) amnr alqmsv

<rw!zered pour UJ apur!m JOI~ eweas ad 3saz~1 areozppd

~ol!dsa~ alaq a3 durn u~ .!a- e armlomp ap

popad ehuq ad nes mod

.areisaju! al!b@ !ieu -!w!la nes ede n3 ala~ueld !iel@s

'!po$eunep !06ug~s 'g3!umaw ala ad !a ap !Jedgx es !le3~a>u?

'xailnwul as !!roaguw pea -!lJolgungp

i?>ap apppasu! el al!q!was !ew luns 'a~eo~epg~d ajwy !§ aJe3

.. . id !S &~d-~dw~ ap ai!uSo,d '!z!uro 'puny ap !!~np~d

ad n~duraxa aids <!Jo~~unp ~da~p !ou ap alwapysum

apur!ue ayurnm ad 31mpp

-ads nea pads aseoJaumN .aro1sa3e p~nu!ium

Jo!Jnxa up y!dse ap,ueI re! '@ appur!m: ad aEno

undap !Sg pads alw medem ]pap aupp nu aim u!p 'JO!J

-am! yp epd ppw!m pwns -um a1aq '!aurp3!i\ pdrm

ug apo aundap !% !S (p&! nes -1 '[no) end cum! p@ nEs pm n2 edmiui

qaury &pads aseomu q

'ppa8 a3puade un plomp as JopTawaj puawopqe u!a .!d!re

py pads 15 ps!xa Jep <aIua~ -edsuan !d!re ap und~ alpur

pw am .@unl alap3e1ua puy '01 mns!Jweim <auaqpd nes

1r5o.1 aApour n3 'ghu areopu ap paud uj 'a~dns auasu! luns

ealmy .uru ap eaw!Sunl 8u!1e erqe !pads alp ;n

dwp ug 5 ap au$3unj o are areur pur ea3 enads .~ol!!xds

ealel!sJanyp VUaJ amd~ am

9"s Jola-of =vPr"W

r; -- ,.- ,... ., . . .A. ... . ..,,. .,,. , . I. I,, . ,.

~qup p ppqedm alsa elaurad .ap!ps!~3 ad apo aundap

!S-e n~luad ur3 0s ap murpqp el !1 re93 a~uqd nes ana!d

ad pdle uj Tuynx as 'rolap!Ja3 -01da1 alaml earm~ered uj p

-~p!xds ~(sru~urn sndXlo!.r%) apds pp 0 '!3p pu!nia!n

!XPU@ ap rolaml !!ip!zared neunsap apo aundap 15-e nn -uad !npedm eimms nps p3e

n3 pa~oj~ad ~!.ro.wnsrad dw eadsa!~ -~ola~ue~d pormu! ug

,. -ap!~n$eu al!u!pgJ6 .ayzodwo:, 6 a~aj!l U&!t.llol~. n:, al!J!!ed ad sale !ew -aqwn piu!~aja~d ap IawaJAap r - - hol ,In$uawala ul w!s as aJeoi xaolju~ am 1~e)3eu ul aseloq I - :,~e~d al!d5e!~ -om wwa!ran pol$ ieu~a! u!p a$!Sa! a~eoa

1 Animalele mazdi Je viec.)ii priditoare fiarazite DAUNATORI INSECTE UTILE

puidu& viespi priditoare (Encymdae), de exemplu In cazul piduchelui de California Pmpdltella pernidmi; lungime maximi 1,5 mm; $i depune oude in p-iduchi, care se d; lmele tdex in animalde gazdi

riespi pdd5toare (Encyrtidae); Lpplomatix daccylopii au 3 mm lungime ii sunt folosite ~i pentru combaterea piduchilor I d fn sere; necesiti o temperad de 2427 OC

L I

lllulll UIJlllClC I..,,,, familii; specule Eumilidaeg Opius (Brawnidae) I$ depun o d e In larvele mob, iar Phygadeuon tricbops (Icheumo~dae) fn h d e moliei care a m 3 vm mpa ji fasolea

te familii; de w l u , Ti- cant$ depune ou41

udeingal , ' ' ' r d e c d k

tiun viespile priditoare (Preromalidae); lungimea 2-3 rnm; Spalangia endius gi Muscidihrax rapror isi depun oude pe crisalida dunilor; oui de viespi 11tili7abile in grajd se dsesc in mqazinele de specialitare

magdzinele de specialitate -- ai ouikr, care migreaz.5 pe multe alte animde gazdl; o d e se innegrw

- - .

*ES EA~O~LUI v. arj2a~o~d ap i~n~ur ap ~a~nl aunduri as ~aa~ ap 90pd p d ~op.~ur

p po~tuntp pnpl@dr3ui~d , . a~sa aur~ai~ ~sa3~

Putre@& cen utiu - -

Plan te semih ile I:, con taminiri DESCRIERE

I PLANTE DE C U L T U ~ pete gri-maroniu pe tulpini gi frunze, apoi mucegai cenugiu; pb&le gi plantde tinere putrezesc. Prmnlre: d m n : rari; ferrilizare uniform2 aerisirea

I

PLANTE ORNAMENTALE

I neur, mu]

I

Siptome: putrezirea ~i mucegiirea fructelor; deseori boala apare in urma ploil abundente de primivari. Prevenirc: drirea ramurilor; En caz de mule ploaie, inainte

:, stropire cu fungicid. I pcee pe qdap buIbilor, pere de puuaire pe ~@m?l, h z e $ flori;

I cdparea fronzelerln @$i P m e n t c pastrana bulbilor ta loc uscar $ aerisir; plantarea bulbir skiqi.

Siptome: pete de putregai maronii pe frunze, tulpini ~i fructe; in cazuri de umidi- I

tate ridicati mu@e gi putraire. Prerenirc: plantare r@ Pndephma piqilor

Siptome: putrezirea bobocilor; putrezirea gi ruperea tijelor florale. , ~i tumefac~ pe flori; p e e cu margine maro pe frunze fi I h i . Prw- hdepkam piqilor contaminate; stropire cu hngicid

A -4. ==.- IV ..,- U I

kjor Si~lnp- p u m h b9zei M o r W perc dc puaaire pe fimz Prevmirc 2nde@rtatea p&@r mnmminate;

w a w funpicid.

Siptome: listxi deforma6; pete pe frunze, criiparea longitudinali a ftunzelor; flori pztate, deformate, miname; bulbi mu+fi, cu pete maronii. Prtvenk depozicuea bulbilor in locuri uscate $i aerisiu -

Q IMP ABIIMP SRL RO-P-02-10-060 ISBN 978463-8W2-8-1

'ptq.Z 2p Ui 1s .lo[

I iarj~uiur~a2 ps~ng uj JO~J ut~d a~ utuoduri .. . auntp nntr ~od apsn uiur a~gssui a~saq~

- - --

.$u@wpd ap ~ol!3!~nd e .ppaJ!p aleupwas u!~d a)nu!$qo p~quro3 ap ypqau pJn6!S !ew alau!$ ala$ueld g3ap lolaunep

ea3 a@a epa3y *a~uado>e ap le!l loin !ew !n$a!~e~dm JOA ameoap qwwn 6!d03v 'asmnl6yn ynpesgr !&~edwn3

Ga~unqm ipmySmns i!reu!~ -e1uo3 ap aumas arnS!s px.~ ala3 .aqJ

-iaA ap a!zn*u! n> alawn6al !$!do~v nes axeu!we$

-uo3 alaqueld aJ$u !aaueld alynwel !jaund 'm]r&a~ ap 3sa~a4 as augwgd ap !p!~nd

.Jol!Jo$punffp ea~e6unle n~quad aieu!weiuo3

al!ln$eJ$s alju? 'pap 'sap !$e~niew '[ue~ap ]!IN !ew la3 el

!f Je!q, ~eds!p augwpd ap !!3!lnd SaJapeoJ el al!q!suas aueo4 qum

'azun~) wind ne el!rnpesgr !C a!fiqwa6 u! ala&ueld ameoaa

.!fl

I alm!urn%al ~ola~ueld punep !S arp! !nl apuy el re& alqomp apuasu! '10s q JoIapu maw I

-103 edna *am~o~=~ a13a~~1 -!a~ueld ~dp !P Turnsurn !6

umr 9 ap eaureunl Sune pl!dp p ~qqd ap !nlm!snd alaq

.lop az~ouas ~ur aunep pm~a~d nu -umj myyo peonord a3 ma3 yui rqqd ul al!u!3qq por rs -v --- . <!a~ueld aIazunJj 19 eu!dp uj !auaA p lqqd ap !nl;n!~nd ap

gas* POJ pads ~oun apq nnu p ap 'aqp alaq .aq ui 'alnv ajazunJj J qns pauJa! .a~ue~d 1~3anuj -~olanrald au!dp ad nes ~qqd ap !3!1nj .aren~a~

w~!~a!d mw almd elolsase mplos dymdns ad apno undap wJapeoJ 'lm!~ad am !ew !nla !% IT-d ap !p~d ~ur u!p asndxa IU~S !alueld ap a~uapsns p@my .rope wximdaa yi\nn aa sow ai~pzuny apwpd .plomp ~m -alaseqA nw aJ!%sp ul Eunl

as nu lpq <aqels ap Ipe u!mp ap q31p!~ ap alainlqd '~op~aj .~opraj!3m3 a!pej alalueld azunrj ad ap low -!m.~:, e!l!unf u!p apuapmq u!p alueld JOI~ p !1 Jolaseoz mw LIT <!roasaa .a~![rnap a~appa~d n3 POI n~a~eurpd -q~ Inm ui aunF peoao~d

!S wqde axed np 'apnp as pndmuj q .auurq ap al!z am '!=an ~u~ued ap pS!zuny war% FW am!murn -a~~fI qns nes ~opsedo:, ai~ems !!~!rnd !i!u~lui sap alreoj luns

!u!pp8 u~ .~quqd ap ppnd $!urnu luns !le1!3adw !am

alfjnardap -~rptz am! nms ap-dg and app.uasqq ypolaa ~o~s!~nd aJeoqqurase

I al!JnI!F apq!sod 39 m

em 'ela~~o~zap arreoj alsa anop -psod JOI~JEO!~!~ a sns ap ealmd

.!!uoreu~ nes sopnl-ap~aa rf lod Jep %uaqfl gunp n3 !~%au nw

<@au luns 'unu p-z ap eawpp ne !~OI 'pnlaj al!rajyp ap IJ IO~

.aradoalm ap !a!]- uede opwolq ap mp3epu@ JOI

I -/qunn am cg~nqur pep^ 13 cppi arms nu !J%U prnd

I !S !$mu 9-d ap ~3pd

mxoJyNnya

.e$a= gJyaJd .ea~!n~eld !iewda~ .!nlnlos eaqer!p!wn yzea~ppd a3 Jol!Jo$gungp ea~!puydsy

yeold gdna 361e ap $woq as ~JPIRW u!~ *!nlnlos !$m!paldw? !i ~ola~ueld ea~eyon -~e3 nes eqe!d ap 4e~d n3 aJau!$ e pu~o4!unau e$eje~dns p~ap~d -zap !$wn!e lajpe 'pawn

ala~ueld !$e~psau -ar!ryw nu !~6au !!3!~4 qnps .$eu~v u~o~!un lnlos !$e~~sed 'arlepn

