Glosarul acronimelor - gov.md · Web viewTotuşi, este puţin probabil că acţiunile enumerate în...

IE ASM Balanţa Energetică de perspectivă pentru anul 2017

RAPORT ŞTIINŢIFIC

Proiect: Elaborarea Balanţei energetice de perspectivă a Republicii Moldova pentru anul 2017

Elaborat: Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Energetică

Chişinău, 2016

1


CUPRINSGlosarul acronimelor 5Rezumat 6

1. Introducere 52.Metodologia balanţei energetice de perspectivă pe termen scurt 5 2.1. Principiile-cheie ale prognozării pe termen scurt 5 2.2. Procesul de prognozare a balanţei energetice pe termen scurt 9 2.2.1. Analiză cantitativă 9 2.2.2. Analiza calitativă 11

3.Balanţa energetică de perspectivă pe terment scurt pentru Republica Moldova 13 3.1. Balanţa energetică de perspectivă pentru Republica Moldova – 2016 13 3.2. Balanţa energetică de perspectivă pentru Republica Moldova – 2017 14

4. Balanţele produselor energetice (2010-2017) 15 4.1. Balanţa energetică de perspectivă a cărbunelui (2010-2017) 15 4.2. Balanţa energetică de perspectivă a gazelor naturale (2010-2017) 16 4.3. Balanţa energetică de perspectivă a produselor petroliere (2010-2017) 17 4.4. Balanţa energetică de perspectivă a biocombustibililor şi deşeurilor (2010-2017) 18 4.5. Balanţa de perspectivă a energiei electrice (2010-2017) 19 4.6. Balanţa de perspectivă a energiei termice (2010-2017) 20 4.7. Balanţa energetică de perspectivă – Toate produsele energetice (2010-2017) 21

5.Fluxuri-cheie de energie a Balanţei energetice 22 5.1. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa energetică cumulativă (Toate tipurile de combustibil ktep, 2010-2017) 22 5.2. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa energetică a cărbunelui (ktep, 2010-2017) 26 5.3. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa energetică a gazelor naturale (ktep, 2010-2017) 27 5.4. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa produselor petroliere (ktep, 2010-2017) 29 5.5. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa biocombustibililor şi deşeurilor (ktep, 2010-2016) 30 5.6. Fluxuri-cheie de energie electrică (ktep, 2010-2017) 31 5.7. Fluxuri-cheie de energia termică (ktep, 2010-2017) 32 5.8. Fluxuri-cheie de energie per sector 33 5.8.1. Consumul total final şi repartiţia lui după tipul de combustibil

şi pe ramurile economiei, ktep 34 5.8.2. Consumul total final şi repartiţia lui după tipul de combustibil şi ramurile economiei,% 34 5.8.3. Consumul de resurse energetice după tipul de combustibil în perioada 2010 şi 2014. Prognoza pentru anii 2016 și 2017, ktep 35 5.8.4. Consumul de resurse energetice în ramurile economiei în perioada 2010 şi 2015. Prognoza pentru anii 2016 şi 2017, ktep 36 5.8.5. Cota repartiţiei consumului tipului de combustibil pe ramurile economiei, % 37 5.8.6. Cota consumului ramurilor economiei a diferitor tipuri de combustibil, % 38 5.9. Analiza calitativă a tendințelor privind consumul de combustibil şi energie 38 5.10. Diagramele fluxurilor de combustibil şi energie 41

6. Analiza incertitudinii şi prognoza de calitate 42 6.1. Analiza incertitudinii 42 6.2. Analiza previziunilor de calitate 42

2


Glosarul acronimelor

PASSE Planul de Acţiuni privind crearea unui sistem de statistică energeticăBAU Business as usual - “menținerea situației actuale”CAGR Rata de creştere anuală compusăBE Balanţa energeticăBE A-1 Balanţa energetică pentru anul precedentBE A+1 Balanţa energetică pentru anul următor (prognoza)CE Comunitatea EnergeticăCFE Consumul final energeticZGÎ Grade-zile pentru încălzirePIB Produsul intern brutGM Guvernul MoldoveiAIE Agenţia Internațională pentru Energiektep Kilotone de echivalent petrolLKV Ultima valoare cunoscutăLKS Ultima structură cunoscutăME Ministerul EconomieiBNS Biroul Naţional de StatisticăRM Republica MoldovaAT-SSE Asistenţă tehnică pentru crearea unui sistem de statistică energetică pentru

Guvernul Republicii MoldovaMGRES Moldavskaya GRES

3


Rezumat

Obiectivul principal al prognozei pe termen scurt îl constituie elaborarea prognozei pe 2 ani în baza datelor statistice oficiale publicate de către BNS.

Procesul de prognozare a balanţei energetice pe termen scurt este organizat în două fluxuri de lucru: (1) analiza cantitativă şi (2) analiza calitativă.

Analiza cantitativă se bazează pe observarea şi analiza tendinţelor din trecut, în mod aparte - fiecare combustibilul cu fiecare combustibil, şi fiecare flux de energie cu fiecare flux de energie. Balanţele energetice pregătite anual de către BNS furnizează datele istorice.

Analiza cantitativă are la bază principiul de prognozare „Business as usual” sau în stare liberă „mâine va fi ca şi în ziua de azi” („Business as usual”). Prognoza se bazează pe analiza seriilor temporale cunoscute şi se face prin extrapolare pentru următorii 2 ani.

Pronozarea s-a efectuat în baza datelor statistice oficiale publicate în următoarelor documente:1. Balanţa energetică pentru perioada 2010-2015 – date statitstice incluse în rapoartele

BNS (după tipurile de combustibil).2. Balanţa energetică pentru perioada 2010-2015 – balanţa produselor conform datelor

BNS (după grupe de combustibil).3. Informaţii privind persectivele de dezvoltare pentru anii 2016-2017 a afacerilor

întreprinderilor din sectorul energetic.Formatul prognozei coincide cu structura balanţei energetice elaborate de către BNS.

Prognoza pe termen scurt pentru anii 2016 și 2017, care a avut ca scop elucidarea indicilor în dinamică a valorilor prognozate ce se referă la consumul brut de resurse energetice după tipul lor:

cărbune – se prognozează păstrarea nivelului consumului aproximativ la același nivel ca în anul 2016 (98-100 ktep); gaz – păstrarea tendinței de diminuarea nesemnificativă la nivel de 20 ktep (24 mil. m3 pe an);produse petroliere – majorare nesemnificatovă la nivel de 5-7 ktep;biocombustibil – păstrarea indicatorului de creștere a consumului (cca 30 ktep sau cu 150 mii m3

echivalent lemne);energia electrică – creșterea consumului la nivel de cca 10 ktep sau cu 100 mii kWh pe an;energia termică (livrată de sistemele de alimentare centralizate cu energie termică) – producerea se va păstra la nivelul anului precedent, dar există și o probabilitate de diminuare nesemnificativă (230-222 ktep).

4


1. Introducere

Moldova este membru cu drepturi depline al Comunităţii Energetice (CE) începînd cu anul 2010. Ca parte contractantă la CE, Republica Moldova (RM) s-a angajat să armonizeze politica şi legislaţia sa în domeniul energetic cu acquis-ul UE adoptat de către CE. În acest context, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul să implementeze acquis-ul privind statisticile energetice1, ceea ce prevede obligaţii specifice de raportare către UE.

Totodată, faţă de obligaţiile internaţionale de raportare către EUROSTAT (şi către AIE), Guvernul Republicii Moldova este dispus să îmbunătăţească capacităţile naţionale de planificare în domeniul energeticii. Procesul de implementare al acestor noi obligaţii a fost formalizat în Planul de Acţiuni privind crearea unui sistem de statistică energetică (PASSE) aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 141 din 24 februarie 2014 privind crearea sistemului de statistică energetică.

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 141, Ministerului Economiei este responsabil de elaborarea anuală a balanţelor energetice de perspectivă pe termen scurt. Scopul principal al acestui exerciţiu rezidă în îmbunătăţirea procesului de planificare energetică în Republica Moldova. Balanţa energetică de perspectivă pentru anul 2017 a fost elaborată în toamna anului 2016.

Scopul principal al prognozei pe termen scurt îl constituie elaborarea prognozei pe următorii 2 ani în baza datelor statistice oficiale publicate de către BNS.

Prognoza se efectuează în baza următoarelor documente:1. Balanţa energetică pentru perioada 2010-2015 – date statitstice incluse în rapoartele BNS

(după tipurile de combustibil).2. Balanţa energetică pentru perioada 2010-2015 – balanţa produselor conform datelor BNS

(după grupuri de combustibil).3. Informaţii privind perspectivele de dezvoltare pentru anii 2016-2017 a afacerilor

întreprinderilor din sectorul energetic.Formatul prognozei coincide cu structura balanţei energetice elaborată de către BNS.

2. Metodologia balanţei energetice de perspectivă pe termen scurt

2.1. Principiile-cheie ale prognozării pe termen scurt

Pe termen foarte scurt (mai puţin de 1 an), prognozele, în general, sunt realizate pentru scopuri de echilibrare şi de expediere a energiei de către Operatorii de Sisteme în sectoarele energiei electrice şi gazelor naturale, accentul fiind pus pe securitatea sistemului energetic.

Prognozele pe termen scurt (de la 1 an până la mai puţin de 3 sau 5 ani) sunt utilizate în principal pentru scopuri de adecvare şi se axează pe consideraţii de planificare operaţională cum ar fi adoptarea măsurilor de securitate a aprovizionării, calendarul de efectuare a măsurilor majore de întreţinere, evaluarea necesităţilor de achiziţionare de combustibili (de exemplu, ce cantitate de gaze naturale trebuie contractată în următoarele câteva luni sau câţiva ani), gestionarea congestiei, etc.

1 Regulamentul nr. 1099/2008 cu privire la statisticile energetice, modificat în Regulamentul nr. 147/2013,. şi Directiva 2008/92 / CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind preţurile la gaz şi energie electrică pentru utilizatorii finali din industrie

5


Orizonturile şi Obiectivele de Planificare Energetică

Sursa: Echipa AT-SSE

Prognoza pe termen scurt adoptă de fapt o “menținere a situației actuale” („Business as Usual”). Ea se bazează pe analiza şi extrapolarea tendinţelor din trecut. Trebuie remarcat faptul că prognoza balanţei energetice pe termen scurt se axează pe tendinţele plauzibile şi nu este un instrument de analiză a "wild cards" – lucruri imprevizibile (evenimente de probabilitate joasă, dar de impact major), care, prin definiţie, sunt dificil sau imposibil de prognozat. Exemple de astfel de lucruri imprevizibile sunt:

• Stocuri de cerere şi ofertă: întreruperi a furnizării de petrol şi gaze, crizele economice (de exemplu, cea din anul 2008);

• Şocuri de preţuri cauzate de evenimente geopolitice sau de evenimente pe piaţă;• Evenimente de forţă majoră: războaie, revolte, greve: dezastre naturale – condiţii

meteorologice extreme, cutremure, etc.

O ipoteză fundamentală utilizată în prognozarea pe termen scurt este că structura sistemului energetic rămâne neschimbată pe termen scurt, atât pe partea de cerere, cât şi pe cea de ofertă. Acest lucru este susţinut de faptul că stocul de echipamente energetice şi infrastructura2 rămân în mare parte neschimbate pe parcursul unor orizonturi scurte de prognoză şi deci, în consecinţă, există un domeniu de aplicare limitat pentru substituirea unui tip de combustibil3 cu un altul. Acelaşi lucru ramâne valabil pentru mediul pieţei şi politici, deşi preţurile la energie se pot schimba destul de rapid.

2 Infrastructura și echipamentele energetice includ toate aparatele, mașinile, procesele și echipamentele legate de producerea, transportul, distribuția și consumul de energie de către agenții economici: centrale electrice, conducte, cuptoare industriale, motoare, vehicule, aparate electrice, dispozitive de încălzire, etc.3 Există excepţii, întrucât unele procese şi echipamente permit utilizarea a diferite tipuri de combustibili, de exemplu industria cimentului care poate trece de la un combustibil la altul cu destulă uşurinţă.

6


În plus, cererea sau consumul de energie sunt destul de inelastice pe termen scurt. Cererea de energie este determinată de nivelul de activitate economică sau de situaţia demografică, iar nivelurile de consum reacţionează doar parţial la semnalele de preţ.

Principalele mecanisme ce caracterizează cererea de energie

Mecanisme Indicatorii corespunzători

Nivelul activităţii economice • Valoarea adăugată în industrie (industrie, servicii)• PIB (cererea de energie în ansamblu, transportul)

Situaţia demografică • Numărul de locuitori• Numărul de gospodării casnice (urbane şi rurale)


Tendinţele din trecutul apropiat – un termen între 4 ani până la un maxim de 10 ani - se presupun a fi asumări potrivite pentru tendinţele viitoare pe termen scurt, cu condiţia ca PIB-ul şi creşterea populaţiei rămân a fi constante. Atunci se asumă că tendinţele istorice recente cuprind mai multe efecte, inclusiv efectele de activitate, cele structurale şi de eficienţă. Prezenta analiză şi prognoză se bazează pe datele perioadei retrospective din ultimii 6 ani (2010-2015).

