1

MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILEAutoritatea de Management pentru POS Mediu

Programul Operaţional SectorialMEDIU

GHIDSTUDIU DE FEZABILITATE

partea I

2

Înainte de începerea Studiului de Fezabilitate…..

�Sunt ţintele de conformare la nivel de judeţ, clar definite în MP?

�Toate instituţiile implicate în proiect au agreat optiunile strategice şi strategia judeţeană (MP)?

�Sunt măsurile de investiţii prioritare (MP) în concordanţă cu strategia pe termen lung a judeţului?

�Toate instituţiile implicate în proiect au agreatinvestiţiile prioritare propuse (MP)?

�Există obstacole majore pentru măsurile propuse? (ex. disponibilitatea terenurilor, ROC, etc.)?

3

Aspectele esenţiale ale Studiului de Fezabilitate

�Care sunt principalele deficienţe ale sistemelor de apa?

�Ce opţiuni avem pentru conformarea in termen cu legislatia ? �Care opţiuni au cele mai scăzute costuri?�Care sunt externalităţile? (ex. impactul de

mediu)� Care sunt costurile măsurilor de investiţii?� Cum pot fi implementate şi susţinute

investiţiile selectate? (capacitatea beneficiarului, afordabilitatea, etc.)?

�Care este impactul măsurilor propuse?

4

Care sunt principalele Rezultate ale Studiului de Fezabilitate

�Selectarea şi definirea clară a Aglomerărilor�Selectarea măsurilor prioritare de investiţii

pentru fiecare Aglomerare, soluţii tehnico-economice optime

�Indicatori tehnico-economici suficient detaliaţi(costuri uşor de urmărit)

�Capacitatea de realizare a proiectului�Planul de achiziţii şi Planul de Implementare

5

Structura şi Conţinutul Studiului de Fezabilitate

Executive Summary1. Date generale şi Sumar al MP 2. Situaţia actuală a infrastructurii de apă şi canalizare

pentru fiecare Aglomerare prioritară2. Deversarea apelor uzate industriale 4. Strategia de depozitare a nămolului 5. Strategia de achiziţii şi planul de implementare6. Analiza Cost-Beneficiu7. Evaluarea Impactului de Mediu8. Analiza Instituţională

6

Fezabilitatea tehnică-principalele aspecte analizate

� Alimentarea cu apă

� Apa uzată

� Asistenţa Tehnică pentru pregătirea proiectului

� Costuri de Investiţii

� Costuri de Operare şi Întreţinere

7

Fezabilitatea tehnică- Alimentarea cu apă

Se analizează întreg sistemul� Resursele de apă� Necesarul de apă� Pierderile de apă� Nivelul de servicii� Descrierea infrastructurii curente� Principalele deficienţe în Sistemul de Alimentare cu

Apă� Balanţa de apă� Aspecte de Operare şi Întreţinere � Strategia de Investiţii� Măsurile de Investiţii (inclusiv Analiza Opţiunilor)� Principalul Impact al Măsurilor şi Indicatorii de

Performanţă

8

Indicatori – Exemplu Alimentarea cu apăIndicator Unitate Inainte

de Faza I

Dupa Faza I

Procent din populaţia conectată la sistemul de alimentare cu apă (din totalul populaţiei din aglomerare)

%

Procent din populaţia alimentată cu apă potabilă de calitate corespunzatoare conform Directivei ApăPotabilă 98/83/EC şi conform Cap.22 din Tratatul de Aderare

%

Consumul specific de apă Litru/con/zi

Populaţia deservită / lungimea reţelei de alimentare cu apă (reţea de distribuţie + canale de aducţiune)

capita/km

Procent din apa nefacturată %

Pierderea reală de apă / număr de conectări (la o medie a sistemului de presiune de 30-40 m)

l/con/zi

Media consumului de energie electrică (staţia de tratare + staţiile de pompare) / volumul de apă produsă

kWh/m³

9

Indicatori – Exemplu Apă uzatăIndicator Unitate Inainte

de Faza I

Dupa Faza I

Procent din populaţia conectată la sistemul de canalizare în conformitate cu Directiva de Epurare a Apelor Uzate Urbane 91/271/EEC (din totalul populaţiei din aglomerare)

%

Totalul volumului de apă uzată colectată (media debitului de apă uzată)

1000 m3/zi

Procent din capacitatea hidraulică proiectată utilizată %

Populaţia deservită / lungimea reţelei de canalizare capita/km

Populaţia echivalentă (p.e.) din staţia de tratare) P.E

Procent de reţea de canalizare reabilitată %

Media consumului de energie electrică / volum de apă uzată tratată

kWh/m³

10

Exemplu de Indicatori de ProgramareIndicator Unitate Tinta

POS Mediu

Realizare Proiect

Costuri de Investiţii / aglomerări conectate la reţeaua de alimentare nouă/ reabilitată (separate în funcţie de dimensiunea aglomerării)

€/aglom.