.apJan $ugwpig~6ul *aqeles aqu? m !n~n~@nw e !f !a$!del

-nwes FA pnx dw!$ ul 'apada~ ea~!pugdsy ezealnw!p ~ola~a4 !+lax u? !$en~ln> nu ue eal!op Qlohzap as e$eles ax~eoaa -pn~:, e!l!we4 u!p al!ua!nrna le uj ~e! 'ue un ap ~niuawelose

'tples n, gx!w aregin3 -q!ua!nrnq earaeqw3 !ie~adsa~ .rqlmqn3 ebeaou

plan te periclita t p

I PLANTA

; -icde v d wade @ri 'In M e p h t u t e h r In @iyie gi i

h&&d rk imi los , p ioad; de r k mi; darnfit% M o r adulte, fncepkd din iulie wieta+le mai ale ve& sunt expm din nou conaminiri

- - 1 laweke puricelu~ de @mint d cresonului pitrund in interioml tulpinii din sus m 10s; cotorul se rupe gi planta se o p q t e in dezvoltare; forrnara nimfelor se rm~izead tot In in tenod cotorului

I

DESCRIERE

puricele de @mint al hreanului raade @uri in h z p , fncepbd di . - . ~ e puri m a pqiolul, pe a supra&@ apar b r d buboase; h caz de contamina

ndchi de lmi, puri& de ~~t al v d re& duri m t x d Irm k m d e gerrnedor ?i ale

~i r;id5iia &ma ridit% (st&@) d u r i l o r ; lawcle W d galerii p d u c daune h b z e gi corns, l a d rod gi

cerdus puricii de p5dmt md giuri r o d ~ I I sp"ialtn fiurrzele inferioare, a u b j dosul hnzelor, larude Bunt& $ &cinilor; planta nu se d&vdta $ sc usut

miqunea ruginie puricele de pimint al vemi roade in frunzele plintulelor germinate ~i ale

I risadurilor giuri rotunde; larvele &dnd galerii distrug peliolul ~i ridicina

VARA Preventie #i verificare hgrijire 1 Acoperiji straturile de legume Pistrati solul umed, Gpaji des cu plasa deasa sau material de si mulciji solul. Verificati acoperire, astfel le puteji pro- plantele regulat. 1 teja impotriva mustelor legumelor. Verificaji regulat aparijia urmelor de rozituri TOAMNA pe rlsadurile neacoperite Adunare

I (dreapta). i n caz de contami- Nu llsaji i n straturi r l m l ~ i j e nare a~ternefi praf de pietre. de plante. I

$ lhdpAm-M?&RL RO-P-02-10-076

I *e~i.inod n.. t.a~fi~%i ... v , d ~o~pundsa~03 I

inpol ea~azap am ~opzor~aueq ii~a~equrcn p unq mur 133 po\fipy . , . , I

1 I I

I

PREVENTIE $1 PROTECTIE

bacterian, producp'a de h c t e scade. I PATOGENUL

fn rnajoritatea cazurilor putregaiul bacterian a1 pornilor fructiferi este provocat de bacteria Pseudomonas syringae, care are un nurnk mare de ~ l a n t e deoarece pe ling5 pornii fructiferi produce daune in toate familiile de plante. Putregaiul bacterian este cea rnai cunoscutP boala a fructelor shrnburoase. A tad in special ciregul gi viginul, ins2 poate fi intdnit ~i la prun, piersic, cais sau la fructele cu serninfe ca rnkul sau p&ul.

Se poate vorbi despre contaminare doar d a d bacteria pitrunde in interiorul plantelor prin porfiunile rhite. Itinile se produc in urrna tiiierilor, furtunilor, grin- dinii, ploii sau rewltkii fructelor, dar pot fi provocate ,si de animale ce rod plantele . sau sug seva acestora. Nu s-a

ise. Primavara dupEi inrnugurire ~i or toarnna dupa caderea frun-

, I zelor, vwifrit~cafi Igstarii, i n spe- :u corn- cial lbtari i pornilor frwtiferi

I. ti ne-ri.

31 hrpr ti ierea panilor con- r

I tarninate dezinfectafi suprafejele de taiere ale foarfecii si ferastriului cu alcool sau a p l clocotit2i, astfel puteji fi siguri d boala nu se rispandefle. Plantafi soiuri rezistente. Soiuri rnai putin sensibile de

I cires sunt .Roundel"; ,,Fruheste der Mark" ~i ,Schneiders Spate Knorpel". Dintre soiurile de /isin sunt destul de rezis-

&( Dezvoltarea florilor sexma - . @sit Pnd cauza contarninkilor

in rnasii, ins5 este sigur d vrernea urnedii este favorabilii bolii, iar vrernea uscatii irnpiedid aparitia acesteia. Chiar gi raistenja pornilor fructiferi difers.

opri deia inainte de deschidere, sepalele ~i petalele se innegresc.

Fructele pe alocuri par uscate sau se turtesc, pe suprafafa lor sunt vizibile arsuri rnaro-negrui, care in cazul ciregelor pot piitrund piing la s h b u r i .

DAUNE LA MERI

:ente ,,khattenrnorelle", ,Ludwig Frilhe" si Tiiafi radical ramurile bolnave, Dupa taiere ardefi ramurile

I' ,,MaraskaU. i indreptari cu cufitul de gra- bolnave. Toarnna adunafi cu dins rnarginea ranilor mari. grebla ~i ardeti frunzisul cazut Ungefi taieturile cu ceara de al pomilor contarninafi. 1 DAUNE LA FRUCTELE

~AMBUROASE

Bacteriile pot ataca aproape toate p w e plantei, l&Bnd urrne caracteristice. La rneri gi peri boala nu

Pe lbtari sunt vizibile provoad scurgere gornoas2 sau SOIUPI W A V PFRICLI'1TF -cr?,JL ~ort iuni turtite. uscate sau d- semne asernHnPtoare ciuruirii - - .C I ,

pate, din care se scurge un lichid gros, giilbui (rnhzg). Contarninarea se poate r2sphn- di Pn form2 inelarii in jurul trunchiului sau al crengilor ~i provoad uscarea por5iunii ce urrnead.

Pe fiunze apar pete rnaro-

frunzelor. Este ins5 des Pnthl- nitii pieirea scoqei.

Porfiunile contaminate devin ro~ i i , se scufund~ gi 4 craps. Stratul exterior se 5 poate desprinde asemiiniitor .'

pergarnenului de straturile interioare. Liistarii foarte . .

negricios clar delimitate de contarninafi se uscii irnpre- pirrile verzi, apoi petele se unii cu frunzele gi cu florile,

Cires si visin. Cire~: ,,liedelfinger", Mir . Pe baza cercetarilor de Par. Sunt foarte sensibile soiurile ,,Grosse Schwarze Knorpel", laborator sunt considerate ,,Clapps Liebling", ,,Conference", ,,Dicke Braune Blankenburger"; soiuri sensibile: ,,Auralia", ,,Alexander Lucas", ,,Madame vi~in: ,,FrauendorferW, ,,FanalU, ,,Klarapfeln, ,,BreuhahnU, Vertb", ,,Josephine von Mecheln" ,,Rohrigs Weichsel". ,,Ontarion ~i ,,Carola0. ~i ,,Nordhauser Winterforelle".

gauresc. ~ c e s t e semne sunt ins2 aceste semne pot fi caracteristice ,si ciuruirii frun- provocate ,si de a l ~ i dHunii-

, I _ rnicotid. . bacterian. relor, care ins2 este boali -'fq tori, nu doar de ~utregaiul

PRIM AVARA lngrijjre $ verificare Arnestecati solul pornilor fructiferi cu compost, mulciti solul in zona radacinii ~i tundeti pornii. Fifi atenti la semnele putregaiului bacterian. Tnlitu- rafi lastarii cu scoarfa uscat3 sau lastarii cu scurgeri gornoase (sus).

VARA m i r e #i recoltare Protejafi plantele R cazul aparifiei rnasive a daunatorilor, deoarece si insectele su-

TNGRIJIRE - La taierea crengilor bolnave aflate la ' idt ime folositi foarfece pentru ti% iat crengi cu brat telescopic sau feristrau pentru creng Fixafi uneltele pe brafe de prelungire, astfel puteti atinge crengi pan8 la Snal- fimea de aprox. 5.5 rn. Pentru crengile rnai subfiri, cu diarnetrul de max. 3 cm sunt corezpunzatoare foarfecele de taiat crengi, cele rnai g r o w se taie ?ns5 cu

I

Dup5 fiecare t3iere ungefi urgent suprafetele de taiere. Tn magazine de specialitate se gasex diferite substanfe de tratare a lern- nului ~i a ranilor pornilor. Se recomanda aplicarea acestora cu pensula.

gatoare pot transrnite bacteri- Nu efectuali taieri de for- oza. Udafi pe tirnp de seceti ca puiefii tineri s i nu mare a coroanei sau taieri

slabeasca. Recoltafi doar pe pe timp ploiosr

"reme uscata, deoarece ploaia deoarece prin interrnediul

poate transrnite rnicrobii tn I apei rnicrobii pot ajunge in

locurile de ruptura. rani. Puteti indeparta crengile ~i rarnurile bol-

TOAMNA nave sau rupte in tot cunul Adunarea frunzi~ului anului, dar de asernenea, Adunati cu frunziY1 numai pe vrerne uscata. cazut. Verificati crengile goale sa nu fie contaminate. -

3:-r-:- >, - -. 'm -

rr: W*I"I~ 'P

IU"S Ipo1pnyp e!af~f pro1 -n(e ru ~ue~aueq t$msqns

o 'Eurrn tnp rq~ .~rsuasua67u!~n~ sngIIweg nw umnpaqd

ap @eq ad arfn~os !soloj *~nd JO~WO v+nedmq

-~l!T-=o nes a~no am ulp +3n.u -SIP !H 'i-dapur, <apluqd

3!upwal ~ir?~onucn popad

II pme UJ .!reur aueoj amep

monord ax~od am 'prunB ap a!ieiauag mop e ande pup

auquradas-a!m! epeopad UJ -p!wepm p3ds uj c~o~a~mld e p~p%ar

ap ap&+ u~ e[ap sunn~d

-1~yod pd- q !npsnp alsa rolpmn -old mqso~oj pepueur-1 po~w as apnzm al~os UJ -pm fib^ e1qd ~od as

p~nl Uyp UJ FvmW .&~dp ur, !S n!ql pm re! -am asa 'apFo nop apnn La~!~adcne ap !van apuny qns eiu~~~qqn~ mamma -~o~!$ExJ 3Lt33108d 3(1 B~OLBYY pm3d .alehnsqo

-rang pqnq e~m~ ~O~!SOIOJ naJ% arreoj g lad !P amva~ "fnd pm a35a pui '!az~an .aluauramxa anop ap luns am0 -pun

pgom E pvpcno~ 'pzm ro11rnl ap mm xopw ppo~ep alp awe aundap !$ c~oy~;nue eapodq puapya amj @pads uj almsoun3ar g lad ppmp =pads rn ~mlum ur,

'(a~dw qra!d) p.t!deJ 4!~ .ropzluny w

apq qmr sod am %aq

P

'P!wo .ru!do~u ap e!&Jado

tl.Wa~ nes &eu\ uj aseug~ uj ~eop aluapya Turn al!!Japaa gl!zbw e~npe BI!~ pup %?dry] .q=urul tv !g !i!dons Z

'~ol!uHgdp .alazun~# !lelgds ale a~eol~apa alazun~j !t LU~J 'pno ap auaqle6 !zaw y6

-ard 'aledpu!~d !!JnAJau ln6unl znqde ne gJea -gugwg&d~s

I aap JJolazunJ) ale aia~ alqwe ad !JO gnop ap Jolazunq prop 45eloauo3 .rol!z!um eareunpv !ieqj!~a~ .rolsno aareJn$guj

$yA 1

E'"

F fngrijre tot an ul

PRIMWARA Verificare Plantati legumele varzoase incepand din aprilie, iar ca preventie puneti intre ele rozii sau

aparitia fluturilor, verificati plantele regulat. i n caz de contaminare, Tndepartafi cu ouale sau omizile de pe plante.

