Ghid de gradinarit urban

GRADINĂRITURBAN

e f e c t u l f l u t u r e . r o

GHID DE

Determinarea mărimii gră-dinii Tipuri de sol pentru un grădinărit cu spor Pregătirea semințelor și răsadurilor Cultivarea primelor legume în grădina urbană Îngrijirea grădinii și lucrări de întreți-nere Recoltatul și pregătirea grădinii pentru toamnă

Redescoperă grădinăritul în oraș!

Grădinăritul urban este o preocupare pe care tot mai mulți ‘orășeni’ o (re)

descoperă. Terase, balcoane, mici spații verzi în fața blocurilor și mai rar

acoperișuri sunt transformate în grădini. Plăntuțele firave iau locul buruie-

nilor și tufe de ardei, ciorchini de roșii sau plante aromate se zăresc pe alocuri. Pe

lângă înfrumusețarea peisajului urban, oazele pentru grădinărit aduc cultivatorilor

alimente proaspete, iar prietenilor și vecinilor motive de a se întâlni.

În contextul actual de degradare a mediului înconjurător, de consum al alimen-

telor semi-artificiale, o astfel de grădină, fie ea și de balcon, ne ajută să avem

grijă de propria sănătate și să facem un pas pe drumul către orașe și comunități

sănătoase.

Te invităm să îți grădinărești o proprie oază verde în mijlocul orașului! În acest

ghid al grădinarului urban am reunit câteva principii și tehnici de bază, care te vor

îndruma pe parcursul realizării propriei grădini.

Echipa Efectul Fluture

Edito

Publicație editată de Asociația Efectul Fluture, în cadrul proiectului Grădină Urbană Comunitară, realizat cu spri-jinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanțat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

Determinarea mărimii grădinii

Alegerea spațiului pentru grădină este primul pas. Câteva întrebări te vor

ajuta să îți realizezi un plan la început de drum: Cât de mult spațiu în aer

liber ai la dispoziție? Ce legume, plante aromate sau flori ți-ar plăcea să

cultivi? Ce legume consumi cel mai des? Cât de mult timp ai la dispoziție și ai vrea

să-l petreci grădinărind?

Apoi desenează schematic cum vrei să arate grădina ta, astfel încât să pornești la

pregătirea celor necesare.

Dacă nu ai acces la un teren cât de mic într-o grădină, atunci ia în calcul amena-

jarea unui proiect de grădinărit urban pe balcon. Containerele și ghivecele sunt

cele mai potrivite pentru spațiile mici precum pervazul unei ferestre, balconul

sau o terasă. Varietatea de recipiente disponibile e destul de mare la magazinele

specializate, prin urmare va fi ușor de stabilit o configurație care să se potrivească

spațiului destinat grădinăritului, fără să fie necesare prea multe lucrări de amena-

jare.

Cealaltă opțiune este construirea unor straturi supra-înălțate într-o grădină.

Acestea vor avea nevoie de mai mult efort de organizare și amenajare, fie numai

și pentru procurarea lemnului sau a cărămizilor necesare unor astfel de straturi.

Avantajul este că un strat poate reuni o varietate mai mare de plante cultivate pe

aceeași parcelă.

Capitolul 1

Este ușor să începi, chiar dacă nu ai mai grădinărit până acum. Plantele sunt cele ce au munca într-adevăr greu de făcut. Grădina ta urbană va necesita, totuși, o minimă investiție în timp, bani și răbdare, pentru a obține o recoltă satisfăcătoare.

Asigură-te că ai suficientă lumină - cele mai multe legume au nevoie de 6 ore de lumină pe zi. Zonele umbrite nu sunt potrivite pentru creșterea roșiilor sau a castraveților. În schimb, salata verde și mazărea prosperă la umbră.

LumInA DIn GRăDInă

Grădini de balcon

un balcon de apartament sau o terasă oricât de mică pot oferi o bună

oportunitate pentru dezvoltarea unei grădini prin utilizarea de ghivece,

containere sau coșuri suspendate. Pentru a economisi spațiu, poți include,

de asemenea, structuri pentru grădini verticale.

una dintre cele mai simple tehnici este aceea de a utiliza rafturi pe care să așezi

ghivece sau, ca alternativă, ‚buzunare’ speciale ori jardiniere. Fasolea o poți planta

pe un spalier, iar roșiile se pot sprijini pe grilajul balconului.