Pentru orizonturi mai lungi de prognozare (de exemplu, mai mult de 3 ani), analiza tendinţelor devine mai puţin relevantă, deoarece structurile sistemelor economice şi energetice se pot schimba în mod semnificativ şi nu vor mai putea fi luate ca o bază. În lucrare se examinează intervalul cu durata de 2 ani a prognozei, deci pentru perioada anilor (2016-2017).

Tendinţele economice şi demografice recente pentru Moldova sunt constante şi nu prezintă întreruperi semnificative ale seriilor de timp. Ministerul Economiei a publicat pe data de 20.07.2016 informația ce se referă la indicii macroeconomici a dezvoltării economiei pentru perioada anilor 2017-2019, iar pe data de 25.07.2016 - “Nota privind prognoza indicatoriilor macroeconomici pentru anii 2017-2019” (www.mec.gov.md) în care sunt indicate următoarele valori:

а) PIB-ul în în prețuri curente pentru anul 2015 a constituit 122, 2 mlrd lei, iarîn anul 2016 se prognozează la nivel de 132,7 mlrd lei;în anul 2017 se prognozează la nivel de 142,8 mlrd lei;în anul 2018 se prognozează la nivel de 155,3 mlrd lei;în anul 2019 se prognozează la nivel de 169,2 mlrd lei.

b) Cursul valutar de schimb a valutei naționale în raport cu anul precedent se prognozează a fi următorul:

pentru anul 2016 – 106,8%;pentru anul 2017 – 104,4%;pentru anul 2018 – 104,9%;pentru anul 2019 – 105%.

Tabelul 2.1. Date privind evoluţia PIB-ului în perioada 2005-2015 şi prognoza 2016 şi 2017

PIB 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016(p)* 2017(p)*PIB (curent lei, bn)

37,65 44,75 53,43 62,92 60,43 71,89 82,35 88,23 100,31 111,757 122,2 132,7 142,8

PIB (constant 2005 lei, bn)

37,65 39,45 40,64 43,82 41,20 44,12 47,13 46,78 50,94 53,47 No data

No data No data

PIB (constant 2005 lei, 2005 = 100) ,%

100 105 108 116 109 117 125 124 135 142 No data

No data No data

Данные для строки 3 приняты по Статистическим ежегодникам: для 2006-2011- по графику 13.5. из СЕ-2014 (стр.263) и для 2012-,2013 и 2014 по графику 13.5.СЕ-2015 (стр.260)

*) Date conform următorului document: “Nota privind prognoza indicatoriilor macroeconomici pentru anii 2017-2019” (www.mec.gov.md).

7

http://www.mec.gov.md/


2.2. Procesul de prognozare a balanţei energetice pe termen scurt

Procesul de prognozare a balanţei energetice pe termen scurt este organizat în două fluxuri de lucru: (1) analiza cantitativă şi (2) analiza calitativă.


2.2.1. Analiză cantitativă

Analiza cantitativă se bazează pe observarea şi analiza tendinţelor din trecut, în mod aparte - fiecare combustibil cu fiecare combustibil şi fiecare flux de energie cu fiecare flux de energie. Balanţele energetice pregătite anual de către BNS furnizează datele istorice. Din cauza unei pauze în seriile de timp4, în prezent există șase ani de balanţe energetice istorice disponibile pentru Republica Moldova: 2010, 2011, 2012, 2013, 2014 şi 2015.

Prezentare generală a procesului de analiză cantitativă (Sursa: echipa AT-SSE)

Balanțele energetice istorice

Balanțele produselor energetice istorice

Prognozele Balanțelor produselor pe termen

scurt

Prognozele Balanțelor

produselor pe

4 Din 2014 (Balanţa energetică din 2013), BNS raportează Balanţa Energetică a Republicii Moldova într-un format nou care este compatibil cu formatele AIE şi EUROSTAT. Pentru o perioadă mai lungă (începând cu anul 2005), seriile de timp sunt disponibile într-un format diferit, dar datorită faptului că unele elemente - fluxurile de energie şi produsele energetice - au fost reclasificate, nu este posibil de a le folosi ca bază pentru activitatea de extrapolare. Totuşi, ele sunt utile pentru a valida tendinţele pe perioade mai lungi de timp (9 ani de istorie, comparativ cu perioada de doar 4 ani de format nou).

8


termen scurt

BE 2010BE 2011BE 2012BE 2013BE 2014BE 2015

Cărbune 2010-2015

Biomasă&Deșeuri

2010-2015

Cărbune 2010-2015

Biomasă&Deșeuri

2010-2015

BE 2016

BE 2017

Gaze naturale 2010-2015

Electricitate 2010-2015

Gaze naturale 2010-2015

Electricitate 2010-2015

Produse petroliere 2010-2015

Energie termică

2010-2015

Produse petroliere

2010-2015

Energie termică

2010-2015

Analiza cantitativă şi prognoza este efectuată în trei etape:

Etapa 1: Balanţele energetice istorice sunt folosite pentru a reconstrui balanţele stocurilor de materii prime si balanţele produselor energetice cu o istorie de 5 ani.

Etapa 2: Fiecare flux de energie al balanţelor produselor energetice este apoi extrapolat pentru 2016 şi 2017, folosind tehnici simple (rate de creştere, principii contabile de echilibru energetic).

Etapa 3: Balanţele energetice anuale pentru 2016 şi 2017 sunt apoi reconstruite prin adăugarea rezultatelor prognozelor balanţelor produselor energetice pentru 2016 şi 2017.

Etapele 1 şi 3 sunt de importanţă scăzută, deoarece acestea constau din regruparea (remodelarea) coloanelor balanţelor energetice. Etapa 2 începe cu prognoza Consumului final de energie (CFE).

Fiecare flux de energie este extrapolat, utilizând rata de creştere calculată pentru perioada 2012 - 2015. În mod implicit am folosit Rata anuală compusă de creştere (CAGR), a cărei formulă este:

CAGR = ((Valoarea Finală / Valoarea Întâi) 1/(Anul Final – Anul Întâi) -1)*100%

Totuşi, unele fluxuri de energie pot prezenta tendinţe neregulate sau neechilibrate, precum şi valori absolute foarte mici. În aceste cazuri este mai bine să nu se aplice CAGR, dar să se utilizeze una dintre următoarele două tehnici:

Ultima Valoare Cunoscută (LKV): valorile prognozate pentru 2016 şi 2017 sunt egale cu ultima valoare cunoscută (adică, valoarea pentru 2015).

Ultima Structură Cunoscută (LKS): un total (de exemplu, CFE în industrie) este prognozat utilizând CAGR, şi componentele sale sunt prognozate prin distribuirea valorii totale din industrie după aceeaşi structură (sau după aceleaşi cote pe piaţă) ca şi în ultimul an cunoscut (de exemplu, 2015). Cu alte cuvinte, structura consumului final se asumă ca fiind neschimbat pe parcursul anilor 2016 şi 2017.

Apoi sunt calculate subtotalurile CFE (Industrie, Transport, ’Alte scopuri’ şi Utilizarea energiei în scopuri neenergetice) şi CFE total, prin adăugarea fiecărui flux de energie corespunzător (prezentată ca o "Însumare" în fişa de lucru Excel).

Consumul final de energie total, de exemplu, este obţinut prin următoarea echivalenţă:Consumul final de energie (CFE) = (CFE) în industrie + (CFE) în transport + CFE ‘Alte scopuri’ (de exemplu, pentru Sectorul rezidenţial + pentru Servicii comunitate şi publice + pentru Agricultură /Silvicultură + pentru Alte activități) + Energia utilizată în scopuri neenergetice

După finalizarea prognozei CFE, aceeaşi tehnică poate fi aplicată pentru sectorul de transformare, Intrări în transformare, Ieşiri din transformare, Sectorul energetic (consumul propriu) şi Pierderile de energie.

9

11

2 3


În sfârşit, trebuie să fie prognozat Consumul Brut (sau "Furnizarea Energiei Primare"), cunoscându-se că trebuie să satisfacă toată cererea şi intrările în transformare, ţinându-se seamă de constrângerile cunoscute (ratele de eficienţă ale echipamentelor instalate, nivelul pierderilor, etc.). Apoi pot fi deduse cantităţile necesare de energie primară fie din surse locale, fie din surse importate.

Această ultimă etapă, pe care o numim "deducţie", poate fi realizată prin aplicarea principiilor contabile incluse în mod explicit în balanţele energetice.

Consumul brut = Intrări în transformare - Ieşiri din transformare + Sectorul energetic + Pierderi + Consumul final

Consumul brut = Producţia primară + Din alte surse + Import - Export - Buncăraj internaţional - Variaţia stocurilor

În sfârşit, trebuie remarcat faptul că aici avem următoarele ipoteze/presupuneri: Diferenţele statistice sunt egale cu zero în anii de prognoză. Variaţiile de stoc nu sunt prognozate şi sunt egale cu zero pentru anii de prognoză.

Prezentare generală a metodologiei de prognozare pe termen scurt: analiză cantitativă

Sursa: echipa AT-SSE

2.2.2. Analiza calitativă

Pentru a ţine seama de evoluţiile de pe piaţă care pot afecta prognoza, este necesar să fie integrate evenimentele care vor avea loc cu siguranţă sau care au un grad foarte înalt de probabilitate de a avea loc, cum ar fi proiecte noi de infrastructură care pot intra în funcţiune sau pot fi scoase din funcţiune în perioada pentru care se face prognozarea.

10


Principiul de prognozare utilizat “menținerea situației actuale” sau în stare liberă „mâine va fi ca şi în ziua de azi” („Business as usual”). Prognoza se bazează pe analiza seriilor temporale cunoscute și se face prin extrapolare pentru următorii 2 ani. Se poate menţiona, că pentru anul 2016 şi 2017 nu se aşteaptă schimbări structurale semnificative în sectorul energiei.

În acest context, chiar dacă vor fi depistate unele schimbări structurale în această perioadă acestea nu vor conduce la schimbări esenţiale (cardinale) în consumul de resurse energetie şi energie.

Totuşi, sunt de menţionat unii factori, care pot conduce la schimbări în structura complexului energetic al ţării şi pot în final avea un impact asupra consumului de resurse energetice şi energie:

1) În Strategia energetică a Republicii Moldova până în 2030 se preconizează construirea diferitor surse noi de generare. La atingerea ţintelor prescrise se pot aştepta schimbări structurale privind oferta energiei electrice, însă pe parcursul anului 2016 nu au fost depistate astfel de schimbări.

2) Interconectarea asincronă a sistemului electroenergetic al Republicii Moldova cu cel al României. În luna noiembrie 2016 au fost petrecute consultările publice asupra proiectului. O ultimă variantă a ESIA cu toate aprobările este preconizat de a fi finalizat în trimestrul III 2017. În paralel în decembrie 2016 a fost transmis la Ministerul Mediului spre analiză preliminară a impactului asupra mediului a proiectului construcţiei LEA 400 kV Vulcaneşti-Chişinău. Raspunsul Ministerului Mediului a fost obţinut în februarie 2017.

În luna decembrie 2016 a fost prezentat raportul preliminar al Studiului de fezabilitate către Î.S. ,,Moldelectrica”. În semestrele I şi II a 2017 urmează continuarea lucrărilor asupra ESIA şi Studiului de fezabilitate integral.

După obţinerea studiului de fezabilitate pentru I opţiune – staţia B2B la Vulcăneşti şi LEA 400 kV Vulcăneşti-Chişinău, urmează primirea unei decizii pentru continuarea studiului cu etapa a II - staţia B2B la Bălţi şi LEA 400 kV Bălţi-Suceava.

Actualmente nu este determinată structura finanţării proiectului, se duc convorbiri cu toate părţile cointeresate pentru elaborarea unui model financiar. Urmează a fi revizuit capitolul analizei economice a Proiectului cu includerea impactului asupra tarifului de transport.

3) La finalizarea construcţiei gazoductului din România pe traseul Ungheni-Chişinău pot fi realizate perspectivele privind importul gazelor naturale din România.

4) Totuşi, este puţin probabil că acţiunile enumerate în punctele 1, 2 şi 3 vor fi realizate simultant şi în plin volum către anul 2017. Urmare a acestora se poate lua în calitate de ipoteză de lucru la realizarea prognozei balanţei energetice pentru perioada 2016-2017 ipoteza “menținerea situației actuale” („Business as usual”).

