01.10.2011GHID DE EXAMINARE CLINICA

I Date generale: nume, sex, varsta, studii,ocupatieII Date anamnestice relevante

A. Familie de origineB. Ruta scolaraC. Ruta profesionalaD. Familia actuala- daca are copii, cati si cum sunt (identificarea unor aspecte caracteristici familiei)- celibatul (absenta familiei) – e foarte diferit la femei si barbati- se poate intalni printre femei boala psihica si deficite de relationare- la barbati celibatul pune mai adesea problema afectiunii psihice (de atras atentia)-

categorii predispuse la celibat schizoizii si schizofrenii.E. Istoricul bolii- daca a fost internat sau nu, daca a fost vreodata la psihiatrie (important sa vezi

biletul de iesire) si bolile somatice existente sunt importante de stiut mai ales bolile cronice isi pun amprenta pe starea psihica a individului

- APP – antecedente personale patologice,specte ale bolii si alte caracterististici sun importante pentru un diagnostic clar si pentru prognostic

III. Date de observatie1. Aspectul lui general (vestimentatie, tinuta adecata cu varsta- coloristica- gen,

accesoriile, postura: cum se aseaza pe scaun; mainile ingrijite/neingrijite, gesticulatie excesiva, onicofagie, igiena/ sau absenta ei; acesta arata uneori faptul ca lipseste din preocuparile lor si sunt de multe ori aspecte e boala)

2. Comportamentul non-verbal (mimica, gestica, expresia fetei si corpului). Plansul cu aspecte importante transmite informatii de personalitatea persoanei.Ex: plans retinut, cu inecare este specific depresiei, plans zgomotos, cu suspin, spectaculos apartin demonstrativilor. Trecerea de la plans alta stare afestiva poate avea labilitate afectiva

3. Comportamentul verbal (flux verbal, debit, intonatie) initiativa de comunicare, bagaj lexical arata nivelul socio cultural dependent sau nivelul educatiei (ex: oamenii cu 8 clase care vorbesc cu vocabular ales pentru ca sunt cititi dar pot fi frustrati de imposibilitatea evolutiei profesionale)

4. Nivelul de cooperare- falsa cooperare - cea mai frecventa este suprasimularea- pentru impresionare,

victimizarea. Profesionalismul psihologului consta in scoaterea acelor elemente care sunt in plus.

- Simularea clienttul nu are nimic,dar se pune pe scaun si se plange de cat de bolnav este (de obicei au un scop ex: certificatul de handicap)

- Disimularea – isi mascheaza simptomele, se dau drept normal, ei sunt cei care doresc sa obtina dreptul de a munci, carnet de conducere etc (ex: schizofrenii remisi)

IV Acuze subiective- ce-l supara

1

- oameni in general nu stiu sa-si evalueze starea de sanatate si spun tot felul de lucruri- daca omul acuza tot felul de simptome somatice diverse, profesia te obliga sa-l

indrumi spre verificarea lor in diferite ramuri medicaleV RezultateleO evaluare psihologica trebuie in final sa se refere la urmatorii parametrii:1. aspecte cognitive (dupa caz)- Qi relevant pentru deteriorarea cognitiva2. tulburarea actuala (axa I DSM)3. „terenul” (axa II DSM)

1. Aspectele cognitive- nu calculam IQ la intelecte normale (ex: nu individul cu un intelect normal si care are o tulburare psihica este irelevant IQ-ul ci din discutia cu el, dupa performanta scolara, profesionala) recomandare pentru QI Raven- deteriorarea cognitiva poate sa fie pe involutie sau alte afectari organice (traumatisme cranio cerebrale, accident vascular, alcoolism) ce poate rezulta afectarea eficientei functiilor cognitive (sa nu se confunde cu deteriorari asociate altor tulburari de ex. : depresia) ‚ se apreciaza prin MMSE (apar din nevoia medicala de cuantificare) si e nediscriminativ in deteriorarile usoare!!!!Recomandare:

