8/14/2019 gnoseologie.docx

1/1

Teoria cunoaterii sau gnoseologia este o component necesar oricreiconstrucii (teorii) filizofice. n cadrul filozofiei ea reprezint un rspuns lantrebarea pus de oameni din vechi timpuri dac gndirea lor este n stare scunoasc lumea real. Ea explic ce este i cum se realizeaz cunoaterea lumiide ctre om posibilitatea cunoaterii, legile, nivelele, formele i valoareaacesteia. Teoria cunoaterii i propune deci s dea o explicaie global procesului real al cunoaterii. Desigur c, n constituirea acestei imagini globaleea se spijin pe datele unor discipline tiinificece studiaz cunoaterea dinunghiuri de vedere pariale: psihologia, logica, teoria informaiei, cibernetica.

Probelematica teoriei cunoaterii

n abordarea teoretic a problemelor cunoaterii, trebuie s face distincie ntre procesul cunoaterii i teoria cunoaterii.

1.1. Procesul cunoaterii este acel proces obiectiv, spontan ce se desfoar caurmare a nzestrii naturale a omului cu capaciti cognitive, omul nefiindcontient de el, ci numai de rezultatele lui. De aceea, n primele filozofii, problematica gnoseologic lipsete, reflecia filozific fiin centrat pe probleme de cosmologie, onlogie i chiar politic i etic. Aceast situaieeste remarcat de filozoful romn P.P.Negulescu care, ocupndu-se de

geneza problematicii gnoseologice, arat c la nceputurile ei, filozofiei iera caracteristic o ncredere spontan n capacitatea raiunii de a cunoatelumea i de a dezvlui adevrul. El caracterizeaz ncerderea primilorfilozofi n valoarea cunoaterii ntemeiat pe raiune drept dogmatismspontan. Problema epistemiologic scria P.P.Negulescu - nu s-aimpus de la nceputul minii omeneti primitive i nu a nregistrat de lanceput soluii spontane ca problemele ce au precedat-o n evoluia vieiiintelectuale a omenirii. Filozoful romn observa, pe bun dreptate, c

pentru cunoatere nu exist mcar cunoatere ci numai lucruri cunoscute.Mecanismele care fceau posibil demersul conitiv nu ridicau pentru ei niciun semn de ntrebare. n adevr. Aduga el, pe oamenii primitivi iinteresa este drept, n cel mai nalt grad, lucrurile n mijlocul crora triau,cu care trebuia s-i adapteze viaa.