Ghid Participant Program Mentorat

27
Pagina 1 din 27 Ghidul participantului la programul de mentorat Didatec

description

mentorat

Transcript of Ghid Participant Program Mentorat

Pagina 1 din 27

Ghidul participantului la programul de mentorat Didatec

Pagina 2 din 27

”Nu consider că e bine, cum se face uneori în școli, să umpli capul studentului cu un bagaj de cunoștințe fără a le însuși. Aceasta derutează și-l face pe tânăr să nu se mai poată orienta corespunzător. Trebuie să-i dăm elementele fundamentale, să-i formăm o bază solidă, să-i lăsăm timp să asimileze și apoi să-l învățăm cum să le folosească prin gândirea lui proprie”.

”...Noi avem trebuință de oameni care mai întâi să judece și apoi să hotărască. Nu poți lucra eficient dacă separi relația teorie-practică.”

Academician Aurel A. Beleș

Pagina 3 din 27

Cuprins

Scopul și obiectivele ghidului .................................................................................................................................. 4

1. Introducere. Ciclul de viață al primului an de profesorat ............................................................................... 5

2. Demersul activității de mentorat .................................................................................................................... 6

2.1 Motivația de a deveni mentor ....................................................................................................................... 7

2.2 Asteptări din partea mentorului.................................................................................................................... 7

2.3 Nevoile cadrului didactic debutant ............................................................................................................... 8

2.4. Asteptări din partea cadrului didactic debutant .......................................................................................... 8

3. Codul etic al mentorilor și debutanților .......................................................................................................... 9

4. Organizarea activitătii de mentorat .............................................................................................................. 10

5.1 Etapele procesului de mentorat .................................................................................................................. 10

5.2 KIT-ul Debutantului ..................................................................................................................................... 15

5.3 Indicatori de performanță ........................................................................................................................... 16

Anexa 1: Responsabilitățile mentorului .............................................................................................................. 17

Anexa 2: Reponsabilitățile debutantului ............................................................................................................... 18

Anexa 3: Cum se creează un material didactic .................................................................................................... 19

Anexa 4: Indicatori de performanță program de mentorat ................................................................................ 24

Anexa 5: Fise de lucru / rapoarte participanti mentorat .................................................................................... 25

Anexa 5a: Formular de planificare a activitatii de mentorat ................................................................................ 25

Anexa 5b: Formular de planificare și evaluare a sesiunii de mentorat ................................................................ 26

Pagina 4 din 27

Scopul și obiectivele ghidului

Mentoratul reprezintă o relație de unu-la-unu ce se întinde pe o perioadă de timp de-a lungul căreia o persoană își însușește o meserie sau niste cunoștințe dintr-un domeniu de activitate, sub îndrumarea unui mentor.

Acesta este ghidul programului de mentorat din cadrul proiectului DidaTec. El a fost creat pentru a facilita formarea unei relații între cadrele didactice debutante și mentori și pentru a ajuta profesorii aflați la începutul carierei să atingă următoarele obiective:

Să își creeze un plan de dezvoltare personală și un plan de dezvoltare a carierei de profesor

universitar.

Să învețe cum se realizează un curs pentru studenți atractiv, corect, complet și adaptat nevoilor

economice actuale.

Să își crească performanțele academice

Să dobândească încredere în sine

Programul de mentorat DidaTec este un demers complex, în cadrul căruia se vor întâlni cadrele didactice cu experiență, profesorii debutanți, echipa de coordonare a programului DidaTec, decani și rectori ai universităților partenere, reprezentanți ai mediului de afaceri etc.

Pagina 5 din 27

1. Introducere. Ciclul de viață al primului an de profesorat

Începutul carierei de profesor poate fi determinant pentru continuarea sau nu a profesiei alese. Mai multe studii prezintă etapele prin care trec cadrele didactice debutante, în primul lor an de profesorat. Astfel, au fost identificate șase etape:

1. Anticiparea – are loc în lunile august-septembrie

Această etapă începe în general la finalul studenției și masterului, o dată cu înscrierea la doctorat, debutanții fiind extrem de hotărăți să facă o schimbare majoră în facultate sau în cadrul disciplinei pe care o vor preda. Viziunea pe care o au este oarecum idealistă, iar așteptările sunt fixate uneori într-un mod nerealist.

2. ”Supraviețuirea” – octombrie-noiembrie

Debutanții sunt copleșiti de multitudinea problemelor și situațiilor care apar și pe care nu le-au anticipat. Ei se chinuie să facă față cerințelor zilnice venite atât din partea profesorului al cărui asistent sunt dar și obligațiilor față de lucrarea de doctorat sau față de pregătirea materialului ce urmează a fi predat. Cea mai copleșitoare pare a fi nevoia continuă de a se informa pentru laboratoare sau seminarii, de a face design-ul materialelor de predat, iar în același timp își pun întrebarea dacă ceea ce fac ei este de valoare sau nu. Deși surmenați, debutanții își mențin în această perioadă un nivel crescut de energie și dedicație.

3. Dezamăgirea – noiembrie-ianuarie

Intensitatea și durata acestei etape diferă la fiecare debutant. Nevoia de a aloca mai mult timp activităților profesorale în defavoarea timpului personal, energia și consumul intelectual necesare, faptul că lucrurile nu merg întotdeauna așa cum au fost plănuite fac ca debutantul să-și pună numeroase întrebări și să gradul de implicare și motivare. Mulți debutanți ajung chiar să aibă perioade de stres intens și chiar depresii.

Tot în această perioadă debutantul se confruntă cu provocări din partea studenților care pun sub semnul întrebării competențele sale – mai ales când diferența de vârstă nu este un argument. Managementul orelor de curs sau de laborator devine o problemă importantă.

4. ”Renașterea” – martie-mai

După prima sesiune, în timpul mini-vacanțelor, cadrul didactic debutant are timp pentru odihnă și pentru recuperare timpului personal. Aceste vacanțe permit și organizarea materialelor de studiu și realizarea planului pentru noile cursuri și seminarii. În această perioadă debutantul este mulțumit că a reușit să treacă peste prima sesiune și începe să se concentreze pe ce are de făcut până la sfârșitul anului universitar.

5. Reflecția – mai-iunie

Aceasta este o perioadă de regăsire a motivației, în care debutantul își dă seama de eșecurile avute, dar și de succesele obținute până acum în activitatea universitară. Viitorii profesori încep să se gândească la schimbările pe care le vor face în noul an, ce obiective își propun și cum vor schimba lucrurile pentru îmbunătățirea activității. Va începe o nouă periodă de anticipare.