Tratare Varzoasele sunt periclitate incepand de la s fa~ i tu l lui iulie Adunati regulat ouale ~i omizile. i n culturi mai mari ~i contaminari rnai accentuate stropiti plantele cu solutie Bacillus thuringiensis. Scoateti din pimant rgdicina ~lantelor deja recoltate.

I TOAMHA Cur1jfre lndepartati rimarifele var- zoaselor. Adunati.crisalidele

Uneori, rnai ales dupa iernile blande, ~i prima generatie de fluturi poate f i numeroa- sa. Daca varzoasele prezinta rozituri Si urrne de infestare puternica ins din iunie-iulie e preferabil sa Cndeplrtafi plantele ~i s i le Cnlocuiti cu altele noi.

Rodturile ornizilor afecteazi deseori doar frunzele exterioare, dar i n funqie de diunitori, acegia pot patrunde pans Tn cotor. D a d daunatorii au atacat doar frunzele exterioare, d u p i Cndepirtarea acestora ~i spilarea rninutioasi, verzele se pot Tnd fdosi.

Q IMP AMMP SRL

I PREVENTIE $ 1 PROTECTIE

Cotarul verde este unul dintre diiunltorii temu~i ai gr5dinilor. Viermii a tad pomii fructifi

'

(in special ciregul). Unicul pam pe care nu-1 atad este piersicul, in& provoac5 daune ,si la arbqtii ornamentali. Fluturii ies la rnijlocul i sffirsi- tul lui ocrombrie. Masculii au aripile late de 3 cm, maro- nisipiu, cu o dung;? ondulatii heitgr&. Fmelele au lungirnea de 7 mrn pi sunt acoperite de peri cenusii, aripile lor sunt at2t de scurte hc$t nu pot zbura, ciiiiirhdu-se pe trunchiul pomilor p h i la coroanl. Aici are loc fecundarea i depunerea oudor.

O d e au mgrimea unei seminje de mac, la hceput sunt verdedeschis, mai &ziu mpte.

Omizile ies din ouii Pn

timp aring lungimea de 2,5 cm, devin verzi, pe spate a&d o dun@ albii.

La formarea nimfelor, ornizile, h fnceputuI lui iunie, se la& pe p h h t cu ajutorul unui f??, apoi intrii in p h b n t p b l i la a&cirnea de 10 cm. Phi% la iesirea din octombrie acesrea se odihnesc ?n gogo+. CBoawl bran provoad

daune gi la coa& 8i agrke. Disranfa dintre vdrhtrile aripi- br la aanplarele mascule m e de 4 un, iar larvele athg lungirnea de 3,5 cm, au

dun@ maro-fnchis pe spate.

I

acestora. In multe cazuri prezenp micilor diiunatori este dove&& de prezenp phzei fine de pe muguri si urmele rngrunte de excrement1

Omizile mai bi%tr&,. . rod @uri Pn frunze si desec dupa distrugerea provc i d m h e doar nemra pnrl~i- pall a frunzelor. f n fructe hc scobituri in form3 de l i n n d ' I

irnpiedica depunerea o d o r de dtre fhele. Prin stropirea mugurilor la iraceputui SEMNELE DAUNELOR primlvedi vev smpa - . . edovonarea ouuor.

Omizile tinere cenusii rod Protectie. fmootriva vier- I rnugurii florali gi frunzele, rnilor, stropi~i plantele cu sub- deseori p&& gi fn 'nteriorul stan@ BdPGilus thun'ngiensis.

!Em adisarea dspunerii 01 h februarie indepsrtafi

.a inceputul lui octornbri~ br%sk-capcan3, Ynainte rixafi brbie-capcan8 pe t t ~ ~ r ~ r r l i , Tntindefi sub pomi o par

..I irnpiedicand femelelesfi ajunga Verificafi trunchiul sub 1 - la coraana. periafi m r f a .

p3ducefclM~;aqg23~ d r d @hMiBhtt+$ mfus), speriila de cCbq mrrmenidl fFfU/?U@$ ~ ~ ~ d d k I f . J

Protejare impotriva ou3lor. in martie, lnaintea desfacerii Verificafi vlrful IBstarilor $i totale a mugurilor, stropifi porfiunile lernnoase. Tn caz de plantele cu solujie pe baza de rontarninare curqafi crengile parafini sau ulei mineral u perie de sdrrna ri distrugefi

Cotaruf verde

- - Ingrijire tot an ul

SFAR ITUL IERNII &Iorxapcan~ h februarie indepartati brliele- capcani. in poqiunile de sub acestea verificati trunchiul pomilor Si curiipti-l cu o perie de sarma. Verificati crengile $i ramurile s i nu confin2 oua rosii (sus).

In caz de contarninare, la inceputul primaverii, dupa umflarea mugurilor, dar inainte de desfacerea acestora, stropiti plantele cu solufie pe baza de parafina sau ulei mineral. Dupi inflorire verificali frunzele ~i fructele tinere sa nu prezinte urme de rosaturi. in caz de nevoie stropiji cu produs Bacillus thuringiensis.

TOAMNA Montarea bri4ielor-ca~canii. La inceputul lui octornbrie rnontali briiele-capcani. Puteli unge cu insecticid trunchiul ~i suportul pornilor.

In octombrie, la sosirea primelor ingheturi mai serioase, apar insectele mascule cu aripi ~i femelele care au doar cioturi de aripi ~i nu pot zbura. Cele din urmi se urca pe trunchiul pornilor pan5 in coroana acestora pentru a f i fecundate ~i a - ~ i depune ougle In fisuriie scoarfei listarilor tineri. Preventiv aplicafi pe trunchiul pomilor briie capcane.

in zone cu temperaturi sciizute Inca de la inceputul lui octombrie varuiti trunchiul pomilor plna la inaltirnea prirnelor rami- ficari pentru a preveni aparitia cripaturilor provo-

I cate de inghel, apoi montati brbiele-capcana. In primele saptamani aveti gri j i ca centurile sa se pitstreze indeajuns de lipicioase. La nevoie, ungefi centurile cu insecticid lipi- cios. I

La pomii fructiferi tineri aracifi aplicati braiele-cap- can3 nu doar pe trunchiul pomului ci l i pe arac. cu I aceasta metoda puteti impiedica insectele femelii s i ajunga de-a lungul ara- cului la coroani pentru a -~ i depune o d e .

ISBN 978-9634

~nsecte de gridin; folositoare ~ D E CE AU NEVOIE SYRPHIDELE?

Insectele asemhitoare viespilor prezinti periwf doar asupra piducfdor de fi-umi.

CARACTERISTICI

In genul S'hidae se numiks pe ~ l a n mondial cca. 5000 de specii, iar Pn cadrul acestora pddiitoarele p5duchiior de f runs form& o familie sepa- rat5 (Syrphinae). fn Europa Central2 dintre cele 700 specii Syrphidae indigene cca. 100 specii se hrsnesc cu piiduchi de

-

Erantis, Hrana de vara. Dipterele

I alunul ~i salcia sunt bogate in prefers plantele urnbelifere ~i

Dipterele runt foarte talen 'I polen, asigursnd astfel hrana diferitele feluri de piciorul- , tate la zbor, ating viteza d speciilor de diptere tirnpurii. cocoyului, plante compozite,

30-50 kmlh. Unele specii, trandafiri y i ierburi. 1 pentru iernare se rnuta

chiar p h i in zona Marii Mediteraneene. Denurnirea

I qenului provine din carac- I

I ieristicui zbor trepidant, in I cursul caruia avern senzatia ca aceste inseae stau Tn aer, ins5 fernelele cauta in acest tirnp paduchii de frunz3 de pe plante. $i rnasculii au aceasta capacitate de ,,plutireW, iar Tntr-o fracfiune

frunz5. Dipterele datorit5 dungilor

galben-negru sunt asemhs- mativ 400-700 pgduchi de cu ajutorul drligelor bucale, toare ca aspect viespilor, ins5 nu au o a doua pereche de

frund. Nimfele de diptere au forma

unei pidruri. DupL 7- 12 zile vor iqi tinerele diptere, dar pot ierna gi in stadiul de nim- f%.

dup5 care vor suge seva piiduchilor-victim5.

Add@ (diptere davoltate, imago) prefer5 florile. Se h- nesc cu nectar, polen de flori Si rous dulce, dintre care polenul

aripi, nu au caracteristica parte gri Pntre torace Si abdomen (,,mijloc de viespe") gi nu au nid antene. Mikimea ca~ului. I de secunda i~ i relncep zborul

rapid. A@. In tirnpul verii dipterele se Locul Imperecherii. Pentru ! adap5 din adapatoarele pentru irnperechere, aceste folositoare I pisiri, gi lel i cu apa, lacuri din viepitoare prefera pornii cu

'

gr idini ~i pirauri rnici. trunchi inalt ~i coroanl mare,

pe care sunt dominanji ochii mari, este identici cu cea a toracelui.

fn hnqie de specie pot ierna, de asemenea, femelele fecundate, larvele sau nimfele. Si num5cul anual al

ioaci un rol important din punct de vedere al maturi&ii. Prefer?i florile dbatice de d m p (albsstrele, luminip- nopjii, erisium, hcelia gi generajiilor depinde tot de MOD DE MATA

specie. Penuu hperechere

dipterele igi cautii locuri umbroase, unde masculii-gi vor executa dansul nupsial. Dup5 ce femele si-au ales partenerul, ambii vor Pncepe un dans com- plicat.

mqejel), plantele condimenta- re (mgrar, fenicul, isop) florile de g6idin5, trandafirii gi florile pomilor gi arbqtilor fructiferi. -

I .

0 singur5 fernel5 depune de obicei 1000 de ouii. In maiori- r4ZELE DE DEZVOLTARF tatea cazurilor le depune unul d t e unul in coloniile de pduchi de frunzii pe care le e q t e in timpul ,,zborului tre~idant".