Evenimente-cheie de care trebuie să se ţină seama la monitorizarea cererii şi ofertei

Cererea Oferta

Infrastructură deschisă / închisă în 2016 sau 2017

• Facilităţi consumatoare de mari cantităţi de energie (întreprinderi producătoare de oţel, ciment, aluminiu...)

• Extinderea reţelelor publice (de alimentare cu gaz, energie termică)

• Crearea de noi infrastructuri mari de transport public (feroviar,...)

• O nouă centrală energetică• O nouă rafinărie de petrol• Noi interconexiuni (energie electrică

şi gaze)• Operaţiuni - schimbări în

disponibilitatea infrastructurii-cheie planificate (întreruperi planificate de servicii datorită efectuării unor lucrări semnificative de întreţinere, etc.)

Politicile şi măsurile ce intră în vigoare în 2016 şi 2017

• Creşteri tarifare bruşte• Taxe pe energie• Politici de eficienţă energetică

• Autorizarea de a opera (licenţele)• De ex. Directiva privind emisiile

industriale

11


Sursa: echipa AT-SSEÎn scopul de a realiza evaluarea calitativă, au fost solicitate informaţii de la principalele

companii din domeniul energetic al Republicii Moldova şi reieşind din informaţiile prezentate nu s-au făcut corectări la prognoza cantitativă pentru 2016 şi 2017.

12


3. Balanţa energetică de perspectivă pe termen scurt pentru Republica Moldova

3.1. Balanţa energetică de perspectivă pentru Republica Moldova – 2016Mii tone echivalent petrol (thousands of tonnes of oil equivalent)

OFERTA ȘI CONSUMUL (SUPPLY AND CONSUMPTION) Total produse Cărbune Gaze

naturaleProduse

petroliereBiocombustibili

și deșeusiEnergia electrică

Energia termică

Producţia primară (Primary Production) 371 - - 7 359 5 -Intrări din alte surse (From other sources) 288 - - - - 288 -Import (Imports) 1748 99 792 853 - 2 -Export (Exports) 16 - - 14 2 - -Buncăraj (International bunkers) 6 - - 6 - - -Variaţia stocurilor (Stock changes) - - - - - - -CONSUMUL INTERN BRUT (Gross consumption) 2391 99 792 840 357 302 -TRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) 404 2 352 21 23 4 -Centrale electrice (Electricity plants ) 4 - - - - 4 -Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants)

271 - 271 - - - -

Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants)

31 - 14 6 11 - -

Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants)

36 - 36 - - - -

Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants)

43 2 31 - 10 - -

Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - -Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 14 - - 14 - - -Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - -Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) 2 - - - 2 - -Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - -TRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) 321 - - 11 - 79 230Centrale electrice (Electricity plants) 5 - - - - 5 -Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants)

209 - - - - 71 138

Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants)

17 - - - - 3 14

Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants)

41 - - - - - 41

Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants)

37 - - - - - 37

Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - -Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 11 - - 11 - - -Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - -Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - -Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - -Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) 18 - - - - 16 2PIERDERI (LOSSES) 129 - 58 3 - 33 35CONSUMUL FINAL FINAL CONSUMPTION 2164 97 382 827 333 329 195INDUSTRIE (INDUSTRY ) 211 42 59 4 1 68 37Industria metalurgică (Iron and steel) - - - - - - -Industria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). 5 - 1 - - 4 -Minirale ne,etalice (Non-metallic minerals ) 89 41 35 - - 14 -Inustria constructoare de maşini (Transport equipment) 4 - - - - 4 -Echipamente de transport (Machinery) - - - - - - -Industria extractivă (Mining and quarrying) 2 - - 1 - 1 -Produse alimentare, băuturi li tutun (Food and tobacco) 94 1 21 - 1 36 35Celuloză, hârtie şi activități de tipărire (Paper, pulp and print) 1 - 1 - - - -Prelucrarea lemnului şi producșia de mobilier (Wood and wood products) 3 - - - - 3 -Construcţii (Construction ) 5 - 1 3 - 1 -Industrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) 6 - 1 - - 3 2Alte activităţi industriale (Not elsewhere specified) 2 - - - - 2 -TRANSPORT (TRANSPORT) 659 - 11 643 - 5 -Transportul aerian (Domestic aviation) 20 - - 20 - - -Transportul rutier (Road ) 622 - 3 615 - 4 -Transportul feroviar (Rail ) 6 - - 6 - - -Transportul prin conducte (Pipeline transport) 9 - 8 - - 1 -Transportul naval (Domestic navigation) 1 - - 1 - - -Alte activităţi conexe de transport (Non-specified) 1 - - 1 - - -ALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 1248 56 312 143 323 256 158Sectorul rezidențial (populaţie ) (Rezidențial) 913 40 226 72 313 147 115Comerţ și servicii publice (Comm. and public services) 261 15 84 5 9 105 43Agricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) 74 - 2 67 1 4 -Alte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - -CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE (NON-ENERGY USE) 46 - - 37 9 - -Diferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - - -

13


3.2. Balanţa energetică de perspectivă pentru Republica Moldova – 2017 Mii tone echivalent petrol (thousands of tonnes of oil equivalent)

OFERTA ȘI CONSUMUL (SUPPLY AND CONSUMPTION) Total produse Cărbune Gaze

naturaleProduse

petroliereBiocombustibili

și deșeusiEnergia electrică

Energia termică

Producţia primară (Primary Production) 413 - - 7 400 6 - Intrări din alte surse (From other sources) 294 - - - - 294 - Import (Imports) 1744 98 773 871 - 2 - Export (Exports) 16 - - 14 2 - - Buncăraj (International bunkers) 6 - - 6 - - - Variaţia stocurilor (Stock changes) - - - - - - - CONSUMUL INTERN BRUT Gross consumption 2443 98 773 858 398 315 - TRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) 394 2 343 19 26 4 - Centrale electrice (Electricity plants ) 4 - - - - 4 - Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 264 - 264 - - - - Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 36 - 18 6 13 - - Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) 33 - 33 - - - - Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) 42 2 29 - 11 - - Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 13 - - 13 - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) 3 - - - 3 - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - - TRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) 311 - - 11 - 78 222Centrale electrice (Electricity plants) 5 - - - - 5 - Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 203 - - - - 70 133Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 17 - - - - 3 14Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) 40 - - - - - 40Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) 35 - - - - - 35Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 11 - - 11 - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - - Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) 18 - - - - 16 2PIERDERI (LOSSES) 129 - 58 3 - 33 35CONSUMUL FINAL FINAL CONSUMPTION 2217 96 372 847 372 340 189INDUSTRIE (INDUSTRY ) 213 44 59 4 1 70 35Industria metalurgică (Iron and steel) - - - - - - - Industria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). 5 - 1 - - 4 - Minirale ne,etalice (Non-metallic minerals ) 91 43 34 - - 14 - Inustria constructoare de maşini (Transport equipment) 4 - - - - 4 - Echipamente de transport (Machinery) - - - - - - - Industria extractivă (Mining and quarrying) 2 - - 1 - 1 - Produse alimentare, băuturi li tutun (Food and tobacco) 94 1 21 - 1 38 33Celuloză, hârtie şi activități de tipărire (Paper, pulp and print) 1 - 1 - - - - Prelucrarea lemnului şi producșia de mobilier (Wood and wood products) 3 - - - - 3 - Construcţii (Construction ) 5 - 1 3 - 1 - Industrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) 6 - 1 - - 3 2Alte activităţi industriale (Not elsewhere specified) 2 - - - - 2 - TRANSPORT (TRANSPORT) 672 - 12 655 - 5 - Transportul aerian (Domestic aviation) 21 - - 21 - - - Transportul rutier (Road ) 633 - 4 626 - 4 - Transportul feroviar (Rail ) 6 - - 6 - - - Transportul prin conducte (Pipeline transport) 9 - 8 - - 1 - Transportul naval (Domestic navigation) 1 - - 1 - - - Alte activităţi conexe de transport (Non-specified) 1 - - 1 - - - ALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 1285 52 301 150 362 265 154Sectorul rezidențial (populaţie ) (Rezidențial) 947 39 216 78 352 150 113Comerţ și servicii publice (Comm. and public services) 263 14 83 5 9 111 41Agricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) 75 - 2 68 1 4 - Alte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - - CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE (NON-ENERGY USE) 47 - - 38 9 - - Diferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - - -

14


4. Balanţele produselor energetice (2010-2017) 4.1. Balanţa energetică de perspectivă a cărbunelui (2010-2017)

Mii de tone echivalent petrol, ktep

OFERTA ȘI CONSUMUL (SUPPLY AND CONSUMPTION) 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 (p)

2017 (p)

CAGR 2010-2015

Metoda

Producţia primară (Primary Production) - - - - - - - - Intrări din alte surse (From other sources) - - - - - - - - Import (Imports) 113 125 113 156 88 98 99 98 INFERENCEExport (Exports) - - - - - - - - Buncăraj (International bunkers) - - - - - - - - Variaţia stocurilor (Stock changes) 3 -5 3 -6 7 -4 - - STOCK CHANGES = 0

CONSUMUL INTERN BRUT (Gross consumption) 116 120 116 150 95 102 99 98 INFERENCETRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) 2 2 2 8 2 2 2 2 SUMMATIONCentrale electrice (Electricity plants ) - - - - - - - - Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - - - Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) - - - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) 2 2 2 8 2 2 2 2 - LKVRafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) - - - - - - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - - - TRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) - - - - - - - - Centrale electrice (Electricity plants ) - - - - - - - - Centralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - - - Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) - - - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) - - - - - - - - Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) - - - - - - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - - - Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) - - - - - - - - PIERDERI (LOSSES) 1 1 - - - - - - CONSUMUL FINAL (FINAL CONSUMPTION) 113 117 114 142 93 100 97 96 SUMMATIONINDUSTRIE (INDUSTRY ) 33 42 31 55 33 40 42 44 3,9 SUMMATIONIndustria metalurgică (Iron and steel) - - - - - - - Industria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). - - - - - - - Minirale nemetalice (Non-metallic minerals ) 31 40 29 53 30 39 41 43 4,7 CAGRIndustria constructoare de maşini (Transport equipment) - - - - - - - Echipamente de transport (Machinery) - - - - - - - Industria extractivă (Mining and quarrying) - - - - - - - Produse alimentare, băuturi li tutun (Food and tobacco) 2 2 2 2 3 1 1 1 LKVCeluloză, hârtie şi activităţi de tipărire (Paper, pulp and print) - - - - - - - Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier (Wood and wood products) - - - - - - - Construcţii (Construction ) - - - - - - - Industrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) - - - - - - - Alte activităţi industriale (Not elsewhere specified) - - - - - - - TRANSPORT (TRANSPORT) - - - - - - - Transportul aerian (Domestic aviation) - - - - - - - Transportul rutier (Road ) - - - - - - - Transportul feroviar (Rail ) - - - - - - - Transportul prin conducte (Pipeline transport) - - - - - - - Transportul naval (Domestic navigation) - - - - - - - Alte activităţi conexe de transport (Non-specified) - - - - - - - ALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 80 75 83 87 60 60 56 52 SUMMATIONSectorul rezidenţial (populație) (Rezidențial) 52 47 59 61 42 42 40 39 -4,2 CAGRComerţ și servicii publice (Comm. and public services) 28 28 24 26 18 17 15 14 -9,5 CAGRAgricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) - - - - - 1 - Alte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - - CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE (NON-ENERGY USE) - - - - - - - Diferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - - -

15


4.2. Balanţa energetică de perspectivă a gazelor naturale (2010-2017)



2017 (p)

CAGR 2010-2015

Metoda

Producţia primară (Primary Production) - - - - - Intrări din alte surse (From other sources) - - - - - Import (Imports) 960 931 885 833 851 815 794 773 INFERENCEExport (Exports) - - - - - - Buncăraj (International bunkers) - - - - - -

