CONSILIUL JUDEŢEAN VASLUIDIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI

Şoseaua naţională Vaslui – Iaşi, nr. 1Telefon: 0235. 315138; Fax: 0235. 315346; e-mail: rezidential.adulti@dgaspc-vs.ro

În vederea încadrării în muncă a persoanelor cu dizabilităţi

Realizat de, Asistent social specialist BOGDAN IONUŢ STAN

D.G.A.S.P.C. Vaslui

2011

GHID PENTRU ANGAJATORI 1. INTRODUCERE

Persoanele cu dizabilităţi reprezintă minoritatea cea mai mare din ţară noastră şi cu cea

mai mare rată de creştere.

În stadiul actual de dezvoltare al economiei româneşti, în care există zone destul de

importante cu o foarte mare cerere de forţă de muncă neacoperită, societatea româneasca nu-şi

poate permite să ignore imensele resurse umane care zac nefolosite în rândul persoanelor cu

dizabilităţi.

Prin acest ghid intenţionăm să demonstrăm că angajarea unei persoane cu dizabilităţi la

locul cel mai potrivit cu abilităţile sale poate fi o alegere cât se poate de înţeleapta, care poate

genera profit pentru angajator.

2. LEGISLAŢIE CU PRIVIRE LA CONDIŢIILE DE ANGAJAREA

PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI.

1. Î: Am voie să angajez cu contract de muncă o persoana cu dizabilităţi, chiar şi 8 ore /zi?

R: Persoanele cu dizabilităţi (posesoare care deţin certificat de încadrare într-o categorie de

persoane cu handicap), se pot încadra în muncă cu contract individual de muncă, conform

pregătirii lor profesionale şi capacităţii de muncă. (Lg. 448/2006. art. 77, art. 78 alin. 1)

Acestea pot să fie încadrate în regim de muncă full time şi /sau part-time, la alegere.

2. Î: Legea mă obligă să angajez persoane cu dizabilităţi?

R: Orice angajator care are peste 50 de angajaţi este obligat să angajeze în procent de 4%

persoane cu dizabilităţi. Dacă nu o face, are două opţiuni:

- să plătească lunar pentru fiecare persoană cu dizabilităţi neangajată o sumă egală cu 50% din

salariul de bază minim brut pe ţară;

- să achiziţioneze în fiecare lună produse sau servicii de la o unitate protejată autorizată în

valoarea sumei datorate statului, în baza unui acord de parteneriat. (Lg. 448/2006. art. 78,

alin. 2, 3).

3. Î: Care sunt drepturile de care beneficiază angajatorii persoanelor cu dizabilităţi?

R: a) deducerea, la calculul profitului impozabil, a sumelor aferente adaptării locurilor de

muncă protejate şi achiziţionării utilajelor şi echipamentelor utilizate în procesul de producţie

de către persoana cu handicap;

   b) deducerea, la calculul profitului impozabil, a cheltuielilor cu transportul persoanelor cu

handicap de la domiciliu la locul de muncă, precum şi a cheltuielilor cu transportul materiilor

prime şi al produselor finite la şi de la domiciliul persoanei cu handicap, angajată pentru

muncă la domiciliu;

   c) decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a cheltuielilor specifice de pregătire,

formare şi orientare profesională şi de încadrare în muncă a persoanelor cu handicap;

   d) o subvenţie de la stat, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi

completările. (Lg. 448/2006. art. 84)

4. Î: Ce alte cheltuieli legate de procesul de integrare în muncă al unei persoane cu

dizabilităţi mai sunt deductibile?

R: Cheltuielile specifice de pregătire, formare şi orientare profesională şi de încadrare în

muncă a persoanelor cu dizabilităţi sunt deductibile din bugetul asigurărilor de şomaj pe care îl

plăteşte unitatea către bugetul de stat.

5. Î. Dacă am angajat o persoană cu dizabilităţi, beneficiez de subvenţii din partea statului?

R: Angajatorii care, în raport cu numărul de angajaţi şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii,

de a încadra în muncă persoane cu dizabilităţi, precum şi angajatorii care nu au acestă obligaţie

legală, dacă încadreză în muncă persoane cu dizabilităţi şi le menţin raporturile de muncă sau

de serviciu cel puţin 2 ani, sunt scutiţi, pe o perioadă de 12 luni, de la plata contribuţiei

datorate la bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă persoanelor încadrate în această

categorie şi primesc lunar, pe acestă perioadă, pentru fiecare persoană angajată, o sumă egală

cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare. (Lg. 76 /16 ianuarie 2002, modificata,

art. 85, alin. 1,2).

