Ghidul Studentului in Istorie

BIBLJOTECA CENTRALA UNIVERSITARA UHIVBRSITATEA "BABE§-B

CLUJ - NAPOCA CATEDBA DE ISTORIE

G E I D 0 L

S T D D E N T U L U I i N I S T O R I E

- Iatoria Hoia&nlei -

fatoomit de !

Nioolaa Boo§an, Hicolae Edroiu, Adrian A.Busu,

Pompiliu Teodor

Introducers de

Aoad.prof. §tefan Paaou

BCU Cluj-Napoca

RISTIi 2010 00322

CLUJ - HAPOCA

1 9 8 0

0 U P E I B S

INTRODUCER® (Acad.prof. §fcefan Pasou) .......................................

HOTA . . . . . . . . . ......................... . ........................................

INTRODUCERS IN IB TORI OGRAFIA ROMANA(Prof.univ.dr. Pompiliu Teodor). . . . . ....................... .

8 TIINTELE AUXILIARE ALE ISTQRIEI(Conf,’univ.dr. Nicolre E d r o iu ) ................................................ .

LUGRARI DE REB'BRINÂ (Nicolao Bocân, Adrian A. Rusu)

Bnoiolopsdii-dicîonare . ............................... . ..................

Bibliografia is tori oa . . . . . . . . . . . . . . . . .

Sinteze de istoria Romaniei . . . .......................................

Cursuri §i manuals universifcare de istoria Romaniei. . .

Izvoare isfcorioe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Inscrlp-fcii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Documents................... ...............................................................

Colecîi de legi ................................... ... ............................

Corespondenta . . . . . . . . . . . ..................................

MemorialistieS. ............................... .......................... ... . .

Cronici ....................................................................... .................

Izvoare cartografice . . . . . . . . . ................ . .

Izvoare statistics ....................................................... .

Izvoare lingvistlce . ........................... ...................... . .

Publioa-fcii perioaioe .......................................................................

Istoria presei . . ................................................................

Bibliografii. Repertorii. Antologii. . . . . . . .

Rsvists de istorie ............................... . . . . . . .

B IBU OTECILE.......................................................................................

ARHIVELE.........................................................................................

Mir/, ICICLE...........................................................................................

MICI'UUOLOQIA INTOCIOKII UNBI LUGRARI ^TIINTEFICE DE ISTORIE.

INTRODUCERE

Ghidul studentului in istorie! Oe vrea sa fie aceaatS

lucrare sau oe se cuvine sa fie o astfel de luorare? Defini$i

dic-fcionarelor §i enoiclopediilor poafce f i de ajutor in aflare

raspunsului la o asemonea intrebare. Este luorarea oe cuprind

informaîi utile pentru orientarea doritorului in diferite pi

bleme, in cazul de fa-fca in domeniul unei §tiinfce, respectiv §

in$a istoriei.. in oe sens trebuie inêleasa noîunea de intro

oere ou ajutorul ghidului? Dac& inseamna doar o s u M de cuno§

utile sau ohiar neoesare oferite studentului doritor sa-§i

bogateasog. ounogtinêle, nu e de ajuns. Aoest rost al ghidul

se cuvine intregit de altul, anume in iîerea , in sens de orie

re , in vastul ?i oomplexul domeniu al isto riei. Ghidul este c

pletat, astfel, de indreptarul de absoluta trebuinâ pentru u

tinar oe dore§te sa patrundS. tainele ^tiintei pentru care se

g&te§te.

Ghidul studentului in istorie se dore§te o initiez'e §

orientare a studentului in §tiin$a istoriei sau in oeroetarea

torioa, adicS in istoriografie. Lamurirea e necesara, doarece

vorbirea de toate zilele se oonfundfi §tiirv£a istoriei ou oero

rea istoriei. Luorarea de faâ , prin structure e i, urniare§te

troducerea, iniîerea §i orientarea studentului in cercetarea

toriei, in istoriografie. Este, fara indoiaTa, oeea oe dore^t

oeea oe are nevoie "un student din istorie" pentru a infcelege

ajutorul ghidului, mai ugor ?i mai corect, istoria insa§i, pe

o patrunde ou ajutorul cursurilor generale, :C.peoiale .optional

fuoultative - ?i al seminariilor de tot felul §i de aseii;enea

mai ales - ou ajutorul leoturilor personale, a oeroetarii per

In pii oare ghidul de fat& le inlesne^te prin indicatiile cupr

iii i'i'K,lttile sale.

Aômenea indicaîi 5i mai ales concluziile desprinse 1 I'" i.urllo personale ale fiecarui student, mai alee ale studen'

Hu m i ) iiuparlori, vor f i in aoord cu realitatea, in sensul

- 4 -

istoria este o gtiinâ gi oa acaasfca gfciinâ a fosfc gi este uti-

1 & societaîi pa oare o servegfce. Temaiurile gfciinîfice ale is

toriei sinfc constituifce din enormul gi valorosul material de ob

servable aoumulat in secole gi m ilenii de exprieni?& umana gi in

metodele proprii de cereetare.

Gonstataraa ou privire la caraoterul de gtiinâ al isto

riei gi jusfcificarea utilifca$ii acesteda in sooiafcatea omenaasca

din toate timpurile se interneiaza gi pa motivayia cu privire la

necesitatea rasimîtS. de societate pentru ceea oe se numegfce as-

tazi gfciinâ istoriei. Mai intii a fosfc curiozitatea propria

"omului rational gi cugetator" ( homo.sapiens gi homo ooRltans)

de a cunoagfce ceea oe a fosfc inainte, intimplarile, evanimenfcela

dintr-un timp treoufc, firegfce nu prea departat gi de asemenea

oeea ce-1 inconjoara, i l privegiie, i i aparîne. Este o proiecîe

a aoestei curiozitati spre treoufc, o expresia superioara a unei

curiozitabi psihioe speoifio umana. Satisfaoufca curiozitatea ex-

plicabila a omului rational, aoesta a mai beneficiat de' pe urma

cunoagterii intimplarilor dinainte sau a oelor ce- 1 inconjurau,

largindu-i orizontul de cunoagtere gi apoi cel cultural. Istoria

este una dintra gtiinfcele oe oferfi. infcr-o mai mare masura posi-

bilitatea sporirii eunogtinêlor de tot fe lul, a cunoagterii efor-

turilor gi creaîilor de valoare ale aocietaîi, puse in slujba

inaintarii sociefcaîi, ceea oe insaamni, in fond, bogaîe spiri

tuals, cultural^.

largirea orizontului de cuprindere al omului prin isto

r ie , inseamna in aoelagi fcijnp satlsfaoerea unor nevoi intelectuale

de factur& superioara. Istoria esfce, astfel, mai mult deoit diver-

tisment gi surs& de informatie seaca, se transform^. in obiedfc de

cugetare.

Istoria mai sati3faoe gi albe necesitaî ale omului ougeta

tor gi rational, intre care cea de ordin estetic a ooupafc gi ocu-

pa un rol important. "Speotacolul v ie$ii omenegti - spune cunos-

cufcul istorie franoez Marc Blooh - a f&cut sa farmece, sa atraga,

mai ales afcunci cind departarea in timp invaluie aceasta activi-

tate in subtila aeducîe a straniului". Motivaîa atracîei se

cuvine intragit& cu alte aspeote care satisfac nevoile estetice

ale omului. Anume felul in jare este infaîgat "spectaoolul vie-

$ ii omenegti", masura in care cel ce- 1 infat;igeaza reugegte sa- 1

- 5 -

imbraoe intr-o haina oorespunzafcoare, sa- 1 redea intr-o forma

esbebica, frumoasa, pe masura frumuseîi spectacolului viet-ii

insuî, fara a- 1 idealiza , fara a- 1 fa lsifica de dragul nevol

lor esbetice. A§a in-fcelegea Nicolae Iorga rapoi’tul dinfcre fon'

?i forma, cind regreta eg. nu e indeajuns de mare poet pentru

f i indeajuns de mare istorio.

in raportarea istoriei la societate §i a sooietaîi li

isborie nu se poate ignora n ic i funo-fcia practica a istoriei :

indreptar £n acîune pentru oameni de rind §i oei Investiî ci

raspunderi ob§te§ti. Valoarea leoîei istoriei §i invS-fcaminte-

lor istoriei nu poate f i lgnoratg. Aceasta in sensul de a nu i

repeta gre§eli savirgite ou urmari dezasfcruoass pentru oamen:

societate, de a gasi caile cele mai juste in faptele §i acîui

lor, oamenii obi^nui^l §i mai ales cei Invesfciî de societate

raspunderi fa^S. de ea.

Filosof idealist in fond, Karl Jaspers a reu§it sS. sii

tizeze in chip just funcîunile esenîale ale istoriei § i, prj

demoiistrarea acestora, s& justifice utilitatea istoriei pentrt

societatea contemporana: "n ic i o realitate nu e mai esenîala

tru propria noastra con§tientizare decifc istoria. Ea ne infaî

za cel mai larg orizont al omenirii, ne pune la indemtna conî

tul tradiîei care ne bemeinice§be v is ^ a . . . ne face sa cunoa?t

pe om in cele mai inalte posibilibafci iji sa- 1 vedem in creat;ii

sale nepieriboare".

Acesbor calitaî ale istoriei se datore§te preocuparea

oamenilor de a 'transmite generaîilor in succesiune inva.'tamint

sale preîoase. Mai in tii prin inmagazinarea in memorie a even

mentelor §i inva$amintelor § i ,i n ecest oaz, transmiterea pe ca

orala. Necesitatea pastrarii §i transmiterii experienêi umane

sumate in istorie a stimulat dezvoltarea memorial, inmulîrea

lorilor experience! ce trebuiau pastrate §i fcransmise, departa

tot mai mare in timp §i spaîu a experienêi ee se cuvenea tra

sa a relevat insuficien-fcele memoriei. S-a nascut, astfel, nece

tea, iar necesitatea a impus preoeupareS din ce in ce mai con§

ta de pastrare a experience! trecutului prin mijlocirea "memor

scriee".la fiin-fa scrisul istorie , istoriografia, §i cu aceast

intrab, de fapt, in con-fcinutul ghidului judicios sbrucburab ?i

abib de judicios in ceea ce privo§be coctinubul. Se pune, de a>

- 6 -

prin miolooirea prezentului gbld, studentului in istorie mijlo-

oul de int^lere ?i orientare primara absolut necesara. Ca orioe

lucrare de un asemenea g<sn, Indrepfcarul de faâ constitute doar

un ajutor, informativ §i formativ. Gel ce-1 a§teapt& §i-l vor fo-

losi sint datori, insa, a §i-l oompleta ou alte luoruri neceaare

profesiunii, de dascal §i om de gtiinâ, intr-o corelare armonioa-

sa a integrarii inv&C&Jaintului cu cercetarea.

Acad, §tefan Pascu

Seful Catedrei de istorie a Universitaîi "Babe§-Bolyai"

Cluj-Napooa

»

Ghidul sbudentului in is torie se vrea in primul rim

introaucere in universal vast gi complex al instrumentelor,

bodologiei gi tehnicilor de ceroebare din domeniul gtiint-el

isborice. B1 se adreseaza inainbe de boafce sbudenîlor din

I , carora urmeaza sa le fie un indrepbar in sbudiile lor, c

plemenbar cursurilor gi seminariilor de Inbroducare in is bo:

si sbilntele auxlilare. Is boriopraf ie universala gi a, » n

gi, nu in ulbimul rind, ao.elora care parbicipa la exerci$iil

practice de iniCiere in cercebare, in cadrul seminarului or

zsb cu bema Introducare in metoaolofia cercetaril gtilntlfi

Ghidul sbudentului in isborie esbe insa, prin referinljele s

un .insbrumenb de lucru gi penbru studenCii din anii II- IV ,

pregatirea bemelor de seminar sau a celor de cercebare elab

in cadrul cercului gtiinfcific.

Am avut ca model, in parbe, seria ghidurilor pentru

denîi in isborie, elaborabe indeosebi de isboricii france

incercarile anberioare ro: aiegbi gi insbrumente similare in

be la Bibliobeca cenbrala universibarfi din Cluj-Napoca, int

soof idenbio sau apropiab cu al ghidului nosbru-. Adopbind c

riul selecbiv gi maniera analibicgi de prezentare, autorii a

in vedere finalibaî didacbice, precum gi formarea de depri

la studenî pentru ubilizarea insbrumenbelor fundamenbale d

tivitatea istoricului.

Am op tat pentru f ormula ghidului mebodologio, din

dicbate de necesitatea orientarii studenCilor in bibliograf

b& gi bob inai greu de conbrolab, cu care se confrunba in pi

insbrucbiv gi de cercetare. Ghidul raspunde nevoii ordonari

selectarii surselor gi inf orma1;iilor in vederea cunoagberii

ubilizai'ii eficienbe a luorariior de referin£6., a instrumer

generale sau speciale in procesul de cercetare.

Cunoagterea gi mai ales utilizarea instrumentelor i

sabile unei aobivibaCi de ceroebare se inserie in contexbuJ

oupiiTilor privind integrarea invaâmintului cu cercetarea

ducîa, ideii de formare a viitprilor specialigti, carora £

mijloceasca, intr-o etapa iniyiala , accesul la instrumenbe^

N 0 T A

- 8 -

damentale. Sint infaCiâte selectiv enciclopediile, dic-fcionare-

le , b ibliografiile , repertoriile de izvoare, revistele de spe«-

cialitate, b ibliotecile , muzeele, indrumatoarele in oolec^l'le

artdvelor statului, incheiudu-se ou o scurta introducere in me-

todologia cercetarii §tiin£ifice. Materialul de referint& este

preoedat de o introducere in istoi'iografia romana §i stiinêle

auxiliare ale istoriei, demers de naturi sa faciliteze studen

tului accesul la lucrarile de referin 1?a.

Selecîa materialului s-a efectuat pina la 1978, datfi

cind s-au incheiat opera-fciunile teimice de figare, redaotare,

dactilografie etc.

Intreprinderea noastra datoreaza mult incercarilor an-

terioare, de la A.SacerdoCeanu, la Sanda Candea §i Enciolopedia

istorlog;raflel romanegti. Mulljumind tuturor oelor care au cola-

oorat cu informatii, sugestii, precum §i studentilor care ne-au

ajutat in perioadele de practice la redactarea figelor, autorii

i?i exprima speranâ ea prezentul gbid va fi un instrument util

in activitatea cotidiana a studentului istorie, in procesul in-

structiv §i in activitatea de cercetare.

Sintem recunoscatori pentru c^riee propuneri §i sugestii

de imbunataci-re, sub aspectul continutului, al organizarii ma

terialului, in vederea perfection&rli lu i , atit diu partea co-

legilor din inva$amintul superior sau gimnazial, a oercet&to-

rilor, cit §i mai ales studenîlor, t neficiarii acestui ghid.

Au torii

INTRODUCERS IN ISTCRIOGRAPIA ROMAN A

Cuvintul Istorie este o mo^tenira din greaca veche, m

exact din dialecbul ionian, rataqindu-se radacinii indoeurope

w jd . In greaoa veche his tor inseamna acela care §tie , expert,

martor, de unde a rezultat verbal hiatoreo (a c&uta sa §tie,

se informa). Herodot a atribuit ouvintuldi sensul de anchet

cercetare. in aceasta aooeptiune, de anchetfi, ceroetare ni s-

transmis in oelebra frazS. care deschide opera marelui is tori

"Herodot din Halicam as infatiêazSi aici rodul ceroet&rilor s

pantru ca faptele oamenilor s§ nu paleasoa prin treoerea vrei

iar ispr&vile marl §i minunate sftvlrîte ?i de greci gi de bs

bari, e& nu fie date u it&riij printre alfcale va pomeni §i prj

pentru care acegtia s-au rSzboit intre o lalta ". In epoca eler

ca noîunea de istorie apare chiar in titlul luor&rii lui Pol

ciijtigind in tratarea propriu zis§. semnificatii-1 e oare o vor

sacrat "Daoa cei care au oonsemnat faptele istorice inaintea

strSi ar f i neglijjat elogiul istoriei insfiî, poate trebuie ii

ta toata lumea catre studierea §i priioirea favorabila a unor

fel do amintiri istorice, fiindcft nu exista pentru oameni ni<

mijloo de indreptare mai potrivlt decit cunoa?terea faptelor

trecut" CIs t o r ii . 58)'. Aoelagi istorie grec, ajuns in contac

viata romana, introduce §1 no-fciunea de "istorie universala" (

r i i , 5 9 ). La traditiile .istoriografiei grece§ti §i elenistic<

asociaza cautarile §i oscilatiile lumii romanp. In istoriogr,

latin& notiunea de istorie a fost imprumutatS. din liicba greai

ircetatenindu-se §i exprimind, in comparatie ou analele, o ni

conceptie asupra isto riei, de investigare, de cercetare. Sens

nius Asellio a fost cel dincli care i-a conferit adevarata s

ficatie in contrast ou analele, socotite pove§ti, iar nu ist<

La Tacitus apare in titlul unuia din marile sale opera istor

lllstorlae. El a inteles reala semnificatie a notiucii de ist

adica de cercetare a cauzelor evenimentelor.

In limba romana cuvintul istorie apare in scrierile

i.o din seoolul al XVII-lea din Koldova; la Varlaan. in tf.-.t'ro

- 10 -

neasca de invaCatura (164J )! "Pentru oe s-au faeufc aoela sabor

spune istoria aga"; la Grigore Urache in Letopiseyul Tarll Moldo-

vel de cind s-au tiescaleeat C a r a ... pina la Aron Voda, redaotat

intre anii 1642-1647, in forma isto rile , Isto rii; la Miron Cos tin

in LetoplseCul Tarii Moldovei de la Aron Voda in coace ... istorie :

"orice istorie igi are rinduiala de la inceputul e i " . Acelagi uma-

nist are in opera lui menCionaba gi noCiunea de istorie ; " Istori-

c i l , adeca scriitorii de cursul anilor aces tor parCi, carii pome-

nesc de aescalecatul cel d intii a Carii noastre, gi farii Munbe-

negti". Miron Cos tin ne transmite gi sensul mai larg al noCiunii

de istorie in care se integreaza gi cronica ca gen isborie "Iara

aceasta Cara pina acum despre incepubul sau nu gbie gi nu intrea-

ba gi nu are istorie, afara doar de cronica raposatului Ureche

Vomic'il acestei Cari"* Odata cu opera umpnistului Constanbin Can-

tacuzino noCiunea de istorie apare chiar in tiblul cunoscubei sale

lucrari Iaboria Tarii Romanesti. S ecclul al XVIII-lea o impune de-

f in it iv , noCiunea generalizindu-se la nivelul societaCii rom&negti.

In limba romanS. cuvinbul is torie consarva atib inCelesul

obiectiv oit gi cel subiecbiv, aga cum, de altminberi, se inbimpla

gi in albe limbi modeme. Hegel in ffreleireri de filozofla lsboriei

a facue o precizare ce meriba reprodusa. "Cuvinbul isborie reuneg-

te in limba noastr& aspectul obiectiv gi aspecbul subiecbiv". Ob-

servaCia filosofului german igi pasbreaza valabilibabea gi penbru

limba roman&, Cuvinbul isborie are deci doua inCelesuri: de i sborie

cunoa-jtere. reconstitute a istoricului, putind sa insemne: a) is

toria trecutului cunoscut, b) producCie istoriografica, ansamblul

operelor istorice gi c) gtiinCa isborica, mebode, ebape ebc. gi

i storie realibabe care semnificS. isboria umanitaCii, realibabea

ooieobivS, indepenaenba de isboria subiectului cunoscator. Acesbe

accepciuni marfcurisesc ca in limba romana aspecbul obiecbiv este

egal cu istoria realitate, iar aspectul subiectiv cu isboria cunoag-

bere. Deci, cu albe cuvinbe, in limba romana noCiunea.de isborie

acopera abib isboria reallbabe. trecutul umanitaCii, aga cum el a

fosfc creat de oameni, cifc gi Istoria cunoastero. activitatea isto-

riograficS, scriaul istorie rezultab din incercarea de reconstibu-

ire a istoriei realibabe de cabre isborie. Scrisului istorie i i vom

consacra o succinba prezenbare de la incepuburile lu i , in alCi ber-

meni, din momentul in care inregistrarea trecutului se afirma la

romani ca preoeupare distineta,. congbienfca, maberializind ideea de

a pastra penbru posteritate faptele petrecute.de a reconstitui gi

- 11 -

a povesfci ceea ce odinioara s-a intimplat.

inceputurile istoriografiei romane§t;i se fixeaza in se-

oolul al XV-lea, in epooa lui Stefan cel Mare, in forma analelor

sorise in limba slavona, purtind rumele de letopiseê. Primul ana

sau letopiseC, potrivit celor mai noi cercetari, a fost reaactat

in a doua parte a domniei lui §tefan cel Mare, la curtea docneasc

de un autor anonim. 'x'i'tlul acestui anal, numit in literature §i

anonim sau de la B istriâ , este Letopisetul de oina s-a intemeiat

Tara Moldovei. Analistica medievala romuneasofi se completeaz& cu

Letopisetul farii Bomanegti, redactat la inceputul secolului al

XVI-lea, in vremea luptelor antiotomane purtate de Radu de la Afu

maî. In Transilvania un autor anonim, la sfirîtul secolului al

XV-lea, scrie in Maramure?, la curtea lui Bartolomeu Dr&gffy, par

tea finala a a?a numitei Cronici de la Dubna ( Chronxcon Dubnicen-

se) , favorabila domniei lui Sfcofan cel Mare.

Analistica romaneasc& continua in secolul al XVI-lea la

curtea domneasca din Moldova, fiind dublatfi de cronicile lui Ma-

carie, Eftimie §1 Azarie, acoperind domniile lui Petru Rare§,

Alexandru Lapu§neanu §i Petru §chiopul. Aceste scrieri de curte,

redactate tot din iniCiativ& domneaso&, sint un gen istorie mai

evoluat oomparativ cu analul, datorita unei mai mari bog&tii de

fapte §i date comunicate, incorporind totodatS §i elemente de cul

tura clasica, pxeluate prin intermediul culturii bizantine. Deiji.

ele aparîn genului cronicaresc, forma lor de expunere ramine ana

listica , o expunere a faptelor prin serii cronologice, care se

succed potrivit ordinei providenCialiste. Analele ?i oronicele

romane§ti expSima idealurile politico ale $arilor romane, aparare

independence! lor in fa$a expansiunii otomane.

Secolul al XVI-lea aduce un nou ideal de vie o noua

conceptie despre lur.e, un contact cu antichitatea §i cultura re-

naccentista. Daca aceste orizonturi noi sint abia schiâte in ope

ra cronicarilor luoldoveni, Invataturlle lui Neagoe Basarab catre

U u i_ sau Teodosie. opera ce se incadreaza patristicii bizantine,

murturise5te un progres al erudi-fiei §i o afix'mare a ideii de die

leg cu societatea, cu problemele politics din prima jumatate a

veacului. in Transilvania contactul cu umanismul este mai accen-

tuat, astfel ca se inregistreaza af.i-marea noii culturi de aspi-

raCie moderna in centrele intelectuale transilvanene, 2a Alba

- 12 -

Iu lia , Oradea, Brasov*. Sibiu etc. In noua ambiance. a unor con

tacts culturale cu mediile intalectuale europene, sporice in se

colul ai XVI-lea, datorio& Heformei gi Contrareformei, se dezvol-

fca scrisul istorie umanist prin ^fcefan SzamoskSzy care publics.

Analecta lapidum (1593) la Padova, o colec1;io de inscrip$ii lati-

ne din Transilvania, prin Iohann Honterus, marele umanist gi re

forma tor sas, autor al unei cosmografii, la care asociea opereie

istorice ale lui Gaspar Heltai gi Nioolaus Olahus. Daca reforma-

torul gi umaaisfcul Heltai ilustreaza. inca genul cronicaresc, in-

fluenfcat de istoriografia umanista, Olahus, in ambianâ Contrare-

formei, aduce prin opera lui spaîul istorie gi geografic al t?ari-

lor romane in expunerile istorice de factura umanista. In opara lui

Olahus ideea uni ta£ii gi lafcinit&Cii poporului roman apare in prim

plan, fiind cea d intii gi cea mai insemnatS. manifestare istorio

graf io& scrisa de un roman despre romani, in concordan^S. cu exigen-

Cele genului umanist. Ideile umanismului secolului al XVI-lea se

vor prelungi in istoriografia secolului al XVII-lea din Moldova

gi âra Romaneasca, aducind in prim planul cultorii romanegti

scrisul istorie.

Istoriografia sac. al XVII-lea, anuntata de oronica dont-

niei lui Mihai Viteazul, scrisa in limba romana gi eunoscutS Buro-

pei prin edi£ia latina a lui Balthazar -Salter, impune afirmarea

umanismului prin Grigore UTeche, Miron Cos tin, Nicolae Cos tin gi

stolnicul Constantin Cantaeuzino. Umanigtii moldoveni gi munteni

marcheaza in istoriografia romana triumful limbii naîonale, dar,

in aceeagi vreme, gi definirea umanismului prin genurile cultiva

te, concepîe, metoda istorica gi ideile social-politice pe c&j9 le vahiouleaza. Problematiea tratata de istoriografia umanista,

de o rar& bogaîe, acopera, in general, is t o ria t?arilor romana pi

na in seo. al XVII-lea. Degi se intituleazfi. in marea lor majori-

tate letopiseê, ele ni se infafcigeaza ea produse evoluate croni-

cSregti, in care istoria umanista se interfereaza cu memorialisti-

ca gi istoria ju m a l . Miron Costin cultiva insa gi genul umanist

al descrierilor istorico-gaografice-etnografiee, in De neamul mol-

dovenllor. Cronica polona, in timp oe stolnicul Constantin Cantacu-

zino ofera prin Istoria Tarii Romanegti dovada evidenta a istoricu-

lui umanist care reconstituie treeutul prin apelul la diversitatea

surselor, la ideile umanismului european, considerate definitorii

pentru calitatea scrisului istorie modern.

- 13 -

Istoriografia umanista desohida §i In istoria istoriogrf

Cora noastra marea dezbatere a etnogenezei romanilor, maghia:

Jor §i, sa?ilor, orientarea insistenta §i sistematica oe desli

re a originii lor din ungniul sugestiilor ce veneau dinspre £

^ibilitatea baroca. Umani?fcii din Cara noastra i$ i asociazs r

fcul de a f i luminat, la nivelul §tiinCei cimpului, originea -

na a romanilor, idee devenita fundam ental in cultura istori;

din Cara noastra prin operele lui Miron Costin, stolnicul Coi

tin Cantaeuzino §i Dimitrie Cantemir. Astfel umanismul sec. t

XVII-lea in ansamblul lui contribuie substantial la fundamen'

ideii unitaCii poporului roman. Istoriografia umanista martuJ

sind atitudini antropocentrice, iar £n planul explicable! isi

ce degajind o bogata cauzalifcate umana, oontiibuie astfel 1 ;

tralizarea provident;ialismului § i ,in timp, la pregatirea terei

afirmarii raCionalismului. Istoriografia umanista romana, mae

§i, mai cu seama, sasaasca, prin circulaCia ei europeana a co]

rat la conturarea unei imagini istorice corecte despre roniln:

opinia literara a timpului.

La hotarul dintre sec. al XVII-lea §i inceputul sec.

XVIII-lea, in tarile romane se afirmS. istoriografia preilumLr

prin Dimitrie Cantemir, Valentin Frank von Franckensiein, Jcl

F ilstich , Samuel KSlesery etc. Datorita conceptiei §i metodei

critice postulate, istorioii aminti£i continua ideile umanisi

in climatul cultural al barocului. ■ Ei accentut=aza cerceturils

sacrate originii popoarelor, a?a cum va proceda Dimitrie Oaat

in Hronicon a vechimii romano-moldo-vlahllor, in care evident

ideea de patrie originara a romanilor in spaClul Daciei, socc

ca Moldova, !fara Romaneasca §i Ardealul sint parti ale unei c

lizab ii unitare. Prin Cantemir etnogeneza romaneasca ci$tiga

cutabil noi temeiuri, datorita in primul rind surselor noi is

ce aduse la lumina, spiritului critic §i amploarei tratarii,

precedent in istoriografia romaneasca. Prin el triumfa viziu

unitara a istoriei noastre, disspreuna cu ideea lafcina care oi

un aspect politic §i doctrinar. Plei ada ,de istoriei preilundLr:

de factura lui Cantemir sau Johann F ilstich , care au ilustrat

ijpaCiul intelectual al Carilor romane ideile §oolii preilumir

r;urciane de cunoa§tere a statelor, au facut un pas botaritor s

dopaplrea provincialismului. Dezbaterile lor critics situe'eze

ii istoriografia Carilor romane le nivelul : iritului n o v a ^ ;

- 14 -

preiluminismului european.

Secolul al XVIII-lea, sub aspect istoriografic»parcurge

o etapa noua gi originala, datorita definirii istoriografiei

iluministe. Anunâta de opera is toriograf ic& cantemiriana, de

ideile istoriei unitare romanegti, istoriografia iluminista,

cristalizata in ultima treime a secolului al XVIII-lea, este

ilustrata de istoricii ardeleni Samuil Micu, Gheor^ne §incai,

Petru Maior, loan Budai - Deleanu, in âra Romaneasca de M.Canta-

cuzino, len&chita Vacarescu, Naum Himniceanu etc. Datorita ope-

rei lui Samuil Micu, Brevis H isto n ca Hotitia (1 7 7 8 ) , Scurta ^

cunogtinta a istoriei romanilor (1 7 9 2 ) , Istoria gi lucrurile

gi intimolarlle romanilor ( 1801-1807) , in istoriografia romana

se realizeaza legatura intre planul istorie cantemirian gi sin-

te«a istorica iluminista. Samuil Micu incearca prin diverse con-

bributii, in limba romana gi latina, gi din unghiuri variate me-

todologice, o istorie a originilor poporului roman, istoria nea-

mului din cela mai vechi timpuri pina la sfirgitul secolului al

XVIII-lea. Istoria lui este general romaneasca, aga cum este gi

a lui Gheorghe Fircai - Hronica romanixor si a mai multor neamuri

- sau a lui Petru Maior - Istoria pentru inceputul romanilor in

Dacia (1 8 1 2 ) , o istorie a romanilor, fara deosebiri provinciale,

cuprinzatoare sub aspectul problematicii tratate.

Din ungiiiul conceptiei istorice profesate ei se inscriu in

sfera istoriografiei iluministe, acoraind rat;iunii un rol precumpa-

nitor gi accentuind rolul personalitaijii umane in acîunea istori

ca. Istorioii iluminigti romani beneficiaas& de climatul formativ

al istoriografiei europene gi se fixn»"a ca metoda in prelungirea

gcolii savante, mentinindu-se scrisul lor la nivelul sensi-

bilitaîiistoriografiei barocuiui gi preiluminismului. Prin idei

le social-politioe, subordonate afirmarii naîonale a romanilor,

istoricii iluminigti se angajeaza in militantismul general al is-

toriografiei luminilor. Opera lor va constitui punctul de plecare

al istoriografiei romantice, care, preliminata de preromanticii

D .Bojinca, FI.Aaron, aduce in istoriografia romaneasca o noua con-

ceptie gi metoda istoric&. Prin Mihail Kogalniceanu, Nicolae Bal-

cescu, A.T.Laurian gi Al.Papiu Ilarian , se deschide o noua etapa

de afirmare a istoriografiei moaerne romanegti, doisinata de ideea

poporului fauritor al istoriei.

- 15 -

incapind ou deceniile patru §i cinci ale secolului

XIX-lea istoriografia barilo^ romane parcurge o etapa aecis

datorita institutionalizarii istoriei In invayamintul ooleg

organizarii unor societati j.storice §i aparitiei revistelor

profil. In acest olima'J istoria naîonala ci§tiga semnifica

politico-educative, asociindu-§i ca teren priori tar da inve

gare evul meuiu. A§a se explica principalela orientari ale

riografiei romantice, care prin Kogalniceanu propune o is to

considerate. "carte de capatli a popoarelor", definita ca at

In Cuvint infcroductiv l a _ cursul . do istorie nationals^

La diferenta de c itivaan i, Hicolae Balcascu, prin studiile

istorie sociala, face pa?i insemnati inspre istoria popoi'ul

factor hotaritor al naîunii. Istoricul §i omul politic ang

idealului unicatii nationale prin Istoria romanilor sub fcih

Voievod Viteazul elaboreaza in istoriografia romaneasca pr

monografie istorica moderna §i, odata cu ea, o importanta p

rie pentru unitatea romanilor sub semnul infaptuirii marelu

ievod. Cei dot istoriei, la care se asociaza din Transilvan

A .T .Laurian , G .Baritiu §i Al.Papiu Ilarian , fixeaza temeini

prin opera da rezistenta, istoriografia naîonala in planul

turii istorice europene.

Inceputul publicarii izvoarelor istorice aupa princ

arheografice moderne, apariîa revistelor de istorie, Arhiv

torica (1 8 4 0 ) , Kagazin istorie pentru Dacia (184 5 ), alaturi

locul atribuit istoriei in invat&niint, reprezinta un cadru

dazvoltarea is toriograf iei roiane * n viitor. t;ulte din impl

le viitoare i§i afla sorgintea in inibiafcivele istoriografi

maatice din aeceniile premergatoare revolutiei din 1848. Cu

sebire datorita dialogului cu cultura istorica moderna s-a

tuat ritmul de integrare in _e curanta istoriografice o

tale, fapt ce a apropiat sen-— _litatea istoriografiei roma

de realizarile romantismului european.

Acest rastimp a fost aecisiv pentru evolutia istori

l’iei romanegti in a doua jumatate a secolului al XlX-lea. D

roa istoriografiei romantice printr-o mai clara conceptie

rica §i o riguroasa metodologie istorica, datorita largirii

t.onatice de iuvestigare reprezinta faefcori determinant! pen

luîa viitoare. La acufjtia s-a adaugat ideea fertila a roma

. 1 C -

lui despre rolul factorului popor in isborie, idee potenbata. de

oxperieixya revolufiei din 1848. P6rioada oe urmeaza, de mai b i

ne de 50 de a n i, se inscrie sub sernnul continuitabii cu inibia-

tivele precedence, dar in aceea§i vreme ca o etapa. de afirmare

a noilor demersuri critice, prin activitatea remarcabila a Jjanj-r-

jyj_j aflate sub autoritatea directivei lui T.i'.aiorescu, la care

s-a adaugat, in planul istoriografiei, G.Panu, I .S la v ic i etc. In

priiLUl rina se impune atenbisi progresul institubionalizarii isto-

r ia i , prin infiinbarea oelor trei universitp.bi Ia§i ( I 8 6 0 ) , Bucu-

ra§ti (1864) §i Cluj (1 8 7 2 ) , prin organizarea invabamintului is-

toric univerîtar, aar §i datorita intemeierii Societatii Litorare

riosiane (1 8 6 6 ) , devenita Socletatea Academica Romana (1 8 6 7 ) , iar

din 1879 Academia Romana. Organizarea secbiei istorice cu msmbrii

recruCaî din toate provinoiile istorice semnifica o concentrare

a capaoitatilor creafcoare in domeniul istoriei, un pas hotarit pe

drumul institubionalizarii unei discipline cu rol major in educa-

bia nabiunii.

Efeotele activitabii Academiei Romane in domeniul adunarii

§i publicarii irvoarelor istorice, orientarea critica promovata

de jluniiu&a, precum ?i contactele cu marile curente istoriograf ice

explica in bunS. parte aparibia, spre Efir§itul secolului, incepind

din 1896, a sintezei lui A .D . Xenopol, Istoria Romanilor din Dacia

Tralana. Bogabia informabiei, concepbia moderna ce prezida la ge-

neza operei, spiritul critic aduc in istoriografia romaneasca cea

dintii reala sinteza istorica. Marele istorie §i filozof al isto

rie i , dotat ou capacitatea excepbionala ae a vedea permanenbole,

a reconstituit istoria romanilor din Dacia Traiana, in spiritul

celei mai bune tradibii naîonale, pastrind din tradibia pasjoptis-

tli atit ideea unei istorii nafionale, ît §i spxritul critic pe

care 1-a dus mai departe in ambianba noilor experienbe istoriogra-

fice europene. Sinteza lui A.D.Xenopol a oferit insa istoriogra-

fie i romanegti schema generala de tratare, care are in plan cen-

tx'al ideea unei istorii integrale a spabiului romanesc. Daca Dine

ne gindim astazi §i comparam sinteza xenopoliana cu altele ce i-au

urmat, vom putea cu u§urinba constata primatul marelui istorie in

stabilirea principalelor etape ale istoriei romanilor. intr-un fel

sau altul de la sinteza istoricului vor porni aemersurile ulterioa-

re , deoarece albi mari istoriei oe i-au urmat au avut de acum re-

- 17

pare ponbru nolle c&ufc&ri. Dai', poafce, mai presuo de Intiiefcat

Einbezei ebau aesigur meritele isboricului modern cai'e a ft

cub loo in opera lu i , alaturi de polibio , isboriei social-ecoi

mice, insfcibutiilor, culburii, ou un cuvinb civiliaatiei rona-

ne^ti in ansamblul e i. Desigur ca asfcazi isboricul cunoa§to m;

profund istoria naîonala decifc a pubut s-o sfcaplneasca, la n:

velul timpului sau, A .D.Xenopol. Sa recunoa§tem insa oa istor:

xenopoliana a adus in d6zbatere problems ma.jore ale istoriei :

Cionale, etnogeueza, formarea statelor feudale, marile curenb

culburale, secolul fanariofc, apoca revoluîilor, Unirea roman

cS. ebc. Din acecb punct de vedare , cu trecerea anilor, pagi

le lui Xenopol ramin §i astazi refei'inte necesare de la care

plecat sau pleaca multe din ideile novatoare,

Datorita acestei monumentale Isborii a romanilor din

cla 'Pralana, istoriografia romaneasca la s££r$ibul secolului

ce pa;ji insemnabi, i.nbegr£ndu-se brepbab In ribmurile de evoj

i?ie ale isboriografiei uni/ersale . Noua genera-fcia de isboricj

critici, formats, in ambianta pozibivisba, in conbacb cu prim

lele §coli isboriografioe §i in absolut boabe centrele istor:

continentale realizeaza momentul universalizarii istoriograf:

romane?ti. Prin loan Bogdan, devenit un spiritus rector al "

vorbirilor liberare", Dimitrie Qnciul, C.Giurescu §i tinarul

colae lorga, istoriografia romaneasca ci§tiga evident dimens

universale. Noua generaîe de istoriei din Romania, la care

asociaza tinara istoriograf ie. din Iransilvania, I.Lupa§ §i S:

Dragomir, nu numai eg. imbogateso peisajul isboriografiei ou

cebari fundamenbale, ci conbribuie subsbanîal la incebateni

unor noi directii de invesbigare, a unor special!tati indisp

le istoriografiei. Isto ricii rcmani nu nu: i ca aduc contril

reicarcabile la progresul istoriograx’iei romane§bit dai ei iz

besc sa Inscrie in bibliografia isborica universala conbribi

eoocale in domeniul bizanbinologiei §i burcologiei (N.Iorga)

:;lavisticii (loan Bogdan), in dost^niul istoriei medieval© uj

;-ale (N .Iorga) , pentru a cita citeva din ceritele unei epoc:

•■icoasta vreme de intense schimburi culburale, de accentuara

lot'ului istorie universal, de initiative in planul beoriei

co, unde A.D.Xenopol prin La feSorie da 1'hj.stoira ocu- a un

central, fcinaiul I!i colae lorga pregateste 5! publica Intr-o

- 18 -

tigioasa colectie germana direotIonabS de Karl Lampreohfc ounoscu-

ta sinbezS Isboria poporului romanesc. Adresata oercurilor isbo-

rice din sbralnababe noua sinbezfi, prin eonceptia ei e.nnoiboara,

ou evidence sugesbii dinspre meboda lamprechbiana a iaboriei cul-

burale, depa^e^te, in planul bratarii fenomenului romanesc, lsco-

ria pollblca marglniba la granite arbibrare. Asbfel, in preajma

desavir§iril unirii nationale din 1918* isboriografia a pubub sS.

aibS. o oonbributie subsbantiala la preg&tirea pollbieo-lueologleS

a implinirilor care ss anuntau.

Evanlmentul polibio al ciesfivlr^irii unirii nationale din

1918 a constituib isborie §1 Istoriografic o plabra da hotar.Uni-

rea a venlt, desigur, ca o conflrmare a isboriografiei nationale,

dovedind indubibabil indreptatirile iaboriei. Ea a oreab insa un

nou oadru de dezvolbare civ ilizatie i romane§tl §i prin aceasba §1 isboriografiei.

Perioada ce urmeaza, cunosjuta in gensral sub numele de

interbellcS, sub aspectul cultivarli isboriei a reprezentat un sum-

mum in evolutla isboriografiei. Acum procesul InstitutionalizSrii

cercet&rii istorice ci?biga noi dlmensiunl, datorltS amplifIcSrii

vie-pii universibare prin organizarea UniversitStii Daoiei Superioa

ra la Cluj, daborlbS noii orienbari a Universib&tii din CemSubit

in general prln spiribul nou, care sbrababe universibabea roma-

neascfi.. Un loc inseiunab 1-a ocupab desigur in aceasbS avolutie or

ganizarea §i dezvolbarea mai mulbor insbibutli de cercebarei la

Gl u<3 Insbitubul de Isborie nationals. Institutul de sbudii olasice.

la Buoure^bi Instibubul de studil sud-esb europene, Insbitubul de

Isborie universala. din Initiativa lui Nicolae Iorga ? l t in cele

din urma, Insbibutul de istorie nationals din Bucuregbl.oare au

fiintat al&turl de Central national de anblchibSti. creatia lui

Vasile Parvan. Iagul cunoasjbe in aoeea§i perioada afirmarea Instl-

bufeulul "A.D.Xenopol" al carui fondator §1 director a fost medie-

vlsbul Ilie liinea.

Orientarea decisiva spre Insblbutionallzarea ceroebferii is-

borice confers, isboriografiei romanegti o perspectivS europeana,

conbribuind la fixarea riguroasa a domenillor de cercetare prin

opera isboricului specialist. Procese istorice complexe, care ipi

facusera loc inca la sfirsjibul sec. al XlX-lea, ci§bigS in consls-

tan.ta in Romania de dupa infSpbuiraa idealului el national. De

scum inberventla stafcului, in sensul exercitSrii unui eficient pa-

- 19 -

(H’onaj este mult mai afirmata, astfel ca institutele incep sa so

i!I Irma prin publicarii p e r io d ic de prestigiu international,

yt.nucrul Institutului de istorie nationala (1921) , Anuarul In s t iti:

i.ulni ne studii clasjce ( 1928) la Cluj, Ocrcetari Jstorice (1925)

do la Ia $ i , so alatura Bevistei istorice (1915) a lui Nicolae

Iorga, Daciei lui Parvan, pentru ca spre sfir§itul perioadei Re-

vlata istorioa romana (1951) 8a defineasca m a i cu seama pi.in UC.Gi

roscu, G .Bratianu, P.P.Panaitescu §i Victor Papacostea o noua di-

rectie istorica , "noua gcoala".

Istoriografia romana, inca. din 1914 cunoscuse,datorita lu

Nicolae Iorga,un interes major pentru problematica sud-estului

european, Marele istorie a fost creatorul Institutului §i fondat

rux revistei Bulletin de l 1Institut pour l ’ fetude de 1*Europe sud

orientale (191^) » ounoscuta dupa 1924 sub numela de Revue his tor

du sud-est europ6enne, din 1958 apare §i Balcania lui

Victor Papacostea. In jurul institutelor §i revistelor de istori

se cristalizeaza in timp §colile istorice de la Bucure?ti, Ia^i

iji Cluj f?i implicit o noua orgsnizare §i indrumare a cercetarii

raport direct cu marile orientari ale istoriografiei universale,

Istoriografia romaneasca £n perioada interbelicfi. se orienteaza,

spiritul ideilor imprimate de Nicolae Iorga si Vasile Parvan, sp]

formarea unei generatii de isto riei, in contact cu viata univer:

tara europeana, la Paris, Roma(prin §colile romane nou infiinta

In alte centre de cultura de pe continent, :n Germania e tc ., in

vederea continuarii explorarii arhivelor straine §i elaoorarii

studii istorice de respiratie moderna. Astfel, in anii de pina 1

25 august 1944 istoriografia romana face progrese remarcabile i

domeniul istoriei nationale,ilustreazS capitole importante din

toria universala, aducindu-§i o contributie substantiala la dez

taroa bizantinologiei §i la definirea studiilor de istorie suo-

ouropeana. In aceasta perioad& §colile istorice romanegti so in

in planul istoriografiei universale, acoperind toate domeniile

iluctrind cele mai de seama orientari istoriografice. In acest

bimp istoriografia continua opera de integrare a istoriei romar

'ir istoria europeana, avindu-gi nu odata aportul la problematic

Istorica generala,la cunoa^terea civilizatiei romane, la isfcpi

oruciadelor, in dcaieniile bizantinologiei (Nicolae Iorga §i D .I

no) §i turcologiei (Nicolae Iorga), la istoria F.ena^terii ( A .01

- 20 -

tea), isboria colonizarilor italiene la Ma”ea JJeagra (G.Brafcia-

nuj , la def-'nirea proolamei orientale (A .Otetea).

Anii postbelici marturisesc afirmaraa unor principii

semaificaiive, coattail fee- la leoîi-' de deschidere, discursuri de

receptia la Asadei&ia Romana sau in lucrari oonsacrafce expunex-i-

lor couceptiei istorice. Orientarea fundamental^. sub aspect meto-

o.ologic a fost profund rationalists, istoricii conferind isto

riei valoarea unui act de soltdari bate umana.. De$i pozitivismul

nu mai este singura alternative. pentru istorical roman §i in po--

fida deschiderii tot mai decisiva spre istorie sociala, cei mai

multi marturisesc inca ata?amentul pentxm ideea de autonomie a

istoriei."Caci istoria, va scrie George Bratianu, are o metoda a

e i, care nu-i nici a filo zo fie i , nici a §tiintelor naturales a

trece marginile ei intr-un domeniu sau celalalt inseamna a pier-

de din vedera Snsuî obiectul cercetafcorilor". BiSputele care au

avufe loc in irnprejurarile deceniilor interbelice, controversele,

luptele de opinii contribute la asimilarea noilor orientari din

istoriografia europeana, promovate de Lueien PebvTe, Marc Bloch,

la definirea unor noi §coli istorice, cum a fost "noua §coali

tsborica" din jurul P.evistei istorice romane, la o mi?care isfco-

rica monografica §i la publicarea celor doua mari sinteze istori

ce: una a lui Nicolae Iorga ( Istox-ia romanilor §1 a romanitatii

orientale. vol.I- X), a doua a lui Constantin C.Giurescu ( Issoria

roEanilor. v o l .I- II I ) , dar §i afirmarea unor pozitii de cerceta

re ?i interpretare ce anunta trecerea spre noi optiuni istorio

graf ice.

In aceea?i perioada istoriografia din Romania inregistrea-

za ?i afirmarea tot mai decisiva a istoriografiei materialist-is-

torice, atic sub aspect teoretic, cit §i sub acela al interpreta-

r i i . Se poate remarca in ace§ti ani pe de- o parce o prelungire a

influentei sfcudiilor lui C.Dobrogeanu-Gherea, pe de alta o noua

'orienbare dinspre Partidul Comunist Homan, prin Lucretiu Patra§-

canu,cax-e se afirma ca un fcemeinic sji avizat istorie marxist.

De§i opera lui capitals. va veaea lumina tiparului imediat dupa

Blibei’are, Pati’ascanu se afirma ca istorie in paginile Vietii ro-

mSnegti, in publicatii indepenaente sau prin cercetari care co-

boara spre decaniul trei interbelic. S e poafee obsex-va insa spre

sfirîtul decen-iului patru o evidenta afix’mare a isboriografiei

catori axisfc-isborice, fie prin ccntrioutii teoretice cum a fost

- 21 -

•■looea a lui A.Oêtea ( Conceptla materialists, a istoriei oa re-

l.uda de esrcetare gi de expunere) , fie pi'in lucrari de oerceta

ro fji interpretare aparute sub semnatura lui David Prodan ( Ras-

conla lui Korea in cji-itatele Clu.i gi Turd a) .

Eliberarea $arii in august 19^4 , de sub dominatia faseis

t&, a deschis noi perspective scrisului istorie din Cara noastra

Istoriografia romana ounoa§te o perioada noua sub semnul materia

lismului istorio. Gunosoind, la inceput, pina £n 1948,0 perioada

de tranziîe, istoriografia inregis treazsi apariîa lucrarilor fu

Uamentale ale lui Lucreîu Patra§canu, Un veac de framlntari so-

c ia le . Problemele de baza ale Romanic!, S u p trei diotaturi.. Suren

te gi tendinfce In filozofia romaneaScfi., aeodata cu orientari sem

l’icative spre studiul mi§carilor sociale t&rSn0?6*-* Istoricii a-

f ’ rmati £n perioada precedent!, Andrei Otetea, Constantin Daico-

viciu, P .P .Panaitescu , David Prodan, Mihai Berza, loan Moga,

:jtefan Pascu, oontribuie substantial la reorganizarea §i reiua-

rea activitaîi istoriografice. Reorganizarea Academiei B omane,

oa principal for de cercetare prin reoxientarea instifcutelor exi

tente §i infiinfcarea altora noi, alaûri de catedrele universi-

tare,oontribuie la Cristalizarea unui climat § t i i . n t i f i o favorabi

publicarii izvoarelor istorioe In noile corpusuri academice, la

promovarea conceptiei istorice materialiste.

Istoriografia traverseaza,dupa 1950 ,o perioadS marcata d

Binuozita'fi provocate de dogmatism, in care se manifesta, sub

Influenza lui I.:.Roller, tendinê interpretative neoonforme adeva

rului istorio §i tradi£iei istorice nationale. Istoriografia ro

man a prin cercetarile efeotuate §i olarificarile realizate sub

nupect interpretativ reu$e§te sa inoheie o epooa prin puolioarea

primelor patru volume din tratatul Istoria Romaniei §i o sinteza

I'l-ivind ' istoria Transilvaniei ( Din istoria Trans j 1-rani ei vol.

i-tlO Istoricii Constantin Daicoviciu, Andrei Ot-etea, David Pro-

iiiui, Lihai Berza, ^tefan Pascu, P .P.Panaitescu, Vasile V,aciu etc

nu nieritul istorie de a f i dat la lumina primul tratat materia-

llnt istorie de istoria Romaniei. Reflectied rtadiul la care se

of la istoi'iografia £n jurul lui I 960 §i moreen tul istorie respeo-

IIV, sinteza, cu toate lacunele e i, documentare §i interpretati-

vii, oonstituie o realizare remarcabila a scrisului i "oilc rona-

ii'ino. Dup& aceasta data, in deceniul VII, istoriografia romiia cu-

- 22 -

noa§t» un salt semnifica^ 7 sub impulsul direotivelor Congresu-

lui al IX-laa, datorita activltaîidesfagurate de tovara§ul

Nicolae Ceau?escu, care in 1966 prin ouvintarea rostite. ou pri-

lejul celei de a 4>-a aniversari a P .C .H . a insoris sub aspect

teoretlo o contribute fundamentals in favoarea unei istorii

obioctive, gtiirrtifice, materialist-istorice. Actualmente lini-

ile de evolutie ale istoriografiei romanegti stau sub semnul idei-

lor Pro^ramului ? . 0 . i-i. . ale ideilor ouprinse in Documentele Conp;re-

sulul al X~l-lea.

Angajata pe drumul elaborarii unui nou trctat de istorie

a Komaniei, descnisa dialogului cu tendinêle novatoare afirmate

in istoriografia universala, istoriografia romana parourge o eta

pa de oautari §i definiri metodologice ?i interpretative in spi

ritul tradiîilor istoriografice romanegti, a idealurilor care

anima cea mai umana dinfcre gtiinê.

§ TI IN rJL_LE AUXILIAfiE ALE ISTCKIEI

In devenirea ei ca istoria ( oa preocupare

uman! pentru cunoagterea realit&îlor trecuta ale societafcii)

yl-a perfecîonat instrumentarul prin care ig i propune atinge-

roa obiectivelor sale g tiin îfice . Gindirea m aterialist! a is-

t-orlei a s o l i d tat o metodologle par£ec$ionata, o imbog&îre a

uruenalului de me code §i c&i de inves tigavie.

Dupa oondtitulrea istoriei ea gtiinta conceptia gi me

(iologia ei de oercatare s-au consolidat gi mai wilt. Aparînin

warelui corp al gtiintelor uroaniste, care studiaz! sul iferit

napecte societatea uman!, gtiinta istoriei ara dintre cele mai

utrinsa legaturi cu celelalte gtlin$e sooiala, metodele de car

t;are gi ooncluziile uneia oonfcributad la progresul celoilalte.

tn acest context sa inregir-oreaz! dezvoltarea disoiplinelox1 au

llare ale isto riei, multe dintra ale prissind statutul da gtiin

njutatoare ale isto riei, altele fiin d in devenire, unele r&rnin

opecifice gtiinêi istoriei.

Discipline!® gi gtiin-fcele auxiliare ale isfco.riai s-au

(lezvoltat in jurul diferitelor jeodalitati de contact au izvoar

le istorice din care trebuia extras! gi preluorata la nivel pr

mar infonnaîa conljinut! de acestea, Perfacîonarea istoriei a

uolicitat continuu largirea bazei inf ormat?ionale gi a critiois

lui in minuirea izvoarelor, perfectionindu-se, In oonsecint&.f

core metoda de contact ou izvoarale istorice, p in ! la devenire

noestora ca gtiinta ajut&toara als istoriei.

Izvoarale istorice se impart in mai multe oategorii,

I'uncîe de unghiul sub care sint privite ele. Dup! modalitafcsa

'in care ne parvin ele din realitates tracut!, isto rie !, se pot

(I latinge izvoare: directe gi indlreote. Primala provtn neaiijlo-

>'lt din realitaîle trecute, sint urme materiale, apartin grupi

Jul de vestigii istorice (ceram ic!, unelte, monede, monuments i

Mtectonica e t c .) . De aceste Izvoare se ocup! unele discipline

uuxiiiare ca: arheologia, epigrafia, numismatica etc. Izvuarel*

ludirecte sint cele narative, documentara, texba scrisa ulteri<

_ 24-

datorafce unor martori oculari at faptelor §t evenimentelor ia-

faîâfce sau unor cronicari oars inregistreaza tradiîa, felul

In care s-a pastrat isfcorta evenimentelor respective in momoi'ia

oolectiva a oamenilor. Izvoarele pot f i astfel, de priniS. m£na

sau de importanta seoundara. In funcîe de inylicaîile pe care

ele le au in faptele gi evenimentele la care se refera, fiind

mai apropiafce sau mat indep&rtate de acestea.

Dupa oriteriul valorio,Izvoarele istorice pot ft objec

tive §i subjective. Frimele aparfcin direct re a lih3.Vii din care

provin, Izvoarele subieottve "ra'tinind" m ijlocit, prinfer-o pris

ma singulars., a creatorulut lor, faptele ce constitute obiect al

textului sorts. Sarcinile crittcii istorice sint ciai mari in ea-

zul celei de a doua categorit de surse istorice.

Dupsi alfce particular! t6.-$;i, izvoarele sint nescrise §i

acrise, mat vechi cele dtntii, prin care istoria a putut depart

bariera scrisului, mai apropiate de not celelalte. Textele epi-

grafice, documentele, izvoarele narative, aparîn calet de a

doua categorit, unora dtntre ele nelipsinau-le in oarecare masu-

rfi caracterul de izvor obiectiv, daca sint rezultatul acttvitafcii

unor instituîi ofioiale . Dac& de izvoarele nescrise so ocupa cu

predilecfcie arheologia, cele scrise constituie obtect al epigra-

f ie i , codtcologiei, paleografiei, diplomaticii etc.

In func^te de locul unde au fost create diferitele izvoa

re istorice, ele se impart in interne §i extem s , daca sint pro-

dusul comuni ta$ii umane ''tarii) la trecutul careta se refera sau

con3tttuie o opinie exterioarS, straina.

Disoiplinele gi gtiintele ajutatoare ale istoriei s-au

constitutt toomai prin perfecîonarea §t imboga.'tire'fc tefcntcilor

de lucru cu aceste categorit de izvoare istorice, el# oindu--ni

un instrumentar propriu de lucru. Unele $tiin1?e auxfxifire vize u-.a

oontactul direct cu izvoarele istorice, cum sint bibliografia, ax1-

heologia, eptgrafta, codtcologta, sigilografia, numtsmatica etc.i

altele prive3o modalit&île de depozitare gi. conservare a d iferi

telor izvoare istorice, cum sint muzeografia §t arhivistica. .‘Jfci-

inêle auxiliare ca genealogia, cronologia, metrologia au ca obj

ect: diferite dimenstunt ale 6voIut;iei istorice a societaîi umane.

Bibllolog:la este §tiinta carfcii, vazutS intr-o aooep-

Viuna largS, oa produs tehnic §i cultural al unor epooi istori

oo, oa depozitara de informaîe. Bibliologia ere o ramurS lstc

j'lnu, al ofirei obiect eete istoria carfii ( manuscrisS §i tipa-

rlt& ), precum §i una teoretica (teoria c a r ^ i i ) , §i alta pract

privitoare la lucrul cu carteaj biblioteconogia. bibliORrafia,

Oartea a ounoscut doua mari etape £n evoluîa eis car:

inanuscrisS §i dupa sec.Xtf, cind se pun bazele tiparului cu lit

re mobile, oartea tiparlta. In accep-fciunef din ultimul timp ot

tea irnnuscrisa constituie obiect al oodicologiei, pentru ca nu

mai oartea tiparitS sa intre in preocuparile bibliologiei.

Locul de depozitare, conservare a carîi este bibliote

ul&turi de oentrul de documentare ea constituind §i institutes

do prelucrare a cSrîi. Biblioteoile au cunoscut o indelurgati

evoluîe, urmind indeaproape evoluîa carfcii. De la biblioteoi

privilegiate §1 ale unor ins-ituîi centrale, s-a ajuns astazl

la biblioteoile publice §i personale, la sporirea considered]

a numarului lor. 0 serie de problece se pun astazi in legaturi

ou oladirea §i spaîul de biblioteoa, crearea instrumentelor c

lucru care sS permits o rapida orientare in bibliotecS, indexf

rea oSrfcii (dupS autori, vecbimea carîi, dupS m aterii). Aseme

nea probleme stau in atenîa biblioteconomiei.

0 ramurS importanta a §tiin$ei cSrîi este blblloKrafi

(sau de8orierea o a r ^ ii ) , care consemnoazS rezumativ datele es«

tiale in legaturS cu cartea* autor, titlu , loo, an de apariî*

nr. de pagini, ilustraljii, scurte referinê la conînut. Aceas

descriere a carfcii se poate face in funofcie de mai multe orit«

blbliografia putind f i : generala. specials, nationals, tematit

analltlca. selectivS, de recomandare, curenta eto.

In s fir§ it , pentru §tiin$a isto riei, bibliografia pres

tS o importan-fca sporitS aeoarace obiectul e i , - oartea - este

pozitar de infjrmatie istorica, produs al diferitelor epoci is

rice, nu numai o etapa in tehniea unei documentari obi§nuite.

Ai'heolopiia. ^tiinâ lucrurilor vechi, descoperS, studj

i)i interpreteazS, cu metode §i tehnici special© ,urrcele materi*

ale activlta£ii umane din trecut, urira ce sint un pretios izvc

pentru cunoagterea realitatilor istorice. Ea. a par curs o rapic

ovoluîe, de la primele "sondaje" ar-haologioe pin£ la cerceti

- 25 -

- 26 -

Is complexa da astazi. Prin mijlooirea arheologiei §tiinta isto

r ie i a dapagit bariera sorisului, inferind in "posesia" a numeroa-

se vesfcigii, care daîn informaljii privind evoluîa sooiefcatii

umane In apocile vechi.

Principalele r-amuri ale arheologiei sinti preistoricfi,

clasica iji medievala. Arheologia clasio& a fost cea d intii culti

vate, oraul Eenagterii fiind preocupat de antichitaîla olasice

greco-romane. Jdetodele da lucru ale aoestaia au fost preluate

pantru cercetarea timpurilor praistorlce, prin oare a fost posi-

b ila cunoagtarea oelor mai veohi virsta ale istoriei omenirii,

preoum ?i pentru studierea unor obiective medievala,astazi ingro-

pate, in ruina sau in funcîuna.

Cercetarea arheologioS conereta cunoagte mai multe etapes

deBcoperirea arhaoloRicS intimpIS.toare, sapatura de salvare §i

carcetartia arheoloKicS sistematlca. DacS. prima situaîe §i in

oarecare masur4 cea de a doua sint fortuite $i mai putin organi-

zate, cercetarea arheologica sisfcematioS. inseamnS o desfagurare

oomplexa §i complete a in v e st ig a te ! arheologica. DupS o f aza

prelimlnarS., cind este adunatg informaîa referitoare la obiecti-

vul care urmeazfi si fie oercetat, cind se fac §i periesheze la

teren gi ohiar prospectluni (aeriene, submarine sau ale solului,

cu aparatur& complexfi), se trace la s&patura arneologics propriu

zisa . Obiectivul esta caroetat prin dezvelirea l u i , Inregistrindu-

se dataliile stratigrafice, tipologice §i morfologice ale comple-

xului gi obieotalor descoperite, desenarea, fotografierea, masura-

rea gi descrierea lor in jurnalul de s&p&turS.. in ultima faza se

realizeaza un studiu complex al obiectivului ceroatat gi vestigi-

ilor istorioe scoase la lumina z ila i , tratarea obie:talor in la-

boratorul de restaurare, supunerea lor la analize metalografice,

mineralogioe, fotografice, pentru a se ob^lne cit mai multe infor-

mat:ii. Sint folosite diferite metode de datare a materialului ar-

heologic, unele fiind relative, altele absolute.

Interpretarea tuturor acestor informatii, prelucrarea lor

primara, este realizata de catre arheolog in memorlul arheolog;ic

gi monoprafia arheolop;io&. de oare beneficiaza apoi gtiinâ isto

rica.

- 27 -

Bpigrafia este gtiin-fca oare studiazfi Inscrisurile .

lintcriptiile . monumentele din material dur, pe car# au fost ra

il# to texfce. Acestea au trebuit redate In tehnioi specials, prin

Inoizie, excizie , sgiriere , avindu-se In vedarg roateriale ca»

piatra, metalele, ceramioa, carumizile, leamul. Epigrafia rea-

I ) /.oaza un studiu complex asupra monumentului £n ansamblu, pra-

ourn î desoifrarea (intregirea) toxtului gi interpretarea lu i ,

a informatiei pe oare o oonîne.

Bamurils epigrafiei sintj Istoria ep igrafiei. episrafia

nluhI oS. (greacSL gi romana) gi medievala. aceasta din urmfi. avind

'in vedere mai multe limbi gi sisteme alfabetioe.

Una din sarcinile de c&pfitii ale epigrafiei este realiza-

ioa corpusurilor de insoripîi, care s& irunanuncheze la un loo,

iiupfi prinoipiul cronologic-topografto, inscripîile ounoscute,

ole fiind reproduse, transcrise, tradusa iar informaîa conînu-

i.d de ele interpretat&. Monumentele epigrafioe sc, constitute

intr-o oategorie important!! de izvoaxa istorice, datorita carao-

i.orulut lor de izvoare directe gi scrise ce provin din epoci mai

vachi.

Paleosrafla este gtttnâ scrierilor vechi, ea studtind

uoi’tsul sub diferite aspecte. In trecut s-a oonsiderat cfi paleo-

K 'ufta trebuie s& realtzeze doar dasorierea gi transcrierea fcexte-

lor veohi de o&tre paleograf. Concep-fcis modems a paleografiei

privegte scrisul ca unul din cele mai importante fenomene de is-

toria oulturii,8traduindu-se ia-i determine ooordonatele socio-

• oononiice, neoesit&île dtn oare izvorfiso ele, inovaîile inregis-

t.rate de aceasta forma de aotivitate umana,,

Paleografia se ocupa de ecrierea realizata pe anumite ma-

loi-iale subiaoente, ca« paptrusul, pergamentul h irtia . Scrierea

u i « i o indelungata evolutie, constituind in antiohitata gi evul

moillu o preocupare a unui grup uman restrins, pentru oa in epoca

..... gi mai ales contemporana scrisul sa ounoaaoS o extraordi-

nni'ft expansiune sooto-demograficfi.

Eamurile paleografiei sinti greac&, latinfe, medievala.

I ' m I oopyafia greac& gi cea latlna studiaza textele redate in alfa-

baLole greo gi latin in anti chitate gi evul mediu gi in ltmbile

innj,«ottve, fltnd oele dintii care s-au oonstituit, inca in seco

lul troout.Dln evul mediu s-a oonstituit grupul de paleosrafit

- 28

medleyale, sfcudiate mai tirziu , ele fiind reprezentate de lim-

bile {jx acrierile care se dezvolta din cele greaca §i latina,

la care s-a sdaugat ecrierea oLirilioa , In care au fost redafce

limoile slave.