L e l e vor iegi din o G in trei-cinci zile, gi seambi cu nigte viermigori. Nu au picioare gi le lipsgte vederea, dar gi q a sunt mari distrugii- toare de paduchi de frunzii. fn cele una-dou3 sZptiim$ni phii ce se transform5 tn nim&

Ouale albui au lungirnea de Lawele dezvdtate au lungimea Nimfele au 6-10 cm lungirne, doar 1 rnrn yi, de obicei, sunt de 10-20 rnrn. Nu au capsula sunt albiu, verzui sau rnaronii ~i depuse unul cate unul i n cefalica. in partea din spate au traiesc pe suprafata plantelor coloniile paduchilor de frunzi. un ,,tubule3 respirator". sau In sol.

k==h== _I

Larvele consum5 avid pduchii de frund. fn timpul dut5cii hranei se d e p l a s d mi@indu-Si partea anterioaril. Tin prada cu ajutorul salivei, apoi o arunc3 Pn sus Si o prind fiecare law5 consum5 aproxi-

1 S'phida (

GRUPA 6

nip tere ucigitoare de piduchi d p Gunzi - SPECIE DESCRIERE

II

2Piyphus lo mm; i e r n d fn faza de adult, prima balteatus primivara timpuriu; and trei-cinci generag;

fi pe h p i i ; specie dda Indnid

d e w h u s 10 mm; i d In fka 8t lam% sau uimki; and trei-cki pmpe; h e C O ~ O ~ b e j - m n i u N h c hcrucipo; agiq h spa6 libere, &yii .$ +,

foaItedestn$hlid

delanostoma nellinum

I I mm; kerneaza m raza de larvi sau nh&; anual uei-cind genera@; h e gri-maroniu stribitute &-a lungul de un model de culoare Inchi.6 ri d d i triiegte in spapi libere gi gridini

6-8 mm; i d In faza de adult; a n d uei-ciii generaui; larve de - ap r in s strlibitute de-a iungul de do^ dungi dbe pe mijloc; trliegte in spa@ libere, de

iphaerophoria 6-10 mm; i e r n d in faza de adult; anual uei-cinci generalii; larve verde-dexhis scripta stnbitute de-a lungul de dungi albe; t d q t e pe dmpii, in ffiete, tufiguri gi

locuri insorite din piduri

9- 1 1 mm; i e r n d in faza de adult, lawi sau nimb; a n d una-cinci genera$i; uiiiqte in spafii libere, de exemplu h p i i , f f i ep $ pomi fructiferi

jpphm rib& Y-12 mm; i e m d In kche M au ni& anual dd - t r e i genera$$

kh@) kole~M&s;&iegteh+dZn$duridarih~ai$pecgmPi A- P - A I - ; ~

l r - k b (I Pipim n o c h i 8-10 m; ieme&i ln faza de Iaa ; mud una-dou3 genera0. awe transparente

I vewi ~i ro~ii; d q t e tn colonii de gale fi piduchi kucitori; specie activi in timpul nopjii . 1 111

ierneazi in faza de lawk anual una-doui genera@; larve venui; tdiqte in livai de pomi fructiferi sau copaci; specie rar inraniti I;' '

. '1 1 I . , , 1 : . i i ,~~, , ,,, I ,;ibd ,,,, ! !,' ., y , , ,:!8,,,m,i-,~~ 1 1 ,,,,I 1 1 ( I S , . - %IMP ABllMP SRL >P-O2-1M)68 ,I - ' ISBN 978-963-86092-8-1

u

'".I- . r ~ - b - - - - r r -7 -m , m - = n - I .- - _ . > - . - -

m ! ! o bpcii - leagrin ul diunitorilor -

=r : MASURI PREVENTIVE

Girgiir$eie florzor redm &- can tiratea de recoftii. I

I i ' -, k- . +.!- -L- !- - W J J

I - 4 Verificare. Din rnai verificati indepartarea bobocilor conta- 1 Folosili insecticide Trnpotri calyunii. Daunatorii se afla pe minaJi. hcepdnd din mai t i ia t i ' va gargarifelor florilor deal dosul frunzelor, apoi, i n tirnpul sau ciupiti, apoi distrugeti pe-

i i n cazul "nor contarninhi ( depunerii oudlor, pe peduncul, dunculul indoit de sub boboci. mai grave. Dacd t o t u ~ i sub boboci. stropiti cu insecticide.

W i p l e f lor i lor de d~un sunt insecte negre de

I 3-4 mm lungime, care, asemb3tor celorlalte @rg&i~ pot fi recunoscute datorit3 apofizei lungi situate pe cap. Insectele dezvoltate rod frun-

I ele, ins3 acest lucru nu pro- luce daune foarte mari. Sunt - ~nsiderate Pns3 dHun3tori

Tnainte de deschiderea bobocilor, repetdnd operalia la o siptdrnana. Respectafi instruqiunile I

ous, in interiorul bobocilor Prirnzvara verifica~i insectel firmei producitoare, folositi ,

prim3varI insectele p3r&esc ating lungimea de 4 mm, au de pe rkadurile de c ip~un i . rnanu~i, masci de protejare resturile vegetale de la culoarea alb-@lbui, i g i sap3 loc inl~turarea bobocilor. a gurii ~i a nasului ~i nu

stropiti pe tirnp vantos. PdstraP substanlele de corn-

mai femelele fic mic i @uri cu tibnsni, se transform3 in larvele aflate in interiorul batere i n arnbalajul origi- a jutord trornpei in mugurii nimfe. nal, inchis bine, ferit de Plantarea soiurilor Grzii. Cele Mul'cirea solului. Plantafi

- a l o r i l o r g i $i depun o d e , apoi Insectele adulte apar Pn rod porfiunea de sub boboci a iunie g i rod frunzele &3 a pedunculului. Acesta a t e mari. Alegeti soiuri

- < - r - . '

0 singud femel3, pr in aceast3

e rnai evidence ale

ALTE PLANT€ DERlCLlTATE --

Zmwr. Deoarece daunatorii Mur. Este afectat de daunatori Trandafiri. lnsectele provoaca deseori provoaca pagube rnai i n rnisurd rnai mica decst daune la bobocii si florile insernnate decat la cdpsuni, calyunul. Adunati si distrugeti trandafirului. ddunatorul se nurne~te ~i bobocii cu pedunculul frdnt. gargdrita zrneurului.

I GZrgZrifa florifor

Da'una'tori asema'na'tori pe pomii fructifirl ~ D i L J N ~ T O R PREZENTA $1 DESCRIERE

girgirip florilor dc insecti cu trompi, de 4 mm lungime, maro-cenqiu, pe partea dorsah cu mar (sdnga) L dungi diagonale de culoare inchisi, caracteristid bobocilor florilor de mar;

dupi iernare roade bobocii ce se deschid; femelele depun in fiecare boboc dte-un ou; lawele distrug interioml florilor in dezvolrare; bobocii devii maronii; nu se dezvolti fmcte

rn g a r ~ ~ p lasrarllor k c t i cu tromp4 de 3 mm lungbe, d e - a l h i , lucio&, acoperirli d

peri $chi, cammistid planreh pomimle cu seminfe miti sau dm- burow dupi iernare made bobocii, florile ~i pedunculul frunzelor; h $ e s a p galerii tn I ta r i i tineri ~i ti rod pe jumitate; lmele se davolti h intu

~asa cu trow, de 3 4 mm ~uagcm~, muo, putfa dorsati a4 dung d i grideschii, c a d r i d mlmgurilor de w, ,fcmdele depun o& in septembie-drcnnbrie$n rnugwii f L d i fi regentid; larvele ies la hcputul primIverii $ diwug inreriod i i r Iium gi Bori I

&@rip merelor i n m i a uompii, de 4-6 mm l+c, maro sclu q u - p p r i u , cammi ti& plantelor pomicole cu sunitye d SEU PmburoaJe; dupi i m m d bobocii, Aode $ frunde; fern& depm o d e tn rmi-august $ orifi& Gtc tn fnme, rod pedunculul frucako2 h d e se usd $ cad I

@mt;l f d o r inset8 cu tram@, de3 mm lungim, k t r i ~ sau de, ura~teri&i

( f i b ] &hi, gtuiului $ p u l u i ; dupi iernarc rmde mugurii vtgctaiii $ de md; mi t;2rzlu fanaele rod duri fn pedunculul gi nemm principak a b h , apoi $i depun aici wale; lmele rod gakrii h interiorul frun- zdbt; care a p i se risurnc $ cad -t--

Q IMP AMMP SRL

@@ip v4inelor i n m i cu tromp& de 6-9 mn lungimc, vdegAbui , caram& cirquli $i dtor Amburow dupi icrnarc mde fld $i fru& tinen; fanelele bepun o d e tn @rile 'Gtc tn hctc le verri (zone de culoare h&); madele ajmg la m a m e hsi s dcfome& lmek rod me intaiovc

I '- cu trompi, de 6 mm lurrgime, w&-@bui s u albmri, lucioasi, cawmisrici virei, mestea&tui, wpenului, plopului fi &i; d ~ p a iermre roade bbo& gi k l e ; femelete h mai-iunie rod pedunculul fny, &, ~ u c e s c fcunz& 8i depun ouilc In inrerioml aceston; hwke ~ I B S C $i cad

r PLANTELOR GRUPA 6

CARTEA

50

Mana toma telor pi cartofului

- I

i I Aceasta' micoza' atad deopotriva' hunzele, I huctele i tu berculii.

Tern uta boala' a cartoflor -PREVENTIVE

Preveni+ din timp apariga micozei.

FUNGI DAUNATOARI Putregaid bnm este provocat de ciuperci parazite (in specid de Phyto~h thora infesrans), care are mai multe variante si C Asolament. Schimbaji locul atad tomatele si cartofii, dar in anumite cazuri gi ardeii gi cartofi in acelagi loc doar dupa manda ca ldngi tomate sa se vinetele. Patogend iernead In cultive jelina, salati, gulii, praz interiorul tuberculilor zele, fructele sau tuberculii ~i patrunjel. contaminag sau in rkQitele ontaminati. Nu compostati plantelor. hpilndirea ciu- & A ardeji plnile bolnave ale percii este stimuiatii de midi- fnceputul bolii pe W e artoftlui plantei. Tiiafi addnc tatea ridicatiX, frunzigul urned gi temperatura de 15- 1 8 oC.

Contaminarea este trans- rnis8 de dtre sporii dugi de vh t , care pgrrund in interiorul plantei prin frunze. Prin intermediul ploii piitrund in sol gi atad tuberculii de cartofi. cenugiu pe marginea gi v h h l

AJUTOR P k h t u l contaminat ajuns pe frunzelor inferioare, rnai frunzele gi fructele tomatelor bZtrhe. fn caz de urniditate Prevenfie. Combaterea manei Distanfa de plantare. La Acoperire cu folia. Folia prote- poate infecta plantele. indelungad pe dosul frunzelor este foarte greoaie, astfel se re- plantarea tomatelor gi a jeazB tomatele de umezeala gi

poate fi vizibil un mucegai alb- coman& prevenirea contarni- cartofilor pistrati distante mari contaminiri. lnmagazindnd cil-

SIMPTOME cenusiu. Mai tilrziu frunzele se nkii. Cmpiirag soiuri rezis- intre plante, astfel frunzele se dura, stimuleaza maturarea brunifid gi pier. tente si plantafi doar tuberculi zvdnta repede dupl ploaie. fructelor.

&tari. La contamingrile shstosi. Menfineti distante Frumze Ca prim sernn d con- mai grave tulpina se brunifid tamin&ii apar pete verde- gi lastarii se pot usca in

inuegime. Fmcte. Pe partea superioarii

I a fructelor de tomate la inceput apar Pete increjite verde-cenusiu, maronii. Pulpa fructului se indrqte si putreqte. Fructele cad repede. In majoritatea cazurilor contaminarea apare la fructele inferioare.

Tuberculul. Pe tuberculii de

, r

mari Pntre plante gi cultivag-le in locuri expuse la soare ca dupH ploaie frunzele sZ se poatg usca repede. Intiirifi jesuturile plantelor prin ingrijire corespundtoare gi stropire cu exwact de alge sau de coada-calului.