6. Anticiparea anului al doilea – Iunie-august

În această etapă se revine la creearea unor asteptări pentru următorul an. De data aceasta asteptările sunt mai aproape de adevăr, dar rămâne dorința de debuntatului de a ”provoca” schimbări de impact în cadrul vieții studenților sau al activității didactice. În primii ani de profesie așteptările fixate în această perioadă au tendința de a fi fixate în mod nerealist.

Pagina 6 din 27

2. Demersul activității de mentorat

Schimbările de natură economică, politică și socială ce caracterizează societatea contemporană au un impact direct asupra sistemului educațional și asupra rolurilor pe care cadrele didactice trebuie să și le asume. Profesorii de calitate din ziua de astăzi nu mai sunt persoane care le știu pe toate ci persoane care trebuie să se formeze continuu, să fie la curent cu dezvoltările pe plan internațional, pe care să le integreze în activitatea didactică folosind tehnologii de informare și comunicare.

Proiectul Didatec își propune să vină în sprijinul cadrelor didactice debutante printr-un program de mentorat care acționează esențial pe 2 planuri :

integrarea socio-profesională în activitatea departamentului, a facultății și a universității ;

dezvoltare profesională și personală cu toate aspectele pe care le implică aceasta :

- dezvoltarea capacităților de predare a cunoștințelor;

- comunicare și relaționare;

- folosirea tehnicilor moderne în educație;

- managementul carierei didactice;

-planificarea, organizarea şi evaluarea activităților didactice;

- realizarea de materiale didactice noi care să răspundă cerințelor societății contemporane.

Opțiunea adoptată pentru programul de mentorat DIDATEC corespunde unei strategii de tip formal în care obiectivele, temele și activitățiile sunt stabilite printr-un plan de mentorat, elaborat în comun de către actorii principali ai programului - cadre didactice debutante și mentori - și beneficiază de suport instituțional la nivel de departament, facultate și universitate. Diagrama de relaționare între acești actori este prezentată mai jos.

Fig.1 Diagramă de relaționare actori implicați

în programul de mentorat Activitatea de mentorat propriu-zisă se va derula în relație unu-la-unu între un cadru didactic debutant și

un mentor care activează în aceeași universitate și în același departament.

În sensul prezentului ghid, prin cadru didactic debutant se înţelege un cadru didactic aflat la începutul carierei universitare, titular în învăţământul superior, cu o experiență de maximum 5 ani sau un doctorand cu normă didactică, în ambele situații vărsta trebuie să fie sub 35 de ani.

Mentori

Cadre didactice

debutante

Proiect DIDATEC

Universitate

Program de mentorat

- activități de mentorat - plan de

mentorat -indicatori

Pagina 7 din 27

Prin cadru didactic-mentor se înţelege cadrul didactic universitar cu experienţă relevantă de cel puțin 5 ani, cu grad didactic de profesor sau conferențiar care acordă consiliere unui cadru didactic debutant în vederea evoluţiei acestuia în cariera didactică.

Pe durata de derulare proiectul Didatec va oferi suportul administrativ necesar pentru derularea programului de mentorat, stabilind în același timp obiectivele strategice, lista activităților specifice mentoratului, indicatorii de calitate ai programului, responsabilitățile mentorilor și ale cadrelor didactice etc.

Universitatea va oferi inițial sprijinul instituțional pentru derularea programului de mentorat și va prelua după terminarea proiectului Didatec funcțiile de gestiune, suport și planificare asociate.

2.1 Motivația de a deveni mentor

Decizia de a deveni mentor are la bază numeroase motivații. Atât mentorul cât și activitatea de mentorat pot avea un impact important asupra carierei cadrului didactic debutant și a atitudinii sale față de cariera de profesor. Multe persoane se vor întreba care este motivul pentru care să devină mentori și ce vor câștiga ei din această activitate? Dacă este să avem în vedere piramida nevoilor creată de Maslow vom recunoaște că pe lângă nevoile primare, cu toții avem nevoi complexe care trebuie satisfăcute. Aici trebuie căutate motivele pentru care dorim să devenim mentori.

Atunci când se gândesc să accepte o astfel de provocare, unii mentori ai universităților tehnice au în vedere următoarele motivații:

1. Sentimentul continuității informațiilor dobândite

2. Dorința de a crește calitatea unui colectiv și a viitorilor profesori

3. Pregătirea și îmbunătățirea personală – cea mai bună metoda de a învăța este să-i înveți pe ceilalți

4. Sentimentul utilității și satisfacția personală – mulțumirea sufletească

5. Punctaj în plus mentorului în dosarele de concurs, inclusiv la evaluarea colegilor, în vederea

promovărilor

6. Raportarea unui număr de ore pentru activitatea instituţională

7. Raportarea numărului de ore ca activitate de tip B

8. Promovare în cadrul universității

9. Recunoaștere socială

10. Spirit de echipă și întărirea coeziunii sociale

11. Certificat de mentor

12. Acces la resursele DidaTec

2.2 Asteptări din partea mentorului

Mentorul este o componentă esențială pentru asigurarea succesului unui program de mentorat, asigurând planificarea, gestionarea și evaluarea activității specifice pregătirii de mentorat.

Acțiunile specifice derulate de către mentor trebuie să faciliteze integrarea cadrelor didactice debutante în universitate și să contribuie la dezvoltarea profesională a acestora.

În acest scop mentorul este responsabil de stabilirea unui plan de mentorat adaptat fiecărui cadru didactic debutant în parte, după o analiză de tip puncte-slabe puncte-tari efectuată în cadrul unei prime întâlniri. Planul de mentorat va include activititățile de mentorat și indicatorii de performanță asociați.

Îndrumarea propriu-zisă a cadrelor didactice debutante va fi realizată de către mentor în cadrul unor sesiuni de mentorat; numărul minim de sesiuni derulate este de 14. Pentru fiecare cadru didactic debutant mentorul va păstra evidența activităților de mentorat derulate prin fişe de evaluare și de observare, și, în stabilirea tematicii abordate în fiecare sesiune, va ține cont de ponderea sugerată fiecărei etape de mentorat conform celor indicate în &xy .

Pagina 8 din 27

Mentorul va îndruma cadrul didactic debutant în activitatea de proiectare și dezvoltare de noi materiale didactice, va îndruma cadrul didactic pentru alegerea celor mai bune strategii de predare și va asista la activități didactice conduse de către debutant.

Pe întreaga perioadă de derulare a procesului de mentorat mentorul își va exercita rolul de ghid și resursă de informații pentru cadrul didactic debutant și va acorda feedback fără a judeca acțiunile debutantului.