- Proba cuburi Kochs/ (proba neverbala) arata capacitatea de a integra elementul intr-un tot, astfel poate arata deteriorari cognitive

- Coeficientul de memorie- grad I – nu are capacitatea de autoingrijire, la bolnavi psihici foarte rar se da grad I

(schizofrenii foarte cronici sau oligofrenii de gradul III)- grad II – capacitatea de munca in cea mai mare parte pierduta- grad III – poate lucra cu jumatate de norma- majoritatea nu lucreaza datorita situatiei

sociale si imposibilitatea gasirii unui loc de munca adecvatClasificarea internationala a bolilor psihice din RomaniaTestul arborelui – 3 interpretari de sprijin in diagnosticTeste asociativ verbale: Rotter si ale testului de gandire optima RosalindParametrii- se pot folosi in sala de asteptare, au un potential diagnostic limitat dar poate fi si un pretext terapeutic ( mod conflictual de dezbatut in terapie)Testul de gandire optima a iesit relevant pentru depresieTestul Hamilton de depresie si anxietate- sunt utile pentru depresiile mariTestul personal de stress si informatii despre bolile psihosomaticeLa deteriorarile cognitive se foloseste si testul ceasului3. „Terenul” –iesim din aria DSM cu urmatoarele aspecte:Structura de personalitate are teoretic 3 niveluri

- Personalitate normala- Personalitate accentuata- Tulburari de personalitate

Personalitate accentuata - persoana cu intelect normal- trasaturile se dezvolta in situatiile de viata stresanta- sunt problematizanti, nu sunt multumiti de cum sunt ei

2

- pentru ca sunt egocentrici nu sunt de acord ei insisi- prezinta o vulnerabilitate la tulburarile psihice

Tipologia lor:1. Demonstrativul - nevoia de a fi in centrul atentiei- capacitate anormala de refulare (exarcebata) intern nu vrea sa stie- nevoia de pretuire, admiratie, competitiv si fac mult pentru asta: comportamet, tinute

se prefigureaza din copilarie nucleul comportamentului de a ti place sa fii in centrul ei

- o duc bine daca sunt recunoscuti, sunt profesii care cer un nucleu de demonstratie, cele care cer contactul cu ceilalti de exemplu pe negetiv folosirea acestei trasaturi de demonstratie o au excrocii

2. Hiperexactul- ordonat, tipicaz, preocupat de reguli, de ordine, constincios, punctual- sunt oameni de baza sunt si perfectionisti- au spirit analitic- exista profesii care i se potrivesc si cer aceste calitati ale lui,unde se cer performante,

munca cu precizie si migala- deranjeaza pe cei din jur ca cer si altora aceeasi abordare, el e si rigid, functioneaza

dupa reguli, nu sunt imaginativi- este nedubitativ , iar perfectionismul lui este legat de ideea nu cumva sa gresesca, sa

nu faca bine, nu ia hotarari spontane3. Hiperperseverentul- perseverarea afectelor (ele te iubeste/ te uraste pe viata)- suspicios, banuitor si cu tendinte spre ranchiuna si razbunare- alaturi de astfel de personalitati aproape ca nu te misti liber4. Nestapanitul/ impulsivul- nervosi, iritabili, irascibili, cu potential agresiv, cu consum de alcool- sunt persoane dificile5. Hipertimicul- e vesel, logoreic, sociabil, se imprieteneste usor, are mereu ceva de povestit- e mai superficial din fire- pot deveni obositori, se agita, nu stau locului- pot sa insufleteasca o petrecere6. Distimicul- trist si pesimist- serios, contacte sociale mai reduse dar serioase7. Ciclotimicul/labilul- trece cu usurinta de la o stare la alta

8. Exaltatul- trece de la o stare la alta dar la extreme (de la disperare la exaltare)- in lumea artistilor sunt cei mai frecventi

