a colabora împreună

a colabora – verb, cu sensul: a lucra împreună cu alţii la o acţiune în comun GREŞIT!!! Exprimare pleonastică: a colabora împreună

a coborî jos

a coborî – verb, cu sensul: a se deplasa în jos GREŞIT!!! Exprimare pleonastică : a coborî jos

a avansa înainte

a avansa – verb, cu sensul: a înainta GREŞIT!!! Exprimare pleonastică : a avansa înainte

prea mult abuz

abuz – substantiv, cu sensul: întrebuinţare prea multă a unui lucru GREŞIT!!! Exprimare pleonastică: prea mult abuz

averse de ploaie

aversă – substantiv feminin, cu sensul: ploaie abundentă de scurtă durată GREŞIT!!! Exprimare pleonastică : averse de ploaie

am auzit cu urechile mele

a auzi – verb, cu sensul: a percepe sunete cu ajutorul urechii GREŞIT!!! Exprimare pleonastică: am auzit cu urechile mele

an de zile

an – substantiv neutru, sens: unitate de măsură pentru timp de 365 de zile GREŞIT!!! Exprimare pleonastică: an de zile

amploare mare

amploare – substantiv feminin, cu sensul: însuşirea de a fi mare GREŞIT!!!  Exprimare pleonastică: amploare mare

afluenţă mare

afluenţă – mulţime de oameni care se îndreaptă spre un loc comun, îmbulzeală, abundenţă, belşug GREŞIT!!!  Exprimare pleonastică : afluenţă mare

de comun acord

acord – substantiv neutru,  înseamnă : o înţelegere între două sau mai multe persoane GREŞIT!!! Exprimare pleonastică : de comun acord      Explicaţie:  acordul nu poate fi luat decât în comun

untdelemn, nu unt de lemn sau unt-de-lemn

untdelemn – substantiv neutru, compus din unt + de + lemn, cu sensul: ulei vegetal comestibil Corect: Am folosit tot untdelemnul pentru a prăji cartofii. GREŞIT!!!  unt de lemn / unt-de-lemn

bunăstare, nu bună stare sau bună–stare

bunăstare – substantiv feminin, compus din adjectivul bună şi substantivul stare, cu sensul: prosperitate. Corect:  Bunăstarea populaţiei este ţinta guvernului. GREŞIT!!! bună stare/ bună–stare

bunăvoie, nu bună voie sau bună-voie

bunăvoie – substantiv feminin, compus din adjectivul bună şi substantivul voie, cu sensul: nesilit de nimeni. Corect: S-a dus de bunăvoie la poliţie. GREŞT!!! bună voie/ bună-voie

bunăvoinţă, nu bună voinţă sau bună-voinţă

bunăvoinţă – substantiv feminin, compus din adjectivul bună şi substantivul voinţă, cu sensul: purtare binevoitoare faţă de cineva. Corect:  A avut multă bunăvoinţă când l-a ascultat. GREŞIT!!! bună voinţă / bună-voinţă

cărei/cărui

cărei/cărui -pronumele interogativ  ce ţine locul unui substantiv în propoziţia subordonată şi realizează legatura dintre subordonată şi cuvântul determinat. ai cărei/ai cărui

GREȘIT!!! Femeia, ai cărui picioare sunt lungi, a devenit celebră.

ale cărei/ale cărui

Corect: Bărbatul, ale cărui picioare au muschi bine definiţi, a fost identificat într-o poză.

GREȘIT!!! Bărbatul, ale cărei picioare au muschi bine definiţi, a fost identificat într-o poză.

care vs pe care

Pronumele relativ care la cazul acuzativ precedat de prepoziţia pe şi cu funcţia de complement direct sau indirect este urmat de un pronume personal de persoana a treia, la acelaşi gen, număr şi caz ca şi pronumele relativ:

Au tăiat copacul / pe care îl indrăgeam.

Prezenţa pronumelor personale la acuzativ care urmează după pronumele relative vă va conduce la folosirea corectă a pronumelui relativ în acuzativ cu prepoziţia pe (pe care).

În astfel de situaţii, este greşit să spunem:

Au tăiat copacul/ care îl indrăgeam.

Pronumele interogativ

Pronumele interogativ  ţine locul unui substantiv în propoziţia subordonată şi realizează legatura dintre subordonată şi cuvântul determinat.

Forme: care, cine, ce, cât

Pronumele demnostrativ

Pronumele demonstrativ înlocuieşte numele unui obiect şi indică apropierea, depărtarea sau identitatea acestuia cu alte obiecte.

Exemple:

Fata aceea este premiantă.

Baieții aceia sunt înalți.

GREȘIT!!! Fata aceia este premiantă. („aceia” este pronume de genul masculin plural)

Fetei aceleia i-am spus adevărul.

Băiatului aceluia i-am facut o promisiune.

GREȘIT!!! Fetei aceea/ Băiatului acela

Aceeași fată a venit și la mine.

Aceiași băieți vor pleca in excursie.

GREȘIT!!! aceiași fată/ aceeași băieți

fata aceea, nu fata aceia

aceea – pronume demonstrativ, cu sensul: indică depărtarea acestuia de alte obiecte.

Corect: Fata aceea este premiantă. Baieții aceia sunt înalți.

GREȘIT!!! Fata aceia este premiantă. („aceia” este pronume de genul masculin plural)

abţibild, nu acţibild

abțibild (abțibilduri –plural)– substantiv neutru, înseamnă: imagine în culori imprimată pe un strat subţire de colodiu, care se aplică pe o altă suprafaţă dezlipindu-se de pe hârtia pe care a fost lipit; alt sens: nimicuri, mici șmecherii.