Echipamentele necesare pentru construirea unui strat supra-înălțat (2m x 2m x 50cm):- 5 saci de 25L de pământ pentru grădinărit- 1 sac de compost sau gunoi de grajd bine putrezit- o săpăligă de bună calitate- o pereche de mănuși de grădinărit- scânduri la dimensiunile indicate mai sus, cuie sau șuruburi;

ConsTRuIEșTI CA să GRăDInăREșTI

Grădina din ghiveci

Ghivecele reprezintă cea mai ușoară soluție pentru a planta legume și

plante aromate într-o zonă urbană. Deși au acces mai greu la lumină na-

turală, plantele se pot dezvolta armonios dacă sunt așezate pe un pervaz

lângă un geam, deoarece sticla oferă protecție uV, dar le permite să aibă și lumină

suficientă.

În cazul în care vrei să crești plante precum pătrunjel, mentă sau mărar, locul ideal

în care ar trebui să amplasezi ghivecele ar fi pe balcon, deoarece acestea au nevo-

ie de lumină directă și apă de ploaie.

Plantele precum menta, care se ramifică repede sub pământ, ar trebui sădite

într-o găleată mare sau într-un ghiveci pentru flori cu diametrul de cel puțin 30

de cm.

Amestecuri grele: din pământ de țelină, pământ de grădină, compost și gunoi de

grajd. Acest amestec este potrivit pentru legumele și plantele cu rădăcini puternice.

- Pământul de țelină se obține din recoltarea stratului superficial al solurilor

înierbate în grosime de 20 cm. Este un sol structurat, bogat în microorganisme și

substanțe nutritive și are pH neutru. Poate fi folosit imediat sau păstrat în grămezi

până la descompunerea totală a resturilor vegetale.

- Pământul de grădină provine dintr-un teren arabil, deja cultivat.

- Compostul este pământul care rezultă din descompunerea diferitelor resturi

organice vegetale sau animale.

Amestecuri ușoare: din pământ de frunze, pământ de pădure și turbă. Acest amestec

este recomandat pentru plantele bulboase și cele cu un sistem radicular superficial.

- Pământul de pădure este obținut prin descompunerea litierei din pădure for-

mată din frunze, ierburi, ramuri; este foarte bogat în humus și floră microbiană.

- Pământul de frunze este obținut prin descompunerea frunzelor provenite de la

arbori și arbuști de foioase: alun, fag, arțar, tei, paltin etc. Este ușor, afânat, permea-

bil, cald, reține o cantitate mare de apă și este bogat în humus. Pământul de frunze

de stejar și castan nu este recomandat pentru că este acid.

- Pământul de turbă este un pământ ușor, afânat, bogat în humus. Este des

întrebuințat în formarea amestecurilor de pământ pentru multe specii de plante

horticole.

Capitolul 2

Legumele tale vor prospera în pământul ce conține multe substanțe nutritive, mai degrabă afânat decât compact, cu un nivel crescut de materie organică. Cea mai importantă unealtă din colecția grădinarului este materialul organic: îngrășămân-tul natural, compostul de grădină și alte tipuri de humus.

Tipuri de sol pentru un grădinărit cu spor

Unele culturi sunt crescute doar pentru a fi puse înapoi în pământ în vederea îmbogățirii solul. Sunt folositoare mai ales pentru solurile care nu sunt cultivate o perioadă de timp, de exemplu iarna. Aceste culturi pot fi crescute de sine-stătător sau printre culturile existente. Exemple de îngrășământ verde sunt: fasolea lată (bobul), floarea de lup, trifoiul roșu, măzărichea de iarnă, care fixează azotul în sol.