Paleografia are o parte teoretlcS. in care sint cuprinse

elementelo constitutive ale scrierii ( alfabefcele, c ifrcle ,ssa-

nnla diacritics, 'oonvotloaale, sistemale de prescurtare, tipuri-

le de soriere, criptograf la ) gi o parte practjca, referitoara la

practice scrierii (m aterials, instruments §i lichide folosite

pentru soris, tehnioa sc r ie r ii ). Analiza scrisului se face prin

utilizarea argumentelor de teoria §i practioa scrier ii , putind

f i depistate unele falsuri formale, parîale sau totale, de epo-

ca sau tirzii §i delimitate acestea de textele veridice.

Tot aceasta gtiin-fca auxiliara a istoriei sfcabile§te prin-

cipiile si metodele de transcriere ?i editare a textelor paleo-

grafioe, pentru oa ale sa fie puse la indemina istoriografiei.

CodlcoloKia s-a cons ti tai t abia in ultimate deeenii ca

disciplina auxiliara a §tiint;ei istorice, tanii specialist! confci-

nuind sa o socoteasca drept o ramura a paleografiei, din care ea

s-a desprins. Codicologia este §tiin$a carîi manuscrise, pe ca

re o studiaza sub multiplele ei aspeoca: forma, compunerea codi-

celui, sorierea, con1?inutul sau, circulaîa codicelui.

Una din sarcinile de baza ale acestei discipline este

realizarea inventarelor §i cataloagelor de codice, instrumente de

lucru indispensabile, prin care informants raferitoare la codice

(provenientfa, data, autor, c irc u la t e , conînut, locul §i modul

de pastrare) sint puse la indemina §tiin$ei istorice. Aceste in-

sbruinente au contribuit, in alt rind , la evolutia codicologiei

iriiidiji.

Codex-urile sint privite de catre gtiinta istoriei sub

aspectul conljinutului, dar §i oa produs scris al diferitelor

apoci istorice, din care ne provin ele, fiind edificatoare pentru

stadiul atins de evolutia culturii in anumi te trep te istorice.

diplomatica are oa obiect studierea conînutului acteioi'

juridice oficiale (publics §i private), diplome, ocupindu-se de

trasaburile lor interne, structura lor. Primele asesaenea preocu-

p^ri sa cunosc in cancelariile statelor feudale, cu prilejul re-

daotSrii gi eman&rii actalor o ficiale , a analizei unora mai

vachi. Teoria diplomabicii a sbudiat tot mai mult vechile act

ore^ndu-se, astfel, ramura diplomatioii istorice , odat& ou 0-

forburile de publicare a colectiilor de documente.

S-au oonstituit ramurlle diplomatioilor latina . gra-

cagbi, slave, marale grup al diplomatioilor medievala. Toate

studiau acbui diplomat!o-juridic gi bexvela sorise in jurul 1 rapoarte diplomatioe, mandatum-uri, misive, acta adminisbrabi

etc . Aotele au fost impar$ite in publice sau private, probabo

sau dispoaitlve. desoblse sau inchlse. apoi dupS. forma £n oa

s-au pastrat: original. conoept, copie, rasesb. formular g .a .

Diplomatica urmaregta, de asomenpa, fazele de elaborare a aot

lui (pregatitoare, redactarea, transcrierea, emiterea lui) pi

cum gi structura lui interna: protocolul in it ia l , texbul gi j

bocolul f in a l . Analiza complexa a acbului din punot de vedera

diplomabio, duce la atabiliraa veridiciba£ii ®au falsib&îi d

feritelor acbe juridice care n i s-au p&strat.

Diplomabica urmaregbe, agadar, acbivitatea oomplexa c

sa desfagoara in cancalariile statale gi a instituîilor ®a 1 ouri principale de emitere a actalor, organizarea oancelariil

porsonalul gi functionarea acastora. Astfel, £ntr-un oadru ms

larg, diplomatica analizeaza aotala juridice intr-un mod oomj

inclusiv insbibutiile craaboare de asemenea cabegorii de bext

oe devin apoi importanta izvoare istorice.

SiKilop;rafla sau sfraa;isblca sbudiazfi s ig iliila gi p«

oeîlo Inbrebuinâte panbru aubanbificarea aotelor de naturfi

blicS sau private. S ig iliu l constituia un semn probatoriu aplJ

pa acb, reprezenbind simbolio auboribatea amibenbului, care j

te f i publica sau particulara.

S ig iliila au fosb folosibe mai ales in diplomatica me

vala, £n oare epooS istorica num&rul amitentilor de acbe a fc

In continuS cragbere; de aici necesitatea diversificarii repi

zanbarilor heraldioa de pe s ig il i i . .,

S ig iliu l are doua iposbazas tlparul s Ik IIIu Iu I . confe

tionat din metal, avind diferite forme gi de diferite marimi,

gi ampronba biparului sau paoetaa, redaba £n ceara, dar gi ir

motal. Cib privagta reprazentarea heraldic^ de pe si-gilii, at

put-ea insemna redaroa sbemei ârii sau blazonului persoanei «

- 29 -

- pO -

tenbe, sir.bolul tnstituîei respeobive, fiind de natura Icono-

grafica, bopografica ate. in interior era plasata inscriptla.

0 operate imporbanba era punerea s ig iliiio r (a peceî-

lor) pe documea.be, oare se pubaau a b im a , bimbra sau apliaa.

Analiza sigilograftea a unui act diplomabic are ca rezulbab sta-

bilirea veridioibaîi sau falsita-fcii acesbuia.

Kumismabica s-a coasbibuib ca ?biint?a auxiliara a isbo-

riei care se ocupa de sbudiul monedai, evoluîa ei din antichi-

bate §i pinS. asbazi, cu boate problemele oe se ridica in lega-

tur& cu monedele. file sint ounoscuta inca la greet, in anbichi-

babe, la romani §i in evul media, proliferindu-se spre epoca con-

temporana. Isboria monedei cunoa§be un. numar de bipuri de monede,

in fu n c te de valoarea lor (sisbemul mebrologic monebar), forma,

behnica de babere a monedei, mebalul din care sinb babube. In

iegabura ou reprezenbarile de pe monede s-a dezvolbab heraldioa

numtamabtca.

De la faza descripbivista, numismatica a evoluat spre o

gtiinfca auxiliara a istoriei oare sbudiaza moneda in accept;lune

larga, realizarea oorpusurilor de monede neinalfiind asbaai un

scop in sine al at. Sinb cercetabe problems in legaburfi cu func-

îonarea monebariilor, cu ciroulaîa monedet $i rolul et in via-

$a economica.

0 ramura tmporbanba a numismabicii esbs medalisttoa. al~~r *

caret obiecb sinb medaliile, un fe l de monede ce consbibuie o ca-

tegorte aparbe, avind funcîa exclusiva de a imorbaliza anumibe

fapbe. Medalti au fosb babube in anbichtbate, dupa o inbrerupere,

in evul mediu §i epoca moderna, numarul lor cresoind enorm pina

ascazi. Ca behnioa de realtzare a medaltilor era cunosoutS burna-

rea sau baberea, ele depagind din puncb de vedere arbtsbic mone-

dele.

Heraldica sbudiaza sbemele gi blazoanele, ca reprezen-

tari stmbolice ale unor ?ari, institutti, persoane particulare.

Ea s-a dezvolbab cu deosebire in evul mediu, in secolele XIV-XV

heraldica abingind in Europa apogenl evoluîei sale . In epocile

moderna §i conbemporana a decazub blazonul personal, raspindin-

du-se sbemele, odaba ou organizarea sbabelor nationale, a imparî-

r i i administrativ-terttoriale a acestora, apariîa de noi tnsti-

- 51 -

1.11V11- gi asociai?ii interne gi infcernaîonalo.

0 ramura a acasbei diacipllne, oimbollsblca heraldica,

I ii i.nrprebeaza repr»zenbarile de pe blazoane gi 3beme, valoaraa

i>l mbolioS a acesbora. Heraldica urmaregba evoluîa blazoanelor

r.il ubomelor, oompuneraa gi brizura (spargerea) lor in functie

iio f'ohimbarea inborveniba £n legSburft cu enbibabea reprezenbaba.

Muzeolosta face parbe din grupul de gbiinê auxiliara

rare se refera la depozibarea gi conservarea diferibelor cabego-

rll de izvoare, alaburi dj bibliologie (ramura acesteia, biblio-

l.ooonomia) gi arhivisbS. ( arhiveconomia). Muzeul refine cabegoria

vaubigiilor isborioe, urmele maberiale direobe, mai ales pe oele

nouorise, dar gi monumenbala epigrafice. In jurul behnicilor de

d,i|iozibare gi p&strare, de sbabilire a valorii eoesbor vestigli,

inre davin obieobe muzeale, a expunorii lor, s-a dezvolbab gtiin-

ii muzeului ( muzeologia).

Ca insbibuîe, muzeul a aparub £nc& £n an bichi babe, dar

■pooila modemS. gi conbemporana oonsbituie adevfiraba lui expan-

ulune gi diversificara. Se cunoso asbazi muzee publice gi priva-

i.o, ale gbiin$elor naburii, arbelor behnioii gi nu £n ulbimul

rind de isborie (localS , regionalS, nationals, bemabioe).

Muzeul are functil complaxe. El achiziîoneazS, restaurea

/.fi, depozibeaza gi pasbreazS vesbigiile Isborioe, Prin func^la

i.;bllnbifica obiecbele muzeale sint prelucrate gi valorifioate,

mu/.eele parbicipind la cercetarile arheologica, la depistarea a-

I'outor urss. Nuineroase sinb periodicele muzeale, £n care se dez-

Ixi b probleme da beorie gi praobica muzealS, dar se oomunicS gi

rn/.ulbabe ale unei prelucrari primare a informatiai oonlfinube de

»icii:;be , esbigii isborice. 0 funcîe imporbanba a muzeului este

nu.'i culbural-educablvai prin expoziijia parmanenba sau bemporara

puljlicul fiind edueab gi informab asupra unor evenimenbe isbori-

"(i ule caror m&rturii s£nt ooiacbele muzeale,

Arhlvlablca, la rindul e i, se ooupa de beoria gi pracbica

muiicii £n arhive, care dapozibeazS, conservS gi prelucreazS fsn-

tlurile de bexba scrise, rezulbabe ale acbivibSîi scripbioe pu-

i• 1 1 co gi privabe. Cels mai vechi arhive se cunosc din anbichiba-

lo, dar odaba cu dczvolbarea sbabului feudal gi modern gi a insbi-

Uil,lllor acesbuia, cu proliferarea adminisbratiai, au crescub ca-

lof'oriile de acta gi numarul bexbelor scrise rezulbate din aobi-

vibacea e i . in bimpurile m odeme s-a delim ibab arhiva is b o r .a a

de arhiva ourenba, in epooa conbemporana inberpunindu-se arhi

va de dopozib , oa faza inbermediara in crearea gi evoluîa unui

fond arh iv isbio .

i)iferibele ramuri ale a r h iv is b ic ii se refergi la problems

speciale in legabura cu fondurile arh iv isc ice . A sb fe l , isboria

a rh iv is b ic ii urmaregbe evoluîa arhivelor gi a concepîilor des

pre arhivft pinfi a sb azi . Drepbul arh iv istic v izeaza le g is la t ia

creaba cu privire la fondurile arh iv isbice gi acbivibabea facco-

r ilo r creabori de arhiva. Arhivobehnia se refera la behnioa mun-

cii in arhive, crearea insbrumenbelor arh iv isbice , iar arhiveco-

nomia la organizax'ea gi funcpionarea in s b ib u îilo r arh iv isb ice ,

organizarea localulu i de arhiva.

Alaburi de acesbe fu n c îu n i, arhivele sinb in s b ib u îi cu

un imporbanb rol g b iin ^ if ic gi educabiv. intreaga acbivibabe a

arhivelor brebuie sa f ie subordonaba necesiba?ii gi sarc in ii prim-

ordiale a acesbeia, anunw de a deservi gbiinba isb o rica .

Cronologla este gbiinha care se ocupa de masurarea gi Im-

partirea bimpului. F iin d preocupaba de dimensiunea bemporala a

fapbelor gi evenimenbelor isb orice , de plasarea lor in bimp, gbi-

inâ isb o rie i so lic ib a ajubox-ul cronologiei. In brecub au exis-

bab, in alb r in d , d ife r ib e modalibai?i de masurare gi impe_r£;ire a

bimpului, in funoîe de care sinb inr=)gisbrabe in izvoare gi de

cabre isb o ric ii mai vechi fapbele gi evenimenbele isb o rice . Isbo-

ricul de asbazi brebuie sa r ea lizeze corespondenâ in sisbemul

conbemporan de înere a evidenêi bimpului, f i in d necesare cunog-

binê de calcul astronomic.

Ca gbiinba auxiliara a isboriei cronologia are, asbfel,

doua mari ramuris cronologia behnlca. (sisbemele de masura gi im-

parbire a bimpului in brecub gi asbazi) gi cronologia isborica

aceasba din urma inscriina pe scara bimpului evenimenbele isbo

rice gi realizind oronologiile aiferibelor instibuîi, cronologi-

ile nationale gi pe sea universala.

Amplasarea cib mai exacba a faptelor gi evenimenbelor is

borice pe scara bimpului conbribuie la mai buna inberprebare a

acesbora, fgLcind p o sib ila urmarirea proceselor de cauzalibabe,

succesiunea lor .

- 33 -

GensalOKia s-a oonstituit cava mai tirziu oa dlgcipliaa

•juxiliara a iscoriei, dar preocuparile de genealogia sinb foarte

vechi. Aaumite persoaalita$i, iadeosabi cele privilegiate, s-au

nfcriiduit sa $ina evidea-fca suocesiuaii lor geaealogioe, de unde

results. mea-fciaerea positiei î starii privilegiate. in .sens mo

d e m , genealogia studiaza (’esoeadeaVa sau ascendeaâ tm 'r perso

n a l i t y ! istorice §i c&iar a uaor grupuri, star! ?! ca -gorii so-

ciale, ia s fcriasg. leg&trra ou evolu1;ia general S. a sooietatfii uma-

ne. Istoria poate iatra, astfel, £a posasia unor ia£orma$ii

coacluzii no i, £n vederea uaei mai adiaci pfitrunder! a realitati-

lor tracuta.

Ia urrna aaalizei d if8ritelor texts scrise (documentare

sau aarative) este racoasfcitui.b arborele geaealOKic al persoaaei

respective §i iatoomite tabelele KeaealoKice. oare claeeaza £a-

rudirea ? ! aliaaâ familiaia priatr-ua studiu orizoatal. Stabili-

rea arborelui §1 tabalalor genealogioe se poata faoa In seas as

cendent sau desoepdeat. £r funo^la de poaibilitatile de dooumenta-

re ale geaealogului.

x

leRaturile atiintei istorice ou alte sti.iata. 0 ceroeta

re ^tiintifica de profuazime ?i oomplexa au se poate efectua as-

fcazl Sa afara studiului jnultidisoipliaar. ia acest ooatext §tiia-

ta istoria! ?i.-a subsumat metoda de in v estig ate f;i stiinê aju-

fcotoare aoi, solicitiadu-la la maximum, la alt riad , a largit coa-

tactele cu oelalalte §fciinê, ale aaturii §1 umaaiste, ia scopul

realizarii unei oeroetari pluridiscipliaare. Coacluzllle §i meCo-

dels unora diatra aoeste §tiin1je au deveait ua iastrumeatar auxi-

liar preîos al gtiiaêi istorice.

Dia contaotul etiia$ei istoriei cu uaele §tiia£e au re-

.•ultat altele a o i , a<?a-aumi tela gtiinte de frontiers, situata la

punctul de iatilaire diatra oele doua gtiinte-mama. Astfel dia

nontactul cu geografla a rezultat secgrafla isfcoricat sarciaa ei

«Hnntial& este de a urmari rela$ia om - cadru geografic, socle-

liutc - natura. Gadrul geografio este dimeasiuaea spaîaia a isfco-

rle l , ua factor-oadru ia afara caruia au poate f i societatea

umuaa.

- 5-4 -

Un f aetor-oadru este §i p o p u latia ; din raportul demogra-

fte-lstorlo a razultat demopirafla ia to r ic a , a]a carei obiective

s in t stuciierea dim ensiunilor oantitative §1 califcative ale popu-

la ‘y ie i , mi 9 oare a aaesteia . Creatia istoricS este in mare masurft

dependants. de acest factor, p o pu latia , prin oare ea se realizea-

zS a e a lt fe l .

In preoouparile gtlintel istorice de a deveni tot mai

pr^cisS , «u fost so lio ltate an alize le oantitative ale proceselor,

fsnon.enelor faptelor isto rlo e . Hezultacul a fust statist ! ca

i ■! t o n oa, a carei uaroiuu este , in p rin cipal, ouantii carea is

toriei i atudlul s ta t ist ic a fost extins s?i asupra psr.-.adei pre-

Hf.atl3t.ioe, unde trebuiesc invlnse d if io u lta t ile Co prcvin din

lipsa lucrftrilor s ta t ist io e , oare se permita analiza s ta t is t ic a ,

intorpi'e Larea detaior.

Haporturi strinse intretln© ^tiln ta Is to r ie i ou oelelal-

te gtiln te , indeosebi uraanistioe. A s t fe l , penti’u cercetarea cal-

U irii popular* gi a t r a d it lilo r , isto r ia are iegaturi ou etno-

Krat'ia (sau ebnolosla) . ou to lc lo r u l , care se constitute in ace-

laat timp in pretioase izvoare isto r ic e . Vechile texte scrise

s in t , de asemenea, izvoare isto r ic e , da^’ §i l in ^ v is t ic e , rapor-

turile dintre istorie §i lingvistiofi fiin d necesare §i datorita

neceaitfitii Q® a fi expuse intr-o formfe lingvisticfi precise re-

zultatele ceroetarilcr isto r ice .

0 strinsS relatie exists, intre $t iin ta isto r ie i §i ?ti-

int-a drop tu lui, Vechile tax So juridice s in t in aoelasi timp i z

voare isto r ice , ambele §tiin?e studiind l e g i s l a t e §i evolutia

in s t itu tiilo r juridico din trecut.

In s fir flt , istoria are legaturi cu pslhologis, elemen-

tele fum iiate de ppjhologia socials. oare studiaza comportamen-

tul oclectiv: ra^ilor uaiane, fiind necesars istoriei pentru a

descifra codalitatile de participate la areatla is toric&. In a-

celaei context, exists apropieri intre Istorie §i sociologie

V reaul fcjnd. chiar o rar.ura, sooiclopia is tori aS). sau y-oi i tc-logje

(9ti,ints p o iit ie ii) .

Laberatorn 1 intern al e t i in t e i istorice a dsvem.it, ast

fe l , tot mai cocpiex. ea Ci-eindu-sfi un arsenal ce Siecc.de, un i;i-

strvmanfc&r de lucru pus in slu-fcs a tiag erii o 'ciectivelor sale

? t i in t if ic e . an use reeonstituirea $i intcrpretares r s s l ita ‘ ilor

- 35 -

BIBLIOGRAPIB SEL3CTIVA

Generalitatl

Ii!:ANDT, A. von Wor'Ezeuc des Historikers. Sine 5infiihrung in

c ie Kistorlscnen Hi if s*,lssensci.af rsn. S tu fcfcgart-Berliri- K3Ln-

Lainz, Verlag f.Koiilhaaicor, 1959 . 202 p.

DELQRT, HOESRT. Introduction aux sciences auxiliaires de 1'h.is-

toiie, Paris, "A .C o l in " , 1969, 3°3 P«

L)OC’jy.g'75 rrivlnd istoria Rocaniei. Introducere. Vol. 1-2. Euou-

re^ti, Eai c. A cad e^e i R .P .R . , 1956, °70 p . ( I ) ; 638 p . ( I I ) .

EDROIU, NICOLAS. Introducers in istorie si stlir.tele auxiliare

ale istoriei. Clu’ -Napoca, / f . e . / , 1977, 225 p. (Universita

tea "Babe^-Bolyai". Facultatea de istorie-filozofie. Catedra

de isto rie ). /K 'lltigxafiat/.

KTNTVHPUN'G in das Studluin der Gescnlchte. HerauSijegeben von ’ici

mann H.Konr. Berlin , 19oc, 535 P*

PHISTOIRg et ses cathodes. VoluEe publifi sous la directijn de

Ch.Saaaran. Paris, "G allixard ", 19?1» X III ♦ 177^ p.

:iAC2CC~r.4KTT, AUE5LIaS . Sarcir.ile gtiinrelcr auxiliare ale is

toriei. In : "Revista arnivelor", 9 , n r .l , 1966, p .17—'“O *

rirljrlojie

DIKA-DP-AGas, COaXSLITJi F a a s , GE20J..GH3. Ir.trcducere in biblic

recc_:-le. I , Orj-snizareg c irr i!. Bacau, / i . e . / , 1975, 255 p.

0Zr>.32SC7-7IS7C, K . Oartea si bl'r 1: r-~c glle . Studil ce bibliolt

* - • , jS'wXyie ~1 i^n ji.ui ouiv de - y.

Eucjreeti, Scitura etiinviiica , 1972, 35s p.

- 36 -

SIMCKESCU, DAK. Curs de fceorie a blb'llograf le i. 1 . Introducere

£n bibllografie gi fcehnica e i . Blbliografia general^. Buoti-

re§ti, Academia tefan Gheorsciu", 1976, 13^ p.

THEODORESCU( BARBU. Istoria bibliografiei romane. Buoure^ti,

Editnra aneiclopadicS roaaaa., 1972* 431 p.

j . naoloftle

AII.GBMBIKB Grandlaser der Arch3olosie. Begriff und Kathode, Ge-

schichte, Problair ce Fora, Schriftzeugnisse. Herausgeg6ben

von Ulrich Hausmann. Ifiinchen, "C .H .Bech” , 1969, XXXII +

529 p. + 15 tab. (Handbuoh der Archaologie).

ARTIHOVSKI, A ,V . Osnovi arheoIoKii. Moskva, 1955.

DATING technique for the aroheolofiistc Cambridge-Jtaasachusetta-

London, Coedited by H .N ,Michael and El.K.. Ralph, 1971t XI +

227 P.

DICTIOKNAIRS encyclop&llque d*Archeologie. Publifi sous la direc

tion de L.Cottrel etc. Paris , Soci6t$ d'fedition de diotion-

naires et encyclopedias, 1962, 572 p.

QDQBESCU, A L .I . Carsul de archaoloKla. Istoria areheoIORiei.

Studiu introduecjy la aceasta §tiin-fca. Edi^ie ingrijitfi. de

D.Tudor. Bucuregti, Edituxa ica, 1961, 470 p.

Epigrafie

CAGNAT, R. Cours d' 6piRraphie latina. Editpia a 4—a. Paris,

1914, 420 p.

RUSSU, I . I . Ijasenmatatea si dezvoltarea epigrafiei £n Dacia.

( Pastrarea. desooperlrea. valorificarea iascrlptillor) . in

v o l .: Inscriptiile Daaiei Romana.Vol.1. Insorlptiile Daoiei

Romane. V o l .l . Bucure§ti, Editura Academiei R .S .R . , 1975,

P .33-63.

i'njaoKrafie

luKilJAN, DAKIAK ? . Paleografia romano-slava. Tratat si Album.

Uucure§ti, Direo^ia genei'ala a Arhivelor Statului, 1973,

591 + 100 p.

.IAK0 3 . , MANOLESCU, R. Sorierea latina in evul mediu. Bucu-

re^iti, Editura §tiin-fcifica, 1971, 184 P* + album.

UAOKRDOTEANU, AURELIAN. Orientari In naleoRrafia romana. In:

"Kevista arhivelor", 1 1 , n r .l , 196S , p.5-5^-.

VIHTOBU, EiaL. Paleografia rotnano-chiriiisa. Buoure?fci, Editu

ra §tiin $ifica , 1968, 546 p. + 52 reprod.

- 57 -

ija'lloolofrie

lUXiDAN, DAMIAK P . Despre codioolopie . In : "H ev ista arhivelor"

n r . l , 1966, p .65-39; n r .2 , p .49-65.

]) 11>] omatlca

V« » i a tu d iile lu i Damian P .Bogdan §i Francisc P all, in v ol.;

Douumente prlvind isto r ia Romaniei. Introducers. V o l .2.

Huoure§ti, Editura Academiei R . P . E . , 1956, p .5-2245 22^-520

Lilfcl lografie

DtXJAliU, MARIA. S l g i l i i l e . marturii ale trecutului istorie.

A l hum slRlloKrafic. B ucure§ti, Editura § t i in £ if ica §i en-

iinlopeaicfi, 1 9 7 6 , 282 p .

Mi 'MAN, JOSEPH. Kanuel de s ig illographie franijaise. Paris,

I 'l l /, VII ♦ 401 p .

HumlamafcioS.

_ j8 -

BUZDUGAN, GEORGE; NICULIfA, GEORGE. Medalli gi plachete

romanegti, Meinoria metalului, Buoure§ti, Editura

floa , 19 7 1 , 289 p.

ILIESCU, OGTAVIAN. Cu privire la problems reallzarli unul

"corpuB" al monedelor feudale romanesti. Ins "Studii §i

materiale de istorie medie", 1 , 1956 , P .285- 32J .

Heraldio&

STURZA-SAtJCB^TI, MARCEL. Heraldioa. Tratat ^ehnlo. Bucure§ti,

Editura ^tiin tifica , 1974, 172 p. + ilustr.

CERNOVODEANU, DAN. Sfcllnta gi arta heraldioa In Romania.

Buouregti, Editura §tiin$ifioa §i enciolopadloa, 1977,

566 p.

Muzeolosie

NICOLESCU, CQRINA Muzeolosia Reneraia. Buoure§ti, Editura

didaotiofi §i pedagogica, 1975 , 195 p.

Arhlvlatlca

SACERDO’EEANU, AURELIAN. Arhlvistica. Bucurefjti, Editura

9t i in U f io & , 1970, 350 p.

Cronologie

GRO'EEPEND, H. Taschenbuch der ZeltrechuriR des deutschen

Mittelalters und der Neuzeit. Edi^ia a 10~a. Hanovra,

i960 , V III + 222 p.

ISTCRIA Romaniei £n date. Bucure§ti, Editura enciclopedica

romana, 19 7 1 , 525 p.

- 59 -

8mwi2£i2

1.1 ; ■., OCTAV-GSOKGS. Paid-liile boleresti romane. Isto r ie gl

i • 'nf'n~lo(-le (dupa izvoare autentice) . Buoure§fci, T ip ."M in e

1699. 595 p.

|.,v I.TOlOKle

UTo k ; ;.o CU, IT. Cun masurau stracosii. MetroIoRia gedievala p

i.tri’i toriul Rociuaiei. Cu o introcucere despre metrologia a

tlcu do acad.Sm.Condurachi. Bucure^ti, Editura §tiinyifi

1971, 350 p.

x

i,. ,'AT, A. Teorl a statlsticil sooiale. Bucure^ti, Editura

didaofcica §i pedagogic^., 1972 , 343 p.

X[’;'WI?3, LUCIAN. L-?- Terr? et In v o lu tio n hucaine. Introducbi

'o.-rophicus & I'iiissoire. Edi^ia a 3-a. Paris, "A.KicV

’0 , 444 p.

, §TE?AN. Dar.onraf ie istorica. In vol.-

te. Sti-cii da deaoprafie istorica. V o l .I .

.1^72, p . 11-74.

IVhblCI, V LAD I LI R. t,:ica enciclopedie de demofrrafle. Buoure^

iiditura §tiinyifica §i enciclopedica, 1975, 493 P*

ENCICLOPEDII - DIC'flONABE

Enololopedia sau dicîonarul, surse seoundare de impor-

1 deosebifca In aofcivitatea de informare, ofera sfcudentulul

iHfcario un interes aparte pentru bogatia informallei, oaraofcerul

si aistemafcio, operativetatea cu care pune in faâ specialistu-

1ui date, evenimente, personal!tati, inform ant bibliografice

• Co.

in aofcivitatea de ceroefcara, in prooesul didactic sau

In practioa producfcivS., deseori sfcudentul istoric ini'tiaza ac-

t.lvifcatea respectiva pornind de la enciclopedie sau dioîonarul

'inoiclopedic, care poafce f i uneori §i puncfc de pom i.'e al unei

norcetgLTi sau dezvaluie o direcîe util& acesteia. De la concep-

V1 a enoiolopediei,tezaur aLcunogtinêlor §i spirifcului uman.epo-

'in oontemporana a multiplicarli informatiei, a diversificafc ge-

nui , infa-ti§ind astazi un compartiment bogat ?i complex al infor-

infirli, un domeniu aparte al surselor secundare (surse de infor-

mnre).

In tradi-fcia secolului XVIII continue sS aparft enclclope-

■1 1 1, generale (v .i n confcinuare) , elaborate in diferifc? linsbi, su-

ii.n ouno§tinêlor uniane, ordonate alfabetio sau pe domeniii encl-

nlopedli nationala. cu dabe de civilizaîe a unei naîuni; enoi-

■iloi.edil tematice. pe marile domenii ale cunoa^terii umane gi

niiiilolopedll speciale.

- 42 -

Sbudentul istorio opereaz&, de regula, ou boabe catego-

r iile merit ion a fee. in mod deasebit ou enoiclopediile specials,

dicîcnarela biografice etc. Consulbarea lor se -aoe la inoepu-

tul unei activibaî de oeroeCar? sau de studiu, enciclopsdia

sau dlcîonarul oferind primale informaîi pe care se va elabora

In conttnuare fcema respective.. in numsroase cazuri dicîonarul

ofera §i un minimum de informaîi bibliografloe oe pot orienta

in oontinuare informarea §i documentarea studenbului.

Cunoa§berea §.i ubiliz&rea enoiolopediilor sau dictiona-

relor constitute o necesitabe pentru oeroetafcorii din domanial

§fciinêlor umanisbe. Diversifioarea genului in condi-fciile oon-

temporane impune o e v id e n t §i sis-tenatizare tot mei riguroaaa

a acestor surse. in continuare prazentfim o parbe din bitluriie

ou care studanîi in isborie iau oonbaob mai ales in aotiviba-

tea didaofcio& sau de oercatare.

Generale

DIACCHOVICH, G. Enoiclopedia romanS, publicabS din insaroinarea

§i sub auspiciile Asooiatiunii pentru literature romans. §i

oultura poporului roman. Tom. 1-3. S ibiu , "W .K ra ft ", 1898-

1904. Y o l .l . A-C, 936 P.J v o l .2 . C~K, 947 p . ; v o l.3 . E-Z,

1276 p.

Prima enoiolopedie rornana, simbol al ujaitatii nationale, asfe rodul a peste 200 aubori din toabe provinciile locuite de romani. Cuprinde 40 .000 artioole, impornanta pentru istotia modems. prin informaîile biografice, demografice, etnogtafice, economice, sooiaie, politioe §i oulturale.

DIG'JIQNAK enoiolopedie roman. V o l .1-4. Buouresti, Edit:. poli-

tica, 1962-1966.

46 ,000 termeni, 6000 iluabraîi, 200 planê §i haj^l. BoÎuni §i date biugrafice utile studiului.

- * 3 -

IHO'J'IONARUL enoiolopedio ilustrat "Cartâ RomaneasoS". Buou-

ruyti, "Cartes RomaneascS", 1931» 19*t-8 p . Qu ilustraîi.

Partea X. Dioîonarul lirnbii romane din trecut gi de ast&ziI.Aurel Oandrea; Partea 2 . Dicljionarul istorio gi geograi universal de Gh.Adamesou.

KN(JICLOPEDIA Romaniei. V o l .1-4. Buouregti, Imprimeria Naîona.'

1938-1943.

V o l .l . Statul, 1052 p. Studentul istorio poate consulta ou los oap.Ii Istoria romanilor (C .G . Giuresou), Sterna Romanie: (C .M o is il ) , S ig il iu l statului (C .M o is il ) , Steagurile Romani. (A .V e lcu ), Monetele Romaniai ( C .M oisil) 5 C a p .Ill : Constitu Komaniei; Cap.IV: Regimuli electoral in Romania (G .Alexianu) Kegimul parlamentar in Roiaania ( I .C .F i l i t t i , G .Alexianu); C V: Administrayia centrala; ((JUC .Filitti, I .V .G ruia ) , Adminis Via looala ( I .C .F i l i t t i , I.G '.Vintu) , Arhivele Romaniei (C .M a i l ) ; Gap.Vis Organizarea judecatoreasoa ( I .C .F i l i t t i , E.De uard, A .Costin ); Cap.VIIIs Organizarea invat?amintului; Cap. Organizarea socialS a Varanimii (H .H .S t a h l ) , Regimul agrar ( C .G aroflid ); Gap.XI: Armata romana (Gr.Constandaohe, N.Oor ou, Al.Costin) , Marile b&t&lii ale romanilor (N.A.Const. i.ou); Cap .XII: Viaâ polities.

V o l.2 . Tara RomaneasoS, 755 p. Partea l .s Judeêle uisparu Monografiile judeêlor (istorioul gi monumentele istorioe); Partea 2 : Monografiile oragelor regedin^S. (istorio gi monum to); partea 3* Indioele localitatilor, harî, plange, foton taje.

Vol.3s Economic nationals. C ir c u la t e , distribuîe gi oonsu 1081 p.

MIC dioîonar enoiolopedio. Buouregti, Edit* enciolopedicS romana, 1972 , 1730 p.

MINURVA. Enciclopedie romanfi. Cluj, Edit. Comitetului de rede Vie al Enciolopediei romane, 1929r 973 p.

Caraoter de popularizare.

riflCDEKCU, LUCIAN. Encicloppdia Cugetarea. Material roaaneac.

Oameni gi infaptuiri. Buouregti, "Cugetarea - D elafras";

19^0 , 919 P .

Qlnfc folositoare in primul rind datele biografice pe care ] I'uraizeazS., cu informaVii din toate domeniile vie-fcii sociaJ liuto un instrument bun pentru epooa modems..

- 44 -

EIJCIGLOPEDIA istoriografiel romane§ti. Coordonator gtiint-ifio

SJtefan ^tefanescu. Buouregti, Edit. gtiintifica 5! enclolo-

pedicl, 1973, 471 p.

Gea mai recsnta §i completa sinteza asupra istoriografiei romanegti, de la inceputuri pina astaai. Cuprinde: istoriei ( cu dace biografice, caracterizare, lucr&ri mai importanto), instituyii, colecîi de izvoare, periodica de istorie 5! lu

crari de sinteza.

CHRONOLOGICAL History of Romania. Under the Guidance of Constan

tin C.Giurescu. Bucharest, Edit, enciclopedica romana in co

operation with the National Commission of the Socialist Re

public of Romania for UNESCO, 1972, 524 p . ; 2nd edition re

vised and enlarged, 1974, 607 p.

ISTORIA Romaniei ir. date. Elaborata de Horia C .Katei, Florin Con-

stantinascu, Marcel D.Popa, Nicolai G.Nicolescu Gheorghe

Radulescu, sub conducerea lui Constantin C.Giurescu. Buouregti,

Edit, enciclopedica romana, 1971* 524 p.

Organizata pe epoci - veche, medie, modema, contecporana, pre- vazuta in anexa cu lista cronologica a dcicnilor farii Romans5i §i Moldovei, a voievozilor, principilor gi guvernatorilor Tran-

silvaniei,

POPI^TEANU, CRISTIAti. Cronologie politico-diplomatica romaneasca.

1944-1974. Buouregti, Edit, politica, 1976, 390 p.

Cu un studiu introductiv privind "Politica gi diploma-fia Romaniei sooialiste in lumea contemporana".

DIC'flGNAR de istorie veche a Romaniei (Paleolotic - sec.X) . Ela-

borat de un colectiv de autori sub conducerea prof, univ.dr.

doc. D .M . Pippidi, Buouregti, Edit. gtiintifica gi enciclope

dica , 1976, 627 p.

Intocmit dupa criterii alfabetice, cuprinda o mare varietate de defin itii privind unelte, arme, ceramica, podoabe, o’oieote de cult, co* /cructii, localitati, personalitati istorice etc. Fiecare d e f in it e eate inoO$ita de trimiteri bibliografice. Luararea mai confine un mare numar de har$i, fotogx'afii gi desene.

- 45 -

LECGA, O .G . Dicîonar istorie , arheologic gi geografic al

n ie i . Buouregti, "Universal", 1937« -30 p.

Informayii desj>re locali ta.-;i, nume, viaâ sociala, insti armata, b iserica , cultura, persoane gi f a n il i i , t&ri gi turi rooane^ti, state vecine, evenimente sau refer In-; e c arheologie, numi^matica, diplomats, heraldica. Ku sint a nate persoanele a caror activitata incepe dupa 1918. In cronologla aomnilor romani, harî.

*

STOICESCU, NICOLAS. Dicîonar al marilor dregatorl din fax

Romaneasca gi ISolaova, sec.XIV-XVII. Buouregti, Edit, e

clopeaica romana, 19 7 1 , 456 p.

Dregatorii au fost grupaî pe cele doua provincii istorie fara Romaneasca gi 1'^ldova 5. Inlauntrul acestora, pe s ?i in ordine alfabetuca. Cupi.nce dregatorii despre care cunosc gtiri pe baza volumelor de documente publicate de Bogdan, K. Cos tachesou, Gh. Ghi Danes ou , Documents Romanise torica gi Documente privind istoria Romaniei.

Geoerafice

LAHOVARI, GEORGS I OAK; BRATIANU, C . I . ; TOCILESCU, GRIGORE G

Marele dic-jionar geografic al Romaniei. Vol. 1-5. Bucure

Stan. graflc J .V . Socec, 1B9S-1902.

Articolele sint aranjate in ordinea alfabetica a localit lor. Da informatii cu caracter istorio, statistic , econo; topografic, aemografic.

KARTINOVICI, C .; ISTHATI, N . Dictionarul Transilvaniei, Bai

lui gi calorlalte tir.uturi alip ite . Cluj, "Ardealul", 1

290 + 52 p.

Cu.r:rindoi I.Partea administrative gi judecStoreascfi. I I .Inarul oomunelor. Ill.Indicator-al alfaoetic al comucelor < fosta nur_ire maghiara. IV .Karta cu deliaitarea judeêlor, gilor, sta-jiila de oale ferata $i tabele grafice asupra f ijiei.

I. OLDOVj-uJ, SILVESTitUj ?0GA” , NICOLAE. Dicîonarul numirilor

localitati cu poporatiune romana din Irai.îivania, Banst,

Crlâna ?i h'arenure? intocnit ae incredintsrea AsociafiuL

^ntru literature §1 calturi poporului roitan. E iiîa 2 . S

-jit. j-.sociaîuiiii , 19 1 ; , cl/I p.

Elaborat la in iîetiva seotiei istorioe a ASTREI. Partea Is cuprinde aenumirile looalltavtlor cu populaî® romaneasca, alaturat maghiara §i germana, plasa, judeVul, numarul de looultori pe baza reoensamintului din 1900 , numarul romanilor §i national!tatea oelorlalî locuitori, in ordine dupa propor^la numarului lor. Partea I I : ouprlndt denumirile maghiare §i corespondentul romanesc.

iiUOITJ, GCKIOLAN. Dic-fcionar istorio al locali ta1?ilor din Tran-

silvania. V o l .1-2. Buouregti, Edit. Acad.R.S .Romania,1967.

V o l .l . A-N, 451 p . ; V o l .2 . H-Z, 444 p.

Are doua parfci: In partea 1 se da denumirea actuala a tuturor looalitStilor din Transilvania, urmata de numirile romanesti, maghiare §i germane in 1 9 1 8 , unitatea administrative din care fao parte, date dooumentare: anii cu numirile localota-fci- lor in ordine cronologica, unele precizari legate de aceste date, indicatii bibliografioa.^ carfcea 2 da, in ordine alfabetica, localitaîle disparate de pe fcerifcoriul Transilvaniei, luind ca baza cea mai veche demumire cunoscuta, urmata, in ordine cronologica, de celelalte mai recente. Preîoase informatii §i indioaîi in prezentarea b ibliografiei.

Monumente. Institutli

CUCU, VASILE; §TKFAN, MARIAN. Ghid-atlas al monumentelor isto-

rice. Buouregti, Edit. §tiin $ifica , 1974, 479 P . (ed . gi

in lb.germana gi maghiara).

Prezinta -nonumentele pe judeê gi in cadrul ouaeêlor pe lo- calitafl. La fiecare judet se da planul oragului regedinfca gi harta judeûlui.

DRAGUf, VASILE. Dicîonar enoiolopedio de arta medievala. Bu-

curegti, Edit, gtiintifica gi enciclopedica, 1976, 552 p.

Cuprinde d efin iîi gi referinê de st ilu r i, elemente decorative gi arhiteotonioe, monumente, megteri §i otitori din evul mediu romanesc.

MGLDOVEAtTU, VALERIUj POPESCU, GHEORGHEj TOMHSCU, MIRCEA. Ghidul

biblioteoilor din Romania. Buouregti, Edit, enciclopedioa

romana, 1970, 477 p.

- 4? -

Pi-ezentare succintS a principalelcr biblioteci din -para (p u b l ic s , tie invaVardnt superior, in s t it u ^ i i culturale si oeroecare) grupate alfaoetic pe localitayi. Este insoti t un indice alfabetic §i altul pe aaterii.

MIHAIiACEE, MARIN. Ghidul muaoelor din Romania. Bucure§ti,

Sa it , pentru turism, 1972 , 183 p.

Prezinta peste 300 unifc&.'ti muzeale, in ordinea alfabetica localitaîlor. Descrierea muzeului sau colec-jjiei cuprinde adresa, oraral, scurt istorie, continutul fondurilor §i ci lec-Jiilor, prezentarea expoziîei permenente §i a exponat< lor mai valorease.

ROBETTI, DIM .R. Diefcionarul contemporanilor (seoolul al XIX-

Editia 1 . Buouregti, Edit, lito-tipografiei "Populara", 3

207 p.

Cuprinde o auccesiune de £scurte biografii, dispuse in ordi alfabetica, ale unor personal!taî politics, §tiin-tifi06 i= culturale, romane^ti, precum §i ale unor personal!t&t;i sti ne, cu legaturi faâ de Romania.

GIMIGNESCU, I . Oameni aleî. V o l .1-2. Ediijia a 4-a revazuta

aaaugitS. Buouregti, "Cartea Romaneasca", 1927-1938. Vol.

S tra in ii, 200 p . ; v o l .2 . Romani i , 334 p.

Citeva biografii ale unor oameni celebrii, roaani §i strai Fersonalita-file str&ino sint grupate pe domenii de activit arta, poesie, filo so fie , oratorie, relig ie , §tiin$a , tebni descoperiri geografioe, arta militara.Personalitaijile romanesti ordonate in itia l dupS criterii c: aolosice, sxnt apoi supuse unei impartiri asec.anatoare cu aceea a strainilor.

SION jCQCJSTAKDINi paiiarnicul. Arhondologia Moldovei. Amintiri s

boierii moldoveni. Text ales §i stabilit

--- ^~te §1 coment3T i de Sjtefan S.Gorovei. at

reijti, Edit."Minerva" 1973 , 3^9 p.

Succasiune alfabetica de boieri moldovenj. din prina jucatat a sec. XIX. Date despre originea, relaîile far,.!liars, fuu: t-iile deviuute, activitate.

Biografii

Rodica Rotaru. Prefaâ de Mircea Anghe-

- 48 -

VULCAN, IOSIF., Panteonulu romana. Portretele gi biografi&le

oelabrit&Vilor u romana. Horn.I. Pasta, ou tiparulu lui

Alesanaru Koosi, 1869 , 161 p .

Caa mai mare parte a cel or 31 biografii ouprin.se este dedicate personal!taîlor revoluîai de la 1848. Cu portrate desenate.

Alta donenll

BARSANESCU, ^T .\ EARSANESCO, FLORELA. Dicîonar cronologio.

Eduoaîa, invafc&mintal, gindirea padagogica din Romania.

Buouregti, Edit. gtiintificS. gi enoieloped!oa, 1978 , 307 p.

BORDEIANTJ, MIHAI; VLADCOVSCHI, PE'ffiU. Inv&t6m n tu l romaneso

in data. la g !, "Junimea", 1979* 368 p.

DICflCMAH de eoonomie politics.. Buouregti, Edit, politica,

1974, 864 p.

DICTIONAR cronologio al gtiintel gi tahnioii universale. Mate-

maticft. Astronomie. E izio & . Mecanioa. Ghimie. Geologie. Geo-

grafie. Biologie. ^tiinê agrioola. Metalurgie. Construe^!!

de magini. Electrotehnica. Tela00munica$ii. Industrie ex

tractive. Industrie alimentarfi.. Industrie uôara. Materiale

de oonstruoîi. AriiitecturS.. Construe^!!. £ransporturi. Arte

grafioe. iotografie. Cinematografie.. Buouregti, Edit.gtiin-

Vificfi gi enoiolopedioa, 1979» 813 p«

Cuprinde o parte dedicate cronologiî gtiintei gi tehnicii universale gi o alta tematioa, pe disciplinele enumerate; numerogi indioit de nume, monumente, construoipii, insfcicutii, selectiv de noîuni, bibliografie .

DICflGNAR cronologio de medicine gi farmacie. Sub ingrijirea dr.

G.Bretescu. Buouregti, Edit, gtiint;ifica gi enciclopedica,

1975, 367 p.

Inscriere cronologica a principelelor evenimente din istoria medicinei gi farmacieiromanagti gi universale, urmata de indici alfabetici, anexe.

- 49 -

DICTIONAH diplomatic. Buouregti, Edit, politica , 1979, 1061 p

Dicîonar de tarmeni isto ric i , de drept gi politic! pentru perioadele modern& gi contemporana.

IMCTICNARUL literaturii romane de la origini p£na la 1900. Bu

curagti, Edit. Academiei R .S .R . , 1979» 976 p . (Academia R.S

Institutul de llngvistica , istorie literarS. gi folclor al U

versit&Vii "A l .I .C u z a " l a g !) .

Confine indicaljii privind autori, opere §i speciliterare, presfi. gi revuistioS, in stitu îi.

ICNESCU, CHRISTIAN. Mic& enciclopedie onomastica. Buouregti,

Edit. enciclopedicfi. romana, 1975» 521 p .

TRKBICI, VLADIMIR. Mica enciclopedie de demografig. Buouregti

Edit, gtiint-ifica gi en cidoped!ca , 1975, 493 p .

Subdivizata dupa criterii stricte, specifice gtiintei demog fic e . Definegte noîuni, le g i . Relatii despre institutiii, c ganiza^li na£ionala gi intarnation,-le, personalitat;! gi put caîi. Cu b ib lio grafie , tabele, grafioe. Operanta mai ales pentru istoria modema gi oontemporanS.,

VULCAo t SCU, ROMULUS. Dic-fcionar de etnologie. I.Terminologie.

II.Personal!taî» Buouregti, "A lbatros", 1979 , 438 p.

x

X X

Studentul istorio poate consults pentru informaî! cu

inoter universal encielopediile genarale in limba englez&t En

<'.yolopaedla Britanica . vol. 1-23, Chicago, William Beaton, Pu

U sh e r , 1972; Columbia Encyclopedia, 3-rd edition. Edited by

William Brid.-rater and Seymour Kurtz. New-York, London, CoIue

I■ 1n Ur-varsity Press, 1968, 2388 p . ; in limba german&« Per Gro

■n Brockhaus. 16-te, vBllig neubearbeitate Auflage in zwblf Ba

non. V o l .1-12, 1952-I964x j Meyers Neues Lexikon. V o l .1-8. Lei

»lg , VEB Bibliographischas Institut 1961-1964; in limba italia

i.Hi Knolclopedia Italisna .V o l .1-35« Milano, 1929-1933; Dlziona

I'ln Knciclopedioo Itallano. Redaziona: Direttore Umberto Bosco

Vol.,1-12. Roma, Institute della Encyclopedia Italiana , 1955-1

i Xilro gi o editie interbelica gi una in curs de apari£ie).

- 50 -

in limba franceza: Ls Grande Encyclopedia . Inventaire raisonnS

das sciences, des lattres et des arts par une toociSti de sa

vants efc da gens de lefctras. V o l .1-31. Paris, 1886-1902! Grand

larousse Bncyclop$dloue. Vol.I- 10. Paris, 1960-1964} Larouspe,

Pierre, Grand diotionnaire universal du XIXe sifecle. V o l .1-17.

Paris, 1866-1888j La Grande Encyclopedia,, V o l .1-21. Parifc,

Librairie Larousse, 1971-1973; in limba maghiara: A Pallas Kagy

Lex '.ijona. V o l .1-18, Budapest, 1904 ; Rfevai Bag? -cxlkona. Vol.

1-21. Budapest, 1935; U,1 IdBk Lexikona. V o l .1-24. Budapest,

1936-1942; U.j Magyar Lexikon. Vol. 1-7. Budapest, 1959-1972; in

liisba rusa: BoPsa.ia Sovetska.la Bnciclopedi.la. Vol. 1-51. Moskva,

194-9-1958; Mala,la Sovetska.la Bnciklopedl.ja.Vol. 1-10. Moskva, 1961;

Enoiklopedi.ja Sovetike Moldovonr.aske. V o l .1-2. Kisineu, 1970-1971.

Din literature universala de refarin^a cu con^inut isto

rio pot f i consuitate urmatoarela sursas

A. Taorie gi aetoda

Encyclopedia francaisa. Tom 20. Le monda en devenlre.

(H istoire, Evolution, prospective). Paris, Soci§t6 nouvelle de

l 1Encyclopedia franijaise, 1959* /Premiere partie - H istoire /;

Heberkara.Eugan, Walech,Joseph Friedrich., HllfswSrterbuch ftir

SiBtorik.er, Mlttelalter ucd hauzeit. Bern und Mlinohen, Prancke

tferlag, 1964, 678 p . ; L 1histoire at ses mSthodes. Paris, Libr.

Gallimard, 1961, 1771 p. ( Encyclopedia ds la P16iade); Interna-

tional Encyclopedia of the Social Sciences. 17 vol. New York,1968;

The Shorter Oxford English Dictionary on Historical Principles.

2 vol. Oxford, University Press, 1967.

B. Istorie generals.

Istcria lumii in date. Bucura?ti, Edit, enciclopedica ro-

man&, 1972, 616 p . ; WeItg;eaohiehta in Paten. Berlin , VS3 Deutscher

Varlag dar Wisaanschaftan, 1965, 1284 p.

x

x x

- 51 T

Encyclopedia de la PIfeladc: Histoire im iverrella. Vol.

l-)t 1956-1958; Histoire des littSratureg. V o l .1-3, 1955-1958;

MlfcloJ.re de 1' art. Vol. 1-4, 1961-1969; Histoire des spectacles,

fjt.’ii Histoire de la musiaue. V o l .1-2, 1960-iy63; Histoire des

^ jLlKions. V o l .1-2, 1970-1972; Histoire de la philosophie. Vol.

I / , 1969-1973; Grande enoyolopSaie de I 1histoire. V o l .1-12.

Kruxallas, Montreal, "Bordas", 1968; Kleine Enzykloeadie. Welt-

flftfohlohfce. Leipzig , VEB Bibliographisch.es Institut, 1967,

t')') |>.; Mourre ,Michel, Dictionnaire d ’ histcire universella. Tom

l v . Paris, Editions universitaires, 1968.

0, lotorie veche si arheolop;le

Balaei,Ana, Mic dictionar mitoloftic fcreco-roman■ Bucu-

p oij t i , E d it .g tiin ^ific a , 1966 , 447 p . ; Croon,Jean H . , Encyclop6-

do l ’ antlouitS classiaue. Paris-Bruxelles, Editions Sequoia,

I'jiV; Dictionnaire arch6oloKique des techniques. V o l .1-2. Paris,

■Ult-tons de l 'A ccu e il , 1122 p . ; Dictionnaire de la gytholoRie

(trgoqua et romalne. Pari3 , Editions Seghers, 1962, 329 p . ; .uic-

Mi'nnalre encyclopfedique d 1 arch6 olOKie . Paris, Soci6t6 d ’ edition

>!• itictionnaires et encyolop6d ie , 1962, 527 p . ; Eneiclopeaia ci-

ylJlzatiei Krecegtt. Buouregti, Edit. Meridiane, 1970, 574 p .;

ir I I I p ,Ja n , Enzyklopadisches Handbuoh zur Ur- und Frunzes chichte

Aui'upas. V o l .1-2. Prag, Verlag der Tschechoslowakischen Akademie

Fredouille,Jean Claude, Enciclopedia civilizatiei gi artei

nnimiie, Buouregti, Edit, lieridiane, 1974 , 293 p . . Lexikon der

Aj11.Ike. 3 . urtver&ndet Aufl. Leipzig , VEB Bibliographisches Insti-

liul., 1978, 639 p. j LUbker,Friedrich, Reallexikon des klassischen

Al I,nr turns. 8 vollstandig, Leipzig , Berlin , 1914, 1152 p . ; liatei,

Horia C . , Clvlliaatla Romei aatice. Kic dict^ionar biografic.

lucuregti, Edit. "Eminescu", 1980, 399 p . ; Matei,Horia C . , G Istc

sis. a Romel aatice. Buouregti, "Albatros” ,

jypul.yo Real-Encyklopadie der klassischen Altertumfl-Wissenschaft.

Ul.uttgart, J.B .Metzlerscher Verlag, 1893- (1-24; lA^-192+S uPli“

in. >n i. o) ; Reallexlkon ftir Aatike und Chris ten turn. Band 1-5- Stutt-

H»i'L, Hiersemann Verlags, 1950-1962; Reau,Louis, Dictionnaire

Liu I.Yi-lotte des termes d 'art et d 1 archfeolofde. Paris, KJF, 1953 1 U^y ji.j Tlmmei^s.J.. Petit Atlas do l 1 art roman. Paris, Bruxelles,

Hil.tloxiB Sequoia, 1965# 243 p.

- 53 -

D. Istorio aadie

Bartal, Antonias, A ya.- -'arorszSgl. latinsSg sz6t&ra.

Glossarlua mediae lnfiaee latlnisatis regni Kuasarlaa. Budapest,

1901 , 723 p. 5 Du Cange,Charles de Fresne, Gloasarlua ir.eciae et

lnfirr.ee latinitas. 1C v o l ., N iort .L .Favre , 1803-1667; Kneiclooe-

dia descoperirllor geografica. Coordonarea §tiin$ific& §i cuvint

inainte de loan Popovici. Bucure?ti, Edit.sjtiintifi ca gi enoi-

oiopedioa, 1975 , 389 p . ; Heberkern,Sugen;W alach, Joseph Friedrich,

HI 1 f s wor terbu ch fUr Hlstoriker, BAit tel alter ; Neuzeit. Bern und

ilu-onen, Francks Verlag, 1964 , 673 p . ; Hiklc— Jh, Fr. , Lexicon

paleoslovanicograeoo-latlnum. Vindobonae, 1862-1865, 1171 p.

S . l3torle modern^ gi conteaporana

Handbuoh der Vertr'age. 1671-1964. Bex-lin, VEB Deutsoher

Verlag der A’issenschaften, 1968, 787 p . ; Larousse Bagyolopaeaia

of Modern History. From 1500 to the Present Dav. London, 1968,

413 p . ; Lexikon zur Geschichte und i->litik im 2 0 .Jahrhundert.

V o l .1-3. Mlinchen, Deutsoher Taachenbuch Verlag, 19?4jPal®er,A.W.

A Dictionary of Modern History. 1789-1945. Haraondsworth, Midd

lesex, Penguin Books, 1967, 362 p.

F . Istoria arcei

Bottfe.Luoe, Lundell,Antoinette, Encyclopedic des arts.

Paris-Bruxelles, Editions Sequoia, 1965 , 348 p .j Er.oiolopedia

dell' arce antica, classics e orientals. Vol. 1-7 . Roaa, Ins ti tu-

to della Enoiolopedia Italians, 1958-1966; rr.ciclooedi-a of .Vorla

Vol.1 -1 5 . .New York, Toronto, London Mcuraw-Hill, 1959-1966;

Ld hraiiue enciclooedia dell 'arte . Brunswick, I96 0 , 584 p. ; Lexi —

£2.?-. ae- Kuna . Vol.1-3 . Leipzig, 1968-1975; 3eal.Ioxikon ;nr_

Kuasb. Band 1- Stuttgart, An'ion Hiersamaan ,19&3 ;

awuOi , iiima, uenthon xstv^n. i.jvSszetri i,exikon. V o l .i—■*. Buda

pest, 1965- 1968.

U. Dictionare b io grafice

Allgeaeine Deutsche Biographic. V o l .1-56. Leipzig,

|n'/'i-1 9 1 2 ; Biographie universelle ancienne et moa.erBe.Vol.x-8 5 .

furls, 1 8 1 1 - 1 8 6 2 ; Biographlscfaes Lexikon z u r. heatsongn_Ge_sch iC !

Ob. Von der Anfangen bis 1945« Berlin , V3B Deutscner Verlag dej

WlBoensohaften, 1971 , 770 p . ; Chamber's Biographical Dictionary

London, 1 9 6 8 , 1 4 3 2 p . ; Dictionnaire des biographies. Vo l.1-2 .

Co i-i 3 , PUF, 1958; Laffont-Bompiani, Dictionnaire biographique

.lay auteurs de tous les temps et de tous les pays. V o l .1-2 .

J*»ris, 1957-1958 ; Karr.-ar feiecJa.jsi lexikon. Vol.l- Budapest,

Akad6aiai Kiad6 , 1967- ; Mourre.Kichel, Dictionnaire des per-

aimnapes historlques de tous les temps. Paris, Bruxelles, Kon-

I.1 fial, "Bordas" , 1 9 , i ; Osterreichisches Biographisohes Lexikon

1 ■■■I.5-I95O. V o l .1-11 . Graz-Koln, Verlag Hermann B’ohlaus Nachf.

I'nl:;kl slownik biograf iczn.y, V o l .1-19 . WrocZaw-Warszawa-Krakfiw

I T;9-1974; Wurzbach,Constant. , Biographisohes Lexikon. 'Alien,

ill 56-1890.

II. tlinte auxiliare

A Dictionary of Roman Coin, Rep\- ican and Imperial.

I.midon, B .A . Sesby L t d ., 1964 , 929 p . ; i\: .-ranee,A. Geographic

l.nxlcon of Greek Coin Inscriptions. Chicago, Argonaut Publis

hers, 1966, 98 p . ; Renteaann.N. Knaismatlsche Wappen. Lexikon

jqii vi ttelelters und r Neuzeit. Staaten und 3 tad tew aopen.

iiiuiabrUck, Otto Zeller , 1967. 72 f . + Index (113 p .)} Ruggerio

K I; tore de, Dizlonario epigrafico di antichice roaane. V o l .1-4 .

Homa, L.Pcsqualucci, 1694-19&7 .

BIBLI OSEAI'IA IS TORI Gi

Bibliografia istorica constitute un auxiliar praîos

•I oeroetarii din acest Qomeniu, in conaiîile multiplioar±i

iaiormatisi in proporfcii foarte marl. Sistematizarea inform*

Viol cu jonînut istorie a iapus speciali§tilor o preocupare

oonatantg. de peste $apte-opt decenii pentru e.l aborarea s?i pej

faoîonarea bibliografiei istorice. De la sinteza bibllografi

06 a lui Tb.G .Bulat pinS in zilele noastrs, cind este in curs

de realizare un plan national al bibliografiei istorioe, isfct

rlu acestei discipline a marcat cifcova moments insemnafce,£nfe]

oare Be defcageaza activitatea profesorului loachim Craoiun Is

Cluj ?i direcîa pe care o dezvolta in cadrul Institutului di

In tori© nationala; activitatea lui Earbu Tiieodorescu la Bucu

i «f;ti §i a Scolil de arhivi3 tica din jurul lui Aurelian Saoa:

dotjeanu.

Istoriografia nouas de dupa Eliberare, a confcin'iat §:

•mplificat preocuparile anterioare, in buna parte datorita ii

Vlantiveior profesorului I.Craoiun, a bibliografei Sanda Gaj

| i , in urnifi ou zeee ani, a planului elaborafc fie secrjia istori

ft Acade&iei, care a definit structure Blblloe;rafiei !■-> torice

fton.o.iuel. Conform acestui plan, Institufcul de istorie "N.Iori

din Buouregti elaboreazS Bib'llo^rafia iscorioe. a Roir-iaiei, si

JT.X. : oiectata in clnci volume ( I - Cadrul general. Tara si

'loeui :orli{ II - ijgonoada poporului rocan; I I I - It'toria poi:

t.l '-:,' ei organl z araa de stafr; IV - Vista cultural6 ; V ~ Blorn?

JJ.t) , din oare au apSrafe volumele I §i V ; Instltutul do is to:

- 56 -

*1 arhaologte din Cluj-Napoca editeazS. Bibliografla istorica a

Komanlei ( curenta) pe perioade de oinoi ani ( eu excepîa primu-

lui volum 1944-1969), ou prilejul oongreselcr mondiale ale isto-

ricilor $i pentru o informare operativiL a publicului oititor.

In ultimii ani a-a manifestat un interes sporit pentru

b ibliografii tematice, speoiale, beneficiind de aotivitafcea de

excepîe a Sditurii §tiin£ifioe §i enoiclopedioe, oare a oon-

3aorat un interes aparte bibliografiei istorioej de asemenea se

oonstata o preocupare constanba pentru editarea biobibliografi-

ilor unor personal!taî ale §tiinfcei istorice romane§ti.

Cunoactorsa §i utilizarea bibliografiei istorice de catre

studenîi istorici a devenit aRtazi o neoesitate impusfi de amplo-

area §i diversifioarea oeroet&rii istorice, care reclam& operati-

vizarea perioadei de informare-documentare. Cunoagteraa bibliogra-

fillo r §i instrumentelor bibliografice de oS.tre studenfci asigura

aces tora o informare in detaliu a nivelului la oare a ajuns oer-

oetarea istorica, a opiniilor exprimate asupra unui eveniment sau

epooi, fiind practic prima operable cu care incepe orice oerceta-

re istorica.

Formarea deprinderi1or §i tehnicilor de informare §i docu-

mentare in istorie faoe parte integrants. din programul complex al

Universitaîi pentru formarea viitorilor specialist!, a viitorilor

profesori. Din acest motiv uoenioia actlvitaîi de oerc'etare se

faoe inoepind de la bibliografis istorioi.

- 57 -

I . Bibliografia istorica curent&

uiicyi noi in §tiin^3ie istorice . Referate ?i recenzii. Baou-

regti, Academia de §tiinte sociale §i fo lit ica , 1978-

( bianual).

oAk'fl str&ine intrate in bibliotecile din Romania. Arfcft-Sport.

Buouregti, Biblioteea oentrali de stat a E . S . B . , 1968-

( lunar).

nAlv'fl strains intrate in bibliotecile din Romania. Istorie.

Uuoure§ti, Biblioteea centrals. de stat a R .S .H . , 1968-

( lunar).

(JAkfl straine intrate in biblioteoile din Romania. S tilnte so-

olal-polltloe si eoonomlce. Bucure§ti, Biblioteea centrala

ae stat a R .S .R . , 1966- (lun ar ).

liOCUMENEB noi dcscoperite §i informatii arheologioe. Bucure§ti

Academia de §tiin$e sociale <?i politics, 1976- (anual).

IliTORIA Romaniei in istoriografia international^. Buouregti,

Aoademia de §tiin$e sociale §i politico , 1978- (b ianual).

itlCVUE roumalne d 1bis torie /anual publie& o bibliografie istori-

o& a anului respectiv/.

I I . BlblioRrafia lstoricfe retrospectlv&

1. GeneralS

ACTIVITATEA §tiintifica a University ;ii din Cluj-Napoca (1919-

1975). Bibliografie selecciva. Is fcorie. Cluj-Napoca, 1974,

258 p.

- 58 -

ACTIVITATEA §tiint;ifio& a Universitaîi din Cluj-Kapoca(1974-

1978). Bibliografie select!va. Istorie . Clu.j-Kapoca,

1979, 121 p.

A3 AMES CU, G3E0RGEB. Coatribuîane la bibliografia ros«an#asca.

?asc.l- 3. Bucure^ti, Cartea romaneasca, 1921-1928, 184 -t-

416 «■ 532 p.

BIBLIOGRA.FIA istorica a Romaniei. V o l .l . 1944-1969. Bibliogra-

fia salectiva. Comitetul de redacîes Ejtefan Pascu, Ioachim

Craciun, Bujor Surdu. Buouregti, Edit. Academiei R.S.Sons-

nia , 1970, 386 p.

BIBLIOGRAFIA istorica a Bomaniei. Vol.4 . 1969-1974. Bibliogra-

fie aelectiva. Comitetul de redacyies EJtefan Passu, Bujor

Surdu. Buouregti, Edit. Academiei R.S.Romania, 1975, 514 p.

BIBLIOGRAFIA istorica a Rajaaniei. Secolul XIX . Tom I . Cadrul ge

neral. 'fara §i locuitorii. Volum ingriît de Cornelia Boaea.

Bu«ure§ti, Edit. Academiei R.S.Romania, 1972, 512 p.

BIBLIOGRAFIA istorica a Romaniei. Secolul XIX. Tom V. B iografii.

Volum ingri,jit de Vladimir Diculescu. Buouregti, Edit. Aca

demic! R.S.Romania, 1974, 37^ P»

BIBLIOGRAFIA istoricfi a Romaniei pentru anii 1959-19&0. De I .

