1

2

3

Cuprins:

Introducere 5

1. Care este structura acestui ghid? 5

2. De ce este necesar un ghid de implementare a SCMI în MECª

ºi în instituþiile care funcþioneazã în subordonarea MECª? 5

3. Cui îi este adresat acest ghid? 6

4. Care este metodologia de elaborare a ghidului? 6

PARTEA I. CADRUL TEORETIC GENERAL 9

1. Controlul intern. Definirea conceptelor 11

1.1. Ce este controlul intern? 11

1.2. Care sunt caracteristicile controlului intern? 11

1.3. Cine sunt responsabilii pentru controlul intern ºi care sunt

atribuþiile lor? 12

1.4. Ce sunt standardele de control intern? 13

1.5. Care sunt componentele sistemului de control intern? 13

1.6. Care sunt cerinþele pentru un control intern viabil? 15

2. Instrumentele de control intern. Definiþie 17

2.1. Care este instrumentarul de control intern/managerial? 17

3. Concluzii 21

PARTEA II. IMPLEMENTAREA SCMI ÎN MECS ªI ÎN INSTITUÞIILE

ªI UNITÃÞILE CARE FUNCÞIONEAZÃ ÎN SUBORDONAREA MECª 21

1. Metodologia cadru privind implementarea sistemului de control

managerial intern în MECª ºi în instituþiile ºi unitãþile

care funcþioneazã în subordonarea MECª 23

1.1. Ce presupune procesul de implementare a SCMI? 23

1.2. Cum se constituie structura de implementare a SCMI ºi

care este modul de funcþionare al acesteia? 25

1.3. Care sunt etapele procesului de implementare a SCMI? 27

4

ETAPA 1. Stabilirea obiectivelor generale ºi specifice ale instituþiei publice 27

ETAPA 2. Identificarea activitãþilor/acþiunilor necesare îndeplinirii

obiectivelor stabilite 28

ETAPA 3. Stabilirea indicatorilor de rezultat ºi de performanþã pe activitãþile ºi

pe obiectivele specifice instituþiei ºi descrierea arhitecturii SCMI 28

ETAPA 4. Identificarea riscurilor care afecteazã realizarea obiectivelor 29

ETAPA 5. Stabilirea modalitãþilor de dezvoltare a sistemului de control

managerial intern 30

ETAPA 6. Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informaþii ºi a proceselor 30

ETAPA 7. Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfãºurãrii

acþiunilor ºi activitãþilor 31

ETAPA 8. Autoevaluarea realizãrii obiectivelor ºi îmbunãtãþirea

sistemului de monitorizare 32

ETAPA 9. Elaborarea procedurilor operaþionale 32

ETAPA 10. Elaborarea programului de pregãtire profesionalã în domeniul

sistemului de control managerial intern 33

2. Evaluarea stadiului implementãrii SCMI 34

2.1. Cum se face raportarea stadiului implementãrii SCMI ºi la ce termene? 34

2.2. Care sunt documentele privind implementarea SCMI? 36

3. Managementul riscurilor 37

3.1. Care sunt paºii de parcurs în managementul riscurilor? 38

3.2. Care este rolul Structurii de control managerial intern în procesul

de gestionare a riscurilor? 38

Dezvoltare durabilã, egalitate de ºanse ºi protecþia mediului 50

1. Dezvoltare durabilã 50

2. Egalitate de ºanse 50

3. Protecþia mediului 51

Legislaþie 52

Cãrþi ºi articole 53

Pagini web 54

Abrevieri 55

5

INTRODUCERE

Prezentul ghid este un instrument orientativ dedicat persoanelor implicate înimplementarea sistemului de control managerial intern din MECª ºi din instituþiileºi unitãþile care funcþioneazã subordonarea MECª.

1. Care este structura acestui ghid?

Prima parte a ghidului abordeazã aspectele teoretice referitoare la sistemul decontrol intern, respectiv: principiile, definirea, caracteristicile, componentele,obiectivele, actorii ºi responsabilitãþile lor în implementarea SCMI. În capitolulurmãtor este prezentat instrumentarul SCMI.Cea mai importantã componentã a documentului este cea referitoare lametodologia cadru privind implementarea SCMI în MECª ºi în instituþiile ºiunitãþile care funcþioneazã în subordonarea MECª, precum ºi metodologia deraportare a dezvoltãrii acestuia. O atenþie deosebitã am acordat-o menagementulriscurilor, cãruia i-am dedicat un capitol separat. Importanþa ºi limitele privindeficacitatea controlului intern sunt, de asemenea, abordate în partea a II-a aghidului.Partea a treia este dedicatã prezentãrii unor documente specifice implementãriiSCMI în instituþiile publice (proceduri generale, registrul riscurilor). Anexeleghidului includ o serie de instrumente de lucru care vin în sprijinul managerilorinstituþiilor publice pentru a implementa ºi dezvolta controlul managerial intern.

2. De ce este necesar un ghid de implementare a SCMI în instituþiileºi unitãþile de învãþãmânt preuniversitar care funcþioneazã încoordonarea sau subordonarea MECª?

Reforma sistemului de control financiar public în Romania a presupus trecereade la un sistem exercitat din exteriorul instituþiei, axat pe inspecþii, la un sistem

6

propriu de control capabil sã reducã riscurile cu care se confruntã instituþia înatingerea obiectivelor sale. SCMI înseamnã necesitatea adoptãrii ºi aplicãriiunui nou tip de management la nivelul instituþiilor publice.Controlul intern este o modalitate de îmbunãtãþire a responsabilitãþii ºi rãspunderiimanageriale.Implementarea controlului intern oferã instituþiei mecanisme suport de a gestionaschimbãrile din mediul intern ºi extern.

3. Cui îi este adresat acest ghid?

Acest ghid se adreseazã MECª ºi instituþiilor ºi unitãþilor care funcþioneazã însubordonarea MECª:

- Inspectorate ºcolare judeþene ºi Inspectoratul ªcolar al MunicipiuluiBucureºti;

- Unitãþi conexe ale inspectoratelor ºcolare (Casele corpului didactic, palateleºi cluburile copiilor, cluburi sportive ºcolare);

- Instituþii ºi unitãþi de învãþãmânt preuniversitar care funcþioneazã în încoordonarea MECª1 (Centrul Naþional de Evaluare ºi Examinare, AgenþiaRomânã de Asigurare a Calitãþii în Învãþãmântul Preuniversitar, CentrulNaþional de Dezvoltare a Învãþãmântului Profesional ºi Tehnic, PalatulNaþional al Copiilor).

4. Care este metodologia de elaborare a ghidului?

În cadrul proiectului Îmbunãtãþirea eficacitãþii organizaþionale a MEN ºi ainstituþiilor subordonate prin dezvoltarea sistemului de control managerialintern au existat patru sesiuni de consultãri cu personalul din sistemul deeducaþie preuniversitar, privind percepþia asupra stãrii actuale a implementãriiSCMI. În cadrul acestor evenimente desfãºurate la nivel naþional, au fostidentificate principalele probleme ale implementãrii SCMI în sistemul deeducaþie preuniversitar ºi propunerile cu privire la conþinuturile care sã fiedezvoltate în cadrul unui ghid.Sursele de informaþii folosite în elaborarea ghidului sunt diverse, ele proveninddin legislaþia naþionalã actualizatã (ultimele modificãri legislative cuprinse în

1 ANEXA Nr. 4 a HG nr. 26/2015 privind organizarea ºi funcþionarea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþificestabileºte lista instituþiilor ºi unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar subordonate MECª.

7

Ordinul SGG nr. 400/12.06.2015), practici internaþionale ºi dintr-o bibliografierelevantã pentru domeniul abordat.Nevoile la nivel de sistem au fost identificate în analiza diagnostic care a precedatelaborarea ghidului;In cadrul consultãrilor la nivel naþional au fost stabilite principalele problemeale implementãrii SCMI în sistemul de învãþãmânt preuniversitar.

8

9

PARTEA I.CADRUL TEORETIC GENERAL

10

11

1. CONTROLUL INTERN.DEFINIREA CONCEPTELOR

1.1. Ce este controlul intern?

Controlul intern este un proces dinamic integrat de adaptare permanentã ainstituþiei publice la schimbãrile din mediul extern. Managementul ºi personalulde la toate nivelele trebuie sã fie implicate în procesul de gestionare a riscurilor,astfel încât sã existe un anume grad de certitudine asupra atingerii obiectivelorinstituþionale2.Activitatea de control este un mijloc de analizã a activitãþilor instituþiei,adoptare ºi aplicare a unui nou tip de management intern care se asociazãfrecvent cu activitatea de cunoaºtere, permiþând astfel managementului sãcoordoneze activitãþile din cadrul organizaþiei într-un mod eficient.Controlul intern este privit ca funcþie managerialã ºi nu ca operaþiune deverificare. Prin exercitarea funcþiei de control, conducerea constatã abaterilerezultate de la obiectivele stabilite, analizeazã cauzele ºi dispune mãsurilecorective sau preventive care se impun.

1.2. Care sunt caracteristicile controlului intern?

a) Procesualitatea controlului internControlul intern este un proces în continuã transformare, care îºi adapteazãpermanent instrumentele ºi tehnicile la schimbãrile survenite în culturaorganizaþiei.Controlul nu este un scop în sine, ci un mijloc. Rolul controlului este sãconfirme aºteptãrile managementului prin utilizarea unor procedee, tehnici ºiinstrumente specifice.