3

9. Anxiosul- fricos, temator, nu-si asuma riscuri10. Emotivul- impresionabil, sensibil, profund, se induioseaza usor, milos din calea afara11.Extrovertitul12.Introvertitul

In realitate pot sa existe combinatii intre aceste tipuri, ceea ce face realitatea si mai dificila pentru ei si ceilalti.Cartea „Cum sa te porti cu personalitatile dificile” Leonard si Andre cu urmatoarea tipologie:

1. Anxiosul– din punct de vedere al psihologiei evolutioniste- au asigurat perpetuarea speciilor

2. Paranoicul- ei vorbesc de o varianta a acestuia senzitivul, care e o persoana suspicioasa, cu lipsa de incredere in sine, cu predispunere la tristete, sunt victima, se simt exclusi, marginalizati, ce afecteaza actiunilor celor din jur3. Histrionicul4. Obsesionalul5. Narcisicul- eu cele mai cel si nu admit critica6. Schizoidul- e singuratic, nu simte nevoia de contacte sociale el isi ajunge siesi, sunt multi celibatari7. Comportament de tip A- alerte, hiperactive, iritabile, intr-o pemanenta competitie, contra cronometru, agitati, nelinistiti8. Depresivul9. Dependentul- are permanenta nevoie de cineva care sa-l confirme, sa-l sustina (se pare ca proine din anxietatea d separatie din copilarie)10. Pasiv-expresivul- te amana, nu zic nu , dar nu fac11. Evitantul- evita relatiile si contactele interpersonale din teama de a nu fi respins

O tipologie de la Timisoara a profesorului Mircea Lazarescu este mai apropiata de abordarea psihologicaChestionarul Schmiseck pentru personalitati accentuate

Tulburari de personalitate caracteristici generale:- au trasaturi de personalitate stabile, durabile, cu dinamica relativa de-a lugul vietii,

constante si in general anevolutive, putin influentabile de mediul social, familial4

- caracteristica generala e deficitul adaptativ, sunt egosintoni (sunt de acord cu ei insisi), acesti termeni teoretic ii diferentiaza de personalitatile accentuate

- deficitul adaptativ se manifesta comportamental si se adreseaza propriei persoane si la adresa celorlalti

E vorba de dizarmonie a personalitatii, aceste psihopatii presara istoria omenirii ducand la evolutii si regres al acesteia.Etiopatologic psihopatii provoaca mari dezbateri, parerea cea mai clara in acest sens este ca e constitutiva, desi si ceilalti factori conteaza si isi pun amprenta asupra individului. Dar trasaturile psihopatului se programeaza din copilarie si adolescenta.In diagnostic de personalitate accentuata si tulburare de personalitate se pune cel mai bine pe anamneza nu pe teste, pentru ca testul poate arata o situatie prezenta care nu ii este caracteristica, iar personalitatea pune problema trasaturilor de durabilitate si constanta.

Nicicand nu vorbim de tulburare de personalitate inainte de varsta maturitatii. Tulburare de personalitate se pune exclusiv la adult.Carte „ Tulburarile de personalitate a lui Lazarescu” (ei spun in carte ce tulburari de personalitate sunt partial compensabile- pot fi ajutati prin familie, profesionisti potriviti- si grave ce pot fi un pericol social- nu se recupereaza)

Tipologia tulburarilor de personalitateI Grupe/Clusterul A- caracteristica generala: bizarerii si stranietate1. Schizoidul2. Schizotipalul3. ParanoidulII. Grupe/ Clusterul B- caracteristica generala: hiperexpresiv si antisocial1. tulburarea de personalitate antisociala2. tulburarea de personalitate borderline3. tulburarea de personalitate histrionica4. tulburarea de personalitate narcisicaIII. Grupa/ clusterul C- caracteristica generala: anxietatea1. tulburare de personalitate evitanta2. tulburare de personalitate dependenta3. tulburare de personalitate obseiv compulsiva