Crfeciun, I.Dom§a, Gh..HristodoI, I.Jord&ky. Int Anuarul Id -

stitutului de istorie Cluj, 5 , 1962, p .291-423.

BIBLIOGRAFIA romaneasca vecne 1508-1830. V o l .1-4. Buouregti,

1903-1944, 571 + 571 - 778 * 373 p.

BIBLIOGRAPHIE sommaire sur la Roumania. Ins Melanges de l f£cole

roumair.e on France, 1929, 63 ? •

BULAT, TH.G. Incarocra de bifclicgrafis a iatoriei romaailoi.

? 33o.I-2. Riiaaicu-VIlcee, 'Tip. Poporulsi, 1919-

- 59 -

OMDiiA, SAND A. Bibliograf ia lucrSrilor gtiintifice ale cadre-

lor didactice. Universitatea Bucure§ti. Soria Istorie. Vol.

1-2. Buouregti, 1970 , 660 p.

CANDEA, SANDA. Istoria Romaniei. Ghid bibliografic . Buouregti,

1968, 519 p.

3ERN0VQDEANU, PAUL; SIMIONESCU, PAUL. Essai de bibliographie

sfelective concernant 1 ' his toire de Roumanie. In ; Revue

roumaine d 'h isto ire , 4 , n r .3, 1965, p .641-663; 5 , n r .3,

1966, p .547-572.

CRACIUN, IOACHIM; LUPU, IOAN. Istoriografia romana in 1921-

1922. Repertoriu bibliografio. In : Anuarul Institutului de

istorie nationals, 2 , 1923 , p .407-506.

CRACIUN, IOACKIM. Bibliografia Transilvaniei roinane?ti 1916-

1936. In ; Revue de Transilvanie, 3 , n r .4 , 1937 1 366 p.

CUACIUN, IOACHIK. Istoriografia romana £n 1923 ?i 1924. Reper-

toriu bibliografic . In ; Anuarul Institutului de istorie

nationals, 3 , 1924-19.25, p .773-931.

CUACIUN, IOACHIJt. Istoriografifl romana in 1925 ?i 1926. Reper

toriu bibliografie . In ; Anuarul Institutului de istorie

nationala, 4 , 1926-1927, p .483-750.

CRACIUN, IOACHIK. Publicatiile Institutului da istorie natio

nals din Cluj-Sibiu §i a oolaboratorilor de la 1920-1945.

Ini Anuarul Institutului de istorie nationals, 10, 1945,

p .1-74.

llbllTKCH, ROBHRT. Istoricii $i gtiin^a istorica din Romania

19'+u-1969. Busurepti, Edit. g tiintifica , 1970, 6e>0 p.

NltblCEANU, CONSTANTIN. Bibliografia graaca sau c&rtile iiipri-

mate in Prinoipatej.e Romans in apooa i'ar.ario yilor §i dedi-

oatS domnitorilor gi boerilor ro^ini. fcucureijti, 1903 ,

;'io ?.

- 60 -

GUHDHABT, KARL EGON. Die VerSffentlichungen tiber das Deufcseh-

tum der Gebiete Sathmar, Bihar und Marmarosch. Hermanns tadt,

Siebenbtirg.-Deutschen Verlag, 1927. 15 P»

HENRY, P. Histoire roumaine. in : Revue his tori qua, 60 , Tom

176, 1935, P .466-537.

HIEN2, HERMANN. Bibliografia operelor separate gi artioolelor

istorico-filologice, oare au aparut de la 1919-1924 in limba

germane gi se refera la teritoriul gi loouitorii Romaniei.

In : Anuarul Institutului de istorie na^ionala, 3 , 1924-1925,

p .931-938.

IARCU, DIMITRIE. Annale bibliografioe romane... 1550-1865.

Buouregti, Imprimeria statului, 1865. 120 p.

IARCU, DIMITOIE. Bibliografia ohronologioa romana sau oatalogu

generalu de CEUIjile romane imprimate de la adoptarea imprime-

r i e i . . . 1550-1873. Buouregti, Imprimeria statului, 1873,

164 p.

IARCU, DIMITRIS. Indice bibliografie ale cSx^ilor publicate

romanegte, in Romania sau de romani in anii 1874, 1875 gi

1876. Buouregti, Noua tipografie a laboratorilor romani,

1877, 32 p.

PANAITESCU, PETRE P. Rumanisohe Gesohichtsschreibung 1919-1942.

In: Sudost-Poi'schungen, 6 , 1943, p.69-109.

POPP, VASILE. Disertat;ie despre t ip o g rafiile romanegti in Tran-

s ilv an ia gi inveoinatele £ari de la inceputul lor pin& la

vremile noastre . S ib iu , T ip . Gheorghe de C lozius , 1 838 ,

100 p.

RUFFINI, MARIO. Introduzione b ib lio grafio a a lia studio della

Romania. In : L ’Europa O rien tals , 1 5 , 1 9 3 5 , p . 236-289.

- 61 -

HIMIONESCU, PAUL. Contribuîi la o bibliografie a bibliogra-

f 'i lo r istorice romane?ti. In : Studii §i cercetSxi de bi~

Lxiologie, 2 , 1957 , p .213-250.

IJTKFANESCU-GALATI, A. Contribujiuni bibliograf ice pentru cu-

noa§terea evoluyiei poporului roman. Partea I . Publicatiuni

anterioarc sec. al XlX-lea. /1300- 1809/. Cern&ut?i» 1923,

77 P.

VKRZExCHNISS der Uber SiebenbUrgen erschien BUcher, Landkarten

etc. Prag, Credner, 1665, 40 p.

Specials

I'AcILA., IOAN G. Har$i geografice asupra ârilor romane intre

1800-1850. Ins Lucrarile Institutului de geografie Cluj, 4,

1928-1939, p .383-400.

I'ACILA, IOAN C. Stampe privitoare la istoria . „:nanilor. In :

Anuarul Institutului de istorie nationals, Cluj, 5 , 1928-19:

p .175-306.

liACILA, IOAN C. Stampe §i har-fci privitoare la trecutul Dobrog*

In: Analele Dobrogei, 9 , v o l .2 , 1$?S, p .247-280.

BIBLIOGRAFIA arhivisticii romane§ti. Bucuresjti, Direcfcia gene-

ralfi a arhivelor statului d i n R .S .R . , 1969, 108 p.

HIBLIOGRAFIA economica romana. Repertoriu bibliografie al lucrS

rilor relative la ^tU n ê le sociale, economice, agricole §i

industrials ( caryi §i articole din ziare §i reviste). Supli-

ment la Buletinul Institutului Economic Romanesc. Buct; *§tj

1-22, 1921-1944.

I' i BLIOGHAFIA generala a efenografiei §i folclorului romanesc.

V o l .l . 1800-1891. 3ucure§ti, Edit, pentru literature, 1968,

738 p.

- 62 -

BIBLIOGRAFIA juridica romana. Bibliographie juridique roumaine.

V o l .l . 19^4-1968. Buouregti, Edit. Academiei R .S .R . , 1969,

410 p . ; V o l .2. 1969-1973* Buouregti, Edit. Academiei R .S .R . ,

1974, 315 p.

BI3LI0GRAFIA lucrarilor cu caraoter folcloric §i etnografio pu-

blicace de Academia Romana. 1877-1929. Ins Anuarul arhivei

de fololor, 2 , 1933, p .221-227.

BIBLIOGRAF*.» militara romaneasca. V o l .1-3. Bucure§ti, Bibliote-

ca centrala a teinisterului Apararii Na^ionale, 1975- V o l .l .

1331-1913, 231 p . ; V o l .2 . 1914-1944, 375 p . 5 V o l .3 . 1944-1973,

181 p.

CEUNOVODSANU, DAN. Bibliografia heraldicii romane§ti. Buouregti,

Academia de §tiin$e sociale §i politico. Jtuzeul de istorie al

R .S .R . , 1977, 89 p. Multigrafiat.

CRACIUN, IOA CHI If., ILIEE}, AURORA. Reperboriul manuscriselor de

cronici interne, sec.XV-XVIII, privind istoria Romaniei.

Bucure§ti, Edit. Academiei R .P .R . , 1963, 504 p.

DINU, C . ; CARTENBERG, L. invatfiimintul in presa progresistS de

partid. 1872-1944. Index bibliografie seleotiv. Buouregti,

Edit, didactica §i pedagogica, 1961, 218 p.

D J U V A R A , ALEZANDRU. Bibliografia cestiunei nationals. In vol.s

Lupta nat;ionalita^ilor. Bucuresjti, Edit. Sooec, 1895,

P . X —L X X X x X .

D O C A H , H . Studii privitoare la numismatica fSxii Romane§ti.

I . Bibliografie §i documente. Ins Analele Academiei Romane.

Memoriile sec-yiunii istorice, S e r .I I . Tom XXXII, mem.6, 1910,

p .459-467.

EDROIU, NICOLAE. Bibliografia referitoare la istoria instrumen-

telor de arat utilizate in agrioultura din ^Srile Romane.

In: Studia Universitatis Babe§-Bolyai. Series Historia, 15,

fa s c .l , 1970, p .19-32.

- 63 -

HIIUHER, I . B ibliografie clasicg. rtmaneasca 1947-1959. Ins

Studii elasioe, 1 , 3 959, p . 229-245; 2 , I9 6 0 , p .413-430.

UKUP.GESCU-TISTU, N . B ibliografia privitoare la culture roma-

neasc& veche. Ins Geroetari literare, 1934—1940.

IIANGA, VLADIMIR. Cereet&rile din R .P .R . privind istoria sta

tului §i dreptului din tara noastrg. 1948-1963. In : Studii,

17 , n r .l , 1964 , p .117-132; n r .2 , p .363-370.

MANGA, VLADIMIR. Introduction bibliographique a l 'h istoire de

droit et a l'ethnologie juridique. Bruxelles, 1967, 72 p.

IIANCU, G. Cartea romaneasc& veche in Biblioteea V .A .Urechia.

B ib l io g r a f ie . Gala^i, Biblioteea regional^, 1965 , 192 p.

I OKI) AN, I . incercare de bibliografie toponoaiefi. rom£neasc&.

In : Buletinul Societ&^ii geografice romane, 46 , 1927, p .31-

4 9 .

JAKO ZS. Bibliografia privind istoria h irtiei din Romania.

In: Studia Universitatis Babe§-Bclyai. Series Historia, 14

f a s c .l , 1969* p .7-15*

■)ANCSO ELEMfe. Az erdfelyx magyar szinfeszet bibliogr&fifeja.

1792-1942. Cluj, 1942, 21 p.

MOISIL, CONSTANTIN. Noi studii de sigilografie romaneasci.

Buouregti, Cartea romaneasca, 1940, 12 p.

J'Of^JARU, DANIELA, SIRKJ, CORNEL. Is toriograf ia economics, roiai

neasca. Bibliografie selectivS. (1944-1969). Buouregti, In-

stitutul de cercetari economics, 1970, 331 P*

POPA, MIHAI. Bibliografia medico-istoricS. 1934—1945. Transil-

vania. Cluj, 1965, 172 p.

- 64 -

SLjfrjSSCB, VICTOR. Literature economica romaneasca in perioa-

da ouz'.sca 1559-1866. Bucuragti, Tip. R .C ioflec, 1944,

29 P.

STOICBSCU, NICOLAS. Bibliografia localitatjilor gi monumentelor

feudale din Romania. V o l .l . fara Romaneasca (Muntenia, Olte-

nia gi Dobrogea). Partea 1-2. Craiova, 1970-1971, 406 +

796 p.

STOICBSCU, NICOLAB. Bibliografia privind monumentele istorice

din R .S .R . In : Studii gi cercetari de istoria artel, 4 ,

n r .1-2. 1957, p .155-199.

STQICESCU, NICOLAE. Repertoriul bibliografie al localitaîlor

gi monumentelor din Moldova. Buouregti, Direcîa Patrimo-

niului Cultural National, 1970, 987 p.

STOICBSCU, NICOLAE. Repertoriul bibliografie al monumentelor

feudale din Buouregti. Buouregti, Edit. Academiei R .P .R . ,

1961, 564 p.

STURDZA, D .A . Bibliografia numismaticei romane. In : Analile

Societa-fcii Academics Romane, S e r .I I , Tom X I , 1878, p .105-

165.

ÔTROPA, VALERI” . Introducere gi bibliografie la istoria

dreptului roman. Cluj, "Cartea Romaneasca", 1937, 232 p.

3 . Cronolop;io&

BERCIU, DUMITRU. La palSolitique et le mSsolithique en Roumaiiae

Bibliographie, rfepertoire et index des localitSs. In: Bulls*

tin de l ’ lnstitut RoumUn de Sofia, 1, n r .2 , 1942, p .567-592.

COJÂ, EUGEN. Bibliografia neoliticului de pe teritoriul Roma

n ie i . Buouregti, Academia de gtiUrfe sociale gi politice.

- 65 -

Muzeul de istorie al H .5 .E . V o l .1-2. 1976-1977, 175 + 151 P

Multigrafiat.

C07ACEF, L . B ibliografia arheologica a Dobrogei 1944-1968. In

Pontioa. Studii §i materiale de istorie, arheologie §i maze

grafie. Constanta, 1968 , p .427-452.

DAICOVICIU, C .) KACREA, Ji. Contributii la bibliografia Daoiei

romane 1920-1935. In : Anuarul Institutului de studii olasi

2 , 1933-1935, p .259-283.

1'ACREA, MIHAIL. B ibliografia Daoiei romane 1936-1948. Ins, An

arul Institutului de studii clasice, 5 , 1944-1948, p .353-41

QD0BE3CU, AL. Bibliografia Daoiei. Indioe da sorieri atingato

re direct sau indirect de vecfcli locuitori ai Daciei. Bucu

re§ti, Tip. Cur^ii, 1872, 65 p.

TORMA KAROLY. Repertorium ad literaturam Daciae archaeologica

et epigraph!ca. Repertorium Dacia rfegisfeg- 6s felirattan ir

dalm&noz. Budapest, Franklin T. nyomda, 1880, 191 p.

VULPE, RADU. Bref aper?u bibliographique sur l ’ age au fer en

Trace. In : Melanges de 1 *6 cole roumaine en France, 1928,

second partie, p .344-355.

VULPE, RADU. L 'activit6 archSologique en Roumanie. Histoire e

bibliographic. In vol.: L'archfcologie en Roumanie. Bucure

1958, p .73-93.

x

X X

fWiUTOS', GKE0R5HE. Rascoala lui Horea. Bibliografie analitica.

Buouregti, Edit. gtiinyifica gi enciclopedica, 1976, 152 p.

I l\lT, OCTAVIAN. Bibliografia rascoalei lui Horea. S ib iu , Tip.

I 'iiu T raiana , 1944 , 38 p .

- u6 -

BOGDAN, IS. Bibliographie dee lumiferes roumaines.( Contribu

tions). In : Cahiers roumains d'Studes littferaires, n r .2 ,

1977, p .87-103.

BOGDAN, N. Bibliographie das lumi&res roumaines.(Nouvelles

contributions). In» Cahiars rouiaains d'fetudes litt&raires,

nr.2 , 1979, p .76-92.

BRATU, DANISLA. §tefan cel Mare. 500 de ani de la inscauna-

rea sa oa domn al Moldovei. Studiu de Horia Ursu. Bueu-

regti, Edit, de stat, 1957, p .37-112.

CHIRCA, H. Quelaues rfialisatioiBplus importances de l'historio-

graphique roumaine en cours des demifere= armies, d .H istoire

medieval. In : Revue roumaine d 'h isto ire , 1 , n r .l , 1962, p.

263-275.

PAPACOSTEA, ÊHBAJS. Bibliografia istorioa a epocii lui §tefan

cel Mare. In v o l .: Gultura jnoldoveneascfi In timpul lui

§tefan cel Mare. Buouregti, Bdit. Academiei R .P .R . , 1964,

p .641-675.

SACERDOÊAHU, ATJKfcLIRN. Consideration sur 1*histoire des Rou-

mains au Moyen-Age. Bibliographie. In v o l .: Melanges d6

I'Scole Ronmaine en Prance, 1928, p . 105-112.

x

X X

BACILA, IOAN C. Bibliografia razboiului pentru independents

1877-1878. Bucuregti, Cartea Romaneasc&, 1927, 52 p.

CEAU§ESC0, ILIEj MOCANU, VASILE. Romania in razboiul pentru

Independent;^ nationala. 1877-187-'. Contribuîi bibliografi-

ce. Buouregti, Edit. military, 1972, 235 p.

- 67 -

CONTRIBUfll la bibliografia rascoalei -fcaranilor din 1907. In :

Analele Institutului de isto rie a partidului de pe linga

O .C . al P .C .R . , 4 , n r .2 , 1 9 5 8 , p . 160-175.

GEORGESCU, GH. I . Contribu'tii la b ibliografia r&zboiului pen

tru intregirea neamului. Buouregti, "Cuvlntul Romanesc",

1940, 64 p.

GOLLNER, 0 . Anul revolu^ionar 1848 in Principatele Romane. 0

oontributie bibliografioa, Cluj, "Cartea Romaneasoa", 1954,

17 P.

INDEPENDENfA Romaniei. B ib lio grafie . Buouregti, Edit. Acad.

R .S .R . , 1 9 7 9 , 307 p.

LUNGU, TR. ? STAN, A. Quelques realisation plus importances de

1 ' historiographic roumaine au cours des derni&res annfees.

c. Histoire moderne. Ins Revue Roumaine d 'H istoire, 1 , n r .l ,

1962, p .275-286.

ItANESCU, LIVIA . Rasooala din 1907 . Contribu^ii bibliografice.

Buouregti, Edit, de stat, 1957 , 144 p.

OPRESCU, ANTON. La bibliografia r&zboiului pentru independent

1877-1878. Scrieri llterare in limbi stralne. Ins Revista

Istorica, 18 , 1926, p .5-12.

OFRESCU, ANTON. Razboiul pentru independents 1877-1878. Contri-

butiuni la bibliografia lu i . Buouregti, Institufcul de arte

grafioe, 1928, 48 p.

OIMIONESCU, PAUL. Bibliographie sfelectife de la p6riode his-

torique de 1 *union des Prinoipaut&s aines 1859-186t>.

Int Revue Roumaine d 'H isto ire , 5 , n z . -96b, p .183-194.

TUDURI, CHRISTINA. Bibliografia razboi-ilui / I mondial/. Ins

BuJetinul b ib liotecii, 5 , nr.2- 3, 1939, p.l?3-179j 6 , n r .1-3,

1940, p .25--

- 68 -

COi.iTEIBUfll bibliograf ice privind Unirea Transilvaniei cu

Romania. Buouregti, B .C .U ., 1969, 6 4 / p.

DEUTSCH, ROBERT. Bibliografia istorica contemporanSi a Roma-

niei intre Congresele al DC-laa gi al 2-lea ale P .C .R .

In : Anale de istorie, 15» n r .4 , 1969, p .183-201.

PASCU, §TEFAN| §TIRBAN, MARCEL. Bibliografia unirii Transilva

niei cu Romania. 1 decembrie 1918. In : Anuarul Institutului

de iecorie din Cluj, 11 , 1968, p .171-255.

RUSENESCU, M. Bibliographie roumaine concernant 1 ' insurection

du 23 Aout 1944 et ses consSquences. Aout 1944 - D6cembre

1947. In : Revue Roumaine d 'H istoire, 8 , n r .4 , 1969, p . 863-

877.

SIMIONESCU, PAUL. L 'Union de la Transylvanie avec la Roumanie

1918. Contribution bibliographique. In : Revue Roumaine d 'H is

toire, 7 , n r .6 , 1968, p , 1201-1212.

4 . Biobibliografii

A CAD SKICIANUL David Prodan la virsta de 75 de ani. Studiu

introduotiv de Pompiliu Teodor. Bibliografia de Edroiu

Nioolae, K&roly Iolanda, Tecugan Maria. Cluj-Nepoca, 1977,

24 p.

ACADEMICIAN profesor doctor docent §tefan Pascu la v irsta de

65 da ani. Introducere de Pompiliu Teodor. B ib lio g ra fia

operei (.1974-1979) de Nioolae Edroiu, Iolanda K & ro iy i , Maria

Tecugan. Gluo-Napoca, 1979 , 22 p.

BAlGULfiSCU, GEORGS. Bibliografia opereloi domi-ului Constancin

Kiri^escu. In v o l .: Omagiu lui C.Kiriyescu. Buouregti,

"Carcea Romaneasca", 1937, p .269-317.

- 69 -

BIBLIOGRAFIA lu c ra r ilo r profesorului doctor docent; Dan

nesou. I n : Stu dia b io lio lo g ic a , 3 , 1 969 , p . 29-64.

BRAHARU, B . S c r ie r ile lu i Ion Alexaasru Lapedatu. In v o l . :

Omagiu f r a y ilo r Lapedatu. Buoure^ci, 1936* p.XII-LXXI'v'.

BREAZU, I . ; CRACIUN, I . B ib lio g r a fia ope? . . or lu i G.Bogdpn-

D u ica . C l u j , "Cartea Rom aneasca", 194 ;;, 60 p .

CAiCPIANU, CQRNELIU. Considera^ii b ib lio g r a fic e asupra operelor

lu i Samuil C lain privitoare la isto r ia rom anilor. In : Anua

rul In s t it u tu lu i de isto r ie din C l u j , 4 , 1 96 1 , p .75- 106.

CQNDURACKI, EM IL. B ib lio g r a fia lucrarilo r acad. P.Constantines-

cu - I a § i . In v o l . : Omagiu lu i P .Constantinescu- Is^i cu pri-

le ju l im p lin ir ii a 70 de a n i . Bucure§ti, E d it . Academiei

R .3 . Romania, 1 9 6 5 , p .X I I I- X X I I I .

CRiciUN, I . ; LAPEDATU, A L E X .I . Note b io b ib lio g r a fic e . In v o l . :

Omagiu fr a ^ ilo r Lapedatu. Buouregti, 1 936 , p.XXV-LVI.

CRACIUN, I . B ib lio g ra fie /l o a n L u p a§ /. In v o l . : Omagiu lui Ion

Lupa§ la im plinirea v ir s te i de 60 de ani. Bucuregti, 1 9^3 ,

p .X X III- L X V III .

CRACIUK, IJACHIii; VOGA, IONj NAGHIU, IO S IF . B io- bibliografia

profesorului On isifo r Ghibu. Buoure§ti, E d it , cultura romi-

neasca, 1 9 4 1 , 161 p.

iiAIOOVICIU, HADRIAN. B ib lio g ra fie Constantin Laicoviciu (19^3-

l^ o b ). In : Anuarul In s t itu tu lu i de isto r ie a in CJ . , 1 1 ,

xyb6, p . 14-23.

ff):<0IU, NICOLASj KABOLT IOLANDAj TLOJSAN, KAHIA. B ib lio g ra fia 0|

rci acad. prof. ^tef,':a Pascu. In v o l . : Sub semnul lui Olio .

Gtsgiu acad. p ro f. §te fan Pascu C lu j, / i . e . / , 1 974 , p . 17-61,

- 70 -

GHEORGHE LAZAR. 1779-1323. Biobibliografie. Buouregti, Biblio-

teca oentrala universitara, 1979« 352 p.

GRECESCU, C. Bibliografia lucrarilor lui Constantin Giurescu.

In v o l .: In nmlntirea lui Constantin Giuresou la 25 de ani

da la moartea lui 1875-1918. Buouregti, 1944, p .19-21.

IANCOULESCU, VICTCK. Bibliographie des travaux de M.Nicolae

Iorga. Ins Melanges offerts & M.N. Iorga. Paris, 1933,

p.XV-LXXXI.

IORDAN, ALEXANDRU. Bibliografia sorierilor lui V .A .Ureohia.

Cu o prefa$& de A.Sacerdoêanu. Buouregti, Tip. Carpaî,

1942, 63 p .

LUPU, IOAN. Bibliografia operelor domnului loan Bianu. In v o l .:

Omagiu lui I.B ianu din partea oolegilor gi fogtilor s&i

elevi. Buouregti, 1927, p .2-18.

MARIAN, LIVIU. Bogdan Petrioeiou Hagdeu. Schiâ biografica gi

bibliografica. Buouregti, "Cartea Romaneasca", 1928, p .23-

27.

METAXA, H. Vasile Parvan. Bibliografia complete, a operelor lu i.

In s Arhiva pentru gtiin$& gi reforma sooiala. 7 , 1928,

p .380-407.

MEIE^, J^TEFAN. Activitatea istorica a lui Nicolae Iorga. Buou

regti, Tip. P .Suru, 1921, p.V-XXXII.

METESJ, EjTEFAN. Bibliografia operelor lui Nicolae Iorga. In v o l .:

Inohinare lui N .Iorga. Cluj, 1931, p.I-XXXVIII.

METEJ, STEFAN. Bibliografia scrierilor lui Nicolae Iorga. Via$a

gi activitatea sa. Buouregti, Tip.RomaneascS., 1913i LXXVII+

155 p.

- 71 -

KIHilLESCU, CLAUDIA- E ibliografie . Opera lui H.P.Hagdeu. In:

Revista arhivelor, 5 . 1942-1945, p .258-266.

NAG2IC, I . Biobibliografia lui Vasile Bogrea. C lu j, "C artea

Romsneasc&", 1937* 33 P«

NAGHITJ, IOSIF. Bio-bibliografia lui Vasile Parvan. 1882-19^7.

Cluj, Tip. Nationals, 1937, 7 p.

NKjTORESCU-BALCEJTI, HORIA. Hioolae B&Ioesou. Contribu^ii bio-

bibliograf ioe. Buouregti, Edit. enciolopedici romana, Edit,

militara, 1971, 396 p.

OPERA lui D .Onciul. In : Hevista arhivelor, 4 , 1940-1941, p .168-

199.

PACifSABU, TEQDCE V . B ibliografia operelor mai inportante. In :

Revista istorioA romanA, 12 , v o l .2 , 1941-1942, p«.5°-9-530.

PARVAH, VASILE. 1882-1927. Buouregti, Edit. Academiei R .P .R . ,

1957, 80 p.

PROFISCEUL Kovfeos Iosif - la virsta de 60 de ani. Intrcduoere de

Pompiliu Teodor. Bibliografia operei (1949-1979) de Kicolas

Edroiu, Iolanda K&rolyi, Maria Tecugan. Cluj-Hapoca, 1979,

24 p.

TABREA, IL IE . Opera gtiintifica a domnului Const.Moisil. In:

Revista arLivelor, 3 , 1939, p .383-395.

TIIEDDCRBSCU, BARBU. Bibliografia istoriok gi literara a lui R.

Iorga. 1890-1934. Buouregti, "Cartea Romaneascfi", 1935, 331 p.

THEUDORESCU, BAS3U. Bibliografia politica, economic^ §1 sooiala

a lui N .Iorga. 1890-1934. Buouregti, "Cartea Romaneasca'',

1 93 7 , 370 p .

- 72 -

'3HE0DCEJESCU, BAHBU. Nicolae Iorga (1871- 1904). V o l .l . Bucu-

regti, Edit. gtiinîfica §1 enciclopedica, E d it , m ilitary,

1976, 576 p.

UKEODORESCTT, BARBU. Nicolae Iorga gi biserioa. Studiu biblio-

g ra .ic . In t Biserica ortodoxa romanS., 52 , 1934, p .686-711.

TOGA, MIBCEA. Academician, profesor doctor docent Virgil V&t&-

gianu. Introducere gi bibliografia operei (1927-1978).

Cluj-Napoca, / f . e . / , 1979, 33 p.

VELCIU, DUMITRU, Bibliografia lui Ion Neculce. In > Limba gi

literaturS., 12 , nr. 12, 1966, p .503-536.

VIAÂ gi activitatea istorica a profesorului Mihail P .Dan (1911-

1976 ). Introducere de Pompiliu Teodor. Bibliografia operei

de Nicolae Edroiu, Iolanda K&rolyi, Maria Teougan. Cluj-

Hapooa, / f . e . / , 1976, 20 p.

ZUB, AL. A .D . Xenopol. Biobibliografie. Buouregti, Edit, en-

ciclopedicg. romana, Edit, militara, 1973, 694 p.

ZUB, AL. Mihail Kog&lniceanu (1817-1891). Biobibliografie.

Buouregti, Edit, enciclopedica romanfi, E d it . militarS.,

1971, 654 p.

ZUB, AL. Vasile Parvan (1882-1927). Biobibliografie. Buouregti,

Edit. gtiin1?ific& gi enciolopedicS, Edit.m ilitara, 1975,

402 p.

5 . Oomparatlsm

CHi.CIUN, IOACHIM. Contribuîi romanegti privitoare la istorio-

grafia universalSi. Bibliografie. 1927-1936. Buouregti, Edit.

Nationals, 1933, 46 p .

- 73 -

COHSTANTINIU, F L . j PAPACOSTEA, S . C ontributii la bibliografia

isto r ic a romano-slava. 1945-1963. Ins Romanoslavioa, 5,

1962, p .245-287, 11 , 1965, p .385-412.

IONESCU-NISCOV, TRAIAN. Contribu-fcii la o bibliografie oehoslo-

vaco-romana. las Romanoulavioa, 17 , 1970, p .719-729.

BEZVICONI, G . Inseanari b io- bibliografice despre p&latori rugi

in $a r ile noastre £n seoolul XV - XVIII. Ins Analele romano-

so v ietice . Is t o r ie , 11 , n r . l , 1957, p .63-78.

VEEESS ANDREI. B ib lio g r a fia romaM-ungara. V o l .I - I I I . (1475-1878).

Buouregti, Cartea Eomaneaso&, 1931-1935.

x

PANAIIE3CU, P .P . Contributions & la bibliographie des voya-

geurs oooidentaux en Boumanie. Ins Mtlanges d 'histoire g6n£-

rale , Cluj, 1927, p .151-153.

BENGESCU, GEORGE. Bibliographie Franco-Roumaine depuis le commen

cement du XIXe siScle jusqu'a nos jours, 2 ed. augmentfie d 'un

preface, d 'u n supplSment /1895-1906/ et d 'un index alphabe-

tique. Paris, Ed.Leroux, 1907, 218+214 p.

BENGESCU, GEORGE. Bibliographie Franoo-Roumaine du XIXe sifecle.

Tom I . Bruxelles, Ed. Paul Laoombez, 1895, 219 p.

FOTINO, MA.TEI. Contributiune la o bibliografie franco-romana.

Partea I . 1907-1914. Urmare la bibliografia franco-romana a

lui G.Bengescu. Ins Convorbiri literare, 58, 1926, p .122-131.

(1 GORGESCU, HORTENSIA M. Publica^iuni franceze in legatura cu

istoria romanilor. 1-2. Buouregti, Impr. Nationals., 1936-1939,

25 + /3 4 / p.

- 74 -

RALLY, ALECAHDHU; 2ALLY, G3TTA. ' Bibliographie franco-roumaine.

Partie I- II. Paris, L ibr. S.Laroux, 1930, 403+474 p.

ÊRBAN, CONSTANTIN. Napoleon dans l ’ historiographia roumaine.

Bibliografia. Ins Revue roumaine d ’ histoire, 9 , n r .l , 1970,

p .177-133.x

CONSTANTINESCU, PlliSU. Bibliografia romano-italianA. In t

Hyperion, 5 , 1934, p .217-218.

x

PlDURARU, OCTAV. Anglo-rouaianian and roumsnian-english biblio

graphy. Buouregti, Impr. Nationals, 1946 , 244 p.

6 . ReglonalS.. locala

ANTONOVIGI, I . } CHEftJ, GH. Cercetari despra tipografiile, xilo-

grafiila , libr&riila gi legfttortile de carî din oragul Bir-

lad. Buouregti, Imprimeria statului, 1907, 32 p.

BOGDAN, N .A . Bibliografia "oragului Ia g i ". Ins Arhiva organu-

lui SocietS-yii gtiintifioe gi literare. Ia g i ,25 , n r .6 , 1912,

p .317-3255 n r .7-8, p .517-325.

BUGARIU, VINGENTIU. Bibliografia Banatului. Ins Analale Bana-

tului, 2 , fa s0. 5 , 1929, p .41-47.

BUGARIU, VINCENflU. Bibliografia Banatului. 1918-1944. In :

Banatul de alt&datS.. Studii istorica. V o l .l . Timigoara, 1944,

p .662-672.

CALINESCU, COIBTAN'fA. Reprezentanîi ai Dobrogai in gtiinâ gi

cultura romaneasofi. Constanta, 1969, 317 p.

DONAT, ION. Bibliografia istoric& oltaana. Ins Arhivele Olte-

n ie i , 11 , 1 9 5 2 , p ,531- 387.

- 75 -

GREAVU-DUNfeS, S . B ibliografia Dobrogei. 425 a-fir.-1928 d .Hr.

Buouregti, Cuitura nationals., 1928 , 152 p.

HIENZ, HERMANN. Bttcherkunde zur Volks- und Heimatforsohung der

SiebanbUrger Sachsen. Miinchen, Verlag B.Oldenbourg, I960 ,

HIENZ, HERMANN. Quellen zur Volks- und Heimatkunde der Sieben-

blirger Sachsen. Leipzig , Verlac von S .M irze l , 1940, 301 p.

JIGA, CAIUS. Contributii la bibliografia satului romanesc.

Fagarag, Tip. Ha$iegan, 1946, 94 p.

KRISCHAN, ALEXANDER. Das Sohicksal des Baaats 1918-1920 in Spi<

gel der Literatur. Bibliographie, Miinchen, Sonderdruck aus

SUdostdeutsohes Arohiv, 10 , 1967* p .210-234.

NICULBSCU-VARONE, G .T . Monografiile oragelor, comunelor gi mans

tirilor din Romania. Bibliografie 1855-1938- Buouregti, Tip.

Universul, 1939* 58 p .

576 p

SINTESE DE ISTORIA B0:,ANI2I

DIN ISTORIA DOBROGEI. V o l .1-3. Buouregti, Edit. Aoadeniei

R .P .R . , 1965- 1971.

DIN ISTORIA TRANSILVANIEI. V o l .1-2. Bucuiegti, Edit. Acade

miei R .P .R . ed. 1-a,1960- 1961 ; ed. a 2-a, 1961- 1963.

GIUEESCU, CONSTANTIN C. I s t o i ia rom anilor. V o l .l- 2 (1- 2); 3

(1 - 2 ) . Buouregti, 1938- 1946.

GIURE3CU, CONSTANTIN C. ? GIURE3CU, DINU C. Isto r ia ronanilor .

V o l .1-2. Buouregti, E d it , g t i in ^ i f ic a , 1974-1976.

GIUEESCU, CONSTANTIN C .? GIURSSCU,* DINU C. Is t o r ia ronanilor

din cele mai vechi timpuri gi pina a sta zi . Buouregti, Edit

"Albatros", 1971 , 829 p .

IORGA, NICOLAE. Geschichte das rum'anischen Volker im Rahc:en

seiner Staatsbilduugen. V o l .1-2. Gotha, 19^5 .

IORGA, N . Istoria poporului romanesc. Traducere d in Iin.ba ge:

mana de Otilia Teoaoru-Ionescu. V o l . 1-4. Buoure. , 1922-

1928.IORGA, NICOLAE. istoria romanilor. V o l.l (1-2) - 10. Bucureg

1936- 1939.

IORGA, N . Isto iia romanilor gi a c iv il iz a y ie i lo r . Traducere

dxn limba franceza de Al.Lascarov-itolaoveanu. Buouregti,

1 92 9 , 303 P .

lo'PC&IA POPORULUI ROLAN. Sub redact;ia: Andrei Oyetea. Buou

r e g t i , Edit., gtiintjif i c a , 1 972 , 658 p.

ISTC3IA ROi'ANIEI. CoEpendiu. Buouregti, Edit, didactic^ gi 1

dagO£ic&. E d .l- a , 1 9 6 9 , 728 p . ; ed .2- c , 1 $7 4 , 5:;' p.

ISTORIA ROMANIEI. /OYatak/. V o l .1-4. Buouregti, Edit. Aca-

demiei R.P.Romane, 1960-1964.

XBNOPOL, ALEXANDRU D . Istoria romanilor din Daoia Traian&.

V o l .1-14. Ed.1-a, Ia g i , 1888-1895; Ed.2-a, 1913-1914; Ed.

3-a Bucuregti, 1925-1930-

CURSURI qi iAITUALE UNIVERS 2 TAKE DE

ISTOHIA EQiiANIEI

P3Q3LB&5E f undajcentale ale istoriei pati'iei si Partiaului Comu-

nist Boiuaxu Px-elegeri. Buouregti, iSdit. didactics gi peda

gogics., 1977, 311 p.

1. Istorie veche

DU12IRA§CU, Sever. Dacia preromana. Curs de istoria veche a

Bonsaniei. Oradea, 1970, 227 p. /Jiultigrafiat/.

STEFAN, Gheorghe. Istoria veche a Bom&niei. Par'-ea a 2-a.

Buouregti, Centrul de multiplicare al Universifc&tii, 1970,

297 p . /tu lt ig ra fia t /.

2 . Istorie medie

BiiATU, Ion . Istoria medie a Ecmaniei. F a s c .l . Feudalisioul

timpuriu. (se c .X - mijlocui sec .X IV ). Oradea, 1968, 114 p.

GOLIKAS, Aurel. Curs de istorie medie a Bomaniei. V o l .l .

Partea 1-2. Craiova, Eeprografia Universita$ii, 1971, 500 p.

ISTOHIA ciedie a Bozaaniei. Partea 1 . (esc . al X-lee - sfirgitul

sec. al XVI-lea). Bucuregti, Edit, didactica gi pedagogics.,

1966, 379 p.

VLAD, Mafiei D. Istoria Eedie a Bonaniei. Partea a 2-a (secolul <

al XVII-lea gi Sncaputul secolului al XVIII-lea) ; Partea 1

(17-11-1321) . Buouregti, Centrul de multipiicare al Universi-

tdtii, 1971-1975, 246 p .(2) + 140 p .( l ) . /Kulfcigrafiac/.

■

3. Istoria modem&

CORIVAN, H . Cura de istorie modemS. a Romaniei. Part. 1-2.

Suceava, 1969, 215 ♦ 213 p. /M ultigrafiat /.

GEORGBSCU, Titu. Istoria P .C .R . Partea 1 . 1848-1921. Craiova,

Heprografia Universit&tii» 1973-1974, 200 p . /L ito g ra fia t /.

GHEORGHIU, I . Pralegeri de istorie modemS. a Romaniei. Fa3o .l

(1878-1888). Buouregti, Centrul de multiplioare al Universi-

t & U i . 1972 ; Fasc.2 (1888- 1899), 1973, 119 p .

UACIU, Vasile . Istoria modem& a Romaniei. Constituirea gi oon-

solidarea formatiunil oapitaliste in Romania (1848-1878).

Compendiu. Bd. a 3-a. Buouregti, Centrul de multiplioare

al Universit&tii, 1972, 128 p. /M ultigrafiat /.

MIHtBA, Ion. Revolutfia de la 1848 £n T&rile Rom&ne. Bac&u,

1972, 63 p. /M ultigrafiat /.

MUN'EEAJfU, loan. Istoria moderna a Romanifio

ours. Timigoara, Tipografia

/M ultigrafiat/.

NU'pj, A . ; AXBN'SB, A . Istoria modemfi. a Romaniei. Part .l (1848-

1878 ). Bote de curs pentru uzul student!lor. Buouregti, 1968,

319 /M ultigrafiat/.

NUTU, Constantin. Istoria modema a Romaniei (1878- 1900). Par

tea a 3-a. Buouregti, Centrul de multiplioare al Universitfi-

t i i , 1972, 149 p.

POP, I . Curs de Istorie modem& a Romaniei. Pa^t. 1-2.(1848-1918) •

Tirgu Mureg, 1969, 365 + 327 p . /M ultigrafiat/.

4. Istorie contemporana

IIUKMUZ, V . Prelegeri de istoria contemporana a Romaniei.

Fasc .l (Decembrie 1918 - ianuaria 1922 ). Buouregti, 1971,

84 p.

IIURMUZ, Vasile ; CIRflNA.Iulian. Prelegeri de istorie contempo

rana a Romaniei. F a sc .2 . Ianuarie 1922 - noiembrie 1928;

Fasc .3 . Perioada 1929-1953. Buouregti, Tipografia Universi

t y ! , 1974-1975, 95 p . (2 ) + 922 p .( 3 ) . /M ultigrafiat /.

IONESCU, Vasile G. Curs de istorie contemporana a Romaniei,

Partea 1-2 (1918- 1940). Suceava, 1973-1974, 239 + 169 p.

/M ultigrafiat /.

I0NBSCU, Vasile Gh. Istoria contemporana a Romaniei. Faso, a

2-a. Suceava, 1972, 120 p. /M ultigrafiat /.

ISTORIA oontemporanS a Romaniei. V o l .l . Part .l (1918-1933)•

Txrgu Mureg, 468 p. /M ultigrafiat /.

LOGHIN, At"i.i>'.. Curs de istoria oontemporanfi a Romaniei. Partea

1 ( 191t>-19;>3) 5 V o l .3 . Partea 1 (1933-194A). Ia g i , Centrul

de multiplioare al Universit&tii, 1970-1975, 504 p. (1 ) +

193 p .( 2 ) . /M ultigrafiat /.

OANCEA, G h .I , Curs de istoria contemporan& a Romaniei. Hoiem-

brie 1918-1944. Partea 1 . Timisoara, Tipografia Universi-

tatii , 1974, 323 P» /M ultigrafiat /.

POPESCU, Eufrosina. Prelegeri de istorie contemporana a Roma-

n ie i. Fasc. a 2-a (noiembrie 1933 - decembrie 1937 ). Bucu-

regti, Centrul de multiplioare al U niversitatii, 1972, 122 p.

/M ultigrafiat /.

POPESCU, Eufrosina. Prelegeri de istorie contempoianS a Roma

n ie i . Romania in anii 1946-1347. Buouregti, Tipografia Uni-

v ersita$ii, 1974, 75 p . /M ultigrafiat/.

- 82 -

5. Stiinte auxiliare. lietodiea.

BOlAi Lucian. Bvoluljia is toriograf iei rosane. Buouregti, Tipo

grafia Universitayii, 197&, 376 p. /kultigrafiat/.

EL-EOIU, Nicolae. Introducere in istorie §i gtiintele auxiliare

ale istoriei. Cluj-Kapoca, / f .e . / , 1977, 226 p. (Universita-

tea "Babeg-Boiyai". Facultacea de istorie-filozofie. Catedra

de istorie). /Kultigrafiat/.

EDROIU, Nicolae. Faleografia romano-chi-rilicS. /Culegere de

texte/. Cluj, 1972, 159 P* /Kultigrafiat/.

FAZOLI Sfendor. A t'c5rt6nelemtanit&s n6dszertan&. Cluj-Napoca,

/ f . e . / , 1977, 194 p. ( Universitatea "Babeg-BGlyai"). /Mul

tigrafiat/.

FAZOLI S. A tSrtfeneleiEtanitSs m&dszertan&nak egyes kSrdesei.

Cluj, 19&9, 133 P> /Multigrafiac/.

GAPAH, Tatiana. Ketodica predarii istoriei. Buouregti, Editu-

ra didactica gi pedagogics, 1968, 268 p.

IONESCU, Gheorghe T. Introducere in istorie si gtiinteie euxi-

liare ale istoriei. Noce do curs luate de asist. Aneta Boian-

giu. Buouregti, Tipografia UniversiSt.yii, ly?6, 205 p- /£ul-

tigrafiat/.

PBTSIG, A.; BRATU, £. Gurs de eatodica predarii istoriei,

Buouregti, Enitura didactics gi pcdag^£.icS, 1962, 118 p.

uGVAN, Steiaa. Curs ce aetodica predarii istoriei pentru ?Ciala

gf'terala de 10 ani. Craiova, Eeprografia Universitayii,

i > ✓ 1, <ibc p •

iiACSHX;OJJSATiU. Anrnlian. Arhivistica. Buouregti, Editors di-

daccicS §i pedagogics, 1971, 330 p.

IZVOARE ISTORICE

Izvoarale istorice, oa purtatoare ale informatiilor

despre acfcivitaîle umane, au oonstituit o preooupare fundamen

tals pentru isfcorieii tuturor fcimpurfilor, ilustratS prin efortul

oontinuu de definire a sferei n o tiu n ii, de preocuparile pentru

conservare ?i repertorlzare in marile oolec£ii. Dintr-o multime

de d efin iîi aoreditate pentru noîunea de izvor istorio optam

pentru una de maxima generalizare - orioe material scris, sau

nescris, capabil sa transmits o informafrie asupra trecutului ac-

tivitatii sau glnduriloT oamenilor - fSrS a epuiza aria semanti

cs largS a no-fciunii.

0 indelungatS evoluîe a i3toriei sorisului istorie a pus

in evidenâ multicudinea elemflntelor oare concurs la definirea

no-fciunii, practic orice unna a trecutului istorio putind f i irvo-

catS in aoest sens. Din atari raîuni, datorit& diversitStii de

opinii formulate de-a lungul epocilor sau in contemporaneitate,

o clasificare a izvoarelor istorice reprezintS o intreprindere

d if ic ilS , riscantS in oe prive§te cuprlnderea tuturor cazurilor

generala sau particulare. Existenâ unor categorii specific8 fie-

carei epoci istoricecomplies gi mai mult realizarea unei scheme

generale de clasificare. Cele mai multe clasifioari propuse, apar

tinind evident unei istoriografii tradiîonale, pSstreaza impSr-

tirea in cele doua mari categoriii aescrise §i scrise. Din prima

categorie, in care pot f i delimitate douS tipuri de izvoare -

fixe (c la d ir i , fo rtifio a tii, oonstruoîi funerare, monumente da

arta) §i mobile (ceramics, unelta, arme, podoabe, monede, obiacte

9i opere de arta etc .) - fac parte mai ales izvoarale arheologi-

oe, monumente, operele §i obiectele de arts.

Pentru epocile istoriei vechi si partial pentru evul me-

diu izvoarele arheologice deîn prioritatea, deseori fiind unioe-

le surse directe sau mediate pentru reoonstituirea civilizayiei

niateriale §i spirituale, a faptului istorie in ultima -.astan^S.

Din secolul al XlX-lea pe plan european, dupa 1918 in istoriogra-

fia romanS, poate f i surprins un efort de repertcrizare §i tipo-

logizare a pieselor din oategoria izvoarelor arheologice ( cata-

■

l0ft,,8 Jo OornmiOll, monodo, obloofce do podonbil, urinlt.o, nnno

din piatrd, ararnii, bronz anu l’ier) pe epooi 91 evident mutoria-

le de fa b r ic a te .

Izvoarele scrise, cele mai numeroase §i utilizate £nfcr-o

proporîe mai larga, infati§aaza o mare diversitate §i comploxi-

tate, care face impoaibila clasificarea intr-o schema general

valabila pentru toate epocile §i perioadele istorice. Mai utila

§i oportuna, apropiata de exiganêle unei rigori §tiintifice .pa

ra a f i clasificarea lor pe epoci §i perioade. Chiar daca. mai

multe cabegoidi de izvoare se repeta oa frecventa §i uzitare In

epoci sau pari ie d iferite , ponderea aces tor categorii este al-

ta de la o epoca la alta, ca §1 loculoe- 1 ocupa intr-o ierarhi-

zare obligatorie pe care o introduce §i o presupune critic’ ? £sto-

rioa.

Pentru istoria veche, din categoria izvoarelor scrise fac

parte izvoarale literara, cu caracter geografico-etnografic, is-

toriografic, beletristic , §tiintifico-tehnic sau lexicografic, iz-

voarele epigrafice. numlsmatice §i papiriacoe. In ciuda unui coo-

ficient aporit de subiectivitate, specific oricarei creaîi spiri-

tuale umane, aceste izvoare au o valoare incontestabila prin pre-

cizia §1 gradul mai mare de exactitate, prin faptul ca reduc la

un procent mai scazut, comparativ cu izvoarale nescrise, gradul

de probabilitate in evaluarea $i reoonstituirea faptului istorie.

In Istoria medieval^ are loo deja o diversificare aprecia-

biia a suraalor, dar §i a sistemului de p r io r it y ! in ierarhia u-

tilizar ii izvoarelor. Continue, sa Tie utile izvoarele arhoolofice,

pin§ in secolul al XVII-lea pentru Istoria Romaniei, dar nu mai

au caracter prioritar §i determinant in reconstituirea faptelor

§i proceselor. in ierarhia izvoarelor evului mediu determinante

sint izvoarele documentary ( diplomat!ce)(interne §i externe) s?i

narative (interne §i externa) complatate cu datele pe care le fur-

nizeaza izvoarele slîlofcraf ice §i heraldice. car to grafioe. .juri-

dioe. linK vistice. beletristice , etnoprafice §i folcloristica ,

didactico-gtijntifice (manuale), iconopxafice, eplF;rafica. numis-

matlce. desorierile de calatorii. corespondenta etc.

Privitor la utiliaarea surselor istoriei m e s v a l q 1 izvoa~

rale diplomafcice document^le propriu-zise in accepîunea restrin-

sa) au loc prioritar in ierarhia criticii istorice prin caractorul

Lop obioollv gi vuloarea juridicSi pe oare ae intemolaza. Distin-

|/om in aceuubu oubetyjrie, indeosebi pentru perioada de sfirijib a

(ivulut mediu, doua categorii de izvoare diplomabice: diplomele

iji acbelo propriu-zxse. Diplomele au o valoare istorica prin con

firm bul lor intrinseo, ca in d ividual!baî, reprezentind fiecare

o unibate istorica, spre deosebire de act-? care ilustreaza un

i'apt istorie numai inseriat, seria respective fiind cea care

poate individualiza faptul istorie . Actele sau seriile de acte

apar la sfir§itul epocii medievale §i vor f i dominante in epoca

moderna ?! conberoporana, iadiferenb c& sinb emise de o in s t itu te

;.;nu o persoana parbiculara.

Urmsaza in ordinea ierarhiei izvoarele narabive, cu un

npor apreciabil de subiectivism, purbind pecebea concepîilor so-

cial-polibice din ''poca, dar §i oa urmare a fapbului ca au o in

tentional! tate istorica din chiar momentul elaboraril lor. Infor-

mai?iile furnizate de izvoarele narabive au valoare deosebita a-

bunci cind auborul lor este martor ocular al evenimenbelor, inre-

gisfcrindu-le prinbr-o observable direota.

Informa-tiile furnizate de izvoarele docurentare (diploma-

bice) sau narabive, brebuie oompletate, verifieate prin eorobora-

re cu celelalbe cabegorii specifice epocii, al caror aport este

imporbanb mai ales pentru o serie de preciziuni, e larlficari,pen -

bru un spor de exact!tate pentru d eta il!,

Epocile moderns §i oontemporanfi. imbopa-tesc oonsi<V<

gama categoriilor de izvoare istorice , oferind o mare dtvcu

9! cantitate de surse, dar ?i un coeficient sporit de dificulbaba

in selectarea *?i utilizarea celor mai adecvate pentru reconstitui-

rea faptului sau procesului. Saroina istoricului consta tocmai in

a opera o selecîe §i ierarhizare valorica a izvoarelor, optind

pentru cele mai adecvate problemei cercetate.

Ramin in continuare ca surse fundamentale izvoarale docu

ment are (interne sau extem e) , la care se adauga presa, memoria-

listioa , corespondenta. cartile §i brosurile, statistic ila , iz

voarele .juridiee (le g i , coduri, const.J tu-fii e t c .) , beletris fcjca,

iconoj.;raf 1 e ,etnografi co-folclor!ce. didactico-gtiln-lfice , carto-

prafioo, si.îlo^raf joe §i herald!ce , desenul, inrfe: .raile de rati:

51 tqlf-.vjgiune. filraul etc.

- 86 -

De?i izvoarele documentare ramin deternxinante ?i pentru

aceste epoci, informatia lor trebuie coroborata riguros §i con-

tinuu cu cea fu m izata de alte categorii, permanent largita §i

imbogatita in condiîile unui ritm istorio alert, a unor pro

cess istorice complexe, in care aportul factorului colectiv de

fine o pondere cu mult mai mare. Orientarile moderne din isto-

riografie, vizind istoria mentalului colectiv, istoria civiliza-

yiilor, istoria opiniei sau istoria comparata, metodele noi ca

re s-au impus pentru aceste epoci, vizind masurarea, ouantifica-

rea, in vederea unei mai mari exactitaî §i a unor aprecieri rea

le (metodele statisbico-matematice, teoria modelelor etc ,) spo-

reso considerabil aportul celorlalte categorii de izvoare. Fie

care se delimiteaza cu specificul sau, cu un coeficient mai mare

3au mai mic de obiectivitate ori subiectivitate, dar cu rosturi

tot mai bine procizate in reconstituirea tabloului istorie al

epocii. Hemarcam in acest sens corespondenâ pentru caracterul

sau obiectiv, pentru bogaîa de amanunte pe care le fum izeaza ,

necenzurate de autor sau de factorii o ficiali ai timpului; de

asemenea se impune atent;iei presa, pentru boga£ia §i diversita-

tea informaîei, exactitatea ei pina la un anumit grad, dar §i

prin subiectivismul con§tient sau incon§tient care grefeaza a-

supra articolului de presa ca izvor istorie §i care presupune o

abordaue critica , circumspecta. In acelagi spirit trebuie utili-

zate memoriile, jum alele sau notele zilnice , descrierile de ca-

l&torie, izvoarele beletristice. Toate concura la restituirea

atmosferei epooii, a cadrului ei general, pina in detalii, in ca

re se incorporeaza faptul sau procesul istorie, dar in mod obli-

gatoriu informaîa desprinsa din aceste categorii de izvoare tre

buie coroborata cu cea oferita de izvoarele documentare (documen

te sau acte), a caror inearcaturS. juridica, neintenîonalitatea

istorica le confera un grad sporit de obiectivitate.

Depistarea, cunoagterea §i utilizarea cu metodologii a-

decvate (presupunind fiecare o critica corespunzatoare) a izvoa

relor istorice constituie obiectivul fundamental al me§te§ugului

istorie, caruia i se adaugSt, in mod firesc, rezultatele cerceta-

rilor anterioare in acmeniul sau problema respectiva. Din aceste

raîuni, istoria istoriografiei universale §i romansgti inregis-

treaza efortul continuu de depistare §i repertorizare a izvoa

relor in mari colecîi universale sau naîonale; tematice, pe

epoci sau probleme, pe categorii de izvoare e t c ., efort eviaen

%lat inca din istoriografia antica, amplificat §i perfecîonat

pe masura ce epocile §i curentele culturale sau istoriogx-af ice

au parcurs 6tapele evului mediu, ale Rena^terii §i Reforinei, e

ditia savanta a barocului secolului XVII,iluminismul secolului

X V III , romantismul §i mai ales pozitivismul, ultimul cu o cont,

buîe decisiva in perfecîonarea sistemului §tiin-fcclor auxilia

ale istoriei ei implicit a metodologiilor criticii §i publicar

izvoarelor. Noile direcîi inaugurate de la sfirgitul secolulu

XIX §i cu secolul nostru, fjcoala sintezei istorice , istoriogra

fia materialist istorica, istoria civiliza-fciilor, cuantificare

isto riei, istoria mentalifcaîlor, a ideilor sau opiniei au adu

noi contribuîi in definirea teoriei de izvor, in selecfcarea 5 ierarhizarea lor, ca 0 reacîe la ?coala severa a pozitivismul

intemoiata ins& pe o utilizaxre globala §i critica a unei mai m

diversitaî de izvoare.

in istoria istoriografiei romaneijti adunarea izvoarelo:

in mari corpusuri este inaugurata de istoriografia iluminista

prin S.Micu §i Gh .Sincai, dobindind un caracter programatic pr:

istoria romantica, cind incep §i primele teoretizfiri pe margin^

no-yiunii de izvor istorie §i a oportunitatpii repertorizarii lo.

Prin N .Balcescu, A .T .Laurian , M.Kogalniceanr- apoi prin Papiu

Ilarian, G .B ari^ , A.Odobescu, Gr.Tocilesau §i B.P.Hagueu istor:

grafia romantica aduce o contribute aecisivS in aceasta probli

m&, inregistrind un pi’ogres considerabil in cercetarea istorie"

x-omsne?ti. Pozitivismul desavirsjeste prin rigoare, metoda §i ci

cepîe aceasta d ific ila intreprindere punind temeiurile critic:

istorice, punind bazele oulagerilor de izvoare apart;in£nd difei

telor categorii jpi disciplinelor auxiliare menite sa le puna ii

valoare. Prin A.B .Xenopol, N .Iorga , D .Qnciul §i mai ales I.Bogc

C.Giurescu, D .A .Sturdza, I .S la v ic i , N.Densu§ianu, E.Hurmuzacni

p.a« fjcoala istorica pozitivista pune bazele corpusului nation;

<le izvoare. El este continuat in zilele nosstre printr-o arpla

iioîune de inregistrare, conservare ?i publicare a izvoarelor i

(.••riei Rosiiniei, la carc colaboreaza insfcitutele de apecialitat

iiin V^rA, Arhivele statului, muzeele §i alte instituîi spcciaj

- 88 -

zate sau de profil , in oadz-ul opera! de valorifioare a patrimo-

niului cultural national.

Pentru daprinderea metodologiei cunoasjterii §i utiliza-

r ii izvoarelor istorice dam mai 30s o bibliografie selectiva a

reperfcoriilor gi referinêlor cu caracter repertorial asupra iz-

voaralor istoriei Romaniei, oferind studentului istorie o prima

orientare in acest domeniu.

1. Insoripljii

a) Antice

CORPUS inscrlptionum latinarum. Vol.l- Barolini, Reimer /e t /

W. de Gruytei, 1862-

Intereseazfi v o l .3 , tom.I-II + suplimentele (1873-1902) gi v o l .16.

INSCRIPfllLE Daciei romane. V o l .1-3. Buouregti, Edit. Acad.

R .S .R . , 1975-1977.

V o l.l - Diplomele militare, Tabliêle cerate. 285 p . ; V o l .2 -

Oltenia gi Muntenia. 276 p . ; v o l .3 /1 - Dacia Superior. Zona

de sud-vest. 287 p.

RUSSU, I . I . Inscripîile grecegti din Daoia. Ini Studii gi co-

munic&ri. Muzeul Bruokenthal Sibiu . Arheologie-istorie, 12 ,

1965, p .47-82.

TOCILESCU, GR.G. Ifonumentele epigrafice gi sculptural! ale Muse-

ulul National de anSichitaî din Buouregti. Publicate sub aus-

piciile Academiei Romane. Bucuregti, 1902, 488 p. + 5 tab.

b) Medievale

IHSGRIP'fllLE greoegti gi latine din secolele IV-XIII descoperite

in Romania. Culeae, traduse in romanegte, insoîte de indici

- 89 -

§1 comenfcate da Emilian Popescu. Buouregti, Edit. Acad.

R .S .R . , 1976 , 4J8 p.

IORGA, NICOLAE. Studii §i documente cu privire la istoria roma-

n ilor. V o l .15/1-2. Inscripîi din bisericile Romaniei, adu-

nate §i publicate d e . . . Bucure§ti, 1905-1908, V III + 374 p.

( 1 ) + 381 p . ( 2) .

ilELCHISEDEC. Notice istorica §i arheologice adunate de pe la

48 manastiri §i biserici antice din Moldova. Bucure?ti,

1885, 320 p .

PORUMB, MARIUS. Insciipîi medievale romanetjti din Transilvania.

ins Anuar .Instit .ist .arheo l. Cluj-Napoca, 21 , 1978 , p .307-

2. Documente

ACTE §i documente relative la istoria rena§terii Romaniei publi

cate de Ghenadie Petrescu, Dimitrie A.Sturdza ?i Dimitrie C.

Sturdza. Vol.I- VIf’ ° ) , VII-X, Bucure?ti, 1888-1909.

V o l .I ( 1391-1841); .11(1844- 1856); v o l .I I I ( 1856-1857)J vol.IV (1857)? vol.V(ld53-1857)s v o l .V I /1 (1857 ); v o l .V I /2 (1856- 1858 ); v o l .V II (1858); v o l .V I I I (1858-1859)5 vol.IX ( 1857-1859); vol.X lista cronologica §i indice. Documentele interne sji externa, of era imaginea ac-yiunilor politicr din preajma unirii Moldovei cu fara Romaneasca.

ACTE gi documente relative la istoria renaôerei Romarlei publi

cate de Dimitrie A.Sturdza §i C.Colescu-Vartio, v o l .l . Bucu-

re^ti, Carol Gobi. 1900, 1099 P»

Insereaza tratatele ârilor romane cu Imperiul Otoman ( capi- tu la ^ iile ) , Rusia §i cele ale marilor puteri, in care se cuprind §i informaîi relative la roi: ni (1391-1831).

AUTONOVICI, IOAN. Documente birladene. Vol.I-V. Birlad , Hu§i,

1911-1926.

k

- 90 -

(1 )440 p. + 2 tab.; ( XI)4G7+XIX+3 tab .; (111 )394 p. +4 tab .; ( I V ) 382 p .+ 3 tab .; (V )326 p. Culegere de documente din arhive biserieegti, inscipt;ii gi £nseimari de pe obiecte de cult, arhiva oragului, arhive particulare, cea mai mare parte din secolele XVIII-ZIX.

ANUL 1918. Catalog. Acadeaia Republicii Socialists Romania -

F iliala Clu.j. Biblioteea - Servieiul Colec-fcii speciale, Cluj,

1972, 99 P-

1039 ijgeste de documente provenind din fosta Biblioteea Centrals din B laj. Inso^ite de indice.

ANTTL 1848 Jr. Pxiucipaceie Romane. Acte gi documente publicate

cu ajucorul comisetului pentru ridicarea monumentului I .e .

Bratianu. Tom.I-VI. Buouregti, Carol G obi., 1902-1910.

Tom 1(1821-20 iunie 1848)—480 doc .; Tom 11(21 iunie - 27 iulie 1848)-641 doc .; Pom 111(28 iulie - 30 august 1843)-591 doe .; To e IV(31 august - 3 octombrie 1848)-496 doc .; Tom V (4 octombrie 1848)-775 doc .; Tom VI - introducere, supliment, bibliografie , indice.Cuiegeraase refera la revolupia din Tara Eomanaasca §1 Moldova. Confine acte o ficiale , rapoarte,"scrisori particulars, memorii, articole din presfi., folclor.

ANUL ravolutionar 1848. I . In Moldova. Sub redac$ia lui M .Roller,

/Buouregti/, Edit, de Stat, 1950, 468 p.

616 documente (15 martie 1848 - 23 noiembrie 1850 ), fara in- aic i.

ARHIVA generalului Gbeorghe Magheru. Catalog de documente.

(1582-1860). Bucuregti, D ir .G en .A rh .Scat ., 1968, 178 p. +

facs.

802 regesce de documente ou indies general.

ARHIVA magistratului oragului Bragov. Inventatorul aetelor ne-

inragisCrate, vol.I- II. Studiu introductiv de C .A .Stoide.

Bucuregti, Dir.Gen.Ai-h.3tat., 1959-1961, 445 P . ( I ) , 428 p.

( I I ) .

Primul volum cuprinde un numar de 1969 regeste (1657-1763), cel de—al doiloa 1991 regesce (1764—1808), roprezentind docu— maate ae.miaistraCive aiverse, cea aai ii.are parte in compecen- sa judelui primar al orasului Bra§ov. VolumeIe sint insopite uo m dice onomastic, coponlaic gi de lucruri.

BALAN, "TEODOR. Citeva documente bistriêne. /1578- 175I/, t'luj,

Tip."Cartea Romaneasca", / 1 9 4 7 / , 46 p. Extras dir. Anuarul

Institutului de Istorie Nationals, din Cluj, 11 , 1946.

Cuprinde 52 de documente romane^ti, latine ?i germane, ablate in colectiile Kuzeului Bruckenthal, cea mai mare parte privind raporturile Bistriêi cu Moldova.

BALAN, TEODOR. Document** bucovinene.Vol.I-V. Cemauî ,Glasul

Bucovinei. 1935-1939, (1 )298 p. + 3 tab .; (11 )216 p .; ( I l l )

257 P . ; ( IV )299 p . 5 (V )264 p.- ( V I ) 504 p.

Volumul 1(1507-1653) cuprinde 155 documente, v o l .I I ( 1519-1662; cu 96 documente; v o l .I I I ( 1573-1720) cu 162 documente; vol.lv (1720-1745) 162 documente; v o l .V (1745-1660) 115 documente; v o l .V I(1760-1833) 147 documente.Parte din documente sint traduceri din germana. 3e indica local de provenienâ. Colecîa eete insoîta de indice onomastic, toponimic, de lucruri.

BALINTESCU, AL. } CALIN, ION; POPESCU, ION. Documente noi in le- '

gatu.ra cu rascoala poporului de sub conducerea lui Tudor

Vladimirescu. Craiova, Arhivele Statului Craiova, 1954, p.

5 fasc.

Cuprinde 33 de documente, datate iatre 1614-le26, pi’ovenina in buna parte din arhiva bcierului Nicolae Glogoveanu. Re,;este , documente transctise, caractere externe, loc de pasirare. Cuprinde ?i un glosar §i un indice alfabetic.