2 INTOSAI, Guidelines for Internal Control Standards for the Public Sector, pag.6

12

b) Relativitatea controlului internManagementul instituþiei publice aºteaptã de la controlul intern asigurãrirezonabile bazate pe evaluarea riscurilor, prin concentrarea pe principii aleperformanþei (economicitate, eficienþã ºi eficacitate).Un control intern care ar viza identificarea tuturor riscurilor existente ºiatingerea obiectivelor propuse în condiþii de eficienþã, ar fi costisitorºi neeconomic.

c) Universalitatea controlului internFiecare membru al instituþiei publice este responsabil pentru exercitareacontrolul intern.Mediul de control este în schimbare, iar acest fapt impune adaptareacontrolului la nivelul fiecãrei activitãþi, diferenþiat ºi integrativ, construit înraport de interesele organizaþiei.Excesul de norme, reguli, proceduri împiedicã realizarea unui control eficient,de aceea este necesarã gãsirea unui echilibru optim în vederea stabiliriiacestora.Organizarea ºi exercitarea controlului intern impune flexibilitate. Nu se potfixa reguli pentru fiecare situaþie întâlnitã; din aceastã perspectivã, o regulãneactualizatã, sau prea rigidã în aplicare, ar stagna procesul ºi ar conducela ineficienþã.

1.3. Cine sunt responsabilii pentru controlul intern ºi care sunt atribuþiile lor?

Conform prevederilor legale (OUG 119/1999 ºi OSGGnr. 400/12.06.2015), responsabilii cu implementarea SCMI sunt:- Conducãtorii instituþiilor;- Responsabilul Structurii de implementare a SCIM- Membrii Structurii de implementare a SCIM;- Conducãtorii compartimentelor componente ale instituþiei publice;- Restul angajaþilor.Managerul general /ordonatorul de credite, precum ºi celelalte persoane careocupã o funcþie de conducere în instituþia publicã, sunt responsabile pentrudefinirea, proiectarea, implementarea ºi perfecþionarea continuã a sistemuluide control intern.

13

1.4. Ce sunt standardele de control intern?

Standardele de control intern definesc un minimum de reguli de managementpe care instituþiile publice trebuie sã le aplice;Scopul standardelor este de a crea un sistem de referinþã care sã permitãevaluarea sistemelor de control din instituþii publice de acelaºi fel sau în cadrulaceleiaºi instituþii la momente diferite ºi sã evidenþieze zonele ºi direcþiilede schimbare.Standardele sunt grupate pe criteriile a cinci elemente-cheie ale controluluiintern:

1.5. Care sunt componentele sistemului de control intern?

Controlul intern cuprinde 5 elemente componente strâns interdependente întreele, care decurg din maniera în care sunt administrate activitãþile ºi care suntintegrate acestor activitãþi. (v. tabelul de mai jos)Punerea în practicã a acestor componente se realizeazã în mod diferit înconformitate cu particularitãþile fiecãrei instituþii publice.Existã o relaþie directã între obiectivele generale (ceea ce îºi propune sãrealizeze instituþia) ºi elementele componente ale controlului intern, (ceea ceeste necesar pentru a le atinge).

14

1. Mediul de control

2. Performanþe ºimanagementulriscurilor

3. Activitãþilede control

Acoperã elemente ca: onestitate ºi alte valori etice;managementul ºi competenþele profesionale aleangajaþi lor (nivel de cunoºtinþe, competenþe ºiexper ienþã) ; scopul º i sarc ini le , dreptur i le º iresponsabilitãþile fiecãrei unitãþi organizatorice.

Probabilitatea de realizare a obiectivelor unitãþiicreºte prin: stabilirea ºi monitorizarea punerii înaplicare a sarcinilor, identificarea riscurilor, analizade r isc , reacþ ia la r isc º i remedierea acþ iuni i .Conducerea se poate concentra pe identificarea ºimãsurarea oportunitãþilor, a ameninþãrilor legate deplanurile operaþionale, pe obiectivele mãsurabiledefinite ca documente strategice, pe activitãþilelegate de buget.

Constituie un rãspuns la un risc specific pe careuni ta tea in tenþ ioneazã sã- l reducã pr in:documentarea s istemului de control(documentarea , înregis t rarea º i aprobareaoperaþ iuni lor, împãrþ i rea obl igaþ i i lor cheie ,verificarea operaþiunilor înainte ºi dupã punerea înaplicare, înregistrarea abaterilor de la proceduri,instrucþiuni sau ghiduri, continuitatea operaþiunilor,accesul se lect iv º i controla t a l oameni lor lainformaþ i i , resursele mater ia le º i f inanciare) ;mecanismele de control ale s is temului(comunicarea atribuþiilor, a responsabilitãþilor ºilimitelor de competenþã, evaluarea sistematicã aactivitãþii fiecãrui salariat, repartizare sarcinilor caresã permitã detectarea ºi corectarea erorilor).

Elemente Descriere

15

Grupeazã aspectele care þin de crearea unui sisteminformaþional adecvat ºi a unui sistem de raportareprivind punerea în practicã a planului managerial,a bugetului, a utilizãrii resurselor ºi a gestionãriidocumentelor. Informaþ i i le u t i l iza te pentruîntocmirea s i tuaþ i i lor contabi le anuale º i arapoar te lor f inanciare t rebuie sã f ie corecte ,complete ºi furnizate la timp.

Se monitorizeazã: riscurile inerente (complexitatea,descentralizarea, problemele recurente, lipsa derãspuns la deficienþele anterioare); expunerile la risc(schimbãrile în mediul de reglementare, fluctuaþiilede personal, schimbãrile de sistem ºi proces, creºterearapidã, noile programe, serviciile ºi personalul).

4. Informarea ºicomunicarea

5. Evaluare ºi audit

Elemente Descriere

1.6. Care sunt cerinþele pentru un control intern viabil?

sã fie adaptat dimensiunii, complexitãþii ºi mediului (intern ºi extern) specificinstituþiei publice;sã vizeze toate nivelurile de conducere ºi toate activitãþile/operaþiunile derulatela nivelul instituþiei;sã fie construit cu „instrumentarul” aplicabil oricãrei instituþii publice;sã ofere asigurãri rezonabile cã obiectivele instituþiei publice vor fi atinse;costurile aplicãrii sistemului de control intern sã fie inferioare beneficiilorrezultate din funcþionarea sa ca sistem;sã fie guvernat de regulile minimale de management cuprinse în standardelede control intern elaborate ºi aprobate prin O.S.G.G.3 nr. 400/12.06.2015.

3 Ordinul Secretariatului General al Guvernului

16

2. INSTRUMENTELE DE CONTROL INTERN.DEFINIÞIE

2.1. Care este instrumentarul4 de control intern/managerial?

Responsabilii care au sarcina construirii sistemului de control intern într-o intituþiepublicã vor crea ºi dezvolta acele instrumente de control intern, dupã caz, ce permitdeþinerea unui bun control asupra funcþionãrii instituþiei în ansamblul ei, precum ºi afiecarei activitãþi/operaþiuni în parte. Ca urmare, prin instrument de control intern seînþelege orice mãsurã, procedeu, mijloc sau actiune stabilite ºi implementate, în acestscop, de catre conducerea instituþiei publice.

1. Obiectivele2. Mijloacele3. Sistemul informaþional4. Organizarea5. Procedurile6. Controlul

1. Obiectivele

Se formuleazã de cãtre conducãtorul instituþiei în concordanþã cu activitateaºi atribuþiile specifice ale acesteia ºi se includ într-un document de politicãsau într-un plan managerial strategic, aprobat de cãtre Consiliul deadministraþie ºi comunicat întregului personal.Plecând de la obiectivele generale ale instituþiei publice, fiecare compartiment/structurã funcþionalã a instituþiei publice în funcþie de anumite criterii,cum ar fi:

4 http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/legislatie/indrumar24ian.pdf, Îndrumar metodologic pentrudezvoltarea controlului intern în entitãþile publice.

17

- sã contribuie la realizarea misiunii pentru care a fost organizatã ºifuncþioneazã structura respectivã;

- sã fie specifice structurii funcþionale;- sã fie mãsurabile, respectiv exprimate în valori, rapoarte, indicatori de

activitate sau de calitate;- sã poatã fi monitorizate prin sistemul de informare aflat la dispoziþia

managementului;- sã fie încadrate în timp;Abaterile de la aceste criterii constituie o slãbiciune a sistemului de controlintern, iar absenþa lor constituie un punct slab al instituþiei publice.

2. MijloaceleReprezintã ansamblul resurselor umane, financiare, materiale ºiinformaþionale, privite în strânsã legãturã cu obiectivele instituþiei publice.Resursele umane – existenþa unui personal slab pregãtit, incompetentpresupune un sistem de control intern ineficient, în cadrul cãruia cazurile dedisfuncþii sau nereguli sunt frecvente.Mijloacele financiare – bugetele aprobate trebuie sã fie conforme cuobiectivele, orice neproporþionalitate între acestea genereazã apariþiaproblemelor.Mijloacele tehnice – trebuie adaptate în funcþie de cerinþele ºi scopulobiectivelor.

3. Sistemul informaþionalReprezintã totalitatea operaþiilor de culegere, prelucrare, sistematizare,valorificare ºi transmitere a informaþiilor ºi datelor. Acesta cuprinde atâtsistemul informatic, cât ºi procesul de comunicare ºi informare;Informaþiile trebuie sã vizeze toate funcþiile instituþiei, sã fie fiabile ºi uºor deverificat, exhaustive, disponibile în timp util ºi pertinente.

4. OrganizareaEste funcþia managerialã ce se referã la un ansamblu de mãsuri, metode,tehnici ºi operaþiuni prin care conducerea instituþiei stabileºte componenteleprocesuale ºi structurale ale instituþiei, în vederea realizãrii obiectivelorpropuse, în conformitate cu anumite principii, reguli, norme ºi criterii.

18

Principii:- Adaptarea – diversitatea organizãrilor diferã de la o instituþie la alta,

depinzând de mãrimea acestora, de natura activitãþilor, de obiective, demediul organizaþional, de structura juridicã.

- Obiectivitatea – organizarea nu trebuie construitã în funcþie de oameni,plecarea unui angajat nu trebuie sã conducã la întreruperea activitãþilor.

- Separarea sarcinilor – presupune repartizarea sarcinilor astfel încâtacestea sã nu fie realizate de una ºi aceeaºi persoanã.