FERTILIzAToRI oRGAnICI PEnTRu soL ÎnGRășămânTuL VERDE

Pregătește amestecul potrivit pentru legumele cultivate

Semințe sau răsaduri?Pregătirea propriilor răsaduri din semințe poate implica un pic mai multă

muncă decât cumpărarea lor directă de la piață. Există totuși și avantaje. În

primul rând, vei putea să îți alegi soiurile pe care să le cultivi și vei ști în timp

util dacă le place sau nu lumina directă, apa din abundență sau plivitul periodic.

unele semințe, precum cele de ardei și roșii, trebuie răsădite în interior, la începu-

tul primăverii. Vor avea nevoie de un mediu călduț și e preferabil să fie așezate la

o fereastră orientată către sud. Alte semințe, precum cele de fasole sau de salată,

pot fi sădite direct în straturi sau ghivece. Însă dacă timpul nu-ți permite și vrei

totuși să ai legume timpurii, atunci ai la îndemână răsadurile vândute de țărani la

piață.

Capitolul 3

IDEI PEnTRu GRăDInARI IsCusIțI- Plantează răsadurile imediat ce a trecut pericolul înghețului.- Cultivă semințe din soiuri tradiționale, adaptate condițiilor de mediu din zona unde locuiești. Participă la schimburile de semințe din orașul tău ori adresează-te Asociației Ecoruralis sau Băncii de Gene suceava. Legumele din soiuri tradiționale sunt deosebit de gustoase. Grădinarii din toate tim-purile au păstrat semințele tradiționale pe care nu le vei găsi în magazinele specializate, ci doar în gospodăriile țăranilor.

Dacă ai o zonă înierbată pe care vrei să o transformi în straturi pentru legu-

me, există două variante:

1. fie sapi suprafața respectivă și o presari cu compost sau gunoi de grajd,

2. fie, pentru a omite etapa săpatului, e mai ușor să acoperi pământul, toamna,

cu un strat de ziare (aproximativ 10 foi groase), apoi deasupra să așezi un strat

de frunze moarte (până la 6 cm grosime). Peste frunze este necesar un strat de

compost care să le înmoaie. La începutul primăverii, terenul va fi pregătit pentru

cultivare.

Capitolul 4

IDEI PEnTRu GRăDInARI IsCusIțI- Îndepărtează toate buruienile, având grijă să elimini complet rădăcinile.

- Primăvara devreme presară pe teren compost sau gunoi de grajd bine

putrezit.

- Sparge bucățile mai mari de pământ.

Apucă-te de cultivat!

Amenajarea de noi straturi

IDEI PEnTRu GRăDInARI IsCusIțIÎnsămânțează semințe de salată verde cât mai dese. Pe măsură ce încolțesc și

cresc, plăntuțele trebuie rărite. Frunzele tinere pot fi recoltate pentru o salată

delicioasă.

o variantă de pregătire a semințelor este înmuierea lor în apă călduță.

Apa trebuie să aibă în jur de 30 de grade, pentru a permite rehidratarea

semințelor. surplusul de apă trebuie scurs, iar semințele se pot sădi în

recipiente refolosite, precum cele de iaurt sau în păhăruțe biodegradabile ce se

găsesc în sectoarele de grădinărit ale magazinelor specializate. o a doua variantă

este plantarea semințelor direct în pământul umezit în prealabil.

După aproximativ o săptămână, ținute la temperatura camerei, semințele vor

încolți și plăntuțele vor ieși la lumină. Pe toată perioada creșterii răsadurilor, aces-

tea trebuie udate zilnic cu una-două linguri de apă per recipient. udatul în exces

dăunează micilor plăntuțe și poate provoca putrezirea rădăcinii.

Pregătirea semințelor

mulcii sunt foile, frunzele, rumegușul sau bucățile mici de lemn aplicate

pe suprafața solului pentru a păstra umiditatea prin scăderea evaporării

și pentru a împiedica dezvoltarea buruienilor. În cazul răsadurilor este

recomandată acoperirea solului în jurul plăntuțelor mai mari de 3 centimetri. mul-

cii nu trebuie să atingă tulpina plantei pentru a nu-i influența buna dezvoltare.