BOGDAN, DAKIAN P. Acte moldovene§ti din anii 1426-1502. Bucu-

re§ti, In s t .1s t .N a ^ ., 1947, 119 p.

Confine 17 documente slavone cu traduceri, descrieri §i comen- tari urmate de indici pentru texfcul slavon §i separat pentru cel romanesc.

BOGDAN, DAI.uAI'i P . Acte moldovene^ti ainainte de Stefan cel Mare.

Bucuregti, 1958, 80 p. + 2 tab.

Culegerea cuprinde 10 documente (1424-1456). Este insopita ae un scurt studiu introductiv. Sint publicate documentele in slavona cu traducerea romaneasca, ur-.ate fiecare ae o afcanun'Ji- ta descriere a caracterelor externe §i consideratii privind confcinutul. La sfir§it exista un inaice voc&bular al cextului slav, alaturi de un altul pentru textul romanesc.

- '32 -

BOGDAN, IOAN. Documente moldovenegti din sec. XV gi XVI in ar-

hivul Bragovului. Buouregti, Pocec, 1905, 65 p.

Culegerea, precedata de un scurt studiu introductiv, cuprinde JO de documente slavone cu traducerile ior romonegti.

BOGDAN, IOAN. Documente privitoare la relalîile farii Romanegti

cu Bragovul gi cu 'Jara Ungureasca in sec. XV gi XVI. Texte

alave cu traauceri, adnotaîuni istorice gi o introducere a-

supra diplomaticei vechi romanegti. V o l .l (1413-1508) + Albur

paleografic. Bucuregti, Carol G S b l ., 1905, CVIII + 400 p (I )i

15 p. + 26 f . p l . ( I I ) .

Importanta culegere de 312 documente slavone, publicata in maniera critica deosebita. Important este si studiul introductiv pentru diplomatica slavona gi sfrag ist ic i.

BOGDAN, IOAN. Documsntela lui §tefan cel Mare publicate a e . . . ,

V o l.I- II. Bucuregti, 3ocec, 1913, XLVI + 516 p . ( I ) ; XXI +

611 p . ( I I ) .

V o l .1(1457-1492)- 256 documente; v o l .11(1492-1503)-192 documente insoîte do indici, giose.

BREZEANU, O .D .; JERCAN, I . ; SIMINACHE, N . I . ; VULPESCU, M.GH.

Documente de pe Valea Teleajaiului. Colecpia de documente Dumi-

tru I.Brezeanu-Teigani, Muzeul de istorie al judeûlui Prahova,

f . e . , f . a . , 3/,2-/343/ p.

200 ae documente din secolele XVIII-XIX, grupate dupa locul de provenienâ, urmate de indici gi glosa.

BUCUR, MARIN. Documente inedite din arhivele franceze privitoare

la romani in secolul al XlX-lea, v o l .l . Bucuregti, 1969,

358/-363/ p.

194 scrisori ( 184S-18S8) apartinind printre allpii lui I.C .Bra- tianu, C.A.Rosettij Ion Ghica, B.P.Hagdeu, A.G.Golescu, Al.Odo- bescu gi unor scriitori gi personality. t?i franceze. Indice.

BULAT, T .G . Contribuîuni documentare la istoria Olteniei. Seco

lul XVI, XVII gi X V III . Riionicul Vilcea, 1925, 123 p.

Contine 104 documente, grupate dupa locul de provenienva, in special manastiri gi biserici oltene. La sfirgit indice.

UUMYITAY, VINCZE. A v&radl k&ptalan lecr6gibb statutumai, Ora

dea, 1886, XXIV + 107 p . + 2 f . pi.

Cuprinde un singur document latin , de mari dimensiuni. ce con- t^ne relapii cu privire la istoria, organizarea §i bunurile opiscopiei catolicc din Oradea, pina in ultimul sfert al veacului al XlV-lea. tnso?it de studiu introductiv §i indici.

M

CALATORI strainl despre ^arile romane. Vol.I- VI. Bucuregti, 1968-

1976 .

V o l .I ( 1330-1542) in g rijit do Maria Holban, 5 8 6 /-587/p.; V o l .II (1551-1583) in g rijit de Maria Holban, M.M.Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, 687/- 6B8/p .; v o l .I I I ( 1583-1599) ingrijit d« Maria Holoan, M.M.Alexandrescu-Dersca Bulgaru,Paul Cernovodeanu, 766/ - 767/p .; v o l .IV (1596-1622) ingrijit de Maria Holban, M.M.Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, 633/-63 4 /p . ; vol.V( 1623-1659) in g rijit de Maria Holban, M.l'i. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu,700/-701/p.; vol.V I(Paul din Alep §i Bvlia Celebi) ingrijit de M.M.Alexan- aescu Bulgaru §i Mustafa Ali Mehmet, 820/-821/ p.

CARTEA verde. Documente diplomatice. Evenimentele din Peninsula

Balcanicfi, Ac^iunea Romaniei: septembrie 1912 - august 1913*

Bucuregti, 1913* 268 p.

lnsereaza 282 de telegrame §i rapoarte relative la intervenpia Romaniei in al doilea razboi balcanic. La sfirgitul documentelor este publican tratatul de pace.

- 93 -

CATALOG de documente privind Istoria oragului Turnu-Severin.

Vol.l (1833- 1944); v o l .I I (1560-1900) - Drobeta Turau-Severin,

1972.

CATALOGUL documentelorgreca?ti din Arhivele statului de lc Brasov.

V o l .I- II. Bucuregti, D ir .Gen .Arh .Stat. , 1958, 804 p. 429p- +

6 tab.

Primal volum cuprinde 2498 regeste (1577- 1854), cel de-al doilea 1636 (1774-1637). insopite de inaici.

CATALOGUL documentelor moldovene?ti din Arhiva istorica centrala

a statului. V o l .l , 1376-1620; v o l .I I , 1621-1652; v o l .I l l , 1653

1675- Bucuregti, D ir .Gen .Arh .Sta- ,, 1957, 1959, 1968, 578 p.

( I ) , 56? p . ( I I ) , 697 p . ( I I I ) .

W

- 94 -

Cuprinde 1986 + 2518 + 2216 regeste de documente, cu desorierea sumara a caracterelor externe, Insoîte de llsfca de logo- feî, gramatici, table de corespoaden$e pe fonduri, indici gi facsimile.

CATALOGUL aocumentelor referitoare la viaâ economics. a ârilor

romane in secolele XVII-XIX. Documente din Arhivele statului

S ib iu . Vo l.I- II. Buouregti, D ir .G en .A rh .S tat ., 1966-1967,

581 p. ( I ) , 523 p . ( H ) .

lnsereaza 2556 + 2430 regeste de documente dintre anii 1694- 1858, cea mai mare parte relative la comerljul ce se facea intre ârile romane. Volumele sint insoîte de facsimile §i inaici.

Ca TALOGUL documentelor turcegti. intocmite de Mihail Guboglu.

V o l.I- II. Bucuregti, Edit. Acad. R .P .R . , 1960-1965, 728 p . ( I ) ;

XLVII + 700 p . ( I I ) .

Studiu introductiv prezentind elemente de paleografie gi diploma tica turca. Cuprinde 3045 (1558-1913) regeste de documente din arhivele statului, cu trimiteri bibliografice , glosar, indice general gi fotocopii.

CICEANBSCU, AL. Documente privitoare la domnia lui Mihail Radu

(1658-1659) culese mai cu seama din arhivele Veneîei. Bu

curegti, 1934, 156/-157/ p.

218 documente diverse privind politica interna a domniei, so- liile in Occident gi diverse informaîi veneîene.

CODRESCU, TEODOR. Uricariul cuprinzator de hrisoave, anafarale,

tratate gi alte acte ale Moldo-Vlahiei. Sub redacfiunea l u i . . . ,

Vol.I-XXV + Rezumatul oronologic al celor 25 vol.^ Iag i, 1852-

1895.

Diverse documente din secolele XIV-XIX.

COJOCASU, I . Documente privitoare la economia farii Romanegti.

1800-1850. Culese d e . . . Vo l.I- II. Bucuregti, Sait , gtiinî-

fica , 1958, V II + 1074 p. + 2 tab.

779 de documente romanegti gi grecegti tematice, emanate cu deasebira de la aparatul de stat, insoîte de indice, glosar gi facsimile.

- 95 -

CCgjEOflA de documente de la Arhivele Statului Bayau (1424-1848).

Euoure§ti, Direcyip. Generala a Arhivexor Statului, 1976,

399 p.

COKÂ, NICOLAE. lianusorise rpmane^ti din Biblioteea centrala de

la B laj. B la j , Tip. "Lam ina", 1944, 228 p .

Cuprinde desorierile a 320 n a n u s crise religioase, istorice, literare ?i de alta natura, apartinind unor earturari §i pre- oî romani din sec. XVII-XIX, dintre care in mod deosebit se remarca cele ale lui Fecru Maior, Timotei Cipariu, Stefan Moldovan, Al,.§terca-§ulutiu.

CONSTANTINESC'J-KlRCEtjT J C .D . §i STAHL, H .H . Documente vrincene.

Carl;! domne§ti, hotarnicii, ravage §i izvoade. V o l .l . Bucu-

re§ti, 1929, XX + 200 p.

S int publicace 126 documente romanegti (1657-1850) fara cr tere extarne §i observaîi.

COKTBIBU'J'IUNI istorice privitoare la trecutul romanilor de pe

paaintul eraiesc. /Id itate des/ D r .Ilarion Pu§cariu, loan de

Preda, Dr.Lucian Borc-1k, Dr.loan Lupa§, D r .Io n liateiu §i Dr.

Silviu Dragomir. S ib iu , 1913, CIV 4- 5-f7/- 35Q / ? •

Lucrare polemica, menita sa dovedeascfe drepturile istorice ale romanilor in Transilvania de sud, sud-est î aord-est, cuprill- de in prima parte acte din sec.XIX privinu drepturile ccaune- lor 3ali?te §i Talmaciu, iar in partea a doua rapoarte ale can- celariei aulice transilvanene de la s f . sec. X V III , legate tot de problema dropturilor romanegti.

C0EFU8 „ ILIE . Documente privitoare la istoria Bomaniei culese

din arhivele polone. Secolul al XVI-lea. Bucuregti, Edit,

Acad. B.S.Romania, 1979 , 449 p.

232 documente latine ei prloneze, urmaTe de indice.

C06TACHESCU, M. Documente de la §tefan cel Mare. Ia ? i , Publica-

viile In s t .1 s t .Na$. A.L.Xenopol, 1948, 58 p.

Sint publicate 9 documents slavone cu traduceri descrieri, co- nantarii, farS. indici.

- 9b' -

CCSTACHESCU, MIHAI, Documente moldovenegti ie la Bogdan voevod

(1504-1517). Bucuregti, 1940 , XX III + 559 p. + 5 f .p l .

88 documente slavone, latlne, polone cu traduceri pentru oele slavone, descrieri gi comentarii, indice general gi fotocopii.

COfciTACHESCU, MIHAI. Documente moldovenegti de la Stefan cel

Mare, publicate d e . . . , Ia g i , 1935» X II + 328 p.

87 documente slavone in forma originala sau in transcrieri mai noi, insoîte de comentarii, bibliografie , indici.

COSTACHESCU, MIHAI. Documente moldovenegti de la ^tefanita voe

vod (1517-1527), publicate d e . . . , Iagi, Bragov, 1943, VI +

640 p.

120 documente slavone, latine gi polone, cu traduceri, descrieri gi comentarii, inso-fcite de un indice general.

COSTACHESCU, MIHAI. Documente moldovenegti inainte de §tefan

cel Mare, publicate d e . . . V o l.I- II. Ia g i , Viaâ Romaxiea3c&,

1931-1932, XXXV + 557 p . ( I ) ; rav + 956 p . ( l l ) .

lnsereaza I67 + 235 de documente slavone gi latine cu traduceri romanegti, Insoîte de largi comentarii, trimiteri biblio grafice, cu indice onomastic, toponimic, de iucruri, lista de romanisme din texte slavone, la sfirgitul v o l .I I .

CRETZIANU, AL. Din arhiva lui Dumitru Bratianu. Acte gi scrisori

din perioada 1840-1870, publicate cu o schiâ biografica.

V o l.I- II. /Bucuregti/, 1933-1934, 367 p. + 1 f . p l . ( I ) , 318 p.

( I I ) .

254 de documente din arhiva familiara a Bratienilor, ce lumi- neaza asupra rolului politic al membrilor familiei gi asupra ambia~$ei romanegti din preajma mijl. sec.XIX. Index de persoane.

s

CULSGERE de documente privind contribuîa maselor populare din

judeûl Mehedinlji la lupta pentru cucerirea i-idependenêi de

stat a Romaniei. F ilia la Arhivelor Statului Judeûl Mehedinipi

Drobeta Turnu-Sevei-in, 1977, 179 p.

Documente mij.itare, corespondenije, acte administrative, car-fci fotografii. Insoîte de indice.

CUZA, ALEXANDRU IOAN. Acte gi scrisori. Ediîe alcatuita de

D.Ivanescu gi Virginia Usac. Ia g i , 1975, XLVIII+457/- 459/P.

273 documente ( 1819-1859) familiale gi personale, inso$ifce de fotografii, glosar gi indice.

DICULESCU, VLADIMIR. Viaâ cotidiana a ^ ir ii Romanegti in docu

mente 1800-1848. Cluj, "D a c ia ", 1970, 272 p.

Culegere selectiva de documente romanegti, ce reconstituie aspects ale c iv ilizatie i romanegti din prima jumatate a veacului al XlX-lea.

DOCUMENTA Romaniae Historica. A.Moldova. V o l .I- II, X3X -XXI-

Bucuregti, Edit.Academiei R .S .R . , 1969-1976.

V o l .1(1304-1448) intocmit de G.Cihodoru, I.Coprogu, L.îmanschi V o l.11(1449-1486) intocmit de Leon $imanschi in colaborare cu Georgeta Ignat gi Dumitru Agache;vol.XIX(1626-1628) intocmit de Haralambie Chirc&; v o l .X X I(1632-1633) intocmit de C.Cihoda- ru , I.Caprogu, L.§imanschi; v o l .X X II(1634) intocmit de C.Gino- darum I.Caprogu, L.§imanschi.

DOCUMENTA Romaniae Historica. B .Tara Romaneasca. V o l.I- II, XI-X'I-

XXIV. Bucuregti, Edit.Academiei R .S .R . , 1965-19?5-

V o l .I( 1247-1500) intocmit de P.P.Panaitescu gi Damaschin ivlioc; v o l .11(1501-1525) intocmit de Stefan §tefanescu gi Olimpia Diaconescu; v o l .X I (1593-1600) intocmit de Lamascnin Mioc gi £Jtefan ^tefaneseu; vol.XXI( 1626-1627) intocmit de Damacchin Mioc; v o l .X X II(1628-1629) intocmit de Damaschin Mioc; vol. X X II I (1630-1632) intocmit de Damaschin Mioc; vol.XXIV( 1633- 1634) intocmit de Damaschin Mioc, Saga Caracag gi Constantin Balan. Colecîe de documente intocmita dupa criterii gtiinî- fice cu texte origiDHle gi traduceri, b ih ’.iograf i e , descriere, indioi.

DOCUMENTA Romaniae Historica. C.Transilvania. Vol.-X.- Bucuregti,

1977.

V o l.X (1351-1355) sub redacîa acad.JJtefan Pascu.

DOCUMENTA Romaniae Historica. D.Relatpii intre parile romane. Vol.

I- Bucuregti, 1977-

V o l .1(1222-1456) intocmit de acad.^tefan Pascu, Constantin Ci- hodaru, Konrad G.Gtindisch, Damaschin Mioc, Viorxca Pervain.

- 9£i -

DOCUMENTS. Eciitie, note, glosar de Gh.Ungureanu, D .Ivanescu,

Virginia Isac. Coordonator Gh.Ungureanu. Studii §! documente,

v o l .l . Bucurepti, 1973.

Documente apari-inind unor personal!tati politice ?i culturale din veacul al Xl.'-lea insoîte de glosar ei indice.

DOCUMENTE din istoria mi$earii jnuncitore§ti aradene 1918-1944.

Arad, 1972, 401 p.

422 documente de arhiva, articole din periodice, teniatice, in- somite de fotografii §i indici.

DOCUMENTE dii. istoria mi§ca.rii muncitoreeti din Romania (1879-

1892 ). Volum pregatit de Ion Popescu-Puûri ( coordonator),

Augustin Deac, Karin Plorescu, Elena Georgescu, Ion Iaco$, Na-

talla Vilcu. A colaborat Ludovic Vajda. Bucuregti, Edit .po li

tica, 1973, 951 p.

323 documente insotite de adnotari §1 indici.

DOCUMENTE din istoria mi§carii munoitore§ti din Romania 1893-

1900. Volumul a fost pregatit pentru tipar de Ion Popescu-

Puûri, Augustin Deac ( coordonatoii), Ion Iaco§, Ladislau

Fodor, Vasile Niculae. Bucuregti, E dit .politica , 19&9* 895 P»

324 documente Lnsoîte de adnotari ?i indici.

DOCUMENTE din istoria mi5carii muncitore?ti din Romania (1900-

1909). Bucuregti, Edit.politica , 1975* 1007 p.

351 documente insopite de adnotari §i indici.

DOCUMENTE din istoria mi?ca.rii muncitore§ti din Romania 1910-

1915. Bucureefci, Edit.politica , 1968, 1085 p.

235 documente insoîte de adnotari ?i indici.

DOCUMENTE din istoria mi^carii imincitore?ti din Romania 1916-

1921. Bucuregti, Edit.politica , 1966, 789 /- 79V p.

259 cioounente insoîte de adnotari §i indice.

DOCUMENTE din istoria Partiaului Comunist din Romania. Ed. a

2-a. Buoure?ti, E d it .l it .p o lit ic a , 1953, 40$ p.

106 documente diverse din perioada 1917-1944.

DOCUMENTE din istoria Partidului Comunist din Romania. Vol.I- IY.

Bucuregti, E d it .l it .p o lit ic a , 1933-1957.

Primal volum (1917-1922) cuprinde 89 de documente, majoritatea rezoluîi, scrisori, articole din presa; v o l .I I ( 1923-1928); v o l .111(1929-1933) 47 documente; v o l .IV (1934-1937) 57 documente. Volumele sint comple'tate de adnotari ?i indici.

DOCUMENTE din istoria Partidului Comunist §i a mi?carii muncito-

re§ti revolu-tionare din Romania (mai 1921-august 1924 ). Volu-

mul a fost pregatit pentru tipar as Ion Popescu-Puûri ?i

Augustin Deac ( coordonatori), Marin Stanescu, Constantin Pet-

culescu, Vasile Petri§or, Nicolae Popescu §i Florian ‘{'aranescu.

Au mai colaborat Gh.Matei, N.G.Muntean §i L.Fodor. Bucuregti,

E dit .po litica , 1970, 823 p.

324 documente insoîte de adnotari §i indici.

DOCUMENTE din istoria Uniunii Tineretului Comunist din Romania

1917-1944. /Bucuregti/, Edit.tineretului, 19$o, 495 p.

Cuprinde 82 de rezolutii ale congreselor §i ale C.C. al U .T .C ., circulare,manifesto, materiale din diverse bro?uri etc. Aano- tari §i indici.

DOCUMENTE din mi?carea muncitoreasca 1672-1916. Culese ?i adnota-

te de Mihail Roller. Ed. a 2-a completata. /Bucuregti/, .Suit.

C .G .M ., 1947, 667 p.

Confine 192 de manifesto, documente de partid, articole din presa muncitoreasca,statute ale unor asociaîi cuncitore$ti.

DOCUMENTE istorice. Manastirile: Govora, Gruiu, Hagi-Lina §i Ho-

tareni. 3ucure$ti, D ir .G en .A r s .S ta t ., 19?3, 9$ p.

Regeste de documente: 542 ale Manastirii Govora (1477-1662),64 ale schitului Gruiu (1650-1862), 57 ale schitului Hagi-iina (1593-1772), 54 ale manastirii Hotarani (1613-1662), lnsoîte de liste §i indici.

- 100 -

DOCUMENTE istorice. Manastirile: Sf.Ioan-Focgani, Jghiabul,

Jitia gi Hoaba, Magureanu-Bucuregti, Mamu, Marcupa gi Margi-

neni. Bucuregti, D ir .Gen .Arh .3tat, 1952, 247 p.

Regeste de documente, sec.XVI-XIX, grupate pe fonduri, lnsoî- te de inaiei.

DOCUt/ENTE o ficiale . Neutralitatea Romaniei. Neutralizarea Duna-

rei. Diverse. V o l.I- II. Bucuregti, 1876-1878, V III + 107 p.

( I ) ; 1 4 8 p . + X I I ( I I ) .

Confine documente romanegti gi franceze din arhiva Einisteru- lui de extem e, relative la perioada imediat anfcerioara raz- Siiuiui p<mi>ru maepenaenâ Romaniei.

DOCUitENTE privind activitatea P .U .K . in armata. 1921-1944.

Bucuregti, Edit.m ilitara, 19?4, 267 P*

163 documente (manifesto, articole, corespondents gi note ale Miniscerului de razboi) inso-fite de incici.

DOGUivEHTE privind anul revoluîonar 1848 £n fara Romaneasca,

Bucuregti, D ir .Gen .Arh .Stat , 1962, 739/-741/ p.

039 documente romanegti insotite de glosar gi indici.

liOCUI.EilTE privind inceputurile migcarii muncitoregti gi sociale

din Romania (1821-1878). Edit.politica , Bucuregti, 1971»

yofa/-989/ p.

58b documente insopite de adnotari, glosare gi indici.

DOCUfcSJTE privind istoria militara a poporului roman. Bucuregti,

EdiC.m ilitara, 1974—1977.

Au apai’ut volumele:iulie 1878 - noiemorie 1882; noiembrie 1882 - decemDrie 1885; ianuarie 18co - mai 1888; mai 1883 - iulie 1891; iulie 1891- decemDrie 1894; 23-31 auGust I 94-4 (vo l.I- IV ).Colectia confine documeate milltare gi politi.ee relative la efectivele, dotarea, insti*uc$ia gi comaada armatei romane.

D0CU;.^:,'TE privind istoria oragului Bucuregti. Comitetul de redac-

$ie: Plorian Georgescu - red .resp ., Paul I.Cernovodeanu, loana

Uristache Panait, /Bucuregti, 19b0/, V III + 539/-J43/ p . cui'd cs.

173 documente (1635*1848). cu glosar §i indice.

DOCUMENTS privind istoria Romaniei. A. Moldova. Veac.XIV-XVII.

Bucuregti, Edit.Acad. R .P .R . , 1951-1957*

V o l .1(1384- 1475), 1954, LiXI + 530 p . ( f a c s .) , v o l .2 (1476-1500),

1954, X1VII + 343 p . ( f a c s .) . Veacul XVI: v o l .l ( 1501-1550),

1953, LXXVII + 696 p . ( f a c s .) ; v o l .2 (1551-1570), 1951, XLVII +

333 P-! v o l .3(1571-1590) , 1951, XLVII ♦ 660 -p. ; v o l .4(1591-

1600 ), 1952 , LXVII + 470 p .(fa c s .) . Veacul X V I I :v o l .1(1601-

1605), 1952 . LXVII + 454 p .| v o l .2 (1606-1610), 1953, XC + 548

p .(fa c s .) ; v o l .3(1611-1615, 1953 , LVI + 368 p .( i ’a c s .) ; v o l .4

(1616- 1620), 1956 , 612 p .(fa c s ,) , vol.5 ( 1621-1625) , 195'-,

LXIX + 474 p.

V o l .l . 481 doc.j v o l .I I . 291 doc .; Veacul XVI vol.V . - 537doc .; vol.IV - 247 doc .; v o l .I l l - 575 doc .; vol.IV - 371 doc.;Veacul X V II .v o l .T - 351 doc .; v o l .I I - 452 doc,; v o l .I l l - 336 doe .; v ol.IV - 651 doc0 ; vol.V - 506 doc. Insotite fiecare de facsimile.

DOCUMENTE privind istoria Romaniei. B . fara Romaneasca. Veac.

X II I - X V II. Bucuregti, E d it .A c a d .R .P .R ., 1951-1936. Veac.

X III - XV:(1247- 1500), 1953, XLIX + 433 p .( f a c s .) ; Veac.XVI;

vo l.l (1501- 1525), 1951, XLVIII + .326 p . ( f a c s .) ; v o l .2(1526-

1550 ), 1951, LXXXII + 531 P-5 v o l .3(1551- 1570), 1962, LXa IV +

550 p .( f a c s .) ,v o L 4(1571- 1580), 1952 , LXXXVI + 628 p .( f a c s .) ;

v o l .5(1581-1590), 1852, LXXXVIII + 639 p ,( f a c s .) , v o l .6(1591-

1600 ), 1953, LXXIX + 564 p .( f a c e .) ; Veac .X III - XVI. Indicele

numelor de locuri, intocmit de loan Donat, S .Caracas, Gh.Cio-

ran 1956, 168 p . ; Veac. XVII: v o l .1 (1601-1610), 1951, XC +

796 p . ( f as j .) ; vol. £i( 1611-1615) , 1951, LXIX + 611 p .( f a c s .) ;

vol.3( 1616-1620), 1951, CII + 790 p . ( f a s c . ) ; v o l .4 (1621-1625),

1954, LXXVII + 795 p .( f a s c .) ; Veac. XVII (1601-1625): Indice

le numelor de locuri, intocmit de loan Donat ( responsabil),

o .Caracas, N .G h in e a ,... Bucuregti, E d it .A c a d .R .P .R ., I960 ,

194 p •

Veacul X I I I , XIV , XV - 289 doc .; veacul XVI v o l .l - 202 d o c .■v o l .I I - 452 doc .; v o l .I l l - 446 doc.; vol.IV - 489 aoc. ; vol.V - 497 doc .; vol.VI - 40? doc .; Veacul XVII vol.l - 4 (ioc.j v o i .I I - 384 doc.; v o l .I l l - 364 doc.; vol.IV - 5$& u j c . Insotite de documente indoielnice ?i facsimile.

A

_ 102 -

Iiidlcele numelor de locuri (veacurile XIII- XVI).Intocm it de Ion Donat, S .Caracas, Gh.Cioran, N.Ghinea, M.Kandel, Gr.Popescu, Th.Radulescu. Bucuregti, E d it .A c a d .R .P .K ., 1956, 166 P- Inaicele numelor de locuri (veacul XVII 1601-1625). Intocmit de Ion Donat, S.Caracas, N.Ghinea, M.Kandel. Bucuregti, Edit. A c a d .R .P .R ., I9 60 , 141/-142/ p.

DOCUMENTS privind istoria Romaniei. C. Transilvania. Veacul X I ,

XII gi X I I I , v o l .1-2; XIV (1501- 1350), v o l .1-4. Bucuregti,

1951-1955.

V o l.l - 296 documente (1075- 1250); v o l .I I - 524 documente (1251- 1300); veacul XIV , v o l .l - 454 documente (1301- 1321); v o l .I I -624 documente (1321- 1330); vol.IV - 507 documente (1331-1340); vol.IV - 816 documente (1341-1350).Sint publicate documente in limba romana gi selectiv, cele mai importante, in limba latina.

DOCUMENTE privind istoria Romaniei. Colec£ia Eudoxiu de Hurmuzaki

Serie noua. Vol.I- IV. V o l .l . Rapoarte consulare ruse (1770-

1796). Sub ingrijirea acad. A .Ofetea. Documente culese gi pu

blicate de A.Vianu. Bucuregti, E d it .A c a d .R .S .R ., 1962, 812 p.

vol.II.Rapoarte consulare austriece (1812- 1823), 1967, 1021 p.

vol.III .So lidaritatea romanilor din Transilvania cu migcarea

lui Tudor Vladimirescu, 1967. 686 p . ; vol.IV.Rapoarte diploma-

tice ruse (1796- 1806), 1974, 680/-681/ p.

Vol I - 447 rapoarte; v o l .I I - 860 + 15; v o l .Il l - 525i vol.IV - 608 ou indici.

DOCUMENTE privind istoria Romaniei. Rascoala din 1821. Comitetul

de redac-fcie: Redactor responsabil acad. Andrei O^etea, Nichi-

ta Adaniloaie, Nestor Camariano, loan Neacgu, Sava Janovici,

Alexandru Vianu. Vol.I-V. Bucuregti, E d it .A c a d .R .P .R ., 1959-

1960.Vol.l - 279 documente interne (1802 - 31 martie 1821); v o l .II 221 documente interne ( 1 aprilie - noiambi'ie 1821 ); v o l .I ll - 160 documente interne (decembrie 1821-1831) cu indice gi glosar pentru volumale I- III ; vol.TV - 151 documente gi 3 izvoare narative privind rolul Eteriei in principatele romane, cu indice; vol.V - 10 izvoare narative despre rascoala lui Tudor Volume insotite de indici.

DOCUMENTE privind istoria Romaniei. Razboiul pentru Independen

ts . V o l .I (1-2) - H . /B ucuregti/, Edit.Acad. R .P .R . ,

1952-1955.

V o l .I /1 - 681 documente (1871-1881) despre starea economica gi social-politica in ajtinul anului I 877 gi migcarea revolu- tionara (1871- 1881); v o l .1 /2 - 715 documente (1875-1876) privind evenimentele militare premergatoare; v o l .I I - 1344 documente (1 ianuarie - 9 mai 1877 ); v o l .I l l - 1410 documente (1 0 mai - 15 iunie 1877 ); v o l.IV - 1099 documente (15 iunie - 15 iulie 1877 ); vol.V - 1368 documente (16 iulie - ?1 august 1877 ); vol.V I - 1342 documente (1 septembrie - 15 oc.ombrie 1 8 /7 ) ; v o l .V II - 1291 documente (1 6 octombrie - 30 noiembrie1877 ); v o l .V II I - 1107 documente (1 decembrie 1877 - 15 ianuarie 18 78 ); v o l .IX - 765 documente (15 ianuarie - 19 februarie1878 ). Cu facsimile gi fare, indice.

DOCUMENTE privind marea rascoala a taranilor din 1907. V o l .l .

Buouregti, Edit.Acad. R .S .R . , 1977-

Vol. I - 446 documente relative la situaîa economics gi social- politicS a taranimii din Romania la sfirgitul secolului al XlX-lea gi inoeputul secolului al XX-lea.

DOCUMENTE privind problema t&raneasca din 01tenia £n primele

dou6 decenii ale veacului a.1 XX-lea. V o l.l (1900- 1910); vol.

I I (1911- 1920). Volum intocmit de Luchian Deaconu, Vladimir

Osiac gi Ileana Petrescu./Craiova/, Edit.Acad. R .S .R . , 1967-

1970, /X I I + 47J/-475/ p . 961 p . , XIV + 567 p . ( I I ) .

V o l .l - 36J documente; v o l .I I - 495 documente, insoît de indice de nume pentru volumela I- II.

DOCUMENTE privind relapile agrare in veaoul al XVIII-lea. Vol.

I- II. Comitetul ae redacîes V.Mihordea, £J.Popacostea, F I .

Constantiniu(I) ; V .t^nordea, Ioana Constantine^cu, Com eliu

Is t r a t i (I I ) . Bucuregti, E d it .A c a e .R .S .R ., /1961/- 1966,

960 p . ( I ) ; ?94 p.

V o l .l confine 725 documente relative la âra Romaneasca; vol.I I contine 719 documente relative la lioldova. Insoîte de indici.

UOCUtiENTE privind relapiile rom&no-ruse. Bucuregti, Muzeul

romano-rus, 19 6 1 , 61/-63/ p.

9 documente in limba francezu (1810-1818) , insotite de indice de nume.

DOCUMENT privind Unirea Prinoipatelor. Redactor responsabil

aoad. A.Oêtea. V o l .I- III . Bucuregti, E d it .A o a d .R .P .R .,

1961-196J.

V o l.l (1855-1857) confine 841 documente interne; v o l .I I (1856-1859) 480 rapoarte ale Consulatului Austriei din Iagi; v o l .I l l (1855-1359) 416 scrisori politice . Volume insoîte de indici.

DOCUEEHTE privitoare la anul revolutîonar 1848 £n Moldova.

Buouregti, D ir ,G en .A rh .S tat ., I9 60 , 520 p .(fa c s .)

459 documente (1852-1856) cu facsimile

DOCUMENTS privitoare la istoria economica a Romaniei. V o l .I- II.

Bucuregti, D ir .G en .A rh .S tat ., I960 .

V o l.l - 196 documente statistics (1357-1865) privitoare la Tara Romaneasca gi Moldova; v o l .I I - 510 documente (1776- 1861) privitoare la oragele gi tirgurile Moldovei.Documente insoîte de glosar, indici gi facsimile.

DOCUMENTE privitoare la istoria romanilor. Culese de Eudoxiu de

Hurmuzaki. Vol.I-XIX. Bucuregti, 1876-1956, Suplimentul I ,

v ol.I- VI, IS l j -1895, Suplimentul I I , v o l .I- II, 1895-1900.

V o l ^ I /l (1199-1545) - 553 documente latine cu regeste romanegti; v o l .1 /2 - 634 documente latine (1345-1450) gi 56 documente slavono ale Iparilor romane gi ai regilor Serbiei gi Po- loniei (1199-1459) cu traduceri latine; v o l .I I /1 - r?22 documente (1455-1575) latine, germane, slavone cu indice; vol.I I / 2 - 506 documente latine (1451-1510) culese, adnotate gi publicate de Nic.Densugianu gi 28 documente slavone (1451- 1517) traduse in latina de Emil Kaluzinski; v o l .I I /3 - 455 documente latine (1510-1550) publicate de Nic.Densugianu gi 9 documente slavone (1511-1527) traduse in latina; v o l .I I /4 - 446 documente latine (1531-1552) publicate de Nic.Densugianu; v o l .I I /5 - 413 documente latine (1552-1575) publicate de Nic. Densugianu; v o l .I I I /1 - 341 documente latine (1576-1600) gi un apendice cu 102 documente din arhive italiene (1581-1599) insopite de indice; v o l .I I I /2 - 563 de documente italiene, germane gi latine (1576-1601) cu indice; vol.IV /1 - 629 documente germane, latine, italiene, maghiare (1600-1649); vol. IV /2 - 55 + 677 documente provenina din arhive italiene (1576- 1650) cu indice; v ol.V /1 - 362 documente in diverse limbi (1650-1699); v ol.V /2 - 475 documente (1652-1699) cu indice; vol.V I - 544 + 11 documente (1700-1749); vol.VII - 2 9 9 + 9 documente (1751-1818) cu indice; v o l .V III - 762 documente provenind din arhive veneîene (1376-1650); v o l .IX /1 - 807 documente, cea mai mare parte din arhive venepiene ( I 65O- 1747) ; v o l .IX /2 - 337 documente (1751-1796) cu indice pentru

volumele V I I I gi IX ; vol.X - CXXX + 603 + 100 documente (1763- 1854 ), £n special documente externe, publicate de N .Iorga, indice; vol.XI - 699 documente (1517-1612) privind viaâ gi domria lui Petru §chiopul + 257 documente din arhive vieneze (1526-1612) gi extrase din socotelile Bragovului gi Sibiului din sec. XVI. Cu indice; vol.XII-1837 + 35 documente (1594- 1602) relative la domnia lui Idihai Viteazul, publicate de N. Iorga, cu indice; v o l .X III diverse documente grecegti din secolele XVI-XVIII, retraduse, publicate de A.Popadopulos-Keramus cu indice; v ol.X IV /1 - 759 documente greoegti (1320-1716) traduse gi publicate de N .Iorga; v o l .X Iv/2 - 515 documente gre- jegti (1716-1777) traduse si publicate de K .Iorga ; vol.X IV /3- 425 documente grecegti (1560-1820) traduse gi publicate de N .Io râ , cu indice pentru parfcile 1-3; vol.XV /1 - 1603 documente latine gi maghiare (1358-1600) din arhivele B istritai, Brago- vului gi S ib iu lu i , publicate de N .Iorga; vol.XV /2 - 3495 + 4 documente romanegti, latine, maghiare gi germane din ax-hivele B istriê i, Bragovului gi Sibiului (1601-1825) publicate de N. Iorga, cu indice pentru parîle 1-2; vol.XVI - 2151 documente

emanate de la organele dieloma-fciei franceze (1603-1824) publicate de Nerva Hodog; volXV II- 1054 documente diplomatice franceze (1825-1846) publicate de Nerva Hodog; vol.XV III - 325 documente diplomatice franceze (1846-1875) + 2 documente despre Mihai Viteazul + 60 documente diplomatice rusegti (1817-1821) publicate de Nerva Hodog gi indice vol.XVI-XVIII de n .IO rga; vol.X IX /1 - 795 documente diplomatice austriece (1782-1797) publicate de I .I .N is t o r . Supliment I v o l .l - 1414 documente dive.ê (1518-1780) culese gi publicate de Gr.G .Tocjlescu gi A .I.Odobescu; v o l .I I - 988 documente din arhiva Ministerului de Externe al Franpei (1788-1814) culese de A .I.Odobescu; vol.Il l - 203 documente din arhivele M.E. al Fronêi (1709-1?12) culese de A .I.Odobescu; vol.IV - 415 documente diverse (1002- 1848) cu deosebire relative la domnia lui Mihail Sturdza gi familia sa, publicate de D .A . gi D .C .Cturdza gi Octavian Lugo- gianu; vol.V - 325 documente, cele mai multe franceze (1822- 1838) publicate de D .A .Sturdza gi C.Colescu-Vartic; vol.V I - 304 documente diverse (1827- 1849), publicate de B .A .Sturusa gi C.Colescu-Vartic. Supliment I I . v o l .l - 345 documente din arhive polone (1510-1600) cu traducerea £n limba franceza, publicate de loan Bogdan; v o l .I I - 286 documente din arhive polone (1601- 1640), cu traducerea £n limba franceza. publicate de loan Bogdan; v o l .I I I /1 - 110 documente polone (1641- 1703), traduse in limba franceza; publicate de loan Bogdan.

DOCU&ENIL. romanegti din arhivele francezo (1801-1812) cu un stu-

diu introductiv de dr.Teodor Holban. Bucuregti, Academia Ro

mania.. Studii gi cercetari, XXXVII, 1939« 121 p.

129 documente relative la istoria principatelor in contextul razboaielor ruso-turce.

DOCUMENTE straine despre romani. Culegere de documente £mboga$ita

de Manole Neagoe, loana Burlacu, §tefan Hurmuzache, Tahsin

- 106 -

Gemil. Coordonator lonel Gal. Bucuregti, D ir .G en .Arh .Stat ,

1979 , 341 p.

95 de documente din antichitate pina la 1920.

DOCUliiSNTE gi regeste privitoare la Constantin Brincoveanu, cule

se , adnoâce gi publicate impreuna cu o introducere de Const.

Giurescu gi N.Dobrescu. Buouregti, 1908 , 524 p.

558 documente (1688-1768) din arhive vieneze relative la rela- ■fciile domailor 'Jarii Romanegti cu habsburgii.

DOCULKNTE gi texte privind lupta antifascists.. 1919-1945- Univer-

sitatea din Bucuregti. Facultatea de istorie. N .Z .Lupu , Gh.

N .Cazan, Ema Nastovici, Const.Buge. Bucuregti, Centrul de

multiplioare al Universita$ii, 1973 , 567 P»

414 documents tematlce interne gi externe.

DOCU&ENTE turcegti privind istoria Romaniei. Vol.l- Bucuregti,

S d it .A c a d .R .S .R ., 1976-

V o l .I , intocmit de Mustafa A.Mehmed, confine 292 documente (1455-1774) din arhiva interne gi externe, in traducere rom&- neasca cu descrieri gi trimiteri bibliografice, inso-fcite de glosar, indici gi^facsimile.

DRAGOMIR, S ilv iu . Documente noua privitoare la relaîile farii

Romanegti cu S ib iul in seo.XV-XVX. Bucuregti, / f . a . / , 79 P-+

8 f .p l .

70 de documente slavone, traduse in romanegte cu descrieri gi observa$ii.

DRAGOMIR, S ilv iu . Studii gi documente privitoare la revoluîa

romanilor din Transilvania in anii 1848-1849. V o l .I- III ,V .

S ib iu , 1944-1946.

V ol.l - 158 documente din arhivele fc&nisterelor de razboi, justiîei gi interne din Viena, 354 p .j v o l .I I - 480 documan- te din colecîile Academiei romane, Asociaîuni transilvane gi ale Kuzeului ardelean, 602 p .j v o l .I l l - peste 150 documente din Arhivele Statului (Budapesta) ArM va Kossuth, 320 p . ; Vol.V - istoria revolu-fciei pine in toamna anului 1848.

DUZINCHEVICI, GH. Documente din arhivele polone la Istoria

romanilor (secolele XVI - XJJC). Valenii de kunte, 1935, 47 p

32 documente (159&- 1854).

DUZIHCHIEVICI, G H .} BUTA, EUDOCHIA; GUNDISCH, HERTA. Inventarul

protocolelor primariei S ih iu . 1521-1700. Bucuregti, Dir.Gen.

A r h .S ta t ., 1958 , 233 p.

1709 regeste de documente insoîte de indice.

ERDELYI jobb&gyok panaszlevelei. Kordokumentumok az erd61yi falCi

Sletfebol (1771- 1848). A leveleket v&logatta, bevezetS tanulmi

nyal 6s jegyzetekkel ell&tta Kov&ch G6za. Budapest, Edit. "K

terion", 1971, 255 p .

85 de scrisori iobage§ti din Transilvania, insoîte de glosar 9i dictionar de localitaî.

FILE din cronici. Crestomaîe privind istoria militara (secolel

X-XIX). Selectarea textelor §i note; Dan Capaîna §i Sergiu

Iosipescu. Bucuregti, Edit.m ilitara , 1973, 168 p.

Fragmente de documente $i cronici relatind principalele confxv tari militare ale romanilor pina la 1821.

F IL ITT I, I .e . Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino. Bucuregti,

1919 , XXXVI + 351 p. ♦ tabele.

Documente din veacurile XV-XIX grupate pe moîi, insoîte de in d ic i, un "excurs" despre fam ilii grecegti din principate, 1 ta a divanelar §i numeroase genealogii de fam ilii domnitoare boiere§ti.

F IL ITT I, 1 .0 . Din arhivele Vaticanului. V o l .I- II. Bucuregti,

1913-1914.

V o l.l - 130 documente (1353-1699) privitoare la episcopatele catolice din principate, 132 p . ; v o l .I I - 233 documente ( 1 $26‘ 1788) politice. Indice de nume, 213 p.

F IL ITT I, loan G. Documente din vremea Regulamentului Organic.

Bucuregti, 1935, 132 p.

Acte administrative, conventii comerciale, bugete, proiecte di reforma, menaorii politice din perioaaa 1831-lo48.

- 108 -

FRATILA, ION; lYARDEGGER, NICOLAE. Documente hunedorene din

istoria migcarii revoluîonare. 1920-1944. Deva, 1971* 508 p.

2^1 documente diverse (rapoarte, telegrame, manifests, articole din presa muncitoreasca) cu adnotari, indice gi fotografii.

FURNICA, DUM. Z. Documente privitoare la comertjul romanesc. 1475-

1868. Cu o scrisoare a d-âi profesor N .Iorga. Publicata d e . . .

Bucuregti, Tip. "Romania Noua", 560 p.

290 documente £n limba romana §1 alte limbi, cu biografii de negustori gi financiari, facsimile gi indici.

GEORGESCU, TITU. Marturii franceze despre 1848 in -fcarile romane.

Bucuregti, 1968, 236/-239/ P.

Mai ales corespondents diplomatica din arhiva Ministerului Afacerilor Straine ale Franêi. Indice.

GEORGESCU, VLAD. Din corsspondenfca diplomatic& a I'arii Romanegti

(182.3-1828). Prefaba de Scarlat Callimachi. Bucuregti, Muzeul

romano-rus, 1962, 271 p.

Studiu introductiv asupra politicii, e x '3 m s a 'J'arii Romanegti intre anii 1821-1828, urmat de 139 documente, cea mai mare parte in limba franceza, cu indice.

GEORGESCU, VLAD. K&moirs et projets de rfeforme dans les Princi-

pautSs Roumains 1769-1830. Repertoire et textes inSdits. Bucu

regti, 1970, 199 P.

Repertoriul a 208 memorii, din care 56 publicate in limbile franceza gi romana. Indice.

GEORGESCU, VLAD. Memoirs et projets de reforms dans les Princi-

pautSs Roumains 1831-1848. Repertoire et textes. Avec un supp-

liment pour les annfees 1769-1830. Bucuregti, 1972, 291/-292/p.

96 + 41 memorii gi protects. Indies.

GHIBAiiESCU, GHEORGHE. Ispisoace gi zapise. (Documente slavo-roma-

n e ) . Publicate d e . . . Vol.I-VT. (Fiecare volum cu 2 f a s c . ) ,

Iag i, "Dacia", 1906-1935.

V o l .I I /1 (1631-1691) - 166 documente; v o l .I I /2 (1641-1651) - lp2 documente; v o l .I I I /1 (1651-1663) - 18$ documents; vol.111 /2

- 109 -

(1663-1675) - 115 documente + glosar; v o l .IV /1 (1675-1692) - 171 documente} v o l .IV /2 (1692-1694) - 18 documente interferate cu actele din sac. XVIII privind acelaî mo§ii; vol.V /1 - 27 documente de la s f . sec .XV III interferate cu altele mai noi; v o i .V /2 (1695-1817) - 140 documente; v o l .V I/1 (1730-1837) scurte monografii sate^ti, insopite de documente; v o l .V I/2 - conînut asemanator. Volume insoîte de indici.

GHIBANESCU, GHEORGHE. Surete §i izvoade. Publicata d e . . . Vol.

I-XXVII. Ia § i , 1906-1933.

Documente diverse din secolele XV-XIX.

GlNDIREA social-politica despre Unire. Gulegere. Bucuregti,Edit,

politica , 1966, 359 p.

327 fragmente de documente diverse, din sec.XVI pinS la inceputul sec.XX relative la unitatea romanilor, urinate de indici.

GLUCK, EUGEN; ROÛy, NICOLAE. Aradul in perioada razboiului de

independents. I- Multigrafiat, Arad, 1977-

Documente inedite §i articole din periodice (1867- 1883).

GLUCK, EUGEN; HOJJUf, NICOLAE. Aradul §i mi?carea memorandista.

V o l .I- III . Multigrafiat. Arad, 1974-1976.

Documente inedite §i articole din perioaice (1881- 1895), inso- £ite de indici.

GRECIANU, §TEFAN D . Genealogiile documentate ale fam iliilor boie-

re§ti. V c l .I- II . Bucuregti, 1913-1916, 424 + 54 p. + 7 f .p l .

( I ) ; I f . + 444 24/-26/ p. + 8 f . p l . ( I I ) .

Opera genealogica cu numeroase regeste de documente din secolele XVI-XIX.

IN numele llbei'ta-fcii ?i prieteniei. Documente, extrase din presa

§i amintiri despre participarea Homaniei la eliberarea Cehos-

lovaciei de sub Qugul fascist (18 decemorie 1944 - 12 mai

1945 ). Volumul a fost pregatit de Gheorghe Zaha-ia, Dumitru

Tu$u, Panait Gavrilescu, Mihai Dogaru, Costachi Mindru. Bucu-

re§ti, 1970, 471 p.

- 110 »

Peste 200 documente diverse relative la efortul Romaniei la suspinerea frontului, lupfcele pentru eliberarea Cehoslovaciei, sinteze mllifcare, manifestari ale prieteniei gi solidaritatii romano-cehoslovace.

ill numele libertaîi gi prieteniei. Documente, extrase din presa

gi amintiri despre participarea Romaniei la eliberarea Unga-

riei de sub jugul fascist (octombrie 1944 - ianuarie 1945).

Volumul a fost pregatit de Gheorghe Zaharia, Petre I l i e , Karia

Talangescu. Bucuregti, 1970, 423 p.

Aproape 200 documente relative la efortul Romaniei la susîne- rea frontului, luptele pentru eliberarea Ungariei, sinteze militare, manifestari ale prieteniei gi solidaritaîi romano-ungare.

INALTUL divan. 1851-1837. /Jara Romaneasca/. Bucuregti, Dir.Gen.

A rh .S ta t ., 1958, 563 p .(fa c s .)

2080 regeste de documente emise de cel mai inalt for judecatores c al farii Romanegti, cu indici.

IIIDEPENDENTA Romaniei. Documente. V o l .l , 11(1-2), I I I . Bucuregci,

3 d it .A c a d .R .S .R ., 1977, L II + 420 p . , LXII /- LXIII + 428 p . ,

LIV + 381, LXII + 338 p.

Vol.l - 305 documente gi articole din presa interna; v o l .I I /1 - 178 corespondenê diplomatice straine (1853 - mai 1877) in diverse limbi, cu traduceri romanegti; v o l .I I /2 - 190 corespond e n t diplomatice straine (mai 1877 - decembrie 1878 ); vol.III- 198 articole gi fragmente de articole din presa straina. Inso- tite de studii introductive, indici, fotocopii.

IONA^CU, ION. Documente bucuregtene privitoare la proprietaîle

manastirii Colêa. Bucuregti, 1941, X + 444/-447Z p. + 11 f .p l .

268 documente (1577-1897) cu indice.

I0NESCU-NI§C0V, TRAIAN; SOVEJA, MARIA. Acte de cancelarie domnea-

sca. Omamente gi miniatui’i . /Reproduceri in culori ale unor

acte originale din Tara Romaneasca gi Moldova, emise intre

1605-1819/. Studiu introductiv de Traian Ionescu-iJigcov. Bucu

regti, Edit.Mei-idiane, 1974, 119 p.

IORGA, NICOLAE. Acte romanegti gi citeva grecegti din arhivele

Companiei de corner oriental din Brasov. Publicate ou o intro-

- I l l -

introducere despre istoria Companiei d e . . . V&lenii de Munte,

1932 , L II 360/-363/ p.

371 dooumente din secolele XVIII-XIX, Inso^ite de ind ici.

IORGA, HBCOLAI. Aote gi fragmen te ou privire la ietoria romSni-

lor adunate din depozitele da manusorise ale apusului. I- III .

Bucuregti, 1895-1897.

V o l.l - document® (1389-1768) din arhiva da la Paris gi Berlin.400 + LXI p . ; v o l .I I - documente (1768-1839) din arhiva de la Berlin , 740 + XLI p .i v o l .I l l - documente (1367-1497) din diverse arhive. 108 ♦ T p,

IORGA, NICOLAS. Dooumente privitoare la Constantin vodft Brincovea-

nu, la domnia f i s f i r g i t u l l u i , publioate cu prefa$& d e . . .

Bucuregti, "Minerva” , 1909, H i l l + 177 P.

Documente romanegti, laLine , germane, olandeze gi franceze, partia l traduse, cea mai mare parte externe.

IORGA, NICOLAE. Documente privitoare la familia Callimaohi. Adu-

nate, publicate gi intovSrfigite de o prefers, d e . . . V o l.I- II.

Bucuregti, "Minerva", 1902-1903, CCXII/-CCIX/ + 605 P .( I )t

XXX/-CCIX/ + 605 p . ( I ) } XXXVIII + 7 60 /765 /p . ♦ 6 g. + 1 f . p l . ( I I

Confine rapoarte ale ambasadelor engleze, olandeze, austriece, rapoarte consulare, documente interne gi regeste din diverse arhive, registre de soooteli etc. din secolele XVIII-XIX, £nso- tits de Indici.

IORGA, NICOLAS. Documente romanegti din arhivele B istrite i. (Sori-

sori doanegti gi scrisori private). Partea I- II. Bucuregti,

1899-190C,CXVI + 103 p . ( I ) * XXIX + 147 p . 1 f . p l . ( I I ) .

382 documente gi regeste romanegti, 21 regeste de dooumente sla- voae, cu indici.

IOBGA, NICOLAS. Relatiile oomerciale ale t&rilor noastre ou Lens-

bergul. Regeste gi documente din arhivele oragului Lemberg.

Partea I . Pucuregti, 1900, 113 p.

1 ..’agisente traduse din documente oomerciale, insotite de comen-tarii.

- 112 -

IOBGA, NICOLAS. Situa^ia agrarS gi JocialS. a Oltenlei in epoca

lui Tudor Vladindrescu. Documente contemporane. Bucuregti,

1915, XXVI + 417 P.

Studiu despre 01 tenia la vremea lui Tudor Vladimirescu, urmat de 494 documente insotite de ind ici.

IOBGA, NICOLAS. Studii gi documente cu privire la istoria roma-

nilor. Vol.I- XIV, XV(l-2), XVI-XVII, X V III(l- 2 ), XIX-XXXI.

Buouregti, 1901-1916.

Documente medievale diverse provenite din fonduri arhivistice interne gi externe, precedtte de oonsistente studii.

JAKO ZSIG1SOND. Adatok a dSzsma fejedalemkori adminisztr6ci6j&-

hoz. /Date privitoare la adminlstrarea dijmei ir epoca princi-

patului/. Cluj, Erd61yi Uuzeum, 1945, 86 p.

21 dooumente latine din secolele XVI-XVII.

JAWCSO ELEM&R. Az erd61yi magyar nyelvmivelo t&rsas&g iratai.

/'Actele Societ&tii transilvane pentru oultivarea limbii ma-

gblare/. Buouregti, Akadfemiai K3nyvkiad6, 1955i 447 p.

85 de documente, cea mai mare parte procese-verbale ale adunfi- rilor sooietatii, cu indice de nume, glosar, lista alfabetica a colaboratorilor.

XOGALNICEANU, KIHAIL. Documente diplomatice. Colectivul de redac-

■fcie: George liacovescu, Dinu C.Giurescu, Constantin I.Turcu.

Bucuregti, 1972, 550/-555/p. + 8 tab.

244 jooumente (1846-1886) reflectind activitatea politics a lui M.Kogalniceanu. Lista oronolocica gi indici,

KOGALNICEANU, VASILE K. Acte relative la 2 mai 1864, publicate

d e , . . Bucuregti, 16^4, 87 p. ♦ 2 f .

32 documente diverse.

LIMONA, DUMITKU. Catalogul documente]or referitoare la via^a eco

nomics. a parilor romane in sec.XVII-XIX. Documente din arhive-

la statului Sibiu . Vo l.I- II. Bucuregti, D ir .G en .A rh .S tat ,,

1966-1967, $81 p . ( I ) , 524 p . ( I I ) . ( facs.)

Y o l .I (1694-1813) confine 2536 regeste; v o l .I I (1P13-1858) cousins 24$0 regas to de documente, ambele £nso$ite de indici.

LI KONA, DUMHRU; LIliONA, ELENA. Catalogul documentelor grecegti.

V o l .I- II. Buouregti, D ir .G e n .A r h .S ta t ., 1958, X II I + 80J p.

( I ) , V I II + 429 p . ( I I ) .

V o l .l - 2498 regeste (1577- 1834); v o l .I I - 1638 regeste (1774- 1837) ou lndlcl gi glosar.

HJPA$, IOAN. Contribu^ii la istoria romanilor ardeleni. 1780-

1792. Bucuregti, 1915, 207 p.

84 documente latine gi germane din arhive din Viena, Budape3ta S ib iu , Bragov.

LUPA§, ION. Documente istorice transilvane. V o l .l . 1599-1699.

Cluj, Cartea Romaneasca, 1940, XVI + 522 p. + ilustr .

206 documente latine , maghiare traduse, germane, romanegti ou i&dice de nume.

KAIOR, LIVIU. 'transilvania gi r&zboiul pentru independents 1877-

1878 ). Gluj-Napoca, 1977, 204 p.

Studiu Introductiv, urmat de 74 documente gi articole din presa, urmate de indici gi fotooopii.

MATEESCU, TUDOE. .Documente privind istoria Dobrogei. (1830-1877)

Buouregti, D ir .G en .A rh .S tat ., 1975 , 343 P* + 10 fotocopii.

278 documente romanegti au glosar gi indici.

IdATEI, GH. Les rev ’ tes paysannes de 1907 en Roumanie. Recueil

de documents publie sous la direotion d a . . . Buoarest, 1957.

261/-264/p.

187 documente da ordin general, relative la regiunile unde s-a desfigurat rascoala, privind ecoul international.

KESAGII, proolama^ii, r&spunsuri oficiala ale lui Cuza-Vodfi.

V&lenii de Vunte, 1-10, 204/-208/ p.

93 documente.

- 3.14 -

MKJIEÛGARI gi negus feeri din treoutul Craiovei. Dooumente 1666-

1865. Buouregti, 1957 , 373/-375/ p .

263 dooumente inedite, pracedato de un studies introductiv gi urinate de un indice general.

SJB'ESs}, §TS?AH» S ituaîa economies a rom&nilor din !fara Fagaragu-

lu i . V o l .l . Cluj, 1935, CXI + 488 p . ( I ) .

Introducere analizlnd sltuaîa social-eoor.om5 J& a ron&nilor din EfigSrag id evulm ediu , urmata da oonsoripîi urbariale din eeoolel® XVII-XVIII. Insoîta de indice.

KSTS§, §T£FAH. Viafca agrara, economics a romanilor din Ardeal

9i Ungaria. Documeate contemporana. V o l .l . 1508*1820. Bucu-

r«g ti, 1921, 303 p.

8? d* arb&rii gi oonscrip$ii din Alba, Chloar, F&garag, Mara-® CC.

MIHAIL, PAUL. Dooumente gi zapise moldovenegti de la Cons tan tino-

pol. (1607-1806). Ia g i , In tr .in d .stat "Lupta Mo1dove1 " , 1948,

118 p ,

32 documente romanegti ou indioe.

i ’ ■MIHJLLTI, IOAH. DlplOme maramnregene din seoolul XIV gi XV aduna-

ta gi eomentate p r i n . . . To e . I . Maramureg-Sighet, 1900, XI +

676 p.

366 dooumente latine ou indice de nume.

MIECajL, XOH HADO. Catalogul dooumeutelor T&ril Romanegti.(1369-

1600)* Buouregti, "Cartea Roi&AnaascS", 1947, 322 p.

1848 de regeste de documente, c-u descrieri, oote, tabele de corespondenê gl indioe.

M0CI0IU, N .j BOCINEGRU, S . ; JAH06CHI, G H .} V ID IS , A . Dooumente

privind istoria oragului BrSila, 1831-1918. Bucuregti, Dir .

G en .Arh .Stat., 1975 , 634 p.

521 documente romanegti ou glosar gi lndloi.

II " 115 "

1J0NUMEHTA Qomibialia Hegni Trarsyvaniae. ErdSlyi orsz&ggytD 6si

eml6kek. Budapesta, 1875-1898. Kdlîe Szil&gyi S&ndor, 21

vol.

Contlne hobaririle diefcelor principatulul Transilvaniei gi albe Qocurcenbo. V ol.If 1540-1556); v o l .I I ( 1556-1576); v o l .Ill (1576- 1597)i v o l .IV (1597-1601); v o l .V (1601-160?); v o l .V I(1608- 1614 ); v o l .V II (1614-1621); v o l .V I I I (1621-1629)J v o l .E t (1629- 16J7 ); v o l .X (1637-1648); v o l .I I ( 1649-1658); v o l .X I I (1658-1661); v o l .X I I K 1661-1664); v o l.X IV (1664-1669)j vol.XV (1669-1674); v o l .X V I(1675-1679); vol X V II(1679-1682); v o l .X V III (1685-1686); v o l .X IX (1686-1688); v ol.XX (1688-1691); v ol.X X I(1692-1699). Majoribabeadocumenbelor sint in limbile leblnS. gi maghiarS. £&c& indici.

NIGOLASSCU, §T . Documente slavo-rom&ne ou privire la relaîile

Tarii R.omanagbi §1 Moldovet cu Ardealul in sec.XV gi XVI. Pri-

vilegil oomerciale, acrisori doamegti gi particulare din ar

hivele S ib iu lu i , Bragovului gi Blstriêi din TTanailvania.

Texbe originale insoîbe de traduceri gi adnotaîuni istorice

d e . . . Buouregti, 1905 , J67/-368/ p .

113 dooumente, urmate de citeva insoriptii slave de la mfinSs- tiri,reproducer! de filigrame moldovenegti, peoeti gi indioe de nume proprii.

80 de ani de la crearea partidului politic al elasei muncitoare

din Romania. Documente. Volumul a fost pregatit pentru tipar

de un colectiv format din I .B u le i , A .Deao, M.Florescu, I.Xacog ,

I.Mamina, V .N iculae, T.Popescu, G.Tudoran gi H .V ilou. Bucu

regti, E d it .p o lit io i, 1964 , 876/- 877/P.

Selecîe de documente (1821-1921) reflectind evoluîa migcfirii munoitoregbi, olarificarea IdeologioS., organizarea, abibudinea, faâ de principalele probleme ale vie£ii eooncmiee, sociale gi polibioe ale Romaniei, culminind cu crearea partidului comunist

PAGINI din lupta poporului roman pentru independents nationals

1877-1878. (Dooumente gi texte social-politioa). Sub ingrijirea

prof.Nichita Adaniloaie, Matei Ioneacu, Traian Lungu. Bucuregbi

Ecic .polibica , 1967, 420/-421/p.

32? maberiale (1821-1902) cu indioe de nume.

- 116 -

PANAIEESGU, P .P . Documente privitoare la Istoria lui Mihai

Viteazul. Bucuregti, 1936, 177 P«

Cuprinde 67 documents (15?4-1614) rornSme, latine, polone, cd- notata oudeosebire din arhiva polone, insoîto de facsiicile gi indici.

PANAI'EESCU, P .P . Documente slavo-romane din Sibiu (1470-1653).

Buouregti, 1958, 44 p. ♦ 2 f .p l .

29 documente cu text slavon gi traducere, cu descrieri gi adnot&ri, urmate de indice.

PATAKI IOSIP. Domeniul Hunedoara la iaceputul secolului al XVI-

lea. Studies gi documente. Buouregti, B d it .A c a d .R .S .R ., 1973.

C U V + 350/-351/ p.

Studiu privind formarea, organizarea gi gospdd&rirea domoniu- lui urmat de registre de soeoteli, diploma, scrisori gi con- ao ripîi,

PACATIAH, T .V . Oartea d® aur sau luptele nationals, ale rom&nilor

de sub coroana ungarfe. I- VIII. S ib iu , 1904-1915.

Selecîe de documents privind lupta pentru drepturi nationals a romanilor din Transilvania.

MSNTED eliberaraa patriei. Dooumente, extrase din presa, memorii

ou privire la lupta poporului roman pentru eliberarea patriei

de sub jugul fascist (23 august - 25 octombrie 1944 ). Investi~

g&ree fondurilor arhivistice, seleofcarea materia?elor gi alc&-

tuir@a volumului au fost efectuate de Constantin Nicolae,

Petr® H i e , Leonida Loghin. Indicii au fc ~ intocmi$i da Stoean

Gheorghe. Buouregti, 1972, 83 6 /-839/p.

237 documente diverse in legaturS. cu desfagurarea politics gi militarft a iasurecîei gi de evenimentele imediat uraatoare lui 2J August 1944.

POP, AUGQSTIN Z .H . Catalogul corespondenêi lui Mihail Kogalni-

ceanu. Bucuregti, E d it .A c a d .R .P .R ., 1959, 466 p.

2240 regeste de scrisori dispuse in ordine cronologica, cu facsimile gi indici.

- 117 -

POPESCU, MIHAIL* Documente inedite privitoare la istoria Trsn-

silvaniei intre 1848-1859. Bucuregti, "Cartea Romaneasca",

1929 , XXVI + 547 p.

83 dooumente germane din arhivele Ministerului de Interne gi Justiîe de la Viena, urmate de corespoadea$ele romanegti ale looalitaîlor, bibliografia §i indioe.

PO P Ifl , GR. Date documente bfinSteae (1728-1887). Timigoara,

1939, 139 P.

POTKA, GEORGE, Dooumente privitoare la istoria.oragului Bucu

regti. Vol.I-II. Bucuregti, Edit.Aoad.R .P .R ., /1961/-1975»

817/-820/ p . + 571/-572/ p.

V o l.l (1594-1821) confine 613 documente; v o l .11.(1821-1848) confine 487 dooumente, preoedato de studii gi ormate da indici gi glosar.

POTRA, GEORGE. Tezaurul documentar al judeûlui Dimboyita (1418-

1800 ). /Buouregti/, Comitetul de oulturfi gi educate socia

lists al jud. Dimbovi-fca, 1972, 996 p .(fa u s .)

1063 de documente gi regeste de dooumente cu descrieri, 00te gi trimiteri bibliografice, urmate de indici.

PROBLE&A t£rfineasp& ia 01tenia in seoolul a l.X U - lea . Dooumente.

Bucuregti, D ir .G en .A rh .S tat ., 1967, 605 p.

394 dooumente cu desoriere, oote,£nso$ite de indioe.

FROCESUL Memorandului romanilor dir Transilvania. Acte gi date.

Cluj, / f . a . / , 532 p.

306 documente relative la procesul din 1894.

PROTOPOPESCU, LUCIA. Noi coatribu£ii la biografia lui Ion Budai-

Deleanu. Documeate iaedite. Bucuregti, E d it .A c a d .R .S .R .,1967,

304 p.

Studlu (195 p .) uraat de 52 documente latine gi germane.

- 118 -

QOELUSH sur Guschi onto der Sfcadt Kronstadt in Siebeabiirgen.