2.3 Nevoile cadrului didactic debutant

Activitățile de mentorat Didatec răspund nevoilor de formare ale cadrelor didactice debutante și obiectivelor strategice ale proiectului. Prin participarea la programul de mentorat cadrele didactice debutante vor beneficia de:

consiliere în dezvoltarea capacităților proprii de predare și evaluare a cunoștințelor prin acțiuni de îndrumare, evaluare și feedback.

consiliere în managementul carierei didactice.

îndrumare pentru îmbunătățirea capacității de comunicare.

îndrumare în realizarea de noi materiale didactice pornind de la elaborarea fișei disciplinei și terminând cu materialul didactic propriu-zis.

Primele trei componente se regăsesc în toate programele de mentorat derulate pe plan național sau internațional și oferă soluții pentru problemele cele mai des raportate de către cadrele didactice debutante: (comunicare, modalități de predare și evaluare, aspirații și nevoi personale în contextul modificărilor aduse de Legea Educației Naționale etc.). Ultima componentă răspunde unei alte probleme des întâlnite în debutul de carieră (proiectarea curriculară) și permite cadrelor didactice participante la programul de mentorat șă își contureze un demers didactic personalizat, cu impact personal și instituțional prin crearea de noi discipline care extind oferta academică a universității.

2.4. Asteptări din partea cadrului didactic debutant

Cadrul didactic debutant este actor și beneficiar al programului de mentorat iar decizia de participare la programul de mentorat este o decizie personală. Succesul programului depinde însă în mare măsură de participarea conștientă la activitățile de mentorat agreate și incluse în planul de mentorat.

Prin inscrierea în program cadrele didactice debutante se obligă să participe la activitățile incluse în planul de mentorat, să fie receptive la sugestiile și feedback-ul mentorului și să realizeze documentele specifice fiecărei etape de mentorat ce vor fi supuse evaluării sau cu rol de indicatori ai performanțelor obținute.

Pentru dezvoltarea capacităților proprii de predare și evaluare a cunoștințelor, cadrul didactic debutant asistă la activitățile didactice conduse de către mentor și permite asistența la orele proprii.

În realizarea de noi materiale didactice cadrul didactic debutant integrează cunoștiințele de proiectare curriculară dobândite în urma programului de mentorat. Materialul rezultat trebuie să acopere volumul indicat în prezentul ghid (&xy).

Pagina 9 din 27

3. Codul etic al mentorilor și debutanților

Pentru ca relaţia mentor-debutant să fie bazată pe respect reciproc și încredere este nevoie de crearea unui cod etic al mentorilor. Acesta are în vedere atât aspecte legate de moralitate, cât și de carta Universității Tehnice

1. Participarea la programul de mentorat este o acțiune voluntară, în care atât mentorul cât și

debuntantul s-au angajat fără a fi obligați și fără a urmări foloase materiale.

2. Rolul mentorului este de acela de a răspunde nevoilor de dezvoltare ale debutantului și de a respecta

agenda agreată de comun acord. Mentorul trebuie să evite impunerea propriei agende de mentorat.

3. Mentorul și debutantul trebuie să respecte Legea Educației Naționale, dar și cele privind hărțuirea de

orice natură, discriminarea sau traficul de influență.

4. Mentorul și debutantul trebuie să respecte timpul celuilalt, programul agreat și obiectivele stabilite de

comun acord.

5. Mentorii trebuie să-și recunoască limitele domeniilor de competență și să-și decline compentența dacă

se impune.

6. Mentorul nu va intra în subiecte sau discuții pe care debutantul dorește să le păstreze private. Dacă

totuși mentorul sesizează că există subiecte private din viața debutantului care îi pot afecta cariera și

dezvoltarea personală, atunci mentorul poate deschide subiectul cu acordul debutantului.

7. Mentorul și debuntantul trebuie să păstreze o atmosferă deschisă, informală care să ducă la câștigarea

încrederii de ambele părți.

8. Relația de mentorat nu trebuie să ducă înspre una de exploatare, pentru niciuna dintre părți și nici nu

trebuie să lase loc interpretărilor de orice natură.

9. Confidențialitatea discuțiilor de mentorat trebuie păstrată de ambele părți. Obiectivele stabilite și

rezultatele obținute pot fi împărtășite comunității DidaTec, pentru îmbunătățirea altor relații de

mentorat.

10. Atât mentorul cât și debutantul nu vor face promisiuni pe care nu le pot îndeplini.

11. Mentorul și debuntantul trebuie să manifeste integritate în derularea activității de mentorat și a

acțiunilor care reies din acestea.

Pagina 10 din 27

4. Organizarea activitătii de mentorat

5.1 Etapele procesului de mentorat

Mentorii implicați în procesul de consiliere posedă competențe de planificare, organizare și evaluare iar planul de mentorat este stabilit de comun acord de cadrul didactic și de către mentor.

Pregătirea de mentorat se va derula etapizat (Fig.1) pe parcursul a 16 sesiuni de mentorat, în perioada 1.06.2012-31.05.2013. Activităţile ce pot fi incluse în planul de pregătire de mentorat sunt specifice etapelor de derulare a programului de mentorat și se vor desfășura conform unui plan individualizat.

Fig.2 Etapele programului de mentorat

Activitățile se vor derula în cadrul a 16 sesiuni de mentorat pe durata unui an de zile (1.06.2012-31.05.2013).

Etapa administrativă este dedicată integrării socio-profesionale a cadrelor didactice debutante la locul de muncă și presupune 2 sesiuni de mentorat în care mentorul și cadrul didactic debutant vor discuta aspecte administrative ale vieții universitare, pornind de la regulamentul de ordine interioară și carta universității, continuând cu proceduri specifice universității/facultății/catedrei, fișa postului, planuri de învătâmânt, state de plată și orice aspecte ce pot fi incluse în această categorie. Tabelul 1 indică tipurile de activități ce pot face

12.5%

Series1; Proiectarea

curriculară; 4; 25%

Series1; Dezvoltarea materialelor

didactice; 4; 25%

Series1; Testarea strategiilor alese; 4;

25%

12.5%

Etapa administrativă

Proiectarea curriculară

Dezvoltarea materialelor didactice

Testarea strategiilor alese

Obiective pentru îmbunătățirea departamentului și dezvoltarea personală

Inceput proces de mentorat

Finalizare proces de mentorat

Pagina 11 din 27

subiectul sesiunilor de mentorat iar documentele aferente sunt incluse în kit-ul debutantului cu adresarea specificităților fiecărei universități participante.

Etapa Proiectare curriculară, derulată pe parcursul a 4 sesiuni, este dedicată proiectării didactice și are

drept obiectiv principal realizarea fișei disciplinei pentru materialul didactic ce va fi realizat efectiv în etapa următoare. Vor fi abordate aspecte specifice (Tab.1 - stabilire compentențe ce vor fi dobândite, elaborare listă cursuri, seminarii și proiecte, stabilire tematică studiu individual, realizarea fișei disciplinei etc). Sesiunile de mentorat vor include și aspecte specifice dezvoltării capacităților de predare; în acest scop cadrul didactic debutant va participa la minim 4 cursuri și 4 laboratoare susținute de către mentor.