Prin descompunere, mulciul poate asigura substanțele nutritive necesare plan-

telor, prevenind totodată infiltrațiile care favorizează eroziunea solului și împiedi-

când înghețarea suprafeței. Dacă materialul este proaspăt, cu conținut suculent,

se depune într-un strat subțire, astfel încât acesta să se descompună și să nu facă

mucegai. materialul uscat (fân, paie) poate fi suprapus într-un strat de până la 20

cm atunci când înălțimea tulpinii o permite, deoarece este mai poros și permite

aerisirea.

RăRITuLRăritul are rolul de a înlătura plantele în surplus pentru a evita concurența

pentru nutrienți, rădăcinile încurcate sau umbrirea reciprocă. Dacă e posibil,

solul trebuie udat cu o noapte înainte de rărirea răsadurilor. Distanțele

pentru rărit: sfeclă 7,5-10 cm, morcovi 7,5 cm, gulie 20 cm, pătrunjel 15 cm,

mazăre 5 cm, ridichi 2,5-5 cm, fasole-cățărătoare 25-30 cm, spanac 15 cm,

ceapă de primăvară 5 cm.

Mulcii și utilizarea lor

Semănatul în aer liber

modul convențional de semănat e pe rânduri. Cu o sfoară pentru ghidaj,

se trasează un rând îngust în sol cu colțul unei sape. Dacă pământul

este uscat, acesta trebuie udat și trebuie să se usuce înainte de a se-

măna semințele. Distanța de semănat trebuie să fie cât mai mare, ca să fie evitat

plivitul ulterior. Adâncimea rândului depinde de mărimea semințelor, dar cele

mici trebuie cultivate la o adâncime de 1 cm. Dacă solul e argilos, adaugă pe rând

compost sau gunoi de grajd bine putrezit.

Distanțele recomandate dintre plante: 60 cm la vinete, 30-50 cm la varză, 50-75 cm la conopidă, 30-38 cm la țelina rădăcină, 60 cm la dovlecei și castraveți, 15 cm la usturoi, 10 cm la praz, 45-60 cm la ardei, și 60 cm la roșii.

IDEI PEnTRu GRăDInARI IsCusIțI

Cultivarea în straturi supra-înălțate sau containere

Creșterea legumelor în containere speciale este una dintre cele mai practice

și la îndemână metode de grădinărit urban. Poți cultiva o varietate mare

de legume, de la roșii la salată și plante aromate. Aceste straturi ridicate

sunt zone în care solul este mai înălțat decât în restul grădinii. În aceeași măsură,

containerele sunt mici oaze de pământ cultivabil. Ele sunt de obicei îngrădite

cu panouri de lemn sau cărămizi pe toate laturile, ceea ce permite accesul facil

la legume de pe oricare dintre părți. Acest tip de straturi permite o încălzire mai

rapidă a solului, dar și o scurgere mai bună a surplusului de precipitații.

Sezonul rece (8–15°C)Conopidă, țelină, morcovi, salată, broccoli, gulie, fasole, ceapă, mazăre, spanac și

ridichi.

Sezonul cald (15-23 °C)multe soiuri de flori, atât comestibile cât și ornamentale, sfeclă, cartofi, păstârnac,

praz, ridiche și o mare varietate de fructe de pădure, inclusiv căpșuni, afine și

zmeură.

Este timpul potrivit pentru a crește din semințe sau răsaduri roșii, cele mai multe

soiuri de fasole, dovlecei, vinete, ardei gras și ardei iute.

se sădesc semințe sau se transplantează ierburi aromatice precum oregano, sal-

vie, mărar, coriandru, busuioc, pătrunjel, măghiran, cimbru, rozmarin și mentă.

Sezonul cald și foarte cald (23 °C +)Roșii, porumb dulce, ardei gras, dovleac, pepene galben, floarea-soarelui, vinete,

cartofi, castraveți, dovlecei, ardei iute și unele soiuri de salată verde.

Ce cultivăm în grădinile noastre urbane și în ce sezon?