Exemplu: Am lipit abțibildul pe frigider.

GREŞIT!!! Am lipit acțibildul pe frigider.

asemenea, nu deasemenea

asemenea – adverb, cu  sensul: la fel de asemenea –

Corect Exemplu: Într-o asemenea situaţie nu aveam altă alternativă. De asemenea, voi  milita pentru şanse egale. deasemenea – GREȘIT!!! deasemeni – GREȘIT!!!

bandă – două forme corecte de plural: bande/benzi

bandă – substantiv feminin cu sensurile: 1. Grup de oameni care se unesc în vederea atingerii unui scop, gaşcă; 2. Fâşie cu care se leagă ceva, bandă de magnetofon, bandă de circulaţie, bandă magnetică, bandă rulantă etc.

bandă are două forme acceptate de plural cu sensuri diferite: bande şi benzi

Forma corectă de plural                                                     Forma greşită de plural

     Bande de tâlhari                                                                          Benzi de tâlhari

     Benzi de circulaţie                                                                       Bande de circulaţie

     Benzi rulante

     Benzi magnetice

el agreează, nu el agrează

a agrea – verb, cu sensul: a fi de acord, a consimți la ceva

Se conjugă la fel ca verbul a lucra : la rădăcina “agre-“ se adaugă indicativului prezent (-ez, -ezi, -ează, -ăm, -aţi, -ează), aici întâlnindu-se cele mai frecvente greşeli.

De reţinut!

Ind. prez., pers. I sg. eu agreez, Ind prez., pers. a II-a sg. tu agreezi, pers. a IlI-a sg. şi pl. el agreează, nu agrează Ind prez., pers. I pl. noi agreăm, nu agreem; Imperf., pers. I sg. şi pl. eu/noi agream, Imperf., pers. a II-a sg. tu agreai, Imperf., pers. a IlI-a sg. el agrea

eu absolv, nu eu absolvesc

a absolvi – verb de conjugarea a IV-a, poate însemna: a termina un an școlar sau o formă de învățământ sau a ierta pe cineva de pedeapsă

Conjugare

Indicativ prezent

eu absolv

tu absolvi

el/ea absolvă

noi absolvim

voi absolviți

ei/ele absolvă

Exemple: Eu absolv  clasa a 7-a .

El absolva gimnaziul .

GREŞIT!!!  Eu absolvesc clasa a 7-a .

GREŞIT!!!   El absolvește gimnaziul.

 

Corect: El și-ar dori să absolve facultatea.

GREŞIT!!! El și-ar dori să absolvească facultatea.

Pronume care se scriu într-un cuvânt

Exemple: -dumneata, dumnealui, dumneavoastră, dumneaei -însumi, însuţi, însăţi, însăşi, înşine, însene, înşivă, însevă, înşişi, înseşi, însele – acelaşi, aceeaşi, aceiaşi, aceleaşi -oarecare, oarece, oarecine, oareşicare, oricare, orice, oricine, oricâţi, oricâte, fiecare, fiece, fiecine, orişicare, orişice, orişicine, sieşi, sineşi.

cumsecade, nu cum se cade

cumsecade (cum+se+cade) – adjectiv, cu sensul: care este de treabă Corect: Am numai oameni cumsecade în jurul meu. GREŞIT!!! Bătrânul  a fost cum se cade şi mi-a deschis uşa.

cuminte, nu cu minte

cuminte (cu +minte) – adjectiv, cu sensul: care se poartă bine. Corect:  Am un copil foarte cuminte. GREŞIT!!! Am un copil foarte cu minte.

răuvoitor, nu rău voitor

răuvoitor – adjectiv, cu sensul: care vrea răul cuiva. Corect:  Vecinul meu nu este răuvoitor, dar nu îi place gălăgia. GREŞIT!!!  rău voitor

binefăcător, nu bine făcător

binefăcător – adjectiv, cu sensul: care face bine. Corect:  Omul binefăcător nu doreşte recompense. GREŞIT!!! bine făcător

atotştiutor, nu a tot ştiutor

atotştiutor – adjectiv, cu sensul: care ştie de toate Corect:  El este considerat atotştiutor în domeniul auto. GREŞIT!!! a tot ştiutor

electromagnetic, nu electro magnetic

electromagnetic (electo+magnetic) – adjectiv, cu sensul: care ţine de electromagnetism. Corect: Trăim într-o lume plină de radiaţii electromagnetice. GREŞIT!!! electro magnetic / electro-magnetic

aerodinamic, nu aero dinamic

aerodinamic (aero+ dinamic) = adejctiv, cu sensul: facut în aşa fel încât să întâmpine o rezistenţă foarte mică din partea aerului Corect: Automobilul aerodinamic a fost inventat de un român. GREŞIT!!! aero dinamic / aero-dinamic

Scrierea cuvintelor compuse cu cratimă

Substantive care se scriu cu cratimă : nord-vest, prim-plan, după-amiază, câine-lup, copil-minune, redactor-şef, argint-viu, bun-simţ, bună-credinţă, rea-voinţă, prim-ministru, gură-cască, du-te-vino, papă-lapte, nord-american, liber-profesionist, zi-muncă, apă-grea, bună-cuviinţă, proces-verbal etc.