Protejare. fndepbtaji gi arde~i frunzele, fructele gi tuberculii contaminaji, apoi stropiG repetat planta cu zeamH bordold sau oxiclorurZ de cupru. fn cazul tornatelor asigud protecjie corespundtoare si laptele degresat sau zerul de lapte.

Protecfie chimid. La 10-1 4 zile stropili repetat planta cu zeama bordoleza sau oxicloruri de cupru. Efectuafi stropitul in zile noroase, fgra vant gi calde ca substantele chimice s3 se usuce repede. Folositi I minuzi de proteqie. Pastrati substantele chimice in arnbalajul original, ferite de copii ~i animale domes- ice.

Indepartarea frunzelor. hde- lntirirea plantelor. Preventiv, I plrtqi frunzele inferioare, stropiti plantele cu extract de expuse la contaminari ale alge sau coada-calului.

I tomatelor, ca boala sa nu se Continutul de acid silicic cartofi sunt vizibile Pete ad2ncite gri-plumburii. Da& diati tuberculul, in interior se I poata rasgndi neobservata. intarezte lesuturile.

Roade ramuri contaminate vZd Pete brun-ruginiu.

Mana tomatelor 3i cartofiLlui CAR

GRUPA6 5

fructele. Primele Pete apar pe I Dup5 ploi mai Cndelungate marginea ~i varful frunzelor. verificati cu grija tomatele gi Preventiv indepartati frunzele I I cartofii. Contaminirile apar inferioare mai batrane ale rqiilw, doar pe frunzele care sunt fiindca sunt mai expuse contami- umede timp mai indelun-

I I narilor. Stropiti cu decoct de I gat. In aceastii perioada ciu-

ceapa sau coada-calului. i n d e ~ r - tafi rapid frunzele ~i fructele contaminate (sus). Stropifi planta cu zeama bordoleza sau oxiclorura de cupru. in cazul tomatelor asigurii proteqie corespunziitoare #i laptele degresat sau zerul de

perca se stabile2te pe planta gazdg, apoi datorita con- centrajiei inalte de umiditate 5i temperaturii de

I 15-18 "C patrunde in interiorul plantelor. Primele simptome: aparifia petelor

1 lapte. I uleioase verde-cenugiu gi

I maronii pe frunzele mai batrdne. in caz de ploaie indelungata pe dosul frun-

plantelor I zelor apare jesutul alb- Dupa recoltare ardeti frunzele cenugiu al hifelor de plantelor contaminate, precum ~i ciupercz. fructele #i tuberculii bolnavi. -

O IMP ABllMP SRL RO-P-02-10-080

- Hu uda$ifrunzele ' I tornatelor $i cartofilor, evitsnd astfel stabilirea pe '

I ele a sporilor fungilor. La r

stropitul plantei cu decoct de urzicg sau alte substant tntgritoare, evitati frunzelr Udafi cu g r i j i fiindca $i noroiul ce atinge planta poate contamina fructele 5 frunzele inferioare.

Nu Hstrafi cartofii pe suprafafa carora sunt vizibile semnele contaminarii (adancituri, Pete maronii sau gri-plumburiu), deoarece vor putrezi repede ~i fungii pot ierna F interiorul bulbilor. In caz d incertitudine, taiafi cartofi i n doui: la tuberculii conta minafi prezintii Pete maro. ruginiu i n interior.

Uscarea v2rfbrilor de zmeur , Caracteristici la zmeur fi m ur

PngrJind plan tele corespunzitir ve~i salva plan tele periclita te de aceasti micoza' hfico$itoare.

r Ram uri pitate, uscate Uscare. v M u i de zmeur (Didpella applanata) este cea mai gravi micoza' a w n e d u i f i m d u i .

SIMPTOME

La hceputul verii apar Pete mov-albhtrui sau maro, in porriunea din apropierea solului, la subsuoara unor muguri dormind pe Iikmrii tineri, inalri de 20-40 cm. Petele devin chiar dungi sau pot acoperi in Pntregime 15starul. Frunzele deseori se usc5, mugurii devin maronii gi purine fructe ajung la maturi- tate. Boala nu se rikphndegte foarte repede in toate cazurile. fn primul an pot apHrea doar dteva Pete de culoare deschis5 pe lhtari, iar frunzele se in@- benesc mai devreme. In al doilea an planta Ikt5repe fome slab, Isstarii se ofilesc ~i se usd.

Scoarfa lktarilor contaminaji devine pbiX toamna argintie gi se desprinde de partea lemnoas5 fragil~, de culoare negru-rnaroniu. D a d descojifi iarna ramurile, pot fi observaji sporii rotunzi ai ciu-

percii, din care primhara se apoi sl5besc planta. Astfel deci, el ibered materialul de repro- mugtei Iiistarilor ii revine un ducere. rol important in rikphndirea

usdrii v f i r i l o r de zmeur.

CAUZE Protejafi plantele impotriva mugtei Iiktarilor.

De aparipia usckii varfurilor de zmeur sunt responsabile rnai multe ciuperci, care de obicei a tad zmeurul ~i murul d n d acegtia sl5besc din cauza condiriilor de cultivare nefavorabile, ca de exexemplu solul calcaros, compact, sgrac Pn humus, aqira de la miezul zilei gi seceta. Ca efect a1 soarelui puternic gi al secetei ramurile vor crbpa, astfel sporii pot ajunge in interiorul 5esuturilor.

Musca Iktarilor de vneur $i depune oude in cr$pipaturile scoaqei. Larvele rod fesutul de sub scoarg5, facilithnd pstrun- derea sporilor ciupercilor, care

PROTETARE

Preventie. Nu exisd substan55 eficace impotriva usdrii vhr- furilor de zmeur. Deoarece cea mai eficient5 form5 a protecriei a t e prevenyia, asigu- rap zrneurului gi rnurului condi~i i corespunzatoare de dezvoltare.

Tratament. La apariiia bolii t tari imediat lastarii contarni- nari, aproape la nivelul solului gi asigurari plantei condirii mai bune de viafa. Preventiv, inde- pktafi acei l5stari tineri pe care inainte de mijlocul lunii mai se pot obsewa crapaturi.

MASURI PREVENTIVE

I Musca lgstarilor de zmeur este cel mai important transmifitor al uscarii vlr-

1 furilor. Prima generafie ' apare la mijlocul lui mai,

care apoi, la temperatura / de peste 15 "C $i depune

I , I oul le i n crlptiturile de pe

1 I scoarfa zmeurului. Larvele rod tirnp de 2-3 dpt iman i tesuturile de sub scoaqi, care apoi devine fn parfile afectate mov-cenu~iu. i Larvele cad a ~ o i w ~Zimbnt

I . .

unde forrneaza nimfe. Prin locurile roaderii sporii ciu-

Iml percii ce provoacg ingrijirea 18starilor. Legafi Taere. Dupa recoltarea vdrfurilor de zmeur vor regulat liistarii de mijloacele fructelor t l ia t i ramurile care au patrunde nestingherit. de surfinere, pentru evitarea rodit i n apropierea solului.

I I ruperii acestora. Prin rani pot Pastrap doar 6-8 lastari pe 1 ~Bt runde sporii. fiecare planta.

, s i nu fie cripati sau

1: kB- QSI

ap ~ol!.rqsyl msnu ap nes mawz ap ~ol!~n4 -J~A ea~exn ap a~eu!w

-e$uo:, !~nwe~ alalen~uana ad ap !!1oq ea~!pupdsg~ -a!dwl !ian laflse 'alpnuel

$e!paw! !iaplv .lolapnj+ eJJPqO3JJ gdnp $e!palu!

'!nlnlos Inlan!u el guyd wg~a~ aiunwl !ie!pl

'aseoTguys ~olajueld e y$e!y$ lydseold

eie~e~dns ad afiunle $od !S !nln$uen nes !!old In!paw

-~a$u! upd apada~ awe04 !puydsy~ $od as !!~ods

'pawn dw!$ ad a$e!y$ 'a$eu -!we$uo:, al!lnweJ ad aa

.$em dw!$ ad euneap$o$u? ~n~nw !!b lnlnawz !ie!gl

-$epn ap ede u?