Elemente constitutive:- Organizarea ierarhicã – permite înþelegerea funcþionãrii instituþiei.

Auditorul procedeazã la o analizã a conformitãþii, respectiv dacã realitateastructuralã corespunde documentului de organizare elaborat ºi dacãpersoanele din organigramã sunt cele responsabile cu diferitele posturi.

- Analiza de post – permite detectarea situaþiilor anormale, respectiv sarcinineresponsabilizate, sarcini realizate de douã ori, sarcini inutile sauincompatibile.

- Competenþa ºi libertatea de acþiune a angajaþilor – fiecare salariat trebuiesã cunoascã ce trebuie sã facã ºi cum trebuie sã facã.

- Elementul material – elementele constitutive ale instituþiei publice sedezvoltã într-un mediu organizaþional care trebuie astfel organizat încâtsã permitã funcþionarea ºi sã asigure protecþia fizicã a activelorºi a persoanelor.

5. ProcedurileReprezintã totalitatea paºilor ce trebuie urmaþi, a metodelor de lucru stabilite

ºi regulilor de aplicat, în vederea executãrii activitãþii, atribuþiei sau sarcinii.

19

De ce sunt utile procedurile?- Angajaþii înþeleg mai bine procesul ºi paºii ce trebuie urmaþi; astfel, scade

probabilitatea de a face greºeli dintr-o înþelegere inadecvatã;- Procesul poate fi verificat mai simplu, cu rezultate mai bune, atât de cãtre

management, cât ºi de cãtre auditori;- Angajaþii noi asimileazã mai repede informaþia necesarã ºi au nevoie de o

perioada mai micã de adaptare;- Procesele care au la baza proceduri sunt, în general, mai bine structurate;

existã proceduri standard de la care se poate porni, acestea se adapteazãla specificul instituþiei;

- Prin stabilirea unor proceduri, un proces poate fi simplificat, deoarece sepot identifica paºii redundanþi, interdependenþele, activitãþile care nu aducvaloare, blocajele din proces;

- Unii angajaþi, din comoditate sau din alte motive, evitã anumite cerinþeclare dacã nu sunt formalizate.

6. ControlulConstã în compararea rezultatelor cu obiectivele, depistarea cauzelor caredeterminã abaterile constatate, luarea mãsurilor necesare cu caracter corectivsau preventiv.Controlul este:- un act de asistenþã, pentru a ajuta personalul în sarcinile noi ºi dificile;- un act gratificator, prin care se aratã personalului cã ne intereseazã ceea

ce face, cã eforturile depuse ºi performanþele realizate nu sunt ignorate;- un act de verificare, prin care se aratã cã cineva, periodic, observã ºi

examineazã activitãþile derulate.

20

3. CONCLUZII

Realizarea unui sistem de control intern se referã la controlul factorilorperturbatori - a riscurilor care pot afecta atingerea obiectivelor.

Factorii de decizie trebuie sã îºi asume implementarea SCMI.

Implementarea Codului controlului intern trebuie susþinutã de instrumenteadecvate.

SCMI nu este un eveniment singular, ci reprezintã o serie de acþiuni, aflateîntr-o dinamicã permanentã.

Controlul intern NU înseamnã:o a practica în permanenþã o supraveghere excesivã a ceea ce se executã;o a întinde curse pentru descoperirea erorilor.

Legislaþia privind SCMI nu semnificã doar elaborarea de proceduriorganizate pe activitãþi identificate ca fiind procedurabile, ci înseamnãtrecerea instituþiilor publice la un nou tip de management, adecvat uneiorganizaþii flexibile, care include managementul strategic, managementulperformanþei ºi managementul riscurilor.

21

PARTEA II. IMPLEMENTAREA SCMI ÎN CADRUL

MECS ªI INSTITUÞIILOR ªIUNITÃÞILOR CARE FUNCÞIONEAZÃ

ÎN SUBORDINEA MECS

22

23

1. METODOLOGIA CADRU PRIVINDIMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE CONTROL

MANAGERIAL INTERN ÎN MECª ªI ÎNINSTITUÞIILE ªI UNITÃÞILE CARE

FUNCÞIONEAZÃ ÎN SUBORDONAREA MECª

1.1. Ce presupune procesul de implementare a SCMI?

Principalele mãsuri necesare pentru implementarea SCMI ºi responsabiliisunt prezentaþi în tabelul de mai jos (cf. OSGG 400/2015):

Tabel 2. Procesul de implementare a SCMI în instituþiile publice

1. Dispune mãsurile necesare pentruelaborarea ºi/sau dezvoltarea SCMI,inclusiv a Registrului riscurilor ºi aprocedurilor operaþionale.

2. Prin act de decizie internã, constituieStructura de monitorizare, coordonareºi îndrumare metodologicã pentruimplementarea ºi/sau dezvoltarea SCMIºi stabileºte preºedintele ºi secretarulacesteia.

Decizia cuprinde ºi componenþa ºimodul de organizare în funcþie devolumul ºi complexitatea activitãþilor.

Conducerea instituþiei publiceStructura de monitorizare, coordonare

ºi îndrumare metodologicã privindSCMI

24

Conducerea instituþiei publiceStructura de monitorizare, coordonareºi îndrumare metodologicã privind

SCMI

3. Membrii structurii SCMI studiazãOSGG nr. 400/2015.

4. Membrii structurii elaboreazã ºiactualizeazã Programul de dezvoltarea SCMI care cuprinde: obiectivele,acþiunile, responsabilitãþile, termenele,precum ºi alte componente ale mãsurilor.

Programul cuprinde, în mod distinct,activitãþile de perfecþionare profesionalã,prin organisme abilitate, atât apersoanelor cu funcþii de conducere, câtºi a celor cu funcþii de execuþie.

5. Programele elaborate ºi actualizateºi actele administrative de constituireºi modificare a structurii se transmitpentru informare ºi armonizare lainstituþiile publice ierarhic superioare,la termenele stabilite, dar nu maitârziu de 15 martie a anului în curs.

6. Stadiul implementãrii ºi dezvoltãriiSCMI la nivelul instituþiei publice,precum ºi situaþiile deosebiteconstatate în funcþionarea structurii,fac obiectul informãrii instituþiilor publiceierarhic superioare, prin transmitereaSituaþiilor semestriale /anuale pentruevaluarea stadiului implementãriiSCMI, la termenele stabilite.

7. Preºedintele structurii coordoneazãprocesul de implementare a SCMI,urmãrind parcurgerea celor 10 etapeprezentate mai jos.

25

8. Structura elaboreazã Situaþiacentralizatoare semestrialã/anualã ºiRaportul asupra stadiuluiimplementãrii SCMI la data de31.12.20.. ºi îl înainteazã conduceriiinstituþiei pentru aprobare.

Conducerea instituþiei publiceStructura de monitorizare, coordonareºi îndrumare metodologicã privind

SCMI

9. Conducerea instituþiei analizeazã,aprobã ºi transmite SGG, în termenelestabilite:

- Situaþiile centralizatoare semestriale/anuale, la termenele stabilite;

- Raportul asupra stadiuluiimplementãrii SCMI la data de31.12.20.., pe baza modelului dinAnexa 4.3 din OSGG nr. 400/2015.

1.2. Constituirea Structurii de implementare a SCMI ºi modulde funcþionare al acesteia

Baza normativã o constituie OSGG nr. 400/2015 pentru aprobarea Coduluicontrolului intern, cuprinzând standardele de management ºi control internla entitãþile publice ºi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial,M.Of. nr. 444/22.VI.2015, art.3.

Responsabilitatea constituirii Structurii de implementare a SCMI revineconducãtorului instituþiei publice. Structura de implementare a SCMI seconstituie prin decizie a conducãtorului instituþiei publice ca urmare a hotãrâriiConsiliului de administraþie al instituþiei publice, dupã caz. La constituireaStructurii participã ºefii de compartimente/unitãþilor funcþionale ale instituþieipublice ºi specialiºti recunoscuþi din cadrul acestora.

26

Structura are urmãtoarea componenþã:- responsabilul structurii care poate fi un inspector ºcolar general adjunct,

directorul adjunct, un membru al consiliului de administraþie sau unangajat specialist recunoscut, dupã caz, pentru a asigura autoritate acesteia;

- membri – persoane cu funcþii sau atribuþii de conducere în structurilefuncþionale ale instituþiei publice ºi ºeful comisiei CEAC5, dupã caz;

- secretariatul tehnic, contribuie efectiv la organizarea ºi implementarea/dezvoltarea sistemului integrat de control ºi se aflã în subordinea directãa conducãtorului instituþiei.

ªeful compartimentului de audit intern (acolo unde este cazul) participã înstructurã în calitate de observator ºi asigurã consilierea ºi îndrumarea metodologicã aacesteia, pentru elaborarea lucrãrilor specifice ºi încadrarea în termene.

Dimensiunea Structurii de control managerial intern variazã în funcþie de:a) volumul ºi complexitatea activitãþilor instituþiei;b) existenþa ºi numãrul structurilor subordonate;c) numãrul angajaþilor din cadrul unitãþii;d) posibilitãþile concrete de prevenire a riscurilor asociate activitãþilor

desfãºurate la nivelul unitãþii.

Modul de lucru al Structurii:- responsabilul Structurii stabileºte rolul ºi responsabilitãþile fiecãrui membru

al acesteia, precum ºi planificarea, desfãºurarea ºi evaluarea activitãþilor;- elaboreazã Planul de implementare/dezvoltare a SCMI, care conþine

activitãþile, respectiv etapele de implementare/dezvoltare a SCMI,responsabilitãþile compartimentelor ºi termenele de realizare;

- asigurã îndrumarea metodologicã a procesului de implementare a SCMIºi monitorizarea progreselor înregistrate;

- analizeazã ºi centralizeazã rezultatele din etapele procesului deimplementare, în vederea asigurãrii raportãrilor periodice ºi a stabilirii încontinuare a mãsurilor care se impun.