Adjective care se scriu cu cratimă: afro-asiatic, anglo-francez, economico-social, tehnico-ştiinţific, aşa-numit, aşa-zis, înainte-mergător, nou-născut, propriu-zis, rău-platnic, sus-numit, sus-pus, vest-european, acru-dulce, alb-negru, albastru-închis, roşu-aprins etc.

celălalt, nu celălant

celălalt, pronume demonstrativ, cu sensul: cel mai depărtat dintre amândoi. Exemplu: Am vorbit cu celălalt băiat despre situaţia ta. GREŞIT!!! Am vorbit cu celălant băiat despre situaţia ta.

ceea ce, nu cea ce

ceea ce – pronume, cu sensul: faptul care Exemplu: Îţi voi povesti despre ceea ce urmează să se întâmple. GREŞIT!!! cea ce 

sg. căpșună, pl. căpșuni/căpșune

căpșună – substantiv feminin, cu sensul: fructul căpșunului.

căpșună sg. – are două forme de plural acceptate: căpșune și căpșuni (vine de la pluralul substantivului căpșun, arbustul)

Am facut salată de fructe din banane și căpșune.

Am facut salată de fructe din banane și căpșune.

casierie, nu caserie

casierie – substantiv format prin derivare de la substantivul “casier” și sufixul “-ie”, cu sensul: birou într-o instituție unde se efectuează operațiuni de primire, păstrare și distribuire a banilor.

Exemplu: Casieria de la facultate este închisă astăzi.

GREȘIT!!! Caseria de la facultate este închisă astăzi.

să aibă, nu să aibe

a avea – verb de conjugarea a II-a, cu sensul: a deține, a poseda

Conjugare:

Conjunctiv prezent

eu să am

tu să ai

el/ea să aibă

noi să avem

voi să aveți

ei/ele să aibă

Exemplu: Băieții și-ar dori să aibă timp pentru alergat seara în parc.

GREȘIT!!! Băieții și-ar dori să aibe timp pentru alergat seara în parc

ea așază, nu ea așează

a (se) așeza = verb, cu sensul: a (se) pune pe ceva sau undeva pentru a ședea sau a face să șadă.

De reținut!

Ind. prez., pers. I sg. eu aşez Ind. prez., pers. a IlI-a sg. şi pl. el/ei aşază, nu aşează, Ind prez.,  pers. I pl. noi aşezăm.

Exemplu: Mama așază tacâmurile pentru masa de prânz.

GREȘIT!!! Mama așează tacâmurile pentru masa de prânz.

a apărea, nu a apare

a apărea – verb de conjugarea a II-a, cu sensul: a se ivi

Conjugare

Indicativ viitor

eu voi apărea

tu vei apărea

el/ea va apărea

noi vom apărea

voi veți apărea

ei/ele vor apărea

GREȘIT!!! Voi apare diseară la petrecere.

GREȘIT!!! Va apare și Diana la petrecere.

GREȘIT!!! Dacă mi-ar apare o maşină în faţă, n-aş şti cum să reacţionez.

odată vs o dată

odată (adverb), sens: odinioară, cândva

Exemplu: Odată cu venirea primăverii se vor ieftini şi legumele.

GREȘIT!!! O dată cu venirea primăverii se vor ieftini şi legumele.

 

o dată (articol +substantiv), sens: o anumită zi din calendar

Exemplu: O dată importantă pentru mine este 10 septembie, atunci când îmi sărbătoresc aniversarea.

GREȘIT!!! Odată importantă pentru mine este 10 septembie, atunci când îmi sărbătoresc aniversarea.

demult vs de mult

demult (adverb), sens: odinioară, cândva

Exemplu:  Examenul l-am susţinut demult.

GREȘIT!!! Examenul l-am susţinut de mult.

 

de mult (prepoziţie + adverb), sens: de multă vreme.

Exemplu: N-am mai jucat fotbal de mult.

GREȘIT!!! N-am mai jucat fotbal demult.

.

altădată vs altă dată

altădată = adverb, cu sensul: cândva, demult

Exemplu:  Altădată eram mai uniţi.

GREŞIT!!!  Altă dată eram mai uniţi.

 

altă dată = două cuvinte distincte formate din substantivul dată şi adjectivul pronominal altă, având sensul: cu altă ocazie; Pentru verificare, construcţiile de acest gen se utilizează atunci când substantivul dată poate fi înlocuit cu substantivul zi.

Exemplu: Vom stabili altă dată pentru a ne întâlni.

GREŞIT!!!  Vom stabili altădată pentru a ne întâlni.

delincvent, nu delicvent

delincvent- substantiv, cu sensul: persoană care comite un delict. Exemplu: Delincventul a fost arestat. GREŞIT!!! Delicventul a fost arestat.

notorietate publică

notorietate – substantiv feminin, cu sensul: faptul de a fi cunoscut de multă lume public – substantiv neutru, cu sensul: colectivitate mare de oameni GREŞIT!!! Exprimare pleonastică: notorietate publică

Forme corecte a câtorva locuţiuni adverbiale

pe urmă, nu peurmă

de tot, nu detot

de ce, nu dece

de abia, nu deabia

de aceea, nu deaceea

de aici, nu deaici

de acolo, nu deacolo

de aproape, nu deaproape

de asemenea, nu deasemenea

de ajuns, nu deajuns

de altfel, nu dealtfel

de jur împrejur, nu dejurîmprejur

de obicei, nu deobicei

în curând, nu încurând

în fine, nu înfine

în sfârşit, nu însfârşit

de altminteri, nu dealtminteri

de astă dată, nu deastădată

de atunci, nu deatunci

la o parte, nu laoparte

întru totul, nu întrutotul

în preajmă, nu înpreajmă

datorită vs din cauza

datorită – prepoziţie, cu sensul: mulţumită, graţie şi se foloseşte în contexte cu efecte pozitive

din cauza – locuţiune prepoziţională, cu sensul: din pricina şi se foloseşte în contexte cu efecte negative

Cea mai simplă formă de verificare este înlocuirea în context a prepoziţiei datorită cu sinonimul mulţumită.