Cele mai multe fructe și legume au nevoie de umiditate constantă - e preferabil

să fie udate în fiecare zi în perioadele mai secetoase. Plantele tinere sunt deo-

sebit de vulnerabile la secetă. Dacă pământul e uscat 1-2 centimetri în adânci-

me, atunci plantele au nevoie de apă pe săturate. se recomandă udarea plantelor cât

mai aproape de rădăcină, stropitoarele fiind, din acest motiv, cele mai recomandate.

Pentru grădinile mai mari sunt foarte utile furtunurile de apă cu picurătoare; acestea

sunt diponibile la magazinele de profil.

soLuțII PE TImP DE sECETă- Un furtun care picură este o metodă bună pentru irigare, deoare-

ce furtunul este întins de-a lungul rândurilor de plante și irigă doar

zona imediată. Apa iese încet din țeavă, deci nu inundă zona, ci

intră bine în pământ.

- Așează butoaie sub cât mai multe țevi de evacuare de la streșini

pentru a colecta apă. Este cea mai bună apă pentru plante (dacă

nu locuiești într-o zonă cu ploi acide).

Udarea plantelor

Plantează în etape succesive pentru a avea legume proaspete tot anul

Este preferabilă plantarea succesivă a semințelor sau răsadurilor pentru a pu-

tea prelungi sezonul recoltării. De exemplu, seamănă salată verde continuu:

o dată pe săptămână pentru primăvară și începutul verii, și apoi, la sfârșitul

verii, pentru recolta de toamnă. Legumele cele mai potrivite pentru plantarea suc-

cesivă sunt cele care se maturizează repede, cum ar fi ridichile, salata verde, sfecla

și fasolea.


- Întodeauna plantele trebuie udate la

rădăcină, și nu pe frunze. Frunzele umede

pot dezvolta boli fungice.

- Plantele crescute în containere se usucă

mai repede decât plantele din sol. Acestea

vor avea nevoie de apă în fiecare zi.

- Plantele trebuie udate dimineața, înainte

ca soarele să fie puternic, sau seara. În

felul acesta, reduceți și cantitatea de apă

pierdută prin evaporare.

Lucrări de întreținere a grădiniiRețete pentru îndepărtarea insectele dăunătoare

omizile, musculițele albe și păduchii mici sunt insecte comune în grădina ta, fiind etichetate în mod ‚nepoliticos’ ca dăunătorii grădinilor urbane. Adevărul este că acestea își fac doar treaba lor, însă au potențialul de a provoca daune,

în funcție de gradul de infestare, de la urme de mușcături de diferite dimensiuni până la introducerea unor boli la plantele gazdă. Aici sunt două soluții simple pe care le poți prepara acasă și pulveriza cu un recipient de tip spary:- Amestec de usturoi zdrobit și apă (1 parte usturoi, 5 părți apă)- Amestec de săpun biodegradabil și apă (1 parte săpun lichid, 4 părți apă).

Capitolul 4

Multe din insectele dintre grădina ta sunt benefice pentru plantele pe care le cul-

tivi. De exemplu, buburuzele mănâncă păduchii de plante mici. Altele, cum ar fi

albinele și fluturii, sunt polenizatori importanți, asigurând o producție mai bună

de fructe. Nu presupune că toate insectele sunt inamici ai grădinii tale! Dimpo-

trivă! Pentru a atrage acele insecte benefice, creează-le un habitat propice, cu o

diversitate cât mai mare de legume din soiuri tradiționale, flori cu nectar, arbuști

și pomi fructiferi.

GânGănIILE BEnEFICE PEnTRu GRăDInA TA

- Îndepărtarea buruienilor este recomandată atunci când acestea sunt mici și nu au încă semințe.- Buruienile sunt cel mai ușor de scos după o ploaie, atunci când solul este umed, sau la câteva ore după ce sunt udate.


CompostulContrar credinței populare, un sistem de compost bine întreținut nu

miroase și nu va introduce buruieni sau plante nedorite în grădina ta. Cu

ajutorul căldurii, al microbilor și al aerisirii, compostarea face ca semințele,

buruienile, ziarele, resturile de fructe și legume, cojile de ouă și chiar și cartonul

să fie transformate într-un amestec organic foarte nutritiv. Răspândirea compos-

tului în jurul culturilor va face ca, în doar câteva săptămâni, să ai cea mai invidiată

grădină din cartier.