Totalul costurilor de investiţii/ cap de locuitor (excluzând echipamentele şi Asistenţa Tehnică)

€/capita

Costurile de investiţii / capacitatea staţiei de tratare a apei

€/m³

Costurile de investiţii / lungimea reţelei de distribuţie (extensie + reabilitare)

€/metru

Costurile de investiţii / capacitatea staţiei de tratare a apei uzate

€/m³ sau €/P.E.

Costurile de investiţii / lungimea reţelei de canalizare (extensie + reabilitare)

€/metru

11

Cum ajută Indicatorii în Evaluare?

�Furnizează un tablou general al rezultatelor cheie �Consultantii sunt obligaţi să structureze datele şi să le facă mai

uşor de urmărit (de la tabele detaliate în anexe, la un sumar cu tabele de indicatori)

� Comparaţia indicatorilor selectaţi între diferitele studii ajutăla detectarea erorilor (fără a intra in detalii de calcul)

�Comparaţia indicatorilor de performanţă cu costurile de investiţii, ajută la identificarea costurilor ridicate neplauzibile

�Comparaţia indicatorilor de performanţă cu valorile limită ajutăla verificarea plauzibilităţii

�Comparaţia cu situaţia înainte şi după proiect ajută la

furnizarea unui tablou general al îmbunătăţirilor aduse prin proiect

�Integrarea indicatorilor la nivel naţional şi judeţean reprezintă un instrument ajutător pentru etapa de programare(ex. evaluează atingerea ţintelor POS Mediu)

12

STUDIU DE FEZABILITATEpartea II

TEME

� Analiza opţiunilor

� Deversarea apelor uzate industriale

� Managementul nămolului

� Planul de achiziţii şi Planul de implementare

13

STUDIU DE FEZABILITATEpartea II

Analiza opţiunilor- reprezinta un capitol esenţial al SFProbleme

� Aprecierea opţiunilor este cea mai eficientă în prima fază a planificarii (principalele opţiuni)

� Analiza opţiunilor este de obicei neglijată de către consultanţi, deoarece necesită timp suplimentar şi capacitate si poate intarzia alegerea solutiei tehnice

� “Obiceiuri vechi”, influenţa politică, grupurile de interese, obstrucţionări din partea anumitor parteneri influenţi şi altele, pot împiedica implementarea opţiunilor propuse

� Autorităţile publice trebuie să fie bine informate încă din faza iniţială a planificarii şi pe baza competenţelor şi a experienţei proprii săasigure protejarea interesului public

14

Să se acorde atenţie ……

� Doar opţiunile reale (nu cele fictive) sunt comparate

� Toate opţiunile sunt luate în considerare (şi nu doar acelea al caror rezultat vor furniza soluţiile deja pre-stabilite)

� Premisele de bază pentru compararea costurilor sunt corecte şi nu sunt “dirijate” către rezultatele intenţionate

� Interpretarea rezultatelor nu trebuie distorsionată

15

Apa uzată Industrială ….

� Apa uzată industrială poate conţine a gamă largă de substanţe care pot dauna tehnologiei SEAU şi pot afecta reţeaua de canalizare

� Substanţele periculoase sunt un subiect critic pentruRegulamentelor UE

� Epurarea apelor uzate industriale este o obligaţie legală� În primul rand este în responsabilitatea companiei să

asigure conformarea cu normativele legaledar……..

� (în plus, companiile de apă trebuie, pe baza statutului, să reglementeze

prin contract condiţile specifice pentru deversarea apelor uzate în sistemul

lor, în vederea respectării cerinţelor legale şi realizării propriilor facilităţi)

Cerinţele legale privind indicatorii de apă uzată sunt direcţionate către protecţia împotriva substanţelor periculoase şi promovează competiţia egală

16

Raportul privind Apele uzate industriale

�Raportul privind apele uzate industriale trebuie săindice clar influenţa deversăriiacestora

�Raportul, trebuie de asemenea să identifice riscurile şi (dacăeste necesar) măsurile luate în paralel pentru implementarea proiectului

�Apele uzate industriale fac parte din procesul/sistemul de colectare şi epurare a apelor uzate

Agenţii economici industriali reprezintă clienţii ideali pentru operatorii publici

dar….