V ol.l* Kroastadfc, 1886, 769 P«

V o l.l - soootelile oragului dia aali 1503-1526 cu iadioi gi glosar,

RlSCOAUl t^r“aeaso& din 190? ia jude^ul VSlcea. Studiu gi doou

mente. Volum laboomit da Coraall.u Tampg, Petre Bardagu, S er

giu Pureoe, Horia Baaboreaou-Balcegti. Gu o profafca de prof.

uaiv. Vasile Uaciu. tngrijirea editlei gi studiul inbroduo-

tiv de Horia Nastorescu-B&loegti. Sooietatea "Prieteaii Mu-

zeului B&loescu"« B&loegti pc Topolog, 1974, L H H V - 445

/-446/ p . , 8 p.foto .

326 doeumeate lasotite de iadioe.

RAZBOIUL pentru iadepeadeat& aa$ioaal& 1877-1878. Documeate mi-

litare. Volum realizat de Daa Beriadei, Lecaida Loghia, uhe-

orghe Sboson. Buouregti, 1971, 657/-660/ p.

574 documeate inso$ite de iadioi.

RECHNUNGEK aus dam Archiv der Sbadt Hermanns tadt und der S&chai-

schea Natioa. V o l .l (1380-1516), S ib iu , 1880, I I «■ 679 p. +

5 f .p l .

43 dooumenbe cupriazlad sooobelile oragului Sibiu labre sec.IIV - 1516, urmabe de iadici gi glosar.

REVOLUTIA de la 1848-1849 dia Transilvania. V o l.I- II. Sub redac-

t?ia aoad. gtefaa Pasou, Victor Cherestegiu. Buouregti, Edit.

Acad .B .S .fi., 1977-1979.

V o l.l (2 martie - 12 aprilie 1848 ), 510/-511/p.| v o l .11(12-29 aprilie 1848) LXL + 478 p.

RSLA^fllDB Internationale ale Boiiaaiei ia documeate (1368-1900).

Culegero selectiva de tratate, acorduri gi alte acts cu oarao-

ter iateraational. Lucrare iatocaiit& de prof, uaiv .dr.doc. Ion

Ioaagou, Petre Barbulescu, Gheorghe Gheorghe. Buouregti, Edit,

politioa, 1971, 516/-517/ p.

82 documente Insotite de bibliografie gi indioe.

- 119 -

ROLLER, MIHAIL. R&aaoala t&ranilor din 190?. Document® din arhiva

Ministerului Jusbiîei g i .a atnisterului Instructiunii gi.Cul-

telor, sub rsdaotia l n i . . » , V o l.I- X II. /Buouregti/, Edit, de

stat, 1948-1949.

Dooumenta diverse grupate i e judet?e, Urmate de bibliografia rSscoalei ouprinzind articole din ztiare gi oarî, inso^lte de indice.

HOLLER, MIHAIL. R&sooala.taranilor din 1888, Dooumente gi.martu-

r i i pentru,Istoria R .P .R . , ingrijite d e . . . /B uouregti/, Edit.

A o a d .R .P .R ., 1950 , 562 p.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . •

JRumercase dooumente diverse £mp§ri?it«» ini 1) documents privind eauzele gi dasfSfturarea rasooalei; 2) reproducer! din presa' timpuluij 3) dooumente relative la proceseie intentate rasou™ la-jilor.

SAVA, AUREL V. Documente putnene. Publicate ou un studiu intro-

duotiv daspre Vranoea. Vol.I- II. 3?oegani, Chigin&u, 1929-

1931 , ZLI + 223 + 2 1 . p i . ( I ) 5 XIV + 256 P .( I I ) ,

¥01.1(1443-1832) - 226 dooxmente ou indicej vol.11(1520-1857) confine 199 document - mate de indioe.

^TEB'ULSSCU,. AEsEXANDRTJ.. Documente alavo-romone relative la Gorj

(1406-1665). Tlrgu-Jiu, 1 9 0 8 ,'6 2 4 p.

200 documente ou text slavon gi traducere infloîte d8 indici.

STINGHE, S335R1E. .Documente privitoare la tzeoutul romfinllor din

§ehei (1700-1868). Vol.I-V. Bragov, 1901-1906.

V o l .1(1700-1783) confine 142 dooumente + 3 "bronolojii" ale blserioii Sf.Hicolae din § the! 1 v o l .11(1784-1810) - 215 documente + 8 documente mai veohi; v o l .111(1812-1845) - 127 documents v vol.IV (1846-1868) - 147 documents + 3 documente mai vechi? vol.V(1701-1795) - 97 documente relative la viaâ economics a rojaSnilor gcheeni. Volume insoîto de indici.

SZABO K . } 3ZAD2GZKY L . } BASABAS S . SzSkely oklevSltfer. Vol.I- V III.

Cluj, Budapeata, 1872-1934.

Vol. 1(1211-1519) - 244 doctr,rente latine; vol. 11(1520-1571) - *40? documents latino gi maghiar«t v o l .111(1270-1571) - 248 do- cuaente latine gi maghiare*, vol.IV ( 1264-1707 - 242 documente maghiare gi latine; vol.V (1296-1603) - 1?6 documente latrine gi

- 120 -

maghiare; vo l .V I/l (1603-1698)- 324 dooumente maghiare §1 latine; vol.71/2 (1696-1750) - 284 dooumente maghiare §i latine; vol.V II(1646-1750)I vol.7X11(1219-1776). Documeate relative la istoria secuilor. insoîte de adnot&ri, bibliografie gi indici.

ttrbarit u S T&rii Fag&ragului.,7ol.I. Buouregti, 1970-1976. 7o l.I

(1601-1650). Sditate de D.Prodan ou Liviu Drauîa §i Maria Ur-

sutiu ,.7II + 968 p .j vol.11(1651-1680). Bditate de D.Prodan,

1909 P.

UHEOHDEHBOCH zur Geschiphte der Dûtsohen in SiebenbUrgen, Pr.Ziia-

mermann, C.Werper, G.Muller, G.Gtindisoh. 7ol.I~7. Sibiu,; Bucu- i

regti, 1892-1975*

7o l.I - 582 dooumente (1191-1342)} vol.II - 6?6 documente (1342- 1390); v o l .H I - 525 dooumente (1391-1415); vol. 17 - 413 documents (14-16-1437); vol.7 - 799 dooumente (1438-1457).-oxeotiede dooumente latine privind istoria sagilor din Transilvania. Insoîte de indici.

VjSHESS AHDHEI. Dooumente privitoare la istoria Ardealului, Moldov«l

gi ?&rii Bom6negti.7ol.I-XI» Buouregti, "Cartea EomSneasoft",

1929-1939. . . . . . . ' ....... .

7ol.I(1527-1572) oonîne 395 dooumente oele mai snulte In limba latinS; vol.11(1573-1584) - 286 dooumente; vol.111(1585-1592) - 232 dooumente; v ol.17(1593-1595) - 177 dooumente; vol.7(1596- 1599) - 246 dooumente; vol.71(1600-1601) - 460 dooumente; vol. 711(1602-1606) - 271 dooumente; v o l .7 III(1607-1613) - 269 dooumente; v o l I X (1614-1626) - 285 dooumente; vol.X(1637-1660) - 24;' dooumente; vol.XI(1661-1690) - 277 documente.Volume £nso$lte de liste ale emitentilor, destinatarilor, a izvoarelor, indioe, ilustraîi gi facsimile.

V3RESS ENDBB. Pontes rerum transylvanioorum. 7ol.I-7. Budapesta,

1911-1921.

Vol.I - confine 100 de documente aparînind ordinulul iezultilo# (1571-1583); vol.II - 100 dooumemte iezuite (1575-1588);vol.111 cuprinde luorarea iezuitului Antonio Possevius TransilvanlaC isn't vol.17 - 50 documente privind relatiile Transilvaniei ou ticjdov* gi Tara Romaneasca (1468-^1540) ; vol.7 - analele iezuitjilor ain Transilvania (1581-1613).7olumele oontfin dooumente latine insofite de indioi.

- 121 -

ZAHARIA, DUMlTRUj CHIRIACESCU, EMILIA| CAEAJL.LAEU, CCEHELIU.

Cc'ao-fcia de dooumanfce de la Arbivela Statului Bac&u (1424-

1848 ). Buouregti, D ir .G e n .A r h .S ta t ., 1976 , 399 P«

3. Goleofcii de legi

ACTS judioiare din,!fara Eoa&aeaso& (1775-1781)* '• iti® intocmita

de Gb.Oront, Al»Cons tanbinesou, Aniouta Popesou, Theodora Ra-

dulesou, Congtantin Teg&neanu. Buouregti, Edit. Aoad.B .S .B .,

1973, 1065 p.

>.'■> _ ... V..: , „ v . .. •• .... .......

ACTS gi legiuri privitoare la chestia t&rSneasog.. Seria I . Be laip****

Tasile Lupu p£M la 186u, adunabe de D.C.Sburdza-Sobeeanu, vol

1-4| Seria I I . De la domnia regelui Carol. Adnotafce de Eadu

Bosetti, vol.1 -8. v

BERECHET, STEFAN <JB. Coleotia da legi veobi romSjoegti. Saria I I .

Legi romanegti. Condioacrioinalioeaso& ou procedure ei in

Moldova (1820 gi 1826). Chigin&u, 1928, L + 63 p.

BERECHET, §T.GB. Hrisoave legislative din seoolul al ZVIII-lea.

Iagi, 1930.

CABTE rQm&neaso&.d® £nv&$&bur& (1646). Edible critics. Buouregti

Edit.Aoad.B .S .E ., 1961, 431 p.

CHESTIUNEA Dunfirii. Vol.1-2. Buouregti, 1883. 912(1) + 612 p .( 2), . ... , « ...

CQDUL Calimaob (1816-1817). Edible oribiofi. Buouregti, Edit.Aoad.

R .S .R ., 1958, 1016 p.

- 122 -

CODOL general al Romaniei (C o d u r ilc , le g ile gi regu'iamentale

uzaala i a v ig o a r a ). 18$6- 1539. inteocirit c’apS taxtele oficia-

la . V o l .1-27. B uouregti, 190 /- 1940 .

GOLLECTIOSB ds l e g iu ir i le Romaniei vechx §}. n u o i . V o l .1-3. Ed .

loan K .Bujoraenu . Buouregti, 1873- 1385.

GRSSTOMA'piB pentru stu diul is t o r ie i statulu i gi draptului- R .P .R .

V o l .1-3. B ucu regti, 1955- 1963, 2 7 1 (1 ) + 8 6 9 (2 ) + 9 41 p . ( 3 ) .

DIPLOMA laopoldlnum ( 1 6 9 1 ) . Im F r .S c h u lle r von L ib lo y , vo‘

S ib iu , 1 85 5 , p . 75-82.

DJUVARA.T.G . T ratate , convan$iuni gi inv o iri Internationale alo

Rom aniei. Buouregti- Paris, 1 8 8 8 , O V III + 1013 p .

GEORGESCU, VALENTIN AL. gi POPESCU, EMANDELA. L a g ia la t ia agrara

a !farii Romanegti (1775-1782). Buouregti, E d i t .A c a d .R .S .R .»

1970, 244 p.

” ” ..... *IOBGA, N. Ancians documente de droit roumain, ave<t una prfeface

oontenant 1<histoire du droit coutumier roumain. Vol.1-2.

Paris-Buouregti, 1930-1931, 602 p.

ffflJREPTAREA legii (1652). Buouregti, Bdit.Acad.R .S .R ., 1962,

1013 p.

r

LEGISLApA urbanS a farii Bomanagti (1765-1782). Edible intocmi-

do Valentin Al.Georgesou gi Emanuela Popescu. Bucuregti,

Bdit.Acad.R.S.R., 1975, 316 p.

LEGIUIREA Caragea (1818). Edible critics.. Bucuregti, Edit.Acad.

R .S .R ., 1955, 339 p .

- 125 -

HAHUAHJL .juridte al lu i AJBdrosaaohe Sonici ( 1 8 1 4 ) . Edible eritici

B ucu regti, E d it .A o a d .B ,8 , E . , 1 9 5 9 , 183 p .

M TSR IA L1R zur 8 i e benbtir gi a ojien Beohbsgsschiohts. V o l . 1-4. SibJ

1861- 1862.

MlflLIHSiJ, M. Cole-T^luna d e trabat® gi oonvsn^ienile B o m n ie i <

p u tarile afer&ine. Buouregti, 1 8 7 4 , T ill + 565 P«

HA 50, I . C . Gondioa byatafcalor gi a altor lag&iainbe ale Homaniej

1354- 1937. V o l .1-4. Buouregti, 1938- 1943.

PRAYILA rifcorului Luoaoi /1 5 8 1 / . Text s t a b l l i t .s t u d l n introduc

biv gi ind ioe de I .R ia e s e u . B ucu regti, E d i t .A c a d .E .S .E . , 39^

PRAVHSJCBL^tOA. condio& ( 1?8Q) . Bditpie c r itio & . Bucu regti, E d it ,

A C a d .E .S .E . , 1 9 5 7 , 268 p .

F SCHJLAMffiTOL organic , Intrapat ou le g ia ir ilo d in an il 1 831 , 1832

1833 gi ed&ugat la s.tirgit ou le g iu ir i la die l a .anul 1834 pina

aeum gi 0 scars. deslu,9i $ & a sxaterilor. Acum a doua oarS ttpar

cu slobozenjLa in a lte i s t& p ln ir i i n z i le le prea Inalta^uiu i pr

gi doan sfegipinitor a fcoata ‘i'&ra EoaSneasog. Gheorghie D .Bibesa

V .V . Buouregti, 1 8 4 7 , 691 p .

HEGOIiAMSHTOL organic al printipatului Moldovei. 1'agi, 1837*

3B0RNICESG0L hrisov (1 7 8 5 , 1 83 5 , 1 8 3 9 ) , S d it ie c r itica . Bucureg

E d it . A c a d .E .S .E . , 1 9 5 8 , 112 p .

SPOLBEK, C .A . Cea mai veche prayilS. ron&neasog. Text. Transorie;

S tu d iu . Cera&utfi, 1 930 , 8? p .

STATCi'A iurium itamioipaliuai Baxonus. S ib iu , 1856 , 336 p .

- 124 _

KLEIN, INOGHENTIB MICC.• Corespondents din axil 1?46-1768, pu-

blioata de Zenovie Peoliganu. Bucurjgti, 1924, 160 p.

IORGA, NICOLAE. Scrisori de boieri, scrisori de donmi. Valenti

de Muate, 1931, 328 p.

IORGA, NICOLAE, Scrisori gi zapise de megfcarl romani. Bucuregti,

1926, 143 p.

IORGA, NIGCSLAE. Scrisori de negustori. Bucuregti, 1925, 223 P=

ELIADE, I . Epistole gi acte ale oamenilor migcarii romane din

1846. Paris, 1851, 75 p.

COBESPONDENfA lui §tirbei-voda. Buouregti, "Minerva", 1904, 655 p.

4 . Corespondenta

ACAMESCU, GHEORGHE. Scrisori ale lui Splru Ha^et catre Dimitrie

Sturdza. Buouregti, 1939*

ALEGSaHDBI, VASILE. Corespondents.. Sditie ingrijita gi note de

Marta Anmeanu. Gu 9 prefata de G.C.Nivolescu. Bucuregti,

ESPLA, I960, 271 p.

ANINEANU, MARTA. Catalogul corespondents! lui Vasile Alecsandri.

Bucuregti, Edit.Aoad.B .P.H ., 1957* 618 p.

BALCESOT, NICOLAE. Scrisori catre Ion Cbica. Gu o notita introduo

tiva de Petre V.Haneg. Bucuregti, / f . a . / , 268 p.

BANCESCD, LIDIA. Scrisori catre Horia Petra-Petrescu (Catalog).

Sibiu, / f . e . / , 19 7 1, 188 p.

- 125 -

BANCESCD«, LIDIA. Scrisori oatro Iosif Vulcan (Catalog). Sibiu,

1971, 74 P.

BRATIANU, ION C. Din oorespondanta fam ilie i.,. Cu o prefaâ de

Ion Nistor. Vol.1-5. Buouregti, 1933-1935.

CATALOGUL oorgaponden^fll. lui Ion Ghioa. intocmit de Nioolaa Liu

Buouregti, Edit.Acad .R .P .R ., 1962, 430 p.

v _ ; ‘ _ ,...

CORESPONDENT Rarnuri. Ediîe ingrijitfi gi.prefatatfi de Florea F

ran. Craiova, "ScrisalRom&neso” , 1933. 485 p.

DIN CQRESPONDEN^DKLE epiaoopului Melehisedeo. Culese, adnotata §

insofcite de o prefaî de C.C.Dioulesou. Buouregti, 1909,

DOBEOGEANO-GHEEEA, CONSTANTIN. Coraapondenta. Ediîe, studiu in

troduotiv gi note de Ion Ardeleanu gi Nicolae Sorln. Bucu

regti, "Minerva", 1972, 362 p.

GEORGS BARI7 magyar.levelesSse. Sa;)t6 ali rendezte loan Chindrii

6s K o v &o b Serene. Bukarest, Kritori011-KBayvkiad6, 1974, 194

GEORGE BARIJ, gi oontemporanii sSA. Vol.1-4. Buouregti, "Minen

1973-1977.

GHICA, ION. Scrisori o&tre Vasile Alecsandri. Ediîs ingrijita

gi repere istorico-iitarare alo&tuite de Ion Roman. Bucuregf

"Minerva", 1976, 453 p.

HELIADE RADOLESCU, ION. Scrisori gi acte. Ediîe ingrijiti, be2 te alasa, glosar, indioe de George Potra, Nicolae Simaobe ?i

George S.Potra. Buouregti, "Minerva", 1972, 677 P.

H IT '■INS, KEITH; MAIOR, LIVIU. Corespondenâ lui loan Raîu ou

George Bariîu. Cluj, "Dacia", 1970, 252 p.

HQDOS, ENEA. Din oorespondenâ lui Simeon Bamutiu gi a oontec.-

poranllor s&i. Sibiu, 1944, 134 p.

126 ~

ION GHICA o&tre Nicolae Baloescu. Sorisori inedite din vremea

pribeglai. Publicate ou o introducere de G.Zane. Buouregti,

1943.

IORGA, NICOLAE, Correspondence diplomatique roraaine soub le roi

Charles I-er (1866-1880). 2-eme Sdltion. Buouregti, 1958,

KXXTX + 461 p.

JTJKIKBA. Aminilrl, studii, documents. ,Vol. 1-2. .Edible ingrijitS.,

prefafcatgi. gi nofce.de Gomel Eegman. Bucuregti, "Albatros",

1971, 518 + 294 9 ,

JUNIMEA g i . junimigtii. Sorisori gi documente inedite. Edible in-

grijit&, lntroduoere gi note de Ion Arhip gi D.V&oariu. Iagi,

"Junimea", 1973, 303 p.

KIRILBAWJ, GHEORGHE TBODOBBSCU. Corespondent. Edible ingrldita,

note, tabel cronologio, bibliografie gi indici da iilroea Nan-

dorea. Buouregti, "Minerva” , 1877, 710 p.

KOGALNIGEA3u, aiHA.IL. Sorisori, Text a ingrijifce, adnotate gi y- ■

luorare de Augustin Z.N.Pop. Buouregti, E .P .L ., 1967, r '

MAI OB., LIVIU. Avram lanou. Scrisori, CluJ-Hapooa, "Dacia

123 P.

fcAICIH, PETRU. Sorisori gi dooumente inedite. Edible ingri jitg.,.

pref aljetg., note gi indici de Nicolae Albu. Buouregti, E .P .L ,,

1968, 168 p.

MANU BAOESCU, MAR1U. Alexandru Davila, corespondent inedita.

Cluj, "Daoia", 1973, 305 p.

METEij, STEFAN. Din relatille gi ooresponden^a poetulul.Gheorghe

Sion cu oontemporanii s&i. Cluj, Tip ."Pallas", 1939, 358 p.

- .12? -

OCTAVIAN GCXJA in oorespondenfca* Editie ingrijitg. de Danlela

Poenaru. Posbfat de V.Netea. Buouregti, "ilinerva", 1975,

J98 p.

GLAHUS, NICOLAE. Corespondent ou uisanigtil batavi gi flamanzi.

Cuvint Inainte, antologie, note gi bibliografie de C.Albu.

Buouregti, "Minerva", 1974, 350 p.

PANAI5ESCU, PETES P. In lumina sorisorilor din tineret" Pref a™

t de Silvia Panaiteseu. Bucuregti, "Minerva", 1970, 173 P«

PERVAIN, IOSIFj CHINDEI^, IOAN. Corespondent lui Al.Papiu H a

rlan. Vol.1-2. Cluj, "Dacia", 1972, 315 + 494 p.

PARVAN, VASILS. Corespondent gi acte. Edi^ie ingrj its , infcro-

ducere, note gi indioi de Alexandra Zub. Bucuregti, "Minerva",

1973, 501 p.

POP, AUGUSTIN Z.N . Catalogul corespondent*- lui Mihail Kogani-

eeanu. Buouregti, Edit.Aoad.B .P .R ., 1959, 466 p.

PtRjjCARIU, SEXTI1. Sorisori de la Oct avian Taslauanu. Extras.

Sibiu, 1943.

SCRISORI ofitre loan Bianu. Vol.1-3. Buouregti, "Minerva", 1974-

1976.

SCRISORI c&tre Nicolae Iorga. Vol.l. 1890-1901. Edible ingriji-

tS de Barbu Theodorescu. Bucuregti, "Minerva", 1972, 630 p.

SCRISORI oStre Vasile Alecsandri. Edi^ie £ngri;jit:3i, p re fat , note,

traduceri de Marta Anineanu. Bucuregti, "Minerva", 1978,

472 p.

T.MAI0EE3GU gi prima generate de maiorescieni. Corespondents.,

Antologie, note §i preface de Z.Omer,. Bucuregti, "Minerva",

1978, 784 p.

- 128 -

5 . Memorialist!o&

ALECSAHDRI, VASILS. Cfil&torii. Misiuni diplomatice. Editia a

3-a, comentata de Alexandra Marou. Craiova, 194-5, 293 P«

ALKIAHDED, C.Z. Teatru intre baionete. Bucuregti, Insbitufcul

de studii istorice fi sooial-palitice de pe l£ng& C.G. al

P .C .B ., 1970, 151 p. •

, pia ,. Insemnari din timpul ocupatiei germane.

1916-1918. Buouregti, 1929, 128 p.

AMIST1BI ale fogtilor voluntari romani din Armata Roijie in timpul

Marii Hevolutii Sooialiste din Ootombrie gi al r&zboiului ci

vil 1917-1922. Buouregti, ESPLA,, 1957 , 275 p.

AMXNTIRI despre Titu. Maioresou. Antologie gi.prefat& de Ion

Popescu-Sireteanu. Iagi, "Jemimaa", 1973, 219 P*

AJUNTIBI despre r&sooalele t&r&ne^ti din 1907. Galati, /f.e./, 1957, 32 p.

AMINTIEI literare despre veohea mi9care socialist^ (1870-1900).

Sditie, prefatatS gi note de Tiberiu Avramascu. Buouregti,

"Minerva", 1975, 710 p.

ANGHEL, CONST. Amintirile unui fost prefect din timpul r&sooa-

lelor 1907. Buouregti, 1912, 142 p.

ANTONBSCU, TLIB. §arj«le de foe ale oavaleriei. Bucuregti,

Edit.milltar&, 1968, 239 P.

ARBUBE, ZAMFIB 0, Tennit& gi axil. Editia a 3-a* Buouregti,/f.a./, 184 p.

- 129 -

AVKRESCU, ALEXANDHU. Not-ite zilniee din r&zbdiu. Baazregti,

1957, 402 p.

BIBBSCU, MARTHA. Jurnal politic ianuarie 1939 -isnnarle 1941.

Studiu introductiv, selectie, note gi traducere dc Cristian

Popigteanu gi Nicolae Minei. Buouregti, Edit.politic&, 197S

240 p.

EOLINTXHEAinj, DIMITRIE. Viata lui Guza-Vod&. Memoriu istorie,

Edi^ia a 3-a revSLzatS. gi ad&ugita. Buouregti, 1869, 208 p.

BRANISTK, VALERID, Amintirl,din inchisoare. (insemaSri oonteni * *porane gi autobiografice). Studiu.introductiv de Miron Con

stantines ou gi Ale*andru Por$eanu. Edible ingri;j i tS. gl.note

Alexandra Porfceanu. Bucuregti, "Minerva", 1972s 612 p.

CANDIANO-PQPESCU, AL. Aaintiri din viat&-mi. V ol.l . Buanregtl

1944.

CEREAT, ALEXAHDRU.. Memorli. Cairpania 1877-1878. Edible ingrijl

ouvint Inainte gi noti biografice de Constantin Olteanu. Buc

regti, Edit.militara, 1976, 42 p.

CIFARUT, TIMOTEI. Jum al. Edible ingrijiti, prefatd, note gi g

sar de Maria Protase. Cluj, "Dacia", 1972, 192 p.

CXUMBRUDEAN, DUMXTRU. Jum al de front al oaporalului Dumitru

Ciumbrudean 1914-1918. Buouregti, Edit.politick, I$69, 368

CLQPOfEL, ION. Amintiri gi portrete. Timigoara, "Facia", 1973

235 P.

CONSTANTINES CD, ION. Din Insemn&rila unul fost.reporter parlam

tar ..1919-1939 (Note gi memorli). Bucuregti, Edit,politics,

1973, 430 p.

CREfOLESCU, ILIE. Peste crestele Carpatilor. Bucuregti, Edit.m

litar&, 1968, 151 p.

150

DABIJA , G .A . A n &n tirile u a u i . atagat n i l ! t a r rom&n In Bulgaria .

1910- 1913. B ucuregti, 1 9 3 6 , 383 p .

DOBRICEANU, AMXANDRU. Dansul ce foe al t ra ie c to r iilo r . Buoa-

r e g t i , E d it .m il it a r S , 1 96 7 , 126 p .

DBAGAN, GABHIEL. Pe frontul M r & g e g t i In v ie m o r ^ l i . . . Edi-fcia a

6 -a. Buouregti, "A lb a tr o s ", 1 9 7 4 , 2 64 p .

DUCA, I .G . Port re te gi ajaintiri, Bdi-fcia a 3-a. Buouregti,

/ 1 9 3 3 / , 141 p .

DULAMI'JA, ION . Batalionul da jnor£i "Avram Ian o u ", Buouregti,

E d it .m ilit a r a , 1 9 6 8 , 280 p.

DUMITR2SCU, POLIHRON. Ascultind ohemarea (A m in t ir i .d in prijnul

r&zboi m ondial). Buouregti, Edit.militar fi., 1968, 160 p.

GANE, CONSTANTIN. Prin viroage gi ooclauri. 1916-1917. Buou

regti, 1922, 216 p.

GAMS, N. Amintiri (1848-1891). Craiova, / f . a . / , 233 P.

GEQSGESCU-SER3ENT, ST. Din oametul unui veteran.1877. Cu o in

troducere de Gh.Georgesou-Buz&u. Buouregti, Edit.military,

1956, 165 P.

GHIBU, QNISIEQH. Amintiri despre oamenii pe care i-am ounoscut.

Prefata de Origan Miroioiu. Edi$ie ingrijita de Origan Mir-

cioiu gi ^arban Polverejan. Cluj-Napooa, "Daoia", 1974,

332 p.

GHICA, I . Amintiri din pribegia dupa 1848. Edi$ie O.Boitig.

Vol.1-3. Craiova, / f . a . / , 221(1) j 331(2) + 36? p .(3 ) .

GIUEESCU, CONSTANTIN C, Amintiri. Vol.l. Bucuregti, Edit.sport-

turism, 1976, 340 p.

HELIADE RABULESCU, IO N . Suvsnix^e gi im presii ale imui prosoria .

Traducere, ed ib le ingri;)3.fcS., p re fa t& not® de Marie. Protase,

Gluj-Kapooa, "D a c i a " , 1 97 5 , 208 p .

IOHESCU DE LA BRAD, ION. Viafca mea de mine iusumi. Iagi, 1889.

IQNESCU, EMILIAN, Pa WeajlGV intr-o feoamaa reoe /1 9 1 6 - 1 9 1 8 /. Bu-

euregti, E d it ,m il it a r a , 1 9 7 6 , 1 48 p .

I0NES0TT, -JMJCB. A m in tiri. B uouregti, 1 9 2 3 , 199 p .

l'ORDAN, IORGTJ., Memorli. V o l .l . Buouregti’, E d it . "E m in e scu ",

1 9 7 6 , 312 p .

IORGA, N. Memorii. fxiseiaafiri z iln io e (m ai 1917 - m art.1920) 0 .

R azb oial n atio n al . Lupta pentru 0 noufi v iat& p o lit ic a . V o l.

1-5. B uouregti, / f . a , / , 3 7 2 (1 ) + 3 7 5 (2 ) + ’3 4 4 (3 ) + 2 2 8 (4 ) +

3 9 8 (5 ) P .

IORGA, NICOLAS. Oameni oare au fosfc. Antologie , ed ib le ingriji-

ta , note gi comentarii d e .V a le r ia g i .San d a Ripeanu. Studiu

introductiv ae V ale ria Rapeanu. B ucuregti, E d it .m il it a r a ,

1 9 7 5 , 271 p .

'<IRI^1SCU, CGHSTANTIN. 0 v ia t & , o lu a e , o epoca. Memorii. Bucu

r e g t i , Edi t,sport-fcurism, 1979 , 304 p .

KREyULESCtT, NICOLAE. Am intiri is t o r ic e . B ucuregti, 1 94 0 , 103 p.

LOCUSTEANU, GRIGORB. Am intirila colonelulul Laeusteanu. P u b li

cate gi adnofeate de Radu Grutzescu. Ou un coaentar isto r ie de

loan O .F i l i t t i . Buouregti, 1 9 3 5 , 299 p .

LOVINBSCU, EUGEN. Memorii. Texte g i .p o s t fa ta de N icolae Balota .

B uoure?ti, "M in e rv a ", 1 9? 6 , 312 p ,

LUG TIG , OLIVER. A tun ei, e.oolo.. . la Auschwitz * Buouregti.

"C artea Romaneasca'", 1 9 7 7 , 3 5 9 p.

- 132 -

314JOHESOT, TITO, inseiroari zilnioa. Publicate ou o Introduce re,

no bo, facsimile §1 portrete de I .R&dulss ou-Pogoneaou. Vol.

1-3. Buourefti, /f.a./, 356(1) 383(2) ♦ 383 P *(3 ).

MEMCBIILB regelui Carol I al Bomaniei (De un marbor ocular).

Buouregti, 1912, 17 faac. (volume).

MI CO, 1CBEP. Am eupravletuit lagarului hitlerisfe. Memorli deapro Buohenwald. Bucuregti, Edit,politica, 1970, 24? p.

MOLDOVAN, VASILE. Memorii din 1848-49. Brasov, 1895, 166 p.

MUNTEANU, CASSIAS B. Marbirul c&tanelor.- inaemn&rile din r&zboi

ale unui soldat din armata austro-ungarft. Lugoj, 1919, 95 p.

KADBJDB, SOFIA. Din ohinurile vie^ii. Text ales fi stabllit,

abudiu inbroduobiv fi bibliografie de Viofcor Vigineeou. Buou

refti, Edit. pentru literature, 1968, 288 p.

NEGRUZZI, IACQB. Aminbiri din "J uni me a ". Buouregti, 1921,

391 p.

PANAITESCU, PETES P. Pagini de jum al (1921-^1927). Bdi^ie in«rijit& de Silvia Panaitesou, Cluj, "Dacia", 1974, 160 p.

PANAITESCU, SCABLAT. Aspeote mill tare. Efemeride de r&zboi (1916-

1918). Jum al de operable (1913). Buouregti, 1927 , 214 p.

PANU, GEORGE. Amintiri de la "Junlmea" din Iagi. Vol.l-2.3di-

tie, p re fa^ fi tabel cronologio de Z .Om ea. Buouregti, "Mi

nerva", 1971, 445(1) 1 424p .(2).

POP RETE&lHUL, ION. Aaintlrile unui foolar de alt&dat&. Text in-

grijit, studio introductiv fi glosar de Ion Apostol Popescu gi

Serafim Duiou. Buouregti, Bdit.tineretului, 144 p.

I

- 133 -

POPESCU, DUKITKO. La porîle T im ifo are i, sepfcembrie l c; ;;4 .

Buourefti, E d it .m il it a r a , 1968, 144 p.

«

PQRUUBESCU, IRACLIE . A m intiri, E d ible in g r ig t t a , p refaâ , note

fi glosar de Nicolae Oprea. Cluj-Napoca, "D a c ia " , 19?8,

232 p.

POVESTESC veteranii. Selec$icnarea tartelor fi pregatirsa volu-

aului pentru tipars Costaohi Mandru. Buourefti, Edit.millta-

r&, 1974, 192 p.

PU^CARIU, IOAN oavaler d e . Notice despre xntim pl&rile oontempo-

rana. Sibiu, 1913, 221 p.

PUSCARIU, SEXTIL. Brafovul de altfidat&. Cuvinfc inainte de loan

Golan. Edi$ie ingrijita de §erban Polverejan. Cluj-Napooa,

"I.aoia", 1977, 351 p.

RADULESCU, EDGAR. Din jumalul meu de front. Buourefti, Edic.

militar&, 1972, 176 p.

ROMAN, VALTER. Sub oerul Spaniel. Cavalerii sperantjai (ArAntir:

Buourefti., Edit.militara, 1972 , 400 p.

ROMANII in. rezistenta.franoeza.in anii celui de-al doilea razboj

mondial (Amintiri). Buourefti, Edit.politioa, 1969, 36? p.

BOSETTI, C.A. Jurnalul meu. Edi-fcie ingrijita §i prefaâtS da

Marin Buour. Cluj-Napooa, "Dacia", 1974, 464 p.

ROSETTI, C.A. Scrieri din june-fce fi esilu. Tomul 1-2. A 2-a edl

Uune. Buourefti, 1865 , 208(1) + 225 p*(2).

ROSETTI, B. Amintiri din prima tinereê. Buourefti, 1927, 252

ROSETTI, RADU R . Ma^turisiri. Vol.1-2. Buourefti, 1940, 19&(1)

+ 102p .(2) .

- 134 -

BEVSREANU, G.D. Din asninfcirile aele. Vol.1-2, Baouro«tt, 1929-

1930, 247(1) + 292 p .(2 ) .

SICK, 0 . Suvenira oontimpurane. Buouraijbl, 1888, 513 p.

S0CIETAT8A rom&neaso& la 1877. Memorii ale unor lup fc& fcori,An colo-

gie, studiu introductiv, note §i comentarii de Valeriu Rapaa-

nu. Bucuregti, Edit,military, 1977 , 264 p.

STOIKA, COKSTANTIN T. insemnari din zilels do lupta. Prefaâ f?i

ingrijiraa adi-fciei da Gh.Preda. Buourefti, Edit.military,

1977, 168 -

£jI-AU f&out datoria (Amintiri din prJTuul r&zboi mondial). Culego-

rea apara sub Ingrijirea lui Gh^Preda. Bucuregti, Edit.mili

tary, 1968, 175 p.

e UTO, N. MSmoiras du prince... 1798-1871. Viena, 1899.

TEODOR, POMPILIU. Avram lancu in memoriali8tio&. Cluj, "Dacia",

1972, 295 P.

THEODORIAN-CARADA, M. Efemsridole. inseianari §i amintiri.Vol.l.

Bucuregti, 1930, 206 p.

fUfUI, GHECHGHB. Un artilarist £n liniile infanterioi. Bucuregti,

"Minerva", 1973, 160 p.

VASILIU-TATARUÎ, ALEXANDRU. Focal cel mare. Amintiri din primul

rgzboi mondial (1916-1918). Ediîe ingrioit& do Ion. Ai'hip §i

Dmnitru Vacariu. Cuvint inainte de Potru Ursaehe. Iagi,"Juni-

mea", 1978, 191 p.

V01TIN, AL. Insemnarile unui ucenic politic do odinioara /1933

1940/. Bucuregti, "Albatros", 1975, 140 p.

155 -

6 . Cronici

BOGDAN, IOS, Cronici inedite ating&toare de istoria romanilor.

Adunate ei publicate cu traduceri gi adnotariuni d e .. . Bucu-

regti, 1895, I I + 205 + I I I p.

BOGDAN, ION. Cronicile slavo-romane din sec.IV-IVI, publicate

d e . . . Edi^ie revazatS. gi completatfi de P.P.Panaitescu. B cu-

regti, Edit.Aoad.B .P .B ., 1959, XIV + 552 p.

GRONICABI munteni. Edible £ngrijit& de Mihail Gregorian. Studiu

introductiv de Eugen Stfinescu. Bucuregti, Edit.pentru liters

tur&, Vol. 1-2, 1961, C X H II + 576 p .(l ) + 528 p .( 2 ) .

DEUTSCHE Fundgrunden der Geschichte Siebenfciirg«ns. Herausgegebe

von Kem6ny J . , Eugen von Trauschenfels, Vol.1-3. Cluj-Bragov

1859-1860, 582(1) + 509(2) + 415 p .(3 ) .

ERBICEANU, CONSTANTIN. Cronicari greci cari au soria despre ro-

nlni In epoca fanariotic&. Textiil gracesa gi traducere roma-

neascg.. Buouregti, 1888, LXII I + 561 p.

ERDELYI tttrtSnelmi adatok. Szerkeszti Mik6 Imre 6s Szab6 Kferoly.

Vol.1-4. Cluj, 1855-1862, XXXI ♦ 568(1) * 400(2) + 557(5) +

IIV ♦ 373 p .(4 ) .

KRDELXOBSZAG t'drtSnoti t&ra. Kemfeny J . , Nagyajtai Kov&oa, Vol.

1-2. Cluj, 1837-1845, 188(1) + 250 p .(2 ) .

illJBOGLU, MIHAILt MUSTAFA, MEHKET. Cronici turcegti privind tari-

le romane. Extrase. Vol.l- Bucuregti, Edit.Acad .H .S .E .,1966,

562 p.

IZVOABB privind istoria EomSniei. Vol.1-3. Buourefti,.Edit.

Aetd .E .S .B ., 1964-1975, 7 9 K D + 768(2) + 569 p .(3 ) .

EOGALNICEAOT, MICHAHi. Gronioile Eomlniei san.letopise$ele ffiol-

dovai 9i Valahiei. A doua editiune. Tom 1-?. Bucuregti, 1872-

1674, 501(1) + 429(2) + 535 p .(3 ) .

LUPA§,.I. Cronicari §i istoriei romSni din Transilvania. Ed.a

2-a. Buourefti, / f . a . / , 551 p.

MONUMENTA Hungariae historica. II.Soriptores. Vol.1-38. Budapes-

ta, 1857-1906.

Intareseaz& volumele I(George Szarami), VII(Franctso Mik6), VIII(David Bozsnyai), IX(Petru Apor), XII-XIV(loan Mihail Brutus), XIV, XXI, XXVIII-XXX(§te£an SzamoskBzy), 2VI(Franciso Fcrgach), XVII(Ioan Baranyai Secsi), XVIII, XXIII-XXIV(Smerlc Tnkoly), XXI, XXIlKBustatiu Gyulafi), XXXV(George Vass, La- dislau Vass), XXXVIlK^tefan Halm&gyi).

PQPA~LISSEAHU, G. Izvoarele istoriei romanilor. Fontas historias

Daoo-Rosaanorum. Text §1 traduoere. Vol.1-15. Buourefti, 1934-

1939.

SGBIPTOBES reruan Transilvanioarum oura et opera. Societatis philo-

historum Transsilv. Editi et illustrati. Tom i-2/]_ 2 . Sibiu,

1797-1840, 300(1) + 294(2/1) ♦ 434 p .(2 /2 ) .

SZAB6-MAKKAI. Ird61y 3r8ks6ge. Vol.1-10.. Budapesta, / f . a . / .

7 . Izvoare eartografice

ATLAS istorio. Coordonator §tefan Pascu. Buouregti, Bdit.didac

tics si pedagogiogi, 1971, 200 p.

BACAHABU, IOHj GHEKGEC, IOSIF. 'Harta a$ez&rilor atesteta in de-

oursul milaniului al doilea in Banafcul romanesc. Ini "Stu-

dia Univ. "Babeg-Bolyai". Geografia, 16, nr .2 , 1969, p .213-

223.

BACILA, IOAH .C . Hfirti gsografioe asupra $&rilor roaHaa inter®

1800-1856* : Zxu LusrSrile . Injetitutului de geografie al TJnlver-

P it & fii dia C lu j, 4 , 1931 , p.50-60.

BACILA, IOAN C. -Stampe f i h&rfci-privitoare la Bobrogea.

Oera&utit Institufcul ds arte grafioe f i editura "Glasul Buoo-

vinei" t 1928 , 36 p .

BAICAN, VASILE. Dooumente oartografioe din seoolul al XVIJ^-lea

asupra Moldovei. In ; Analele ft iia t ific e al? Universit&$ii

"A l .I .O u z a " din I a f i . Geografi®, 1 7 , 1971, p.97-106.

BIBLIOGRAFIA.istorica a Hprafiniei. Vol.II- Seoolul X IX . Tom 1 .

Buourefti, E d it .A o a d .R .S .R ., 1972 , p .305-344 (oap . HSrti fi

planuri Inter® 1800-1900). ' ■*

BINDER, PAUL. Johannes Honterns. Sorter and BeBohreihungen der

rum&nisohen Lander. Ini Revu® roumaine d 'histoire , 12 , n r .6 ,

1973 , p .1037-1065.

BOTEZ, MIHAI P . Is to ria oartografiei romSnefti. GhifinSu,

"Tiparul moldoveneso", 1936, 20 p.

BUCHHOLTZKR, CGRNKLIUj ROIARU, PEERE. Istorioul oartografiei.

Hfirfil® veohi ref ari to are la $ara noeetrSi, H&r$il® Institutu

lu i geografic.m ilitar. Edi^ia a 2-a. / f . l . , f . t i p . / , 1937,

111 p . + 31 h .

%COMKEHE, 5 .P . La terre roumaine & trayers le s .ig e s . Atlas his-

torique politique et ethnographigu®. Paris, Payot, 1919,

57 p .

DIMANESCO, D.DEM. Monaaenta oartographioa Moldaviae, Valaohiae

et Transilvaniae. .San Fraaoisoo, Comeroial Photo Copyng

Company, 1933-1935.

- 158 -

DRAGOKIE, SILVIU. Atlas pentru istoria Rom&alel. Sibiu*

"Globus", 1935 , 8 h.

GIUEESCU, CONSTANTIN C. Harta stolnicului Constantin Cantaou-

zino. Ins Revista istorica roicana, 13, n r .1-3, 19^3, p .1-28.

*GIURESCU, CONSTANTIN C. Prinoipatele romane la inceputul secolu

lui XIX. Constat&ri istorice, geografioe, eoonomioe gi statis-

tioe p« temeiul b&r^ii ruse din 1835. Bucuregti, Bdit.gtiin-

tifio&, 1957, 320 p.

GRANADA, N. La Scizia kinore nails carte nauticbe del medio evo.

Contribuzione alia topografia storioa della Dobrogea. In:

Epbemeris Daooromana , 4, 1930, p .212-256.

GRAMADA, N. Vioina. Izvoare oartografioe. In« Codrul Cosmioului,

1, 1924, p .435-459.

N4STASE, ANTON. Contributii la dezvoltarea oartografiei !f&rii

Romanegti in seoolele al XVIII-lea gi al XlX-lea. In: Lucr&ri

gtiintifice Oradea. Geografie, 1972, p .9-14.

OLINESCU, DIONISIB. H&rtile Buoovinei, Inj Buletinul Sooletatll

geografioe romane, 15, 1894, p .3-10.

PARGOLESCU, G.G. Din istorioul bartilor Pri.nolpatelor gi harta

Rom&nini. Buouregti, Tip.Nationals, 1908, 114 p. + 2h.

POPESCU-SPINBNI, KARIN. Primele manuale de geografie In gooala

romaneasoS. C&rti, barfi gi atlase publioate pina la 1864.

Trei h&rti ale Romaniei din 1816. Bucuregti, Tip,"Bucovina",

1931, 24 p. + 3b.

POPESCU-SPINENI, MARIN. Romania in istoria dartografiei pinS la

1600. Vol.1-2. Buouregti, 1938, 17X 1) + 57 p .(2 ) .

POPESCU-SPINENI, MARIN. Rom&nla in izvoare geografioe gi carto-

grafloa. Din antichitate pinfi in pragul veaoului nostru.

- 139 -

Bucuregti, Edit. stiin$ifio£ gi enciclopedica, 1978,

slNDOLAQHE, AL. Bihorul gi $ara Crigurilor In oartografia seco-

lului al XlX-lea, Ins Lucrari gtiin^ifice Oradea. Geografie,

1973, P .17-24.

SBI§ANU, ROMULUS. La Roumanie.- Roumania - Ho mania. La terre

roumaine & travers les ages. Roumania in the course of ages.

Atlas hisfcorique, gSopolitiquo, ethnographique at eoonomiqua,

A historical, geopolitical,. ethnographical and economical at

las. Bucarast, 1936 , 201 p.

T0SA-T0RDEAMUt ANA. Opera cartograficS. a lui Marsili gi impor

t a n t ei pentru i?ara noastrfi, , Ins Studii gi cercetari de bi-

bliologie, 13, 1974, p.211-231.

TURDBANU-i‘0§A, AHA. Oragul Buouregti in oartografie pinS. la sfi:

gitul secolului al XlX-lea. In : Material® de istorie gi mu~

zeografie. Bucuregti, 1 , 1964, p .203-218.

TORDEANU-TOgA, ANA. Primele h&r$i -romanegti. Sec.XVII- XVIII. In;

C&l&uza bibliotecarului, 13 , n r ,9-10, I960 , p .67-69.

UNGU?J5AHU,.ALEXAIJDRU. HSr^i referitoara la $&rile romano In ar-

hivola gi bibliotaoile pariziena. Ins Revista arhivelor, 50,

n r ,4 , 1973, p .637-652.

ORKCHIA, V ,A . Chartografia romana. Ins Aialale Academiei Roma

na, S o r .I I , Tom I I , sec^ .IX , Discursuri. Memorii gi notice,

1881, p .419-524 + 8h.

VASILIU, D . Despre h&rfcile pamintului romanesc. Ins Buletinul

SociatS-tii politehnica din Romania. Bucuregti, 43 , 1929,

p .485-511.

VIL5AN, g . Earfea JJoldcvai de D.Gantomir. Ins Academia Romana.

I/.STsoriile sectioi istorice, S e r .I I I , Tom V I, 1926-*-1927» p .193-

212.

- 140 ~

ALJSAKDRINI, K .A . Statistioa Eomaniei de la unirea principatelor

pina la present. Vol.1-2. Ia g i , 1855-1838.

ANCHET1 InduscrlalS. din 1901-1902. Publicata de Mialsterul agri-

oulturii, oosieryului, Industriel gi domeniilor. Serviciul sta-

tiatioii generals. V o l .1-2. Bucuregti, 1905-1904, 8 + XLVII

+ 119(1) + XI + 995 p . ( 2 ) .

COjaSR'I’OL exterior al Eom&niei (1910- 1945). Vol. 1-14. Buouregti,

1928-1943.

DICTIONAHU topograficu gi statistiou alu Bomaniei. Buouregti,

1872, 536 p.

DICTIONARUL statistic al Bomaniei intoomit pe baza rezultatelar

definitive ale recens&mintului general al popula^iunii din

19 decembrie 1912. V o l .1-2. Buouregti, 1914-1915, 493(1) +

1203 p . ( 2 ) .

R4SIGANU, B .D . Statistics agriooia. Productiunea agrioola a

Eowaniei de la l*)o6 la 1928. Studio economic-statistic. Bu

curegti, 1929, 68 p.

lKBICA'TGRUL statistio al satelor gi unit5.^1 lor administrative

din fiOEaaia, cuprinzind rezultatele recens&mintului general a I

popula^iei din 29 decembrie 1930. Bucuregti, 1932, 850 p.

JAKABFFY SLSMBE. SrdAly statisztik&ja. Lugos, 1923, 143 p.

LALESCO, THAIAN. DonnSes statistique sur le Banat. Paris, 1910,

4 p.

NOMSRETQAREA animalslor doasstice dir. decembris 1900. Bezultate

proviaorii. Bucuregti, 1901, 8 p.

8 . Izvoare statistics

PETRESCU, Z .O . Incarc are de statistioa medico-milltar& a

Romfiniei. Buouregti, 1880, 49 p .

POKI, P . Statistioa r&zegiior. Buouregti, 1921, 222 p. (Attade

mi a Boasr-S.. Studii gi oeroetSri.V.).

RSGEHSAMIM'OL general al populatfiunoi Eomajilei dia decembrie

1899* Bezaltate provizorli. Cu o introducere dj Leonida Co-

lesou. Bucuregti, 1900, 72 p.

RECENSAMIHTUL general al gtiutorilor gi negtiutorilor de carte

In Romania din anul 1909 executat din ordinul domului mi

nis tru al instruotiunii gi al cultelor Spiru C.Haret. Buou

regti, 19 1U p. + 1 1 tab.

KECENSAMlHTOIi populaîei gi reoensamintul agriool din 25 ianua

rie 1948, In; Problems economics, nr .2 , 1948, p .28-455 n r .3

p .81-108.

SOUTZO, BICOLAS. Notions statist!ques sur la Uoldavie. Jassy,

1849,

STATISTIC A ol&dirilor gi a loouinêlor din Homa.nl a intocmitg. pe

baza reoens&mintului general al populaîunii din 19 decent-

brie 1912 - 1 ianuarie 1913 on o introducere analiticfi de

L.Colesou. Buouregti, 1920, 92 p.

STATISTICA £n Romania. Baporturi gi d&ri de seama ale delegaî-

lor oficiali la coagresel® internatfionale de statistics..

1863-1878. Bucuregti, 1890, 66 p.

STAHSHCA £nva1?am£ntului din Bomania pe anii goolari 1921/1922

1928/1929. Buouregti, 1931, 751 p.

STAT'ISUCA inv&tam£ntului public gi particular din Romani s pe

anii gcolari 1919-1920 §i 1920-1921 cj o dare de seaisa. de

G .Tbeodo.ru. Bucuregti, 1924, 475 p. + 16 tab.

- 141 - ' ’

- 142 -

STATISTIC!, xnvatamicfculai primar, urban gi rural pe anii goolari

18S9-1890, 1890-1891, 1891-1892 in oomparaîuno on anul 1888-

1889 lucrata din ordinal ministrului instruotiunii publiee de

FrSdSric Dam6. Buourefti, 1892 , 102 p .

STATISTIOA gbiutorilor de oarte din Romania £nbocmit& pe baza

rezulbatelor definitive ale reoens&mintului general al popu-

laîunii din 19 deoembrie 1912. Buourefti, 1915» 213 p.

Peripdioo

ANUARUL sbabisbic al Romaniei. Insbitutul central de sbabisbic&.

Buouregti, 1904-1940.

ANUARUL statistic al R .S .R . Birecîa Central^ de Statistics.

Buourefti, 1957-

MI £JCAREA popula$iunii Romaniei. Buouregti, 1874-1951.

REVISTA da statistioa. Organ al Direcîei Centrals de statistioa

gi a^ jcietatii de gtiinê economice din R .S .R . Bucuregti,

1952-

STAT1STICA agricoia. Buouregti, 1870-1876.

STATISTIOA animalelor domestice. Buouregti, 1921-1938.

STATISTIOA anuala a Romaniei. V o l .1-10. Buouregti, 1918-1928.

STATISTIOA oomercialac Buouregti, 1884-1923.

STATISTIOA din Romania. Comerûl exterior, import gi export.

Bucuregti, 1871-1878.

STATISTIOA din Romania. Migcarea populaîunii dupS ragisbrelo

atarii civile. Buouregti, 1872-1875.

- 143 -

STATIST£CA imponifcelor directs. Buourefti, 1924-1931.

STATISTIOA Induscriel extractive. V o l .1-41. Bucure?ti, -1939-

STATISKGA inv&tamlntului. Buouregw , 1876-1883.

STATISTIOA inv&t&nintului seeundar public. Buouregti, 1889-1E

STATISTIOA judieiarS. din Eom&nia. 1876-1918, 1919-1930.

STATISTIOA mir.iarS. a Homaniei. Bue-iragti, 19 13-1934.

STATISTIOA profesiunilor. Buourefti, 1872-1904.

STATISTIOA societ&tilor anonime din Romania. Bucuregti, 1936-

1940.

STATISTIOA societ&tilor pe aofciuni din Eomania. Buouregti, IS

1935.

9 . Izvoare lingvistioe

BIANU, I . Psaltirea goheian& (1 4 8 2 ) . V o l .l . Textul in faosimi

gi transoriere ou variantele din Goresi (1 5 7 7 ) . Buouregti,

1889 , 536 p.

BIAKU, I . Texts de limbS. din seoolul XVI. V o l .2 . Pravila sfin

lor apoatoli tip&ri t& de diaoonul Coresi in Bragov intre 15

1580. Buouregti, 1925.

BIAHU, I . j CARTQJAN, N. Album de paleografie romineaso& (sori

ch ir ilio a ). Buouregti, 1926 , ed .a 2-a, 1929* ed. a 3-a, 19

12 p. ♦ ZLIV tab.

BOGDAN, DAMIAN P . Glosaral ouvintelor rpafinegti din doouaen&a

slavo-romane. Buouregti, 1946, 271 p.

- 1*6 -

SBIKERA, I .G , Codieele voroneijean ou un vooatoular §i studiu

asupra lu i . Cem au$i * 1883 , 354 p.

lAGIiIAVINI, C. I I ''L'sxi eon Mars i l l gjiuasi s disionario latino- .

rumano-ungharase del seoolo XVII. Studio filologioo a teato6 Buourefti, "Cultura nationals", 1930» 282 p.

PUBLICAfll EKHIODIGE

1 . iBfccria prastti

• D in bogafca literaturg. consaorat& istoriei prasei romi.-

ne^ti sa pot oonsulta ou buna rezultafee siafcasele s

AHTIP, CONSTANTIN. Oontributii la istoria preset roman

B u3ure§ti, Bdit. Uniunii Ziarisjfcilor din R .P .B . , 1964 , 215 P«J

BOITC^, OLIMPIU. Period!ee araelene in r&stimp da o suta de as

Cluj, Bdit. "Gazsta ilustrata ", 1958 , U p . } BORNEMISA, SEBAS

U A H . Gazete poporale din Transilvania si Banat. Cluj, Tic."As

ardeleanS.", 1939 , 16 P*S CH M D I, ILAEIB. Inceputurtle ziarlst

cel noastre (1789- 1795). Ora?tie,"Minerva," 1900r 35 p . 5 ®IMP0I

MIOAHA - IONESCU, OCTAVIAN, Problems de pedagogic in presS de

unirea prlnolpatelor pina la oueerirea independents! Romaniei.

Buourefti, Edit, didaotioa §i pedagogic!., 1967 , 352 p.? COSJII

AUREL. Istoria preset romana din Banat. V o l .l . Simiigoars, Bdit

ziarului ,!0&irea romana", 1932 , 15° p . ; DEIiBAR?j H . Oonfcribut

la istoria preaai. Ins Presa noastrS., 1 (1956 , n r .3) - 3( 1958,

n r .10)5 DBMETBIAD, A l .D . Contributluni la istorioul prasei rog

negtj din Dobrosea. Constanta* Tip. "D a e ia ", 1934, 15 p .j GBCffi

GESCU, JEAN. La presse p6riodique en Rountaaie. Gradsa, Tip.ron

neascS, 1936 , 188 p . ; GHELARU, VALENTIN GR. Period!oele bulga

rest! in Prinelpate. I a ? ! , 1935, 14 p. (Extras din Arhiva, 42 ,

1955) j GHIBU, QNISIFOR. Ziaristiea Mserieeasog. la roaani. St

djo istorie. S ib iu , Tipografia arhidiecezana, 1910, 143 p .j XC

N . Istoria pi-esei romanegti de la primele inceputurl pina la 1

Buour9§ t i# 1922, 192 p. (Sindicatul ziariijtilor din Buouregti)

ISOPES GU, CLAUDIO. La staapa periodica roneno-italiana In Rozaa

nia e in It a l ia . Roma, Institute per 1 ’ Buropa orientals, 3937«

366 p .j IVA^CU, GEORGE. Reflector pesfco fcimp. Din istoria rep

tajului roaarteso (1829-1866). Buouregti. Edit, pentru literate

1964, L II +412 p . ; LUPAJ?, I . Contributli la istoria ziaristio

roHulnesti ardoleno. S ib iu , Edit. "Asocii-jiunii", 1926, 120 p. 5 LUPA£j, I . Din treoutul ziarlst!ce! romanesbi. Arad, Bdit. Libr

148 -

dieoezane, 1916, 77 F»i MATICHESOT, QLI5£?HJ. 0 fcribun& de lupta

presa fcineretului revolutionar din Romania. Buourefti, Jnstltu-

tul de studii istorioe gi sooial-politioe de pe llng& C.C. al

P .C .H ., 1972, 231 p . ; MICtJ, D. Introduoere l« Presa llfcorarS.

romajieaaoS.. Vol.l. Buouregti, Bdit. pentru literaturSi, 1968,

p.V-XlVXIli MINGEV, D .K . Presa bulgara £n Romania pina la 1877-

1878. Constanta, 1934, 16 p. (Extras din Dobrogea .iuna. 30, nr.

103, 106-107, 109, 119, 1934)| PETRI3JCA, P . , PIITCEA, G . , MOCHINA,

N .P. Pie Minderlielterpresse in Rum&nien 1918-1940. Buouregti,1940,

19 p. ( Euroanisshe Schriften und Eokumente) 5 POPEANGA, V. Presa

pedagogies, din Transilvania 1860-1918. Buouregti, Edit, didaoti-

o& gi pedagogio&, 1966, 323 p .j Presa satlrioa romaneasca din

Traasilvania 1860-1918. Antologie, studiu introductiv, note, glo

sar de Livia Gramada. Cluj, "Daoia", 1974, 284 p .j La presse rou-

mainj. Les premieres .joumalistes roumains.Buouresti. 1927, 62 p.

(Congres de la presse latine. Bucarest ootobre 1927)j 8E M IL IM ,S .

Istorioul presei br&llene de la 1859 Pina la 1926. Bratla, Edit,

tip. "Modema", 1927 . 232 p .; SPfoXffBLU, ICN. Printre foarfeoela

oenzurii.. . Buouregti, Edit, politica, 1974, 197 P«; 5EOTT, CON

STANTA. Presa umoristloa de altadata. Buouregti, Edit. "Minerva",

1974, 296 p.

2. Bibliografii. Sojsertorli. Antolcgii.

ARICESCU, C.D. Lista de ziarele oe au aparut in Romania in anul

1C73. Columna lui Iraian, 5, n r .l , 1874, p .7 .

Lista a 103 titluri de periodioe editate de romani de pe intreg spa^iul romanesc.

AHIGESCU, C.D. Ziarele romane oare au aparut in Dacia gi in alto

pSr^i de la 1825 pina azi. Columna lui Iraian, 4 , nr .9, 1875,

p .156-163.

Bibliografie a titlurilor de periodioe aparute pina la aoea data. Ordonata cronologio, are mulfce inexaetitA$i gi omisiuni.

BARANGA, ILIE. Publica$ii periodioe din Argeg intre 1875 gi 1900.

Studiu gi bibliografie adnotata. /Pitegti/, 1971, 58 p. Biblio-

- 149 -

feeca municipals. P it e g t i ) .

Bibliogra£iaz& 61 de periodioe argegene din perioada respc felva. Organiaata alfabetio , dup& titlurile pariodioelor. Are indioe cronologio, bamatio gi de nume. Fiecare referii ~~ ooriyine o dssorisre bibliografica compleba a period!tu- lu i , o prezen fears generalS. a conînutului, orientarii gi oc laboratorilor acesbuia.

CATALOGUL periodicelor progresisbe (1916-1940) din ooleoljiile

B ibliotecii Academiei B .P .H . Bucuregbi, 1951f 17 P* (Bibli

beoa Aoadaniei R .P .B .)

DEODAT, 533GDORU. Publicaîl periodioe agrioole romanegti. 18 ’

1944. Buouregti, Centrul de documentare agricole, 1969, 12

(Consiliul superior al agrioulturii. Institubul central de

cercetari agricole).

Bibliografiaza 77 ' bitluri de periodioe ou profil agricol s care lnsereaza £i, profilul lor §1 o asemenea feemabicS., Are doua capitole: 1 .Periodioe agrioolej II.Periodioe generale, indici alfabetici al titlurilor periodicelor bibliografiata gi un supliment: Tipariburile eoonomioe-agricole (1785-1866

DINU, CGNS2SANTIN. Index alfabetie al pariodioelor cu privire

educa-$ie gi Inva-fcamlnb. Buouregti, 1973t 231 p. (Ministeru

Bducatfiei gi Invaâmintului. Institutul de gbiinê pedagogi

Periodicals slnt olasificate in ordine cronologica, urmind categorii: revxsbe §! ziare oentrale de pedagogie gi Invata mint, periodioe editate de diferite tipuri de gooli sau ele periodic© referitoare la iavat&mintul superior gi periodioe cu caracter general educativ gi literar pentru oopii.

DRAGOMAN, C. Publicaî! politica gi profesionale muncjtoregti

Sib iu , 1971, 98 p. (Biblioteea "Astra" S ib iu ).

Bibliografia insumeaza aproape 200 titluri existente in dep< tele Biblioteoii "Astra", clasifioabe alfabetio. In final a un indioe geografic gi un indioe de nume.

DUBAREAMU, ELENA. Calendarele romanegti sibiene (1793-1970).

S ib iu , 1970, 339 p. (Biblioteea "Astra" S ib iu ).

Materialul este clasificat alfabetic. Fiecare! colecîx i s- facut o descx'iere ganerala, incluzind schimb&rile de titlu, editor, redactor, ingrijitor, precum gi schim'narile infcervei be ulterior. Dupa aescrierea genei'ala urmeaza d e s c r i e - f i e

- 150 -

carui an in parte. Titlurile de ooleoîe au fosb numerotate ou oifre, iar anii da aparitie ou oifre romane. Luorarea a insotjita de un indioe cronologio, u i indioe de autori §i personal!tatfi istorice §i un indioe de edituri §i tipografii,

DUNAEEAKU, KEENA. Presa romaneasca sibiana (1851- 1968). S ibiu ,

1969, 102 p. (Biblioteea "Astra" S ib iu ).

Bibliografiaza 157 de periodioe sibiene, olasifioate in ordine alfabetica. La sfir§itul l'uergrii se afla un indioe oronologio, un indioe de nume, preoum ?i un indioe de edituri §1 tipografii.

DONAHBANU, ELENA - A7RAM, MIECEA. Presa sibiana in limba germa

na. (1778-1970). S ib iu , 1971, 133 p. (Biblioteoa "Astra"

S ib iu ) .

Bibliografiaza 200 de tifcluri de periodioe, olasifioate ia ordine alfabetica. La sf£r§itul luer&rii adauga uri indioe cronologio, un indioe de numa §i un indioe de edituri §i tipografii. Indioa §i biblioteoa sibianfi oare pastreaza perio- dioul respeotiv.

EXPOSITION retrospeotive de la presse roumaine. 19 aout 1925.

Catalogue. Buoarest, Direction de la.presse du minisb&re

das affaires Sbrang&res, / f . a . / , 16 p.

Lista bibliografica seleotiva a periodicelor rom&ne^bi de la inoeputuri pina la data respecbivaj titlurile sint organizate tematio, dupa orientarea generaia a periodioului. S int bibliograf iate in total 357 tltluri.

GBOEGESCU, TITU - IOANED, MIHGEA. Presa p '.O.E. §i a organiza-

îilo r sale de masa 1921-1944. (Prezentare bibliografica).

Buourefti, Edit. §biin$ifioa, 1963, 383 p.

Bibliografia are urmatoarele oapitole: I.Prosa revoluîonara din perioada luptei pentru crearea P .G .E . §i a activitaîi sale legale (1920-1024)} Il.Orgene de presa ale P .C .E . ?i ala organizatiilor sale de masa in perioada (1924- 1931)S III .O r g a ns de presa ale P .C .E . §i ale organizatiilor sale de masa in perioada pregatirii 9! desfa§urarii eroicslor lupte ale oefe- ri§bilor §i petroli^tilor (1931-1933); IV . Organs de presa ale P .C .E . §i ale organizaîilor sale de masa din perioada luptei impotriva fascizarii Eomaniei (1933-1937)? V.Organe de presa ale P .C .E . §i ale organizatiilor sale de masa in perioada dio- taturii regale §i a dicbaturii milibaro-fasoiste (1938-1944), In final are indioe alfabetio, oronologio §i geografic al periodioelor bibliografiafee ( 00a 500 de bibluri).

GEORGES CHJ-TISTU, H. Bibliographie hiatoriqua de la presBe rou

maine. Paris, PDF, p .75-76. (Extrait du Bulletin of.the inte

national Qogitee of historical seienoes, vol.VI, p t .I (n r . 22 March 1934).

Bibliografie a bibliografiilor referitoare la presa rom&neas £nso$it& de oomenfcariul autorului.