Exemplu:

Am câştigat medalia olimpică datorită părinţilor mei.

Am pierdut anul şcolar din cauza neglijării.

GREŞIT!!! Am câştigat medalia olimpică din cauza părinţilor mei.

GREŞIT!!! Am pierdut anul şcolar datorită neglijării.

 

grizonant, nu grizonat

grizonant – adjectiv, cu sensul: cărunt, care începe să încărunţească.

Exemplu: Părul grizonant te prinde bine.

GREŞIT!!! Soţul meu are acum părul grizonat.

eu voiam, nu eu vroiam / conjugarea verbelor a voi şi a vrea

Conjugare

a voi                                                                     a vrea

Indicativ  imperfect

eu voiam                                                              eu vream

tu voiai                                                                 tu vreai

el/ea voia                                                             el/ea vrea

noi voiam                                                             noi vream

voi voiaţi                                                              voi vreați

ei/ele voiau                                                          ei/ele vreau

GREŞIT!!!

Sunt greşite formele rezultate din contopirea anumitor forme ale celor două verbe :

 a vroi (a vrea+a voi)

 vroiesc (vreau+voiesc)

 vroieşti (vrei+voieşti)

 vroieşte (vrea+voieşte)

 vroim (vrem+voim)

 vroiam (vream+voiam)

a tăcea, nu a tace

a tăcea  – verb de conjugarea a II-a, cu sensul: a nu vorbi nimic, a se abţine să vorbească.

GREŞIT !!! eu voi tace/tu vei tace/el ea va tace/noi vom tace/voi veţi tace/ei ele vor tace

.GREŞIT!!! eu aş tace/ tu ai tace/ el ea ar tace/ noi am tace/ voi aţi tace/ ei ele ar tace

a displăcea, nu a displace

a displăcea – verb de conjugarea a II-a, cu sensul: a nu-i plăcea, a nu agrea.

Indicativ prezent

eu displac

tu displaci

el/ea displace

noi displăcem

voi displăceţi

ei/ele displac

 

Exemplu: Îi va displăcea ideea de a lucra proiectul împreună.

GREŞIT !!! eu voi displace/tu vei displace/el ea va displace/noi vom displace/voi veţi displace/ei ele vor displace

Exemplu: Le-ar displăcea dacă ar fi blocaţi în trafic mai multe ore.

GREŞIT!!! eu aş displace/ tu ai displace/ el ea ar displace/ noi am displace/ voi aţi displace/ ei ele ar displace

a plăcea, nu a place

a plăcea – verb de conjugarea a II-a, cu sensul: a simpatiza sau a fi simpatizat, a fi pe plac, a fi drag.

Exemplu: Îţi va plăcea să mă vezi pe pistă la întrecere.

GREŞIT !!! eu voi place/tu vei place/el ea va place/noi vom place/voi veţi place/ei ele vor place

Exemplu: Mi-ar plăcea să te văd căsătorită cât de curând.

GREŞIT!!! eu aş place/ tu ai place/ el ea ar place/ noi am place/ voi aţi place/ ei ele ar place

Exemplu: Noi vom părea neinteresaţi de apartament dacă nu vom pune multe întrebări.

GREŞIT !!! eu voi pare/tu vei pare/el ea va pare/noi vom pare/voi veţi pare/ei ele vor pare

 Exemplu: Mi-ar părea rău sa trec prin Craiova şi să nu ne întâlnim.

GREŞIT!!! eu aş pare/ tu ai pare/ el ea ar pare/ noi am pare/ voi aţi pare/ ei ele ar pare

GREȘIT!!! voi dispare , vor dispare, ţi-ar dispare

destul de mulţi, nu destui de mulţi

destul – adverb sau adjectiv, cu sensul: suficient.

ca adverb este invariabil: Am văzut destul de mulţi căini fără stăpân.

GREŞIT!!! Am văzut destui de mulţi căini fără stăpân.

ca adjectiv se acordă cu substantivul determinat: Am văzut destui câini fără stăpân.

acces, pl. accese/accesuri

acces¹ = substantiv neutru, cu sensul: cale sau metodă de a ajunge într-un loc, la o persoană.

De reținut: Forma de plural corectă este accesuri.

acces² = substantiv neutru, cu sensul: manifestare violentă a unei boli; criză; atac.

De reținut: Forma de plural corectă este accese.

accepție, nu accepțiune

accepție = substantiv feminin, cu sensul: valoare a unui cuvânt, a unei expresii.

De reținut: accepție, nu accepțiune

N-Ac. sg. art. accepția

N-Ac. pl. neart. accepții

N-Ac pl. art. accepțiile

G-D sg. art. accepției

a-şi aduce aportul

aport= substantiv neutru, cu sensul: contribuţie materială, intelectuală, morală etc. pe care cineva o aduce la o acţiune comună.

GREŞIT!!! Exprimare pleonastică: a-şi aduce aportul 

Explicaţie: Sensul cuvântului aport include ideea de aducere iar cuvântul în sine nu poate fi definit fără utilizarea verbului a aduce.