- elaboreazã Situaþia centralizatoare semestrialã/anualã ºi Raportul asuprastadiului implementãrii SCMI la data de 31decembrie al anului în curs ºiîl înainteazã conducerii instituþiei pentru aprobare.

5 CEAC- Comisia pentru Evaluarea ºi Asigurarea Calitãþii

27

Conducerea instituþiei publice:- dispune mãsurile necesare pentru elaborarea ºi/sau dezvoltarea SCMI,

inclusiv a Registrului riscurilor ºi a procedurilor operaþionale.- analizeazã, aprobã ºi transmite SGG sau instituþie publice în subordinea

sau coordonarea cãreia se aflã, dupã caz, în termenele stabilite:• Situaþiile centralizatoare semestriale/anuale, la termenele stabilite;• Raportul asupra stadiului implementãrii SCMI la data de 31

decembrie al anului în curs, pe baza modelului din Anexa 4.3din OSGG nr. 400/2015.

1.3. Etapele procesului de implementare a SCMI

ETAPA 1. Stabilirea obiectivelor generale ºi specifice ale instituþiei publice

Standardele ale cãror cerinþe vor fi avute în vedere sunt:

Standardul 4 – STRUCTURA ORGANIZATORICÃStandardul 5 – OBIECTIVEStandardul 6 – PLANIFICAREA

Stabilirea obiectivelor este responsabilitatea conducerii instituþiei publice,iar responsabilitatea realizãrii acestora este atât de competenþa conduceriicât ºi a angajaþilor.Conducerea transpune obiectivele generale în obiective specifice ºi în rezultateaºteptate ºi le comunicã salariaþilor.Conducerea instituþiei publice realizeazã planuri/programe de activitate pentruatingerea obiectivelor, cu maximul de resurse posibil de alocat;Resursele sunt identificate ºi repartizate pornind de la nevoile pentru realizareaobiectivelor;Conducerea actualizeazã/reevalueazã obiectivele, în cazul în care se modificãipotezele/premisele care au stat la baza fixãrii lor.Obiectivele trebuie definite astfel încât sã rãspundã pachetului de cerinþeS.M.A.R.T.6

6 S- Precise (englezã - Specific), M – Mãsurabile ºi verificabile; A – Necesare (en. Appropriate); R – Realiste;T – cu termen de realizare (en. Time - dependent)

28

ETAPA 2. Identificarea activitãþilor/acþiunilor necesare îndepliniriiobiectivelor stabilite

Standardele avute în vedere:Standardul 2 – ATRIBUÞII, FUNCÞII, SARCINIStandardul 4 – STRUCTURA ORGANIZATORICÃStandardul 6 – PLANIFICAREAStandardul 11 – CONTINUITATEA ACTIVITÃÞII

Membrii Structurii SCMI identificã activitãþile ºi acþiunile necesare pentrurealizarea obiectivelor;Membrii structurii identificã principalele ameninþãri care pot conduce ladiscontinuitãþi în activitãþi ºi întocmeºte un plan de continuare a activitãþii;Membrii structurii SCMI analizeazã atribuþiile, funcþiile ºi sarcinile, stabilitepe posturi prin structura organizatoricã ºi se asigurã de existenþa separaþieiatribuþiilor, de prevederi privind continuitatea activitãþii ºi de accesul laresursele necesare pentru desfãºurarea acestora;Separarea atribuþiilor ºi responsabilitãþilor este una dintre modalitãþile princare se reduce riscul de eroare, fraudã, încãlcarea legislaþiei, precum ºi risculde a nu putea detecta aceste nereguli.

ETAPA 3. Stabilirea indicatorilor de rezultat ºi de performanþã peactivitãþile ºi pe obiectivele specifice instituþiei ºi descriereaarhitecturii SCMI

Standardele avute în vedere:Standardul 1 – ETICA ªI INTEGRITATEAStandardul 3 – COMPETENÞA, PERFORMANÞAStandardul 2 – ATRIBUÞII, FUNCÞII, SARCINIStandardul 6 – PLANIFICAREA

Membrii Structurii SCMI stabilesc forma/arhitectura sistemului de controlmanagerial care va fi implementatã în cadrul unitãþii.Membrii Structurii SCMI se implicã în stabilirea responsabilitãþilor pentruelaborarea ºi/sau actualizarea unui cod de eticã ºi integritate profesionalã ºi aindicatorilor de rezultat sau a indicatorilor de performanþã pentru toateactivitãþile asociate obiectivelor.

29

Împreunã cu conducãtorul instituþiei publice se identificã funcþiile sensibiledin cadrul organizaþiei, ºtiind cã acestea sunt acele funcþii/activitãþi legate depersonalul instituþiei ºi cu implicaþii financiare.

ETAPA 4. Identificarea riscurilor care afecteazã realizarea obiectivelor

Standardele avute în vedere:Standardul 1 – ETICA ªI INTEGRITATEAStandardul 5 – OBIECTIVEStandardul 6 – PLANIFICAREAStandardul 8 – MANAGEMENTUL RISCULUIStandardul 9 – PROCEDURI

Se realizeazã de cãtre membrii Structurii SCMI care identificã riscurile carepot ameninþa realizarea obiectivelor ale instituþiei publice; acestea vizeazãefectele ce decurg din nerespectarea regulilor minimale de management,conþinute în standarde.Estimarea expunerii la risc se va face prin aprecierea prioritãþii de intervenþie(cuantificarea putând fi efectuatã de fiecare datã când aceasta este posibilã),pentru a ºti dacã aceasta este: risc înalt/extrem (I), risc moderat (II) sau riscminor (III).Pentru fiecare risc identificat ºi estimat ca mãrime, membrii Structurii SCMItrec la evaluarea instrumentului de control adecvat, adicã vor cãuta rãspunsulla întrebarea: Ce instrument de control trebuie luat (sau implementat) pentruca riscul identificat sã nu se producã?Examinând situaþia de facto în cazul unui anumit risc identificat, membriiStructurii SCMI identificã dacã existã sau nu un instrument general de controlintern, destinat evitãrii riscului respectiv. Potrivit situaþiei concrete constatate,membrii Structurii:

- valideazã instrumentul general de control intern, deja implementat;- redefinesc instrumentul general de control intern, în concordanþã cu

natura ºi mãrimea riscului;- concep ºi definesc instrumentul general de control intern adecvat,

necesar a fi implementat.

30

Un risc, oricare ar fi acesta, nu poate fi niciodatã eliminat complet, dar poatefi redusã considerabil probabilitatea de apariþie a acestuia; întotdeauna existãun ,,risc al instrumentului de control intern”, adicã acela inerent instrumentuluiînsuºi, care, conceput fiind de cãtre oameni, ar putea avea ºi imperfecþiuni.Aceastã fazã de lucru se încheie cu elaborarea Registrului riscurilor(v. modelul din Anexa 2).

ETAPA 5. Stabilirea modalitãþilor de dezvoltare a sistemului de controlmanagerial intern

Standardele avute în vedere:Standardul 1 - ETICA ªI INTEGRITATEAStandardul 5 - OBIECTIVEStandardul 6 – PLANIFICAREAStandardul 2 – ATRIBUÞII, FUNCÞII, SARCINI

Coroborarea Regulamentului de organizare ºi funcþionare al instituþiei publicecu Lista obiectivelor ºi activitãþilor pe compartimente/structuri funcþionale,care se concretizeazã în:

1. Actualizarea ROF-ului;2. Actualizarea fiºelor posturilor prin stabilirea atribuþiilor de serviciu

pentru fiecare post;3. Constituirea Arborelui activitãþilor la nivelul instituþiei prin transferarea

activitãþilor pe structura compartimentelor din organigramã în vederea codificãrii acestora ºi stabilirii responsabililor cu elaborarea ºi actualizarea sistematicã a procedurilor de lucru;

4. Codificarea procedurilor de lucru ºi stabilirea persoanelor responsabile;5. Ierarhizarea procedurilor operaþionale în vederea stabilirii termenelor

de realizare: PO curente, PO periodice, PO anuale.

ETAPA 6. Inventarierea documentelor, a fluxurilor de informaþii ºia proceselor

Standardele avute în vedere:

31

Standardul 8 – MANAGEMENTUL RISCULUIStandardul 12 – INFORMAREA ªI COMUNICAREAStandardul 13 – GESTIONAREA DOCUMENTELORStandardul 14 – RAPORTAREA CONTABILÃ ªI FINANCIARÃ

Pentru fiecare activitate, membrii Structurii SCMI identificã procesele ºidocumentele necesare derulãrii acestora, conþinutul proceselor realizate ºirezultatele, respectiv documentele de ieºire;Conducãtorul instituþiei publice este cel care asigurã funcþionarea unui sistemeficient de comunicare;Conducerea instituþiei publice, prin compartimentul secretariat organizeazãprimirea/expedierea, înregistrarea corespondenþei, astfel încât sistemul sã fieaccesibil managerului, angajaþilor ºi terþilor interesaþi;În funcþie de tipul de purtãtor ºi de mijlocul de realizare utilizat cu privire lacorespondenþa, operaþiunile de intrare, ieºire, înregistrare ºi stocare trebuiescadaptate corespunzãtor, pe baza unor planuri elaborate în acest sens, astfelîncât pentru fiecare caz, sã poatã fi reflectate cerinþele majore privind:

- asigurarea primirii/expedierii corespondenþei;- stocarea (arhivarea) corespondenþei;- accesul la corespondenþa realizatã.

Conducerea instituþiei publice implementeazã mãsurile de securitate pentruprotejarea documentelor împotriva distrugerii, furtului, pierderii, incendiului, etc.Conducãtorul instituþiei publice este responsabil de organizarea ºi þinerea lazi a contabilitãþii ºi de prezentarea la termen a situaþiilor financiare asuprasituaþiei patrimoniului aflat în administrarea sa ºi a execuþiei bugetare, învederea asigurãrii exactitãþii tuturor informaþiilor contabile aflate în controlul sãu.