XOAHID, MIRCEA - GBOgGESOT, 01®! - TOBZAI, M. - TEIPTJ, V. Peri

dice legale ale P .C .B . gi ale organizafiilor sale de masa.

Studii gi cercetari de bibliologie, 4 , 1961, p .125-168.

Titlurile sint aranjate in ordinea alfabetica. Desorierea bl bliografica confine titlul, subtitlul, loealitatea, periodic fcatea, format, redac$ie, tipografia.

CRGAHB de presft oentrale gi locale ale Partidului Comaniat din

Bomania. Analele Institutului de istorie a partidului de pe

lingi O.C. al P .H .B ., 6 , n r .3 , I960, p .131-144.

Bibliografie a periodioelor editate de P .C .B ., organizata p< urmatoarele oapitolet 1 .Organs ale C,C. al P .C .B .« 2.0rgane ale Gonitetului Seo$iunii Bucuregti, judeênei Ilfov gi seo- toarelor oapitalei ale P .C .B .} 3.0rgane ale Comitetului reg: nal din Valea Prahovei gi ale sec$iunii Ploiegti ale P .C .B . 4 .Organs ale Comitetului regional din Moldova gi ale secîm Iagi ale P .C .B .\ 5.0rgane ale Comitetelor teritoriale, regii nale gi locale din Transilvania ale P .C .B .} 6. Organs ale Coi tetului regional Dunarea de Jos gi Comitetului looal Galaî ale P .C .B .} 7«Orgal»e ale Comitetului regional din Dobrogea P.C .B .} 8.0rgane de presa ale P .C .B . aparute in inchisori. Bibliografiaza 66 titluri da periodioe.

PATRAS, OH. Publioaîile periodioe baoauane. 1867-1967. Ziare

0urnale, gazete, reviste, calendare, anuare, buletine ofioi.

le , pedagogioe gi tehnioe, rapoarte, expuneri. Bibliografie

monograf ioa. Gu o "Preouvintare" ue Comeliu Dima-Dragan.

Baoau, Biblioteoa munioipaia, 1969, 251 p.

Bibliografiaza 222 de titluri de periodioe, organizate £n 5 secîunii I.Ziare, jurnale, gazete} II.Beviste} Ill.CalendaIV.Anuare} V.Buletine oficlale, pedagogioe gi tehnioe, moni tare, rapoarte, expuneri. In oadrul fieoarai seoîuni publi tills sint ordonate oronologio. Beproduoe din artioolul pro, faoe o sourta descriere a publica-fciei, colaboratorilor, orl tarea ziarului) are un indioe alfabetio al titlurilor de re te gi un indioe alfabetio de nume.

- 152 -

PRBSA MOTT GI TOKEAS CA gi so oi alls t& din Romania. Vol«l-3. Buou

regti, E dit .politioa , 1964.

V o l .l . Partea 1 (1865-1899) - Partea 2 ( 1890-1900) t

V o l.2 , Partea 1 (1900-1907) - Partea 2 (1907-1916)!

V o l .3 . Partea 1 (1917-1919) - Partea 2 (1919-1921)

Beperboriu oronologic al preset muncitoregti gi sooir.liste. Pentru fiecare periodic se d& un studiu monografio, in oare este prazentatfi pe scurt orientarea, oolaboratorii, apari- t ia , confcinutul, reproduce apoi oxteva din cele mai reprezentative articole, incepind ou artioolele program.

PRINCIPALELE ziare ale mi§o&rli revoluîonare de tineret inainte

de 1944. Analele Institutului de istorie a partidului de po

linga C .C . al P .M .R . , 8 , n r .2 , 1962 , p .156-157.

Prezentare a preset revoluîonare de tineret editate intre 1910-1944.

POBLICA'piOHTTiB periodioe.romanegti. (Ziare, gazete, reviste).

Desoriere bibliografica de Nerva Hodo9 9! Al. Sadi Ionesou.

Cu o introducere de loan Bianu. Tom.l. Catalog alfabetio

1820-1906. Buourefti, Leipzig, Viena, 1913, 812 p.| Tom.2.

Catalog alfabetio (1907-1918)» Supliment (1?90-1906) de Geor

ge Baiculesou, Georgeta R&dinoa, Nemila Onofrei. Buouregti,

Aoad. R.S.Romania, 1969, 868 p.

Titlurile sint olasifioate alfabetio. Sint menîonate modifi- oarile survenita, ou tttlu, subtitlu, periodlcitate, director, editor. Pentru cele mai reprezentative periodioe reproduce gi artioolul program. Vol.II sire un supliment care faoe oomple- fc&ri la primal volum.

REVISTE progresiste romanegti interbelioe. Buouregti, Bdit. Minor

va, 1972, 456 p.

Prezentare monografioa a oelor mai reprezentative reviste prop resists romanegti interbelioet Veac nou, Bluze albastre, Cu- vintul ltber, Stinga, Era noua, Meridian, Cultura proletara, Ginduri noi, Cadran, Spre stinga, Frontul evjnimentelor culturale gi sooiale, Ecoul, Viata, ântler, Umanitatea, Manifest, Critica, TinAra generate, Vremuri noi, Reporter, Fapta, Alba tros.

- 155 - -

R IP S A W , G.M. - SINACHE, N . I . Contribu-fcii la istorioul pr

prahovene. /o u o b ib lio g r a fie /. P lo ie ft i , Muzeul jude^

Prahova, 1971, 115 P»

TOMES GU, MIRCBA. Galendarele romanefti. 1733-1850. Studiu

b iblio grafie . B uourefti, Bdit. de stat didaOtioa gi pe

gic& , 1957, 154 P .

Bibliografia calendarelor vechi romanefti, organizata i matoarele secîunis calendarul popular ( oonîne §i oopi manuscrise dupa calendarele tiparite)? oalendarul liter artisti.05 calendars de perete §i b iserio efti. In final repertoriul b ibliografie al calendarelor romanestl (173 in ordine cronologica,,

3 . F.aviste de istorie

ACTA Musei Napocensis. Comitetul de oultura ?i educate si

lista al judetului Cluj (1964)-

Arhaologie, epigrafi6„ istorie vecite, medie, moderna, o< rana, isto ria artei. Publica stu dii, izvoare, discut-H s z i i . Director fondatorj C. Daicoviciu.

ACTA Musei Porolissensis, Muzeul jude-fcean Zal&u.

AIATTA. Muzeul judeêan Sf.Gheorghe. Sepsiszentgyorgyi MCizeu:

S f . Gheorghe - SepsiszentgySrgy, 1969-

Arhaologie, istorie , etnografie. Redactor reap. Szftkely i

ANAliE de isto rie . Institutul.de studii istorice §i social-pi

de pe linga C .Q . al P .C .R . Buourefti, 1955-

intre anii 1955 - 1966 ( n r .l ) a aparut cu titluls Analel<

tutului da istorie a partidului de pe linga C.C, al P.C..;

- 154- -

ReviBtS da istorie , a migc&rii demoeracioe, muncitoregti si sooialiste, a istoriei Partidului Coumnlafc Bom&n. Publiot studii, dooumante, memorli, s M n t ir i , evoc&ri, material ioo- nografio, lucrari de teorie, metodologie, consultaîi, biografii, reoenzii, oronioa gtiinîfioa .Indioe pentru perioada 1955-1969 Intoomit de Miralena Boloa, Elisabeta Buta, M .Ion (n r .l , 1970, p .138-217).

ANALECTA. Universitatea din Buouregti. Instltutul de istoria

artei. Buouregti, I-IV, 1943-194? /a n u a l /.

ABALBLE Academiei Romane. Memoriile sesfciunii Istorice. Buou

regti.

Seria I I Tom.9 (1886-188?) - 39 (1916-1919)

Seria I I I Tom.l (1923) - 29 (194?) -

Din 1923 spare cu tifelul: Academia BomSn&. Memoriile secîunli

istorice.

La inoeput a aparut Annalile Sooietatei Aoademioe Bomane.

Tom. 1 (1869) - 11 (1878)

Din 1880 - s-a transformat in Annalile Academiei Bomane.

S e r .I I - 1 (1880) - 8 (1885-1886)

Cuprinzind partea administrative gi dazbaterile.

Revlsta refleota complex!tafcea temafcio& a istoriografiei romane din momentul instifcuîonaliz&rii preooup&rilor de acest felj publioind tot ce a avut ea mai reprezentativ pina ast&zi. Cronologio aooper& intreg fenomenul istorio romlneao. In pagi~ nlle ravistel se manifests praotio toate ourentele gi orientarile din istoriografia noastrS. Au oolaborat cele mai representative perso n ality ! ale istoriografiei romane.

AMAIiKTiK Banatului. Studii gi oeroet&ri din Istoria gi arta Bana

tului. Buietin Muzeului din Timigoara. I-IV, 1928-1931.

Indioe* "Analele Banatului". Indioe bibliografie 1(1928) -IV

(1931). Universitatea din Timigoara, Biblioteoa Central^

Timigoara, 196?, 30 p. /Litograf i a V .

Valorificfi gtiinîfio ceroet&rile de Istorie a Banatului in cadrul larg al istoriei poporului roman.Istorie, arheologie, istoria artel, istoria o&r$ii, a sorisului, biografii, studii, dooumente, note refer!toare la toate epooile istoriei romanilor.

- 155 -

ANAISLB B raile i. Revlsta da oultmrS. regionala. B raila , I-XII,

1929-1940.

Cercetari de istorie localS. Publica studii, documente, stanr b ib lio grafii , note, referitoare la istoria Br&ilei §i a £mpr jurimilor, de la inoaputurtle evului mediu pica la z i .

ANALELB Dobrogei. Hevista e^cietaîi oulturale dobr^gene.

Constanta, Gernau-fci, I-XIX5 1920-1938.

Hevista de oultura, in oare istoria are o ponders xaseanata. Publica studii de blzantinologie, istorte looaia, arheologie istoria artei. • - „Colaboratori« C.Bratesou, G .Valsan, Radu Valpe.

ANALELB Institutului de istorie a Partidului de pe linga G.C. a

P .M .H . 1955-1966.

Vezlj ANALfi de Istoria

ANAltELE Institutului de studii istorice §1 soclad-politice de p

linga C .G . al P .C .B . 1966-1969.

VeziV AW ALE de istorie

ANAXiELS Moldovei. Hevista de cercetari istorica §i $tilntifice

Tecuci, 1941-1943.

Publics material documentar studii da Istoxde, arheologie istoria artei, istoria literat i?iJ. privind trecutul tfoldovoi Colaboratoris G.Cihodara.V.Mhf'tdea, Gh.Duzinchievici, M.Cos tachescu, G .A .Stoide, G .Turcu.

AHAHSLE romano-sovietica. Seria istorie- filosofie. Bucuregti,

Seria I I , vol.4-5 (1949-1951); Seria I I I , v o l .6-7 (1953-1963

Din 1953 apare separate Seria istorie , sub redaefcia P.Cons tan nescu - I& ^ i .Contribuîi notabile la istoria relaîilor rom&no-ruse.

ANALELE Sooieta$ii istorioe Iuliu Barasch. Buoure§fcl» 1(1887) -■

3 (1889 ).

ANALELE gtiintifice ale Unlversita$ii "A l .I .C u za " din Iagi.

Serie nou&. Sacîunea I I I . Istoria. Ia§ l , 1965-

In tra: 1901-1948s Annales scientifiques de 1 ’ University da

Jassjt

- 156 -

1955-1961s Analele gtiinîfioe ale Universitayii "Al.I.Cuza"

din Iagi. Secîunea I I I . §tiin$e soolale.

1962-1964: Analele gtiint.ifioe ale Universitatii "Al.I.Cuza"

din Iagi. Secîunea I I I . Qtiintfe sociale.

a. Istorie-filologie.

Indioe: Analele gtiinîfioe ale Universita$ii "Al.I.Cuza"

din Iagi. Volumul I . §tiin$e sooiale, Indioe.

Iagi, 1975. 169 p. /Lltografiat/.

Publioa: isto Romaniei §1 istoria universal!!, rezultateleceroet&rilor storicilor Universitaîi iegene. Gonînut va-riat din toatf epooile.

ANALELE Univexaitaîi Buouregti. Istorie. Buouregti, 1956 -

In 1954 a aparut ou titlul: Revista Universitaîl "C.I.Parhon"

gi a Politehnioii Buouregti. Seria gtiinfcelor sooiale.

In 1955 a aparut ou titlul: Revista Universitaîi "C.I.Parhon".

Seria gtiinêlor sociale.

Intre 1956-1960 a aparut ou subtitlul: Seria gtiinêlor sooialo.

Istorie.

Intre 1962-1966 a ap&rut ou titlul: Analele Univarslta^li Buou

regti. Seria gtiinêlor sooiale. Istorie.

Publioa istorie veoha, medie, modema, contemporana. Studii, reoenzii, oronica gtiin^lfioa.

ANALELE Universita-fcii din Craiova. Istorie - geografie - filologio.

1972.

Publiofi: istoria Romaniei, generality!, cu preocupaxe special^ pentru istoria Olteniei.

ANNALES Scientifiques de l'Universit6 de Jassy. Iagi, 1901-1948.

Vezi: Analele gtiinîfioe ale Universit&îi din Iagi.

ANNUAIRS Roumaine d'Anthropologie. Buouregti, 1964 -

Studii de antropologie istoric& asupra materialelor osteologio< rezultate din sapaturi arheologice.

ANUARUL Comisiunii Monumentelor Istorice. Buouregti, 1914—1915,

1942-1943.

Arheologie, istorie, istoria artei} monumente de art&, istoricoi conservarea monumentelorj note, aari de seama, rapoarte.

- 157 -

ANUARUL Comisiunil MoD'imenbalor Istorice. Seoîa pentru Transil

vania. Cluj, I-VI, 1926-1938.

Organ al seoîunii pentru Transilvania a Comisianii monumentelor istorice. Contfinut divers. Cuprinde studii, rapoarte de sapaturi, dari de seama asupra a c t iv it y ii eonServarii, ilus- tre$ii. Preêdinte Al.Lppedatu, seoretar C.Daicoviciu. Colabo- raboii^t.Mete?, C .Daicoviciu, M.Ro§ca, v.vata§ianu, S.Aragonie D.M.Teodoresou, Em.Panaibascu, I.Lupa§ , I.Moga, B.Kaorea.

ANUARUL Institutului de istorie nationals. Universitatea din Cluj.

Publicab da Al.Lapedatu §1 Ion Lupa§. Cluj, I-X, 1921-1945.

Sbudiaza fenomenul istorie romanesc, indeosebi bransilvanean; orientat . programatio spre a insorie istoria romanilor bran- silvSnani £n oonbexbul isboriei generals romfine?ti. Abordeaza problemstici ale isboriei polibioe din boabe epocile; pune in valoare surse documenbare privitoare la isboria romanilor? spa- $iu imporbanb acorda problemelor de isboriografie bransilvaneani isboria culburii, isboriei mi^cSrilor sooiale §i nationals a romfinilor din Transilvania, cercetari in domeniul §tiin$elor auxiliare, toponimie, filologie, statistioa, istoria dreptului, bibliografie isboriei.

ANUARUL Insbitubului de isborie arheologie "A.D.Xenopol" Ia§i,

1964-

Gonbinua revisba Sbudii §i oorcebari §bilnbifioe Iagi.Isborie.

(1950-1963).

Inbre 1964-1966 Anuarul Insbibubului de isborie §i arheologie

Iasi. Redaobor responaabils M.Pebreseu-Dambovi'&a.

Bogab ?i divers maberial isborie, raprazenbind direoîila de carCubare ale insbibubului ie§ean. Publica sbudii de istorie veche, medie, modema §i conbemporena a Romaniei gi a Moldovel in specials isborie economica, sociaia, isboria oulburii, isboriografie, izvoare, d is c y ii , recenzii, crooica ^biinîfica.

ANUARUL Insbibubului da isborie §1 arheologie Gluj-Napoca. 195S-

Inbre 1958-1970s Anuarul Insbibubului de isborie din Cluj.

Publioa un bogab §i divers mafenrial de isboria Romaniei, cu predileofcie orienbab spre problemabioa isboriei Transilvaniei, studiata in cadrul unibar al isboriei poporului roman. CercebS- rile se Indreapta spre o problemabioa diveraa, aparînind tuturor epocilor isboriei Romaniei, marcind contribubii noi §i im~ porbanbe la isboria economica §i sociaia a Transilvanioi. aerco- bari de istoria isboriografie! romane^bi, isboria eulburli, demografie isborica, privind instibuîile evulul mediu §1 epocii modems, mi§oarea sociaia ?! nationals a rcuanilor bran- silvaneni, isboria mifjearii demoorabice progresiste, socialisbe

sji comuniste din feansilvaniaj publi08. iavoare, sbudii, &is~ ouîl, recenzii, i-eprezeatind tfirectiile da oaroetare §tiin~ ■fcifica ale Institutului de istorie din Gluj-Hapooa.

- 158 -

ANUARUL Institutului de studii olasioe. Cluj, I-V, 1928-1948.

Filologie olasica. arheologie, epigrafie, numismatic^, istorie, istoria artelor.Colaboratorts V.Bogrea, St.Bezdechi, Th.AiNaum, C .Daicoviciu, M.Macrea, I .I .R u s s u , L .Lascu , K.Horedt, E.Conduraohi, O.Flooa.

ANUARUL Mu?seului Buoovinei. Istorie, arheologie, etnografie,

fololor, Gemg.uî, 1945-1944,

Confines Studii, dooumente, note privind istoria Buoovinei.Colaboratorts N.Gr&aada, T .Balan, G .Duzinchievici, H.Seson etc.

APULUM. Aota Musei Apulensis. Arheologie - istorie - etnografie.

Alba Iu lia , 1939/1942-

Intre 1939-1945 ( 3 v o l .) - Apulum. Buletinul Muzeului regional

Alba Iu lia . Publicat de Ion Berotu. V o l .4 (1961) - Apulum. Aota

Musei Reglonalis Apulensis. Studii §i oomunio&ri. Arheologie -

istorie - etnografie.

Istoria Romaniei $ i istorie universal&. Confcinut variat §i divers, aparînind unor epooi §i problematloi d iferite , in oare

predomlna oernecarile de Istorie veohe §i arheologie. Are interesante contribute!! dooumentare §i interpretative pe mar- ginea fanomenului istorio local.

ARCHIV des Vereins filr siebenbttrgisehe Landeskunde. Hermannstadt,

1843-1851. Neue Folge 1853-1944, Dritte Folge-Siebenburgisches

Arohiv, Archlv des Vereins fttr siebenbttrgisehe Landeskunde.

KoIn-Graz, 1963-

Cea mai reprezentateiv& revlsta de iscorie a Istortcilor aa§i din Transilvania, pin& la sfSryitul oelut de-al doilea razboi mondial* Aj?q un con£iiiut variat? istorie medie, modema* numis— matica, epigrafie, istoria artei, lingvisfcioa.Printre oolaboratorii s A .Kurz, G.D.Taubsch, A.SohulleruS, O.Fol- berth, J .B ie lz etc. la care se adaugS. §i numeroiji istorio! roman!.

ARCHIVU pentru filologia §i istoria. B laj, I- IV,1867-1870, 1872.

Redao^la T.Cipariu.

Documente, manuscrise, carte rar&, privind istoria Transilvaniei in evul mediu §1 epooa modems..

- 159 -

ARHEOIiOGIA Moldovei. Instifcutul da Isboria §1 Arheologie

"A .D .Xenopol". Secîa de istorie veohe f i arheologie. Ia§ i ,

1961- Hedacfcor responsabiit M.Petre^cu-Dimboviâ.

Hevista speoializatS de arheologie. Publioa! studii, rapoarte de s&paturi, epigrafie, numismatic^., piese arheologice, preistorice, istorie veche, istorie media de pe teritoriul Moldovei.

ARHIVA. Hevista de istorie , filologie f i cultur& romaneascS, Or

gan al "Saoietaîi de istorie f i filologie" din Ia g i . 28-47.

1921-1940. D ir . H i e B&rbulesou.

ContinuSt Arhiva societatfii ftiintfifice f i literare din Ia f i .

1(1889) - 27 (1917 ).

Indices Arhiva. Organul societaîi ftiinîfioe f i literare din

Ia § i , 1889-1916} 1921-1940, Indioe. Biblioteoa Centraia.Uni-

versitara "M.Bminescu,, I a f i , 1976 , 404 p . /L ito g ra fia t /.

Conînut variats istoria evului mediu, istorie modema, filo logie, istorie literara, istoria presei, tiparului, cartii, instituîi.Colaboratori: I l ie B&rbuleeou, lorgu Iordan, Gh.Ghibanescu.

ARHIVA Dobrogei. Hevista societ&îi pentru oeroetarea f i studie-

rea Dobrogei. Publicata sub auspici.le Gasei §coalelor §i sub

Ingrijirea d-lui Const.Moisil. .B uourefti, 1(1916) - 2 (1919 ).

ARHIVA genealogipa. Ia g i , Davideni. 1912-1913. Director Sever

Zotta. Indicer Saoerdoteanu,A., Claudia Mihailesou. Bibliogra

fie veche. Periodioe*. Arhiva genealogica. Ins Rev.

arh ., 5 , .1942-1943, p .277-290.

ARHIVA istorica a Romaniei. Coleofciune critica de dooumente asupra

trecutului roman, inoeplnd de la anii oei mai departa-fci f i pina

la anul 1800, Buourefti, I . 1-2, II- IV, 1864/65-1867. 5 vol.

Redacîa BJP.Hafdeu.

Indice s

Sacerdoteanu,A. Bibliografie veche. Period!oesArhiva istorica

a Romaniei; Magazin istorio pentru Dacia. Tezaui de monuiaenfce

istorice pentru Romania. Ins R e v .a rh ., 3 , 1936-1939, p .402-

417.

- 160 -

ARHIVA Romana. Dooumente istorice. Publicate de P.Teulescu.

Ser.I. Bucuresti, 1860.

ARHIVA RomaneasoSL Foaie retrospective, si trimestrialft. Ia?i,

Sd.l j 1840-41, 1845. Ed.2s 1860, 1862.Redactor M.Sogglni-

oeanu. Serie nou&. Bucuresti, 1939-1945/46 (anual).

Indioe t

Saoerdo$eenu,A. Arhiva romaneaso&; Foaie de istoria romana;

Foaia Societaîi romanismului. Ins Rev.Arh.4, 1940-1941,

p .185-193.

ARHIVA societSîi stiinîfic® si literare din Iasi. Iasi,

1(1889) - 27 (1917).

I894-1903 Director A.Xenopol

1906 " Ilie Bfirbulesou

1906 _ " A.D.Xenopol

Continaft prin Arhiva. RevistS de istorie, filologie si cultu

re romaneasoa. 28(1921) - 47(1940).

Indices vezi Arhiva.

Publioaîa SoeiefcS/fcii stiinîfioe si literare din Iasi, oare concentreazS la vremea reapectivfi tot ce avea mai bun gcoala superioara ieijaanfi; publics un material valoros de istorie, dominat de personal!tatea de exoepîe a lui A.D.Xenopol. Confine studii diverse, note, dSri de seame.. apar$in£nd tuturor epooilor istorice, insistind ou predilecîe asupra problemelor evului mediu si epooii modeme. Ilustrind cu convingere spiritul pozitivist din istoriografie, revista aôrdS spaîi insemnate documentelor si Surselor dooumentare ale Istoriei romanilor, studiile de genealogie, paleografie, antropologie. Din echipa de colaboratori remaroam pe Gh.Ghibanesou, N.Iorga, Sever Zotta, I.C .Filotti.

ARHIVA SOMEÊANA. Revistft istorioft cultural&. H&saud, 1924-

1940. (2 pe an). Direotors Virgil §otropa.

Oonînut de istorie local&. Publio&s studii, documente, note, comentarii. Colaboratoris V.Sotropa, I . Marxian,A.Ciplea.

- 161 -

ARHIVA SOMEÂHAo Studii gi comunic&ri. Kuzeul Nae&ud.

Nasaud, 1972.

Conînut divers de istorie locala.

AEHIVELE OLTENIEI. Graiova, I-XXII. 1922-1943.

Bevist& de, culturS ou un bogafc cont?inut de istorie loaal&» Public&s sfcudii, cercetari arheologice, documente, biografii etc. privind Oltenia PTintre oolaboratorij E.Iorga, Al. Barcaoil&, T.G.Bulat, D.Tudor.

AETA ^1 AEHEGLOGIA, Buourefti, I-XIV, 1927-1932. Iagi, 1933-

1938. ( 2 pe an), 'lire c tor j O.Tafrali.

Studii, articole, dliri de seamfi, biografie, expozitii, dts- periri arheologice, prezenfcari de monumente gi piese arheologice. Colaboratcri: C .Tafrali, V., Cons tan tinascu, S.Condu- rachi, G.Anitescu, C.Cihodarta.

BALCANIA. Societatea macedo-roman&. Bucuregti, 1938-1945.

Istoria limbii, oulturii, toponomiev Qnomastiog., arheologie, istorie medie, modema, numismatics in spatial de civiliza- $ie b&loaniea. -

Colaboratori: G.Mumu, S.Pugcariu, N.Draganu, E.Petrovici,V.Papacostsa.

BANATICA. Muzeul de istorie al judetului Garag-Severin.

Hegira, 1971-

Diverse cercetari de istoria Banatului in cadrul iatoriei romanegti, apar-fcinind unor epoci gi domeaiii diverse. Contri- buîi documentare gi interpretative insemnate, onentare spre publicarea izvoarelor istoriei locale, valorificarea patrimoniului arheologie.

; !

- 162 ~

BILDER ADS DER KULTURGESGHICHTE DER SIBBENBURGER SACHSEN.

Hermannstadt, 1928-

êdacbort Fr. Teubsch.

BISERICA ORTODOXA ROMANA. Hevista ofioiala a biserioit orbodoxe

romana. Buourefti, 1874-1916, 1921-

Publioa maberiale de istoria bisericii. izvoare, studii, valoare penbru cunoasterea istoriei medii ?i moderne a Romania!.

BUCUREGTI. Maberiale de istorie §i muzeografie. Muzeul de isbo

rie a munioipiului Buoure^bi, 1971-

Intre 1964-1969 a aparub sub tibluls Maberiale de isborie fji

muzeografie.

Redaobor responsabils Pebre Dache.

Valorific& cercetarile inbreprinse de isborieii de la Muzeul de isborie al munioipiului Buourefti: arheologie, isborie, istoria arbei, oulburii, locuri §i monumenbe din oapibala, evoluîa urbanisbica, eoonomioa, a a§ez&minbelor §i insbibu- tiilor publice ale ora§ului.

BUCDRE^TII. Revisba muzeului §i pinacobeeei munioipiului Buou-

re?.bi. Bucuregti, 1935-1937*

BUCURESTI-VECHI. Bulebinul aooieb&tii isborico-arheologioe

"Bucure§bi-Vechi". Bucureijbi, 1930-1934* (anual).

Publio& sbudii §i maberiale de isborie medie §i modema privind isboria ora§ului Buouregbi.Colaboraboriv Consb.Moisil, H.Sbahl, Damian Bogdan, G.D. Florescu.

BUIjETXN. COMUNICARI. Insbibubul de isboria romanilor "A .D .

Xenopol". Ia§i, 1941-1942 (3 numere).

BULETINttL COMISIEI ISTCRICE A ROMANIEI. Bucuregbi, I-XVI, 1915-

1916j 1924-1938. Anual. Redaotorj Ion Bogdar.

Publioa numeroase dooumente §1 oronioi,preoum §i sbudii le- gabe de oribioa §i behnioa ediîilor.Colaborabori: Ion Bogdan, D .R uso, C.Giurescu, I.B ianu .

- 163 -

BULETINUL OQIOSIUHII MONUKBNTSLQR ISTORIGB. Bueure§ti,.1- 38,

1908-1945 ( fcrimes tri a l ) .

Comitet red. s I.K alinderu (d in 1908 pir.a in 1913) . Gr-Tod

ies ou (pin§ in 1909)j Or.Gerkez (p in a ,In 1913)• Red. s G.Murau

(190 9 , 1913-1923); D .Onoiul (1 9 1 0 ) , V.Parvan (1910- 1913),

191?-1923)l l.A.Pnngrafcti (1911- 1913)J O .Bal§, C .Istrati

(1913-1915)1 IT.Iorga (1915-194-0) j A.Lapedatu (1915- 1945).

Indioe s Indexul alfabetio al Buletinului Goiaislunii Monu

mentelor istorice pe anii 1909-1933. Bucuregti, ir39» 38 p.

Tomesou,Miroea. Buietinul Comisiunii Uonumemtelor Istorioe.

Indioe alfabetio pe euii 1908-1936. Valenii de Munte, Datina

Romaneasca, 1939, extras din Arhiva romaneasog., 6 , 1941,

p .444-447.

CeroetSri oonoentrate in jurul monumentelor istorioe ?i ar a, studii, monografii, oeroetSri arheologice, rapoarte.

BULETINUL MUZEULUI JUDETULUI VLASJCA "TSOHARI ANT0NK30U". Bucu-

re § ti, I- III , 1935-1945.

Oeroet&ri arheologioe legate de leolitioul zonal.

BULETINUL MUZEULUI MILITAR NATIONAL. Buourefti, I-Y, 1937-1942

(sem estrial).

Guprinde material® de istorie §i arts militarS.Coiaboratorl:I.Lupa§, Const,C .Giurescu,Const.Moisil, I).Tudor.

BULETINUL SOCIBTlTII NUMISMATICS ROMANE. Hevista pentru numisma-

cio& gi gtiin^ele auxiliare. Buourefti, 1-41, 1904-1947.

Studii ?i cercetari de numismatic^, arheologie, istoria artei. Colaboratorii C .M oisil, M .C .Sutzu, Victor Atanasiu.

BULLETIN. Association Internationale d'Etudes du Sud-Est Euro-

p6en. 1- Buoarest, 19&3-

Public& studii de istorie medie, moderha §i f-o.nterroorana, is- fcoria oulturii popoarelor sud-est euiopene.

BULLETIN d'Arohiologie Sud-Est Europ6enne. Association Interna

tionale d* 6tudes du Sud-Sst European. Comission d*Arch6ologie.

1- Buoarast, 1969-

- 164 -

Publics, rapoarte general© de s&p&turi arhecloglce efeofeuafee in tarile baloanioe in intervalul unui an.

BUIETIilUL moxmnientelor istorioe. Comitetul de stat pentru oultu-

ra gi arta. Buouregti, 1970-1973*

GontinuS Buietinul Gomisiunii monumentelor istorio® 1908-1945

Din 1974 sa transforms. in Revista muzeelor monumentelor.

Seria : Monumente istorioe gi de arts..

BTIiLETIN de l 'ln stltu t pour 1 '6 tude de l'Europ® Sud-Orientale.

Vezis Revue historique du Sud-Est Europ6en«

BULLBTIH de la Beotion historique. Aoad6mie Roumaine. Bucuregti

1912-1946. Directors N .Iorga.

TematicS istorioS, cu preocup&ri gi de istori® universalfi. Aooent mai mare pe istoria evului mediu.Colaboratoris N .Iorga, N.Banescu, A.O-fetea, Em.Panaitescu, Radu Rosatti, I .C .F i l i t t i , I.Lupag, G.Ursu, S.Dragomir.

GARPICA, Muzeul de istorie BaoSu. 1968-

Ceroebari privind istoria Moldovei.

CELE THJ5I CRISXJRI. RevistS de cultura.*

RubrioS. de istorie looalS.

CERCEIARI istorioe. Buietinul Seminarului de isbti

al Universiba-fcii din Iagi. Iag i, 1-20, 1925-1936-1940, 19 -3

/a n u a l /. Director: I.M iiea .

In 1946/47 ap-re cu titluls Studii gi oeroet&ri istorioe.

Studii asupra istoriei Moldovei in diverse epooi, note gi iaterpretari, recenzii, dari de seama.Colaboratoris I.M inea, T.Holban, T.Brafeu, Gh.Duzinohievici, Valerian Popovioi, H.Corivan.

CERCETARI istorioe. Muzeul de istorie a Moldovei. Serie nouS.

Ia g i , 1970-

Muzeografie, arheologie, monumente, dooumente, note.

- 165 -

CGDRU1) Cosrainului. Buletinul "Institutului de istorie si

lim ba". Cexnauî..1924—1939- /a n u a l /.

Director; I .N isto r ,

Publicsyie a universitarilor din Garnauî, cuprinzind studii ae istorie, arheologie, istoria artei, epigrafie, lingvistioa, recenzii.Colaboratoris K .Io rga , Vasile Qrecu, N . GEamada, AI.Bociinelju, Il ie Gorfus etc.

C2LUMNA lui Traian. Bucuregti, 1670-1875, 1876-1877, 1882-1883

(2 p . s a p t .) . Director; B.P.Hagdeu.

Istorie , etnografie, drept, istorie lit6rara. Publica studii, documente, izvoare narative, note, d£ri de seaaa. Colaboratoris Grigore Tooilssea, M.Kogalnioeanu.

COMUHICARI. Institutul de istoria romanilor "A .D .Xanopol". Ia§ i ,

1(1941) - 3 (1942 ),

Directors I.M inea.

CON'ffilBUSII istorioe. Academia de gtiinte sociale §i politice a

R .S .R . Centrul de gtiinfce sociale Craiova. Craiova, 1972-

CRISIA. Culegere de materials §i studii. Muzeul '"p&rii Griûri-

lo r ". Oradea, 1971- Redactor responsabili Sever DumiJragcu.

Infcre 1971-1972 a aparut sub egida Institutului pedagogic

Oradea. Facultatea de istorie-filozofie.

Carcet&ri de istorie locala epariînind turor epooilor. Valo- rifioa izvoare gi sapaturile arheologie. afeotuate da oerceta- torii din jude$. Confine arheologie, istorie, istoria artei, istoria instituijiilor, agezamintelor oulturale, lupta romani1c bihoreni pentru libertate sociaia §i naîonala. Studii, documente, note.

CRONICA nuiuismatica. Foaie de informaîuni a Societa-fcii numismati

ce roaane. Bucuregti, 1-19, 1920-1945 /lu n a r /. Directors

C.M oisil. Din 1922 Cronioa numismatica gi arheologica.

Revista profilata aproape in exclusivitate pe numismatica, publicind studii, materials inedite, recsnsii.Colaboratoris C .M oisil, V.Atanaslu, Inlian Marxian, Em.Condu- rschi.

- 166 -

CUMIDAVA. Gulegare de studii pi oeroetarl a Muzeului jude-fcean

Brasov. 1967- Redactor responsabils Mircea Baltesou.

In 1967 s Culegere de studii §i cercetari. Muzeul Regional

Bra§ov.

Con^inut variat privind istoria Romaniei, istorie looala din toate epocile.

DACIA. (Nouvalles sS r ie ) . Revue d*Arch6ologie et d 'Histoire

Ancienne. Bucure§ti, 1957- /a n u a l /.

Oontinuas Dacia. Recherche et d6cuverts arch&ologiques en

Roumaine.A

Studii de istorie veche, epigrafie, numismatica. Inregistrea- za totalitatea cercetarilor arheologice §i a descoperirilor monetare efectuate in anul anterior aparitiei volumului.

DACIA. Recherche et d6cuverts archSologiques an Roumaine.

Bucuregti, 1924-1947. vol.I- XII. Director V.Parvan (1924-

1926 ); I.Andrie§escu (1927-1932)} Vladimir Dumitrescu (1935-

1947).

Revista de arheologie §i istoria veche. Domina materiala din perioada greoo-roicaaa.

DACIA istorica. Cluj, 1937-1938.

Studii de istorie media a Transilvaniei, publics documente, cronici, toponimie. Accente polemice.Colaboratoiis I.^chiopu , Al.Dobogi.

DAKABIUS. Istorie-etnografie. Muzeul regional de istorie Gala-(;i,

1967-

Istoria politica, economica, culturaia locaia.

DECENEU. Bucuregti, 1941. Directors N.Adamegteanu.

• DIPLOMATARIUM Italicum. Documenti raccolti negli Archivi ita-

liani (Scuola romena di Roma). Roma, Bucuregti, 1930, 1934,

1939.

Studii §i documente privind istoria romanilor din arhive ita liene sau raporturi istorice §i culturale romano-italiene.

- 167 -

DOCUMENTE razagegti. Revista regional^ de aofce veohi, aarturli

traditionale gi relieve istorioe. Birlad, 1932-1934.

DOLGOZATQK az Erd61yi Muzeum 6rem- 6s r6gis6gt&rfib61. Travaux

de la Section numismatiqua et archSologique de Mus6e Natio

nal de Transylvanie. Cluj, 1-10, 1910-1919•

Bevist& a Euzeului Ardelean, profilata pe arheologie gi numismatics.

DROBETA. Muzeul regiunii Porîlor de Pier. Editat de Revista

muzeelor gi monumentelor. Drobeta - Tumu Severin, 1974-

EPHEMERIS DACOROMANA. Annnario della Souola romena di Roma.

Roma, Buouregti, 1-10, 1923-1945.

Studii de istorie antioS. gi medieval^ romaneasofi in rapcrt ou istoria universal^.Colaboratorii V.Parvan, Em.Panaitescu, Ion I.Russu, D.Tudor, D.M.Pippidi, M.Berza.

•AERDELTI Mfizeum. Transi1 vanisohes Muzeum. Mus6e de Transylvanie.

/C lu j /, 1-50, 1874-19171 1930-19454 1947.

N6v 6a szakmutatdja 1874-1917t 1930-1937 /Indice/.

Dssze&llitotta Valentiny Antal 6s Entz G6za, 1942, 186 p.

Revistfi a Sooietaîi Muzeului ardelean din Cluj cu un bogat oonînut de istorie veche, arheologie gi epigrafie, istorie medie gi modema, diplomaticS, etnografie, istoria artei gi oulturii din Transilvania gi din lume.Colaboratorij Finely Henrik, Torma Zs6fia, Szab6 K&roly, T§gl6s G&bor, Roska Mirton, Eelemen Lajos, Ferenczi S&ndor, Szabd T. Attila.

FILE de istorie. Culegere de studii, articole gi comunicari.

Muzeul de istorie Bistri-fca. V ol.l . 1971-

Arheologie, istorie gi etnografie locaia.

FILE viloene. Publicatie editata de Sooietatea "Prietenii j»iu-

zeului Baicesou". BSloegti pe Topolog, 1972-

- 168 -

FOI!f& de istorie gi literaturS. Ia g i , 1860 . E edaetorn

B.P.Hagdeu.

FCSSCHDHGBH zur Volks und Landeskunde. Bsdaotor m l C<,GBlIsa;?o

S ibiu , 1959- Buouregti, 1965- lid. Academiei /b ianu a t /«

Csrcet&ri privind contribute national!tSîi germane 1® istoria *i oultura din Romania.

HISTORICA. Aoademia Romania. Centrul de istorie, filologi® gi

etnografie din Craiova, 1970-

HRISOFUL. Buletinul §ooalei de arhivisticS,, Buouregti, 1941=

1947. /a n u a l /. Directors Aurelian Saeerdoêane,

Publioa studii gi oe.roetari de arhivlsfcloSa diplomatioS, peleografie, sfragisticS, genealogis, istoria otrîio Colsboratorii T*Balan, Iosif B.Naghia, M.Gubogeu, Damian P.Bogdan, ..Emil Virtosu, I.R.Miroea, Al.Blian.

A HUHYADMEGXEI. t8rt§nelmi 6s rSgSszeti t&rsulafc Svk"(5nyve<>

Deva, I-XXII. 1882-1914.

PublioS in special studii gi materiale de istorie veche gi arheologie, istorie medie, diplomatics, genealogie etc, Numeroase materiale de istorie locals, hunedoreanfi. Colaboratoris T&gl&s G&bor, Ferenozi S&ndor, Vereas Andr&s, Wertner MorJCarScsonyi J&aos.

I ® 3JEC0LCB. Buletinul Muzeului municipal din Iagi. Iagi,

1-9, 1921-1933.

Publics dooumente, oanusorise, note gi insemnSri de pe oSr^) veohi, studii istorioe, recenzii legate mai ou seamS de istoria Moldovei.

ISTHOS. Revue roumanie d’ arohfeologie et d'histoire ancienne

publi6e sous la direction de S.Lambrind. Buouregti- ( 1934,

1942 /anual/.

- 169 -

KCRESPOMDBHZBLATT des Tereins fUr aiebenbttrgiaohe Landeskunde.

Sibiu, Ia $i, 1878-1941.

In 1931j Vierteloahrsohrift

In 1932: Siebe-bttrgische Viertelj ahrs-Schrift.

Cuprinde articole de istorie medie, arheologie, istoria artei, istoria literaturii §i oulturii din lEransilvania ou deosebire a sagilor.Colaboratori: E .Zie2nmermanns I.ffolff, Jr.MHller, Fr.Teutsch, K.K.Klein, W.Horvfeth eta.

LTJGRARI §tiintifioe. Institutul pedagogic Oradea. Seria Istorie.

Oradea, 1973-

In anii 1967-1968 a aparut ou titlul: Laorari ijtiin-fcifice.

Institutul pedagogic Oradea.

In anii 1969-1970 a apSx->jt ou titlul: LucrSri ijtiiatifioe.

Seria B. -

In anii 1971-1972 a apSrut ou titlul: LuorSri gtiin^ifice.

Institutul pedagogic Oradea. Istorie - §tiin$e sooiale.

Pedagogic.

LUCRARI etlintifioe. Institutul pedagogic de 3 ani Tg ”ure>j,

Redactor responsabil loan Lapohog. 1969-

MAGAZIN fUr Geschichte, Literatur und Alle Denk- und Mert,.

digkeiten SiebenbUrgens. Kronstadt, 1(1844) - 3^1852);

Neue lolge 1(1859) - 2(1860). Redactor!: A.Kunz, Joseph

Trausoh, Eugen von Transohenfels.

MAGAZIN istorio. Revista de oulturS istoricS. Sooietatea de

§tiin$e istorioe si filologice din Rpa&nia. Director:

D.Almag, redactor §ef: 0-tin Antip, 196?-

Indic! anuali ?i periodic!.

RevistS de popularizare a istoriei.

MAGAZIH istorio pentru Dacia. Bucure§ti, 1-5, 1845-1848, 1851

/lunar/. Redactor!: A. Treboniu Laurian gi N. BSloescu.

/Indioe/. Saoerdo$eanu,A. Bibliografie veche. Periodice: Ar

chive istoricS a Romaniei. Magazin istorie pentru Dacia.

Tezaur de monumente istorice pentru Romania. In: Rev.arh.

3, 1936-1939, p .402-41?.

- 170 -

Publics diverse studii gi izvoare istorioe. Are o valoare deosebita pentru istoria istoriografiei.

MARMATIA. Muzeul judetfean. Maramurog. Baia Mare, 1969-

Ceroetari diverse privind istoria Maramuregului.

MARISIA. Studii gi materiale. Arheologie. Istorie. Etnografie.

Tirgu-Mureg, 1975-

In anii 1965-1974 a aparut ou titlult Studii gi materiale.

Arheologie. Istorie. Etnografie.

MATERIALE gi oeroetari arheologice. Institutul de Arheologie.

Bucuregti, 1955-

In 1953 a aparut cu titlul« Materiale arheologice privind

istoria veche a R .P .R .

Rapoarte do sapaturi arheologice din diferite epooi.

MELANGES d’ histoire g6n6rale, Publi6s par Constantin Marinescu.

Universit6 de Cluj. Publications de l ’ Institut d'histoire

g6n6rale. Cluj, 1927-1938.

Studii de istorie medie a Romaniei gi istorie unlversaia. Colaboratori: C.Marlnesou, N.Iorga, P.P.Panaitescu, I . Craciun, C.Petreanu, C.C.Giurescu.

MfeLANGES de l'Eoole roumaine en Prance. Paris, vaienii de

Munte, 1-15, 1923-1940.

Studii de istorie unlversaia ou numeroase raportari la is- to~la romaniloriColaboratorit C.Marlnesou, P.P.Panaitescu, Ion Muglea,C.C.Giurescu, Aurelian Sacedo-fceanu.

MEMQRIA Antiquitatls. Aota Musei Petrodavensis. Muzeul arheolo-

glc Piatra Neamf, 1969-

MIRON COSTIN. Revista de cercetari gi m&rturii istorice.

Bxrlad, 1913-1916; Chiginau, 1919 /lunar/. Sondatorj

T.Pamfile.

- 171 -

MITTEILUNGEN des burzenlander saschischen Museums. Bragov, I-V,

1925-1944.

Bevista profilata pe istoria !£Srii Birsei §i in special a populatiei sasegti din zona. Publics studii gi nateriale de istorie medie gi modern^, istoria culturii, arta. Coiaborator-s A. Prox, W.Horvath, G.ffireiber etc.

MODSAIOS. Studii gi cercetari de istorie locala. Muzeul jude-

tean Buzau, I-, 1977-

M0ZETJL National. Academia de gtiinte sooiale gi politice a

Romania. Muzeul de istorie al Republicii Socialiste Romania.

1- Bucuregti, 1974-

Insereaza studii, articole gi note de istorie gi arheologie, muzeografie.

OLTENIA. Culegeri, cercetari, documente privitoare la pamintul

gi locuitorii Olteiiiei din trecut §i astazi. Organul Institu

tului de istorie nationals.. Craiova, 1923, Cartea I , fasc.

1-12, 1940-1945.

PBUGB. Studii §i eomunicari de istorie, etnografie gi muzeolo-

gie. Muzeul Delta Dunarii. vol.l- Tulcea, 1970-

Apare altem ativ cu seria Peuce. Studii gi comunicari de gtii tele naturii.

PONTICA. Muzeul de arheologie. Constanta, vol.l- 1968-

RROBLEME de bibliologie. Comitetul de stat de cultura gi arta.

Directia bibliotecilor. Bucuregti, 1963-1970. / 3 volume/.

Istoria cartii, tiparului, bibliotecilor, bibliologie, istoria culturii in general.

R3CHERCHBS sur l 'h istcire des institutions et du droit. Asso

ciation d 'histoire comparative des institutions et du droit

de la R.S.Roumaine, vol.l- Bucuregti, 1977-

RSVISTA arhivelor. Organ al D ireefiei General* a Arhivelor

Statului din H.S.Romania. Buouregti, 1924-1939, 1957-

/sem estrial/.

In anii: 1924-1939 Hevista arhivelor. Arhivistica - Cronolo-

gie - Diplomatics. -Heraldioa - Genealogie. Insfcitutiuni, Vi

niaturistioa - Paleografie - Sigilografie . Publica^iune se-

aeatrialft sub ingrijirea lui Constantin Moisil.

Din 1957 - Seria noua. Din 1970 este reluata numaratoarea

veche.

Studii §i M>munioS.ri, opinii, prezentari de fonduri gi colec-fcii arhivistica, teorie gi practice arhivistica, alte materiale de paleografie, diplomatics, sigilografie, heraldicH a tc.

REVISTA de isborie. Academia de Sfciinte sociale gi politice a

R.S.Romania. Sectia de istorie gi arheologie. 3uouregti,

1974- /l u n a r /■

In 1948 a aparut ou titlul: Studii. Revista de gtiinta-filo-

sofie-arte.

In 1949 - n r .1-2 au aparut cu titluli Studii. Revistft de gtiiu

ta gi filozofie .

In anii 1949 ( n r .3-4) - 1954 a aparut cu titlul: Studii. Re

vista de istorie gi filozofie .

Intre 1955-1974 a aparut cu titlul: Studii. Revista de isto

rie. Indici. Supliment bibliografie (1948-1975) intocmit de

S.Columbeanu §i D.Simionescu, 1958, 66 p.

Supliment bibliografie (1958-1967) intocmit de Gr.ChiritS. gi

FI.Constantinescu, 1969, 188/-192/ p.

Publicatie representative a istoriografiei nationale, valori- ficind direc^iile principale de evolufie a istoriei Romaniei. A avut o contri'DUyie cecisiva in sfirmarea materialismului istorie in eercetarea istorica romaneasca, a pregetit, prin aezbaterile pe care le-a gazduit, marile realizari ale Isco- riografiei rossne poscbelice. Studii, oomunicari, note, ais- cutii, recenzix, note Dibliografice etc.

iiSVISTA de preistorie gi de antiehita*i nationals. Buletin al

Serainarului de arheologie preistorica <ie la Facultatea da

liCere §i filozofie . Bucuregti, 1-4, 1937-1940. Director:

I .Anariegescu.

- 173 -

HEVISTA Institutului social Banaf>-Cri?ana. Anul 1-15* Timi

soara, 1933-1945.

Indioe bibliografie : Alexandria Eusu -"Hevista Institutului

social Banat-Crisana" 1(1933) - X V (1946 )• Indice bibliogra

f ie , Tipografia Universitatjii Timisoara, 1970, 105 p.

Are un oon^inut variat de istorie si probleme oonexe.

REVISTA istorica. Dari de seaiea. Dooumente si notice. Buou-

re§ti, 1915-1946. director: N .Iorga .

Hevista reprezentativa a istoriografiei romane interbelioe. Publioa ou deosebii'e studii de istorie medie si modema. Colaboratoris Al.Lapedatu, G .Bratianu, A.Saoerdo-fceanu,Gh.Du zinohievici, C.Moisil eto.

HEVISTA istorioa a arhivelor Romaniei. Bucuregti, 1873-1874,

187&. /anual/* Directors C .D . Arioescu.

REVISIT istorioa rom ana./trim ./ Buouresti, 1-17, 1931-1947.

Indioes Cernovodeanu,Paul. Revista istorioa romana, 1931-

1947. Bibliografie critioa. Bucuresti, Edit, stiintifioa

Si enoiolopedioa, 1977, 175 P»

Hevista reprezentativa a istoriografiei romanegti interbelice orientata oatre aspeote multiple ale istoriei economice, sooiale §i oulturale, fara a neglija preocuparile tradi^ionale de istorie politica.Marea majoritate a oolaboratorilor eete formata din medie- vistis C.C.Giuresou, P .P.Panaitescu, N .Cartojan, G h .I . Bratianu eto.

HEVISTA istorioa romano-elena. Buouresti, 1904 , 1910-1911.

Hevista bilingva ou unele materiale de istorie baloanica.

REVISTA muzeelor.

Vezit Eevista muzeelor si monumentelor. Seria muzee.

RETISTA muzeelor si monumentelor. Seria monumente istorioe si

de arta. Buouresti, 1974-

Continua Buletinul monumentelor istorice (1970-1973) Si

Buletinul Comisiunii monumentelor istorice (1908-1945).

- 174 -

Infceresafca ou deosebire de monumentul arhitectonic, cerce- taraa lu i , inolusiv arheologie&, restaurarea §1 valorifioarea sa, analisa deoora$iilor interne gi extem o.

REVISTA muzeelor gi monumentelor. Seria Muzee. Bucuregti, 1974-

Intre 1964-1973: Revista muzeelor. Comitetul de Stat pentru

cultur& gi arta.

Prezinta Dlectii gi fonduri muzeale, diferite piese muzeale, studii gi cercetari de muzeografie, conservare, studii gi cer- catari de istorie, arheologie, manuscrise, dooumente, carte veche.

REVISTA HOUA. Bucuregti, 1-7, 1887-1895. Directors B.P.Hagdau.

Revista da culture cu numeroasa articole bibliografica gi de istorie medieval& indeosebi.

RSVISTA pentru istorie, arheologie gi filologie. Bucuregti,

1882-1885, 1887, 1891, 1893-1894, 1902-1903, 1909-1922.

Directors Gr. Tocilescu. Indices Tr ^scu.Miroaaj Revista. pentru

istorie, arheologie gi filologie. 1-16(1882-1922). Repertoriu

bibliografie. Buouregt4. , 1945, 60 p. (Lucrarile §ooalei de

arhivifatic&).

Contin3 materiale diverse de istorie veche gi arheologie, medie, istoria artei, a carfcii, genealogie, numismaticS.. Colaboratoris Em.Kretzulesou, G .Giulea, Sjt.Hicolescu.

REVISTA romana de studii intem afionale. Academia de gtiinfce so

oiale gi politice a R.S.Romania. Bucuregti, 1966- /sem estrial/.

Publica studii gi materiale de istorie modema gi contemporana. a Romaniei in relatie cu istoria altor state. Contribu- $ i i legate de dreptul international, politica externa, rela- t ii economice intem ationale.

REVISTA romana pentru gtixnte, litere gi arte. Buouregti, 1861-

1863. /lu n a r /. Directors Al. Odobescu.

REVUE de Transylvanie. PubliSe sous les auspices de 1 'Astra,

Association littSraire et scientifique. Cluj, 1934-1945.

Directors S.Dragomir, Redactor gef: D .D.Rogca, I . Craoiun.

- 175 -

Hevista de istorie , arta gi politica . Consacrata ou doose- bire c iv ilizafiei romanegti din Transilvania.Colaboratoris C.Petresnu, I.Lupag , Sextil Pugcariu, Al.Do- bogi, N.Dra&anu.

REVUE des 6tudes sud-est europfeennes. AoadSmie de la R.S.Fou-

aanie- Institut d'Studes sud-est europfiennea. Buourefti,

196? -Continuind veohea revista interbelioa a sus-fcinut ou oonsec- venâ un program al oarui obiectiv a fost integrarea istorie i romanegti £n spaîul sud-est european. Colaborari de prestigiu ale istoriografiei europene. A susînut orientarile noi privind istoria civiliza'fciei, istoria mentalita- filor eto.

REVUE M s tori qu 6 du sud-est europSen. Buouregti, 1-28, 1924-

1946. Director: N .Iorga.

Intre 1914-1923 a aparut ou titluli Bulletin de 1 * Institut

pour l ’ 6tude de I 1Europe sud-orientale /lu n a r /.

I »dex. 1929. Revue histoi-ique de Sud-Est europian. 1914/1923*

Sacerdo-fceanu,Virginia. Table g&nSrale du Bulletin de 1 ' Insti

tut pour l ' 6tude du sud-est europfien. 1-10, 1924-1933. Buou

regti, 1935 , 148 p.

Apare ca buletin de informare asupra istoriografiei sud-estului Europei, cuprinzind reoenzii, note, referate, semnalari bibliografice. Continua sub forma de revista, public£nd sim- d i i , comunioari, izvoare, dari de seama gi reoenzii cu privire la sud-estul Europei, rela-fciile poporului roman cu calelalte p.opoare din sud-est. Colaboreaza cele mai presti- gioase nume’ ale Istoriografiei romane interbelioe.

REVUE roumanie d’ h istoire .. AcadSmie de la E.S.Roumanie.

Bucuregti, 1962- Red. en chefs A .Oêtea. 1972 - red.resp.

Em.Condurachi /sem estrial/.

Una dintre revistele de istorie cele mai representative ale istoriografiei aotuale. Este destinata sa popularizeze oercetarile istorice romanegti peste hotare. Are un sonljinut bogat §i variat. Publioa studii, articole, note, d iscuîi, reoenzii, cronioa gtiinîfica , bibliogtafii istorioe arnale.

REVUE roumanie d 'histoire de l ’ art. Serie Beaux-Arts. Buouregti,

1970-

In anii 1964-1969 nu a fost divizata pe serii.

- 176 -

Aduce contribuîi valoroase la cunoagterea pati'imoniului oul- tural is torio romanesc ( arhiteotur*i, pictura, sculptuta, fesaturi etc .) Printre colaboratoris V.Vatagianu, Corlna Jiculescu, V.Dragu^, R.Theodorescu.

HBVTJE roumanie d 'histoire de l 'a r t . SSrie th6i.fcre, musique,

cinSma. Bucarest. 1970-

Intre anii 1964-1969 nu a fost divizata pe serii.

lnsereaza artricole gi studii de istoria teatrului, muzioii gi cinematografiei romanegti.

ROMANQSLAVICA. Asociafia slavigtilor din R.P.Roman&. Buouregti,

I- XVIII, 1958-

Revista de lingvistica, istorie a culturii, studiaz& cu pre- cadere gi raporturile romano-slave.

SARGETIA. Acta Musei Devenis. Muzeul judeêan Hunedoara. Deva,

1967-

ContinuS. seria veche: Sargetia. Buletinul Muzeului Hunedoara.

Deva, 1937, 1941.

In 1966s Acta Musei Regionalis Devenis. Sargetia.

Aduce importante contribuîi la cunoagterea istoriei vechi medii gi moderne a regiunii hunedorene.

SATU MARE. Studii gi comunicari. Istorie, etnografie, gtiinfcele

naturii, monografie. Muzeul jude-fcean Satu Mare, I-

Satu Mare, 1969-

SIEBENBURGISCHE Quartalschrift. I-VII. S ibiu , 1790-1801.

SIEBENBURGISGHE Vierteljahrschrift.

Vezis Korrespondenzblatt des Vereins flir SiebenbUrgische

Landeskunde.

STUDIA Bibliologtca. Universitatea Bucuregti. Institutul

Pedagogic. Facultatea de filo lo gie . S ec$ia de biblioteoono-

mie. Bucuregti, 1565-1969 •

Publics articole de istoria oarfcii, tlparului, bibliotecilor, istorie literara, istoria culturii.

STUDIA et Acta Musei Hicolae B&lcescu. B&lce§ti pe Topolog,

1969-

Cea mai mare parte a materialelor privesc personalitatea §i activitatea lui N .Balcescu. Alaturi de aceasta s£nt publicate §i studii cu privire la oontemporanii sal ?i la istoria locurilor unde a trait.

STUDIA et aota orientalia. Association d '6tudes orientales de

la R .S ., R-oumanie. Buourefti, 1957-

STUD IA Universitatis Babe§-Bolyai. Series Historia. Cluj-Napoca,

1962-

In anil 1956-1957 a apSrut cu titlul: Buletinul Universita^i-

lor "V.Babeg §i B olyai". Seria ?tiin^e sociale.

in anii 1958-1961 a aparut ou titlul: Studla Universitatum -

Victor Babeij et Bolyai. Series 4 . Istorie, lingvistica, lite-

raturS.

In anu' 1974 (fa sc .2 ) a aparut cu titlul: Studla Universita

tis Ba ,e§-Bolyai. Historia. Philologla. Oeconomica.

Index al]-habeticus 1956-1963. 1964, 191 p.

Index alphabet!cus 1964-1970. 1972, 300 p.

ValorificS cercetarile istorioilor de la Universitatea clu- jeana. Studii, reoenzii, cronica gtiintifica .

STUDII clasice. Societatea de studii clasice din R,S.Romania.

Bucuregti, 1959-

Revista publica studii gi articole de istorie anticS, epigraf ie , numismatica, lingvisticS.

STUDII de istorie a Banatului. Universitatea din Timisoara.

Timisoara, 1969-

Istorie anticS, medie, modema §i contemporana a Banatului.

- 177 -

- 178 -

STl'DII gi articole da istorio. Societatea da gtiinte is corice

din R.S.Romania. Bucuregti, 1956-

Studii da istoria HomSniei gi istorie univarsal&, opinii gi dxscuîi, izvoare comentate, metodica predarii istoriei, planuri de lec-fcii, bibliografii etc.

STUDII gi cercetari de antropologie. Bucuregti, 1964-

Numaroase analiza asupra materialelor ostaologice proverdte din cercetarea necropolalor din diverse epoci, cercetari asupra unor agantioane de po pulate acfcaala.

STUDII gi cercetari de bibliologie. Buouregti, 1955-1968.AIntre 1964-1966 a aparut ou titluls Studii gi cercetari de

documentare gi bibliologie.

Din 1969 eontlnua sub titlu l« Studii gi cercetari de docu-

mentsre.

Istorie culturala in ansamblu, cu deosebire bibliologie, biblioteconomie, istoria carîi, tiparului, manuscrise etc.

STUDII gi cercetari de istorie. Clcj.

Vezis Studii gi cercetari gtiinfifice .

STUDII gi cercetari de istoria artei. Arte plastice. Bueure-

1964- /a n u a l /.AIn anii 1954-1963 revista nu a aparut; pa serii„

Insereaz& cercetari asupra unor monumente arhitectonice, sculpturi, piese aparfcinind artelor minora, relev£ndu-le valoarea artisbica gi istorica.

STUDII gi cercetari de istoria artei. Teatru. MuzicS. Cinema-

tografie. Bucuregti, 1964-

in anii 1954-1963 revista nu a aparut pe serii.

STUDII gi cercetari de istorie madie. Academia E.P.Romania.

Instibutul de istorie.

aunegte ceroetarile romanegti de medievistica realizata de i,a pozifiile istoriografieimaterialist-istorice. Contribuîi fundamentale la istoria evului mediu romaneasc, problems economice, social-politice, culturale, mentalifca-fi, Izvoare.

- 179 -

STUDII gi cercetari de Istorie veche gi arheologie. Bucuregti,

1950. /sem estrial/

In anii 1950-1974 a apSrut cu titluls Studii gi cercetari de

istorie veche,

Fi'blioa rapoarte de sapaturi arheologice, studii gi articole de istorie antica, epigrafie, numismatica, note gi reoenzii.

STUDII gi cercetari de numismatica. Academia R.S,Romania. Insti

tutul de arheologie. Bucuregti, 1957- /neregulat/.

STUDII gi cercetari istorioe.

Yezi: Cercetari istorice.

STUDII gi cercetari gtiinîfice . Ia g i , Istorie. 1956-1963.

Intre 1950-1954: Studii gi cercetari gtiinîfice Iagi.

1954-1955: Studii gi cercetari gtiinfcifice. Ia g i , Seria 3.

Stiinê sociale.

Cor-tin.ua cus Anuarul Institutului de istorie gi arheologie Iagi.

Cercetari de istox'ia Romaniei, a Moldovei in primul rind; conînut divers, aparfinind tuturor epocilor.Publi ca studii, izvoax*e, reoenzii.

STUDII gi cercetari gtiinîfice . Institutul Pedagogic Bacau.

Istorie , filologie . Bacau, 1970-

Intre 1970-1972: Studii gi cercetari gtiin fifice . Institutul

Pedagogic din Bacau. Sjftiinfce sooiale.

STUDII gi comunicari. Arheologie ~ Istorie . Muzeul Brukenthal.

S ib iu , 1956-1958, 1965-

STUDII gi comunicari. Institutul Pedagogic de 3 ani din Pitegti.

P itegti, 1972-

STUDII gi comunicari. Istorie - {Jtiinêle naturii. Muzeul jude-

£eaa Pitegti. P itegti, 1968-

STUDII gi comunicai'i. Sbudien und Mitfceilungen. Muzeul de istorie,

Gatu Hare, 1969-

Arheologie , numismatica, etnografie , istorie moderns gi content- poraiia.

. i a i i

STUDII gi oomunio&ri de ofcnografie-istorie. Comitetul jjudetfean

pentru oultura gi educate socialists Garag-Severin. Muzeul

jude-fcean de etnografie gi istorie local& Caransebeg. Caran-

sebjg, 1975-

STUDII gi materiale. Consiliul popular al judeûlui Mure5. Coali

te tul pentru oulturfi gi artft, Muzeul judefean Tirgu-Mureg,

1965-

Vezis Marisia. Studii gi materiale.V,Arheologie. Istorie . .

Stnografie.

STUDII gi materiale. Istorie . Muzeul Suoeava. Suoeava, 1969-

STUDII si. materiale de istorie oontemporang.. Academia fi.I1.Roma

n ia , Institutul de istorie. Buouregti, 1956-1962-

STUDII gi materiale de Istorie medie. Institutul de istorie

"N .Io rga ", Buourefti.

Vezit Studii 9! ceroetari de.istorie medie*-

STUDII gi materiale de istorie modern^. Institutul de istorie

"H .Io rg a ". Bucuregti, 1957“

SpecializatS pe problematica istoriei moderne. Contribuîi fundamentale in aoest domeniu. Maroheazg. noile direc-fcii de cercetare in istoria modema a Romaniei: economise, sooialfi, politick, oulturala, izvoare.

STUDII gi materiale de w zeografie §1 istorie militarS.. Muzeul

M ilitar Central „ BusarevfeSF 1968-

STUDII gi materiale privitoare la treoutul istorie al judeûlui

Prahova. Istorie-etnografie. Red.reap. N .I.Sim aohe. Ploiegti,

1968-

STUDII Viloene. Editat de Muzeul memorial Nicolae Balcesou.

BSlcegti pe Topolog. Rismicul ¥£loea, vol.l- 1971-

_ 1E0 -

I

TBLEGRAFUL *oofiiU S ib iu , lb53-1916. / 2 pe sap t ./

Ziar al mitropolitei ortoaoxe din Transilvania oare a facufc loo in ooloanele sale unor numeroase articole de istorie produse de istoriografie romaneadclu Aceasta au servit in aoelagi timp la ounoagterea istorioa dar gi luptei naîonale romanegti.

IHEQDOR CODBESOT. Revista istorica. Ia g i , 1915-1916, 1933-1936

/lu n a r /. Directors G1l. Ghibanesou.

TERRA HOSIRA. Oulegere de materiale privind istoria agrara a

Romaniei. Ministerul agriculturii, industrial alimentare gi

apelor. Buouregti, 19&9-1973 / 3 volume/.

Studii, articole, Izvoare de istorie agrara.

TIBISCOS. Muzeul Banatului. Timigoara, 1971-

Oeroetari de Istorie locales arheologie, istorie medie, moder- n&, Contemporana, viaâ socied-economioa, istorie politica, oultura, izvoare.