Astfel, este greşit să spunem: “El şi-a adus aportul la construirea casei”.  În schimb, putem spune: “Aportul său la construirea casei a fost semnificativ “.

a abjudeca vs a adjudeca

Relaţie de paronimie: a abjudeca şi a adjudeca – diferă printr-o singură literă

abjudeca (a)= verb, cu sensul: a anula printr-o hotărâre judecătorească un titlu, drept etc.

adjudeca (a) = verb, cu sensul: a atribui printr-o hotărâre judecătorească un bun scos la licitaţie persoanei care oferă preţul cel mai mare, a se lupta pentru o victorie.

Exemplu;

Tribunalul i-a abjudecat dreptul la vot.

Terenurile au fost adjudecate de către ei.

GREŞIT!!! Tribunalul i-a adjudecat dreptul la vot

GREŞIT!!! Terenurile au fost abjudecate de către ei.

repercusiune, nu repercursiune

repercusiune – substantiv feminin, cu sensul: consecinţă. Se scrie fără r în a treia silabă deoarece provine din limba franceză (répercussion).

GREŞIT!!! Fapta ta va avea repercursiuni grave.

în ceea ce priveşte, nu în ceea ce privesc

în ceea ce priveşte – expresie cu sensul: cu privire la, în privinţa.

Expresia în ceea ce priveşte are o construcţie fixă. Totuşi, unii vorbitori sunt tentaţi să acorde verbula privi cu substantivul care urmează, dând naştere unor exprimări greşite:

GREŞIT!!! În ceea ce privesc resursele naturale nu există o politică de protejare.

Corect: În ceea ce priveşte resursele naturale nu există o politică de protejare.

cotidiene, nu cotidiane

cotidian, pl. cotidiene – substantiv neutru, cu sensul: publicaţie care apare zilnic; adjectiv, cu sensul: de fiecare zi, zilnic.

Exemplu: Adevărul şi Gândul sunt două cotidiene din România.

   Treburile cotidiene ne fac să uităm lucrurile cu adevărat importante.

GREŞIT!!!  Adevărul şi Gândul sunt două cotidiane din România.

                    Treburile cotidiane ne fac să uităm lucrurile cu adevărat importante.

a se complăcea, nu a se complace

a se complăcea – verb de conjugarea a II-a, cu sensul: a fi mulţumit cu o anumită situaţie fără a căuta să o depăşească.

 GREŞIT!!! mă voi complace, te vei complace,  se vor complace, m-aş complace, te-ai complace, s-ar complace, ne-am complace.

înşală, nu înşeală

Exemplu: El îşi înşală soţia cu cea mai bună prietenă a ei.

GREŞIT!!! El îşi înşeală soţia cu cea mai bună prietenă a ei.

 

afrodiziac, nu afrodisiac

afrodiziac = adj., s.n. cu sensul: care are rolul de a stimula impulsurile sexuale.

De reținut! Afrodiziac, nu afrodisiac.

afișează, nu afișază

a afișa = vb. cu sensul: a pune la vedere, a lipi un afiş; a manifesta în mod ostentativ o anumită atitudine.

De reținut!

Ind. prez., pers. a IlI-a sg. şi pl. afişează, nu afişază Ind. prez., pers. I pl. afişăm Conj. prez., pers. a III-a sg. şi pl. să afişeze Ger. afişând

adineaori sau adineauri

adineaori = adv. cu sensul: cu puţin timp înainte, de curând.

De reținut! Ambele forme sunt corecte : adineaori şi adineauri.

aderă, nu aderează

a adera = vb., cu sensul: a deveni adeptul unui partid, al unei mişcări, al unei ideologii  sau a deveni parte la un tratat.

De reținut!

Ind. prez., pers. I sg. ader, nu aderez Ind. prez.pers. a III-a sg. şi pl. aderă, nu aderează Conj. prez., pers. a IlI-a sg. şi pl. să adere

acordă sau acordează

Ambele forme sunt corecte deoarece verbul a acorda are mai multe înțelesuri, având forme diferite după cum urmează:

A ACORDA ¹ = vb., cu sensul: a da; a oferi, sau a stabili acordul gramatical.

De reţinut!

Ind. prez., pers. I sg. acord Ind. prez., pers. a IlI-a sg. şi pl. acordă Conj. prez., pers. a IlI-a sg. şi pl. să acorde

 

 

A ACORDA 2 = vb., cu sensul: a regla tonurile unui instrument.

De reţinut!

Ind. prez., pers. I sg. acordez Ind. prez., pers. a IlI-a sg. şi pl. acordează

Conj. prez, pers. a IlI-a sg. şi pl. să acordeze

 

accident, pl. accidente/accidenți

accident¹ = substantiv neutru, cu sensul = eveniment, întâmplare care întrerupe mersul normal al lucrurilor, provocând avarii, răniri, moartea.

De reținut: Forma de plural corectă este accidente.

accident² = substantiv masculin, cu sensul = semn muzical.

De reținut: Forma de plural corectă este accidenți.

alcătuiește, nu alcătuie

a alcătui = vb. cu sensul: a face, a construi, a întocmi.

De reţinut!

Ind. prez., pers. I sg. şi pers. a IlI-a pl. eu/ei alcătuiesc,nu alcătui/alcătuie, Ind prez., pers. a IlI-a sg. el alcătuieşte, nu alcătuie. Conj. prez., pers. a IlI-a sg. şi pl. el/ei să alcătuiască, nu alcătuie.

eu bănuiesc, nu eu bănui

De reţinut!