Variaţia stocurilor (Stock changes) 2 -1 - 1 -1 -1 - - STOCK CHANGES = 0

CONSUMUL INTERN BRUT (Gross consumption) 962 930 885 834 850 816 794 773 INFERENCETRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) 434 413 400 380 396 365 354 343 SUMMATIONCentrale electrice (Electricity plants ) 1 - - 1 1 - - - LKVCentralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 321 302 292 270 283 279 271 264 -2,8 CAGRCentralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 8 10 11 17 25 14 16 18 11,8 CAGRCentrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) 60 55 53 49 46 39 36 33 -8,3 CAGRCentrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) 44 46 44 43 41 33 31 29 -5,6 CAGRRafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) - - - - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - TRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) - - - - - - Centrale electrice (Electricity plants ) - - - - - - Centralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) - - - - - - Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) - - - - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) - - - - - - PIERDERI (LOSSES) 72 70 64 64 68 58 58 58 LKVCONSUMUL FINAL (FINAL CONSUMPTION) 456 447 421 390 386 393 382 372 SUMMATIONINDUSTRIE (INDUSTRY ) 63 66 63 58 55 60 59 59 -1,0 CAGRIndustria metalurgică (Iron and steel) - - - - - - - - Industria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). - - - - 1 1 1 1 Minirale nemetalice (Non-metallic minerals ) 47 47 44 38 31 35 35 34 LKSIndustria constructoare de maşini (Transport equipment) - 1 - - 1 - - - LKSEchipamente de transport (Machinery) - - - 1 - - - - LKSIndustria extractivă (Mining and quarrying) - - - - - - - - Produse alimentare, băuturi li tutun (Food and tobacco) 13 15 17 16 17 21 21 21 LKSCeluloză, hârtie şi activităţi de tipărire (Paper, pulp and print) 1 2 1 - 2 1 1 1 LKSPrelucrarea lemnului şi producţia de mobilier (Wood and wood products) - - - 1 1 - - - LKSConstrucţii (Construction ) 1 - 1 1 1 1 1 1 LKSIndustrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) 1 1 - 1 1 1 1 1 LKSAlte activităţi industriale (Not elsewhere specified) - - - - - - - - TRANSPORT (TRANSPORT) 7 2 11 6 8 10 11 12 8,9 CAGRTransportul aerian (Domestic aviation) - - - - - - - Transportul rutier (Road ) 1 2 2 1 1 3 3 4 LKSTransportul feroviar (Rail ) - - - - - - - Transportul prin conducte (Pipeline transport) 6 - 9 5 7 7 8 8 LKSTransportul naval (Domestic navigation) - - - - - - - - Alte activităţi conexe de transport (Non-specified) - - - - - - - - ALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 386 379 347 326 323 323 312 301 SUMMATIONSectorul rezidenţial (populație) (Rezidențial) 294 277 250 234 239 236 226 216 -4,3 CAGRComerţ și servicii publice (Comm. and public services) 90 100 94 88 82 85 84 83 -1,1 CAGRAgricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) 2 2 3 4 2 2 2 2 - LKVAlte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE (NON-ENERGY USE) - - - - - - Diferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - -

Explicarea notărilor utilizate în tabelele de mai jos:LKV: Equals to Last Know ValueCAGR: Compound annual growth rateLKS: Last know structure. Total is broken down according to structure/market shares of last know yearSUMMATION: sum of sub-categoriesINFERENCE: Infered from balance accounting

16


4.3. Balanţa energetică de perspectivă a Produselor petroliere (2010-2017)



2017 (p)

CAGR 2010-2015

Metoda

Producţia primară (Primary Production) 11 13 11 10 8 7 7 7 LKVIntrări din alte surse (From other sources) - - - - - - - - LKVImport (Imports) 738 824 761 810 799 851 853 871 INFERENCEExport (Exports) 9 14 18 34 18 14 14 14 LKVBuncăraj (International bunkers) -5 -6 -8 -9 -8 6 6 6 LKV

Variaţia stocurilor (Stock changes) 36 -11 10 -1 14 15 - - STOCK CHANGES = 0

CONSUMUL INTERN BRUT (Gross consumption) 771 806 756 776 795 823 840 858 INFERENCETRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) 38 34 34 36 28 23 21 19 -9,6 CAGRCentrale electrice (Electricity plants ) - - - - - - - - LKSCentralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - - - LKSCentralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 19 14 11 14 11 7 6 6 LKSCentrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) - - - - - - - - LKSCentrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) 2 1 1 1 - - - - LKSRafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - - - LKSInstalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 17 19 22 21 17 16 14 13 LKSInstalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - - LKSEntităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - - - LKSAlte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - - - LKSTRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) 20 18 18 18 18 11 11 11 SUMMATIONCentrale electrice (Electricity plants ) - - - - - - - - Centralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - - - Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) - - - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) - - - - - - - - Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 20 18 18 18 18 11 11 11 LKVInstalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - - - Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) - - - - - - LKVPIERDERI (LOSSES) 4 4 4 5 4 3 3 3 LKVCONSUMUL FINAL (FINAL CONSUMPTION) 749 786 736 753 781 808 827 847 SUMMATIONINDUSTRIE (INDUSTRY ) 11 9 30 16 10 4 4 4 LKVIndustria metalurgică (Iron and steel) - - - - - - - - LKSIndustria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). - - - 1 - - - - LKSMinirale nemetalice (Non-metallic minerals ) 2 1 21 8 - - - - LKSIndustria constructoare de maşini (Transport equipment) - - - - - - - - LKSEchipamente de transport (Machinery) - - - - - - - - LKSIndustria extractivă (Mining and quarrying) 1 1 1 2 2 1 1 1 LKSProduse alimentare, băuturi li tutun (Food and tobacco) 3 2 2 2 4 - - - LKSCeluloză, hârtie şi activităţi de tipărire (Paper, pulp and print) - - - - - - - - LKSPrelucrarea lemnului şi producţia de mobilier (Wood and wood products) - - - - - - - - LKSConstrucţii (Construction ) 5 5 6 3 4 3 3 3 LKSIndustrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) - - - - - - - - LKSAlte activităţi industriale (Not elsewhere specified) - - - - - - - - LKSTRANSPORT (TRANSPORT) 581 617 546 575 597 631 643 655 SUMMATIONTransportul aerian (Domestic aviation) 14 14 15 13 17 19 20 21 6,30 CAGRTransportul rutier (Road ) 553 590 516 552 576 604 615 626 1,8 CAGRTransportul feroviar (Rail ) 14 13 14 9 1 6 6 6 LKVTransportul prin conducte (Pipeline transport) - - - - - - - Transportul naval (Domestic navigation) - - - - 1 1 1 1 LKVAlte activităţi conexe de transport (Non-specified) - - 1 1 2 1 1 1 LKVALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 125 130 117 120 125 137 143 150 SUMMATIONSectorul rezidenţial (populație) (Rezidențial) 44 59 62 63 64 66 72 78 8,4 CAGRComerţ și servicii publice (Comm. and public services) 19 10 4 3 5 5 5 5 LKVAgricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) 62 61 51 54 56 66 67 68 1,3 CAGRAlte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE (NON-ENERGY USE) 32 30 43 42 49 36 37 38 2,4 CAGRDiferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - -

4.4. Balanţa energetică de perspectivă a Biocombustibililor şi deşeurilor (2010-2017) 17




2017 (p)

CAGR 2010-2015

Metoda

Producţia primară (Primary Production) 171 218 231 269 299 314 359 400 INFERENCEIntrări din alte surse (From other sources) - - - - - - - - LKVImport (Imports) - - - - - - - - LKVExport (Exports) 4 - 1 - 4 2 2 2 LKVBuncăraj (International bunkers) - - - - - - - - LKV

Variaţia stocurilor (Stock changes) 11 2 -5 -1 -8 -8 - STOCK CHANGES = 0

CONSUMUL INTERN BRUT (Gross consumption) 178 220 225 268 287 320 357 398 INFERENCETRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) 12 10 5 8 12 21 23 26 11,8 CAGRCentrale electrice (Electricity plants ) - - - 1 1 - - - LKSCentralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - - - LKSCentralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) - - - - 3 10 11 13 LKSCentrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) - - - - - - - - LKSCentrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) 12 10 5 6 7 9 10 11 LKSRafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) - - - - - - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - 1 1 2 2 3 LKSAlte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - - - LKSTRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) - - - - 1 - - - Centrale electrice (Electricity plants ) - - - - - - Centralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) - - - - - - Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) - - - - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - 1 - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) - - - - - - PIERDERI (LOSSES) - - - - - - CONSUMUL FINAL (FINAL CONSUMPTION) 166 210 220 260 276 299 333 372 SUMMATIONINDUSTRIE (INDUSTRY ) 1 1 1 1 2 1 1 1 SUMMATIONIndustria metalurgică (Iron and steel) - - - - - - - - Industria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). - - - - - - - - Minirale nemetalice (Non-metallic minerals ) - - - - - - - - Industria constructoare de maşini (Transport equipment) - - - - - - - - Echipamente de transport (Machinery) - - - - - - - - Industria extractivă (Mining and quarrying) - - - - - - - - Produse alimentare, băuturi li tutun (Food and tobacco) - - - 1 1 1 1 1 LKVCeluloză, hârtie şi activităţi de tipărire (Paper, pulp and print) - - 1 - 1 - - - Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier (Wood and wood products) 1 1 - - 1 - - - Construcţii (Construction ) - - - - - - - - Industrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) - - - - - - - - Alte activităţi industriale (Not elsewhere specified) - - - - - - - - TRANSPORT (TRANSPORT) - - - - - - Transportul aerian (Domestic aviation) - - - - - - Transportul rutier (Road ) - - - - - - Transportul feroviar (Rail ) - - - - - - Transportul prin conducte (Pipeline transport) - - - - - - Transportul naval (Domestic navigation) - - - - - - Alte activităţi conexe de transport (Non-specified) - - - - - - ALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 165 209 219 259 271 289 323 362 SUMMATIONSectorul rezidenţial (populație) (Rezidențial) 156 204 210 251 258 279 313 352 12,3 CAGRComerţ și servicii publice (Comm. and public services) 8 5 8 7 12 9 9 9 LKVAgricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) 1 - 1 1 1 1 1 1 - LKVAlte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE (NON-ENERGY USE) - - - - 3 9 9 9 LKVDiferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - -

4.5. Balanţa energetică de perspectivă a a energiei electrice (2010-2017)

18




2017 (p)

CAGR 2010-2015

Metoda

Producţia primară (Primary Production) 7 7 3 4 5 4 4 4 LKVIntrări din alte surse (From other sources) 258 213 209 161 224 283 296 309 INFERENCEImport (Imports) 2 57 73 125 63 2 2 2 LKVExport (Exports) - - - - - - Buncăraj (International bunkers) - - - - - - Variaţia stocurilor (Stock changes) - - - - - - - - CONSUMUL INTERN BRUT (Gross consumption) 267 277 285 290 292 289 302 315 INFERENCETRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) 7 7 3 4 5 4 4 4 SUMMATIONCentrale electrice (Electricity plants ) 7 7 3 4 5 4 4 4 LKVCentralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) - - - - - - Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) - - - - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - TRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) 91 87 80 78 83 81 79 77 SUMMATIONCentrale electrice (Electricity plants ) 7 7 3 5 6 5 5 4 -6,5 CAGRCentralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 81 78 74 70 71 73 71 70 -2,1 CAGRCentralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 3 2 3 3 6 3 3 3 LKVCentrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) - - - - - - Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) - - - - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) 17 16 14 14 17 16 16 16 LKVPIERDERI (LOSSES) 52 50 50 50 40 33 33 33 LKVCONSUMUL FINAL (FINAL CONSUMPTION) 282 291 298 306 313 317 328 339 INDUSTRIE (INDUSTRY ) 68 70 71 75 77 65 67 69 SUMMATIONIndustria metalurgică (Iron and steel) - - - - 1 - - - LKVIndustria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). 2 3 3 3 4 4 4 4 LKVMinirale nemetalice (Non-metallic minerals ) 14 14 12 15 12 14 14 14 LKVIndustria constructoare de maşini (Transport equipment) - - - - 3 4 4 4 LKVEchipamente de transport (Machinery) 4 4 4 4 1 - - - LKVIndustria extractivă (Mining and quarrying) 1 1 1 1 1 1 1 1 LKVProduse alimentare, băuturi li tutun (Food and tobacco) 25 26 29 30 34 34 36 38 6,3 CAGRCeluloză, hârtie şi activităţi de tipărire (Paper, pulp and print) 1 1 1 1 1 - - - Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier (Wood and wood products) 6 6 6 5 5 3 3 3 LKVConstrucţii (Construction ) 1 1 1 1 1 - - - LKVIndustrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) 3 3 3 3 3 3 3 3 LKVAlte activităţi industriale (Not elsewhere specified) 11 11 11 12 11 2 2 2 LKVTRANSPORT (TRANSPORT) 4 5 4 5 5 5 5 5 SUMMATIONTransportul aerian (Domestic aviation) - - - - - - Transportul rutier (Road ) 4 4 3 3 4 4 4 4 LKVTransportul feroviar (Rail ) - - - - - - Transportul prin conducte (Pipeline transport) - 1 1 2 1 1 1 1 LKVTransportul naval (Domestic navigation) - - - - - - Alte activităţi conexe de transport (Non-specified) - - - - - - ALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 210 216 223 226 231 247 256 265 SUMMATIONSectorul rezidenţial (populație) (Rezidențial) 130 133 135 139 143 144 147 150 2,1 CAGRComerţ și servicii publice (Comm. and public services) 75 78 84 82 84 99 105 111 5,7 CAGRAgricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) 5 5 4 5 4 4 4 4 LKVAlte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE (NON-ENERGY USE) - - - - - - Diferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - -

4.6. Balanţa energetică de perspectivă a energiei termice (2010-2017)

19




2017 (p)