6. Î: Dacă am angajat o persoană cu dizabilităţi, proaspăt absolvent, beneficiez de subvenţii

din partea statului?

R: Angajatorii care încadrează în muncă pe durata nedeterminată absolvenţi din rândul

persoanelor cu handicap sunt scutiţi pe o perioadă de 12 luni de la plata contribuţiei datorate la

bugetul asigurărilor pentru şomaj, aferentă absolvenţolor încadraţi şi primesc lunar, pe acestă

perioadă pentru fiecare absolvent:

a) o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în

muncă, pentru absolvenţi ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte şi meserii;

b) o sumă egală cu de 1,2 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data

încadrării în muncă, pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior sau învătământ

postliceal;

c) o sumă cu de 1,5 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data încadrării în

muncă, pentru absolvenţii de învăţământ superior. (Lg. 76 din 16 ianuarie 2002, modificata,

art. 80).

7. Î: Sunt un angajator care doreşte să angajeze o persoană cu dizabilităţi. Unde trebuie să mă adresez?

R: Există câteva instituţii care vă pot ajuta în mod special, deoarece au dezvoltat servicii

de informare, consiliere, îndrumare, consultanţă şi mediere pe piaţa muncii pentru persoanele

cu dizabilităţi:

- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vaslui;

- Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Vaslui;

- O.N.G.-uri.

8. Î: Ce înseamnă o unitate protejată?

R: Conform art. 44 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.

448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 268/2007, cu modificările şi completările ulterioare sunt considerate

unităţi protejate, entitaţile cu sau fără personalitate juridică, în cadrul căreia îşi desfăşoară

activitatea persoane cu dizabilităţi, în următoarele condiţii în sensul legii:

a) operatorii economici cu personalitate juridică, indiferent de forma de proprietate şi

organizare, care au cel puţin 30% din numărul total de angajaţi persoane cu dizabilităţi

încadrate cu contract individual de muncă;

b) secţii, ateliere sau alte structuri din cadrul operatorilor economici, instituţiilor publice sau

din cadrul organizaţiilor neguvernamentale, care au gestiune proprie şi cel puţin 30% din

numărul total de angajaţi persoane cu dizabilităţi încadrate şi salarizate;

c) persoana fizică cu dizabilităţi autorizată potrivit legii să desfăşoare activităţi economice

independente, inclusiv asociaţia familială care are în componenţă o persoană cu dizabilităţi.

Sunt incluse aici şi persoanele fizice cu dizabilităţi autorizate în baza unor legi speciale, care

îşi desfăşoară activitatea atât individual, cât şi în una dintre formele de organizare ale

profesiei.

9. Î: Unde trebuie să mă adresez dacă vreau să-mi înfiinţez o unitate protejată?

R: Instituţia abilitată să autorizeze funcţionarea unei unităţi protejate Direcţia Generală petru

Protecţia Persoanelor cu Handicap. Dosarul cu documentele necesare obţinerii autorzaţiei se

depune, personal sau prin poştă cu confirmare de primire, la sediul MMFPS din municipiul

Bucureşti, str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4, sectorul 1:

a) cerere pentru eliberarea autorizaţiei,

b) copii legalizate de pe actele privind înfiinţarea şi organizarea entităţii care solicită

autorizarea: act constitutiv, statut, certificat de înregistrare la registrul comerţului, încheierea

eliberată de judecătorie, copie de pe certificatul constatator, copie de pe certificatul de

înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial, copii de pe alte acte doveditoare privind

înfiinţarea, organizarea şi exercitarea unor profesii în baza unor legi speciale;

c) un tabel cu structura şi numărul total al personalului angajat cu contract individual de

muncă, din care să rezulte procentul de persoane cu handicap încadrate;

d) un document justificativ din partea operatorului economic, instituţiei publice sau a

organizaţiei neguvernamentale prin care se atestă înfiinţarea unei secţii, a unui atelier sau a

unei alte structuri ca unitate protejată, cu respectarea condiţiilor de autorizare;

e) o descriere a activităţilor realizate integral sau parţial de persoana cu handicap, în scopul

obţinerii produselor comercializabile sau în scopul prestării serviciilor;

f) copii de pe contractele individuale de muncă ale persoanelor cu handicap angajate,

certificate conform cu originalul;

g) copie a fişei/fişelor de post a/ale persoanei/persoanelor cu handicap angajate;

h) copie de pe documentul care atestă încadrarea în grad de handicap/invaliditate gradul III,

a persoanelor cu handicap/invalide gradul III angajate, respectiv autorizate, în termen de

valabilitate;

i) declaraţie pe propria răspundere, sub sancţiunea art. 292 din Codul penal, că vor fi

respectate condiţiile de autorizare şi va fi comunicat MMFPS orice modificare intervenită cu

privire la sediul social/profesional/sau al punctului de lucru, numărul de persoane cu handicap

angajate, documentul de încadrare în grad de handicap/invaliditate gradul III şi suspendarea

activităţii

10. Î: Care sunt facilităţile fiscale de care beneficiază o unitate protejată?