Etapa Dezvoltare a materialelor didactice, având de asemenea un număr de 4 sesiuni alocate, are drept obiectiv principal realizarea de noi materiale didactice însumând 4 cursuri (35-40 de pagini), exerciții de laborator și tematica pentru 8 ore de studiu individual pentru studenți (Tab.1).

Etapa Testarea strategiilor alese urmărește dezvoltarea capacităților de predare și evaluare a cunoștințelor ale cadrului didactic debutant. Activitățile specifice ce pot fi incluse în cele 4 sesiuni alocate sunt: asistență la activități didactice susținute de către cadrul didactic debutant, evaluare, feedback.

Ultima etapă Obiective pentru îmbunătățirea departamentului și dezvoltarea personală include realizarea planului de carieră pornind de la documentul elaborat în cadrul proiectului Didatec, mobilități în străinătate pentru cadrele didactice debutante cu integrarea experienței dobândite în propuneri de îmbunătățire a activității și actualizarea resurselor bibliografice ale departamentului cu minim 2 articole.

Pagina 12 din 27

Tabelul 1 - Etapele procesului de mentorat

Etapă Descriere Durată Documente de lucru/ subiecte de discuție

Activități mentor Activități debutant

1. Etapa administrativă

În această etapă mentorul și debutantul vor discuta aspecte administrative ale vieții universitare

2 sesiuni

KIT-ul debutantului

Prezentarea colegilor

Regulamentul de ordine interioară

Carta Universității

Legea învățământului

Codul etic (plagiat, copyright, relații interumane, confidențialitate etc.)

Planul operațional

Planul de învățământ

Propunerea de angajare a unor cheltuieli

Proceduri legate de resursele umane/ Orarul

Organizarea și conducerea Universității

Fișa postului

Cum se realizează statele de plată ?

Managementul stresului

Ținuta la activitățile didactice

Prezintă debutantului colegii de specialitate și explică organigrama Universității.

Explică debutantului cele mai importante aspecte din documentele de lucru.

Evaluează prin test cunoștințele debutantului obținute în urma lecturării documentelor din KIT.

Poartă discuții interactive legate de aceste documente.

Explică fișa postului.

Mentorul invită debutantul la o activitate de socializare în afara universității.

Mentorul abordează teme precum managementul stresului, ținuta la activitățile didactice, relația student-profesor, limbajul care trebuie folosit, modalitatea de stabilire a relației cu studenții, etc.

Citește toate documentele din KIT-ul debutantului și se pregătește pentru evaluare.

Își notează aspectele neînțelese și le discută cu mentorul.

2. Proiectarea curriculară

În această fază debutantul și mentorul vor discuta modalitatea

4 sesiuni

Rezultatele analizei obținute în urma consultării mediului economic

Cum arată fișa unei discipline? Obținerea de informații din mediul

Este ales 1 curs pentru care se vor realiza 4 module a câte 2

Pagina 13 din 27

de proiectare a cursurilor, laboratoarelor, seminariilor și de stabilire a nevoilor educaționale pornind de la nevoile mediului de afaceri

(vezi document)

Fișa disciplinei (vezi exemplu)

economic

Cum se stabilesc abilitățile de dobândit? Cum se creează lista de cursuri?

Stabilirea tematicii studiului individual.

Alegerea bibliografiei.

Cum stabilim modul de examinare?

Mentorul invită debutantul la o activitate de socializare în afara universității.

ore fiecare.

Se realizează 1 activitate de laborator. Se proiectează 8 ore de studiu individual pentru studenți

Vizitează minim 5 agenți economici care folosesc elemente din disciplina pe care o va preda debutantul

Realizează analiza mediului economic .

Asistă la minim 4 cursuri și 4 laboratoare realizate de mentor .

3. Dezvoltarea materialelor didactice

4

sesiuni

4 cursuri (având un total de 35-40 de pagini) Exerciții de laborator Proiectare 8 ore de studiu individual pentru studenți Bibliografie relevantă

Cum arată un laborator și care este necesarul de materiale? Care sunt metodologiile de predare? Cum arată un capitol de curs?

Evaluează modul în care s-a ajuns la acele materiale (nu neapărat calitatea lor) .

Prezentarea modalităților de predare: Expunere, Discuții de grup, prezentare individuală, Seminarii, Workshop, Brainstorming, Joc de roluri, Studiu de caz (trasaturi, avantaje, dezavantaje)

Mentorul invită debutantul la o activitate de socializare în afara

Debutantul realizează materialul pentru patru cursuri, conform șablonului stabilit cu mentorul și învățat în cadrului programului DidaTec

Proiectează 8 ore de studiu individual pentru studenți.

Creează biblografia relevantă împreună cu mentorul

Debutantul realizează materialul pentru patru cursuri, conform șablonului stabilit cu mentorul și învățat în cadrului programului.

Pagina 14 din 27

universității Alege 2 metode de predare, pe care le va testa în etapa 4 și realizează firul logic al desfășurării celor patru tipuri de predare.

4. Testarea strategiilor alese

4

sesiuni

Cum sunt evaluați studenții?

Supravegherea la examen și organizarea examenului?

Fișa de feedback a mentorului pentru prezentările realizate?

Asistă la cursurile/ laboratoarele susținute de debutant Acordă feedback punctual pentru fiecare curs susținut Evidențiază progresul realizat de debutant; propune punctele de îmbunătățit ale debutantului . Mentorul invită debutantul la o activitate de socializare în afara universității .

Debutantul va testa patru modalități de predare împreună cu studenții

5. Obiective pentru îmbunătățirea catedrei și dezvoltarea personală

2

sesiuni

Planul de carieră (vezi exemplu)

Modalități de promovarea a abilităților studenților (ex.: cercuri științifice studențești)

Formular de feedback al profesorului asistat în deplasare pentru debutant

Mentorul și debutantul discută și realizează planul de carieră al debutantului Mentorul invită debutantul la o activitate de socializare în afara universității Mentorul pregătește debutantul în vederea deplasărilor în străinăte, îi explică din nou obiectivele și nevoiele departamentului și fixează cu debutantul rezultatele ce trebuie obținute ca urmare a deplasării în străinătate

Debutantul își creează planul de dezvoltare a carierei / Debutantul prezintă cel puțin două idei de îmbunătățire a activității departamentului În urma deplasării în străinătate, debutantul va prezenta la întoarcere două articole utile pentru departamentul din care face parte, preluate de la profesorii asistați .