CAGR 2010-2015

Metoda

Producţia primară (Primary Production) - - - - - - Intrări din alte surse (From other sources) - - - - - - Import (Imports) - - - - - - Export (Exports) - - - - - - Buncăraj (International bunkers) - - - - - - Variaţia stocurilor (Stock changes) - - - - - -

STOCK CHANGES = 0

CONSUMUL INTERN BRUT (Gross consumption) - - - - - - TRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) - - - - - - Centrale electrice (Electricity plants ) - - - - - - Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) - - - - - - Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) - - - - - - Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) - - - - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - TRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) 287 272 259 254 250 239 230 222 -3,6 CAGRCentrale electrice (Electricity plants ) - - - - - - Centralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 167 159 153 140 137 143 138 133 LKSCentralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 20 19 16 25 29 15 14 14 LKSCentrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) 53 48 46 41 40 43 41 40 LKSCentrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) 47 46 44 48 44 38 37 35 LKSRafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) - - - - - - Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) - - - - - 2 2 2 LKVPIERDERI (LOSSES) 47 40 41 40 40 35 35 35 LKVCONSUMUL FINAL (FINAL CONSUMPTION) 240 232 218 214 210 202 195 189 INDUSTRIE (INDUSTRY ) 51 47 43 52 58 39 37 35 -5,2 CAGRIndustria metalurgică (Iron and steel) - - - - - - - - Industria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). 1 1 - 1 1 - - - LKSMinirale nemetalice (Non-metallic minerals ) - - - - - - - - Industria constructoare de maşini (Transport equipment) - - - - - - - - Echipamente de transport (Machinery) - - - - - - - - Industria extractivă (Mining and quarrying) - - - - - - - - Produse alimentare, băuturi li tutun (Food and tobacco) 47 43 40 47 53 37 35 33 LKSCeluloză, hârtie şi activităţi de tipărire (Paper, pulp and print) 1 1 1 1 1 - - - LKSPrelucrarea lemnului şi producţia de mobilier (Wood and wood products) - - - - - - - - LKSConstrucţii (Construction ) - - - - - - - - Industrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) 2 2 - 2 2 2 2 2 LKSAlte activităţi industriale (Not elsewhere specified) - - 2 1 1 - - - LKSTRANSPORT (TRANSPORT) - - - - - - Transportul aerian (Domestic aviation) - - - - - - Transportul rutier (Road ) - - - - - - Transportul feroviar (Rail ) - - - - - - Transportul prin conducte (Pipeline transport) - - - - - - Transportul naval (Domestic navigation) - - - - - - Alte activităţi conexe de transport (Non-specified) - - - - - -

ALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 189 185 175 162 152 163 158 154 SUMMATION

Sectorul rezidenţial (populație) (Rezidențial) 132 128 118 109 107 118 115 113 -2,2 CAGRComerţ și servicii publice (Comm. and public services) 56 56 56 53 44 45 43 41 -4,3 CAGRAgricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) 1 1 1 - 1 - - - LKVAlte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE (NON-ENERGY USE) - - - - - - Diferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - -

4.7. Balanţa energetică de perspectivă – Toate produsele energetice (2010-2017)

20


Mii de tone echivalent petrol, ktepOFERTA ȘI CONSUMUL (SUPPLY AND CONSUMPTION) 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 (p) 2017 (p)

Producţia primară (Primary Production) 189 238 245 283 312 325 369 411Intrări din alte surse (From other sources) 258 213 209 162 224 283 296 310Import (Imports) 1813 1937 1832 1923 1801 1766 1748 1742Export (Exports) 13 14 19 34 22 16 16 16Buncăraj (International bunkers) -5 -6 -8 -9 -8 6 6 6Variaţia stocurilor (Stock changes) 52 -15 8 -7 12 2 - - CONSUMUL INTERN BRUT (Gross consumption) 2294 2353 2267 2318 2319 2350 2391 2440TRANSFORMARE, INTRĂRI (TRANSFORMATION, INPUT) 493 466 444 436 443 415 402 391Centrale electrice (Electricity plants ) 8 7 3 6 7 4 4 4Centralele electrice cu termoficare –producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 321 302 292 270 283 279 271 264Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 27 24 22 31 39 31 32 32Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) 60 55 53 49 46 39 36 33Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) 61 59 52 58 50 44 43 42Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 17 19 22 21 17 16 14 13Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - 1 1 2 2 3Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - - - TRANSFORMARE, IEŞIRI (TRANSFORMATION, OUTPUT) 398 377 357 350 352 331 321 311Centrale electrice (Electricity plants ) 7 7 3 5 6 5 5 4Centralele electrice cu termoficare – producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer combined heat and power (CHP) plants) 248 237 227 210 208 216 209 203Centralele electrice cu termoficare - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer combined heat and power (CHP) plants) 23 21 19 28 35 18 17 17Centrale termice - producători de energie pentru scopuri publice (Main activity producer heat plants) 53 48 46 41 40 43 41 40Centrale termice - producători de energie pentru consumul propriu (Autoproducer heat plants) 47 46 44 48 44 38 37 35Rafinării de petrol (Oil refineries) - - - - - - - - Instalaţii petrochimice (Petrochemical plants) 20 18 18 18 18 11 11 11Instalaţii de lichifiere (Liquefaction plants) - - - - - - - - Entităţi de producere a mangalului (Charcoal production plants) - - - - 1 - - - Alte instalaţii de transformare (Not elsewhere specified – transformation) - - - - - - - - Energie electrică utilizată în alte scopuri (Energy sector) 17 16 14 12 17 18 18 18PIERDERI (LOSSES) 176 165 159 155 152 129 129 129CONSUMUL FINAL (FINAL CONSUMPTION) 2006 2083 2007 2065 2059 2119 2164 2217INDUSTRIE (INDUSTRY ) 227 235 239 257 235 209 210 212Industria metalurgică (Iron and steel) - - - - 1 - - - Industria chimică şi petrochimică (Chemical and petrochem). 3 4 3 5 6 5 5 5Minirale nemetalice (Non-metallic minerals ) 94 102 106 114 73 88 89 91Industria constructoare de maşini (Transport equipment) - 1 - - 4 4 4 4Echipamente de transport (Machinery) 4 4 4 5 1 - - - Industria extractivă (Mining and quarrying) 2 2 2 3 3 2 2 2Produse alimentare, băuturi li tutun (Food and tobacco) 90 88 90 98 112 94 94 94Celuloză, hârtie şi activităţi de tipărire (Paper, pulp and print) 3 4 4 2 4 1 1 1Prelucrarea lemnului şi producţia de mobilier (Wood and wood products) 7 7 7 6 7 3 3 3Construcţii (Construction ) 7 6 8 5 6 4 4 4Industrie textilă şi articole din piele (Textile and leather) 6 6 3 6 6 6 6 6Alte activităţi industriale (Not elsewhere specified) 11 11 13 13 12 2 2 2TRANSPORT (TRANSPORT) 592 624 561 586 610 646 659 672Transportul aerian (Domestic aviation) 14 14 15 13 17 19 20 21Transportul rutier (Road ) 558 596 521 556 581 611 622 633Transportul feroviar (Rail ) 14 13 14 9 1 6 6 6Transportul prin conducte (Pipeline transport) 6 1 10 7 8 8 9 9Transportul naval (Domestic navigation) - - - - 1 1 1 1Alte activităţi conexe de transport (Non-specified) - - 1 1 2 1 1 1ALTE DOMENII DE ACTIVITATE (OTHER) 1155 1194 1164 1180 1162 1219 1249 1286Sectorul rezidenţial (populație) (Rezidențial) 808 848 834 857 853 885 913 947Comerţ și servicii publice (Comm. and public services) 276 277 270 259 245 260 261 263Agricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry ) 71 69 60 64 64 74 75 76Alte activitităţi (Not elsewhere specified) - - - - - - - - CONSUMAT ÎN SCOPURI NEENERGETICE (NON-ENERGY USE) 32 30 43 42 52 45 46 47Diferenţe statistice (Statistical differences) - - - - - - - -

21


5. Fluxuri-cheie de energie a Balanţei energetice 5.1. Fluxuri-cheie de energie - Balanţa energetică cumulativă (Toate tipurile de combustibili, ktep, 2010-2017)

Consumul total brut privind toate tipurile de combustibili corespunde seriei: 2294 ktep (2010), 2350 ktep (2015), 2391 ktep (2016f), 2440 ktep (2017f). Cota majorării în anul 2017 în raport cu consumul total brut pentru anul 2015 se prognozează la un nivel de creştere cu cca 3.8 %.

Consumul total final privind toate tipurile de combustibili corespunde seriei: 2006 ktep (2010), 2119 ktep (2015), 2164 ktep (2016f), 2217 ktep (2017f). Cota majorării în anul 2017 în raport cu consumul total final pentru anul 2015 se prognozează cu o creştere la nivel de cca 4.6 %.

Structura repartiţiei consumului final pe ramurile economiei pentru anii 2010 şi 2015 (cotele de consum final) se prezintă în diagramele din Fig.5.1. Devierile consumului final pe ramurile economiei prezentate în unităţi de măsură ktep şi procente sunt următoarele:

А) Industria (Industry) - 11% (2010), 10% (2015);B) Transport (Transport)- 29% (2010), 30% (2015);C) Sectorul rezidenţial (Residential) - 40% (2010), 42% (2015);D) Comerţ şi servicii publice (Comm. and public services) - 14% (2010), 12% (2015);E) Agricultura/Sivicultura (Agriculture/forestry) - 4% (2010), 4% (2015);F) Consumat în scopuri neenergetice (Non-energy use) - 2% (2010), 2% (2015).

Consumul în scopuri neenergetice (Non-energy use) s-a majorat de la 32 ktep (2010) până la 45 ktep (2015). Se prognozează o creştere de până la 46 ktep (2016) şi 47 ktep (2017).

Transformare, Ieşiri s-au diminuat de la 493 ktep (2010) până la 415 ktep (2015). Se prognozează păstrarea acestei tendinţe şi pentru anii 2016 şi 2017 la nivel de cca 403 ktep (2016) şi 391 ktep (2017).

Cea mai mare cotă a utilizării combustibililor este caracteristică compartimentului Transformare în alte tipuri de combustibil şi energie, determinată de “Producerea energiei electrice şi a energiei termice”. În utilizarea combustibilului în aceste scopuri se observă tendinţa de diminuare a consumurilor de la 398 ktep (2010) până la 331 ktep (2015), iar în perspectivă această tendinţă se va păstra şi pentru perioada prognozată, deci se aşteaptă pentru anii 2016 şi 2017 următoarele consumuri de resurse energetice transformate: 321 ktep (2016) şi 311 ktep (2017).

Pierderile de energie au o dinamică de micşorare de la 176 ktep (2010) până la 129 ktep (2015). Pentru perioada duratei de prognozare nu se aşteaptă schimbări a nivelului pierderilor, deci pentru anii 2016 şi 2017 acest indicator se va păstra la nivelul anului 2015 şi va avea valorea de cca 129 ktep pe an. Totuşi, pentru cazul realizării unui scenariu optimist bazat pe promovarea investiţiilor în sector se poate aştepta o menţinere a tendinţei de micşorare a nivelului pierderilor.

Industria. Consumul final în industrie (Final Consumption in Industry) s-a micşorat de la 227 ktep (2010) până la 209 ktep (2015). Se prognozează o creştere nesemnificativă pentru următorii ani la nivel de cca 211 ktep (2016) şi 213 ktep (2017).

Pentru ramura Transport consumul final are o tendinţă de creştere de la 592 ktep (2010) până la 646 ktep (2015). Tendinţa aceasta se va păstra şi pentru anii 2016 şi 2017 în limitele de 659 ktep (2016) şi 672 ktep (2017). Cea mai mare cotă a creşterii consumului final este caracteristică pentru categoria Transportul rutier. Trendurile evoluţiei compartimentului Transport şi a categoriei Transportul rutier au caracteristicile practic paralele. Consumul pe categoria Transportul rutier va spori, de la 558 ktep (2010) până la 611 ktep (2015); se prognozează o creştere a consumului în transport de cca 622 ktep (2016) şi 633 ktep (2017).

În compartimrentul Alte domenii de activitate se prognozează pe categorii următorii indicatori:

22


3. Consumul final în sectorul rezidenţial a crescut de la 808 ktep (2010) până la 885 ktep (2015) cu aşteptările de sporire de la 913 ktep (2016) până la 947 ktep (2017).

4. Diminuarea consumului final în sectorul Comerţ şi servicii publice de la 276 ktep (2010) până la 260 ktep (2015), cu păstrarea acestei tendinţe 261 ktep (2016) şi 263 ktep (2017).

5. Mărirea consumului final se manifestă în sectorul Agricultura/Silvicultura de la 71 ktep (2010) până la 74 ktep (2015), cu păstrarea acestei tendinţe pentru următorii doi ani 75 ktep (2016) şi 76 ktep (2017).