R: Unităţile protejate autorizate beneficiază de următoarele drepturi:

- scutire de plata taxelor de autorizare la înfiinţare şi de reautorizare;

- scutire de plată a impozitului pe profit, cu condiţia ca cel puţin 75% din fondul obţinut prin

scutire sa fie reinvestit pentru restructurare sau pentru achiziţionarea de echipamente

tehnologice, şi/sau amenajarea locurilor de muncă protejate

- alte drepturi acordate de autorităţile administraţiei publice locale finanţate din fondurile

proprii. (Lg. 448, art. 82)

11. Î: Care sunt drepturile persoanelor cu dizabilităţi angajate?

   R: a) Adaptare rezonabilă la locul de muncă;

b) consiliere în perioada prealabilă angajării şi pe parcursul angajării, precum şi în perioada de

probă, din partea unui consilier specializat în medierea muncii;

c) o perioadă de probă la angajare, plătită, de cel puţin 45 de zile lucrătoare;

d) un preaviz plătit, de minimum 30 de zile lucrătoare, acordat la desfacerea contractului

individual de muncă din iniţiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestuia;

e) posibilitatea de a lucra mai puţin de 8 ore pe zi, în condiţiile legii, în cazul în care

beneficiază de recomandarea comisiei de evaluare în acest sens;

f) scutirea de plata impozitului pe salariu.

12.Î: Ce adaptări trebuie să fac, ca angajator, atunci când angajez când angajez o persoană

cu dizabilităţi?

R: Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap cuprindeun întreg capitol despre accesibilitate.

În vederea asigurării accesului persoanelor cu dizabilităţi la mediul fizic, informaţional şi

comunicaţional, actul normativ menţionat prevede ca persoanele cu dizabilităţi au dreptul la

adaptare rezonabilă la locul de muncă, care se face de către angajator. Acestă adaptare

reprezintă totalitatea modificărilor inteprinse pentru a facilita exercitarea dreptului de muncă al

persoanei cu dizabilităţi şi presupune modificarea programului de lucru, achiziţionarea de

echipament, dispozitive şi tehnologii asistive şi care au ca finalitate creşterea randamentului la

locul de muncă, pentru a acoperi necesităţile speciale ale acesteia.

13 Î: De ce ar trebui sa fac eforturi pentru a angaja o persoană cu dizabilităţi în firma

mea?

R: Deoarece orice firmă sau unitate economică a aparut şi s-a dezvoltat într-o comunitate şi

cu ajutorul oamenilor din acea comunitate. Secolul 21 este un secol al interdependenţelor între

membrii unei comunităţi. Aşa cum o firmă s-a bazat în dezvoltarea ei pe resursele oferite de

comunitate, în acelaşi fel firma este datoare sa întoarcă în comunitate un procent din ajutorul

primit. Orice firmă are obligaţia morala să contribuie la ajutarea şi dezvoltarea durabilă a

comunităţii din care face parte. Şi cum ar putea să faca lucrul acesta mai bine decât ajutând

oamenii din acea comunitate. Persoanele cu dizabilităţi reprezintă o resursă a comunităţii nu

suficient de mult exploatată. Integrarea în muncă a unei persoane cu dizabilităţi o transformă

pe aceasta din consumator de venituri de la buget în producator de venit, în contribuabil, în

consumator de produse şi servicii, iar în felul acesta întreaga comunitate are de câştigat.

3. CUM SĂ INTERACŢIONAŢI CU PERSOANA CU DIZABILITATE LA LOCUL DE MUNCĂ?! În timpul lucrului, persoanele cu dizabilităţi doresc un tratament egal, nu special.

1. Relaxaţi-vă. Oamenii cu dizabilităţi au toate caracteristicile umane aşteptate de la un

angajat.

2. Vedeţi persoana, nu dizabilitatea.

3. O persoană cu dizabilitate are un drept egal la angajare.

4. Trataţi persoana cu dizabilitate ca pe orice alt angajat- ca pe un adult responsabil care

îndeplineşte sarcini date.