ETAPA 7. Stabilirea unui sistem de monitorizare a desfãºurãrii acþiunilorºi activitãþilor

Standardele avute în vedere:Standardul 1 - ETICA ªI INTEGRITATEAStandardul 2 – ATRIBUÞII, FUNCÞII, SARCINIStandardul 3 – COMPETENÞA, PERFORMANÞAStandardul 6 - PLANIFICAREA

32

Standardul 7 – MONITORIZAREA PERFORMANTELORStandardul 12 – INFORMAREA ªI COMUNICAREA

Pentru activitãþile din structura obiectivelor sunt stabiliþi indicatorii de rezultatsau de performanþã, resursele necesare ºi termenele limitã de realizare.Instituirea unui sistem de monitorizare ºi raportare a performanþelor, pe bazaindicatorilor asociaþi obiectivelor specifice;Indicatorii calitativi ºi cantitativi trebuie sã fie: mãsurabili, specifici, accesibili,relevanþã, stabiliþi pentru o duratã de timp;Reevaluarea relevanþei indicatorilor asociaþi obiectivelor specifice, în scopuloperãrii corecþiilor cuvenite.

ETAPA 8. Autoevaluarea realizãrii obiectivelor ºi îmbunãtãþirea sistemuluide monitorizare

Standardele avute în vedere:Standardul 1 – ETICA ªI INTEGRITATEAStandardul 4 – STRUCTURA ORGANIZATORICÃStandardul 5 – OBIECTIVEStandardul 11 – CONTINUITATEA ACTIVITÃÞII

Pentru fiecare activitate din structura obiectivelor se evalueazã rezultateleaºteptate ºi indicatorii de performanþã.Conducerea monitorizeazã efectuarea controalelor de supraveghere pentrua se asigura cã procedurile sunt respectate efectiv ºi continuu de cãtre salariaþi.

ETAPA 9. Elaborarea procedurilor operaþionale

Standardele avute în vedere:Standardul 9 – PROCEDURIStandardul 8 – MANAGEMENTUL RISCULUIStandardul 10 – SUPRAVEGHEREAStandardul 15 – EVALUAREA SISTEMULUI DE CONTROL INTERN/

MANAGERIALStandardul 16– AUDITUL INTERN

33

Pe baza activitãþilor analizate în etapele precedente se trece la elaborareaprocedurilor operaþionale.Precizãri privind elaborarea procedurilor operaþionale:

- Elaborarea procedurilor operaþionale se realizeazã în baza OSGGnr. 400/2015, privind Codul controlului intern;

- Analiza Listei obiectivelor, activitãþilor ºi procedurilor pentru realizareaacestora în funcþie de prioritãþile stabilite;

- Transpunerea cadrului legislativ ºi normativ care reglementeazãdomeniul de activitate în structura procedurilor de lucru;

- Implementarea activitãþilor de control intern pe fluxul procesului ºi înpunctele cheie ale acestuia;

- Urmãrirea implementãrii responsabilitãþilor pe faze de întocmire,avizare, aprobare ºi pe nivele de execuþie, în conformitate cu ROF7-ulºi cu fiºele posturilor;

- Asigurarea transpunerii corecte a datelor în sistemele informatizate;- Existenþa modalitãþii de arhivare a documentelor;- Existenþa componentei de actualizare a procedurilor de lucru;- Aprobarea procedurilor operaþionale de cãtre persoanele competente.

ETAPA 10. Elaborarea programului de pregãtire profesionalã în domeniulsistemului de control managerial intern

Standardele avute în vedere:Standardul 3 – COMPETENÞA ªI PERFORMANÞA

Responsabilul de compartiment/structurã funcþionalã analizeazãcomplexitatea activitãþilor definite prin procedurile de lucru ºi responsabiliipentru realizarea lor ºi prin comparaþie cu sarcinile, atribuþiile ºi calificãriledin fiºa postului, identificã nevoile de instruire în vederea elaborãriiProgramului de pregãtire profesionalã.

7 Regulament de Organizare ºi Funcþionare

34

2. EVALUAREA STADIULUIIMPLEMENTÃRII SCMI

2.1. Raportarea stadiului implementãrii SCMI ºi termenele de raportare

Potrivit prevederilor art. 4 alin. (2) din OSGG nr. 400/12.06.2015, instituþiilepublice trebuie sã întocmeascã situaþii semestriale/anuale, care se transmitinstituþiilor publice ierarhic superioare la termenele stabilite de acestea.Instituþiile publice care, conform reglementãrilor legale, nu se subordoneazãunei instituþii publice superioare, întocmesc situaþiile centralizatoare cadocumente doveditoare ale dezvoltãrii SCMI.MECS trebuie sã transmitã semestrial/anual un raport cãtre SecretariatulGeneral al Guvernului – Direcþia de control intern managerial ºi relaþiiinterinstituþionale - care trebuie sã cuprindã situaþia centralizatã a moduluide implementare a sistemului de control de la nivelul tuturor entitãþilor aflateîn subordinea ºi/sau coordonarea sa, pânã la data de 25 a lunii urmãtoarefiecãrui semestru încheiat, respectiv pânã la 20 februarie a anului urmãtor,pentru anul precedent.Instituþiile ºi unitãþile care funcþioneazã în subordinea MECS transmit cãtreMECS raportul semenstrial/anual cu 15 zile mai devreme decât termenulstabilit în ordinul SGG.La nivelul Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice s-a stabilit prin ordinde ministru, o Comisie de monitorizare ºi îndrumare metodologicã cu privirela sistemul de control intern/managerial. Comisia elaboreazã ºi implementeazãun program ºi un plan de implementare a sistemului de control managerialintern la nivelul ministerului.Periodic se întocmesc Situaþii centralizatoare privind implementareasistemului de control managerial intern la nivelul ministerului ºi al structurilorsubordonate/aflate în coordonare. Anual se elaboreazã un Raport asuprasistemului de control managerial intern (conform Anexei 4.3. a OSGGnr. 400/12.06.2015).

35

Raportul constituie forma oficialã de asumare a responsabilitãþii managerialede cãtre conducãtorul instituþiei publice cu privire la sistemul de controlmanagerial intern.Declaraþiile formulate de conducãtorul instituþiei publice se bazeazã pe datele,informaþiile ºi constatãrile rezultate din operaþiunea de autoevaluare a stãriiSCMI, activitãþile de control ex-post, rapoartele de audit intern ºi rapoartelede audit extern.În vederea elaborãrii Raportului SCMI, conducãtorul instituþiei dispuneprogramarea ºi realizarea autoevaluãrii controlului intern, de cãtreconducãtorii compartimentelor din subordine.Elaborarea Raportului asupra sistemului de control managerial internpresupune realizarea urmãtoarelor acþiuni:

a) convocarea unei reuniuni a structurii cu atribuþii de monitorizare,coordonare ºi îndrumare metodologicã a implementãrii propriuluiSCMI, pentru stabilirea mãsurilor organizatorice ºi realizareaoperaþiunii de autoevaluare;

b) completarea, de cãtre fiecare compartiment din cadrul instituþiei aChestionarului de autoevaluare a stadiului implementãrii SCMI ºiasumarea rãspunderii de cãtre conducãtorul de compartiment asuprarealitãþii datelor, informaþiilor ºi constatãrilor înscrise în acesta;

c) elaborarea de cãtre structurã a Situaþiei sintetice a rezultatelor autoevaluãriiprin centralizarea informaþiilor cuprinse în chestionarele deautoevaluare, semnate ºi transmise de conducãtorii de compartimente;

d) aprecierea gradului de conformitate a propriului SCM cu cele 16Standarde de control intern/managerial, în raport cu numãrulstandardelor implementate, astfel:

- sistemul este conform, dacã sunt implementate toate cele 16standarde;

- sistemul este parþial conform, dacã sunt implementate între 9 ºi15 de standarde;

- sistemul este neconform, dacã sunt implementate mai puþin de9 standarde.

Instituþia publicã are obligaþia sã elaboreze ºi sã pãstreze, pe o perioadã decel puþin 5 ani, documentaþia relevantã cu privire la organizarea ºi funcþionareaSCMI ºi cea referitoare la operaþiunea de autoevaluare a acestuia.

36

2.2. Care sunt documentele privind implementarea SCMI?

Conform OSGG 400/2015 se elaboreazã urmãtoarele documente:1. Situaþia centralizatoare semestrialã/anualã privind stadiul implementãrii

SCMI - Anexa 3, Cap. I, Informaþii generale.2. Chestionarul de autoevaluare a stadiului implementãrii SCMI – Anexa 4.1.3. Situaþia sinteticã a rezultatelor autoevaluãrii – Anexa 4.2.4. Situaþia centralizatoare anualã asupra stadiului implementãrii SCMI –

Anexa 3, Cap. II, Stadiul implementãrii SCMI, conform rezultatelorautoevaluãrii, la data de 31.12.20….

5. Raport asupra sistemului de control managerial intern la data de31.12.20.. – Anexa 4.3.

Întocmirea Anexelor 4.1 ºi 4.2 reprezintã rezultatul activitãþii de autoevaluareapropriului SCMI, la nivelul fiecãrui compartiment/structurã funcþionalã.Întocmirea Anexei 3 reprezintã rezultatul activitãþii de raportare la nivelulinstituþiei publice.Întocmirea Anexei 4.3 reprezintã rezultatul activitãþii de raportare la nivelulentitãþii publice – ordonator principal de credite (OPC).Realizarea autoevaluãrii constituie principala formã de implementare aStandardului 15 – Evaluarea sistemului de control managerial intern ºi seaflã în responsabilitatea fiecãrui nivel al managementului de linie.Activitatea de autoevaluare nu poate fi confundatã/substituitã activitãþilordesfãºurate de compartimentul de audit intern pe baza unei metodologiispecifice, cf. Standardului 16 - Audit intern.8

8 Tratarea pe larg a managementului riscului a apãrut ca urmare a solicitãrilor participanþilor prezenþi ladezbaterea ghidului metodologic.