În cadrul ramurilor economiei repartiţia privind consumul final de resurse energetice şi energie a fost următoarea:

А) în Industrie cel mai ridicat consum s-a depistat pentru categoriile Minerale nemetalice şi Produse alimentare, băuturi şi tutun;

B) în sectorul Transport cel mai ridicat consum a fost caracteristic pentru Transportul rutier;C) în compartimentul Alte domenii de activitate consumurile s-au repartizat după valoare în

ordinea ce urmează: Sectorul rezidenţial – 808 (2010), 885 (2015) şi prognozate 913 (2016), 947 (2017) ktep. Comerţ şi servicii publice – 276 (2010), 260 (2015) şi prognozate 261 (2016), 263 (2017)

ktep. Agricultura/Sivicultura - 71(2010), 74 (2015) şi prognozate 75 (2016), 76 (2017) ktep.

În figura 5.1 se prezintă informaţii în formă grafică ce caracterizează tendinţele de evoluţie a consumurilor şi structura consumurilor de energie în perioada 2010-2017. Cu cifre sunt indicate valorile în ktep.

23


24


25


Fig.5.1. Caracteristici cantitative privind evoluţia consumurilor de energie în ţară în perioada 2010-2015 și prognoza pentru 2016 și 2017

5.2. Fluxuri-cheie de energie - Balanţa energetică a cărbunelui (ktep, 2010-2017)

Consumul total brut a cărbunelui s-a micşorat de la 116 ktep (2010) până la 102 ktep (2015), iar pe viitor acest consum va constitui 99 ktep (2016) şi 98 ktep (2017).

Consumul final a cărbunelui de asemenea are tendinţa de diminuare de la 113 ktep (2010) până la 100(2015), iar în perspectivă acest consum va fi 97 ktep (2016) şi 96 ktep (2017).

Cea mai majoră cotă a consumului final a cărbunelui a fost în Industrie şi în compartimentul Alte Domenii de Activitate, inclusiv Sectorul rezidenţial (populaţie) şi sectorul Comerţ şi servicii publice.

Astfel aceste consumuri care au fost şi care se prognozează sunt: în Industrie (Industry Coal) - 33 ktep (2010), 40 ktep (2015) şi se prognozează majorarea

consumului final a cărbunelui la nivel de 42 ktep (2016) şi 44 ktep (2017); în Sectorul rezidenţial (Residential Сoal) se observă o micşorare a consumului final a căr-

bunelui de la 52 ktep (2010) până la 42 ktep (2015), iar în perspectivă se prognozează la nivel de 40 ktep (2016) şi 39 ktep (2017).

26


Fig.5.2. Consumul brut, final a cărbunelui şi consumul în industrie, sectorul rezidenţial, comerţ şi servicii

5.3. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa energetică a gazelor naturale (ktep, 2010-2017)

Consumul total brut a gazelor naturale s-a micşorat de la 962 ktep (2010) până la 816 ktep (2015); se prognozează la nivel de 792 ktep (2016) şi 770 ktep (2017) (Fig.5.3).

Consumul final al gazelor naturale, de asemenea, are o tendinţă de micşorare, deoarece s-a micşorat de la valoarea 456 ktep (2010) până la 393 ktep (2015). Această tendiţă se va păstra şi pentru anii 2016 şi 2017, deci volumul consumului final al gazelor naturale se prognozează la nivel de 382 ktep (2016) şi 372 ktep (2017).

Consumul final al gazelor în industrie s-a micşorat de la 63 ktep (2010) până la 60 ktep (2015). Se prognozează consumul brut la nivel de 59 ktep (2016- 2017).

Cele mai semnificative consumuri a gazelor naturale sunt în următoarele ramuri ale industriei:А) ramura Minerale nemetalice. Micşorarea consumului final de la 47 ktep (2010) până la 35

ktep (2015), se prognozează la nivel de 35 ktep (2016) şi 34 ktep (2017).B) ramura Produse alimentare, băuturi şi tutun. Se manifestă o creştere a consumului final a

gazelor naturale de la 13 ktep (2010) până la 21 ktep (2015). Pentru anii 2016 -2017 se prognozează o stabilizare a consumului final a gazelor naturale la nivelul de 21 ktep (2016-2017).

Consumul final a gazelor naturale în ramura transporturilor are valoarea în perioada anilor 2010-2017 la nivel de 7-12 ktep.

27


Consumul final a gazelor naturale în Sectorul rezidenţial (populaţie) s-a micşorat de la 294 ktep (2010) până la 236 ktep (2015), iar în perspectivă acest consum se prognozează la nivel de 226 ktep (2016) şi 216 ktep (2017).

Consumul final a gazelor naturale în Comerţ şi servicii publice s-a micşorat de la 90 ktep (2010) până la 85 ktep (2015), iar în perspectivă acest consum final se estimează la nivel de 84 ktep (2016) până la 83 ktep (2017).

Fig.5.3. Indicatori de consum a gazelor naturale în ţară în perioada 2010-2017

28


5.4. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa produselor petroliere, ktep (2010-2017)

Consumul total brut a produselor petroliere a crescut de la 771 ktep (2010) până la 823 ktep (2015); se prognozează acest consum la nivel de 840 ktep (2016) şi 858 ktep (2017).

Consumul final a produselor petroliere s-a micşorat în perioada 2010-2015 de la 749 ktep (2010) până la 808 ktep (2015), iar pentru anii 2016 şi 2017 se va manifesta tendinţa de creştere a consumului final a produselor petroliere: 827 ktep (2016) şi 847 ktep (2017).

Consumul cel mai semnificativ a produselor petrolier s-a depistat pentru ramura Transport (ramura Transportul rutier şi Alte domenii de activitate).

În ramura Transport consumul final s-a majorat de la 581 ktep (2010) până la 631 ktep (2015), şi se prognozează la nivelul de 643 ktep (2016) şi 655 ktep (2017).

Pentru segmentul Alte domenii de activitate consumul final a produselor petroliere a fost la următorul nivel pentru sectoarele:

А) Sectorul rezidenţial - s-a majorat de la 44 ktep (2010) până la 66 ktep (2015), şi se aşteaptă la nivelul 72 ktep (2016) şi 78 ktep (2017), în care se manifestă tendinţa evidentă de creştere a consumului final ale produslor petroliere în acest segment.

B) Sectorul Comerț și servicii publice - micșorarea de la 19 ktep (2010) până la 5 ktep (2015), iar valoarea așteptată se preconizează la nivel de 5 ktep (2016-2017). Tendință evidentă de micșorare a consumului final a produselor petroliere.

С) În sectorul Agricultura/Silvicultura - majorarea de la 62 ktep (2010) pînă la 66 ktep (2015), şi se prognozează 67 ktep (2016) şi 68 ktep (2017). Tendinţa generală - diminuarea permanentă a consumului final a produselor petroliere în agricultură şi silvicultură.

Consumuri în scopuri neenergetice au tendinţa de creştere de la 32 ktep (2010) până la 36 ktep (2015), şi se majorarează la valoarea de 37 ktep (2016) şi 38 ktep (2017).

29


Fig.5.4. Indicatorii ce caracterizează consumul de produse petroliere în perioada 2010-2017

5.5. Fluxuri-cheie de energie – Balanţa biocombustibililor şi deşeurilor (ktep, 2010-2017)

Consumul total brut a biocombustibililor a crescut de la 178 ktep (2010) până la 320 ktep (2015), şi se prognozează creşterea la 357 ktep (2016) şi 398 ktep (2017).

Consumul total final a biocombustibilului are acelaşi trend de creştere de la 166 ktep (2010) până la 299 ktep (2015), cu creştere în perspectivă - 333 ktep (2016) şi 372 ktep (2017).

Cel mai mare consum final a biocombustibilului este caracteristic pentru sectorul rezidenţial. Trendul în acest sector de asemenea este esenţial: 156 ktep (2010), 279 ktep (2015), şi prognoza 313 ktep (2016) şi 352 ktep (2017).

Fig.5.5. Dinamica sporirii consumului de resurse energetice regenerabile în perioda 2010-2015 şi prognoza pentru anii 2016 şi 2017

30


5.6. Fluxuri-cheie de energie electrică (ktep, 2010-2017)

Consumul final a energiei electrice a crescut de la 282 ktep (2010) până la 317 ktep (2015); în perspectivă se aşteaptă creşterea până la 329 ktep (2016) şi 340 ktep (2017).

Consumul total brut a energiei electrice de asemenea este în creştere de la 267 ktep (2010) până la 289 ktep (2015); în perspectivă va fi o creştere până la 302 ktep (2016) şi 315 ktep (2017).

Producerea proprie a energiei electrice s-a micşorat de la 91 ktep (2010) până la 81 ktep (2015); în perioada de prognoză producerea se estimează la nivelul de 79 ktep (2016) şi 78 ktep (2017).

Importul energiei electrice din Ucraina a fost 2 ktep (2010) şi 2 ktep (2015). Importul prognozat a energiei electrice se estimează la nivel de 2 ktep (2016-2017). Valorile importului energiei electrice este necesar de examinat în concordanţă cu furnizările care sunt atribuite segmentului Intrări din alte surse – furnizare de la MGRES. Furnizările pe aceste aliniate au constituit 258 ktep (2010), 283 ktep (2015). Furnizările pentru anii 2016 şi 2017 se estimează în volum de 296 ktep şi ktep ktep respectiv.

Consumul final a energiei electrice pe sectoarele economiei:

А) Industria: creştere de la 68 ktep (2010) pînă la 65 ktep (2015), iar în perspectivă de la 68 ktep (2016) pînă la 70 ktep (2017).

B) Total pe segmentul se depistează tendinţa de creştere de la 210 ktep (2010) până la 247 ktep (2015), iar în perspectivă până la 256 ktep (2016) şi 265 ktep (2017).

Pentru segmentul Alte domenii de activitate consumul final al energiei electrice pe sectoare a fost următorul:

А) Sectorul rezidenţial - s-a majorat de la 130 ktep (2010) până la 144 ktep (2015), şi se aşteaptă la nivelul 147 ktep (2016) şi 150 ktep (2017), în care se manifestă tendinţa evidentă de creştere a consumului final.

B) Sectorul Comerţ şi servicii publice – o creştere de la 75 ktep (2010) până la 99 ktep (2015), iar valoarea aşteptată se preconizează la nivel de 105 ktep (2016) şi 111 ktep (2017). Se menţine tendinţă de creştere a consumului final de energie electrică.

С) În sectorul Agricultura/Silvicultura - consum mic la nivel de 4-5 ktep pe an pentru întreaga perioadă examinată.

31


Fig.5.5. Dinamica consumului de energie electrică şi prognoza pe 2016 şi 2017

5.7. Fluxuri-cheie de energie – energia termică (ktep, 2010-2017)

Consumul total brut a energiei termice produsă centralizat (surse ce alimentează reţeaua centralizată de distribuţie a energiei termice) are tendinţa de diminuare de la 287 ktep (2010) pînă la 239 ktep (2015), cu păstrarea acestei tendinţe şi în perioada de prognoză: 230 ktep (2016) şi 222 ktep (2017).

Consumul final al energiei termice are aceiaşi tendinţă de micşorare de la 240 ktep (2010) până la 202 ktep (2015). Această tendinţă se v-a păstra şi pentru anii următori 195 ktep (2016) şi 189 ktep (2017).

Consumul energiei termice în ramurile economiei:

Industria – diminuare de la 51 ktep (2010) până la 39 ktep (2015), iar în perspectivă apropi-ată tendinţa se va păstra: 37 ktep (2016) şi 35 ktep (2017).

32


Sectorul Rezidenţial (populaţie) - micşorarea consumului de energie termică de la 132 ktep (2010) până la 118 ktep (2015) cu păstrarea acestei tendinţe pentru următorii ani: 115 ktep (2016) şi 113 ktep (2017).

Sectorul Comerţ şi servicii publice - tendinţa de micşorare a consumului de energie termică produsă centralizat de la 56 ktep (2010) până la 45 ktep (2015). Această tendinţă se păstrează şi pentru perioada de prognoză: 43 ktep (2016) şi 41 ktep (2017).

Fig.5.6. Dinamica evoluţiei indicilor de producere centralizată şi consum a energiei termiceîn perioada 2010-2017

5.8. Fluxuri-cheie de energie pe sector

În acest compartiment se prezintă informaţia în formă ilustrativă a consumului de combustibil după tip şi energiei pe ramurile economiei:

1) Caracteristicile consumului final al combustibilului pe ramuri sunt prezentate în ktep. Se prezintă în formă generalizată informaţia ce caracterizează dinamica consumului fiecărui tip

33


de combustibil cu evidenţierea ramurilor în care s-a consumat cel mai mult combustibil în format generalizat (Fig.5.8.1 şi Fig.5.8.2).