Pagina 15 din 27

5.2 KIT-ul Debutantului

1. Legea Educaţiei Naţionale

2. Carta Universitatii

3. Plan Strategic al Universității

4. Plan operational

5. Procedura pentru deplasarile interne ale angajatilor

6. Procedura pentru acordarea burselor

7. Procedura de mobilitate-plecare din universitate

8. Procedura de transfer-intrare in universitate -N

9. Manualul calitatii universităţii

10. Ghidul Studentului

11. Regulament admitere

12. Regulament privind activitatea profesionala a studentilor utilizand sistemul ECTS

13. Regulamentul de Organizare si Functionare a Arhivei

14. Regulamentul de Organizare si Functionare a Bibliotecii

15. Regulamentul de Organizare si Functionare a Tipografiei

16. Regulamentul Editurii

17. Regulament de organizare si functionare a caminelor si cantinelor studentesti

18. Codul de etica universitara

19. Ordonanta de Guvern privind asigurarea calitatii educatiei

20. Statutul de organizare si functionare a Universitatii

21. Regulamentul de pregatire profesionala a studentilor

22. Regulament de organizare si functionare a departamentului pt. pregatirea personalului didactic

23. Regulamentul construirii si perfectionarii cadrului institutional al Universitatii

24. Sistemul de evaluare a activitatilor didactice efectuat de studenti

25. Imnul Universității

26. Fișa postului

27. Exemplu Fișa Disciplinei

28. Exemplu Plan de carieră

29. Organigrama Universității

30. Identitatea vizuală

31. Templet-uri documente ale Universității

Pagina 16 din 27

5.3 Indicatori de performanță

Debutant

Indicatori Definiție Măsurare

1 Evaluarea debutantului de către mentor

Evaluarea debutantului făcută de către mentor conținând puncte tari, puncte de îmbunățit, oportunități de dezvoltare –vezi document: „Document de evaluare a debutantului de către mentor”

3 documente de evaluare – după prima sesiuna, după a 8-a sesiune și dupa sesiunea a 16-a.

2 Curs Curs cu 4 capitole, care să conțină 35-40 de pagini, design-ul unui laborator, al unui seminar și al unui proiect

Document final, realizat de către debutant

3 Planul de carieră Planul de dezvoltare personală și profesională a cadrului didactic debutant.

Planul de carieră realizat de către debutant

4 Document proiectare Crearea unui material care să acopere tematica aferentă la 8 ore de studiu individual pentru studenți

Document realizat de către debutant

5 Evaluarea părții practice

Debutantul susține prezentarea unui curs în fața studenților, iar mentorul va evalua prestația acestuia

Fișa de evaluare a unei activități didactice.

Mentor

Indicatori Definiție Măsurare

1 Portofoliu Dosar de mentorat ce include evidenţa orelor sustinute de cadul didactic mentor şi asistate de cadru didactic debutant, evidenţa orelor predate de cadrele didactice debutante şi asistate de profesorul mentor, fişele de evaluare și de observare, de pe durata programului de mentorat, pentru fiecare cadru didactic debutant

Document realizat de către mentor, actualizat pe parcursul derulării programului de mentorat.

Pagina 17 din 27

Anexa 1: Responsabilitățile mentorului

1. Păstrează evidența tipurilor de activități desfășurate și a Planului de acțiune stabilit împreună cu

debutantul. (a se utiliza documentul „Planificarea actiunilor–template Didatec”)

2. Realizează analiza punctelor tari și a punctelor slabe a debutantului, împreună cu aceasta.

3. Cadrul didactic care desfășoară activități de mentorat pe durata unui an universitar are dreptul de a

norma în cadrul normei de tip B (activitati de pregătire metodica și în interesul invatamantului) un

numar de maxim 40 de ore pe an, pentru fiecare cadru didactic debutant pe care il indruma.

4. Respectă Carta UTCN și regulamentul programului DidaTec.

5. Mentorul se obligă să realizeze minim 12 întâlniri de mentorat pe parcursul unui an de zile.

6. Să păstreze contactul cu debutantul și să păstreze dovezi ale încercărilor de contactare a debutantului

în cazul în care întâlnirile nu au loc așa cum a fost stabilit. Dacă o întălnire a fost anulată, mentorul

trebuie să stabilească o nouă data pentru întâlnire în maxim două săptămâni.

7. Un mentor va avea maxim patru debutanți pe care îi va coordona, pe parcursul unui an de zile.

8. Sprijină debutantul pentru a se integra rapid în echipa din care face parte.

9. Mentorul are rolul de fi un ghid, un facilitator, o resursă și un coleg pentru debutant.

10. Împreună cu debutantul, mentorul trebuie să realizeze o agendă a obiectivelor, subiectelor,

activităților de realizat și a rezultatelor așteptate în urma activității de mentorat.

11. Mentorul va facilita accesul debutantului spre alte resurse și spre alte persoane care pot ajuta

debutantul să-și atingă scopurile.

12. În timpul sesiunilor, mentorul va acorda feedback fără a judeca acțiunile debutantului. Este

recomandat ca și mentorul să ceară feedback de la debutant în privința acțiunilor desfășurate, a

ritmului de învățare stabilit și a rezultatelor obținute până în acel moment, pentru a ajusta, dacă este

nevoie, planul de acțiune stabilit de comun acord.

13. Atunci când observă îmbunătățiri, mentorul vă încuraja și va lauda realizările debutantului.

14. Mentorul va folosi mijloacele de comunicare adecvate pentru a se face înțeles de către debutant.

15. Pe parcursul sesiunilor, mentorul va prezenta bunele practici utilizate în domeniul său precum și cele

mai eficiente metode de predare și învățare.

16. Mentorul trebuie să participe la sesiunile de pregătire a mentorilor organizate în cadrul proiectului

DidaTec.

17. Mentorul trebuie să urmărească indicatorii de performanță stabiliți în cadrul programului de mentorat

și să evalueze la finalul primului an de mentorat rezultatele obținute de cadrul didactic debutant.

18. Pentru obținerea celor mai bune rezultate, mentorul trebuie să dea dovadă de flexibilitate, să nu

împiedice desfășurarea programului de mentorat DidaTec, să nu deterioreze relația cu debutantul și să

păstreze confidențialitatea informațiilor aflate în timpul sesiunilor de mentorat.

19. Mentorul trebuie să îndrume și nu să indice sau să impună.

Pagina 18 din 27

Anexa 2: Reponsabilitățile debutantului

1. Debutantul are responsabilitatea de a se pregăti pentru întâlnirile cu mentorul.

2. Pentru ca întâlnirile de mentorat să fie cât mai eficiente, debutantul trebuie să vină cu subiectele pe

care dorește să fie mentorat.