37

3. MANAGEMENTUL RISCURILOR

Riscul este un concept exprimat în termeni ai probabilitãþii ºi impactului, alcãrui produs ne dã valoarea riscului, cu incertitudini în cristalizare precum:natura aleatorie a evenimentelor, cunoºtinþele incomplete, dezvoltareainsuficientã a controlului, lipsã de timp º.a.Riscurile sunt acceptabile, dacã mãsurile care vizeazã evitarea lor nu implicãjustificare financiarã;Riscurile nu pot fi evitate ºi, în aceste condiþii, responsabilii trebuie sã aibãpreocupãri numai pentru a þine riscurile „în frâu“, adicã pentru a le menþinela un nivel considerat acceptabil, tolerat de organizaþie, ºi sã nu încerceeliminarea totalã a acestora, deoarece aceastã acþiune poate conduce la apariþiaaltor riscuri absolut neaºteptate.Supravegherea riscurilor se realizeazã prin controlul intern, care este iniþiatde cãtre organizaþie ºi se poate concretiza în acceptarea riscurilor, tratareariscurilor, transferarea riscurilor sau încetarea activitãþilor care provoacã riscurile.Soluþia viabilã a gestionãrii riscurilor o reprezintã gãsirea unui echilibru încare riscul cu care convieþuim - riscul rezidual - sã fie egal cu riscul pe caresuntem pregãtiþi sã îl tolerãm - apetitul de risc.Riscurile semnificative apar ºi se dezvoltã ca urmare a sistemului de conducerecentralizat excesiv.

38

3.1. Care sunt paºii de parcurs în managementul riscurilor?

1) Instruirea tuturor angajaþilor instituþiei publice, în special a personalului deconducere, a membrilor consiliilor de administraþie, dupã caz, cu privire lamodalitãþile de prevenire ºi combatere a riscurilor care pot periclita desfãºurareaîn bune condiþii a activitãþilor desfãºurate la nivelul instituþiei sau unitãþii deînvãþãmânt preuniversitar care funcþioneazã în subordinea sau coordonarea MECS;

2) Identificarea activitãþilor desfãºurate la nivelul instituþiei publice ºi a riscurilorasociate acestora;

3) Identificarea ameninþãrilor/vulnerabilitãþilor prezente în cadrul activitãþilor curenteale instituþiei, care ar putea conduce la sãvârºirea unor fapte de corupþie ºi fraude;

4) Descrierea riscurilor asociate activitãþilor desfãºurate la nivelul instituþiei publice;5) Evaluarea riscurilor, prin mãsurarea probabilitãþii de apariþie ºi a impactului

asupra obiectivelor; ierarhizarea ºi prioritizarea riscurilor în funcþie de toleranþa larisc stabilitã de conducerea instituþiei publice;

6) Stabilirea modalitãþilor de tratare a riscurilor, astfel încât acestea sã se încadrezeîn limitele toleranþei la risc ºi delegarea responsabilitãþii de gestionare a riscurilorcãtre cele mai potrivite niveluri decizionale;

7) Determinarea ºi implementarea mãsurilor de prevenire/control, ca instrumentede control, a riscurilor asociate activitãþilor desfãºurate la nivelul instituþiei publice;

8) Monitorizarea ºi revizuirea periodicã a riscurilor asociate activitãþilordesfãºurate la nivelul instituþiei publice;

9) Reevaluarea riscurilor asociate activitãþilor desfãºurate la nivelul instituþiei publice.

3.2. Care este rolul Structurii de control managerial intern în procesulde gestionare a riscurilor?

Membrii Structurii de control managerial intern analizeazã activitãþile desfãºuratela nivelul instituþiei publice, pe baza documentelor interne ºi/sau, dupã caz,a consultãrii coordonatorilor compartimentelor/ structurilor funcþionale.Pentru fiecare activitate, membrii Structurii de de control managerial internîntocmesc o sintezã a ameninþãrilor susceptibile sã se manifeste în acelcontext profesional, având în vedere, cel puþin, urmãtoarele elemente:a) cazuri de conduitã necorespunzãtoare sau încãlcãri ale procedurilor,

înregistrate la nivelul compartimentului/structurii funcþionale;

39

b) fapte comise anterior în cadrul domeniului de activitate ºi care au dusla perturbarea desfãºurãrii în condiþii optime a activitãþii respective.

Pentru identificarea ameninþãrilor/vulnerabilitãþilor, Structura de controlmanagerial intern poate desfãºura urmãtoarele activitãþi:a) intervievarea angajaþilor unitãþii asupra percepþiei pe care aceºtia o au

în legãturã cu modul în care îºi desfãºoarã activitatea; informaþiilerezultate sunt utilizate în activitãþile ulterioare ce privesc managementulriscurilor;

b) evaluarea activitãþii ºi a situaþiilor specifice de muncã ale angajaþilor;c) descrierea ameninþãrilor/vulnerabilitãþilor care pot deveni riscuri.

În procesul de analizã a riscurilor, este esenþial sã fie identificate particularitãþilecare determinã vulnerabilitatea sistemului de control managerial intern, fiepentru cã mãsurile nu sunt bine cunoscute de cãtre cei care ar trebui sã leaplice, fie pentru cã acestea nu sunt aplicate în mod consecvent, fie pentrucã ele nu pot rãspunde în totalitate situaþiilor de risc.Pentru a structura activitatea de descriere a vulnerabilitãþilor, Structura decontrol managerial intern va avea în vedere urmãtoarele cauze care pot ducela apariþia disfuncþionalitãþilor sau a vulnerabilitãþilor în activitãþile desfãºurateîn cadrul instituþiei publice:

1. Reglementãrile aflate în vigoare:a. lipsa/necunoaºterea sau ambiguitatea procedurilor, care reglementeazã

activitãþile desfãºurate;b. legislaþie deficitarã, incompletã.

2. Capacitatea de prevenire/control al riscului scãzutã:a. lipsa de activitãþi de control curente care sã inducã personalului convingerea

cã activitatea acestuia este monitorizatã. (capacitate redusã de aplicare amãsurilor de prevenire/control);

b. slaba activitate de control desfãºuratã de cãtre conducerea instituþiei publice.3. Surse de ameninþare asupra angajaþilor unitãþii:

a. interne - angajaþii instituþiei publice9;b. externe - persoanedin exteriorul instituþiei publice10;

9 Presiuni ierarhice, care prezintã un interes pentru obþinerea unor avantaje sau pentru a trece cu vederea nerespectareaprevederilor legale, în cazul în care se constatã existenþa unor asemenea fapte, prin presiuni la nivelul altor angajaþi.10 Presiuni politice, presiuni ierarhice care prezintã un interes pentru obþinerea unor avantaje sau pentru a trece cuvederea nerespectarea prevederilor legale, în cazul în care se constatã existenþa unor asemenea fapte, prin presiunila nivelul altor angajaþi.

40

4. Cultura organizaþionalã ºi caracteristicile resursei umane:a. toleranþa unor comportamente non-etice care nu sunt percepute a reprezenta

o problemã;b. cauze sociale (lipsa unei locuinþe, nivel scãzut de salarizare);c. cunoºtinþe insuficiente privind reglementãrile, procedurile ori regulile

aplicabile etc.;

În funcþie de specificul activitãþii desfãºurate, un risc poate fi determinat deuna sau mai multe cauze, care pot duce la apariþia disfuncþionalitãþilor sau avulnerabilitãþilor. Fiecare risc va fi evaluat.Evaluarea riscurilor se realizeazã în scopul de a fundamenta decizia cuprivire la prioritatea de stabilire a mãsurilor de prevenire/control ºi serealizeazã, ca instrumente de control, prin estimarea nivelului de expunerela risc a activitãþilor vulnerabile, cu impact asupra rezultatelor aºteptate ºi aprestaþiei profesionale a personalului angajat al unitãþii.

Evaluarea riscurilor presupune:a) estimarea probabilitãþii de materializare a acestora;b) determinarea impactului global asupra obiectivelor ºi activitãþilor unitãþii;c) aprecierea mãsurilor de control existente pentru fiecare risc;d) determinarea nivelului de expunere la riscuri ºi a prioritãþii de intervenþie;e) luarea de mãsuri pentru diminuarea nivelului de expunere la risc.

Estimarea nivelului de probabilitate se realizeazã prin aprecierea ºanselorde materializare a riscurilor în cadrul activitãþilor unitãþii, utilizând informaþiileºi analizele colectate în etapa de identificare ºi descriere a riscurilor. În acestscop, nivelul de probabilitate se consemneazã utilizând o Scalã de estimarea probabilitãþii de materializare a riscurilor în cinci trepte, corespunzãtorvalorilor ºi indicatorilor descriptivi asociaþi acestora.

41

Tabel 1. Scalã de estimare a probabilitãþii de materializare a riscurilor

improbabil

practic imposibilã;nu a apãrut

niciodatã0% - 20%

• este de aºteptat sã aparãîn majoritatea circumstanþelorprofesionale;• se va întâmplafãrã îndoialã,eventual frecvent;• iminentã.

• va apãrea probabilîn multe circumstanþeprofesionale;• se va întâmpla probabil,dar nu va reprezenta oproblemã persistentã pentrudomeniul de activitate;• s-a mai întâmplat în trecut.

• ar putea apãrea în anumitecircumstanþe profesionale;• se poate întâmpla ocazional;• s-a întâmplat în altã parte,într-un domeniu de activitatesimilar.

• poare apãrea doar încircumstanþe profesionaleexcepþionale;• nu este de aºteptat sã seîntâmple;• nu a fost semnalatã îndomeniul de activitate.

• este probabil sã nu aparãniciodatã;• foarte puþin probabil sã seîntâmple vreodatã.