2) Repartiţia consumului final al combustibilului este prezentată în procente pe ramuri şi pe tipurile de combustibil. Graficile prezentate, de asemenea, asigură evidenţierea ramurilor economiei cu cel mai semnificativ consum a combustibilului în perioada examinată, dar în format mai detaliat (Fig.5.8.2, Fig.5.8.4).

3) Repartiţia cotelor de consum după tipurile de combustibil, % (Fig.5.8.5)4) Repartiţia cotelor de consum a combustibilului pe ramurile economiei,% ( Fig.5.8.6)

5.8.1. Consumul total final şi repartiţia lui după tipul de combustibil şi pe ramurile economiei, ktep

Fig. 5.8.1. Informaţii generalizate privind consumul total brut şi consumul final al diferitor tipuri de combustibil şi pe ramurile economiei exprimat în unităţi naturale, ktep

5.8.2. Consumul total final şi repartiţia lui după tipul de combustibil şi ramurile economiei,%

Fig.5.8.2. Informaţii generalizate privind consumul final a diferitor tipuri de combustibil în ramurile economiei, %

34


5.8.3. Consumul de resurse energetice după tipul de combustibil în perioada 2010 şi 2015. Prognoza pentru anii 2016 şi 2017, ktep.

Fig.5.8.3. Caracteristica consumurilor de combustibil după tipurile utilizate şi prognoza evoluţiei pentru anii 2016 şi 2017

35


5.8.4. Consumul de resurse energetice în ramurile economiei în perioada 2010 şi 2015. Prognoza pentru anii 2016 şi 2017, ktep.

Fig.5.8.4. Caracteristica consumurilor de combustibil după tipurile utilizate şi prognoza evoluţiei pentru anii 2016 şi 2017

36


5.8.5. Cota repartiţiei consumului tipului de combustibil pe ramurile economiei, %

37


38


Fig.5.8.5. Repartiţia cotelor de consum a tipurilor de combustibil de către ramurile economiei şi prognoza evoluţiei pentru aniii 2016 şi 2017, %

5.8.6. Cota consumului ramurilor economiei a diferitor tipuri de combustibil, %

39


40


Fig. 5.8.6. Repartiţia cotelor de consum a combustibililor de către ramurile economiei şi prognoza evoluţiei pentru aniii 2016 şi 2017, %

5.9. Analiza calitativă a tendinţelor privind consumul de combustibil şi energie

Analiza precedentă a fost realizată din punctul de vedere a consumului total brut şi a consumului final.

Vom menţiona, că pentru Republica Moldova extrem de interesantă se prezintă problema analizei compartimentului „Importul resurselor energetice ”.

Analiza segmentului Import s-a efectuat pentru fiecare tip (grupă) de combustibil similar ca şi anterior (analiza consumului) cu sistematizarea rezultatelor în formă de tabel. În tabel s-a inclus coloana în care se prezintă concluzii calitative privind tendinţele de evoluţie pe termen scurt.

Pentru a estima necesitatea fiecărui tip de combustibil este necesar de determinat valoarea cotei acestui combustibil în ansamblul de combustibili utilizaţi. Aceasta se poate efectua prin analiza valorilor mediate pentru seriile temporale ca componente ale balanţelor energetice din anii precedenţi. Aceste informaţii sunt accesibile doar în forma exprimată în unităţi naturale de măsurare şi ca consecinţă este necesar de procesat date şi de adus aceste date la forma utilă pentru analiză.

Gruparea Cărbune include mai multe tipuri de cărbune: antracit, alţi cărbuni bituminoşi, cocs.

Gruparea Produse petroliere include: petrol, LPC, benzina; combustibil pentru rachete; motorina, uleiuri, bitumum, păcura (inclusiv cu conţinutul de sulf sub 1%), alte produse petroliere.

Gruparea Biocombustibili şi deşeuri (include: biomasa solidă, inclusiv lemnele, reziduuri de lemn, reziduuri agricole, brichete, pelete, mangal (cărbune de lemn), biomasa lichidă şi biogazul.

Analiza tendinţelor depistate s-a efectuat după aceiaşi procedură ca pentru cazul analizei consumurilor: valoarea primului an din seria temporală (2010), valoarea pentru ultimul an al seriei temporale ( 2015), valoarea prognozată pentru anul 2016 şi 2017, concluzii calitative privind evoluţia tendinţei importului combustibilului examinat. Pentru cărbune, produse petroliere şi gazele naturale se evidenţiază în calitate de poziţii de bază indicatorii „IMPORT” „Consumul total brut”, iar pentru energia termică şi biocombustibili se utilizează indicatorii „Producere”. Pentru energia electrică se utilizează indicatorii „Producere” şi „Import”.

Tabelul 5.9.1. Analiza tendinţelor pentru anii 2016 şi 2017 şi formularea concluziilor calitativeTipul de

combustibilIndicatorul Anul Valoarea,

mii tep ( ktep)Valoarea,

mii tep ( ktep)Separarea

suplimentarăConcluzie

Ciclul 12015-2016

Ciclul 22016-2017

Cărbune Import = Consum total brut

2010 113 Practic la același nivel cu o posibilă mică diminuare

2014 832015 91 982016 87 992017 98

Gaz Import= Consum total brut

2010 960 Tendință de o mică micșorare la nivel de cca 20 mii tep pe an sau 24 mln м3 în an.Dinamica de micșorare este la nivelul anilor precedenți.

2014 8512015 828 8162016 812 7922017 770

Produse petroliere

Import 2010 738 Se manifestă o tendință de creștere nesemnificativă la nivel 5-7 mii tep pe an sau în unități naturale la nivel de 7-9 mii tone pe an.

2014 7992015 834 8512016 846 8532017 871

Consum total brut 2010 771 Tendință de creșteri cu rata de cca 10 41


mii tep pe an sau în unități naturale cca 9 mii tone pe an.

2014 7952015 815 8232016 825 8402017 858

Biomasa Producere 2010 171 Creștere cu cca 30 mii tep pe an sau cca 150 mii m3 lemne pe an. Tendința de creștere se va păstra la acelașii nivel ca în anii precedenți.

2014 2902015 322 3142016 363 3592017 400

Energia electrică

Producere 2010 91 Se prognozează schimbări neesențiale cu tendințe slabe de micșorarea a consumului.

2014 832015 82 812016 81 792017 78

MGRES MGRES UcrainaDin alte

surse(MGRES)/Import

2010 258 2 Desemnarea importului se ciocnește de neclaritatea sursei de furnizare, deoarece furnizările se fac în bază de contract. Cel mai probabil furnizarea se va face de la MGRES.

2014 224 22015 216 283 22016 209 288 22017 294

Consum total brut 2010 267 Creștere prognozată la nivel de cca 10 mii tep în an sau cca 100 mii kWh în an.Acest trend se va păstra și pentreu perioada examinată.

2014 2922015 300 2892016 310 3022017 315

Energia termică (sisteme

centralizate de alimentare)

Producere 2010 287 Se prognozează o diminuare slabă a producerii cu o mare probabilitate de păstrare a nivelului existent de producere

2014 2502015 242 2392016 233 2302017 222

Тabelul 5.9.2. Tendințe așteptate ale consumului total brut în anii 2016 și 2017 Pentru anii 2015-2016 valoarea așteptată a consumului brut:

Pentru anii 2016-2017 valoarea așteptată a consumului brut:

Cărbune Consumul la nivel de 100-108 ktep O mică diminuare cu probabilitatea păstrării nivelului perioadei precedente

Gaz Diminuarea cu cca 20 ktep pe an (cu 24 mln м3 pe an)

Tendința se va păstra ca în perioada precedentă

Produse petroliere Creștere ( nesemnificativă) cu cca 20 ktep pe an (cu 18 mii tone pe an)

Creștere cu circa 5-7 ktep pe an

Biocombustibil Creștere cu cca 30 ktep pe an sau cu 150 mii м3 de lemne

Se va păstra tendința de creștere la acelașii nivel ca în perioada precedentă ( cca. 30 ktep pe an)

Energia electrică O creștere la nivel de cca 10 ktep pe an sau 100 mii kWh pe an

Tendința de creștere a consumului total brut se va păstra cu indicii de creștere similari perioadei precedente

Energia termică (alimentare centralizată)

Producerea la nivelul anilor precedenți (230-222 ktep în an)

Îndicii de producere a energiei termice la nivelul perioadei precedente examinate. Există probabilitatea unei mici diminuări a energiei termice produse

Compararea prognogelor consumurilor resurselor energetico- combustibile cu valorile incluse în balanța energetică ( ciclul 1, ciclul 2)

Тabelul 5.9.3. Date generalizate privind compararea prognozelor balanței energetice pe anul 2015 cu datele reale incluse în Anuarul statistic pentru fiecare grupă de combustibil ce include consumul total brut, consumul final, importul, mii tep.

Tipul de combustibil

Indicatorulя Prognoza-2015 TA-ESS

Prognoza-2015Institutul de

Devieri valori prognozate,

Valori reale pentru anul

Devieri valori prognozate a

Coeficientul de

42


( цикл 0) Energetică(ciclul 1)

% 2015, mii tep ciclului 1 și cele reale , %

recalculare din unități

naturale ( mii tone) în mii

tep*Cărbune Import 178 108 98 /1,66

Consum total brut

178 108 -64% 102 5,5% /1,66

Consum final

170 106 100 -

Gaz Import 773 828 815 /1.23Consum total brut

773 828 6% 816 1,4% /1.23

Consum final

327 369 393 -

Produse petroliere

Import 860 834 851 *1,1

Consum total brut

782 815 4% 823 -0,98% *1,1

Consum final

759 804 808 *1,1

Biomasa Consum total brut

359 318 -12% 320 -0,06%

Consum final

353 310 299

Energia electrică Din alte surse

118(MGRES)+194(UCR)

216(MGRES)+89(UCR)

(MGRES)-283; Import (UCR) -2

/11,63

Consum total brut

314 300 -4% 289 -3,6% /11,63

Consum final

318 320 317

Energia termică Consum final

221 204 -8% 202 8.5%

*) această coloană are un caracter auxiliar ( se utilizează pentru recalcularea mărimilor în unități naturale de măsurare.

Devierile prezentate în % ale valorilor prognozate a consumului diferitor tipuri de combustibil pentru anul 2015 și consumurile reale din Anuarul statistic (2015) confirmă faptul că rezultatele prognozării se pot considera satisfăcătoare, deoarece amplitudinea devierii diferențelor dintre valorile prognozate și cele reale nu depeășesc 1-8%.

5.10. Diagramele fluxurilor de combustibil şi energie

Vizualizarea fluxurilor de combustibil şi energie s-a realizat prin diagramele respective cu atribuirea fiecărei grupări de combustibil a unei culori proprii. Diagramele sunt realizate pentru cazul anilor 2016 şi 2017, şi elucidează integrat datele incluse în tabelele notate ca ALL PRODUCTS din compartimentul 3.

În diagrame se evidenţiază informaţia care se referă la producere, import, export, transformare în alte tipuri de combustibil şi energie, utilizarea directă, pierderi, consumul final pentru fiecare ramură a economiei.

43


14 Exporturi de produse petroliere Consum propriu 16

6 Buncăraj

Intrări IeşiriRafinării Industrie Comerţ şi servicii publice

Importuri de produse petroliere 853 14 7 7 - - 42 Cărbune 15 Cărbune

& alte surse Centrale electrice 827 59 Gaze naturale 84 Gaze naturale

4,0 - - 4,0 4,7 4,7 Produse petroliere 4 Produse petroliere 5 Produse petroliere

Producţia de petrol 7 Staţii electrice de termificare 1 Biocombustibili & deşeuri 9 Biocombustibili & deşeuri

292 6 285 74 152 226 98 67 Energie electrică 105 Energie electrică

Centrale electriceCentrale termice Cărbune 37 Energie termică 43 Energie termică

Importuri de cărbune 100 79 - 2 67 10 78 78

382 Transport Agric/Silvicult.

Gaze naturale 11 Gaze naturale 2 Gaze naturale

Importuri de gaze naturale 792 643 Produse petroliere 67 Produse petroliere

3 58 33 35 333 5 Energie electrică 1 Biocombustibili & deşeuri

Biocombustibilişi deşeuri 4 Energie electrică

Producţia din biocombustibili 359 Rezidenţial

şi deşeuri 328 40 Cărbune Utiliz.non-energ.