3. Mentorul și debutantul lucrează împreună pentru stabilirea planului de acțiune, în vederea dezvoltării

personale.

4. Întâlnirea cu mentorul trebuie să aibă loc cel puțin o dată pe lună.

5. La sfârșitul fiecărei sesiuni de mentorat, debutantul trebuie să completeze formularul de evaluare a

sesiunii și să-și stabilească obiectivele pentru următoarea sesiunii.

6. Debutantul trebuie să participe la cursurile mentorului și la activitățile practice pentru a observa

metodologii de predare și concepere a materialelor didactice.

7. Pentru obținerea celor mai bune rezultate, debutantul trebuie să dea dovadă de flexibilitate, să nu

împiedice desfășurarea programului de mentorat DidaTec, să nu deterioreze relația cu mentorul și să

păstreze confidențialitatea informațiilor aflate în timpul sesiunilor de mentorat.

8. În vederea obținerii celor mai bune rezultate, debutantul trebuie să manifeste flexibilitate, dorință de

a învăța, răbdare și atitudine constructivă.

9. Trebuie să permită mentorului să preia rolul principal în această relație, cel puțin la început. Trebuie să

asculte și să respecte oportunitățile, limitările și formatul sesiunii de mentorat. Modul de

comportament trebuie să fie respectuos față de mentor.

10. În timpul sesiunilor, debutantul va folosi tehnici de ascultare activă, va gestiona cu prudență

întreruperile și își va nota informațiile de care are nevoie. De asemenea, va pune întrebări la obiect și

cu un scop precis.

11. Este extrem de util ca debutantul să ceară feedback. Deși critica sau feedback-ul constructiv pot părea

dure, ele au un rol important în dezvoltarea relației și în îmbunătățirea performanțelor. Va demonstra

că debutantul este deschis la idei noi și la corectarea acțiunilor sale. Feedback-ul trebuie obținut

pentru acțiuni specifice și nu pentru trăsături generale de caracter.

12. Debutantul va ține cont de timpul pe care mentorul poate să-l aloce acestei activități. Prin urmare,

sosirea la orele stabilite și respectarea orarului și a frecvenței întâlnirilor sunt obligatorii.

13. Dovedește că a urmat sfaturile primite de la mentori, chiar dacă au fost obligați să schimbe planul

inițial stabilit.

14. Se asigură că relația cu mentorul va fi una strict profesională. Mentorul va fi cel care va stabili dacă

relația de mentorat poate deveni amicală sau colegială. Mai mult, debutantul se asigură că relația cu

mentorul nu lasă impresia de favoritism sau a unui alt tip de relație neadecvată.

15. După finalizarea relației formale cu mentorul, debutantul păstreză legătura și informează mentorul

despre realizările sale.

Pagina 19 din 27

Anexa 3: Cum se creează un material didactic

Dezvoltarea activităţilor didactice (cursuri, seminarii, laboratoare) în sistem Blended Learning (BL) urmează modelul ADDIE (analiză, design, dezvoltare, implementare, evaluare):

Identificarea nevoilor cursanţilor vizează cunoştinţele şi abilităţile lor de utilizare a computerului,

cunoştinţele şi abilităţile de bază în domeniul e-learning, accesul facil la PC, Intra-/ Internet şi alte instrumente

şi tehnologii (la universitate, acasă); atitudinea vis-a-vis de utilizarea noilor tehnologii, faţă de metodele de

învăţare e-learning; disponibilitatea pentru învăţare/ (auto)formare etc. Foarte importantă este identificarea

nevoilor cursanţilor cu privire la curriculum-ul cursului propus (relaţia acestuia cu interesele şi nevoile de

integrare pe piaţa muncii ale cursanţilor, existenţa unor ghiduri, manuale şi a altor materiale curriculare suport

etc.), cu privire la resurse (compatibilitatea software, accesul la serviciile de comunicare, sprijin în utilizarea

echipamentelor şi parcurgerea materialelor de învăţare, accesibilitatea materialelor de învăţare şi adaptarea

acestora la particularităţile cursanţilor etc.), la relaţia cu tutorele şi colegii (accesibilitatea şi promptitudinea

răspunsurilor oferite de tutore, interacţiunea cu colegii şi tutorele), la monitorizarea progresului învăţării, la

practicile de evaluare şi autoevaluare etc. De asemenea, în această etapă se realizează şi investigarea

resurselor tehnice (instrumente şi tehnologii), a competenţelor personalului tehnic ce asigură buna

funcţionarea a acestor instrumente, a competenţelor tutorilor (de implementare în practică a activităţilor de

învăţare) etc.

Dezvoltare

Analiză

Design-ul cursului

Implementare

Evaluare

Planificarea şi implementarea

Elaborarea instrumentelor de evaluare

Dezvoltarea şi selectarea materialelor de instruire

Analiza de nevoi pentru identificarea obiectivelor instruirii

Formularea obiectivelor învăţării

Construirea strategiilor instruirii

Realizarea evaluării

Revizuirea instruirii

Evaluarea formativă

Pagina 20 din 27

Obiective educaţionale specifice. Instruirea cursanţilor pentru elaborarea materialelor de învăţare BL în

domeniul ştiinţelor inginereşti va urmări revizuirea şi dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor referitoare la:

a) Specificul instruirii în domeniul ştiinţelor inginereşti (stiluri de învăţare, ciclul învăţării, categorii de

conţinuturi care fac obiectul învăţării în universităţile tehnice)

Tabelul 1. Stiluri de învăţare în relaţie cu specificul ştiinţelor inginereşti (Honey & Mumford, 1982).

Stilul Descriere

Activist Interes marcant pentru achiziţia cunoştinţelor prin experimentare.

Elaborarea cunoştinţelor prin interacţiune activă cu ceilalţi.

Predispoziţie pentru confruntarea de idei sau rezolvarea de probleme în echipă.

Reflexiv Importanţa acordată capacităţii de a te distanţa de evenimente, oameni şi lucruri. Stil marcat de

reflecţie.

Observă, ascultă, acumulează date înainte de a emite o opinie.

Teoretician Importanţă dată logicii şi coerenţei în organizarea noilor cunoştinţe.

Predispoziţie pentru analiză şi sinteză, valorizarea raţionalului şi a obiectivităţii.

Achiziţia noilor cunoştinţe într-o manieră metodică şi sistematică.

Pragmatic Interes pentru aplicarea concretă a ideilor, teoriilor şi tehnicilor în scopul explicitării şi validării

lor funcţionale.

Preferinţă pentru soluţii realiste şi practice.

Nevoia de a găsi noilor cunoştinţe beneficii concrete şi avantaje practice.