Indicativ prezent, pers. I sg. şi pers. a III-a pl. bănuiesc

Indicativ prezent, pers. a III-a sg. bănuieşte, nu bănuie Imperfect, pers. a III-a sg. bănuia Conjunctiv prezent, pers. a III-a sg. şi pl. să bănuiască

arbore, nu arbor

arbitri vs arbitrii

De reținut!

pl. nearticulat arbitri

    Exemplu: Atacantul a fost avertizat de arbitri.

pl. articulat arbitrii

     Exemplu: Arbitrii de la Campionatul Mondial de Fotbal din 2014 au fost selectați.

arbitral vs arbitrar

Relaţie de paronimie: arbitral şi arbitrar – diferă printr-o singură literă

arbitral = adj. cu sensul: hotărât de arbitru

De reținut!

m. sg. arbitral m. pl. arbitrali f. sg. arbitrală f. pl. arbitrale

arbitrar = adj. cu sensul: care este hotărât după propria apreciere, neținând seama de opinia altcuiva; abuziv; care este făcut la întâmplare

De reținut!

m. sg. arbitrar m. pl. arbitrari f. sg. arbitrară f. pl. arbitrare

Maxim vs maximum

maxim (maximi, maximă, maxime) = adjectiv, cu sensul: cel mai mare.

Exemplu: Euro a atins nivelul maxim din ultimele șase luni.

maximum = adverb, cu sensul: limita superioară peste care nu se poate trece; cel mult.

Exemplu: Cumpărăturile vor costa maximum 50 lei.

Astfel, pentru a ne verifica, trebuie să stabilim întâi dacă îl vom folosi ca adjectiv sau ca adverb, iar după caz, vom alege forma corectă.

CORECT                                        GREȘIT

punctajul maxim                            punctajul maximum

a vorbit maximum                          a vorbit maxim

bine-venit vs binevenit

De reținut!

Se scrie întotdeauna cu cratimă m. sg. bine-venit m. pl. bine-veniți f. sg. bine-venită f. pl. bine-venite

Exemplu: O mărire de salariu este întotdeauna bine-venită.

bine venit = adv. + adj., cu sensul: sosit cu bine

Exemplu: bine venit din război

bine-cunoscut vs bine cunoscut

bine-cunoscut= adj. cu sensul: care este foarte cunoscut, celebru.

De reținut!

Se scrie întotdeauna cu cratimă m. sg., bine-cunoscut m. pl., bine-cunoscuți f. sg., bine-cunoscută f. pl., bine-cunoscute

Exemplu: actor bine-cunoscut

bine cunoscut = adv. + adj., cu sensul: știut bine

Exemplu: caz bine cunoscut de toată lumea

bine-crescut vs bine crescut

bine-crescut = adj. cu sensul: educat, civilizat.

De reţinut!

Se scrie întotdeauna cu cratimă! m. sg. bine-crescut, nu binecrescut m. pl. bine-crescuţi f. sg. bine-crescută f. pl. bine-crescute

Exemplu: copil bine-crescut

bine crescut = adv. + adj. , cu sensul: dezvoltat bine

Exemplu: aluat bine crescut

Pluralul substantivului argint

argint s.n., s.m 1.  s.n. Metal preţios de culoare albă. De reţinut! Defectiv de pl.(1). 2.  s.m. Ban, para. De reţinut! Pl. arginţi (2).

antihrist, nu anticrist

antihrist = s.m., cu sensul: principiul răului; Satana.

De reţinut!

Sg. antihrist, nu anticrist.

anaforă vs anafură

Relație de paronimie – anaforă și anafură – diferă printr-o singură literă

anaforă = s.f., cu sensul: figură de stil care constă în reluarea aceluiaşi cuvânt la începutul mai multor enunţuri, pentru a întări o

idee, pentru a crea o simetrie.

De reţinut!

G-D sg. art. anaforei. Pl. anafore.

 

anafură = s.f., cu sensul: pâine sfinţită împărţită credincioşilor ortodocşi.

De reţinut!

Sg. anafură, nu anaforă, nafură. G-D sg. art. anafurei.

alcooli sau alcooluri

alcool  s.m., s.n.

1.  s.m Derivat chimic, rezultat din substituirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril.

De reţinut!

Pl. (1) alcooli.

2.  s.n. Lichid incolor, inflamabil, întrebuinţat la prepararea băuturilor spirtoase, ca dezinfectant, dizolvant etc.

3.   s.n. Băutură alcoolică.

De reţinut!

Pl. (2, 3) alcooluri.

amvoane, nu amvonuri

amvon = s.n., cu sensul: balcon realizat într-o biserică, de unde se predică sau se citeşte evanghelia.

De reţinut!

Pl. amvoane, nu amvonuri.

bavetă, nu babetă

bavetă = s.f., cu sensul: bărbiță; șervețel care se leagă la gâtul copiilor când mănâncă.

De reţinut!

Sg. bavetă, nu babetă. PI. bavete. Diminutiv: Sg. baveţică, nu babeţică.

balegă și baligă

balegă = s.f., cu sensul: excrement de animale mari; băligar.

De reţinut!

Ambele forme sunt acceptate. Sg. balegă şi baligă. Pl. balegi şi baligi. G-D art. balegii, baligii

atlas vs atlaz

Relație de paronimie: atlas  și atlaz –  diferă printr-o singură literă

atlas = s.n., cu sensul: colecţie de hărţi geografice, ordonate conform anumitor criterii; vertebră cervicală.

De reţinut!