Riscul nu apare decât rar, încondiþii excepþionale dedesfãºurare a activitãþii;

5

4

3

2

1

aproapesigur

probabil

posibil

foartepuþin

probabil

cel mai probabilse va concretiza

> 80% ºansede apariþie

ºansãconsiderabilãde apariþie;

nu este neobiºnuit61% - 80% ºanse

producerea sapoate fi avutã

în vedere41% - 60%

ºanse dematerializare

minimã,dar nu imposibilã;nu este cunoscutsã se fi produs

21% - 40%ºanse de apariþie

Riscul este prezent în modconstant, din cauza deficienþelorde organizare, planificare,control, supraveghere, instruireori formare a personalului ºimodului în care este conceputori aplicat cadrul legal dedesfãºurare a activitãþii;

Riscul poate apãrea câteodatã(cauzele putând fi reprezentatede deficienþe în desfãºurareaactivitãþii, erori în înþelegerea oriaplicarea procedurilor de lucruspecifice etc.);

Factor Scor Descriere Indicatori

42

Estimarea impactului global al unui risc, reprezintã activitatea de mãsurarea efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activitãþilor, sarcinilorsau rezultatelor aºteptate ale instituþiei publice, corespunzãtor urmãtoarelorcomponente/dimensiuni de impact:

a. asupra beneficiarilor primari, secundari ºi terþiari ai învãþãmântuluipreuniversitar;

b. asupra nivelului de calitate a activitãþilor desfãºurate la nivelul instituþieipublice;

c. asupra nivelului de performanþã a angajaþilor instituþiei publice;d. asupra rezultatelor activitãþilor, stabilite prin planurile manageriale

anuale/semestriale.e. asupra termenelor de realizare a obiectivelor activitãþilor desfãºurate;f. asupra bugetului instituþiei publice;g. asupra imaginii instituþiei publice.

Pentru determinarea impactului unui risc trebuie luate în considerare toatedimensiunile posibile ale impactului global. Fiecãrei dimensiuni identificatei se stabileºte o importanþã relativã, procentual, în cadrul impactului global,determinarea acestuia fiind obþinutã prin însumarea importanþei relative afiecãrei dimensiuni.Nivelul impactului global se consemneazã utilizând o Scalã de estimare aimpactului global al riscului în cinci trepte, corespunzãtor valorilor ºiindicatorilor descriptivi asociaþi acestora.

43

Tabel 2. Scalã de estimare a impactului global al riscului

Factor Scor Indicatori

• imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor stabilitepentru domeniul de activitate;• deteriorarea pe termen lung a eficienþei activitãþii,întârzieri majore în derularea activitãþilor planificate(mai mult de 6 luni);• pierderi financiare severe pentru înlocuirea oriinstruirea personalului, schimbarea procedurilor dedesfãºurare a activitãþii, achiziþii neplanificate demijloace tehnice etc., reprezentând 25% ºi mai multdin bugetul anual alocat instituþiei;• publicitate negativã la nivel internaþional, implicareafactorilor politici de la nivel central ori instituþionalpentru gestionarea situaþiei create.

• impact semnificativ asupra obiectivelor domeniuluiafectat, afectarea eficienþei acesteia;• perturbarea pe termen mediu a activitãþii, întârzierisemnificative privind desfãºurarea în condiþii normalea activitãþii (între 3-6 luni);• pierderi financiare majore pentru instituþie;• publicitate negativã la nivel naþional, pierdereaîncrederii din partea beneficiarilor serviciilor publice.

• obiective profesionale atinse parþial, afectareasemnificativã a eficienþei acesteia;• perturbarea pe termen scurt a activitãþii;• pierderi financiare semnificative pentru instituþie (celpuþin 10% din buget);• o anumitã publicitate negativã la nivel local.

• impact minor asupra atingerii obiectivelorprofesionale;• întreruperea neglijabilã, nesemnificativã a desfãºurãriiactivitãþii;• pierderi financiare moderate pentru instituþie (5% saumai mult din bugetul alocat);• unele ºicane publice izolate, neînsoþite însã de pierdereaîncrederii.

5

4

3

2

Riscul contribuie direct laapariþia sau proliferarea faptelorde corupþie, la facilitarea orideterminarea personalului sãcomitã asemenea fapte

Riscul poate genera parametrifavorizanþi pentru apariþia sauproliferarea faptelor decorupþie

Riscul contribuie puþin orideloc la apariþia sauproliferarea faptelorde corupþie

major /critic

ridicat

moderat

redus

44

Factor Scor Indicatori

• impact minimal sau nesemnificativ asupra atingeriiobiectivelor;• nicio perturbare în privinþa calendarului activitãþii;• pierderi financiare nesemnificative ori minimale pentrustructurã;• susceptibil de a conduce / provoca publicitate negativã.

1foarteredus

Membrii Structurii de control managerial intern evalueazã nivelul deexpunere la risc, prin determinarea valorii produsului dintre valoareaprobabilitãþii ºi valoarea impactului global, pentru fiecare risc în parte.Scala de expunere la riscuri ºi corespondenþa asociatã intersecþiei valorilorimpactului global ºi probabilitãþii stabileºte categoria de risc ºi prioritatea deintervenþie (v. Figura 1 Scala de evaluare a expunerii la riscuri).Pentru fiecare categorie de risc este definit un termen de adoptare ºi deimplementare a unor mãsuri urgente de prevenire/control, astfel încât nivelulde expunere la risc sã scadã.

Figura 1. Scala de evaluare a expunerii la riscuri

Nivel de probabilitate

aproape sigur

probabil

posibil

foarte puþinprobabil

improbabil

foarte redus moderat ridicat criticredus

5 10 15 20 25

4 8 12 16 20

3 6 9 12 15

2 4 6 8 10

1 2 3 4 5

Nivel deimpact

45

Necesitã concentrarea atenþiei conduceriiStructurii pentru adoptarea/implementareaunor mãsuri urgente de prevenire/controladecvate.

Pot fi monitorizate sau controlate, prin creºtereaeficacitãþii mãsurilor existente sau, dupã caz,prin adoptarea unor mãsuri suplimentare deprevenire/control.

Pot fi tolerate ºi vor fi considerate inerenteactivitãþilor structurii unitãþii, faþã de care nueste necesarã adoptarea unor mãsurisuplimentare, ci doar aplicarea celor existente.

riscuriminore

Prioritate 1

Prioritate 2

Prioritate 3

riscurimajore

riscurimoderate

TermenCategoriide riscuri

Prioritate

Pe baza prioritãþii de intervenþie, riscurile se pot clasifica ºi ordona în treicategorii de riscuri:

a) riscuri majore (I), caracterizate, simultan, cu o mare probabilitate deapariþie ºi cu o gravitate foarte mare a impactului, care necesitãconcentrarea atenþiei conducerii unitãþii pentru adoptarea/implementarea unor mãsuri urgente de prevenire/control adecvate.

b) riscuri moderate (II), care presupun creºterea eficacitãþii mãsurilorexistente sau, dupã caz, prin adoptarea unor mãsuri suplimentare deprevenire/control.

c) riscuri minore (III), tolerabile ºi inerente activitãþilor unitãþii, faþã decare nu este necesarã adoptarea unor mãsuri suplimentare, ci doaraplicarea celor existente.

În baza clasificãrii ºi ordonãrii riscurilor, Structurii de control managerialintern evalueazã eficienþa mãsurilor de prevenire/control existente, dacãexistã, ºi propun mãsuri suplimentare/mãsuri pentru prevenirea/controlulriscurilor, pentru diminuarea expunerii la risc prin reducerea probabilitãþii dematerializare ori de minimalizare a impactului global. Aceste mãsuri vizeazãîn special, riscurile majore ºi cele moderate ºi se înscriu în formularele deidentificare, descriere ºi evaluare a riscurilor de corupþie.

46

Anual se realizeazã o activitate de monitorizare ºi de revizuire a riscurilorde cãtre coordonatorul Structurii de control managerial intern, în scopul de aasigura eficacitatea procesului de management al riscurilor, respectiv pentrua formula recomandãri de mãsuri de prevenire/control.Activitatea de monitorizare se finalizeazã prin întocmirea unui Registru alriscurilor (v. Anexa), care va fi revizuit anual la nivelul instituþiei publice.

47

AnexaRegistrul riscurilor

Partea I – Identificarea, descrierea, evaluarea riscurilor inerente ºi stabilirea deacþiuni/mãsuri de minimizare a acestora

Partea a II-a – Evaluarea riscului rezidual ºi stabilirea responsabilului cugestionarea riscului

Nr.crt.

Obiective/activitãþi Identificareariscurilor

Risc inerent Actiuni/mãsuri deminimizare a riscului/

riscurilor inerent/inerente

Probabilitate Expunerela risc3x4

Impact

0 1 2 3 4 5 6

1

2

n

Nr.crt.

Obiective/activitãþi Identificareariscurilor

Risc rezidual Responsabil cugestionarea

risculuiProbabilitate Expunere

la risc3x4

Impact

0 1 2 3 4 5 6

1

2

n

48

Stabilirea mãsurilor de prevenire/control al riscurilor

Fiecare mãsurã de prevenire/control al riscurilor existentã sau propusã trebuiesã fie evaluatã în scopul reducerii nivelului de expunere la risc. Evaluareamãsurilor de prevenire/control a riscurilor se efectueazã rãspunzând la treitipuri de întrebãri:

- Mãsura se adreseazã în mod efectiv riscului identificat?- Mãsura este bine documentatã ºi comunicatã, în mod oficial, celor

interesaþi sau implicaþi?- Mãsura stabilitã este operaþionalã ºi aplicatã în mod consecvent?

În funcþie de rãspunsurile obþinute se determinã dacã mãsura de prevenire/control existentã sau propusã duce la scãderea nivelului de expunere la risc.

Mãsurile prevenire/control al riscurilor existente precum ºi cele propuse carese considerã cã prin aplicare duc la scãderea nivelului de expunere la risc setrec atât în Fiºa de identificare, descriere ºi evaluare a riscurilor cât ºi înRegistrul riscurilor.