Grupa I A 1. Schizoidul- indiferent,

5

- rezonanta afectiva redusa-.contacte sociale limitate, pentru ca nu simte nevoia, adesea celibatar, lucreaza bine de unul singur- preocupat de activitati abstracte- sunt reci, nu se bucura, nici nu se intristeaza2. Schizotipalul - seamana cu schizoidul doar ca in plus are preocupari legate de ezoterism, ocultism, gandire magica- mai nefericit pentru ca e problematic in sensul acestor preocupari- sunt bizari, ciudati3. Paranoidul- orgolios, ranchiunos, razbunator, interpretativ- el poate fi dominator si sa mearga pana la fanatism (infloreste cand mediul il confirma)- mai frecvent la barbati- nevoia de dominare si de a impune propriile idei, - educatia orientata caracteristica creaza forta panoidului, si este important in ce slujba este pus- este suspicios, anxios, i se pare ca tot timpul este prejudiciat- e intr-un presupus pericol, i se pare ca lui i se intampla (mecanismul lui e foarte mult legat de egocentrism)Grupa II B

1. Antisocialul- foarte rar ajunge la psihiatru, cel mai des intalnit- impulsiv, agresiv, lipsit de simtul moralitatii, instinct catre acte infractionale, de la

furt la crima, predispus spre incalcarea regulilor- clientii puscariilor- pentru ca sunt egosintoni, nu invata din greselile lor- nai ajung la psihiatrii prin alte complicatii cum ar fi cele psihice si neurologice ale

altor probleme asociate (ex: alcoolism)2. Borderline-ul- instabilitatea e trasatura lor de baza si se refera la comportamente, atitudini, oscilatii

timice (ale starilor afective) - impulsivitate, deficit relational, traiesc negativ starea de nereusita, insatisfactii

datorate acesteia dezvolta depresii cu care ajung la psihiatrie- sunt intr-o perpetua cautare a satisfactiilor- raspund la tratament pentru si sunt predispusi la dezvoltarea altor tulburari- viata lor e o dezordine totala (relationala, comportamentala)3. Histrionicul- mai frecvent sunt la femei- nevoia de aprimi atentie, compasiune, de a capta atentia- sunt incomozi pentru cei din ur in masura in care nu-si pot valoriza acasta nevoie a

lor de atentie- posibilitatea alunecari in boala este personalitatea

6

- le place sa vina la psiholog dar posibilitatea de reusita sunt limitate ca au beneficii din ea

- sunt intriganti4. Narcisicul- autoritar, egocentric- e mai mult un deficitar caracterial- sunt deranjanti

Grupa III C1. Evitantul- evita contactele sociale din teama de a fi respins, e un singuratic( diferenta de

schizoid e ca el are nevoie)- daca cineva ii castiga increderea atunci e omul lui2. Dependentul- nesigur, are mereu nevoi de ajutor. de confirmare3. Obsesiv compulsivul- in ICD apara ca anakaste- se mai numeste si psihoasten (psihopatie psihostenica) in lucrari mai vechi, denumit

asa pentru ca el consuma multa energie- e rigid, hiperordonat, hiperriguros, tin la ordine si nu au libertate interna fara asta- Nu e spontan ci planificat- Consuma energie nu numai pentru ca el face lucrurile bine dar le face si in locul

altora asumandu-si raspunderi foarte multe din neincrederea in altii, astfel ca are nevoi de control ca sa-si domine anxietatea

- Rigid, formalist, mai sunt colectionari! a nu se face confuzie intre tulburare de personalitate obsesiv compulsiva si tulburare obsesiv compulsiva, deoarece la structura de personalitate se pot sa nu dezvolte tulburarea obsesiv compulsiva sau obsesiv compulsivii sa nu aiba aceasta structura a personalitatii- cei mai chinuiti pentru ca totul e incorsetat in norme si reguli din care nu pot iesi- ies greu din norme si reguli noul fiind integrat cu greu- daca nu stiu sa-si faca si momente de relaxare fac tot felul de afectiuni