Pl. atlase, nu atlasuri.

 

atlaz = s.n., cu sensul: țesătură folosită îndeosebi la căptuşeli şi feţe de plapumă, lucioasă pe o singură faţă.

De reţinut!

Pl. atlazuri.

aștri, nu astre

Formele un și o ale articolului nehotărât sunt identice cu cele ale numeralului cardinal şi ale adjectivului pronominal nehotărât. Ele se pot deosebi astfel:

a) articole, când la plural se folosește nişte (o carte/nişte cărţi);

b) numerale, când la plural se folosește un numeral (un elev/ doi elevi);

c) adjective pronominale nehotărâte, când la plural se folosește unii, unele (o carte/unele cărţi).

Articolul demonstrativ (adjectival)

Numeralul însoţit de articolul demonstrativ (adjectival) stă, de obicei, înaintea substantivului determinat: cei doi drumeţi, cel de-al doilea concurent.

Dar din punct de vedere gramatical (nu al locului pe care îl ocupă) articolul face legătura intre substantivul determinat şi numeral, după cum se poate vedea din aşezarea numeralului după substantiv: drumeţii cei doi; concurentul cel de-al doilea.

Pronumele și adjectivul pronominal posesiv

Exemplu: Mama a aruncat hârtiile de pe masă iar pe ale tale, Maria, le-a pus în cameră.

Pronumele “ale tale” ține locul posesorului (Maria) și al obiectului posedat (hârtiile).

Dacă adjectivul posesiv determină un substantiv feminin articulat nehotărât la genitiv sau dativ singular, articolul posesiv nu își schimbă forma.

    Exemplu: Unei prietene a mele i s-a întâmplat ceva. (unei prietene ale mele este greșit)

A

abajur s.n., pl. abajururi

abandon s.n., pl. abandonuri

abandona (a) vb., ind. prez. 3 abandonează

abandonare s.f., g-d art. abandonării; pl. abandonări

abatere s. f., g.-d. art. abaterii; pl. Abateri

abdica (a) vb., ind. prez. 3 abdică

abdicare s. f., g.-d. art. abdicării; pl. Abdicări

abdominal adj. m., pl. abdominali; f. abdominală, pl. abdominale

abecedar s. n., pl. Abecedare

aberant adj. m., pl. aberanţi; f. aberantă, pl. aberante

aberaţie s. f., art. aberaţia (-ţi-a), g.-d. art. aberaţiei; pl. aberaţii, art. aberaţiile

abilita (a) vb., ind. prez. 3 abilitează

abilitare s. f., g.-d. art. abilitării; pl. Abilitări

abilitate s. f., g.-d. art. abilităţii; pl. Abilităţi

abiogengză s. f., g.-d. art. Abiogenezei

abiologie s. f., art. abiologia, g.-d. Abiologii

abiotic adj. m., pl. abiotici; f. abiotică, pl. Abiotice

abisal adj. m., pl. abisali; f. abisală, pl. Abisale

abitir (mai) (pop., fam.) adv.

abject adj. m., pl. abjecţi; i. abjectă, pl. Abjecte

abjecţie s. f., art. abjecţia, g.-d. art. abjecţiei; pl. abjecţii, art. abjecţiile

abjudeca (a) (a anula) vb., ind. prez. 3 abjudecă

abjudecare (anulare) s. f., g.-d. art. abjudecării; pl. abjudecări

aboli (a) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. abolesc, imperf. 3 sg. abolea conj. prez. 3 să abolească

abominabil adj. m., pl. abominabili; f. abominabilă, pl. abominabile

abona (a) vb., ind. prez. 3 abonează

abonament s. n., pl. abonamente

abonare s. f., g.-d. art. abonării; pl. abonări

abonat adj. m., s. m., pl. abonaţi; adj. f., s. f. abonată, pl.abonate

aborda (a) vb., ind. prez. 3 abordează

abordabil adj. m., pl. abordabili; f. abordabilă, pl. abordabile

abordare s. f., g.-d. art. abordării; pl. abordări

aborigen adj. m., s. m., pl. aborigeni; adj. f., s. f. aborigenă, pl. aborigene

abrevia (a)vb., ind. prez. 3 abreviază, 1 pl. abreviem; conj. prez. 3 să abrevieze; ger.abreviind

abreviere s. f., g.-d. art. abrevierii; pl. abrevieri

abscisă s.f., g-d. art. abscisei; pl. abscise

absorbi (a) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. absorb, imperf. 3 sg. absorbea, conj. prez. 3să absoarbă

absorbire s. f., g.-d. art. absorbirii; pl. Absorbiri

absorbţie s. f., art. absorbţia, g.-d. ari. absorbţiei; pl. absorbţii, art. absorbţiile

abstinent s. m., pl. Abstinenţi

abstinentă s. f., g.-d. art. Abstinentei

abstinenţă s. f., g.-d. art. abstinenţei: pl. abstinenţe

abstract adj. m., pl. abstracţi; f. abstractă, pl. abstracte

abstract s. n., pl. Abstracte

abstractiza (a) vb., ind. prez. 3 abstractizează

abstractizare s. f., g.-d. art. abstractizării; pl. abstractizări

absurd adj. m., pl. absurzi; f. absurdă, pl. Absurde

absurditate s. f., g.-d. art. absurdităţii; pl. absurdităţi

abtibild s. n., pl. Abţibilduri

abţine (a se) vb. refl., ind. prez. 2 sg. te abţii, 2 pl. vă abţineţi; conj. prez. 3 să se abţină;