În urma aplicãrii mãsurilor suplimentare de prevenire/control al riscului sereduce probabilitatea de apariþie a acestuia, impactul global rãmânând acelaºi.

Drept urmare, reducerea nivelului de expunere la risc se datoreazã scãderiiprobabilitãþii de apariþie a riscului respectiv.

De ce controalele interne sunt importante?

Oferã managementului încrederea cã instituþia funcþioneazã în conformitatecu standardele care sunt monitorizate.Indicã personalului cã tot ceea ce face este important ºi cã este importantãCALITATEA.Semnaleazã cã anumite comportamente nu vor fi tolerate.Controlul intern nu trebuie privit ca un sistem separat, specializat, în cadrulunei instituþii publice, ci trebuie recunoscut ca parte integrantã a sistemului,pentru a ghida operaþiunile sale.

49

Care sunt limitãrile privind eficacitatea controlului intern?

Controalele nu vor preveni întotdeauna frauda sau delapidarea.Efectuarea unor controale infailibile are un cost prohibitiv ºi este inutilã.Controlul intern nu poate, prin el însuºi, sã asigure atingerea obiectivelororganizaþiei.SCMI oferã posibilitatea atingerii obiectivelor instituþiei, însã nu oferã ocertitudine absolutã.Controlul intern depinde de:

- factorul uman implicat;- resursele disponibile;- valorile organizaþionale.

Probabilitatea de realizare a obiectivelor este afectatã de limitele inerente alecontrolului intern. Acest fapt se datoreazã unor factori interni ºi externi carenu au fost ºi nu au putut fi luaþi în considerare la proiectarea (conceperea)controlului intern, cum ar fi:

- raportul cost/beneficiu. Conducerea instituþiei trebuie sã aibã în vedereimperativul cã beneficiile care vor deriva din aplicarea SCMI sã fiemai mari decât costurile;

- apariþia erorilor umane cauzate de neglijenþã, neatenþie, greºeli deraþionament sau de neînþelegerea instrucþiunilor;

- sustragerea de la efectuarea controalelor interne prin înþelegericonfidenþiale între un membru al conducerii sau a unui angajat, cupersoane din afara sau din interiorul instituþiei;

- persoana responsabilã cu exercitarea controlului intern poate abuzade poziþia pe care o are;

- procedurile devin neadecvate datoritã schimbãrii condiþiilor interne.

50

DEZVOLTARE DURABILÃ, EGALITATEDE ªANSE ªI PROTECÞIA MEDIULUI

1. Dezvoltare durabilã

Criteriile fundamentale ale dezvoltãrii durabile, stabilite de Comisia ComunitãþiiEuropene încã din anul 1993, sunt urmãtoarele:

• menþinerea în totalitate a calitãþii vieþii;• menþinerea unui acces continuu la resursele naturale;• evitarea deteriorãrilor permanente asupra mediului înconjurãtor.În anul 1994, Grupul de lucru asupra dezvoltãrii durabile de la Salzburg, Austria,

a cuprins în grupul de criterii ale dezvoltãrii durabile: umanismul ºi calitatea ridicatã avieþii, prezervarea diversitãþii culturale ºi regionale, distribuþia echitabilã a bogãþiei ºiresurselor, supravieþuirea umanã, prezervarea deteriorãrii ireversibile sau exploatãriiresurselor naturale, stabilizarea în interiorul capacitãþii purtãtoare a ecosistemelor,prezervarea biodiversitãþii.

2. Egalitate de ºanse

Promovarea egalitãþii de ºanse va contribui la coeziunea socialã atât la nivelulregiunilor de dezvoltare, cât ºi la nivel naþional. Dezvoltarea unei culturi aoportunitãþilor egale presupune implicarea directã a tuturor actorilor sociali dinsectorul public ºi privat, inclusiv societatea civilã. Protecþia socialã ºi incluziuneasocialã pot fi promovate prin acþiuni de combatere a discriminãrii, promovareaegalitãþii de ºanse ºi integrarea în societate a grupurilor vulnerabile care se confruntãcu riscul de marginalizare socialã.

Egalitatea de ºanse a evoluat în ultima perioadã devenind un concept mai largcare se referã nu doar la femei ºi bãrbaþi dar ºi la relaþia cu alte grupuri dezavantajatedintr-o societate.

51

În timp ce egalitatea de ºanse ºi de tratament semnificã nivelul egal devizibilitate, autonomie, responsabilitate ºi participare a majoritãþii ºi a minoritãþiidezavantajate la ºi în toate sferele vieþii publice, discriminarea reprezintã tratamentuldiferenþiat aplicat unei persoane în virtutea apartenenþei, reale sau presupuse aacesteia la un anumit grup social.

3. Protecþia mediului

Principalii actori instituþionali ai politicii de mediu din România sunt MinisterulMediului ºi Pãdurilor ºi Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Durabile. Alte ministereimplicate în politica de mediu sunt Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii ºiMinisterul Economiei ºi Finanþelor, care sprijinã procesul de consultare al pãrþilorinteresate pentru adoptarea de noi mãsuri legislative.

În instituþiile publice trebuie avute în vedere ºi introducerea unor teme specificepentru protecþia mediului ºi utilizarea raþionalã a resurselor naturale:

• informare cu privire la Legea 132/2010 privind colectarea selectivã adeºeurilor în instituþiile publice;

• includerea elementelor de eco-eficienþã în criteriile de selecþie a proiectelorºi în efectuarea achiziþiilor publice;

• evaluarea impactului programelor sau proiectelor propuse spre implementareasupra mediului înconjurãtor;

52

Legislaþie:

OMFP nr. 1649/2011 privind modificãrile OMFP nr. 946/2005, pentru aprobarea Coduluicontrolului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerialla entitãþile publice ºi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial;

Ordin pentru aprobarea Comisiei de monitorizare ºi îndrumare metodologicã cu privirela sistemul de control intern/managerial al Ministerului Educaþiei Naþionale;

Ordinul de ministru nr 4812/2004 privind elaborarea listelor de verificare, a obiectivelorcontrolului financiar preventive propriu din MECTS.

Ordinul pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entitãþii publice nr.400/06.2015 al Secretarului General al Guvernului, publicat în Monitorul Oficial, parteaI, nr. 444/22.VI.2015.

Legea 672/2002, privind auditul public intern, republicatã în 2011 în Monitorul Oficial,Partea I nr. 856 din 5 decembrie 2011.

Ordonanþã de urgenþã a Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern ºi controlulfinanciar preventiv, republicatã ºi actualizatã.

53

Cãrþi ºi articole:

*** ISO 9001:2000 ”Sisteme de management al calitãþii”

***ISO 9004:2000 ”Sisteme de management al calitãþii. Linii directoare pentruîmbunãtãþirea performanþelor

Compendiu al sistemelor de control public intern în statele membre ala Uniuni Europene,Comisia Europeanã, 2012.

Ghid de evaluare a sistemului de control intern în entitãþile publice, Curtea de Conturi,2011

Ghid practic misiunea de audit intern – Evaluarea proceselor de planificare, organizareºi control la nivelul unei structuri funcþionale din cadrul unitãþi administrativ –teritoriale, Ministerul Finanþelor Publice, Bucureºti, 2013.

Ghiþã Marcel, Auditul Intern, Editura Economicã , 2009.

Guidelines for Internal Control Standards for the Public Sector, INTOSAI.

Guvernanþa corporativã ºi auditul intern, coord. Marcel Ghiþã ed. Tipo Moldova, 2009

Îndrumarul metodologic pentru dezvoltarea controlului intern în entitãþile publice,publicat pe site-ul Ministerului Finanþelor Publice.

Prisaº Daniela, et.all, Implementarea sistemului de control managerialã intern – factorde impact în dezvoltarea instituþionalã preuniversitarã, suport de curs.

54

Pagini web:

http://www.cnvranceanu.ro/categories/59http://cjraedolj.ro/comisia-scim/proceduri-operationale-compartimente-structuri-cadrul-cjrae/http://omfp1649.ro/rapoarte.htmlhttp://www.consultanta-administratie.com/control-managerial.aspxhttp://institutuldecontrolintern.ro/sector-public/smart-omfp-946/http://www.finantare.ro/curs-evaluarea-implementarii-sistemului-de-control-internmanagerial-audit-intern-managementul-riscului-guvernanta-corporativa.htmlhttp://www.performcenter.ro/index.php?pagina=programe.phpht tp : / /cons i l ie reaaudi toru lu i .b logspot . ro /2012/10/norme-propr i i -pent ru-implementarea.htmlhttp://www.romqualitycert.ro/consultanta-pentru-implementarea-omfp-946-2005.phphttp://www.slideshare.net/andreisirghi/prezentare-cmi-13944638http://controlteam.ro/servicii/servicii-oferite/http://controlmanagerial.ro/standardedecontrol.phphttp://control-intern.blogspot.ro/http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/programe/Standarde_CI_tabel.pdfhttp://www.mfinante.ro/bunapractica.html?pagina=domeniihttp://ec.europa.eu/budget/biblio/publications/publications_en.cfmhttp://www.ifac.org/auditing-assurance/about-iaasb;http:/ /www.ifac.org/global-knowledge-gateway/risk-management-internal-control?discussionshttp://www.coso.org/IC.htm

55

Abrevieri

CEAC – Comisia pentru Evaluarea ºi Asigurarea Calitãþii

HG – Hotarâre de Guvern;

ISJ – Inspectoratele ºcolare judeþene;

MECS – Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ªtiinþifice;

OPC – Ordonator principal de credite;

OSGG – Ordinul Secretariatului General al Guvernului;

OUG – Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului;

PO – Procedurã operaþionalã;

ROF – Regulament de organizare ºi funcþionare;

ROI – Regulament de ordine interioarã;

SCMI – Sistemul de control managerial intern

56