În învăţământul tehnic aceste stiluri de învăţare, arată sursa citată, se exersează în contextul unor

activităţi de învăţare ce urmează un ciclu de învăţare de tip experenţial:

Figura 2. Ciclul învăţării în domeniul ştiinţelor inginereşti

Activist

Reflexiv

Pragmatic

Teoretician

A trage propriile concluzii

A aplica teoria în practică

A trăi o experienţă

Reflecţie asupra experienţei

Pagina 21 din 27

STIINŢE INGINEREŞTI

Aşa cum se vede din figură, învăţarea în universităţile tehnice favorizează cunoştinţele practice (procedurale şi

contextuale):

Figura 3. Analiza de conţinut (Chyung, Trenas, 2009)

b) Profilul de formare în domeniul ştiinţelor inginereşti. În tabelul 1 este prezentat un exemplu de profil de

competente (cunoştinţe, abilităţi, valori şi atitudini) al inginerului.

Tabelul 2. Profil de cunoştinţe, abilităţi şi respectiv valori şi atitudini ale inginerului

Cunoştinţe • Cunoştinţe ştiinţifice şi matematice, teoretice şi aplicative.

• Cunoştinţe şi aplicaţii din domeniul ştiinţelor inginereşti.

• Cunoştinţe din domeniul tehnologic şi informatic.

Abilităţi Abilitatea de a aplica cunoştinţele fundamentale de matematică, ştiinţe şi inginerie.

Abilitatea de a comunica eficient, nu doar în domeniul ingineresc ci şi în comunitate.

Competenţe tehnice aprofundate (generale şi doar în domeniul inginerest de specializare).

Abilitatea de a identifica, formula şi soluţiona probleme.

Abilitatea de a aborda sistemic proiectarea şi atingerea performanţei dorite.

Abilitatea de a funcţiona eficient ca individ respective în echipe multidisciplinare sau

multiculturale, ca leader sau membru al unei echipe.

Înţelegerea responsabilităţilor sociale, globale şi de mediu ale profesiei, şi a nevoii de a

dezvoltare durabilă.

Înţelegerea responsabilităţilor profesionale şi etice şi atitudine angajată faţă de acestea;

Înţelegerea principiilor dezvoltării durabile.

Recunoaşterea nevoilor de a te forma/angaja în învăţarea pe parcursul vieţii.

Valori şi

atitudini Integritate; Angajament; Toleranţă; Convingeri privind necesitatea învăţării continue.

Încredere în sine; Flexibilitate; Conştiinciozitate; Punctualitate; Accesibilitate.

E-learning

Învăţare în ritm propriu

Învăţare faţă în faţă

Interacţiune socială

BLENDED LEARNING

Cunoştinţe declarative

(“Ce ...”)

Cunoştinţe procedurale

(“Cum ...”)

Cunoaştere contextual-situaţională

(“De ce ...?“/”Unde...?”)

Fapte, concepte, principii

Proceduri şi procese

Concepte, fapte, principii, proceduri şi procese

Pagina 22 din 27

În cazul învăţământului de tip BL profilul competenţelor de specialitate trebuie completat cu cunoştinţe şi

competenţe aparţinând “alfabetizării informatice”: cunoştinţe de bază în domeniul computerelor, abilităţi de

utilizare a web; folosirea strategiilor de procesare a informaţiei; folosirea tehnologiei informaţiei şi

comunicaţiilor; înţelegerea “lumii informaţiei” şi a modului în care aceasta poate fi investigată şi folosită (cărţi,

website, biblioteci …); abordarea informaţiei de o manieră critică; folosirea informaţiei în manieră personală

etc.

c) Proiectarea activităţilor de învăţare.

Proiectarea activităţilor didactice demarează cu specificarea obiectivelor învăţării. Acestea descriu

performanţele studenţilor la finele unei activităţi/secvenţe de instuire şi a căror atingere va fi evaluată.

Formularea obiectivelor unei activităţi este rezultatul unui proces de „concretizare” în etape (disciplină/

activitate didactică: curs/seminar/laborator) a competenţelor profilului de formare. Concretizarea are ca

rezultat un enunt de tip SMART (SPECIFIC – MĂSURABIL – ABORDABIL /ACCESIBIL – REALIST – ÎNCADRABIL ÎN

TIMP). În acest scop formularea obiectivelor se face în termeni de acţiune (folosind verbe care sugerează

acţiuni), cu precizarea rezultatului acţiunii şi, pe cât posibil, a condiţiilor de realizare şi a condiţiei de acceptare

a performanţei. În funcţie de complexitatea acţiunii specificate în formularea obiectivului acesta poate fi situat

pe nivele de complexitate cognitivă.

Obţinerea performanţelor dorite (atingerea obiectivelor învăţării) se realizează în condiţiile folosirii a

cel putin două metode / activităţi de învăţare (vezi Tabelul 4).

Tabelul 4. Forme, metode şi activităţi BL (http://www.cognitivedesignsolutions.com/Instruction/Instruction1.htm)

Acelaşi moment de timp Momente diferite de timp

Acelaşi

loc

Tradiţional

• Instruirea în clasă • Activităţi de laborator: • Workshop-uri • Excursii: Observaţii; Muncă de

teren

Tradiţional

Activităţi de laborator; Observaţii; Activităţi de tutorat, mentorat online

Locuri

diferite

Sincron

Web Cast Clasa virtuală Conference calls, Video broadcasts Chat Laboratoare virtuale Mesagerie instant (IM) Colaborare online: Întâlniri şi tutoriat online; Comunităţi de practică etc.

Asincron

• Web-based training, Tutoriale Web CD-ROM, Simulări Sprijinul performanţei: EPSS (Electronic Performance Support Systems); Referinţe online & Managementul documentelor, Multimedia Materiale & Documentaţii printate Intranet Sistem de managementul cunoştinţelor Portal pentru comunităţi de practică Blog, e-mail, Discuţii pe anumite teme Resurse de învăţare distribuită şi mobilă etc.

Pentru a menţine motivaţia studenţilor pentru învăţare, în general, şi pentru învăţarea BL, în

particular, activităţile didactice trebuie să fie interactive şi centrate pe student. Centrarea pe student se

asigură prin corecta formulare şi aplicare a obiectivelor învăţării: dacă acestea descriu ceea ce spune şi face

studentul ca să înveţe atunci activitatea de învăţare va fi centrată pe student. În ceea ce priveşte

Pagina 23 din 27

interactivitatea, interacţiunea studentului cu conţinutul poate avea loc individual sau în grup; în condiţiile

învăţării online interacţiunile cu profesorul sau cele care au loc între studenţi pot fi asincrone sau sincrone.