abţinere s. f., g.-d. art. abţinerii; pl. Abţineri

abunda (a) vb., ind. prez. abundă; ger. Abundând

abundent adj. m., pl. abundenţi; f. abundentă, pl. abundente

abundenţă s. f., g.-d. art. Abundenţei

abur s. m., pl. Aburi

aburi (a) vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. aburesc, imperf. 3sg. aburea; conj. prez. 3 să aburească

aburire s. f., g.-d. art. aburirii; pl. Aburiri

aburos adj. m., pl. aburoşi; f. aburoasă, pl. aburoase

abuz s. n., pl. Abuzuri

abuza (a) vb., ind. prez. 3 abuzează

abuziv adj. m., pl. abuzivi; f. abuzivă, pl. Abuzive

ac s. n., pl. Ace

acadea s. f., art. acadeaua, g.-d. art. acadelei; pl. acadele, art. acadelele

academic adj. m., pl. academici; f. academică, pl. academice

academician s. m., pl. academicieni; abr. acad.

academiciană s. f., g.-d. art. academicienei; pl. academiciene; abr. acad.

academie s. f., art. academia, g.-d. art. academiei; pl.academii, art. academiile

acapara (a) vb., ind. prez. 3 acaparează

acaparare s. f., g.-d. art. acaparării; pl. Acaparări

acaparator adj. m., pl. acaparatori; f. sg. şi pl. acaparatoare

accelera (a) vb., ind. prez. 3 accelerează

accelerare s. f., g.-d. art. accelerării; pl. Accelerări

accelerat s. n., pl. Accelerate

accelerator adj. m., pl. acceleratori (substanţă); f. sg. şi pl. acceleratoare (instalaţie)

acceleraţie s. f., art. acceleraţia, g.-d. art.acceleraţiei; pl. acceleraţii, art. acceleraţiile

accentua (a) vb., ind. prez. 3 accentuează, 1 pl. accentuăm; conj. prez. 3 să accentueze;

accentuare s. f., g.-d. art. accentuării; pl. accentuări

accepta (a) vb., ind. prez. 3 acceptă

acceptabil adj. m., pl. acceptabili; f. acceptabilă, pl. acceptabile

acceptare s. f., g.-d. art. acceptării; pl. Acceptări

accepţie s. f., art. accepţi ,g.-d. art. accepţiei; pl. accepţii, art. accepţiile

acces s. n., pl. accesuri (intrare), accese (atac, izbucnire)

accesa (a) vb., ind. prez. 3 accesează

accesibil adj. m., pl. accesibili; f. accesibilă, pl. accesibile

accesibilitate s. f., g.-d. art. Accesibilităţii

accesiune s. f., g.-d. art. accesiunii; pl accesiuni

accident s. m., pl. accidenţi (semn muzical), s. n., pl. accidente (întâmplare)

accidenta (a) vb., ind. prez. 3 accidentează

accidental adj. m., pl. accidentali; f. accidentală, pl.accidentale

accidentare s. f., g.-d. art. accidentării; pl. accidentări

acciză s.f., g.-d. art. accizei; pl. Accize

acel adj,g.-d. acelui, pl. acei; f.acea, g.-d. acelei, pl. acele; g.-d. pl. m. şi f. acelor

acela pr. m., g.-d. aceluia, pl. aceia; f. aceea, g.-d. aceleia, pl. acelea; g.-d. pl. m. şi f. acelora

acest adj. pr., g.-d. acestui, pl. aceşti; f.această, g.-d. acestei, pl. aceste; g.-d. pl. m. şi f.acestor

acesta pr. m., g.-d. acestuia,pl. aceştia; f. aceasta, g.-d. acesteia, pl. acestea; g.-d.,pl. m. şi f.acestora

acetat s. m., pl. Acetaţi

achiesa (a) vb., ind. prez. 3 achiesează

achiesare s. f., g.-d. art. achiesării; pl. Achiesări

achitare s. f., g.-d. art. achitării; pl. Achitări

achiziţie s. f., art. achiziţia g.-d. art.achiziţiei; pl. achiziţii, art. achiziţiile

achiziţiona (a) vb., ind. prez. 3 achiziţionează

achiziţionare s. f., g.-d. art. achiziţionării; pl. achiziţionări

acidula (a) vb., ind. prez. 3 acidulează

acidulare s. f., g.-d. art. acidulării; pl. Acidulări

acomodare s. f., g.-d. art. acomodării; pl. acomodări

acompania (a) vb., ind. prez. 3 acompaniază, 1 pl. acompaniem; conj. prez. 3 să

acompanieze

acompaniament s. n., pl. Acompaniamente

acompaniatoare s. f., g.-d. art. acompaniatoarei; pl. acompaniatoare

acompaniator s. m., pl. Acompaniatori

acoperi (a) vb., ind. prez. 1 sg. acopăr, 3 acoperă,imperf. 3 sg. acoperea; conj. prez. 3să acopere

acoperire s. f., g.-d. art. acoperirii; pl. Acoperiri

acoperiş s. n., pl. Acoperişuri

acoperitoare s. f., g.-d. art. acoperitorii; pl. acoperitori

acoperitor adj. m., pl. acoperitori; f. sg. şi pl. acoperitoare

acord s. n., pl. Acorduri

acorda (a) vb., ind. prez.3 acordă (a da, a face acordul gramatical), acordează (a regla un instrument)

acordare s. f., g.-d. art. acordării; pl. Acordări

acreditiv s. n., pl. Acreditive