ap yn!gynu a!jnlos nes (yde ap g$ealgfi o el

enua:, ap uwnd un) gbnua:, !Jnpuy ena$p:, u! !ie3

-a$sawe 'a$ua$s!za~ ala$ueld a:,e4 en n!se$od n:, lola~ueld

e aleuo!z!~olde yunq o a:,aJeoaa .!a$ueld InJop

-a$u! u! afiun!e ~od ~ol!6un4 !pods !ode am u!~d

'!lnweJ ad !~n$gdy~:, !lo -asap peonold $em lnlos

.g$exn awaAn ad !iepn

du-

.(sns) !ieu!we$uo:, !a:, ad !-!ie!g$ !b !~au!$ !!Je$sgl

iex!j '!nlnle:,-epeo:, ap a!znju! n:, alaiueld !i!doqs 'n!$uana~d

qed nes f!zunl$ n:, ~-!i!:,lnw !ode '105 ad pre~fi ap !ounfi

!b $soduo:, !lapu!$u! 'al!u -a!nJnq !i!n!ld 'g$e$yd !Z g$ed

-el:, ebw:,s n:, !a:, ad I-!iepgd -apul !S !lau!$ !!le$sgl !te:,!~!~a~

L PROTECTIA PLANTELOR

Pomi huctiferi periclitati I

Can cerul ram urilor

Boda este provoca ta' de o ciuperca' ce a taca' pomii fructifer, cirejii ji caijii fiind cei mai periclitaji.

~~~, chisr @ ramwile rnai pu& idkcate. In I tampmilor este maxim& deoawx anutci medmlismul pi p d de v ideare a h i l o r w t d u s e la mirtim.

S p b r i i d u ~ m ~ ~ c h p prin inmedid ploii, al &I- rului w d insecdor. riejde, a W fn &. Pe ramwile

&sepot&demulte

SIMPTOM orl MMA l&d, din care se S C U ~ un EiQlid dens pi lipi- c i o s . f n l a n J ~ e i ~ ~

Iai& nu iden- mtrieguna m&ocbOaa.U~k- d o r (b& l2awTh$, an- CMJl bdui $ pdea stmarpi (&t camate de ciu- pen+) pmbd sibnpaame s i i - lare, c o n h a

Mulcirea zonei riidiicinii. Pomii Tiiiere igienid. Dupa Siwe fructiferi sunt rezistenJi dace netezifi marginite suprafepi dispun de sol ~i umiditate seqionate ~i tratafi-o cu sub-

I Stropifi pentru a preveni corespunzatoare in zona din stanfe de 'lnchidere a leziun-I&g5 aparifia bolii. Cancerul jurul trunchiului. ramurilor se manifesti cel mai puternic toamna. In I acest anotimp sporii maturi ai ciupercii penetreaza usor plantele Tn locurile din care I s-au desprins frunzele ciza- Dare. Daca gradina a mai

tost deja infectata de I aceart3 boala, la inceputul iderii frunzelor, stropifi bundent pornii fructiferi

tJericlitafi cu o solufie pe baza de cupru. Substanfa Controlul tutorilor. Scoafla Vopsire Tn alb. Toamna tarziu, u dauneaza albinelor. arborilor nu trebuie zgsriata. varuifi trunchiul arborilor, pen-

Legarea de tutore poate pro- tru a evita aparifia cripaturilor duce leziuni, din areast8 caud prouocate de inghef, prin care degajati legaturile prea stranse. pot penetra ciupercile.

1 Taiere. Tiiafi ramurile infectate ~nchiierea leziunllar. Netezifi hxlepiirtarea frundgului. adsnc, pgn3 la partea dna- marginile leziunilor pentru a Toamna adunafi cu grebla ~i toad, dupa care dezinfectafi irnpiedica penetrarea ciupercii, ardefi frunzele arborilor infec- uneltele de taiere cu alcccol. dupl care trata$ pomii cu o wb- tali, pentru ca sporii ciupercii

stanfa de inchidere a leziunilor. sZi nu rnai poata contamina.

Cancerul ram urilor - CART

GRUPA6 5;

-, ,. .

##ngrjire - tot an ui

PRIMAVARA Control f l Were In cunul Gierii controlati ramurile pomilor fructiferi, Gi nu prezinte &nptomele infeqiei @US). Trataji suprafata de t3iere cu substante de Inchidere a leziunilor. I fngrijire MulcQi solul, iar pe vreme de secet3 udati abundent h jurul dinile vecine se manifest8 trunchiului. Recoltati fructele cu grij3, pentru a nu v3t3ma arbor Dac3 observati prezenta bolii, Giati ramurile contaminate pa la piflile sZn3toase. I primavara ~i toamna, cand

TOAMNA ciuperca se r8splnde~te cu stropire gi rndepa*rea

Pentru prevenirea bolii, O 1 dupd ciderea frunzelor, pomii cu o solufie cu continut cupru. Adunati cu grebla $i ar frunzele pomilor infestati. -. .

In cazul unei infestari grave provocate de omida p8roasa a dudului, de moli; fructelor sau viespii fructelor, Tndepartafi fesl- tura lasata de parazifi ~i 18s. tarii contaminafi. Pomii fructiferi rezista in cele din urrna daunelor cauzate de rosituri, dar pot slabi intr- atat, ?ndt devin vulnerabili fat3 de micoze.

Pe vrem de reed udafi a t l t pomii fructiferi tineri, c8t ~i pe cei batrani. Lipsa de ap2 reduce capacitatea de rezistenJ3 a plantelor, astfel el@ sunt contaminate mai usor de ciuperci. Mulciti solul On jurul trunchiului sau plantali coltunayi, care menlin umbra $1 alunga wuchi i .

1 (BIMPABIIMP SRL

PROTECTIE MECANICA

BSPe un mm, negru-

luciw~ &d h t r e aripi un tri- an@ gillbea. Insectele, fn h q i e & eemperatma solului, E d m l d din pupe ce

Rispindirea muytei Capcane contra mu5telor. Controlul cireplor. Examinafi cire~elor este facilitata de Amplasafi un numir de capcane fructele i n curs s5 se coloreze Fn cultivarea in masa a de doui ori mai mare decit galben d u t i n d pe ele urme de soiurilor de cire~e dulci cu inilfimea in metri a arborelui inlepituri. lndepirtafi fructele maturizare medie y i tirzie, (arbore de 2 m, 4 capcane). infestate. I

i e m d ?n sol fn&e mijlocul h rec cum si de vremea caldi 1 ~i secetoasa in intewalul dintre ieyirea acestora din ouZ ~i depunerea oualor. Raspdndirea daunitorului este inlesnita ~i de alte plante in ale ciror fructe acestea se pot dezvolta de asemenea. Aceste plante sunt urmatoarele: cire~ul silbatic (Prunus aviurn), caprifoiul (Lonicera xylosteurn y i Lonicera tatari- ca) ~i milinul alb (Prunus padus).

lui rnai pi stgrSitul lui i h i e . h primele zece zile se h e s c cu Lru pi r o d de miere, pp?i la U r w bawd p e t i d de reproducfie p de depunere a o u ~ o r . Atunci fern&& fgi iatroduc ovipozi- t o d In ck$e fnd necoapte i depun Eh fiecare dte un ou shnburelui. b aceasa 6adi de lawelor, carnea fructelor aib, cu o l u n g h e de 0,7 mm. nutriGe lanrele ating dirnensi- Encepe s?i p u t r d ~i h b u - Fiecmz fern& poate depune unea de 6 mm. DSunZtorii rele de d e p l a s d q o r de la the 100-200 de ouH gi distruge piidsesc h c t u l maturizat prin locul lui. Fructele d t h a t e tot cirqe. Fructele i*n m i d orificiu din dreptul deseori putrezesc ~i cad pe sol. w e au &st depuse o d sunt pgiolului, ctd pe sol, unde se D a d sunt deschise, se poate marare cu o suhtanfl odo- transform5 In pupz. vedea bine larva In apropierea ran4 penzru a e+ ca do& Pupele: gdbene au o lun- shnburelui. ou3 s i fie depuse h.1 acazqi gime de 4 mm. Iernead tn sol, Pa t . maronie, ad$ncitiX din cil=i&. l a ddva centimetri de su~ra- aorooierea uetiolului sem-

Recoltare totals. In cunul Strhngerea cireyelor. Strangefi recoltirii, culegeti toate sistematic fructele cizute cireyele. Nu I%safi co~u l mult (deseori uscate), pentru a pre- timp pe sol, pentru a nu cidea veni formarea pupelor i n sol.

&e ies din o d dupg 6-8&,gpai~ncepsitm& caraea h d u i B-4 ditgnia

fag'solul qo r , &at le'hci- nk& fipidd 1- a lit& iernarea, h cimp ce f n piidsit fined. solul ereu. combact multe

V L I

pupe pier Pn cursul iernii.

fncep J se coloreze In galben. .': Culegrqi t o e c i q d e de pa

arbori S i s&ggi de pe sol fructele dzute, pentru a mpie- . dica transformarea larvelor f n PUP=

Pe cat posibil, nu folositi insecticide. Contra mugei cirgelor nu exist3 o substanfa chimici specials, ci preparate insecticide generale, care distrug imagoul (exemplarele mature). Aceste preparate pot preintampina daunele importante dad administrarea lor are loc in perioada dintre ie~irea din oua ~i depunerea de ous, Tmpiedicand prin aceasta reproducerea insectelor.

Stropiti pomii doar in cazul in care recolta a fost puternic infestat3 timp de ani de zile. Proteqia are eficienfa maxima cand cirgele lncep a se ingalbeni. Aceasti data coincide in general cu data infloririi salcamului (Robinia pseudoacacia). Respectali instruqiunile firmei pro- ducatoare, pastrafi substanla chim- ic5 in ambalajul original, impiedidnd accesul la aceasta al copiilor ~i animalelor domestice.

, DZunZtorii atad cu preddere ' &+e ddci, mai ales soiurile

cu maturizare medie $ dnie. Mul te soiuri de vi@e (de

Pups pe sol lucid. h -a acaculk'

@* fngrjire tot an ul - - - - -

PRIMAVARA TARZIU Amplasarea de capcane La finele lunii mai controlafi ciresii in dezvoltare. Daca descoperifi pe arbori urmele Tnfepaturilor mustei ciresilor, indepirtafi fructele infestate ~i agafaji de ramuri capcane galbene pentru muyte. Putefi folosi si capcane de insecte pe bazi de adezivi, disponibile in magazinele de specialitate.

VARA Recoltare $i strangered fructelor dzute Strdngefi sistematic de pe sol fructele cazute ~i putrezite. Culegeli fructele de indata ce s-au copt (sus), astfel ca nici o cireasa s i nu r iming pe arbore. Altminteri exista pericolul ca larvele din acestea sZ cadi pe sol si sa formeze pupe, din care se vor dezvolta viitoarele muste.

Ciresele inca verzi, dar toc- mai colordndu-se in galbe sunt deosebit de vulnera- bile fafa de atacul mugtei cireselor. In aceasta perioadi daunatorii se imperecheazi si fernelele i ~ i depun ouile. Vrernea ploioasa ~i ricoroasi din

I iunie distruge deseori daunatorii, prin aceasta icetdnd pericolul unei ifestzri mai mari.

h perioadele lungi de seceta udafi ciresul, pentri a se dezvolta viguros ~i a deveni mai rezistent fat3 de diunatori si boli. Este mai bine si udafi pomul doar o data pe siptimdnb dar din abundenfl, decdt mai des si administrdndu-i mai putin2 a@.

ciresului este indispensabil tiierea de prirn&var&. Tndepartafi ramurile rupte sau uxate, tratafi cu mate rial de inchidere a ranilor suprafefele seeionate. Fasonafi foma coroanei, astfel ca lntre ramurile principale a ramdna o dis tanfa mai mare. Avefi grijl

nu creasca prea multe ramuri orizontale.

*iuaiqym . . ap a~~~ipind , alii3ads . . ~JJ uad ~sod~pa un uip~~i? ui V. ij~(~uaurv .

broad c- la d h u u . flure p a t i ~ c u i ~ ~ ~ ~ ' t c ; ~ e & p ~ ~ ~ & ~ ~ p e

&puri si Sn @uri ~ O B S ~ , hmt amopo&, viewi, meld

I

broad de Rma a d s ; 6-8 un; p e a s u p e r i d muonie, omati de desene In nuan# mlqtini hchise, seamini foam mult cu broasca rqie de munte; triiqte tot anul tn