TORT&NELMI 6a R8g6szeti ErtesitB. KAadja a D61magyarorsz%i

Tc5rt6nelmi 6s R6g6szeti T^rsulat. Temesv&rott, 1873-1884,

1885-1917. Repertorium. 1873-1911 in n r .3-4 din anul 1911 (2 7 ) .

Confcinut bogat de istorie veche gi arheologie, istoria medie gi a artalor din Banafc.

TRANSILVANIA. Foala Asooia-fciunii transilvane pentru literature

romana gi oultura poporului roman. Bragov, 1868-1946.

Redaotoris G .Bentin, I.Popescu, C.Daicoviciu* O.T&slauanu,

A.Buseanu, I.Breazu etc.

/Indice /s Indice alfabetic al publicaîunilor revistei "Tran

silvania" (Anul I-XXV), al "Actelor" gi "Analelor Asociafiunii

- 182 -

transilvane (1862-1894) . Compus de Hicolau Togaas S ib iu , Tipa-

rul tipologiei arhidiecezane, 1896, 72 p .

P r i o r i i n publicarea izvoarelor istoriei romanilor bran- silvaneni. 0 preooupare meriborie pentru integrarea in istoria generala romaneaso&.

JARA Barsel. Bragov, 1929-1958 / l a 2 lu n i/. Direobors Axente

Banoiu.

Indices fara B irsei. 1929-1938. Indioe bibliografie . B iblio

teoa municipals. Bragov. 1971» 94 + 12 p . /L itog rafiat /.

Hevista de oultura in oare istoria ocupa un Ion important, Publi ca mai ales materiale de istorie locals..

’J’ARA aoua. Bucui’egti, 1911. Direo-fciunea parîi istorioes A .D .

Xenopol.

VA1AGHIA. Studii gi materiale de istorie gi istorie a oulturii.

Muzeul jude-fcean Mmboviâ. Tirgovigte, 1969-

1972, 5 Acta Valachica

1973. 4 Soripta Valachioa

1975* 5 Chronica Valachica

VIEBTELJAHHSCHRIFT.

Vezi s Korrespondenzblatt des Vereins fUr SiebenbUrgische

Landeskunde.

ZIRIDAVA. Studii gi oercet&ri. Muzeul judeêan Arad. Arad,

1967-

Ceroetari da is tori • locala indeosebi. Are gi contribufit de istorie general romaneasc&.

BIBLIOTSClLE

In activitatea cotidians. universifcara, biblioteoa define

n n rol deosebit fiind cadrul unde se desfagoara studiul individu

al al studentului. Importance ei pentru studentii istoriei se re

leva cel putin din doua puncte de vedere s a) asigur& informarea

curenta sau retrospeotiva a studentilor, respeotiv fum izeaza

sursele primare gi secundare ( surse de re ferin ta ); b) ofera o ga-

ma larga de izVoare istorice p&strate in biblioteoi conform funo<

■fiilor acestora de oonservara a mogtenirii culturale a treoutulu

nostrui documente, manuscr'se, corespondents., harî, presa, sta

t ist ic !, carte v.eche gi rara, izvoare iconografice (stampe, foto

grafii eto.)

Pe linga publicatiile propriu-zise (sursele direote) -

sinteze, monografii, tratate, studii, articole, manuale, cursuri

eto. - biblioteea pune la dispozitia studenîlor o mar# varieta-

te de surse gi instrumente de informare ( surse secundare) . o se-

rie de servicii specializate, menite a fao iiita activitatea de

informare. To tali tatea snijloaoelor de informare oonstituie siafce

mul de informare al unei b iblioteoi, compua in cele mai multe oa

zuri din urmatoarele categoriis oataloage alfabetioe (carti gi |

rio d ice ), in oare materialul este organizat in ordinea alfabeti

ca a autorilor sau titlurilor ( ear$i) s&u a titlurilor (reviste)

aataloage sjstematioe (oarî gi periodioe), care ordoneaza mate

rialul dupa criterii temati.ee (sistemul olasificSrii zecimale,

pe subiecte, tematioe); specials, pe o euumita teaa, pe catego

r ii de publioa$ii e tc .; geografioe ( periodioe)dupa locul de apa-

rifie al periodicelor respective5 topoRrafics, dup§ ordinea ce o

ocupa publicafiile respective in depozitul b ib liotecli.

Cataloagele alfabetice §* sistemafcice realizeazfi infcrma-

rea generala a cititorilor, pentru nevoile procesului de invaâ-

mint sau cercetare. Cataloagele specials se adreseazSi indeosebi

cercetatorilcr, oferind o documentare de profunzime gi mare spe-

cializare, care epuizeaza practic o tema. Din aceasta categorie

de cataloage studenîlor l i se recomandaz cataloagele pe vedete

de subiecte, care reljin numai informa$ii privind subiectele res

pective; cataloage de editor!, redactori, director! de publicaîi

periodice; cataloagele tezelor de doctorat; cataloage tematice de

articole din reviste g .a . (seria acestora este extrem de bogatS.,

fiecare biblioteea specializata de istorie avlnd practio posibi-

litaî nelimitace pentru constituirea unor asemenea cataloage).

In cadrul aceluiagi sistem de informare, biblioteea pune

la dispoziîa stuaen-filor enciclopeaii, lexicoane, dicîonare an-

ciclopedice (generale, tematice, specials) (vezi cap, respectiv

din ghid) bibliografii Internationale, nationals, generale, fcema--

tice, curente, retrospective, de carfci sau periodice, de titluri

sau articole din periodice, de semnalare, adnotate g .a .m .d ., ela

borate de biblioteea respectiva sau de alte biblioteoi; buletine

de informare cu publicaijii recent intrate (c a r^ i , reviste); cata

loage bibliografice, repertorii (ca r$i, reviste).

Figa tip pentru carte, in orice catalog general de biblio-

teca cuprinde urmatoarele elements: autor (nume, prenume), titlu,

subtitlu, volum, edifia , locul de apariîe, editura, anul de apa-

rit?ie, numarul de pagini, plange, colecîa, amanunte legate de

format, cota (simbolul cifric care desemneaza looul carîi in de

posit) clasificarea zecimala (simbolul cifric oare desemneaza eoli

th iautul publicaîai).

- 184 -

Pentru publicafiile periodice, figa tip confine urma-

Soarele elemental tifclu, subtitlu , director, redactor gef sau

responsabil,- an de aparifie, localitate , an oalendaristic, pe-

riodicitate, institufia editoare, cota.

Prin funcfia lor de conservare, bibliotecile p&streaza

un mare numar de izvoare istorices presa (pentru eercetarea is

toriei moderns gi eonbemporane), sbabisbici, manuscrise, docu

mente, carte rara gi veche, corespondents, h&rti, atlase (de

epoca), stampe, fobografii. Ou excepfia primclor doua categorii,

inregistrate in cataloagele de periodioe gi carfi, toate cele-

lalte au un regim special de oonservare gi valorificare in ca

drul colectiilor speciale ile bibliotecilor. Pentru depistarea

lor studenfii beneficiaza de cataloage speciales catalogul de

carte veche romaneasca gi universala, catalogul de manuscrise

(romanegti, slave, latine, maghiare e t c .) , catalogul documente-

lor, catalogul de stampe, fotografii, de corespondents, de harfi

eto. Alaturi de aoeste cataloage, de obioei alfabetica, pentru

valorificarea colecfiilor speciale s-au constituit cataloage cro-

nologice, ale posesorilor cSrtilor, ale copigtilor de manuscrise,

geografioe, tematice, pe centre tipografice g .a .m .d .

Valorificarea izvoarelor pastrate in biblioteoi este fa

cilitate prin exisbenfa imor sali specializate pentru diferito

categorii de fonduri.

De asemenea instrumentarul de informare ou care opereaza

sfcudentul oercebSbor este concentrat in cadrul unor sali ae refe-

rinte , unde se pot cansulba enciclopedii, b ib lio gra fii, cataloa

gele tematice gi speciale etc.

Prin confirm tul lor, constituit intr-o evolufia i ^rica,

bibliotecile sint surse bogate de documentare pentru is c u .io i ,

- 185 -

- 186 -

adevarate surse aj.e istoriei oulturii gi stiintjei) prin sarvi-

ciile lor spr. cializate (informare, doouaentare, bibliograf ice ,

organizare gi conservare a publica$iilor) s in t adevirafce "labo-

ratoare" de munca intelectuala, instruments preîoase pentru

formarea oulturii generale gi de speoialitate, pentru dobindi-

rea unor deprinderi de munca de oeroetare. Alaturi de muzee gi

arhive, fac parte din reêaua institufiilor cultural-gtiinfcifice

cu rosturi predoainante in formarea specialistuiui istorio.

Pentru orientarea generalfi a studentilor d&m i-et:eaua b i

bliotecilor cu fonduri documentare, oare pot f i utilizatte in pro-

oesul de instruire gi oercetare. Datele principal® sint reproduse

dupS voluaul V.Moldovan, Gh.Popesou, M.Tomesou. Ghldtil biblioteoi-

lor din Eomania. Buouregti, Edit. Enciolopedic&, 1970, 479 p.

AIUD. Biblioteea documentary "Bethlen". F ilia lS a Biblicteoii

Centrale U n iv e r s ity -- Cluj-Napoca* Infiint?at& in anul 1622

pe linga Colegiul oreat de prinoipele Gabriel Bethlen la Alba

Iu lia . Bin 1661 se mute la Aiud. Confine un valoros fond de

manuscrise, incunabula, carte veohe gi rara din secolele XVI-

X V III , ziare, reviste gi foi volante din secolele XIX-XX.

Ofera snecialigtilor date pentru istoria invaâmintului (manu-

scriseê cursurilor predate), evolutia curentelor de idei din

Transilvania (reforma gi umanismul, iluminismul), istoria li-

teraturii, filo zofiei gi gtiintei. Este dotata ou cataloagele

generale gi speciale.

ALBA IULIA. Biblioteea documontarfi "B a thy ana urn". F ilia ia a Bi-

bliotecii Centrale de Stat, Infiinâta in .anul 1794 de episco-

pul oafeolic Bathy&ai Ignat. Confine un valoros fond de manu-

scrise din sec. IX-XVI (1230 ms), foarte preîoase pentru mi-

•aturistica niedievala, 530 de incunabula de mare valoare do

cumentors gi b ib lio fila , un bogat fond de carte veche gi rara

un:.~ =>rsal& gi romaneasoa. Posega gi o bogata colecîe arhivis-

fcioa, cuprinzind arhiva capitlului romano-catolic de la Alba

- 16?

Iu lia , arhiva qonventului Cluj-IUana£jtur, stabube gi privile-

g ii de bresJa, marturii arhivisbice referifcoare la evenimen-

be Importanfe-a din isboria Eransil/aniei (rascoala lui Horea,

revolu1?ia de la 1848 ). Poate f i utilizata in cereetSri de

isboria car-fcii, tiparului, isboria literaburii, ^tiinêi, is

boria ideilor, isboria arbei m iniaturist!cii, in cercetarea

istoriei social-polibioe §i culturale a Transilvaniei. in

sprijinul oarcetarii poseda instruments de informare adecvate

pentru domeniila mai sus menîonate.

ALBA IUli-A. Bihllobeca Muzeului U n ir li . Bibliotecfi speoializata.

Confine literature de specialit^te romaneasca §i strfiina din

domeniile isto rie i , arheologiei, etnografiei, istoria artelor.

ColeGrille b ibliotecii cantin §i manuscrise, documente, carte

veche romaneascS. gi universala. Face un bogab schimb interna

tional prin intermediul revistei "Apulum".

ARAD. Biblioteea epjscopiei ortodoxe romane a Aradului. Studenîi

istorioi pot oerceta un bogat fond de manuscrise slavone gi

romanegti (sec.XV- XIX), oarte veche T'omaneasc& gi universala,

documents, luorari de special!bate. Se remarca manuscrisele

slavone, documentele romanegti din seoolul al XVICI-lea, docu

mente de la fosta Preparandie. Se recomanda pentru studiul is-

..toriel politic© a romanilor din p&rfcile vestios, istoria libe-

raturii gi oulturii din seo.XV-XIX. Confine un bogab fond ie

liberabura iluministS. europeana.

ARAD. Biblioteea .judeteana. Constituita in 1888. Are un valoros

fond de publioaîi vechi romanegti gi straine. Dintre biblio-

taeile.particulars care au intrat 111 fondurile ei se remarca

biblioteea "A.D.Xenopol" (donata in 1921 ), penbru publiceîile

de isborie gi fondul Cs&ky, pentru cartJile iluninisiaului fran-

cez. Monîonam de asemenea exisbenta unei bogate cole c-fell do

ziare gi reviste locale.

BACAU. Bibllofaeca municipals.. Confine un valoros fond de publi-

caîi periodice, ubile pentru cercetarea istoriei locale.

- 188 -

BAIA MARK. Biblioteoa .iudeteanfi.. PosedS. an numSx insemnat de

publioaîi veohi apartin £nd see. XVI- X7III, romane?ti §i

straine.

BIRLAD. Biblioteea municipala. Inf lints t;a S'u 190b. Detine

carte veche romaneasca..gi universala, carî gi periodioe

privind istoria looala.

BIS'ffilfA. Biblioteoa .IudeteanS.. Confine un bogat fond de carte

vechs iji carte rara, incunabule gi fondul lioeului german din

localitate, infilntat in seo .XVÎ"

BLAJ. Biblioteoa dooumentarfe. .iontine oarfce veche romaneasca gi

straina, manuscrise, periodioe varshi. Are un fond de mioro-

tilme dup& publioatii din veohaa biblioteea a seminarulul teo-

logic greco-unit gi din Biblioteoa oentraia a B lajului.

V : ' ’ ABRAILA. Biblioteoa .judeteana. Inoeputurile bibliotecii dateaza

din anul 1881. Are un fond veohi gi o valoroasa ooleotie de

periodice din secolul XIX.

BRASOV. Biblioteoa .judetesngu 'aloroasa biblioteea organizata

in 1926 pe baza fondurilor bitlioteoii despartamintului Brasov

al Astrei. Pondurile s-au Jgatlt in urma unor donatii. Con-

tine astazi valoroase manuscrise, incunabule,carte veche roma

neasca §1 straina (sec .XVI—X IX ) , periodioe veohi romanegti,

germane gi maghiare. in fondurile ei au fost inglobate biblio-

tecile lioeului "loan Megota", biblioteoa Muregenilor, ale

fostelor gimnazii evanghelloe din Media? gi Bighigoara.

BUOURESTI. Biblioteoa Academiei R .S .R . Cea mai mare biblioteea

§tiintifioa publioa a t a r ii , a fost fondata in 1867. A concen-

trat de la inoeput cele mai smite publioatii romanegti, deve-

nind cea mai importantS biblioteea a taril . Contine carte ve

che romaneasca, pe baza oareia s-a elaborat catalogul BRV.uni-

versaia de la Incunabule la cea produsa in cunoscute oficine

sau olandeze. Poseda un numar de aproape 40 .000 de titluri de

periodice. Compartlmentul oolectiilor speoiale se remarca prin

- last -

540.000 stampe, 1 4 .00 0 harti, aproape 300 .000 da piasa nu-

mlsmatloa. Important este fondul de manuscrise (aproape

500. 000) apartinlnd celor mai important! oameni de oultarfe

romani. Tot ale! se. ragaseso, datoritgL unor donatii gansroa-

se, biblioteciiLe unor parsonalitati ca aoelea ala lui A l.

Fapiu Xlarian, Al.Odobesou, I .G h io a , M.Kogain!ceana, T„Maio-

rescu, I.Hegruzzi etc. Activitatea bibliotecii este prodi-

gioasa in domeniul bibliografiei.

BUGUEEE}TI. Biblioteea Academiei de studii economice. Fond d©

istorie gi Istoria aconomiei. Gontine luorari valoroas® din

sec.XVI-ZVII de profil economic, editii prinoeps de clasiei,

periodioe romanegti §i straine.

BUGDHE^TI. Biblioteoa Academiei M ilitara. Fond de istorie gi is

torie m illtart.

BUCUKKfTIo Biblioteea Centrala a Ministerului Apaxarii Nationals.

Infiintata in 1845. Contine vechile biblioteoi militare rorna-

negti, fond de istorie , istorie militara. Posada publioatii

veohi romanegti gi straine, cu caraoter milifcar, unela chiar

uni cafea in tara.

BUCUREGTI. Biblioteoa oenterala de stat. Infiintata in 1955. Are

drapt de depozit legal gi funotioneaza ca oentru national da

schimb §i imprumut international.. Este cea mai mare bibliot®-

©a publioa. Cuprinde un numar de 5»000.000 volume, seria com-

pleta a tuturor periodicelor romanegti da dupa 1952 , publica-

tii ilegale muncibora?ti gi oomunisfea, manuscrise numeroase,

gtamp®.

BUCUBEjTI. Biblioteoa centraia pedagof&ca. Poseda un fond da

carti rare romanegti gi straine din sac.XVI-XVIII, o bogata

ooleotie de periodioe veohi romanegti, da manuale gi anuar®

§ col are o

BUCUREGTI. Biblioteoa Gonservatorului "Ciprian Porumbescu11. in-

fiintata In 1834. Contine colectii pretioase de manuscrise

ale inaintagilor muzicii romanegti.

- 190 -

BUCURJIjTI. Biblioteea documenfcara a Dlrec+lei generale a Arhi

velor Statului. Infiintata. in anil 1866-1871. Fond da arhi-

v isticas istorie gi gtiinte auxiliare ale istoriei. Poseda o

parte din biblioteea Hagdeu, manusorise gi corespondents sa-

vantului roman.

BUCUREGTI. Biblioteea documentara de istoria medioinil. B iblio

teoa specializata pentru istoria medicinii romanegti gi uni

versale, istoria gtiintei, l e g is l a t e sanitarfi; colectie bo-

gata de carte veche medicala romaneasca, carte medicala stra

ina din sec. XVI-XVIII, manusorise, dooumente, stampe, harti*

corespondents..

BUCUREGTI. Biblioteoa Facultatil de Istorie . Biblioteea specia

lizata , formafca in parte din donatiile unor mari profesori ai

Universitatii din Bucuregtit Al.Odobesou, Gr.Tocilescu, D .

Onciui, V.Parvan, N .Iorga. Pe linga fondul specializat de is

torie, gtiinte auxiliare ale istoriei, poseda incunabule, car

te veche gi rara, manusorise, documente, fotocopii, microfilme.

BUCUREGTI. Biblioteea Facultatil de drept. Fond de istoria drep-

tului. Publioatii vechi de drept, romanegti gi straine, din

sec. XVI-XVIII.

BUCUKSSTI. Biblioteea Institutului de arheoloRie. Biblioteea

specializata. Fondata in 1864, odata ou Muzeul de arheologie,

devenit din 1935 Muzeul National de .Antichitati. Contine publl-

catii de istorie veche gi arheologie.

BUCUREGTI. Biblioteea Institutului de cercetari economice. Con

tine fonduri pentru istoria economica, doctrine economice.

BUGOREjTI. Biblioteea Institutului de cercetari .lurldlce. Publi-

catii de istorie gi istoria dreptului.

BUCUREGTI. Biblioteea Institutului de etnografie gi folclor.

Continut specializat de etnografie, folclor, istorie.

- 191 -

BUOURESTI. Biblioteea Insti tu tului de filo zo fie . Fond pentru

istoria oulturii, istorie generals, filo zofia i ariei.

BUOURESTI. B iblioteea Institutului de istoria artei. Bibliote-

ca special! "sata, constituita din olteva alte biblioteoi mai

vecrii, valoroase. Fond de special!tatu gi din domenii oonexe.

Posed& oar^i rare §i pretioase.

BUCUREGTI. Biblioteea Institutului de Istorie "Nicolae Iorg;a".

Biblioteoa specializata, infiintata in 195& de Nioolae Iorga.

Fond de istorie a Romaniei gi istorie universala, bizantino-

logie, turoologie, sud-estul Europei; confine cart!, reviste,

fotocopii, miorofilme, manuscrise, carti rare ?! vechi.

BUOURESTI. Biblioteoa Institutului de istorie si teorie llterara

" G .Salinescu". Oontine fonduri de istoria literatu rii, istoria

oulturii.

BUCUHE^TI. Biblioteea Institutului de studii sud-est europece.

Fond specializat pentru sud-estul Europei, continind istorio,

literatura, etnografie, folclor, a r t a ,.filo lo g ie , orientalis-

tica, bizantinologie, istoria oulturii.

BUCUREGTI. Biblioteea Muzeului de arta al R .3 .Romania. Fond da

arta, istorie , discipline inrudite.

BUCUREJjTI. Biblioteoa fuzeului de istorie a munioipic~ 1 Buouregti

Contine cart! gi periodice.de istorie , arheologie, arta, pri

vind istoria Bucuregtiului.

BUCUREGTI. Biblioteoa Muzeului literaturii romane. Fond de isto

rie llterara, istorie. Poseda carti rare, manusorise.

BUCUREfTI. Biblioteea Muzeului millt^r central. Contine macuscri-

se , documente, harti pentru istoria militara a Romaniei, carti

gi periodioe romanegti gi straine.

BuCUEISJII. Biblioteea Patriarhlei ronane. Cuprinde un bogat fond

de oarfee veohe romaneasca gi universala, manuscrise, documente,

stampe.

BUCUEKjTI. Biblioteoa Teatrulul National "I.L .O araK iale " . Fond

pentru istoria teatrului, manuscrise, afige , fotografii.

CLUJ-NAPOCA. Biblioteea Centraia Unlvarsltar&. Fondata £n anul

1872 , a beneficiat de la Inoeput de reunirea unor fondurl mai

vechi, o&rora l i s-au adaugat pe parcursul timpului donatii nu

me roes ea Printre oele continind carte de istorie se numara do-

na^iile de la Academia HomanS., G .Sion , Al.Lapedatu §1 a l$ ii .

Dispone astizi de o colocate de peste 3 .0 0 0 .0 0 0 de carti gi

peste 40 .000 de titluri de periodioe. Datorita acestor fondurl

poate f i considerate cea mai mare biblioteea a Transilvaniei.

Cuprinde un numar inaemnat de c6rt i de istorie , in special a

Transilvaniei, carte veohe romaneasca, maghiara gi germana,uni-

versaia, incunabule, harti, stampe, manusorise, miorofilme.Are

drept de deposit legal, efectueaza schimb international de pu

b lio atii, precum gi imprumut interbibliotecar.

CLUJ-NAPOCA. Biblioteoa Academiei B .S .B . - F ilia la Clu.i-Napooa.

Dateaza din 1950. Biblioteoa reunegte lucrari va3oroase, carti,

periodioe, manuscrise, provenind de la reprezentantii §colii

Ardelene, de la diverse gcoli oatolioe, unitariene gi reforma-

te, Muzeul Ardelean,fostul Uuzeu al limbii romane, al Institu

tului de istoria romanilor, Institutului de arheologie gi nu

mismatica, ooleotia de orienttalistica a lui T.Cipariu gi a al-

tor personal!tati.

CLUJ-NAPOCA. Biblioteea Muzeului de istorie al Transilvaniei.

Fond dominant de istorie , arheologie, arta.

CLUJ-NAPOCA. Biblioteea Muzeului etnografie al Transilvaniei.

Specializata in domeniul etnografie!, ou fond dominant de is

torie, etnografie, folclor gi domenii conexe.

- 192 -

- 193 -

CLUJ-NAPOCA. Biblioteea Institute lu i de istorie gi arheologie.

Biblioteea specializata. Cuprinde fondurile veohilor insti

tute de studii clasice, de istorie na^ionala, de istoria

Transilvaniei. Pastreaza carti «?i periodice de arheologie,

oultura claaioa, bizantinologie, Istoria Romaniei §i univer

sala , lomeniile §tiintelor auxiliare.

CONSTANTA. Biblioteoa municipaia. Infiintata in 1935) are un

fond enoiolopedio din care se remarca oolectla complete de

periodioe privitoare la Dobrogea.

CRAIOVA. Biblioteea Muzeului Olteniei. Fond specializat pe is

toria Olfceniei.

CRAIOVA. Biblioteoa Canfarala Pnivarsitara. Biblioteoa enciclo

pedica, infiintata in 1966. Are drept de &ep&slt legal.

GALA^I. Biblioteoa "V .A .U rechla". intenelata In anal 1890 prin

grija lu i V .A .Urechla5 contine manuscrise, incunabule, oarte

veche romaneasca §1 universala, carti §1 dooumente ale unor

oameni de oultura ca V.A.Ux-echia, A.D .Xenopol, V .Alecsandri.

M.Kogainioeanu, Ion lonescu de la Brad, Al.Odobesou eto.

IA SI. Biblioteoa oen.tralS uni vers i bar a "M.Bmlnescu” . Bibliofce-

ca ou caracter enoiolopedio a oarei inceputuri dateaza din

anul 1640. Pondurile istorioe s-uu imbogatit.pe parcursul tim-

pului §1 prin donatii °a aoelea ale lui B.P.Ha§deu §1 Ale

xandra Hurmuzakl. Domina cartea de istoria Uoldovei. Mai con

tine manuscrise (printre ele, multe ale oronicarilor), inou-

nabule, carte veche romaneasca §i universala, cu an important

fond de slavistiea, periodice veohi romanegti, stance §i harti.

Poseda drept de depozit legal, o iinportanta retea de cataloa

ge, publioatii bibliografioe proprii (mai ales repertorii b i

bliograf ioa ale unor reviste romanegti).

IA §I. Biblioteea F illa le i Academiei. Biblioteea gtiintlfioa en-

ciolopedioa, cu un bogat fond de carte de istorie.

- 194 -

IA£}I. Biblioteoa Institutului de istorie gl arheoiopsle "A .D .

Xenopol". Infiintata in 195© gi specializata in domentul

istoriei £n general gi al Istoriei Moldovei in special.

IA §I. Biblioteoa Muzeului de istorie a Moldovei. Biblioteoa

specializata in domeniul isboriei, etnografie! gi a altor

domenii conexe.

NAS ADD. Biblioteea ? llia le l Cla.i-Napooa a Acadeaial R .S .R .

Biblioteea documentara ou un oontinut bogat de documente,

coleot11 muzeale, caryi gi periodioe adunate de la Isto riei!

luliu Moisil, Iu lian Martian, V irg il Qotropa, de la vechila

gcoli nasaudene §i alte institutii administrative §1 oultu-

rale.

GDQRHEIUL SECUT.ESC. Biblioteoa documentara. Doteaza din 1801.

Contine manuscrise, carte veche gi periodice interesind is

toria locaia.

ORADEA. Biblioteea municipaia. Biblioteoa datind din anul 1882

cu fond enciclopedio. Contine carte veche romaneasca gi rare,

carte veohe maghiara gi iversaia, manusorise, un valoros

fond de periodice.

FLOIE^TI. Biblioteea munloipaia ”N.Iorp;a". Biblioteea publica

ou caracter enoiolopedio, ou un mare numar de volume, unele

raritatl b ib lio file , oarte veohe romaneasca g- modema de is

torie provenind printre altele gi din donatiile lui N . j r g a .

SIBIU . Biblioteea municipaia Astra. Datind din 1861, a fost

cea mai importanta biblioteoa romaneasca din Transilvania,

inainte de 1918. S-a constituit In jurul Astrei, apoi din

donatii, printre oare se remaroa cele ale Ministerului de

Culte din Bucuregti, M.Kogainiceanu, G .Baritiu . Poseda o bo-

gata ooleotie de csrte de istorie, periodioe veohi romanegti,

do cumente, corespondents.

- 195 -

SIBIU . Biblioteea Muzeului Bruckenthal. Organizata la sfir$i-

tu l sec. al XVIII-lea prin staruinta lui Samuel Bruokenthal,

s-a profiiat pe domeniul istoriei artei. Confine multe va-

lori de carte t i p a r i t & E fjiu sc risa universala.

SIGHI^OARA. Biblioteea doct?aei.sara. In baza ei sta fondul unei

bibliotec- gimnaziale, incemeiata in 1864. Valoroase fonduri

privind istoria Transilvaniei iji a saijilor.

£IMI§OABA. Biblioteoa Central a Unlversitarg.. Infiintata In 1948,

a adunat In depozitele ei multe valori apartinind seoolelor

XVI-XVIII, cea mai mare parte referitoare la istoria Banatu

lu i . Mai poseda dooumente, manusorise §i harti.

TIMISOARA. Biblioteoa Muzeului Banatului. Biblioteoa special!-

zata pe istoria Banatului, cu fonduri de arheologie, isto rie ,

etnografie, arta.

TIRGU MUR£§. Biblioteoa documentarS "Teleki-Bolyai". Biblioteoa

bazata pe mai multe fonduri vschi din secolele XVII-XIX ?!

mai ales pe oele ale Colegiului reformat, ale biblioteoi! per-

sonale a lui Samuel Teleki §i ale altor institutii de cultura.

Carte veohe transilvana §i rara, importanta pentru istoria

Inv&tamintului, a ideilor, periodioe §i o valoroasa colectie

de manuscrise.

a r h iv e l e

Arhiva este o oolecijie ordonata, intr-un loc determi-

nafcj a unor sorter! pe materials puijin durabile, rezultate din

activitatea ins titu^iilor gi persoanelor particulare, pas crate

ou scopul de a se ounoagte bunurile materiale gi morale ale

oreatorilor oit gialesocietatii contemporane lor.

In tara noastra , organizarea gi functionarea Arhivelor

Statului, singurele arhive isto rio e le g a le , este reglementata

conform unor norme juridi-oe p recise (L.egea 20 /1 97 2 ). Direoyia

GeneralS. a A rhivelor S tatu lu i d in Bucuregti are rol de indruma-

re gi control asupra arhivelor f i l i a l e . Ea concentreaza cele mai

valoroase p iese arh iv istioe de important^ n ay ionala . Parte din-

fcre aoestea s£nt grupate in Muzeul arhivelor . Direcyia generala

are gi o bogata activitate e d ito r la la , tiparind in s trumente de

lucru pentru Intreaga retea , culegeri de documente gi stu dii ba-

zate pe m aterialul documentar, rev ista de s p e c ia l!ta te . Ea rezol-

va in cea mai mare parte s o l ic it a r ile de fo to co p ii , xerocopii,

m iorofilm e, exeoutate dupa m ateriale documentare aflate in arlii-

ve de peste hotare.

In fiecare capitala de judet exists, cite o f i l i a l a a

Arhivelor S ta t u lu i . Cele mai importante s in t oele din oragele

Cluj-Napoca, I a g i , S ib iu , Tim igoara, ale caror fonduri s-au for

mat intr-o perioada de timp mai indelungata ori provenind de la

em itenti mai produotivi. Evident aceste arhive conserve gi fon-

dux’ile cele mai valoroase.

Arhivels ouprind in depozifcele lo r o important# caafcl-

tate de acte gi dooumente provenind de la diverse in s t it u t ii po

l i t ic o , ju r id ic e , economioe, persoane p articulare . De obioei ar

hivele istorioe actuals reuneso mai multe arhive veohi. Prinoi-

p i ile de organizare a acestora au fo s t d i fe r it e . Cel mai fire so

§i mai rasp indit prino ip iu este cel cronologio , dar au mai fo st

fo lo s ite p r in o ip ii oronologio-geografioe, a lfab etiee , pe ma-

terii §i a lte le .

Arhiva m odema respecta unitatea tuturor arhivelor din

care s-a format, in cadrul oricarei arhive vom in tx ln i fondurl

gi ooleotil arh lv lstice . Fondul arh iv istio reprezinta unitatea

tuturor dooumentelor provenite de l a un anume em itent, f ie el

in s t itu tie sau persoana particulars.. Colectia arh iv istica cuprin

de documente care provin din surse d iverse , urite intre ele dupa

un criberiu tematio, cronologio sau dupa p a rticu lar !tati externe.

Arhivele noas tre s-au orientat in general catre gruparea

unor fonduri pe oompartimentes adm inistrative , economioe, judi-

ciare , munoa §i asigurari so c iale , sanatate , £nv&t&B&n t §1 oul

tura, ooleotii §i arhive fa m ilia le .

Pentru a f i mai u§or ac c e sib ile , fondurile §i coleotiile

s in t subdivizate in compartimente, dosare, mape, fa sc ic u le , docu

mente, f i l e . Aceasta impartire operationala este d i f i c i l S §i ne~

cesita pregatire specials de p aleo grafie , l in g v is t ic a , isto r ie .

D in acest motiv arhivele noastre au ino& mult de in fSp tu it pen

tru ordonarea unitarS. a fondurilor § i , prin aoeasta, la larg irea

a c c e s ib ilit& t ii valorilor conservate.

In mod obi§nuit studentii u t ilize a za arhiva in pi’ocesul

instructiv-educativ. Contactul cu ea se realizeaza prin v iz ite

de oriontare, cursuri §i sem inarii de isto r ie sau gtiinte auxi-

l ia r e ale is b o r ie i , p rin pracfcica professionals.

re este cea a cercatariior propriu- zise in vederea elaoor.^.Li

luc _-ilor de cerc , seminar ori de licen y S .

Ih b trumentele de informare ale unai arhive cuprind in-

ventare, in d ic i cronologici, cataloage de documente, iadrumatoa-

re a rh iv istica .

S ta h ilire a documentalor ce urineaza a f i cercetate se fa

ce ou ajutorul instrum entelor de informare g t i in ^ i f ic S proprii

f ie o a r e i arhive. Arhiva judateanS elaboreaza sistem ul el de mij-

loaoe de inform are, cuprtnzind inv en tare , i n d ic i , cataloage etc.

Indrumatoare foarte u t ile pentru o orientare generales au fost

elaborate de;ja pentru arhivele d in B ucuregti, I a g i , Arad, Dolj,

Hunedoara, Maramureg, Prahova, Timig gi s in t in curs de elabora-

re pentru toate celelalte jude^e . Recomandam studenfcilor ca pen-

tru orice inform atii documentara sa faoa apel la ajutorul er-

h iv is tu lu i de serv io iu .

Sala de studiu este singurul loc dintr-o arh iva , r/ide

studentul- cititor r .a t e consulta documentele d o r ite . Sa jfera

spre ceroetare numai documentele care raspund temei indicate gi

s in t oonstituite p o triv it normelor a rh iv is t ic a , adica s in t cota-

te , leg a te , cu f i l e numerotate. S o lic ita r e a d irects a documente-

lor, de obicei 25 de documente fo i volante , 15 aosare sau 15 ma

n uscrise sau 3 role de microfixme pe z i , sa face prin buletine

cerere tip , completate ou o z i in a in te . In cazul in care studen-

tul sa deplaseaza la o arhiva dintr-o alta lo c a lita te , regulaiaen-

tul de functionare i i permite sa obfcinfi m aterialele cautate in

z iu a in care le s o l ic it s .

•Toate m aterialele care au fo st cerute pentru consultare

pot f i rezervate la aispozi£ia studentului pentru un tarmac de

- 199 -

- 200 -

30 de z ile . Termenul poate i t la nevoie. prelungit ou avizul oon-

ducatorului arhivei. Cititoral are obligatia de a completa re

gie trul de prezen-fa In zilele in care iucreaza £n sala de stu

dio. Materialele consultafce trebuie pastrate gi mlnuite ou grijjft

pentru a impiedica degradarea sata distrugerea lor.

Arhivele Statului inzesfcrafce ca labor;., to are speciale,

execute, la cersre scrisa, cu menfionaraa scopului u t ilize r !! gi

contra coat, fotocopii, xerocopii, microfilms gi facsimile dup&

documentele aflate in pastrare.

La inoeputul munci! in arhiva, sfcudenfcul intimpinfi oifce-

va greuta^i care pot f i depa§ite doar ca rabdare, dapa un timp

oareoare. in acest interval se formeazSi deprinderile practice

ale paleografiei pe baza cunogtinfcelor fceoretice dobindite la

orele de curs. S ate nevoie apoi gi de o fam iliarizare ou limba

epocii documentalor. Pentru studentul-oercetator al is t o r ie i Tran-

s ilv a n ie i este aproape im posibil sa inceapa in v e s tig a$ iile arhi-

v is t ic e f5x& cunoagterea lim b ii l a t in e , maghiare, sau germane,

tot aga cum pentru cel oare stu diaza isto r ia Moldovei gi £arii

Romanegti i* este de un ajutor de nepre-fuit limba slavonft, grea-

c& , turo£ sau rus& .

Dupfi fiecare document oonsult^t se intoomegte cite o figii

cu toate datele b ib lio g r a fio e . Descrierea § i oonspeotarea dooamen-

telor se faoe dup6 practica obignuifcg de ja in cazul o &r$ilo r sau

Aarticolelor d in p er io d ice . In acest: oaz se apeleaza insa mult

la ex.tragerea unor c itate , copiate o it mai f id e l p o s ib il g i trans

literate (adaptate semnelor fonetioe actuale, p o tr iv it unor reguli

bine s ta b il it e ) . in cazul unor documente inedite de o impcrtanta.

isto r ica deosebita sau fundamentals pentru cercetarea intreprinsa ,

cind acestea nu au o intindere foarte mare, de peste 15-20 de

p a g in i, ele vor f i copiate in te g r a l . Cind limba documentului nu

are o c i r c u l a t e foarte mare sau este mai putin cunoscuta de ci-

t it o r i i de lim ba romana ( e x . m aghiara, greaoa, fcuroa) este nece-

sara traduoerea integrals.. Amindoua ig i vor gas i looul in anexa

lu c rar ii conoepute de catre student.

L a fcsrminarea ce rcet&rii gi a elaborfirii lu c r a r i i , stu-

d e n tu l , ca gi alte categorii de b e n e fic ia r i ai arh iv elor , are

obligatia moralS. de a mentiona unitatea Arhi\ 6-i.or S ta t u lu i , denu-

mirea fondului, compartimentul, numarul de inv en tar , anul gi f i l a

docomentelor utilizafce.

- 201 -

Indrumatoarele arh iv istice au drept scop In f oriaarea cer-

cetatorilor asupra continutului arh iv elor , m ioloacelor de infor

mare puse la d is p o z it ie , asupra p o s ib il it a r ilo r de stu diu . He-

teaua arhivelor gi-a propus elaborarea de a stfe l de instrumen

ts pentru tost© f i l i a l e l e ex istente . Deoarece realizarea acestui

plan este inc& in curs , dam mai jos l is t a indrum&toarelor aparu-

fce pina in acest moment.

IKDBUMlTOR in Arhivele Centrale . V o l .1 /1- 2 . Buouregti, 1971-

1 9 7 4 , 520 ( 1 ) + 336 p . ( 2 ) .

INDRUMTC® in Arhivele S tatu lu i Banat . V o l .l . B ucu regti, 1 966 ,

159 P .

IHDRUMTCB in Arhivele S tatu lu i D o l j . B ucuregti, 1 9 7 6 , 249 p .

iUDRUillTOR in Arhivele Stt ..lui I a g i . I a g i , 1947- 1970 , 9 6 (1 ) +

1 96 (2 ) + 1 6 3 (3 ) + 312 p . ( 4 ) .

202 -

ISXiHUJJA.TCE .in Arhivele Statulu i judeûl Arad. V o l .l . B uo urefti,

1 97 4 , 248 p .

INDHUKATQR In Arhivele Statulu i judeûl Constanta. Bucuregti,

1977, 243 p.

INDRUMiTCE in Arhivele S tatu lu i judeûl Hunedoara. B u o u r e fti ,

1 97 2 , 252 p .

INDRUMA'POK In Arhivele Statulu i judetul I l f o v . Bucu regti, 1 97 5 ,

380 p .

IHDRUMATQR In Arhivele Statulu i judeûl Maramurer Buouregti,

1 974 , 336 P .

IKDRUHiTCR in Arhivele S tatu lu i judeûl M ehedinî. Buouregti,

1974 , 168 p.

rNIiHUiiiTOH In Arhivele S tatu lu i judetul Prahova. E d l^ ia 1-a.

Buouregti, 1 9 7 1 J e d i^ ia a 2-a, 1 9 7 2 , 272 p.

INDKUJiATCR in Arhivele S tatu lu i judeûl V ilo e a . B ucuregti, 1 972 ,

224 p .

IKBRUMAtgr in Arhivele Statulu i m unioipiului Buouregti. V o l .l .

Bucuregti, 1 97 6 , 384 p .

MDZEEOJ

Aofcivitatea de ooleotionare £n soopul p a s *r £ r ii , expune-

r i i gi oeroet&T'ii unor v e s t ig i i m ateriale ale trecutului a inoe-

put in tara noastr& odat& ou patrunderea id e ilo r E en ag ter ii. P r i

me le ooleotii au fo st grupate in ju ru l unor p erso n al!tati marcan-

te ale v i e t i i soo ial- po litioe , oulturale sau al unor in s t it u t i i

de invatam int.

M uzeul, intr-o forma foarte apropiata de oea aofcuala ia

f i in t a in s & in seoolul al XlX- lea . A s tfe l se vor intem eia pe rinds

Muzeul Brukenthal d in S ib iu ( 1 8 1 7 ) , Muzeul N ational - Buouregti

( 1 8 3 4 ) , Muzeul Ardelean - Cluj ( 1 8 5 9 ) , Muzeul Banatului - Timisoa

ra ( 1 8 7 2 ) , Muzeul Constanta ( 1 8 7 9 ) , Muzeul de isto rie al Moldovei

Ia g i (1 8 9 7 ) eto . Muzeele intem eiate i n aoeasta primS perioada r-

mareso in mod deoseblt oeroetarea gi oonservarea v a lo r ilo r is t o r i

ce. A o o e sib ilitate a lo r era destul de r e str in sa . Modul de imboga-

t ire a co le o tiilo r era de asemenea defectuos d in l ip s a unei legis-

l a t i i oorespunzatoare gi a n e a p lio & r ii oonsenvente a celei exis-

tente. P o s ib ilita te a de investigare a v a lo r ilo r m uzeistioe gi po-

s ib il i t a t il e de t .o M z it i i erau lim itate d in l ip sa de fondurl.P rea

adeseori imbogatirea co le o tiilo r se faoea p r in donatii generoase

ale unor person alitati p o lit ic e sau de oultura , ori ale unor me-

oenati.

Migoarea m uzeistioa lomSneasoa se dezvolta printr-un ade-

varafc s a lt incepind d in deoen iile 5 g i 6 ale secolului nostru.

Astazi muzeul ajunge sa f ie d e f in it oa in s t itu t ie permanenfca pen-

tru oonservarea, oeroetarea, punerea in valoare prin d ife r it e mij-

loace g i , mai a le s , pentru. in c ir tar a a , instru lrea educsaea pu-

204 -

blicului, a coleotiilor da obiecte de interes artistic, istorie,

gtiintifio si tehnic. Principiile da organizare se reformulaazS,

dobindind on plus de uniform!tate. Humarul muzeelor a orescut

substantial: in primul rind fiecare judet a dobindit un muzeu

propriu, central, alaturi de care au mai luat fiintS muzee loca

le , orS^ene^ti sau ohiar rurale, case memoriale, muzee speciale,

mixta, etnografice, de arta eto.

in aceste co n ditii ohiar fu n ctio nal!tatea muzeului a do

bindit mai multS oonsistentS. I n jurtxl lo r m luat f i in t S nu~

clee de cercetari foarte active . Iia n iv e lu l fieo &ru i jud et , muze-

ul conoentreaza cea mai mare parte a oeroetSrilor § t i in t if ic e din

domeniul i s t o r ie i . Aproape toate muzeele judetene au elaborat re

viste sau anuare proprii care le-au ouprins s tn d iile gi oeroetSri-

le . Muzeul e s M un m ijloc de p u te m ic S propaganda isto ricS §i oul-

turalS, d e stinat eduoatiei patriotioe .

Studentul poate v a lo r ifio a doua latu r i ale a o t iv itS t ii mu

ze u lu i: edueatla §i oeroetarea.

Obieotele d in muzeu, ou deosebire cele d in sp a t iile expo-

zit io n a le , ajtftS la fixarea unor notiuni isto r io e , la ounoa?terea

nem ijlocit& a unor epoci isto r ic e . Studentul £§i oonsolideazS in

muzeu ounogtintale acumulate p rin stu dii teoretioe, dar in acelagi

timp, dobindegte deprinderi in u t iliza re a muzeului in soopuri edu

cative , necesare pentru v iito area sa meserie de profesor. Tot aoum

el se poate fa m iliarize § i ou munca de muzeograf-cercetStor, con

servator sau ghid .

In etapa actuals , muzoul tinde tot mai mult sS se trans

forme intr-o in s t itu tie de oeroetare, oapabilS, in acelagi timp,

sS ofere p o s ib ilitS t l de oercetare gi altar persoane din exterior.

'In aceasta ulfcimS categorie se integreazS §i stu d en tii . E i devin

- 205 -

benefieiari directi ai posibilitarilor de oercetare oferite da

nmnee.

Intr-un muzeu se pot intocari. lucrari de istorie , arheolo

g ie , repertorii oronologioe sau geografioe, studii de istoria a

telor. A ici se cfera posibilitaî de documeatare pentru eunoaet

rea unor realizSri practice ale epocilor treouta, cu repere pen

istoria mei?te§ugurilor, comerûlui (prin jlecyiile numismatioe

a §tiintai §i tebnioii, dar §i pentru aspeote mai deoaebite leg

de habitat, viata cotidiana, m entalitfiyi, nivel de oulturS gi c

v iliza tie .

Pentru a desf£L§ura o activitate de oercetare in muzeu £

dentul trebuie sa obîna o reoomandare din partea cadrului did*

indrumfitor ?i a decanatului. Hecomandarea, continind indicaîa

oisS a temei. de ceroetare, va fi aîzatS de oStre direotorul mt

lui.

Prima problem s, §i cu siguranta cea mai d i f i c i l S , dintr<

cele pe care studentul le va avea de re zo lv a t , este aoeea a idi

f io g r l i p ieselo r m uzeistioe de care are nevoie sau cele oonexe

mei de oercetare a lese . Evidenta § t i in t i f ic a a c o le o tiilo r din

zee este o problema, in general nerezolvata . I n functie de vac:

t r a d it ie , a d m in is t r a t e , fiao are muzeu §i-a creat sisteme prop:

de evidenfca.mai mult sau mai putin u t il iz a b ile de c a t r . cercet,

rul extern . Unele muzee s-au preocupat de elaborarea unor cata

ge,. inventare sau rep ertorii a n a lit ic e . Muzeele de arta s in t c

mai bine dotate ou cataloage de exp o zit ii publfcate . Bine puse

punot s in t evidenfcele m aterialelor arheologice rezultate in pr

rind din cercetari s i s temat ic s . D in anul 1976 , muzeele din Horn

au trecut la elaborarea unui sistem n atio n al , un itar , de avid

t S , cnordonat de Comisia centraia de stat a patrimoniul

cultural n atio n al . In acest scop s-a pornit la into

- 206 -

:iirea unor serii de flee tipizate valabila pentru diverse

valorl de patrlmoniu (obiecte arheologioe sau de important^ is

toricS, c&r£i manusorise, monumente istorioe §i de arts e to .) ,

cu o rubricatura menit& s& punfi. in lurninS. toate aspectele t.- 'i-

fice piesel luate in acentie. Caraoteristicile pieaeior ei pas fi

codifioate §1 iranspuse in calculator. Operatiunile de evident 1

vor fi oentralizate, usjurind identificarea sau depistarea unor

serii particulare, inlesnind oeroetiri legate de ariile de r&s-

pindire 9I evolutie.

Pe baza noului sistem, studentul se prezintSi la evidence

judeteana ce n tra lize d a pieselor de muzeu §i a bunurilor oultu-

rale extramuzeale aflate in posesia alSv-r institutii sau la pt."~

soane partioulare. Tot la muzeul judetean va gasi gi evidenta mo

numentelor istorioe. Pa baza datelor culese, studentul va putea

solicita consultarea materialelor. 2n conditiile aotualo, dar ou

sigurant*1 §i ^ ipomentul existentei evxdentei totals, “ ‘•udentul

nu se va putea dispense de bunele 3ervicii a^e speciali§tilor din

muzeu, apartinind sectiei in care se integreaza §i tema sa de

ce tare.

Materialele i se pun la dispozltie de c&tre conservatorul

muzeului sau al sectiei, intr-un spatiu special desemnat pentru

soopuri de oercetare. Buna p&str re a pieselor muzeului aflate ia

dispozitie este o obligatie elementary a oricarui student, sau

cercetfitor. Pe baza unei aprobari, in funoyie dq po;ibilit6.til«

muzeului, se pot obtine fotografii dup& obieote, microfilms au

xeroxuri dupfi documentele care intereseazi.

Studiul §i desorierea materialelor poate respecta in prin-

cipiu succesiunea ordonatS de c&tre fi§ele tipizate de evident^

(vezi anexele). Rigoarea §tiintiflo& lmpune o cit mai exacts §1

- 20?

detailatS prezeatare a pieselor inedite.

Trimiterea bibliografica se face gi in cazal pieselor

din muzeu, meation£ndu-se cel pu£in institnfcia paetraboare £?±

numarul de inventar. Datele vor f i oompletate ia fuae-fcie de or

ganizarea materialelor dia depozite, dupS principiul cunosout

deja in cazul arhivelor, anume acela de a ialesai o regasire cit

mai rapidS a m aterialelor o itate .

B I B L I 0 G R A F I E

NICOLES CU, CCHINA. Muzeologie generals. Buouregti, E d it .d id a c t i

cs. gi pedagogio&, 1975 , 196 p .

MIHAL/.CHE„ MAEtlN. Ghidul muzeelor d ia Eomania. Buouregti, E d it ,

peatru turism , 1972 , 183 p .

AIUD. Muzeul de is t o r ia . Bste co n stitu it in vechea oetate a

oragului i a oomplexul de o lad ir i gotioe . Cupriade oolecîile

Colegiului Bethlen , o important^ calecyie nujaismaticS, m ateria

le i lu s tr ia d isto r ia lo c a ls .

ALBA IU LIA . Muzeul U n ir i i . Intem eiat in 1 8 8 7 , a fo st reoi'ganizat

in 1 9 6 8 . Fvarte hine ilu s t r a t a , este epoca romanS, prin manu-

meate gi p iese scoase la iv e alS d ia ooloaia Apulum. Epoca mo

d e m s gi ooatemporaaS se reaascS p r ia bogaîa expoaatelor pri-

viad rfiscoala lu i Horea, revoluyia de l a 1 84 8 , desSvirgirea

procesului de fo r m a r e a statulu i n ational un itar . Are secyii

de etnografie gi arts .

ARAD. Muzeul judefreaa. A luat f i i a f S i a 1 892 . S la t ilustrate toa

te epocile istorice gi in mod deosebit revolutia de la 1848 .

Are s e o îi de etnografie gi o galerie de arta.

- 208 -

BAOlu. Muzeul de istorie . Se renasoa prin materialele legate

de oultura Cuouteni gi prin cele iiustrind .evul mediu din

Moldova.

BAIA MABB. Muzeul ;iudetean. DafceazS de la inoeputul secolului

noatru. Pe paroursul timpului a concentrat nuaeroase piese

legate de viaâ oragului medieval, cu spacifleul sSu minier,

oa gi a zonal iaconjuratoare, respeotiv al voievodatului ma-

ramuregan. Daoaebit de bogata.eate coleofcia etnograficS. Are

de asemenea o galerie de arts.

BALGB^TI. (Ju d . V ilo ea ). Muzeul memorial Nicolae B&loescu.

In oasa marnei luptatorului revoluîonar sint adSpostite doou

mente, sorisori de familie, biblioteoa, piese iiustrind aoti-

vitatea sa in preajma gi in timpul revoluîei de la 1848, stu-

diile sale iptorica, ultimii ani ai vieîi petrecu$l in exil.

BISTEI'fA. Muzeul de ftstorie si atilnte naturale . Este organizat

in fosta -asS. a b reslei arg in tarilo r , monument de arhitectura

d in sec . al XVI-le a . Cea mai mars part? a m aterialelor expuse

se refe rs la isto r ia oragului B is t r i^ a , organizarea s a , aoti-

v itate a eomeroialS gi economioS, r e la ^ ii le ou Moldova.

BLAJ. Muzeul oraau lui. Organizat in cea aiai veche ol&dire a ora

g u lu i, construitS in seoolul al XVT-lea, muzeul este p ro fila t

i n special pe ilustrarea is to r ie i B la ju lu i in sec .XV I- XIX , al

ro lulu i sSu cultural deosebit. S in t expuse a i d p iese privind

ooala ArdeleanS, evolufcia inyS$Sm intului romanesc, ro lul Bla-

jului in revoluîa de la 1848 .

BOTOSANI.Muzeul judetean . Bxpune m ateriale arheologice, documen

te , i iu str in d is to r ia jud eûlu i.

BOTOSANI. Muzeul memorial N icolae Iorga . Este organizat in casa

in care s-a nSsout gi a copilSrlt marele savant. S in t grupate

materiale gi p iese orig in ale oare au aparînut lu i N icolae

Io rg a , opere ale s a le , documente de fam ilie .

- 209’ -

BRAN, Muzeul egtat11 Branului. Din 195?, eastelul, a c&rui

origins ooboarii in secolul al XlV-lea g&Eduie§te muzeu

de istorie &i arta feudala, coleefcii de arme, moblller, do

oumente relative la oastel.

BRASOV. Muzeul de istorie. Muzeul este organizat in vechea

"Casa a sfatu lui", construolpie din veaoul al XXV-lea. Colee-

t iile sale ouprind §i fon durile mai veohi ale Muzeului ASTRA

§i al Muzeului ?&rii B irsa i. In-forma aotualfi spaîile expo-

zitionale reflects. istoria f oarte bogatft a.meleagurilor bir-

. sene din paleolitio p£n& i n z i l a l e noastre. In mod deosebit

este £nfS.ti§at& istoria oragului Brasov, vialja sa economica

deosebita, rolyl s&u oa oentru cultural ei al luptei na-fcio-

n aie rom &ne^ti.

BSA§07. Muzeul Cetatea Bragovului s i f o r t i f ic a t i i le d in 7ara

E ir s e i . Muzeul este in sta lat in bastionul $esS.torilor, unul

dintre eele mai bine ounoseute elements ale oenturii de apS.-

rare a o rag u lu i, d in veaourile XV-XVI. Ilu s tre aza ou cele

aproximativ 2000 de exemplare ale sale aspeote ale is t o r ie i

arh iteo turii m ilitare de pe aceste m eleaguri.

BRASOV. Muzeul s o o lii d in g u h e ii Brasovulul. S'unctioneazfi

intr-o oladire monument, eaifioatfi i n 1597, aproape de biee-

r ic a S f .N ic o la e , Are important** s e m ifio a ^ ii pentru isto r ia

cu ltu rii romanegti p rin oolecyiile sale de manurcrise §i

caryi r ar e , p iesele de argintgrie §1 a ltele de me§te§ug ar-

t is t io e .

BRAHiA. Muzeul B r a i l e i . A fo s t in f i in ^ a t in 1955. D in colectia

arheologioa re$in atenfcie numeroasele piese ale cu ltu rii Gu-

m elnita. In sec-fcia de isto r ie m odem a un spaîu speoial asta

aoordat luptatorului revoluyionar H risto Botev. Alte materia-

lo reconstituie treoutul w ragului, v iaâ economics a porfcului.

- 210 ~

BREBU ( ju d . Prahova). "Secolul al XYII- lea in ^ara

Romaneasca". Organizat infer-tin complex a rM tec to n ic d in se

colul al XVII- lea ouprinzlnd p alatu l domnesc a lu i Matei Ba-

sarab gi o m an&atire, muzeul grupeaza pieee de epoca, docu

ment®. In subsolul c l& d ir il spa^lul expozi-fcional este desfci-

nat sS irLfSytgeze vi&i?a m ilitara a poporului roman.

BUCUREGTI. Muzeul de arts al S e p u b lic il So o ia liste Romania.

Bste organizat in clSdirea fostul palat r eg a l . Muzeul a fost

complete renovat §1 reorgaaizat in 1962 . GrupeazS cale mai re

presentative valori artistice ale ^ S r i i noastre , o rea$ii ale

artei romanegti gi un iversale . S e c ^ ia de arts veche romaneasca

(s e o .I- X V III ) cuprinde $esSturi gi b r o d e r iit jobiecte de argin-

tSrie la ic S gi r e lig io a sS , soulturi in lemn, manusorise impo-

dobite ou mini a tu r i, o oolecfcie dr iooane, fragmente de fresce

primele t ip & rltu rl , p letre funerare , obiecte de podoaba.

BUCUREGTI. Muzeul de Isto rie a Partiduliil Comunist. a m iscSril

revolutlonare gi demooratlce d in Romania. tJnul dintre cele

mai frumoaae muzee d in £ar&. Confine peste 6000 de exponate,

dooumente de arhiva , m anifesto, fa o sim ile , extrase d in presS ,

gtampe, broguri, reproducer!, desene, fo to g r a fil , grafice eto.

r e l ie f in d lupta glorioasS a poporului roman pentru lib e r ta te ,

progresele m igoaril m uncitoregtl, nagterea gi isto r ia zbuoiu-

mata a Partidu lu i Comunist Roman, activitatea sa in a n ii Ile-

g a l l t a ^ i i , rolul s£u conducator in ed iflcarea Romaniei socia-

l is t e .

BUCUREGTI. Muzeul de Isto r ie al Republicli So claliste Romania.

DataazS inca din 1 8 J4 . Astazi dispune de 60 de s a il -gi de un

vast patrim onia, menit sa prezinte s ln tet ic gi elocvent in-

treaga dezvolfcare a so o ie ta$ii omenegti de pe terito riul pa

trie i noastre , din comuna prim itiva pina la ultimele r e a liza r l

ale societayii s o c ia lis t s . Printre exponate se remarca gi co~

p ia integrals a Columnei lu i Traian . Muzeul are gi un bogat

tezaur.

- 211 -

BUCUREGTI. Itugaal de Istoria a munlciplului Buouresti. A fost

infiinyat In 1921 gi pine in 1930 a funcyionat intr-o alta

olidira . Bogata coleoyia a muzeului ilustreazfi. Istoria ora

gului Buouregti gi a zonal inoonjur&toara. S int expuse pla-

sa ariieologioe, dooumente gi alte expoiiate oara dau imaginea

-azvoltirii continue a oapitalei patriei noastre.

- BUC "3ESTI. Muzeul Cur tea Veohe. Este organizat in nivele fos-

tui-i palat voievodal, ouprinzind fragmente arhitectonioe din

vremea lui Vlad 'fepeg, Kiroea Ciobanu, Constantin Brinooveanu.

BUC’JBS^TI. K ’jzeul mllltar central. EvocS istoria mllitarS a pj-

porului roman din oele mai veohi timpuri pinfi astftzi. Are o

bogatS. ooleoyie da arma, behnlofi gi eohipamanb da lupbfi, ma

teriale iiustrind fortlfioayiile de pa teritoriul romaneso,

dooumente gi haryi m ilitare.

BUOURESTI. Muzeul Arhivelor Statului. Conservatoare a unui bo

gat tezaur de dooumente. orhivele Statului ofer& din 1957 po-

sibilitatea cunoagterii - . rin intermadiul unui muzeu - a oe-

lor mai valoroase aota scrise, inoepind ou feudallsaml timpu-

riu §1 pin£ in epooi foarte aproplate de noi. Sint expuse do

cuments diverse, de la aofee de oanoelarie domneasoS §1 pinfi

la manusorise literare ale marilor nostri eoriitorl.

BUCUREGTI. Cabinetul numismatio al Blblioteoll Academiei. Orga-

nizatorul Cabinetulul aete istorioul C .M oisil. Bogata colecyie

ouprinds monade de diverse tupuri oare au oiroulat pe terito

riul Homaniei din oela mai veohi timpuri gi pin& astSzi. ma-

d a l i i ; s ig il l i , gema, oamee, deoorayii gi inslgne, dooumente.

Expozltia permanents, de numismatica, funoyioneazft oa c le

a Muzeului de istorie a munioipiului Buouregti. Expunerea oro-

nologica a emisiunilor gi oirculay. monetare este inaoyibS

de expotJte infayigind isboria eohimbului, a bSnoilor gi a re

lay iilo r bancare.

BUCUBBSTI. Mazer.I pedagogic. Dataazfi din 1910 , o£nd a fost

fondat de o&tre Spiru Harefc. in oolec^iile sale sint ouprln-

se materiale didacfcice, dooumente §<solare, piese iiustrind

metodele de predare $1 invatare, pregatirea oadrelor didac

tics si altele reflactind activitatea unor pedagogi romani

de seaa&.

CAB&CAL. Itazeul or&seneso. Infiintat in 1949. muzeul are in

ooleo$iile sale oele mai multe materiale desooperite la

Bomula.

OABAMBEBES. Muzeul oragenase. Printre materialele romane retin

atentia oele provenite din oastrul roman de la Tibiaoua> iar

matarialele privind Istoria evalui madiu ilustreaza treoutul

distinotelor romfine§ti die Banat.

cIl IhaS I . Mttzeul de istorie lalomita. DateazS. din 1951. Are

peste 7500 de' piese arheologice ?i istorioe privind istoria

meleagurilor ialomitene.

CIMPOLUNG ( Jud. Arge§). Muzeul or&geneso. Amenajat intr-o ol&-

dire din veaoul al XVIII-lea, cuprinde printre piesele mai

importantei obiecte romane din oastrul Jidava, materiale din

oomplexul de la Get&teni, din epooa de formare a primelor

nuolee statale ale f&rii Romanegti.

ciMPULtJHG. Lapidarului oomplexulul feudal. Bste amenajat in oa-

sa oonstruiMi de oatre Matei Basarab, la 1650, pe fundatiile

unor ol&diri mari veohi din seoolul al XIY-lea. Cuprinde ele-

mente arhitectonioe,.piese decorative ale unor veohi oonstruo-

tii , pietre funerare.

CLUJ-NAPOCA. Muzeul de istorie a Traneilvanlei. Este unui din-

tre oele mai veohi muzee istorioe ain tar S., oonstituit de ja

in 1859. Coleotiile sale, deosebit de bogate, ouprind un ma

terial extrem de bogat oglindind toate perioadele istorioe,

inoepind ou paleolitioul, oelelalte epoci ale comunei primi

tive, oivilizatia daoo-getS. §i oontaotele ei ou diferite

- 213 -

popula-fcii, piese Importance proveninu de la SannH#K*Cuv.«

daoioS. Humeroase alte piese ilustreaza epooa romunfi, e|.<>o«

de fcreoere spre feudalism, feudalismul timpuriu cu oele mnl

importante desooperiri arheologioe de la D&bioa. Planuri,

schite, harti, fotografii, diverse exponate inf&gif?eaz& is to

ri a voivodatului gi prinoipatului Transilvaniei, apoi lupta

eroioS a romanilor pentru drepturi sooiale §i na^ionale, pen

tru unitate stataia. Muzeul poseda un important lapidar ou

piese antice gi feudale de mare valoare. Se mai gSseso de

asemenea oolectii de obiecte veohi grecegti, apar^inind oul

turii olasioe, preoum gi obiecte antice orientale.

CUTJ-NAPOCA. Coleofia de istoria farmaoiei. Cele trei s&li care

gazduieso ooleotia apartin celei mat veohi farmaoii clujene,

funotionind din 1573. Printre piese se gaseso materiale de la-

borator, retete medicale veohi, tratate de medioina gi farma-

oie, mobilier gi inventar specific farmaoiilor.

CONSTANTA. Muzeul national de istorie si arheologie. Infiintat

in 1879, muzeul a fost reorgaoizat domplet in ultimii ani.

Ilustreaza in special epooa solavagismului, viate coloniilor

grecegti pontioe gi a raporturilor lor ou populatia getioa a

Dobrogei, apoi ou staplnitori!-romani, bizantini sau de alte

neamuri. Importante sint piese oa aoelea din ounosoutul te-

zaur sculptural desooperit £n 1962 la Constantat dintre oare

oele mai valoroase sculpturi sint "Fortune ou Pontos” gi "§ar-

pele". Importante sint gi piesele din complexul rupestru de la

Basarabi, apartinind feudalismului timpuriu. Paroul arheologie

cuprinde fragmente de ooloane de temple, saroofage, pietre' fu-

nerare, vase din epoca greco-romana. Ediflcul roman ou mozaic

este o cladire portuara descoperita in 1959t oferlnid o dimen

sions a oivilizatiei romane din vechiul Tomis.

COBSTAHfA. Muzeul marine! romane. Dateaza din 1969 gi grupeaza

pe epooi istorice un fond fie peste 8000 de obiecte gi documan-

te privind navigatia pe Dunare gi riurile interioare, istoria

construotiilor navale, trecu.tul marinei romane militare gi

oomerciale. Sint, expuse fragments de veohi cor&bii, navoxnodele,

4

- 214 -

ins fcrumenba de navigable, aramament al unibfiljilor de marinS.

CRAIOVA. Muzeul de istorie a Oltenlei. S-a oonfltruit £no& din

1915, urmind sa ilustreze in speoial istoria Olteniei. Mate-

fcialele sint numeroase, inoepind ou epooa paleolifcioului,

ilustratS in special prin desooperirile de j.a Valea Dirjovu-

lui, apoi civilizatla geto-daoio&, romana din provinoia Dacia

Malvensis, epoca formaril poporului roman, a yieîi feudale

gi evonimente deosebite ale istoriei modeme 1821, 1848, 1859,

1877, 1907.