5. Atingeţi uşor pe braţ sau pe umăr o persoană care are probleme de auz pentru a-i atrage

atenţia.

6. Implicaţi persoana cu dizabilităţi în orice fel de efort pentru a face locul de muncă mai

accesibil.

7. Oferiţi-vă să ajutaţi în acelaşi context ca şi ajutorul oferit oricărui alt angajat.

8. Lăsaţi o persoană cu dizabilitate să ia propria decizie în legătură cu abilitatea sa de a

îndeplini o sarcină

9. Concentraţi critica asupra îndeplinirii sarcinilor nu asupra dizabilităţii unei persoane.

4.CUM POATE SPRIJINI FAMILIA O PERSOANĂ CU DIZABILITĂŢI CE ESTE ANGAJATĂ SAU CARE SE AFLĂ ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ!?

Familia este primul şi cel mai apropiat sprijin pentru persoana cu dizabilităţi, în efortul său

de a-şi găsi un loc de muncă sau o sursă de venituri.

Familia poate să:

ajute în deplasările necesare;

ofere suport emoţional şi încurajări în toate activităţile, pentru a dezvolta persoanei cu

dizabilităţi încrederea în sine.

5. ARGUMENTE/MOTIVE PENTRU CARE MERITĂ SĂ AVEŢI ANGAJAŢI PERSOANE CU DIZABILITĂŢI

Principalul motiv pentru care un angajator ar trebui să angajeze persoane cu dizabilităţi este

acela că aceste persoane se potrivesc nevoilor specifice ale unităţii-organizaţiei/instituţiei.

Alte argumente constau în :

1. Îţi creezi o imagine bună şi o reputaţie de “bun angajator”, ceea ce îţi poate spori

atractivitatea în ochii clienţilor;

2. Îţi dezvoltă respectul pentru diversitate; dizabilităţiul, la fel ca şi sexul, rasa, originea

etnică, religia sau convingerile religioase, orientarea sexuală sau vârsta, reprezintă un semn de

diversitate ;

3. Îţi diminuează rata de fluctuaţie a personalului, ştiut fiind faptul că persoanele cu

dizabilităţi au un simţ ridicat de răspundere, sunt conştiincioase şi fidele, sunt dornice şi

motivate să îşi demonstreze potenţialul, atingând de multe ori niveluri înalte de performanţă;

4. Respecţi prevederile legale şi nu vei fi pus în situaţia de a plăti penalităţi;

5. Beneficiezi de facilităţi;

6. Prezenţa unui angajat cu dizabilităţi, ca parte dintr-o echipă, acţionează atât ca un factor

de stimulare pentru angajaţii fără dizabilităţi, de coeziune şi solidaritate socială, cât şi ca un

element care îmbunătăţeşte productivitatea echipei;

7. Câştigi angajaţi cu abilităţi deosebite de soluţionare a problemelor, deoarece persoanele

cu dizabilităţi se confruntă zilnic cu probleme pe care trebuie să le rezolve, de tipul

accesibilităţii, atitudinilor, serviciilor;

8. Dobândeşti accesul la o resursă de producţie valoroasă şi puţin utilizată;

9. Simţi satisfacţia creării de oportunităţi şi ai sentimentul împlinirii şi mulţumirii

personale;

10. Atragi noi clienţi inclusiv persoane cu dizabilităţi şi familiile acestora.

6. MITURI SI REALITĂŢI DESPRE PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI (prejudecăţi ale societăţii versus situaţia reală)

MIT REALITATEPersoanele cu dizabilităţi reprezintă cel mai mic segment din populaţia României.

Persoanele cu dizabilităţi reprezintă cel mai numeros grup minoritar din România.

Dizabilitatea este o condiţie patologică neobisnuita.

Dizabilitatea este o parte normala a vietii, experimentata aproape de oricine, în special la vârsta batrânetii.

Dizabilitatea afectează membrii familiilor altora.

Aproape o treime din familiile românilor includ cel puţin un membru persoană cu dizabilităţi.

Dizabilitatea este în special o problemă a persoanelor vârstnice.

Dizabilitatea afectează orice familie odată şi odată…, aceasta survenind, tot mai des, în urma accidentelor (de circulaţie, de muncă etc.)

Majoritatea persoanelor cu dizabilităţi sunt fie utilizatori de fotoliu rulant, fie nevăzători, fie surzi.

Majoritatea deficienţelor sunt foarte puţin vizibile. Bolile de inimă sau alte boli interne sunt dintre cele mai des întâlnite cauze care produc scăderea mobilităţii.