Înainte de a începe adăugarea ingredientelor în coșul de compost, este de dorit

să adaugi un strat de mulci, nuiele și (sau) frunze în partea de jos a recipientului, la

aproximativ 6 centimetri în înălțime, pentru a ajuta la drenaj.

Regula de aur pentru un compost perfect este simplă: se amestecă trei sferturi din ingrediente bogate în carbon, cum ar fi ziare, nuiele, iarbă tăiată, hârtie și paie, cu un sfert materiale bogate în azot precum cojile de fructe și legume, buruieni, resturi de plante și gunoi de grajd.Adăugați o cantitate mică de apă, suficient pentru a uda ingredientele și închideți capacul recipientului pentru compost. Compostul se face de la sine, dar o dată la două săptămâni, este o idee bună să rotești recipientul de compost sau să-l aerezi cu o furcă. După o lună, compostul ar trebui să arate precum un sol bogat, ne-gru-maro, cu miros de pământ.

Folosește îngrășăminte organice:

Compostul din resturi organice este una

dintre cele mai bune modalități de a îm-

bogăți solul - și este gratuit! multe legume

se bucură de un surplus de nutrienți în

sol. Cele mai bune surse de îngrășăminte

organice includ, pe lângă fertilizatorii bio

din magazine, și:

• gunoiul de grajd bine putrezit

• făina de oase

• emulsia de pește

• algele.


Rotește culturile de la an la an

Pentru a reduce infestările cu dăunători și boli, schimbă plantele cultivate în

straturi sau ghivece, de la an la an. Plantează în locuri diferite din grădină le-

gumele, utilizând cel mai simplu mod de protecție a recoltei: rotația culturilor.

- Varza și conopida se dezvoltă bine alături de varza de Bruxelles, țelină, sfeclă, spanac și roșii, însă este recomandat să fie păstrate departe de căpșuni. Roșiile și țelina din compania verzei resping viermele de varză. - Castraveților le place să crească alături de fasole, verză, porumb și floarea-soare-lui, însă trebuie plantați departe de cartofi, cărora le cauzează mănarea frunzelor.


Prietenii cei buniunele tipuri de plante sunt buni vecini și beneficiază reciproc de alăturare.

De exemplu, galbenelele crescute lângă roșii ajută la îndepărtarea dăunătorilor

prin mirosul florilor.

orice grădinar a observat că păstrând sămânța de la cele mai sănătoase plante

de sezon a reușit să obțină o recoltă mai bună anul următor. Înainte ca mon-

santo și alte corporații multinaționale să obțină controlul asupra semințelor

prin patentare și să creeze hibrizi care nu se mai reproduc, fermierii nu erau obligați

să cumpere semințe în fiecare an. Recoltarea semințelor și schimbul de semințe era o

practică uzuală, care nu numai că era mai economică, dar producea și plante mai re-

zistente, ce se adaptau an după an condițiilor de mediu locale. Prin salvarea semințe-

lor, putem adapta și noi plantele să crească în condițiile unice ale unei grădini urbane.


Semințele sunt gata pentru recoltat atunci când

fructul s-a maturat până a ajuns la culoarea sa

finală – e bine să alegi doar fructele de formă,

culoare și mărime tipice varietății.

Răzuiește semințele fructului pe o tavă sau o farfurie

și lăsă-le într-un loc cald și aerisit până sunt complet

uscate. Nu este nevoie de nicio altă curățare.

Selectarea și păstrarea semințelor

Păstrarea semințelor

În cazul în care condițiile de vreme sunt favorabile, salata poate fi ușor de păstrat

pentru semințe. Este o plantă anuală și, în mare măsură, se autopolenizează.

La ardei și chilli semințele se pot extrage când folosești fructul în bucătărie.

PREGăTIREA PEnTRu IARnă

- Îndepărtează tulpinile și frunzele moarte și

compostează-le peste iarnă.