CRAIOVA. Sxpozlfria permanents "Prooesul luptStorllor oeferlgfci

gi petrollgti din 193411. Salile trihunalului milltar in ca

re au fost judeoatl gl condamnati lupt&torii oeferigti gi pe

trolic ti din ianuarie-februarle 1935 grupeazt dooumente pri

vind avintul revoluîonar din anii crizei economioe, aspecte

ale desf agurStrii luptelor greviste, de la prooesul oonducS-

torilor, eooul intern gi international al evenimentelor.

DBVA. Muzeul judefrean. A fost infiinât in 1882 gi functionea-

za intr-o frumoasS cladire monument istorio, in stil renag-

centlst. Printre numeroasele piese se remarcS materialele

dacioe din Munîi Or&gtiei, oele aduse din Sarmisegetuza gi

imprejurimi. Alte exponate inf&ti<?«a2& istoria oet&tli Deva

gi a !j!aril Hategului.

DOFTANA. (Jud. Prahova). Muzeul Doftana. Inohisoarea prabugitS

ia urma outremului din 10 noiembrie 1940, adSpostegte astazi

un muzeu care infati az& regimul detinutilor politioi, comu-

nigti, ma‘;erlale llustrative privind viaâ lnumanS de aioi,

lupta ilegalS oontinuatfi. in oondltlile inchisoril.

DROBETA - TORNTJ-SEVERIN. Muzeul Portllor de Pier. Organizat in-

ca din anul 1912 de catre Al.Bfirbaoil&, muzeul ooncentreaz&

cele mai importante descoperirl arheologice din oragul Tumu-

Beverin, din epoca romanS pinS in evul mediu, preoum gi a oe-

ra prilejuite de con truirea oomplexului hidroenergatic

tortile de Fier.

- 215 -

FAGARAt}• Muzeul oragenesc. Sate amenajat in veohiul oasfcel feu

dal, inoeput in secolul al XIV gl oare a servit o vxeme ca

regedir* 5 familiei lui Mihai Viteazul. OMeotele gi materia

le d iv id e reconstituite istoria farii Fagaragului.

FLAMtoZI. (Jud. Botogani). Muzeul "R&flooala t&ranilor din 1907'*.

Muzeul este organizat in fostul oonac al mogiei Piaminzi.

Cuprinde dooumente gi diverse piese oare InfStigeaza oondi-

tiile grele de via$& ale t^rs^i-01, > °are au fost oauzele iz-

buonirli rasooalei, deaf&gurarea ?i represiunea aoesteia.

FOCSANI. Muzeul de istorie. intemeiat £n 1920, muzeul urm&reg-

te sfi ilustreze evolu^ia oomunitatilor omenegti oare au tr^-

it pe meleagurile judetului Vranoea. Un rol important £1 oou-

pa sectorul oare ilustreaza epooa modema a oragului Foogani,

oind, fiind orag de grani$a infcre Moldova gi fara Bomaneasoa,

a avut un rol oomeroial deosebit.

GALA.fI. Muzeul de istorie. DateazS din 1950. Eetin atentia ma

terialele apartinind oulturilor Boian, Gumelnita gi Cuauteni,

oele rezultate din sapaturile de la oastrul roman de la Bar-

bogi gi oetatea bizantina de la Snisala. Dooumente, plange,

alte materiale ilustreaza treoutul istorio al portulul duna-

rean.

GIUBGIU. Muzeul munioipal. intocmit in 1950, are o bogata co-

lectie arheologioi, din oare retin atentfie in special materia

lele provenind din neoropola de la Izvoarele (seo .V III). Alte

exponate ilustreaza vla$a feudaia a oragului, pefioida sta-

p" rii otomane.

GIURGIU. Muzeul luptei pentru independent^ poporului roman.

Infiirtat in 1977, cu prilejul aniversarii oentenarului inde-

pendentei de stat a Romaniei, adSpostegte in 25 de sail me-

mente aemnificative ale luptei milenare a poporului roman pen

tru libertate gi independenta. Alaturi, in paroul de linga

muzeu exists "Aleea erollor oare s-au jerfit in rSzboiul din

1877 , pentru xmplinirea idealurilor de libertate national&

ale poporului roman".

- 216 -

GOI.ESTI. (Jud. Arge?). Complexul muzaal Goleatl. Fostele o!4-

dlrl ale conaoului familial Golescu, datind din seoolele

XVII-XVIII, conserve. materiale oare se raferfi. la veohea fa

mine boiereasoa, ou reprezentanfi str&luolti in migearea

revoluîonarS de la 1848, oa gi in istoria oulturii. in ca-

drul oomplexulul exista foigorul unda a fost uois prin tr&-

dare Tudor Tladimiresou. In fosta §ooalS. infiintata de Diniou

Golesou la 1826, este organizata o expozitle privind incepu-

turlle inv&tdjnintului in fara Romaneasca.

Ii^l . Muzeul de istorie a Moldovei. Cel mai mare $1 mai repre-

zentativ muzeu al Moldovei, grupeaz& sintetio piese arheologi-

oe diverse, dooumente sorise, piese arhitectonioe, h&r$i,plan-

?e, maoheta, iiustrind istoria Moldovei din oele mai veohi

timpuri 9! pinS. in zilele noastre..Un loo deosebit il soup&

istoria Iaûlui, oapitala Moldovei. Muzeul are un lapidar in

care predominfi piesele xedievale.

iAiJI. Muzeul Unirll. A luat fiinâ in 1959 ou prilejul oentena-

rului Unirii principatelor, in fosta receding domneasoa a

lui Al.I.Cuza. PrezintS. prooesul istorio de infaptuire a sta

tului national. Bxponatale raliefeaz& activitatea unor perso-

nalit&ti cc. Mihail Kog&lnicaanu, Costache Negri, Vasile Aleo-

sandrl, pusa in slujba unirii. Sint infatuate documentele

Adundrii ad-hoc, ale alegerii duble a lui Al.I.Cuza, obiecte

personale oare au apartinut domnitorului, acte privind prin-

clpalele reforme din timpul domniei sale.

IA£}I. Bala Kotlc&. in ciadirlle apartinind vechli manastlrl

"Trei Ierarhii" sint expuse obiaote de arta feudaia romiLneas-

oa, mai cu seama din seoolul al XVII-lea.

IAQI. Muzeul memorial Ilie Pintilla. infiintat in 1958, in mo-

dasta oasuta in oare a trait intre 1922-1935 luptatorul comu-

nist Ilie Pintille, muzeul expune materiale oglindind aotivl-

tataa sa revolutions^, contributia aa la luptele greviste

din Iaî, in 1933, publioistloa sa, perioada de detentie din

Jnchisoarea Doftana.

LUGO.T. Muzeul naaioipal. Oele peste 25.000 de piese ala muzeu-

lol llastreazft istoria teritorlului oragului Lugo;}, In toa

te epooile.

MAfTGALIA. Muzeul de arheologie. Datind inog. din 1925> iruzeul

este organizat.in ambianta ruinelor vechiului Callatis, a

c&rui istorie gi o ilustreaz&.

MAHA§E§TI. Muzeul de istoria. Eidioat linga Mausoleul eroilor

ounoscutei batSlii din anul 1917* expune drapele de lupta,

arme, dooumente gi planuri de Tupta in legaturS ou victoria

armatelor romane de la Mar&gegti.

MARAgTI. Muzeul de istorie. Amenajat in subsolul Mausoleului,

prin exponatele sale ilustreaza §1 glorified b&tftlla oare

s-a dat in vara anului 1917*

MEDIA§. Muzeul municipal. Muzeul este oonstituit intr-o cl&dire

monument istorie din veacul al XVI, apar^lnind fostei mfinas-

tiri franolscane. Ad&postegte rezultatele cercetarilor arheo

logice intreprinse de c&tre muzeu, printre oare se remarca

o parts din materialele de la Bratei. Un larg apa^iu expozi-

tional este afectat dezvolt&rii medievale a oragului, a is

toriei sale frfimintate.

MEDIA£J. Oasa memorials Stefan Ludwig Both. In spat-ul expozitio-

nal sint expuse materiale oare ilusfcraazS. viata gi activita

tea lupt&torului revolutionar sas, prieten ax poporului ro

man.

MIERCUREA CIUC. Muzeul judetean. Bste oonstituit in castelul

Mik6, oonstruit in veacul al XVII-lea. Mai numeroase sint

obiectele resuitate din desooperirl arheologice de pe teri-

torlul judetului.

MIHCESTI. (Jud. Iagi). Muzeul memorial V.Alecsandrl. Oasa in ca

re a trait o vreme ounoscutul poet gi luptator revolutionar

a fost amenaoata in 1957 ca muzeu memorial. Materialele expune

- 218 -

obieote personal*, mobilier, documente relevind participarea

la revoluîa de la 1848, migcarea pentru Unire, apoi misiuni-

le diplomatice din timpul lui Guza, alaturi de o buna parte

din manusorisele sale literare, reconstituie personal!fc^tea

lui V. Aleesandri.

MANAST1BBA NEAMf. ( Jud. Neam$). Muzeul m&n&stiril. Una dintre

oele mai veoM gi mai importante m&n&stiri ale Moldovei, ad&~

potitesce un muzeu ouprinzind mai ales obieote de cult de "ta

re valoare artistio& gi istorioa, inoepind din see.XV. Sint

relevate gi aspecte relative la tipamiâ din veacul XVIII

care a funoîonat in aoest loo,

NASAUD. Muzeul orageneao, Fosta cladire a cazarmei regimentului

roman de graniâ, gazduiegte ast&zi un muzea a caret inoepu-

turi dateazS din 1931. Colec-fciile sale istorioe, ouprind un

material bogat, mai ou seama din epooile feudala gi modema.

GDGEHEI. Muzeul jndeêan. Fondurile sale au inoeput s& fie oo-

leoîonate inoa din secolul al XVIII-lea. In forma sa actua

ls, muzeul posedSl materiale diverse inoadrate cronologio in-

tre oomuna primitivfi gi epooa modema. Beîn atenljie descope-

ririle arheologice relative la oastrul roman din looalltate

preoum gi numeroasele m&rturii istorice relative la seoui.

OLISmyA. Muzeul de istorie. infiinât in 1957« are un pronun-

tat caracter arheologie. Dintre materiale sint importante oe

le apart;inind localitarilor Gumalnifca, Cascioarele, Chirnogi,

precum gi oolecîa numismatica.

08ADBA. Muzeul yaril Crigurilor. Este lnstalat in palatul baroc

aparînind odinioara episoopiei catolioe. Coleoîile sale au

inoeput sa fie adunate £nca din sec.XIX, astazi fiind conside-

rabil marite. Disponind de un larg spaîu expoziîonal, mate

rialele sint grupate pe epoci. Ee-fcin atenfcia oele privind oul

tura Qtomani, a daoilor liheri, mai apoi inflorirea medievaia

a oragului ou activitatea culturala gi artistioa a ventrului

episcopal, marile migcari -tjaranegjt. Pentru epooa moderna gi

- 219 -

contemporana sint importante materialele privind miijoarea

aunoitoreasca, lupta comua& a oamenilor muncii romani iji

aaghiari infra'fci'fci, pentru o viaâ mai buna.

PEIS 0£j ANI. Muzeul mlneritului. inftint at in 1961, ilustreazfi

istoria practicarii mineritului in Valea Jiului, cu momenta

de lupta pentru drepturi ca aoelea din 1929 §i 1941, situa-

$ia aotuaia a mineritului din zonA.

PIATRA NEAMf. Muzeul judetean de istorie. Muzeu datind din 1934,

ooncentreazSi piese muzeistioe de pe teritoriul jude$ului Neam^9

din toate epocile istorioe. Heîn atenîa materialele rezulta-

te din oercetarile arheologice din zona complexului hidroaner

getio Bioa~, de la Bitoa Doamnei, curfcile domneijtl ale lui

§tefan oel Mare din looalitatea Piatra Heaaifc.

PITEGTI. Muzeul judetean. Infiintat in 1956, muzeul oglinde§te

prin oele aproximativ 8000 de obieote ale sale, istoria $inu-

turllor argegene, de-a lungul veaourilor.

HjOHSTIs Muzeul .ludetein de istoria. Constituit in anul 1955,

posed& o ooleoîe bogata de materiale arheologice, piese nu

mismatics, obieote de arta, arme, unelte §1 documente din epo

oa feudal & $1 modema. Muzeul are o seoîe ins ti tula ta "Lupta

revoluîonara a prole tariatului din Prahova", in oare re£in,

ou deoseblro atenîe exponatele privind luptele pafcroligtilor

din 1933* Tot in cadrul aoeluia?i muzeu funoîoneaza §1 seoîa

"Judeûl Prahova pe drumul construirii socialismului".

PU5SA. (Jud. Suoeava). Muzeul m&naafriril. De ourf.nd or m lzat,

muzeul adapostit in otitoria lui ^tefan oel Mare, oonserva

mai ales diverse obieote oare au aparfcinut epocii marelui voe-

vod, obieote oe se remarca prin marea lor valoare artistioa

?i istorioa, i

HEÎfA. Muzeul judetean. Dateaza din anul 1950. Coleo^lile sale

reflecta i3toria unei bune pgrî a -tinuturilor Banatului. Be-

•în atenfcia piesele iiustrind epoca romana §i oele privind

- z?o -

dezvoltarea industrial metalurgioe gi a mlgo&rii munoltorogti

legate de ea.

RtMHICUL VILCEBA. Muzeul .ludetan. Muzeul comenteazfi rezultatele

ceroetatorilor arheologioe intreprinse la oefcatea aaclofi de

la Ocni-fca, castrele romane din limesul alutan, apoi oolec$ie

de veohi tip&rituri medievale.

EOkJIORII DE TEDS. (Jud . Teleorman). Muzeul "R&scoalele din 1907".

£venimantele anului 1907 sint reoonstituite oa ajutorul unui

material bogat ouprinzlnd dooumente, fotografil, unelte trane-

fornate In arme, diverse relat&ri ale evenimentelor, opere de

art& infgîslnd ridioarea âranilor.

SABMISEGETtJZA. (Jud . Hunedoara). Muzeul arheologice. Conoentrea-

za o mare parte din materialele romane sooase la luminS. for-

tuit sau prin s6pg.turi sistematioe din oapitala provinoiei

Dacia.

SATO MABE. Muzeul .jude-fcean. Aflat intr-o cladire monument, da-

fcind din seoolul al XVIII-lea, muzeul a inoeput sgL-§i formeze

ooleo-fciile inc& din seoolul treout. Guprinde materiale rezul-

tate din descoperirile arheologice, cu deosebire privind cul

ture materiale. a daoilor lib eri, apoi piese semnifioatlve pen

tru Istoria medie, modarna §1 contemporana a judeûlul.

3FINTU GHEORGHE. Muzeul judefrean. In fiinât inca din 1879, mu

zeul se remarcfi in special prin oolecîile sale neolitice de

tip Ariugd, cele dacice gi romane din zona limesului de est

al provinoiei Daoia.

SIBIU. Muzeul Brukenthal. Gazdult intr-o frumoasfi ol&dire baro-

o& din seoolul al ZVIII-lea, muzeul s-a oonstituit prin unirea

mai mulfcor coleo^li, dintre care gi oerf a ASTHEI. Se remarca

ou deosebire seoîi de istorie medie gi galeria de arta.

SIBIU. Bxpozifria "Istoria oragului Sibiu". Beta organizatSL

in Tumul Sf atului,, ol&dit in veacul al XlV-lea. Materiale

expoziîonaltf diHsasu®#* ilustreaza evolu-fcia permanent^ a ora

gului, situa^lla’ ffifloritpare din evul media, rolul sau poli

tic.

SUCEAVA. Muzeul Suoeava. DateazS. de la ineepatul seoolului nos

tra. Coleoîa arheologioft §i numismatica se referi la istoria

nordului Moldovei. Cele mai importante piese medievale sint

oele ale epooii lui Stefan oel Mare, In mare parte rezultate

din ceroet&rile intreprinse la oetatea de soaun.

TIMISOARA. Muzeul Banatului. Muzeul de veche tradi$ie, infiinfc*

in 18?2, expune ast&zi in peste 20 de sali numeroasa exponate

Importance este oolecîa de obiecte preistorioe gi oea apar$:

nind epocii daoo-romane. Este de notat gi ooleo-jia sa numisnu

tio& oare ouprinde peste 30.000 de piese.

TIHGOVI^TE. Muzeul arheologio. GonBtituit in 1944, muzeul posei

o colec-fcie valoroasS. in care se remaro& pisele aparînind ou

turii Gumelniâ, oele iiustrind domnia lui Miroea oel B&trin

Tot in oadral muzeului fiinêazS $i un lapidaria.

TfeGOVI^TE. Complexul mazeal Cur be a Domneasc&. Tumul Chindiei

casele domnegti, biserioele, conoentrate intr-un spaîu res-

trins, oferfi. imaginea vechii capitale a ffirii Bomanegti, in

evolutia ei din veaoul al XlV-lea p£n& in al XVII-lea. Con-

strucîile apartin marilor voievozi Miroea oel B&trin, Vlad

fepeg, Petru Cercel, Matei Basarab, Constantin Briaooveanu.

Intr-un beoi al oaselor domnegti din seoolul al XVI-lea sint

expuse numeroase piese arhitectonioe aparfcinind deoora$iei

ol&dirilor, fragmente de fresoa gi ceramics de art& brincove

neaso&.

TifiGOVISTE. Muzeul tiparului gi al o&rfrii vechi romanegti. Da-

teaz& din 19 6 7 §i este organl.zat intr-o oas& in stil brinoo-

venesc. Materialul expoziîonal cuprinde tip&rituri tirgovii

tene de la Macarie plnS. la mijlooul Becolului al XlX-lea, mu

cusorise gi documente diverse, piese de veohi tiparai$a, ti

p&rituri core au apar$lnut unor oantre cultural* apropiate.

TX3G0 JX0. Muzeul judefrean. Organizat dintr-o iniîativi parti-

oulard la efirîtul .veacului treeut, muzeul are o sootie de

istorie ouprinzind materiale diverse. Se remaroi exponatele

relative la mi^carea revolutionary a lui Tudor Vladimlreaou.

TIHGO MU&&}. Muzeul judetean. Muzeul a Inoeput si-gl formeze

oolecîile iaoS. din 1686. Diversitatea fondurilor de ast&zi

ilustreaza istoria loourilor. He^ln atanfcia descoperirile din

central me$to?ugaresa roman de la Grisfce^ti, iar pentru evul

aiadiu, materialele £nf&$ieind rfisooalele din seoolul al XVI-

loa.

rtaGU Ii'iAKf. Muzeul de latorle. Infilnât in 1957, muzeul oon-

varv& importante vestlgli ale oulturii CucuCeni, preouK 9!

materials foarfce diverse provenind din oeroet&rile arheologi

ce de la oetatea Neam$ului.

TJLC3A. iiuzeul Delta! Dan&ril. Coleopla de istorie se remarcg

prin bogSîa pieselor provenind din epooa clasioi, aparînind

diferitslor popoares geî, greoi, roaiani, rolul lor do arter&

coaerolalft si important obiectiv politio al Dun&rli este rele-

vat si de alte piese vaohi romanegti, genoveze, tat&re^ti si

torcesti.

TURDi.. iiuzaul da istorie, Adapostit de o olfidire monument, din

secolul al XV-lea, muzeul conserva mare parte din desooperi-

nane, proveaifee din veohea Potaissa. Muzeul ilustrea

za istoria miec&rilor sociale qi nationals din evul media ?!

epoca modem&r

VAL35XI D£ MGXTC3. Muzeul memorial K.Iorga. in oasa in care a

locult veri de-a x’indul marsle istorio s-a organizat un muzeu

care pastreaz& cu fidelitate oondiîlla in care a trfilt §1

aiunclt, biblioteoa’, fotografli, manusorise, obieote personals.

VLADIMIR. (Jud. Sor.l). Mureul memorial Tudor Tlad.lmlrmii^-

Gasa particular^ a eroulul de la 1821* £i reoonatltule, prin

materialele pe oare la expune, vlat?a gi aotlvitatee revolu

tionary.

- ' ............. i ■ ' "

ZALitJ. Muzeul de istorie^ infiin^at in 1951* muzeul are o boga-

t& ooleo$ie arheologioS. ouprinzind aproape 25 .OCX) de pleso.

Cea mai mare parte provln din oastrele romane de la Moigrad,

Buoium, Bologa, Bomanaiji.

■

'

■

METQDQLOGIA INTOCMIEII DNEI LUGEARI ^fUNfrPICS

DE ISTORIE

In formarea multilateralS a speoialistului in Istorie,

insugirea matodalor gi tehnioii de elaborare a unei luor&ri are

o pondere insemnatfi, intrucit ea materializeaz& efortul depus

la oursuri gi seminarii pentru aslmilarea sau interpretarea fap-

telor gi prooeselor istorioe. PornVnd de la oonsideratul ca uni-

versitatea oontribule, £n ultimfi instanfc&, la formarea unei con-

oepîi gi metode, la insugirea tehnioilor de studiu gi oercetare,

de informare documentary, la orientarea £n bibliografia fundamen

tals a domeniului, lucrSrile elaborate de student! se inscriu in

acest efort instruotlv gi formativ de preg&tire a vlitorului spe-

cialist.

Aotivit&tii universitare £1 a£nt specifice luor&rile du

seminar, oomunio&rile la oerourile gtiintifioa, lucr&rile de

diplomfi, articole gi studii £n reviste gtiinfcifioe, articole de

publicisticS in presa ootidianfi., in revistele de oultur& sau

sooial-politioe. Din punot de vedere al oon$inutului Istorio,

aceste luorari pot fl lucr&ri de interpretare, publioatii de iz

voare, instrumente de luoru sau materiale de prezentare a altor

luorari1 .

Intre tipurile de lucr&ri elaborate de stu<?en$i, lucra-

rea de seminar ocupa un loo aparte prin soopul gi oaracterul ei,

diferenîindu-se din acest punct de vedere urmfitoarele tipuris

1 . L'iorari oare prezint& stadiul oeroet&rilor asupra u-

nui evaniment sau epoci, intemeiate aproape exolusiv pe biblio

grafie, prezentatS oritio, de preferinfcS pe ourente istoriogra-

fice, personal!t&£i sau momente maroante ale istoriei noastre.

2 . Luorari de sintezS asupra unui evaniment sau epoci,

care utilizeaz& documentele, bibliografia, prinoipalele teze gi

interpreter! oare s-au f&out pinfi la acea dat&, oferind semina-

rului o ounoagtare exacts, iogicft a faptului istorie, f&r& a

aduce contribuîi noi, doeumentare sau interpretative.

3. Lucr&ri de oercetare prcpriu-zise, tip utilizat in-

deoaebi oa luorare de semestru, oare £nctmuneaz& aotivitatea

unui seminar, alo&tuite dup& normele gi rigorile unei luorari

gtiinfcifioe da istorie;

Luor&rile de seminar din prima ?i a doua oategorie tre

buie s& oglindeaso& orlentarea studentului in bibliografia ge-

noral& gi speoial& a temei, oapaoitatea lui de seleoîe gi in-

aerpretare, elementele de oonoepîe, tebnioa de redaotare. Se

reoomand& in redaotare oonoizie, sobrietate stiliatioa, ir_tin-

dere adeovat& soopului propus.

Indiferent de oaraoterul lor, de oategoria o&reia apar-

tin, luor&rile de seminar au in mod obligatoriu urmatoarele

p&rfcis lntroduoere. tratarea. expunerea. demonstrarea tezelor.

oonoluaii, aparat critio. bibliografie gi dao& este oazul ohiar

anexe (grafioe, h&rti, dooumente).

Gelelalte oategorii d6 lucr&ri elaborate de studenfci,

pentru cero, diplom&, articole, studii, au un proaun$at caracter

gtiinîfic, ele reprezintft praotio prinoipalele forme de manifes-

tare a oercet&rii studenêgti. Al&buri de luor&rile d9 seminar,

recenzlile au un mare rol in orearea unor obignuiate in redaota-

rea luor&rilor proprii. Beoenzia reprezint& cea mai simpl& for

ma de luorare gtiin$ifio&. Sa este o prezentare mai ampl& a oon-

tinutului unei o&rfci aau a unui periodio, urm&rind s& fie o ima

gine miogorat& la soar& • aoestora, exprimind structura logics,

artioularea 9! oonînutul lor. ?&r& a fi prin exelen^& desorip-

tiv&( reoenzia este gi evaluativi, cu o.distinoîe net& intre

opiniile autorului gi ale recenzentului. Analiza critio& trebuie

s& fie oonois& gi documentat&.

Blaborarea luor&rilor gtiin$ifioe studenêgti presupune

parcurgerea unor etape intr-o suooesiune logio&, valabile in ge

neral pentru orioe elaborat gtiinfcifio. Se dezviluie ins& gi o

serie de partioularit&î specifioe oeroet&rii istorioe.

Prima etap& a unei luor&ri gtiinîfice, de orioe natur&

ar fi ea, o constitute alegerea domeniului, temei gi subieotului

de oercetare. in oazul luor&rilor de seminar subieotul lucr&rii

este un eveniment, prooes sau o anumitfi perioadS, ohiar o perso-

nalitete dintr-o epoc&, fiind adoptat la sugestia oonduo&torului

seminarului sau de oomun acord ou acesta, dup& propunerea studen—

tului. Ooaaalo&rlle la oarom il# tl, luorflrlle da

diploma, artioolele sau studiilo U'olmla • & abi'i-Uaze probleme

da mare apaolalizara, mai put in nau (lain* oarcatete, oiroumacri-

eo precis pe o temafcioa mat inguatft, t.omuai pentru a da poalbill-

tataa studentulul sS aduo& o oontributle reaia, dooument,»ra gi

interpretative. A doua obeatiune pa oare o ridloSi acaaBtft atap&

este aoeea a formulSril subieotulul. in funerals de rezultatela

gi preoeuparile oercetarii anterloare, do poaibillt&tile da in-

formare gi documentara alo studentulul, intruoit contlnutui i u_

cr&rii trebuie sa fie intr-o concordant depllnft cu titlul enun-

t*t. Se recomancS ca pe parcursul atud-'llor universitara sfcuden-

■Jii s& luoreze aub indrumarea unui oadxu didactic aau ceroet&tor

ou experien^a cu oare sa oolaboreze inc& de la aceasta etapfi,

deosebit d® important^, a alegeril domeniului gi formuiSrii su_

biaotului aau temei de oeroetat. Da asemenea, experience aotivl-

t&Cii unlversitare a aooa in evident^ efioaoltataa oeroet&rli

continue intr-un anunut domeniu pa intraaga durata a atudnior,

fixarea preoouparilor studentulul in ,"jurul unei tame pe oare sa

o epuizeze in oadrul lucrarii de diploma. Praotioa a ilustrat

utilitatoa dezvolt&rli unor subieote anallzate la seminar, in

oadrul luorSirllor de oero, oontinuate apoi in oadrul lucrarilor

do diploma la un nivel superior. Contlnultatea eematlc& £a 0er-

oetare il of era posibilitatoa adinoirii problemsticii, aborda-

rea acesteia in fcoata complexitatea ei, oferind atudentllor o

Plata pa oare igi pot oontlnua preocup&rlle gtiintifioo ohiar 9i

dupfi inoheierea studiilor. Numai in aceste oonditil, llmitat -

un domeniu clroumscris, studentul poate Ba so familiarizeze ou

epooa, ou Izvoarele gi bibliografia aoesteia, ou toate aspect

le probleme! pe care o abordeaza. Altfel ramine la n-velm unor

gene rail tati, 3 a tratgri inegala, incomplete, deseori lipsite de

noutatoa reolamata de orioe oeroetare.

Becomandam studenfcilor alegarsa unor luorari de diploma

apart;inlnd oelor trei categorii enunfcate anterior! de interpre

t e r (studii, biografii, monografii), publioatii de izvoare ( ar-

beologioe, numismatics, lnsoriptil, oulegeri de dooumente, oro-

nioi, relat&ri de c&iatorii), instrument® de luoru ( bibliografii,

cataloage, inventare da ariiiva, repertori eologice sau de

monuE' r-to) , ultimele dou& categorii orecadate de

come - r i i gi Btudii introduotive pertinents la subiect.

- 228 -

A doua etapa a oeroetarii ictorioe o formeaz& depjBta-

rea gi Btudierea biblioKrafiei generale gi speciale a domeniu

lui gi temei respective. Informarea gi documentaraa in vederea

elaborfirii unai luorari au loo in oea mai mare parte in biblio-

tec&. Aceasta pune la dlspoziît 8tuden$ilor, pe linga publloa-

$iile propriu-sise (surse direct® aau primare), o mare varieta-

te de surse 9! instrumente de Informare, o gama larga de servi-

cii specializete.

Informarea gi dooumentarea este o parte integranta a

munci! de oeroetare, pe oare atudentul o poate realize pomind

de la bibliografia reoomandata de indrum&torul gtiinîfto gi

Imbogaîta apoi pina la o informare oompleta printr-o investige

rs proprie. Studentul trebuie aa pomeasoa investigate biblio

graf ioa de la sursele de referinâ (surse seoundare de informa

re) , in oare informatia este ordonata gi sistematizat&s cataloa-

ge de biblioteoi gi edituri, enoiolopedii, diotionare, lexiooane,

bibliografii, ghidui-i de referin+;&, buletine tibliografioe (sig-

nalatice), reviste referative eto.

Reooroand&st studenîlor sa Inoeapa activitatea de informa

re prin oonsultarea enoiolopediilor, diofcionarelor sau lexiooane-

lor oare pot furaiza primele inforaatii asupra problematioii,une-

ori ohiar gi bibliografia fundamentaia a probleme!. In continuare

se vor adresa bibliografiilor gi oataloagelor bibliotecii, care

asigura o informare generaia sau de profunzime asupra epocii, eve-

nimentului aau procesului oare intereseaza. Se reoomanda in aoesb

sens oonsultarea bibliografiilor ourente gi retroBpaotive, pentru

o informare oit mai oompleta, adusa la zi. Prin Blbllografâ R .s .R . .

bibliografia nationals ourenta, ou oele doua serii b ilu a a r a , o6r$i

gi articole din publioatii periodioe, studentul poate opera un con

trol bibliografie asupra literaturii istorioe ourente, oferind o

aistematizare pe domenii mai mari. in aceeagi categorie a biblio-

gragiei ourente reoomandam bibliografia istorioa anuala publicata

de revista "Revue roumaine d’ histoire", 0 sintezS bibliograficS

seleotiva a istoriografiei romanegti din fieoare an. Compietarea

informaliei ou bibliografia straina asupra istoriei romanegti se

poate realiza prin oonsultarea buletiiiolor bibliografica signala-

tice, ca de exemplu Cfcrtl straine intrate in bibliotecilB din Ro

mania. Istorie. Bin sumarnl periodicelor straine. Filozofi fiT

- 229 -

stilnta b! problama sociaia. istorie. arta, bulatinela signale-

tice editate de marlle biblioteoi, privifeoar* la c&rtile §i perio

dioele straine Intrate In coleo^lile lor 9. a. Pantru informaraa

operabiv& ou noubabea gtiiaîfioS. trebuie urmari be buletinele de

informare editate de Ofloiul de informare §i dooumenbare al Aca-

demiei de §tiinâ sooiale $1 politice (vezi mai sus oap. Bibllo-

grafia ourenfcg.).

Invastigaraa bibliografiei x-abrospaetive oomporba §1 ea

anumibe parbloularita'ti (vezi mai sus oap» Bibliografia refaros-

pecbiv&). Suger&m complatarea ixxformablai istorioe cu problema

tics oferita da disciplinal® lawsdifc® sau lavacinata (etnografie,

drept eto.) prin oonsultarea bibliograflilor hematics ale acesboi

discipline. Este neoa8arac la aoelasji oapitol al bibliografiei rc

brospacbive, cunoagterea fi folosirea bibliografiei retrospe0tiv«

nationals, elaboraba de Aoadamia BoSoRom&nia ( Bibliografia roma-

neascS veche. Publioatlile periodioe romanegti,, Bibliografia ana-

1 1 ties a periodicelor romana3bl atSo)®u care sbudenbul isborie

as be confruntab in intreaga sa aati’tl tat® da >»ercetarec Un inscn

menb atil fji necesar iaform&rii Mbliografioa retrospective £1 oonstituie indioii bibliografiei da periodioe (Transilvania, Fa-

milia, Revista istorica roaanfi. ®fc®o ■= raasi sap. Presa) *?i biobi

bliograf iila oonsacrabs unor parsoaalib&ti ale istoriografiei r<

m&ne cu o prodigioasa aobtvifcafea (H„IorgaD ¥0P&rvan, M.K.og&lnicei

nu eto. vezi cap, Biografii ssb©ap0 Biobibliograf11) .

Razulbabela investigaril aursalor sacundare din bibliobe-

ca brebuie complebata cu i»forma£iile cuprinse ia ? ucrarile pe

care studentul le consulb&, iaformaîi aflate da obioei in sub-

solul sau la sfirîtul lucrarii, £n aparatul oriti0 sau biblio

grafia fina2 3i, denumita bibliOKrafle ascunsa.care dau 6 mai mare

specializare oeroetarii bibliografica.AIn aceasta faza de invest!gare a surselor sacundare sau

primare studentul efectueaza §i notarea referinâlor privind te

ma pe care o cercebeaza, ubilizind in acesb soop flge bibliopra-

fice, formab 10 ,5 x 15 cm (sjerb de coala), cu un conînub dife-

ren-tiab pentru carî <ji articole. Descrieraa bibliografica a car

tilor confine urmatoarele elements! numela §i prsnumele autorilo

titlul §1 subtitlul, numela radactorului sau prefa-Vatorului, edi

tia, volumul, locul publicarii, edibura, anul pubxicarii,numarul

- 2J0 -

pag,plansje, iiarî, titlul colecîei §1 num&rul publicaîei din

seria. Pentru articole desorierea va specifios* numele §i pre-

numele autorului, titlul artlcolulul, titlul periodioulul, nu-

marul volumului (sau anul), numfirul fasoloulel, data fasciou-

le i (z lu a , anul calendaristio), paginile intre oare s-a publi-

oat. Dac& studentul dore§te s&-§i alc&tulsac& o avtdenijS preoi-

sa a periodicelor oonsultats, va intoomi pentru fieoare o £i§a

de periodio, oare confine: titlul periodioulul, institu^la edi-

toare, local publicarti, periodio!tatea, anii de apariîe, bi

blioteoa unde se g&segte s?i oota. Figa poate confine adnob&rl

preolzind domeniul sau domeniile oare formeaza oonînutul perio-

dicului. Fi?ele de periodioe se aranêaza de cele mai multe pri

in ordine alfabetica.

In am£ndou& oazurile (oar1;i, artioole), pe latura supe-

rloara (de sus) a fi§ei se indioa prinbr-un ouvint sau prtntr-

un grup da ouvinbe (descripbori) ideea, problema penbru care

poate fi folosib materialul respecbiv £n oeroetarea iatreprinsg.,

De asemenea, pe latura de jos se men^loneazfi biblioteea unde se

pSstreazS. publioaîa §i oota ei.

Dup& intoomirea fiêlor bibliografioe, studentul poate

organize ou aoestea un filler personal, organizat temabio, pe

problemabioa domeniului oeroetat, iar in oadrul temelor, in or

dine a alfabebioa a autortlor.

Urmatoarea operaîune pe oare trebuie s& o efeobueze stu~

dentul este seleotarea materlalului documentar existent dupa a-

r.;’mite oriteril, in vederea studteril lui. Criteriile operands

in aceste oazuri ar fis reoomandarea oadrului didacbio, porsona-

1 1 tatea gi conoepîa autorului, valoarea documentara §1 de inter

preter a studiului, actualltatea acestuia, data apari-fciei sale,

ublittatea in raport cu tema studtata (luorare generala sau spe-

cial&) 9. a, Operaîunea de seleotare este obllgaborte numai in

oazurile in oare sbudentul este in faâ unui material blbliogra--

fio ooplegitor. De asemenea este necesara in oazurile unor lu—

cr&ri ou oaracter prea general sau de popularlzare. Atuncl cind

preocuparile anberioare sint mai 3&raoe, sub afapeot dooumentar,

interpretativ din punot de vedere al ooncepîei §1 metoaei, se

recomanda oonsultarea exhaustive a bibliografiei referitoare la

subiect.

- 231 -

Dupa aoeste operaîuni se £ntoon>e§te un plan provizoriu

de investigare, schiât in olementele lui esenîale, oare ar

oonstitui oadrul luor&rii, pe baza o&ruia se va desf&fura leotu-

ra bibliografiei fi a izvoarelor existente. Studierea aoeatora se

face in leg&tur& ou acest plan initial, fara idei sau teme pre-

ooncepute, realltatea dezvSluita putlnd sa modifioe adeaeori pla-

nul sau feohema iniîala.

Consultarea bibliografiei generale fi speoiale stabilite

“In aoeastS etapa preeupune o leotur& atanta, exaotS., oritio& §i,

putem adauga, oreatoara. Fifa pe oare se inregistreaza materia-

lul studiat, numitS. uneori fls& dooumentar&. trebuie sa oon-fcina

in mod obligatoriu datele bibliograftoe, ohiar intr-o forma pre-

sourtatft (se are in vedere faptul o& exista o fifa bibliografica

complete), ideea, tema la oare se refer& notiâ de pe fifa res

pective. In mod obligatoriu fifa confine o singura idee sau pro

blems rezumatS din materialul studiat, sau oare reproduoe in £n-

tregime un pasaj din acasta, Primal oaz menîonat, rezumarea idei-

lor din studiile oeroetate este preferabil pentru tipul de luorSri

ftiinfcifioe din seria luorSrilor de interpreters; al doilea se re-

oomandS pentru oazurile olnd studentul oerceteazS publioatii de

izvoare ( oronioi, dooumente, edi$ii de manusorise eto .). Fifarea

dooumentelor reclame o tehnioS specials, asupra careia se dau in-

formaîi mai ample la oapitolul Arhive. Menîonfim oS se pot tran-

sorie dupS izvoarele editate, oonînutrul dooumentelor in intregi-

me, partial sau rezumat (regest). Fifa confine urmatoarele date:

emitentul aotului, benefioiarul aotului, looul fi data (anul,

luna, ziua) emiterii fi in oontinuare oonînutul (in intregima,

partial sau regest). Cind se reproduce in intregime dooumentul,

dapS. datele enunâte mai sus se dS in oiteva ouvinte un scurt

rezumat, dupS oare se reproduoe oon$inutul dooumentului. Un par

tea inferioarS a fifei se dau amSnunte privind oaraoterul actului

(original,, oopie), materialul pe oare eate soris, sigiliu, dimen-

siune eto.

Pentru studenîi oare fao cercetSri in domeniul arheolo-

giei se reoomandS oa in aceastS etapS sS efeotueze desene sau fo-

tografii dup& materialele publicate, necesare pentru eventuale

analogii. Notarea caracteristioilor pieselor arheologice comports

?i ea o tehaicS specials urmSrindu-so inregistrarea provenience!,

- 232 -

dat&rii, tipului, materiaiului dia oare aa fost oonfaotionate

piosele, dimensiuai §i particularit&t± da exeoutie. Monumente

le §i piesele apartinind istoriei artei se fi§eaz& §i ele dup&

un sistem propriu In caro este recoaac.dobil bS nu lipssasofi de-

senele, sohitele sau fotografiile^. Fifjele personals pentru o-

bieote arheologice, muzeistioe sau monumente de arta pot fi in

spire ta dupa modale tip foloaite i n * evidenta muzeelor eau ale

ficlilor patrimoniului cultural (vezi eep. Muzee).

Atrrtsem atantia asupra unei categorii de izvoare deose

bit de importante pentru istoria modem& §i aontemporanfi - pre-A

sa - care ridiofi o sorie de probieme la fi§are. In afara repro-

duoerii exacte a datelor bibliografice, se pune problema identi-

ficarii autorului in multe cazuri, a sursei dup& oare a-a infor-

mafc redact!a, dao& a fost preluat dup& alt ziar etc.

In timpul lecturii studentul poate ad&uga pe f!§a docu

mentary obaervatiile proprii, adnotind idaile sau fragmentele

extraae din bibliografia ceroetat&. De obioei, aoaste observatii

proprii (pot fi de natur& critica, cu soopul da a sublinia sau

accentua o idee e .a .a .d .) se tree in partea inferioarS a fisjei.

Sistemul fi^elor dooumontare este oel mai uzitat, fiind deosebit

de efioient in faza redaotarii luor&rii, cu oonditia alcatuirii

unor fi§e speciale pentru fiecare idee. DupS Intocmire, fi§ele

refer!toare la ace«a?i idee vor fi grupate, inlesnind astfel foai

te mult redactarea. Mention&m ca in paralel cu fifarea bibliogra

fiei studentul poate oompleta fi?a bibliografio& §i ou un scurt

rezumat al luor&rii, fiindu-i util pentru oeroet&rile viitoare

sau pentru oazurile oind va trace la extinderea oatalogului per

sonal.

Dup& fifarea bibliografiei (inolusiv a izvoarelor edite),

avind o imagine oompleta a s.tadiului ceroet&rilor-nivelul doou-

mentar, ideile sau tezele emise asupra problems! in oercetare -

studentul efeotuoaza o investigare a dopozitelor de izvoare (ar

hive, biblioteoi, muzee), pentru depistarea izvoarelor inedite

la tama respective. Am&nuntele privind posibilit&til® de documen-

tare pe care le ofer& arhiva, biblioteea sau muzeul, vezi la ca~

pitolele respective, in aoest mod informatia dobindit& din bi

bliografie este substantial imbogatitS ou contributii dooumenta-

ra noi, oare vin sa sporeaso& gradul de interes §i originalitate

- 233 -

el lucr&rii.

X Beluind una din lemarcabilela aeertiuni ale lui Nicolae

Iorga pofcrivit oSreia o luorare de istorie reolama ou necesita-

te patera elemente - "material, oritioa, organiaare, st il " ' - pu-

tem stabili in continuare oa etape obligatorii ale luor&rii gti-

ir.tifioe: stabilirea ipotezelor de luoru §i a planului luor&rii

printr-o operative oritioa, in oadrul o&reia materialul origi

nal este anaiizat confruntat ou datele oferite de bibiiogra-

fis . Analif.a oriticS a izvoarelor existente (edite sou inedite)

presupune in primal rind verifioarea autentioifc&tii aoeetora,

apoi ierarhizaroa seleo^ia lor in ordinea importance!, in ve

dere a delimit&rii, reoocstituirii §i comunic&rii faptului isto

rio. Se are in vedere oaraeterul izvorului, perioada oind a fost

elaborat (dao& a fost sau nu oontemporan ou evenimentul) gradul

de subieotivifcate al autorului (in oazul izvoarelor narative, al

memoriilor, oorespondentei, articolelor de pres&), oaraotarul o-

fioial sau particular, apropierea de evenimentul prezentaC (ema-

nat de persoan® implicate, de surse din alt& tar& e to .) . Deprin-

derile de oritioa istorio& se dobindeso da-a lungul ,aotiVitalii

la seminarii, oarcuri gtiinCifioe sau in experience personala

a fieo&rui student. Metoda gi tehnioa de oercetare pentru fieoa-

re epoo& a istoriei presupun o serie de partioularit&lji, valabi-

le f?i in oazul oritioii. Sistemul ierarhic.al izvoarelor pentru

epooa striveoho §i veohe difer& da oel al epocii moderne sau oon

temporane. Mai ales acesta din urm& benefioiaz& de un num&r spo-

rit de izvoare, oare reclam& §i un nivel tehnio superior de valo-

rifioare a lor. Pentru diferi tele categorii de Izvoare vezi oap.

Publioatii de izvoare. Bsential ins& in oritioa istoricS ramine

relevarea faptului istorio la un nivel cit mai inalt de obisoti- h

vitate . Or, in oonditiil® multiplio&rii informatiei pentru epo

oa modern& sau contemporana oritioa istorica are mart difioul-

t&ti in stabilirea faptului iratorio oa urmare a unor fenomena de

"tntoxioare" oare deseori duo la interpret&ri false. Ceroet&io-

rii istoriei moderne sau contenq?orane fao astfel o ^istinotie ne

ts intre evenimentul de pres& §i evenimentul istorio, intra fal-

sele probleme ox>eate ds mass-media §1 adev&rul istorie. Exists

£ns& avantajul in aceste cazuri de a putea reoonstitui, dese

ori la nivelul detaliului, atmosfera epocii, din prea.lma unui

- 234 -

evaniment, pxxjoflsua.litatea, o stere de opinie, o mental!tato

etc. Pentru epooile mai veohi lipsa izvoeu'elor oondamna lnevl-

tabil subieotul la ausberitate gi la o reconstibuire sohemabioS.

Metodele gi tehniolle m o dem , pornind de la oonoeptul de latoil a

a oivilizatlei, asigur& o investigare globalfi a tuturor aspeote-

lor oare oompun epooa, pinS la nivelul cotidiaaului (olima, re-

col tele, familia, morala, religia, gtilnfca de oarte, mentalit&lji-

l e ) , au apropiat gi epooile mai V6ohi de varidioitate, de o sche

ma mai aooeptabilS, mai plauzabil& §i mai inteligibilS.. Garce tS-

rile moderne de isborie ou apel lajeetodele sociologies, ale

psihologiei sociale, mafcemabioii, liberaburii, drspbiilui g .a .m .d .,

toate inbrunindu-se intr-o oeroebare de isborie au facilibab oon-

capîa globala, de istorie botala, oare s-a.afirmat in ultimele

dacenii sub lozinoile istoriei oivilizatiei. Subliniem o& maberia-

lismul istorio ofer& o exoelenbfi baza teoretioa pentru o asemenea

inbarprebare, un oadru larg de abordare a problemabioii, favori-

zind oonoeptul de oare vorbeam.

Baca faptul istorio ramine unitatea de bez& ou care ope-

reazS oeroeb&borul, delimitat prin intermediul oritioii, a treia

components a sohemei enunâte de Iorga, recomandat& de altfel de

cai oare au abordab aspectele metodologioe ale munoii gbiintifi-

oa, orRanizarea. reolamft integrarea faptului istorio in prooesua-

libabea evenimenbelor in boab& oomplexitatea ei. Aoeasta presup li

ne sbabilirea arbioulatiilor gi oorelafciilor diferitelor fapbe

isborice, ubilizind deopotrivS analiza §i ainbeza. Bsbe etapa cre

a t e ! propriu zise, enunfcarea bezelor fundamenbale ale luor&rii

gtiintifioe. Operatfia inbeleotual& in sine, se bazeaz& pe o tehni-

ca de oombinare gi olasifioare a figelor documenbare, potrivit

planului stabilit, oai'e reolam& aourateê, aoribie, spirit de or

dine, exaotitate. Stabilirea tuturor legaturilor, oonexiunea fap-

telor isborioe in oadrul prooesului, dimensiunile aoestuia, rapor-

burile oauzS-efeot, obieotivismul gi subieotivismul manifestate,

valoarea sau mai exaot judeoata de valoare asupra evenimentelor

gi prooeselor, sint numai citeva din problemele in oare se manifes

ts istorioul in aoeasbS etapS. Planul sohematio stabilit anterior,

ipotezele de luoru sint definitivate in vederea redaotSrii finale.

Acum se are in vedere economia lucrarii, destinaîa ei finals (co

muni care oralS, bipSrire), oaraoberul eto.

La sistematizarea gi redaotaraa propriu-zlati a unol lu-

cr&ri se intimpla ades oa informatia deja adunatS aft nu poatS

fi intru-totul atap inita sau anumite aspects importante sS fie

uitafce. Este momentul in oare so simte acut neoesitatea unui

sistem. individual de informare mai efioient. Punotul de plecare

al aoestui sistem individual este tot fi§a. In cazul nostru a-

oeasta fi§a se dubleaza printr-o fi§S documentar-informativa.

Aoeasta contine toate datele desorierii bibliografice, cu un nu-

mfir de ordine. In plus, in urma leo^urii §i oonspect&rii unei

luor&ri, sa aleg un numSr de termeni (In medie 8) oare rezumS

ideile continutului. Treptat se axunge la un vooabular de ter

meni. Vooabularul va ouprinde termeni ooraspunzStori temei abor-

date, dorin^ei studentului pentru relevarea unor asp. se particu-

lare. Eeoomandam folosirea de la inoeput a unor termeni cronolo-

gioi §i geografioi pentru o mai mare utilitate a sistemului. Pen

tru fiecare termen se aloStuia§te oite o flsa-termen rubrlfioa-

ta de la 0 la 9* In aoeste rubrici se tree numerele de ordine a

figelor indexate, in coloana oorespunzatoara ultimei oifre a nu-

mSrului de ordine alfieelor dooumentare. Pentru regSBirea infor-

matiei se oauta in vooabularul de termeni desoriptorul oare ex-

primS oel mai bine idee sau informatia cSutatS. Se verifies apoi

figele termen oorespunzatoara. Numerele de ordine inregistrate

ne trimit oatre toate fitjele dooumentare oare oontin ideea sau

informatia dorita. Sistemul, ounosout §i sub numela de indexare

ooordonatS, este extrem de util pentru arheologi sau istoriei de

arts care simt nevoia unor analogii ale pieselor sau monumentelo:

pe care le studiazS. Cu aoela§i suooes sistemul poate fi u ^ i z a

gi in studiul dooumentelor sau in alte oompartimente ale ~ceta

rii istorioe.

Orioe luorare stiintifica are in mod obligatoriu cele

trei parti clasice - introducere, cuprins, inoheiere - proportio

nal repartizate, la oare se adaugS aparatul §tiin-fcific al acesta

ia, note, bibliografie (numai la luorari mari oa de -exemplu lu-

crSrile de diploma, monografii, carti), anexe (ilustratii, plan?

hSrti, documente etc .), indioe de nume, loouri, tematio (numai

pentru luor&ri de diplomS).

Introducerea sooate in evident& importante* subiectului,

stadiul oeroetarilor pina la data respective, ou aprecieri cant;

- 236 »

tative §i a all tative, ou alba ouvinte is toriograf! a probleme!,

izvoarele mai importante, oe igi propuna sa resolve raportat

la roalizarile anterioare, preoizari de naturft mstodologioa.

in oazul articolelor, atudiilora ocmunic&rilor gW .intifioe6 se

reduo unit aoeste p&rti in favoaroa infcegr&rli probleme! studla-

t® in oontextul intern ijl international al epooll, £nfcr*-o rafcro---

speotivS. sintatlea a atapei anterioare a evenimencului sfcudlafcc

Introduoerea, sau Intrarea in materia ou al^i termeni, are o dea-

sebltfi. Las enm.fi. tats in pl&nul general al luor&rii, praotie sa «->

nunt& intentiile prinoipale,' earactaristicile fundamental®, d®

continufc gi metodologie.

Guprinsul constitute partea de greutate a lucrariie imde

sa desfgL^oar&, intr-o ordine oronologicfi. sau fcematie&j, problema

tics eercetat&s el materializeaza aotul de sreafcie al isfeoricu-

lui s punind in valoare noutatea eeroetarii . Guprinsul. rselam&

un stil sobru, echilibrat, nu lipsifc bineinteles da virtual sti-

listice, dar nioi exagerat infer-un llmbaj bombastie,, Se impuna

pentru articole, studii, comunicari un limba;) deosebit de sel al

scrierilor eseistloe publicate in revistele de eulfctsrft sau se-

clal-polltioe.

Toate Ideile sus^lnute ti*ebule damans terafce? els a# i&fea-

maiasfe in mod obligatoriu pe izvoare sau pe oeroet&rt anterioare,

enuatafee de fieoar® data cind sint utilizafee in aparatul ftiin-

t’lfiOo Guprinsul nu trebuie sg. albS. o excluder® exagerat&, sa

fie proportional ou materialul documentar existent, Este reooman-

dabll oa in continutul luorarii s& se reproduoS Integral sau ohiar

fragmenbar izvoarele luor&rii; in acest soop studentul avind la

dispozitle aparatul ^tlintlfio unde poate reproduce partial sau

integral izvoarele. Este neoesar oa in continutul ouprinsului s&

apar& interpretarea izvoarelor, oonexlunea informatiilor furr&za-

t® de acestea, firul ro§u al evenimentului sau procesului, alt-

fel spus inlSnfiirea faptolor isborioe0 Important este oa in ca

drul ouprinsului sa se reflects toate izvoarele axis tente in le-

g&tur& cu problemstica respeotiv&, in ierarhia stability anteri

or. Este obligatoriu sa se refleote §1 contributiile anterioare

la problems, dupa examinarea lor oribic&, mentionate in aparatul

critic pentru fiecare informatie utillzata« Dao& este necesarS

reproducerea unor pasaje din bibliografia existenba, penbru a

iIV/

intari afirmatiila noautr*, •'•ft In

mentiunea oa abuzul da oitub* ontm >itnn«l•*«*< M

luorarii. Se pot da fragment* d* » * v u « t « , >la

( oiteva rinduri) pentru inbSriro*

fitaatia lui Iorga privibo*re la n. nnm ( .......* ,

oa sobriebatea nu inseamnS un atil bolovaimn, ),

rea trebuie sa fia fluents, sS evibe frasal* f i*« 1uh|

clarS In exprimSri, oonoisS.,, Se admit «ui>itnimi i .. *

gind in oazul fragmentelor oitafea dinfcr~un i»v«n «».■ « n »

re preoizarea oS sublinisrea apartine autorului o*r« u ul

Se folosegte formulas( sublo ns0 - initialele autorului amt « , m ,

- I . A . ) . DaoS luorarea este destinatS tiparului aublinlm I I a

trebuie sS respaote normele de feipSrire ale unei lucn-m li M U u l

soris ou majuscule, pasajele oare ferabuie oulese ou alt* oaino

tare subliniate ou o lin ie ; in note titlul luorSrii oitat* m*

subliniazS obligatoriu0 in oadrul ouprinsului autorul trebui* iw>

aoorde atentie unitatii fcextuluis In ^iru irii logice gi armonlou/io

a ideilor^.

Gonoluaiile, part©® e®a mai rostrinsS a luorSrli, reauwA

in oiteva propozitii bazele ei fundamentale» perspeotivele pe ou

re le desohide problematioa oeroefcab&s semnlfioatia noilor aopoo

te pe oare le evidentiaz&o

Aparatul gtiintifia as fee o parte integrants a luor&rii,

atagat la sfirgifeul aoesteia £n faza de redaobare. Cuprinde urlmj

feerile la luorSrile utilizate de autor, la izvoarele folosite, d<

seori ohiar gi anumlte disoutii asupra diferitelor punote de ved<

re existenbe in bibliografia probleme!, penbru a degreva textul

propriu zis al ouprinsului gi a pSBbra fluenta expunerii. Se pob

reproduce fiagmente din diferite luorSri sau izvoare, uneori iz-

vorul in intregime dacS este deosebit de important sau este neou-

noscufc. In aparatul gfeiintific se pot reproduce comparatii de fee:

fee din diferite izvoare, fcoafce analogiile identificafee la piese-

le arheologice studiate, bibliografia la o problems care nu este

dezvolfeafeS in texfeul propriu-zis, fScindu-se asfcfel numai ferimifei

re la cei oare s-au ocupafc de aoeasfca. (Primiterea la sursa ufeili

zatS de aufeorul luorSrii contine in mod obligafeoriu in oazul car

fellon autorul, titlul, volumul, edifeia, looul, data aparitiei,

paginaj la periodioe: autor, titlu, denumirea periodicului* anul

- 238 -

da apariîe sau volumul, numarul, anul oalendaristio, ziua gi

luna (dac& este alar), paginaj dao& izvorul folosit este un

ziar de epooa gi se faoe trimiterea la editoricJ., se poate tri-

mite direct la titlul ziarulul in ghilimele, ou oelelalte date

bibliogr^xoej documente - arhiva unde ee afl&, fondul, paohe-

tul gi filaj manusorise - autorul (dac& este ounosout), titlul,

looul unde se pastreaza, fondul, numarul manusorisului, foaiaj

.dacfi nu are autor gi, titlu sau eate un miscelaneu se elimin&

primele dou& elements; obieotela muzeale - instituîa oare con-

servS obieotul, oolectia (dao& apartine uneia), numarul de in-

ventar, Pentru simplifioarea trimiterilor se folosegte in prac

tice gtiintifioa un sistem de presourt&ris

op.oit. - se folosegte pentru oazurile oind cit&m o lu-

orare a unui autor folositS de mai multe ori.

Se utilizeaza numai oind in aparatul gtiinfci-

fio folosim o singura luorare a autorului res-

pdotiv.

Ibidem - se folcsegte oind pe aoeeagi pagin& faoem tri-

mi tere suooesiv la aoelagi autor gi aoeeagi

lucrare.

Idem - pentru trimiterile suocesive la aoelagi autor,

dar ou mai multe luor&ri.

Gf. - pentru oompararea unor paragrafe din izvoare

sau pentru semnalarea punotelor de vedere iden-

tioe.

apud - cind se folosegte un oitat preluat nu din izvor

ci din alta lucrare.

v.sau vezi - cind se faoe trimiterea la o lucrare din oa

re se preiau unele idei sau a fost ment?ionat&

in alt loc.

luor.oit. sau loo.olt. - utilizate pentru o trimitere la

un volum sau publioaîe deja oitat&.

passim - utilizata oind aoeeagi informa$ie este r&spin-

dit& pe mai multe pagini ale unei lucr&ri cita-

te.

supra - cind se trimite la o afirma-fcie din propria lu-

orare menîonata anterior.

- 239 -

infra - oind se trimite la o afirmatis sau Ida# tra-

tafcfi. intr-uEfe* din paglnile urm&toare.

£ . • abrevlerea pentru pagln& sau pag^Lni.

f . - abrevlerea pentru f il& sau file*

r , - reoto (fata unei foi de manusoris).

v. - \arso (dosal foil de manusoris).

sq. - sequentesquo a 9I /paginile/ urmatoare.

s .u . sau a.uria. - pentru oazul de mai sus.

Alte forme; art. = artioolulj cap. = capitolulj col. a

coloanat d .e . sau d. ex , * de exempluj ^d . = §i oelelal

to: faso. * fasoioola; fig . ■» figures h. = hartaj nr. *

numarulj p i . .* plange; r . = rlndulj fc. = tomulj vol. =

volumulj inv. = inventar^.

Aparatul ^tiintifio poate utilize ?i alte presourt&ri,

de obioel titlurile unor publioatii periodioe, ale unor categorii

de i,zvoafe, repertorii, blbliografii eto., folosind sistemul in

ternational de pre-icurtgri sau oel utilizat de o anumltfi revista,

institut, §ooal&. De obioei speoiallgtii de istorie veohe folo-

seso sistemul de abrevieri al revistei 8CI7A, in timp oe specia-

ligtii in istorie medie modem& 9! oontemporanfi foloseso mai des

abrevierile utllizate de oatre "Hevista de istorie". Bsential&

este oonseoventa in aplioarea aoeluiagi sistem de presourt&ri

de-a lungul intregii luor&ri. Pentru luor&rile de dimensiuni rr'

mari, de obioel se d& in final sau la inoeput "lista abmi«i.:'-

lor".

Luor&rile de marl dimensiunl, oeea oe in mod ourent sint

carti, luorari de dlplom& eto. (monografii, sinteze, oulegeri de

izvoare) au in final §i 0 Bibliografie. Aceasta contine lista lu-

cr&rilor oonsultate pentru elaborarea ceroet&rii respective §i

faoe parte integrant& din aparatul gtiintlflo al aoesteia. Este

un oriteriu dup& care se poate apreoia valoarea 9I importanta

luor&rii elaborate.

Bibliografia se prezint& ^ub forma unei liste, organiza-

ta dup& mai multe oriterii: pe oapltolele luor&rii sau in fina-

lul luorarii, dup& continutul luor&rilor (luorari teoretioe, iz

voare, luor&ri generale, lucr&ri speciale), in ordine cronologi

ca aau alfabetica. De obioei refjrintele bibllografioe se nume-

rofceaza. Bibliografia flnalfi ofer& citltorului de speoialitate

posibllitatea de a control© ni-velul gtiin£ifio al lucr&rii, sta-

diul la care au ajuns oercet&rile gi const!tuie un pirnofe de pie-

oare prestos pentru cercetarile viitoare.

Anexele ouprind izvoare inedits reproduse integral sau

parîalt, Mrfci, grafioe, list© cronologiees ilustratii, desene.

DaoS sint mai multe ilustraîi in. lucrare, in final sa da gi o

lis ta a ilBstrafciilor. Pieeare dintr® anexe are in partea de 30s

0 noti£& ®xplioativ&„

Luor&rile de dimenatuni mari, lucrax-ile de diplomS sau

c&rtila, mai ales publioa'jii de izvoare, luorari ou oaraoter bi-

bliografic, ediîl de bexfee, monografii» sinteze, au In partea

finala un indioe„ Indioele poate f i general, de nume. tematio.

geografic,, de autor!. de titluri s .a . Cuprinde toate numirile in

ordinea alfabetioS ( l a persoane dupS numela de families numele

romane se pun in ordinea numelor gintjiler) gi pagina la care se

gasegte sau num&rul de ordine (daeS este o culegere de izvoare

sau o b ib liografie ).

Onele luorari, mai ou segasa oele care publioa multe doou

mente euprind gi un. glosar d® teraeni ra r i , arhaioi sau in limbi

straine, ordonat in general tot dupS eriterii alfabetica,*

DupS redactares luor&rii, respeotind toate aoeste etape

gi parti componenteauiicrul este obligat sa facS o revizie fina

ls, din ptmofc de vedere sfcilistin gi a], confirm tului gtiinfcific,,

De asemenea se faoe revisia aparabului gtiinfcifio, numerobarea,

prescurt&rile, uniformizarsa. Bste obligaboriu pentru orioe autor

sa faoa o asemenea revisi® gi dupa daotllografierea textului ma-

nuscriss Pentru lucrarile destinate tiparului se reoomandS sa nu

se depSgeascS trel grege!! de daotilograîe pe paginS. Daotilo-

grafierea se faoe la interval de douS pauze intre rinduri (31 de

rinduri pe paginS) respectindu-se normal® da subliniere.

Luor&rile destinate tiparului necesita o pregatire specia

ls mai ales din punotul de vedere al sublinierilor, care vor f i

oulese cu alte caractere. Titlul luorarii gi numele autorilor vor

f i dactilografiate dupS uzanêl® revistei respective. La fal ab~

revierile gi notele. Se reoomandS pentrp luor&rile tipSrita oare

apar in limba romana, atagarea unui sourt rezumat intr-o limbS de

oirculatio internationals»

- 241 -

Lucrarea insumeazS un efort de dooumentare, lectura,

orea'fcie gi redaotare, oonstituind ohinfcasenya oapaaita'fii gtiin-

•fclfice a autorului ei la un moment dat. Elaborarea ei In anii

studenfciei, ou respectarea normelor semnalafce pe sourt mai sus,

este un extrem de util exeroi^iu instruotiv §1 formatlv, o bunS.

gooalfi. metodolo&ioa, un prilej de satlsfacCie intelectualS gi

pro£esional6.»

lo 'OAK BERINDEI. Garacterul si tlpolQftia lucrarilor stiintifice

de istorie si structura lor. Ini "Studii §1 articole de is

torie", 18 , 1972 , p .88-92.

2 . Vezi VIRGIL VATAJJIANU. Metodioa cercet&rll in Isboria artei.

Consideratii. Bucuregti, 1974 , 136 p.

3« NdORGA. Generalit&ti ou privire la studille istorice , ed. a

Ill- a, Bucuregti, 1944, p .41.

4 . Pentru faptul Istorie v . ION ALUAJJ, HADRIAN DAICOVICIU. in

leKfi-tura ou notlunea de fapt isto rie . In s "Studia Universlta

tls Babeg-Bolyai. PhilosopM a"', 11 , 1966, p .29-40.

5 . Cu privire la problematioa redaotarii, oa de altefel intreaga

tehnicfi de elaborare a unei luorari de istorie. v„ N.ADANILOA

Tehnloa elaboraril unei luorari stilntifloe de istorie . In :

"Studii §1 articole de isto rie ", 21 , 1973, p .69-76.

6 . V. ELENA BARBORICA, LIVIU DAN, KIRELA TEODC; 'CU. I ntroducer

in flloloRia romana. Orlentarl si tehnica cercetari! stilntlf

a lim bii romane. Ed. a doua, revazufca gi adfeugitfi. Bucuregti

1970, P .57-60.

N O T E

■: I M

'■to xp _ clu 4*, y

GHIDUL a fcudenfcului £n istorie. Infcocmit de: Nioolae Boe§ant Nioolae Edroiu, Adrian A. Rusu, Pompiliu Teodor. Introducer© de aoad.prof. §teian Pasou. Cluo-Napoca,

/ f . e . / , I960 .

244 p. multigr. 30 om. (Bibliofceoa cen-

brala universitara Cluj-Napoca. Universi-

fcafcea "Babe§-Bolyai".Cafcedra de istorte).

016:9 1. Boogan,Nioolae9(016) 2. Edrolu,Nioolae002(024:9) 3. Rusu,Adrian A.

4. Teodor.Pompiliu5. Pasou,4tefan

Ghidul Studentului in Istorie

Documents

Transcript of Ghidul Studentului in Istorie