Persoanele cu dizabilităţi nu sunt integrate pe piaţa muncii deoarece dizabilitatea îi împiedică să muncească.

Multe persoane cu dizabilităţi chiar lucrează şi multe altele ar putea să muncească dacă li s-ar oferi locuri de muncă accesibilizate.

Persoanele nevăzătoare sau surde, care au paralizie cerebrala, tetraplegie sau altă deficienţă severă nu pot fi angajate în locuri de muncă obişnuite.

Un programator nevăzator poate folosi un computer prevăzut cu un sintetizator de voce. Un funcţionar surd poate comunica cu clienţii folosind un mecanism de telecomunicaţii. O persoană cu paralizie cerebrală se poate deplasa la locul de muncă folosind un fotoliu rulant electric şi poate comunica cu colegii folosind o tastatură specială sau un sintetizator de voce. Majoritatea limitărilor funcţionale pot fi depăşite cu ajutorul tehnologiei asistive.

Persoanele cu retard mintal sau alte deficienţe mintale nu-şi pot menţine un loc de muncă stabil.

Persoanele cu dificultăţi de învăţare chiar muncesc. Cu ajutorul serviciilor de suport aceste persoane reusesc să-şi păstreze slujbele permanente şi plătite.

Persoanele cu dizabilităţi primesc ajutoare financiare de la stat şi, din aceasta cauză, nu mai vor să muncească.

Aproximativ 79% din adulţii cu dizabilităţi care nu lucrează ar prefera sa fie încadraţi în câmpul muncii.

Dizabilitatea este o problemă pur medicală. Dizabilitatea este o problemă a drepturilor

omului. Este vorba de dreptul persoanelor cu dizabilităţi la o viaţă independentă.

Integrarea copiilor cu dizabilităţi înînvatamântul de masă reduce standardele educaţionale.

În ţările în care există această experienţă profesorii şi părinţii au fost de acord că educaţia inclusivă aduce beneficii atât elevilor cu dizabilităţi, cât si colegilor lor fără dizabilităţi.

Dacă faci o rampă la o cladire ai rezolvat problema accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi.

Barierele fizice şi arhitecturale care împiedică accesul unei persoane cu dizabilităţi într-o clădire sunt mult mai complexe şi includ: accesul pe holuri, săli, etaje superioare, corpuri sanitare, etc.

Facilităţile de accesibilizare sunt folositenumai de o categorie mică de persoane.

Facilităţile de accesibilizare sunt folosite de mai multe categorii de persoane: persoane cu mobilitate redusă (permanentă sau temporară), mame cu copii în cărucior. Societatea, în ansamblul ei, pierde de fiecare dată când un individ este împiedicat sa iasă din casă, să se ducă la serviciu, să-şi facă cumpărăturile, să apeleze la servicii bancare sau să mănânce la restaurant. Persoanele cu dizabilităţi – aproape 13 % dintre români – au aceleaşi drepturi fundamentale la independenţă şi la deplină participare în societate ca orice altă persoană.

Oamenii de afaceri pot da faliment dacă sunt forţaţi să înlature barierele arhitecturale.

Barierele arhitecturale existente trebuie înlăturate atunci când acomodarea este “realizabilă”. Construcţiile noi sau cele renovate pot fi uşor accesibilizate încă din faza de proiectare la o fracţiune din costul necesar înlăturării barierelor fizice deja existente. Persoanele cu dizabilităţi constituie, de asemenea, o piaţă profitabilă pentru multe afaceri sau servicii.

Persoanele cu dizabilităţi nu utilizeazăsistemul de transport în comun, deciaccesibilizarea acestuia este inutilă.

Daca sistemul de transport în comun ar fi accesibil, numărul persoanelor cu dizabilităţi care îl foloseşte ar creşte considerabil.

St imaţ i anga ja tor i ,

În s i tua ţ ia în care dor i ţ i să co labora ţ i cu Direc ţ ia de

As i s tenţă Soc ia lă ş i Pro tec ţ ia Copi lu lu i Vas lu i î n vederea

încadrăr i i în muncă a per soane lor cu d i zab i l i t ă ţ i , ne pu te ţ i

con tac ta la :

- număru l de t e l e fon : 0235. 316.143; 0235. 315.138.

- adresa : Şoseaua naţională Vaslui – Iaşi, nr. 1 ,

Centrul de Servici i de Recuperare Neuromotorie de

tip Ambulatoriu Bârlad .

P e r s o a n ă d e c o n t a c t : B o g d a n I o n u ţ S t a n – a s i s t e n t s o c i a l s p e c i a l i s t

Tele fon   : 0744 . 794 . 587