biotopuri umede; h d amopode, vienni, meld

I Hyla arborea; 35-5 cm; panea superioad in general verde, aaapraafu-sf la I

culoarea solului; ventuze pe degere; animal protejat; hrank in:zyte zburitoare 1 i' ' I I I

buhai de bad cu Bombina variegata; 4-5 cm; partea sur '- d brun-cenujiu, p i t t i , cu pmtu-

burta galbeni berante, partea inferoafi mte p o n d - + u cu peu mqu; i e m d pe

CARTEA

Broqte si broqte rzoase GRUPA6 54

I b

r I

I

O IMP ABilMP SRL

broascl mid de I h a hemp; 6-9 ern; partea qrioari este verde, omad. cu desene de nuan! lac (st&@) I In- se d cu b m w de la^ a te itgat5 tot and dc ap& hranj;:

b buh; 8-1 5 cm; masculul a t e mai mic dedt femela; culwrc &i -1 superioare acoperitl de protuberanre mi& de la galben la brun-inchis; piiioare posterioare scurte; i d in p h i i t ; hrant artropode, viermi, mclci

b r 0 ~ - I -_ Pelobares h u s ; 5-8 un; panm wpexioari este de cdo---- -rgdei, frecvent

p&&r (b& ornati de pete rq"; sea-+ & m h d a u a t a r o i ; ~ S n @ a u n s i &eboas;i) Psp"ioada&&Ma k%k?+,iaclei

--- -

broasca && Bufb viridis; 8-12 un; masculul este mai mic d d t femda; parta superioari are omad. cu pete verde-mislini pe fond cenugiu; i e r n d In cavitifie din primbc br@: ampode, viemi, mehi

I - - - - 1

I brow-mamog A l p s obste t r iw 4-5 cm; partea supuioari a t e sau de culoam phhtului , vest-europd sau brun-cenu$u; jinui de pmtuberanp martante; masculul poa&i o d e pihi

la apari$a lawelor; hrank amopode, viermi

Fructe pitate, giurite 1 PREVENTIE 51 P R O T E C ~ E

CIUPERCA DXUNATOARE .- I Ciuruirea frunzelor este provocata de o ciupere ce atad toate speciile de shburoase, dar contarnine& cel rnai puternic ciregii sdbatici pi piersicii. Sporii acesteia sun[ deosebit de rezistenyi, putind supraviepi chiar gi un an gi jumkate, iernhnd in frunzele moarte, in sechelele frunzelor ~i laiuni, precurn ~i in fructele rwase pe arbori.

Loc carespunzltor. Plantati Cant&. Prirnavara controlafi arborii sarnburgi tineri in regulat pa fiunsele tinere locuri imorite, calde, protejate p ~ e m w airnptomelor infeiei. $1 cu sol fertii, adanc, cu humus. Strapifi plantele cu solufie de Sprijinei-i cu un tutare. oxiciorura de cupm. I Bolile cauzate de ciuperci

ataca cu deosebire plantele , slabite, crescind in condifii I necorespunzitoare sau I ingrijite necorespunzator.

indepsrta~i buruienele din zona ridacinii, udafi arborii tineri pe vreme de seceti, iar primavara $i toamna mulcifi-le solul. Mulcirea rnenfine solul reavan, stirnuleaza maturizarea

' solului, dozeaza treptat / substanfele nutritive $i

iarna protejeaza radacinile

La a;ariFie, frunzele tinere sunt deosebit de wlnerabile. 1 . Sporii ciupercii se rikphndesc prin interrnediul pidturilor de ploaie care se scurg pe Istarii inferiori. De aceea, frunzele da te in zona inferioad a coroanei sunt mai puternic contaminate.

Pete brun-ropuepe hcte le rinere rrlepitvaidm

brun-ropiatic. h t e a dispar rapid $ h locul lor se fbrmmd &uri, de pard fnmzde ar fi fost supuse unui tir cu pqca cu alice. Marea parte a fiunzelor cade Pnd vara devreme. Frunz.de mai vkstnice sunt rnai pufin sensibiie la bo&

Pe I&itari infiyia devine vizibila mai ales vara. Petele

pi se d e c o l o d Florile in general nu se deschid sau se deschid numai h parte, petalele lor brune piirhd a fi degerate.

Boala se manifest5 gi pe hcte, pe care apar Pete concave (adbcite), cu margini rqii, hctele deseori piper- nicindu-se sau us&du-se.

Recoltare completft. Dupa vndeph-tarea frunzelor. recoltare, controlafi pornii pen- Toarnna strangeti cu grebla I tru a nu ratnine pe ei frude in f r u n z i ~ u l uxat cazut sub pornii I

SIMPTOME care ciuperca daunatoare de saiburoase, pentru 4 ci poate ierna. perca si nu ierneze pe sol.

Pe huuele hfk ta te ale piersicilor, prunelor pi renglotelor, cu pufin dupP *hfiunzii apar pete

concave, brun-ro$atic apar cel

I mai des pe lktarii tineri, dm care a&nii de cele mai multe ori d t e o pidtur5 m&unt3, gomoasa. Se pot contamina pi pot pieri ramuri fntregi ale piersicilor. Pe ramurile rnai mari ale piersicilor se pot forma pi tumori inelare.

Mugnrii 00d% contami- I@ gnainte de a se deschide sea& de asemenea la b I p ~ t u r i m t o a r e cauciu- cului, loc ?n care se d e b r m d

Primham devreme, drastic lLtarii idkctafi pi traqi locul &ewilor cu substanfe corespunz5toare.

DupP o prim5W ploioas5 stropi$ pomii periditafi cu o solufie de oxidonuii de cupru. fncepeji operajia in martie, Inainte de umflarea mugurilor, ~i continuafi-o p-2115 la hflorire.

Taiere. Tiiafi rarnurile infestate Stropire. DupA indepartarea pena la paqile slnBtoase 5i tra- ramurilor infestate, Yn perioada taJi leziunile cu substante core- rnartie-mai, stropifi de trei-

I -punz&toare. patru ori pornii cu o cnltflie de I

.al-!iap~e !S gpewg~6 o-JIUJ aae

-!PI al!JnueJ !ie!ue~y .eleoq auedap !ew ad !pugdsg~

tod '!iua$s!za~ weoj pu!y '!!xadn!:, !pods 'atel

->aju! auns g:,ep 'ameoap 'aaevgdapul al!.'nueJ

loz ad !iesgl nu wa!ga gdna

'!nlnyJOI+U? 1nyS~g4s el cued aJ!zunJ$u?

el ap Inlelualu! u? 'a!l!lde !5 a!vew u!p aseo!old alap -eo!~ad ednp a~eojgzunds

ap!x~sad ap al!!inlos n3 Jol!JoqJe e glelada~ eal!doJlS gIepueuo3aJ alsa ezne3 etsea3e u!a

ysuaxu! !eu ynu alsa uloq eaJetsa4!ueu '!!ieydpa~d u? e1e6oq alsa PleheUI!ld

apun olo3v .e!eold ale 11 ledpu!~d InloJ !3Jadn!>

?JnJop!xo n:, gep o pu? !ado~p qazunJ4 ealapp edna .~-!iap~e

!J aseomques ap !!wad qns

'!nlnyJol4ul ~nl!Lc+s el '!eu u? cued a!vew u!p app!gad !!inlos n3 !i!do~p

'Jesalau alsa pea .!a!ba~u! alauuas pu!y eapa3e '(sns)

~ne6 nes atad eq!e nu es !i!u~od nou !!~n6nw !S aJau!y alazuny >!leuap!s !ielo~~uo~ .al!un!zal !iete~$ !S !iepa~u! !yepel !ie!y

PROTEqlA PLANTELOR 4

GRUPA 6

Boala arborilor ornam en tali ji pomilor f-ructiferi

w* sped ale genului de ciuperci MoniLia (sub alt nume M o m pot ataca &uade 2 i d . n ~ gi s h - bumase, dar i arb~ti i orna- ment&, ca&d daune k t e l o r , I&mrilor i frunzelor. Cele mai importante specii sunt Monilia lava si Monilia fkcrigena.

Sporii speciei Mods lax2 ger&iea& primiivara, pe vreme umedii, pe stigmatul florilor. Ciuperca penetr- planta gi atad bumrile care asi@ circulafia sevei. Florile pi fiunzele se usud gi mor, iar ciuperca se extinde mai departe pe btari.

M o d a i k t i g a a infec- teaz5 fructele lezate, cGpate, m e de dfiuniitori sau bolnave. Putrezirea provocata: de ciuperd se extinde repede gi pe h d e din apropiere.

Ciuperca i e i n d pe fructele stafidite rha se pe porn, respectiv in jesuturile h- tarilor pi ramurilor infectate.

SIMPTOME

Putrairea &uctelor. Simptomele se aratii de vara deweme p h g toamna pe 1 fructek semimturizate sau rnamrizate 0 dafi cu I maturizarea fructelor crqte i I riscul i n f d i i . S~ori i ciu-

! rqug-p , --- , Prevenifi contaminarea pe '

vreme urnedi persistenta: I deoarece vwejirea extre- mitifilor lastarilor mai tdrziu provoad frecvent putrezirea fructelor, este importanG prevenirea acestei boli micotice. Pentru a preintdmpina

matul florilor pe vreme de

I germinarea sporilor pe stig- in

I rr

ploaie indelungati este indi- cati stropirea speciilor gi soiurilor deosebit de vulnera- la

Vqtejirea extremid$ilor I&+ tarilor. Infecfia este vizibilii deja primiivara, in timpul Pnfloririi sau dupii Pnflorire. Florile se brunifid subit, frunzele d a t e pe acelqi l&tar se coloreazii fnbrun phi i la vhf gi pier. Pe tesuturile medulare brunificate se poate vedea cii ciuperca se r&$in- dqte de-a lungul ramurilor. Victirnele frecvente ale moniliozei sunt cakii ~i viginii, iar dintre plantele ornamende, prunul japonez gi forsifia. Ploaia favorizeazii infec~ia, de aceea pe o asemenea vreme ~i merii sunt contamina~i. Cele mai vulnera- bile sunt soiurile ,Berlepschm, ,,Cox Orange" gi James Grieve".

percii penetr- brin cdipii- I turile pielijei fiuctelor pi pro- ' duc infectarea g e n d a aces- tom Pe pielip frumlor se constituie colonii de s p r i $- beni sau cenqii dispwe Pn cer- curi concentrice. Prin cxtin- dere ciuperca con t amin4 inueaga producyie. Fructele I

contaminate cad sau se usud pe pomi. fn fructele contaminate ciuperca i e r n d ca gi in pqile lemnoase ale plantei..,

I Z u ~ i u l ~ E s t e 0 categorie deosebid a puuezirii fiuctelor, care se rnadki5 & cursul depozi&ii merelor perelor contaminate- Pielip .

p&-d la cam seminal& Putr~ul

I fructelor .se colorcad h negru- I

albastriu, lor se brunifid I

bile la contaminare. La inceputul, in timpul gi la '

sfdrgitul perioadei de inflorire '

folositi o solufie fungicidi organici, o solufie cu confinut de sulf sau de piatri- vsniti. Stropiti arborii pe vreme f i r i vdnt, cdnd in aer nu se gasesc multe insecte,

I degi substanfele mentionate

diuneazi albinelor. I' . A

Sfaturi utile pentru ti4iere. Primivara indepirtafi neapirat frudele mumifi- cate eventual gisite pe pomii fructiferi. Indepirtati gi pirfile lemnoase ale ramurilor gi frunzigului de care s-au lipit ,,mumiile". Tesutul interior al listarilor atingi de moniloz3 se brunifici. Tiiafi ~i acegti listari impreuni cu cel pufin 20 cm din partea lernnoasi

I I

sinztoasi. TZiafi de aseme- Ci nea, extremitijile listarilor fr uscafi pbna la partea lem- ra

noasi s8nitoasZ. I w

este fivorht de intuneric, tem- pemtura &ufi $ aerul uscat.

-. --

I 11s mueld pp !n~e"ua3-utuq !iods $p !!uqm grau11oj as mltuj y a!em x i

mwd p mpwj ~mm :mma as ap~y !oh [auniq ad asny ac , 1 IS) I

~amuurq apw q paw! !S uenyum q pzqpd mdnp 1 20~~ app- ad pnsn as 9 xalyo as almy py!wq as ~i!io~ !PI\Y

edqnxp p@w am ap ldrum ~6 !IOU uud pouy 4 ul ~IIWX

dnn :x!ialju~ ednp nes

1 *a~to~pun dsm anl1~3u1 ... V

IS adua~a~d UIJ~ n1Aa meod as epg . .

Tasatul, ca ji Sicarea I&- tarilor, trebuie obligatoriu

AGENTUL PATOGEN