- Adaugă gunoi de grajd peste straturi.

- Presară frunze peste pământ. Pe timpul ier-

nii, se vor descompune și transforma în sol.

Ce este o grădină comunitară?

o grădină comunitară este considerată în general orice

spațiu în care plantele sunt cultivate și întreținute de

către o organizație non-profit sau grup de indivizi. Cel

mai adesea, grădina produce pentru consumul individual al

celor implicați. Cu toate acestea, unele grădini se concentrează

cu prioritate pe activitățile educative sau de înfrumusețare a

spațiului public și mai puțin pe producerea de hrană.

Cetățenilor și organizațiilor interesate de grădinăritul urban. De obicei, o grădină este parcelată în mai multe loturi ce sunt adminis-trate de diverși cetățeni. Produsele rezultate sunt consumate direct de grădinari sau sunt donate unui centru de zi, unei asociații caritabile sau unui proiect social.

CuI sE ADREsEAză o GRăDInă ComunITARă?

Istoricul grădinilor urbane

Conceptul de „gradină comunitară” sau „gradină colectivă urbană” s-a

născut în statele unite (new York) prin anii ’70 (community gardens), însă

a fost dezvoltat şi adus la un nou nivel de către francezi. În Franța, prima

grădină comunitară a fost creată în Lille în 1997 şi doar în regiunea nord-Pas-de-

Calais există actualmente 31 de astfel de grădini.

Practic, acestea sunt grădini de care se ocupă, în comun, mai mulți locuitori ai

unui cartier. Ideea a pornit de la necesitatea – sau oportunitatea – de a cultiva

terenurile abandonate existente în oraşe. Însă aceste grădini înseamnă mai mult

decât terenul cultivat propriu-zis, având un important rol social, educațional şi de

conservare a biodiversității urbane.

Pentru amenajarea grădinii comunitare a fost aleasă ca locație acoperișul-terasă

al clădirii fostei fabrici de pensule din Cluj- napoca. Proprietarul clădirii a fost

de acord să semneze un protocol prin care pune la dispoziție, gratuit, o supra-

față de 220 mp pentru amenajarea unei grădini de acoperiș și crearea unui spațiu

înierbat pentru evenimente. Astfel, spațiul permite atât găzduirea unei grădini, cât

și amenajarea unei locații pentru întâlniri, seminare de grădinărit și proiecții video.

În acest scop s-au realizat lucrări specifice de hidroizolare și pregătire a straturilor de

materiale necesare cultivării, inclusiv a solului. o parte a grădinii a fost amenajată

în sistem extensiv (15 cm grosime substrat pământ , max. 100kg/mp). Astfel, spa-

țiul este acoperit cu un strat vegetal (iarbă și plante suculente). Partea de grădină

amenajată în sistem intensiv (legume, plante aromatice) reprezintă efectiv grădina

comunitară. Aceasta se bazează pe practici agricole ecologice și soiuri tradiționale

pentru promovarea varietăților locale. Planul Grădinii Fluture a fost făcut de doi pei-

sagiști minunați pe bază de voluntariat! mulțumim oanei Burlă și lui Cristian Pușcaș!

Grădina Fluture este un proiect pentru comunitate, astfel ca ești invitat/ă sa ni te

alături!

Pentru detalii, nu ezita să ne contactezi la [email protected].

Proiectul Grădină Urbană Comunitară este realizat cu sprijinul financiar al Fondului

pentru Inovare Civică, program finanțat de Trust for Civil Society in Central and Eastern

Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundația pentru Dezvoltarea

Societății Civile.

noiembrie 2013

Asociația Efectul Fluture a amenajat prima grădină comunitară ur-bană din România pe acoperișul Fabricii de Pensule din Cluj-Napoca.

Publicație editată de Asociația Efectul Fluture în cadrul proiectului Grădină Urbană Comunitară realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanțat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Euro-pe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Credit foto: Apai Emese, marta Pozsonyi, Bogdan Valea, Tudor Brădățan

Ghid de gradinarit urban

Documents

Transcript of Ghid de gradinarit urban