Evaluarea presupune integrarea formelor de evaluare, aplicarea unor metode, tehnici şi instrumente

de evaluare diverse:

Figura 5. Paleta formelor de evaluare

Metodele şi instrumentele de evaluare posibil a fi aplicate în contextul evaluării sunt: observaţia

sistematică; aplicarea de probe de evaluare (orale, scrise, practice); verificarea orală; lucrările scrise; verificarea

prin lucrări practice; studii de caz; fişe de activitate individuală; hărţi de concepte; examene; teste; eseul;

investigaţia; jurnalul reflexiv; proiectul; portofoliul; evaluarea cu ajutorul computerului etc.

O tipologie a itemilor prin care se poate evalua atingerea performanţelor este următoarea: itemi

obiectivi (itemi cu alegere duală; itemi cu alegere multiplă; itemi de asociere/ tip pereche); itemi semi-

obiectivi (itemi cu råspuns scurt; itemi cu completare de răspuns; întrebări structurate); itemi subiectivi (eseu

structurat; eseu liber/nestructurat; rezolvarea de probleme).

Observaţie: Pentru integrarea evaluării în procesul de învăţare este importantă cunoaşterea de către

student a criteriilor de reuşită (care privesc rezultatul), procedurale (care privesc rezolvarea) şi de redactare a

răspunsului. Formularea unei probe de evaluare se face în corelaţie cu obiectivul a cărui realizare este evaluată

şi strategia aplicată pentru atingerea acestuia.

d) Structura unui material de învăţare

Tema cursului/seminarului/laboratorului.

Competenţe specifice.

Durata.

Descrierea audienţei.

Prerechizite.

Obiectivele învăţării

Cerinţe/constrângeri.

Conţinut (lista elementelor de conţinut).

Strategii de învăţare (transferabile în alte domenii de studiu, profesie şi viaţă).

Evaluare/Remediere/Îmbogăţire.

Resurse (De ce dispunem? vs. “De ce am avea nevoie?)

Schiţa activităţilor de învăţare (pentru fiecare item de conţinut detaliaţi sarcinile şi durata).

Evaluarea

iniţială dignostică

sumativă

formativă formatoare

de progres

inter-evaluare

co-evaluarea

autoevaluarea

Pagina 24 din 27

Anexa 4: Indicatori de performanță program de mentorat

Indicatorii de performanță ai programului de mentorat vor fi calculați și evaluați la finalului celor 12 luni de mentorat (adică 14 sesiuni). Ei reprezintă măsura eficienței programului desfășurat și ar trebui să evidențieze evoluția avută de cadrul didactic debutant pe parcursul anului de mentorat. O parte din acești indicatori se vor regăsi în dosarul de mentorat al fiecărui cadru didactic debutant.

Indicatori Definiție Măsurare

1 Numărul de sesiuni de mentorat

În total vor fi 16 sesiuni: câte două în primele două luni, câte o sesiune pe lună, pentru următoarele 8 luni şi câte 2 în ultimele 2 luni.

Minim 12 sesiuni dintr-un total de 16 obligatorii

2 Planificarea activității de mentorat

A se completa documentul: „Planificarea Actiunilor-template Didatec”

3 Evaluarea debutantului de către mentor

Evaluarea debutantului făcută de către mentor conținând puncte tari, puncte de îmbunățit, oportunități de dezvoltare –vezi document: „Document de evaluare a debutantului de către mentor”

3 documente de evaluare – după prima sesiuni, după a 8-a sesiune și dupa sesiunea a 16-a

4 Planul de carieră A se vedea documentul: „Planul de carieră – Exemplu”

Planul de carieră -Document personal

5 Raportul de întânire

Documentul de utilizat este: „Evaluarea sesiunii de mentorat-template Didatec”

Trebuie să fie egal cu numărul de sesiuni realizate, minim 12.

6 Curs Curs cu 4 sesiuni, care să conțină 35-40 de pagini, design-ul unui laborator, al unui seminar și al unui proiect

Document final, realizat de către debutant

7 Document proiectare Crearea unui material care să indice 8 ore de studiu individual pentru studenți

Document realizat de către debutant

8 Evaluarea părții practice

Debutantul susține prezentarea unui curs în fața studenților, iar mentorul va evalua prestația acestuia

Fișa de evaluare a unei activități didactice

9 Număr total de mentori

La nivel de program DidaTec 50

10 Număr total de debutanți

Înscriși în programul Didatec 200

11 Raport deplasare străinătate

12 Document evaluare program mentorat DidaTec

Document completat atât de mentor cât și de debutant

Pagina 25 din 27

Anexa 5: Fise de lucru / rapoarte participanti mentorat Anexa 5a: Formular de planificare a activitatii de mentorat

MANUAL DE MENTORAT DIDATEC

Planificarea acțiunilor

Folosiți acest document pentru a stabili un plan de acțiune agreat de mentor și debutant. Este extrem de important să notați obiective specifice, măsurabile, cu un timp de realizare bine determinat.Pentru exemplificare aveți trecute obiectele de mai jos

Acțiune de realizat Indicator de succes Evaluare

Exemplu: realizarea planului de carieră

Conceperea unui document care va conține planul de carieră și de dezvoltare personală a debutantului, creat până la data de 1 septembrie 2012

În 15 aug și 1 sept. 2012

Exemplu: realizare curs Cursul va trebui să conțină câte 4 capitole

Trebuie finalizat până la data de 15 nov.2012

Nr. Maxim de pagini va fi de 40

În 15 iulie

În 15 aug

În 15 sept

Pagina 26 din 27

Anexa 5b: Formular de planificare și evaluare a sesiunii de mentorat

MANUAL DE MENTORAT DIDATEC

Formularul planificării și evalurării sesiunii de mentorat

Acest formular trebuie folosit înainte de fiecare sesiune de mentorat. Alocați max.5 minute pentru a nota ceea ce sperați să obțineți în urma sesiunii și cum intenționați să ajungeți la acele rezultate.

Obiectivele și scopurile propuse trebuie să respecte secvența SMART:

S=Specifice, M=Măsurabile, A=acceptabile (acceptate),R=realiste, T=au un timp limită precis

Numele debutantului: Data:

Ariile în care este nevoie de mentorat (se bazează pe observațiile mentorului):

Scopul acestei sesiuni de mentorat:

Dificultăți posibile Modalități de rezolvare

1. 1.

2. 2.

3. 3.

Rezultatele dorite: Acțiuni specifice

1.

2.

3.

Pagina 27 din 27

Evaluarea sesiunii mentor-debutant: Exemplu: comunicarea a fost deschisă

Exemplu:Până la următoarea sesiune vom avea o întâlnire informală, în afara Universității

Rezultate: Exemplu: Este nevoie de mai mult timp pentru realizarea unui plan de acțiune concret, specific