Energie electrică 226 Gaze naturale 37 Produse petroliere

Importuri de energie electrică & energia 298 72 Produse petroliere

electrică achiziționată din Transnistria 195 313 Biocombustibili & deşeuri

Energie termică 147 Energie electrică

Producţia de energie hidroelectrică 4 115 Energie termică

Nota bene: Sumele datelor dezagregate pot fi diferite de totaluri, datorită rotunjirilor taluri, datorită rotunjirilor

Pierderi

Oferta primară Transformare Consumul final

per combustibil per sector

2016

-

352

232142

98

816

382

333

298

230

1179

14 Exporturi de produse petroliere Consum propriu 16

6 Buncăraj

Intrări IeşiriRafinării Industrie Comerţ şi servicii publice

Importuri de produse petroliere 871 13 7 6 - - 44 Cărbune 14 Cărbune

& alte surse Centrale electrice 847 59 Gaze naturale 83 Gaze naturale

4,0 - - 4,0 4,4 4,4 Produse petroliere 4 Produse petroliere 5 Produse petroliere

Producţia de petrol 7 Staţii electrice de termificare 1 Biocombustibili & deşeuri 9 Biocombustibili & deşeuri

284 6 278 73 147 220 97 69 Energie electrică 111 Energie electrică

Centrale electriceCentrale termice Cărbune 35 Energie termică 41 Energie termică

Importuri de cărbune 99 75 - 2 62 11 75 75

372 Transport Agric/Silvicult.

Gaze naturale 12 Gaze naturale 2 Gaze naturale

Importuri de gaze naturale 770 655 Produse petroliere 68 Produse petroliere

3 58 33 35 372 5 Energie electrică 1 Biocombustibili & deşeuri

Biocombustibilişi deşeuri 4 Energie electrică

Producţia din biocombustibili 400 Rezidenţial

şi deşeuri 339 39 Cărbune Utiliz.non-energ.

Energie electrică 216 Gaze naturale 38 Produse petroliere

Importuri de energie electrică & energia 311 78 Produse petroliere

electrică achiziționată din Transnistria 189 352 Biocombustibili & deşeuri

Energie termică 150 Energie electrică

Producţia de energie hidroelectrică 4 113 Energie termică

Nota bene: Sumele datelor dezagregate pot fi diferite de totaluri, datorită rotunjirilor taluri, datorită rotunjirilor

Pierderi

Oferta primară Transformare Consumul final

per combustibil per sector

2017

-

340

261942

97

836

372

372

311

222

1177

6. Analiza incertitudinii şi prognoza de calitate

6. 1. Analiza incertitudinii

Perspectivele pe termen scurt se axează pe posibilele tendinţe şi nu sunt un instrument de analiză a condiţiilor de forţă majoră, condiţionate de situaţii stresante, care sunt dificil sau imposibil de prezis (crize, proteste sociale, creşteri ale preţurilor, condiţii meteorologice extreme, de război, etc.).

Precizia prognozei depinde de: calitatea informaţiei documentelor primare utilizate pentru elaborarea prognozei;

44


calitatea previziunilor privind situaţia economică din ţară.

6. 2. Analiza previziunilor de calitate

Informaţia în formă generalizată a analizei comparative a prognozei balanţei energetice pe termen scurt pentru anul 2015, care a fost finalizată în luna februarie 2015 pentru toate grupurile de combustibil şi unele compartimente din tabelele standad (Consumul total brut, consumul final, import) sunt prezentate în Tabelul 6.2.

Estimarea calității și preciziei prognozelor realizate se poate face în baza informației acumulate pe parcursul ultimilor doi ani pentru care sunt datele statistice oficiale. Aceasta se referă la anul 2014 (prognoza pe care o vom denumi ciclul I, realizată cu participarea experților din UE) și ciclul II (prognoza pentru anul 2016 executată de către Institutul de Energetică al AȘM). Devierile dintre valorile prognozate ale ciclului I și valorile statistice oficiale din anul 2014 se prezintă în tabelul 6.1, iar în tabelul 6.2 se prezintă devierile pentru prognoza ciclul II (elaborate de către IE, AȘM).

Tabelul 6.1. Compararea rezultatelor previziunilor privind consumul de combustibil şi energie pentru anul 2014 şi valorile reale conform datelor statisticii oficiale pentru anul 2014

Tipul de combustibil Indicatorul Prognoza-2014 Real-2014 Deviere, %

Cărbune Import 163 101 -51,4Consum total brut 163 108 -50,9Consum final 155 106 -46,2

Gaze naturale Import 801 851 +5,9Consum total brut 801 850 +5,8Consum final 349 386 +9,6

Produse petroliere Import 834 799 -4,4Consum total brut 779 795 +2Consum final 756 731 +3,2

Biocombustibil Import 0 0 0Consum total brut 310 278 -11,5Consum final 303 273 -11

Energia electrică Din alte surse/Import

138(MGRES)+163 (Ucarina)

224(MGRES)+63(Ucraina +38(MGRES)+[-58,7 (Ucraina)]

Consum total brut 303 292 -3,8Consum final 310 313 +1

Energia termică Import - - -Consum total brut Consum final 224 210 -6,7

Tabelul 6.2. Compararea rezultatelor previziunilor privind consumul de combustibil şi energie

pentru anul 2015 şi valorile reale conform datelor statisticii oficiale pentru anul 2015

Tipul de combustibil Indicatorul

Prognoza -2015Institutul de Energetică(ciclul 1)

Valorile reale prentru anul 2015,

mii tep.

Devierea valorilor prognozate (ciclul 1)

de cele reale, %

Coeficientul de reacalulare din

unități naturale (mii tone) în mii tep

Cărbune Import 108 98 9,25% /1,66Consum total brut 108 102 5,5% /1,66Consum final 106 100 5,7% -

45


Gaz Import 828 815 1,57% /1.23Consum total brut 828 816 1,45% /1.23Consum final 369 393 6% -

Produse petroliere

Import 834 851 -2,03% *1,1

Consum total brut 815 823 -0,98% *1,1Consum final 804 808 -0.5% *1,1

Biomasa Consum total brut 318 320 -0,06%Consum final 310 299 3,55%

Energia electrică

Din alte surse/Import

216(MGRES)+89(UCR)

(MGRES)-283; Import (UCR) -2

6,56% /11,63

Consum total brut 300 289 3,67% /11,63Consum final 320 317 0.94%

Energia termică

Consum final 204 202 0.98%

Notă. Consumul final al gazelor naturale include doar cota care se transformă în energie prin ardere directă. Cota care asigură balanța consumului brut și consumului final este determinată de volumul utilizat în alte scopuri economice. Explicații a repartiției utilizării gazelor naturale pentru anul 2015:ALTE DOMENII DE ACTIVITATE - 321 ktep;TRANSPORT - 10 ktep;NDUSTRIE - 60 ktep;PIERDERI -58 ktep;TRANSFORMARE,INTRĂRI - 365 ktep;Consumul brut: 393 (CONSUMUL FINAL) + 58 (PIERDERI) + 365 (TRANSFORMARE,INTRĂRI) = 816 ktep.

Din tabelul 6.1 reiese, că cea mai esenţială deviere dintre valoarea de prognoză şi cea reală oficializată pentru anul 2014 îi revine cărbunelui şi care pentru indicatorii selectaţi s-a poziţionat în limita valorilor minus 46,2% şi minus 51,4%. Consumul cărbunelui pentru anul 2014 a fost prognozat cu supraapreciere, din cauză că după efectuarea prognozei a apărut o situaţie neprevăzută de conflict în Ucraina, în regiunile Lugansk şi Doneţk, nefiind posibil ulterior de importat cărbune din regiunile respective. Devierile valorilor indicatorilor monitorizaţi pentru alte grupuri de combustibul privind prognoza şi devierea valorilor prognozate de cele reale în mediu se estimează la nivel de 11%. Prognoza consumului cărbunelui pentru anii 2016 şi 2017 (valorile incluse în textul acestei lucrări) se poate considera mai aproape de realitate în comparație cu datele din prognoza precedentă.

Analiza devierii valorilor prognozate pentru anul 2015 în comparare cu cele reale sunt mai aproape de cele reale în comparație cu cele prognozate pentru anul 2014. Astfel, valorile prognozate depeșesc pe cele reale pentru anul 2015 pe tipuri de combustibil:

cărbune: import - (plus 9,25%), consum total brut - (plus 5,5%) și consum final - (plus 5,7% );gaze naturale: import - (plus 1,57%), consum total brut - (plus 1,45%) și consum final – (plus

6%). Se depistează tendința de creștere a volumului gazelor naturale valorificat prin ardere directă și diminuarea cantității gazelor naturale utilizat în alte scopuri, inclusiv pentru transformare în alte tipuri de energie și în rezultat avem creșterea la nivel de +6%.

produse petroliere: import - (minus 2,03%), consum total brut - (minus 0,98%) și consum final - (minus 0,5%);

biomasa: consum total brut - (minus 0,06%) și consum final -( plus 3,55%);energie electrică: import - (plus 6,56%), consum total brut - (plus 3,67%) și consum final -

(plus 0,94%);energie termică: consum final - (plus 0,98%).

Media devierii pe ansamblu al valorilor prognozate și valorilor reale din tabelul 6.2 ce se referă la anul 2015 constituie plus 2,54% (xmed = 2,54%). Diferența maximală a devierilor pe ansamblu constituie ∆Xmax=Xmax-Xmin=9,25-(2,03)=11,28.

46


Considerând, că la prima estimare legea repartiției devierilor valorilor prognozate de la valorile reale este apropiată de repartiție normală (Gauss) se poate estima valorea devierii medii pătrate σ=∆X/6=1,88. Ultima mărime ne permite să estimăm valorile ce caracterizează domeniul de toleranță pentru devierile mărimilor prognozate pe ansamblu de la valorile reale observate, deci Xmax=Xmed+3σ=2,54+3*1,88=8,18 și Xmin=Xmed-3*σ=2.54-3*1.88= -3,1.

Toate valorile devierilor mărimilor prognozate de la cele reale se încadrează foarte bine în intervalul de toleranță (încredere) obținut, ceea ce confirmă, fie și indirect corectitudinea prognozei realizate. Există o singură excepție, care se poate considera ca eroare - devierea ce caracterizează importul de cărbune, care are valoarea de 9,25% în comparare cu limita de sus a domeniului de toleranță egală cu 8,18%. Deoarece alți doi indicatori: consumul total brut și consumul final se încadrează în domeniul de toleranță se poate considera că și prognoza pentru cărbune este mult mai apropiată de valorile reale.

Se poate considera, că prognoza pentru anii 2016 și 2017 este caracterizată de un grad de precizie mai ridicat în comparație cu prognoza pentru anul 2014-2015 elaborate anterior în cadrul etapei denumită ciclul 0.

Tabelul 6.3. Date generalizate privind prognoza consumurilor de combustibil (pe tipuri) pentru anii 2015-2016 și 2016-2017

Tip combustibil Valoarea așteptată a consumului brut pentru anii 2015-2016:

Valoarea așteptată a consumului brut pentru anii 2016-2017:

Cărbune Consumul la nivel de 100 ktep O mică diminuare cu probabilitatea păstrării nivelului perioadei precedente

Gaz Diminuarea cu cca 20 ktep pe an (cu 24 mln. m3

pe an)Tendința se va păstra ca în nperioada precedentă

Produse petroliere Creștere (nesemnificativă) cu cca 20 ktep pe an (cu 18 mii tone pe an) Creștere cu circa 5-7 ktep pe an

Biocombustibil Creștere cu cca 30 ktep pe an sau cu 150 mii m3 de lemne

Se va păstra tendința de creștere la acelașii nivel ca în perioada precedentă (cca 300 ktep pe an)

Energia electrică O creștere la nivel de cca 10 ktep pe an sau 100 mii kWh pe an

Tendința de creștere a consumului total brut se va păstra cu indicii de creștere similari perioadei precedente

Energia termică (alimentare centralizată)

Producerea la nivelul anilor precedenți (230-222 ktep în an)

Îndicii de producere a energiei termice la nivelul perioadei precedente examinate. Există probabilitatea unei mici diminuări a energiei termice produse

Prognoza pe termen scurt elaborată pentru perioada anilor 2016-2017 indică următoarele caracteristici privind dinamica preconizată de evoluţie a consumului total brut pe grupările respective de combustibil:

Cărbune – consumul total brut se păstrează cam la acelaşi nivel de cca (98-100 ktep); Gazele naturale – se aşteaptă o diminuare a consumului total brut cu cca 20 ktep/an (sau 24 mln. m3

/an);Produse petroliere – o creştere nesemnificativă la nivel de cca 5-7 ktep/an (sau 4,5-6,3 mii tone pe an);Biocombustibil – o creştere la nivel de cca 30 ktep/an (sau în echivalent de lemne de foc la nivel de cca 150 mii m3);Energia electrică – o creştere nemnificativă la nivel de cca 10 ktep/an (sau cca 100 mii kWh pe an);Energia termică (sisteme centralizate de încălzire) – volumul de producere, deci şi consumul se va menţine la nivelul anilor precedenţi, deci în diapazonul de cca (230-222 ktep).

47

Glosarul acronimelor - gov.md · Web viewTotuşi, este puţin probabil că acţiunile enumerate în...

Documents

Transcript of Glosarul acronimelor - gov.md · Web viewTotuşi, este puţin probabil că acţiunile enumerate în...