Vimd v&rsatului ese cel mai periculos virus al prunului, - Altoire. La altoirea soiurilor de Igienl. Tnainte ~i dupa fiecare piersicului gi caisului. Boala a fructe, avefi grija ca planta t3iere dezinfectafi cu alcool sau fost denurnid astfel din cauza altoita ~i ramura altoi sa nu fie prin foc uneltele folosite. fiptului d produce pe fructe Ca $i i n cazul uscgrii Iasta- infectate cu virusuri. Tratafi corespunz&tor leziunile pustule asernin5toare acelora rilor, ~i prezenfa varsatului produse la taiere. produse de boala variolei. trebuie declarati. h caz de

Virqii nu pot penetra Pn infeqie anunfafi far2 yesuturi d d t prin leziunile F m d e bolnave cadprematur i n t h i e r e cel mai apropiat deschise ale plantelor. serviciu de protecfie a

Infeqia poate fi provocafi gi plantelor. Pomii bolnavi tre- de om, de exernplu la t2ere

SIMPTOME PROTECTIE buie taiafi ~i a r ~ i imediat.

prin folosirea de ustensile con- Deoarece ~i virusul mozai- tarninate sau prin seva cului s$mburoaselor pro- plantelor infectate ajunse pe Din iunie, pe b se pot Contra bolilor virotice, astfel duce simptome asemana- m%ni. Altoirea pe o plantf recunoqte primele semne ale nici contra esatului, nu exist2 toare p frunzele de prun, I 1 contarninat2 va duce la infeqiei: Pete pi inele de un rernediu. Cea mai bun2 piersic ~i cais, d a d bsnuifi infectarea 'intregului porn. Un verde uleios deschis. in cazurile rnetodf de protecjie este pre- existenfa bolii, cerefi diag- - porn bolnav nou plantat conta- de infecfie gravz culoarea vengia gi rn%urile generale de nosticul unui specialist. Stropire. h cazul unei infest51 Tgisre. Pomii bolna m i n e d fntreaga @din%. petelor poate varia de la violet la stirnulare a skinfdfii plantelor. mai serioase cu paduchi de taiafi ~i ar~ i . D a d avefi dubi Agenjii de r%p%ndire frecvenfi brun. Manifestarea bolii poate fi Cump2rayi altoaie de prun, frunzg stropifi planta cu un jet cerefi un diagnostic din part ai bolii sunt insectele care rod foarte divers& la unele soiuri de piersic sau cais nurnai din puternic de apa sau folosifi o serviciului de protecfie a plantele, respectiv care le sug fructe pe frunze nu se rnanifestii pepiniere consacrate sau din solufie de alcool ~i sapun lichid. plantelor. seva, rnai ales pgduchii de nici un fel de sirnptorne. rnagazinele de specialitate de frunzii pi cicadele. Din luna iulie, pe fructe incredere, pentru a evita I

apar desene ca de marmud sau achizirionarea unor plante pustule sirnilare celor produse bolnave.

I VECll DE FRUCTE INFECTPTE , I - de vzrsat. D a d t%iafi un IgienZ. fnainte gi dupf toate .

asernenea fruct infectat, vefi operqiile de &ere dezinfectafi vedea d in locul leziunilor uneltele folosite. Pndep&tafi pulpa fructului s-a colorat in fructele pi frunzele dzute pe rogu p h i la shbure. Fructele sol. bolnave se rnaturizeaz~ pre- Stropire. Contra pduchilor matur pi cad. de frund pi a altor insecte

La unele soiuri de prun, sudnd seva plantelor - I " piersic gi cais se pot rnanifesta agengi de transmisie a Prunul. Pete 51 inele palide pe Piersicul. lnele ~i deformatli Caisul. lnele ~i pete adinci pe sirnptome pi propoqii diferite virusurilor - utiliza~i insecti- frunze. Pe fructe adincituri in addnci sau cruste de culoare fructe. Fructe deforrnate. $1 pe ale infectsi. La unele soiuri cide care nu &uneazii formi de inele, l i n i ~ sau inchisi pe fructe. Pulpa fructu- sdrnburi devln vizibile pete sirnptornele se manifest5 insectelor folositoare, substanye asernhatoare pustulelor de lui se coloreaza in rop pin2 la marl, de culoare deschisa.

I numai pe frunze, la altele dis~onibile in rnaeazinele de I varsat. sdmbure "

Ilupu t)n- calm" ha nurnai pe frucre. specialitate.

indepirtati buruienele de sub pomi si asternefi compost. Dezinfectati foarfecele de gridini si feristriul dupi fiecare folosire.

VARA m i r e si control ~e-vremebe seceti udafi, pentru ca fructele s i nu cadi prematur. Mulcifi zona ridicinii. Din iunie controlafi frunzele, iar din iulie fructele, mai ales pe acelea cizute sub arbori. Daci este necesar, distrugefi diunatorii.

TOAMNA Protec;tia insectelor folositoare Creati posibilitifi de iernare insectelor care distrug piduchii de frunzi, de exemplu agifati pe arbori lidife pentru libelule (sus). indepirtafi frunzele si fructele cizute sub arbori si asternefi compost.

Cu fiecare tiiere se pro- I duce pe pomii fructiferi o I rani, prin care pot intra

virusuri. Tiierea prunului, '

a piersicului si a caisului nu trebuie efectuati pe timp

I ploios, pentru ca pomii s i

, nu fie contaminafi prin piciturile de ploaie trans- portatoare ale virusurilor. Locul tiierii trebuie tratat

' pe vreme frumoasi cu I

material de inchidere a i 1

Pornii fructiferi ingrijlfi wrespunzator sunt mai putin sensibili la boli. lnde- partali regulat din zona r%dHcinii iarba ~i buruienele. Mulciti solul primhara, vara $i toamna pentru a-l mentine mereu reavHn si pentru a putea rezista ternperaturilor extreme.

La pomii tineri controlla$ sistematic locul legiiturilor. Prin crqtarea treptata a trunchiului, materialul de legat poate ~trangula tesu. turile trunchiului, pertur- band dezvoltarea acestora, ba chiar cauzandu-le leziuni prin care virusurile pot pitrunde. SIHbifi continuu legaturile stranse.

-a$ueld !ua~ap $od !f JO~JJ

-aj!sn~s !a!l!uej eauaurase ap u!bede ea$sasv 'eznes

ul InuaJa$ ad aseozJgA ap !pads !$e~!yn3 es !$!lop n!zJe$ !eu pep p$!del nes Je$hlI JpJJA augwgfg~fiu?

es !$euguras nN

a$e$ueld alas $e>ap aJeu!u -e$uo> ap a$eyp!~ad !eu $[nu $uns ~n~nda>u?

el a~ejueld al!Jnpesy '3. sz !b €2 a~$ul eu!xelu

a$sa !a!baju! e!$odo~d Jep '3. S& $6 JJ)Ul asu!Jdn>

!Jn$e~adua$ el a~ede !JZJJA !!U!>epgJ e!UJaH .gseo~o3e~ !ew awa~n

0 ad 'eJe~~l~!Jd 'Jol!ieJ -!l!q!sod eJnseu ui 'aseoz

-J~A ap al!Jnpesel !ie~ueld

.a~ueld aye ns ap!u !JnUn> u? '~!q!Sod J$SJ pep '!$ JWJJAJp

alaseozJeA !ie$ueld '!nl -nlos ~nd~ ap a!bunj u? 'a61e ap JeA nes n!uoue ap leuoq

-Je3 A!~J~SJJ '$SO~WO> 'd!S!u la u? !ie~odlosu? !4 lnlos !$eug#v

aiqueld !g a~ggtiard WIVAYW lUd

Ricoarea 8i umezeafa sun t periculoase 21 PREVENTIE SI ERADICARE - - . - . -- -

C--

- 9 - I Sclero tinia supravie~uiqre I 7 pe numeroase plan re-

CIUPERCI DAUNATOARE

Boala este provocatii de diferitele specii ale genului Sclerotinia sau de putregaiul umed. Cea mai important3 dintre acestea este Sclerorinia scleroriorum, care a t ad numeroase plante legumicole, flori, arbugti gi plante sdbatice.

M o d de viati5. Pe ~lantele

dicoza p a t e ataca #I ~damen t . Planificaji cu gr i j i Lucrarea rolului. Sipali adanc arbu~t i i (de exernplu cultivarea legumelor. FiJi atenti solul ca sclerotii s i patrundi orsitia), Deasupra pofliunri rotatia variati, de cel pufin 4 mai adinc de 5 cm, unde nu pcrozate ltistarii se &. z 'pi. mai pot germina. lezmlta hife de trupercd .

e in interiorul Gcora se contaminate apare un Fesut de hife de ciuperci des, alb, aseminitor vatei. fn interiorul acestora se dezvolti sclerogii negri de max. 1 cm lungime (structuri scheletice ale plantei). Acestea cad sau impreun3 cu porgiunile putrezite ale plantei pitrund in sol unde supravieguiesc chiar pi 8- 10 ani. fn caz de condifii favorabile (ca umiditatea solului, temperaturi variabilg) ger- mineaz3 gi dezvolt3 apoteci sub form2 de pilnie. Aceste ,,ciuperci" produc spori care se rkp9ndesc cu ajutorul ploii gi a1 v3ntului gi pot contamina alte plante.

Salata' putrezind de la miez spre exterior

FELURILE CONTAMIN~II

Contaminare la suprafap solului. La temperaturi de 15-20 "C ~i mediu umed sporii ciupercii pstrund in interiorul plantelor. fn majoritatea cazurilor atac3 porjiunile deja atrofiate sau r3nite ale plantei, dar deseori gi frunzele umede timp indelungat.

hife de ciuperd albuie, asem3nlroare vatei.

fn ultimul stadiu se dez- volt3 sclerogii, plantele putrezesc sau se U S C ~ deasupra p3rgii contaminate.

Important: boala poate fi recunoscuti pi dups apari~ia sa sporadid, care provoaci contaminare in mas3 foarte rar.

Fertilizare corespunzatoare. Fertilizafi cu griji, f i r i prea mult azot, ca fesuturile plantei s i rimbne rigide ri s i nu de- v in i poroase.

Plantare corectz. Pistrati distanfa corespunzitoare dintre plante, irnpiedicand rispbndi- rea bolii prin rzdicini. Plantali salata pe biloane.

- Contaminare subterang.

Sclerogii cizuji pi coloniile de ciupercii din interiorul solului pitrund in ridicina a numeroase plante. fn acest caz plantele putrezesc incepind din interiorul pirgii inferioare.

PROTECTIE - - - ~

In special in cazul legumelor, nu folosigi chimicale.

fngrijirea corespunz5toare gi verificarea sistemarici ajuti la recunoagterea din timp a bolii. hdepirt ind frunzele exterioare ofilite ale salatei proasp3t contaminate interiorul s2nitos poate fi consumat. De pe plantele recent contami-

SIMPTOME - -

fn primul stadiu apar decolo- r3r;maro-deschis 1; baza tul inii gi frunzele se ofilesc. f~ d doilea stadiu in locurile contaminarii planta purraegte gi pe vreme umedii se formeaz3 repede ~esiitura de

. . nate pot fi recoltate castraverii, ro~iile sau fasolea ajunsi la maturitatea de recoltare. f nde- piirtagi gi distruge~i plantele contaminate. Nu composta~i plantele bolnave.

~ngrijire. indepirtati pooiunile Distrugere. Scoateti din sol ~i ofilite. i n cursul p r i~ i l e i ~i distrugeti plantele bolnave. i n recoltirii nu raniti ridicinile ~i sere schimbati solul. Nu com- listarii, evitati provocarea postati solul ~i plantele con- rznilor. taminate.

?1"9["9 "i?Pdns ad Au !mpv !!nlnio$ad e nes !!qdlru mq el aqp p~adnn ap !!uqoo

10s u!p !!uPepy ~n~pam~a~u! u!~d !a~ueld InJo!la1u! ut puruled a3 !guy ap p!,ads UJ emono~d alsa w~eu!ureluo3 !!r%au !lo~aps n3 aqp p~adnp ap ~ol!!uolo~ r! !f

Gradinarit-in-Orice-Anotimp-6-Protectia-Plantelor.pdf

Documents

Transcript of Gradinarit-in-Orice-Anotimp-6-Protectia-Plantelor.pdf