�Capacitatea şi sistemele publice proiectate trebuie să ia în considerare riscul şi ritmul de dezvoltarea al acestor companii

�Atenţie, conformarea poate fi atinsă numai dacă deversarea industrială nu dăunează colectării, tratării sau calităţii nămolului

17

Managementul nămolului de epurare

� Cu cât rata de conectare este mai mare, cu atât va fi produs mai mult nămol de epurare

� Cu cât tratamentul standard este mai bun, cu atât mai mult va rezulta namol de epurare

� Cu cât analiza de laborator este mai bună, cu atât mai multe substanţe periculoase vor fi detectate în nămolul de epurare

� Cu cât conştientizarea protecţiei mediului este mai mare, cu atât este mai dificil de a utiliza nămolul în agricultură

� Managementul nămolului de epurare poate fi costisitor

….şi atunci ce e de făcut?

18

Punctul critic în tratarea apelor uzate

�Nămolul de epurare este “deşeul” rezultat din procesului de tratare

�Este o oglindă a bazinului de captare unde apa uzată este colectată şi tratatămai târziu

�Fără un management adecvat al nămolului, întregul proces poate fi inutil în final, deoarece substanţele eliminate prin procesul de tratare, prezintă riscul de a se întoarce în mediu într-o manieră periculoasă

�Acolo unde reutilizarea nămolului este imposibilă, nămolul de epurare devine deşeu şi trebuie să fie parte din conceptul/ abordarea managementului deşeurilor

19

Planul de Achiziţii şi Planul de Implementare

Planul de Achiziţii

�Planul de achiziţii reprezintă o cerinţă cheie pentru proiectele co-finantate de UE

�Rezultatul acestor planuri de achiziţii o reprezintă contractele semnate (contracte de lucrări şi de servicii)

�Contractele de lucrări se licitează fie pe baza conceptului de “proiectare/proiectare-construcţie” fie pe baza conceptului de “proiectare detaliată/construcţie”

�Licitaţiile se desfaşoară în conformitate cu prevederile legislative româneşti în domeniul achiziţiilor

20

Scopul şi conţinutul planurilor de achiziţii

Planul de Achizitii

�Planul de achiziţii trebuie să dovedească posibilitatea semnării contractelor în timp util pentru a asigura implementarea adecvată a proiectului

�Planul de achiziţii şi planul de implementare trebuie să fie corelate; nu se vor face construcţii fără existenţa unui contract încheiat in urma unei licitaţii corecte

�Planul de achiziţii trebuie să includă următoarele informaţii: valoarea contractului, procedura de licitare, tipul contractului, data de finalizare a documentelor de licitaţie, perioadele de aprobare, data de deschidere a ofertelor, raportul de licitaţie şi data aprobării sale, notificarea acordării contractului precum şi data de semnare a contractului

21

Planul de implementare

�Planul de implementare reprezintă planificarea termenelor limită în vederea implementării proiectului

�Scopul este de a coordona şi controla diferitele activităţi pentru a facilita finalizarea la timp a proiectului

�Planul de implementare este inclus în ofertă şi este actualizat în mod constant în funcţie de dezvoltarea reală a proiectului pe parcursul perioadei de implementare; pentru proiectele majore sunt realizate de asemenea planuri secundare

�Modul de prezentare a planului de implementare este în general sub forma unui grafic (pe orizontală)

22

Verificarea plauzibilităţii planurilor de implementare

�Planurile au sens numai dacă sunt realiste

�Proiectele tind să fie foarte ambitioase în ultima etapă de implementare; verificarea componentelor proiectului şi a fazelor sale, necesită o experienţă adecvată

�Din punctul de vedere al evaluatorului este foarte important ca proiectul să se finalizeze în termenele stabilite

�Trebuie urmărite rezultatele intermediare şi verificate rapoartele depuse

�Trebuie verificate valorile limită prin comparaţie cu cele obtinute pe parcursul implementării proiectului, insistându-se pe actualizarea periodică a planurilor de implementare

�Se va urmări dezvoltarea proiectului conform prevederilor din plan de implementare

23

Concluzii

�Studiul de fezabilitate include o multitudine de informaţii

�Pe baza experienței acumulate, este posibilă verificarea majorității informațiilor și identificarea principalelor probleme

�După identificarea primelor probleme, acestea trebuie discutate cu echipa de consultanță

SUCCES!

…şi să nu vă fie frică de acest task

24

Mulţumesc pentru atenţie!

MINISTERUL MEDIULUI ŞI DEZVOLTĂRII DURABILEAutoritatea de Management pentru POS Mediu

Programul Operaţional SectorialMEDIU

Autoritatea de Mana gement pentru POS Mediu

Str. Justiţiei, nr. 59-61, sector 4, Bucureşti, România

Tel: 021/ 301 83 49, Fax : 021/ 316 07 78

www.mmediu.ro