Tulburari actuale( care corespund axei I)Depresia

- se verifica intensitatea tulburarii- sursele depresie, tipuri:1. poate fi tristete si stare de in aria normalitatii2. depresia neurotica: de regula de sorginte exogena, cu una sau mai multe cauze3. depresia psihogena: in plus are o determinanta proprie o vulnerabilitate.Depresia

neurotica este reversibila, raspunde bine la tratament4. Depresia psihotica – e de intensitate majora, este endogena (cauza nu este legata de

exterior si este o boala grava);e de intensitate serioasa; suicidul marilor depresivi e de neinteles pentru cei normali

7

Tulburarea depresiva se instaleaza lent si in general e anuntata prin sindromul predepresivCum se anunta:

- tulburari de somn, nevoia de adormire, somn fragmentat sau de trezire- lipsa de tonus, de elan vital- iritabilitate, hiperestezie senzoriala- stare de disconfort generalizat

Boala depresiva are un tablou clinic:- tulburari de atentie, de concentrare a tentie si de memorie (tulburarea e consecutiva

bolii nu sunt procese psihice deteriorate) - dispozitie depresiva, tristete, persoane obosite lipsite de elan, totul e greu,

sentimentul de gol, de vid, anhedonia (incapacitatea de a se bucura)- ideatia: de devalorizare, de recapacitate, de zadarnicie, de nepretuita, de neutilitate,

de incurabilitate, de suicid- iritabiltatea- Hipersomnia-ca refugiu din starea de veghe chinuitoare

Dinamica depresiei:- in general are o dinamica complexa, si cel mai frecvent este fenomenul recurentei

(episoade care apar); - cea mai frecventa forma este aceasta recurenta- important pentru psihologi care pot

interveni in stoparea sau reducerea recurentei- o alta posibilitate dinamica e cronicizarea care se produce de obicei pentru ca

persoana nu face tratament si evoueaza in varsta- tratamentul clinic in depresie e mai eficace decat in alte tulburari

Necesitatea tratarii depresiei:- studiile au dovedit ca depresia sapa pe dinauntru foarte bine, de recomandats a fie

tratata devremeCe face depresia in organism:- predispozitia la imbolnaviri psihosomatice- reduce imunitatea- agraveaza boli somatice preexistente depresiei- scade troficitatea neuronala (se pare ca si Alzheimerul este potentat si de depresie)

Etiopatogenia depresiei:- cauze biologice: (scaderea nivelului neurotransmitatorilor, serotoninei si dopaminei

si functionalitatea sistemului limbic); medicatia SSRI- creste nivelul neurotransmitatorilor

- vulnerabilitatea „terenul” de pe axa II- evenimente de viata (intamplari concrete prin care trece fiecare individ)- alti factori (sexul, varsta starea civila, epuizarea, sindrom burn-out)

Tipuri de depresivi:1. Tulburarea depresiva majora - forma cea mai grava,

8

- elan vital aproape disperat, inutilitate- cu pericol de suicid- necesita tratament

ideile de suicid pot sa fie corelate cu cele de omucidere altruista (in ideea de a elibera si pe cei dragi de povara vietii chinuitoare)- au raptusuri de afecte, impulsivitate cu crize chiar antisociale

2. Tulburarea bipolara (PMD psihoza maniaco- depresiva)- alternante de episoade depresive majore cu episoade maniacale- trecerea de la o extrema la alta- episod maniacal: activ, energic, labil comportamental, vesel; se trateaza cu

optimizanti care sa stabilizeze3. Ciclotimia- alternanta de episoade depresive usooare si hipomaniacale- de ce mai multe ori nu se trateaza medical4. Distimia- depresie cronica de la intensitate usoara pana la moderata (dureaza de circa 2 ani;

intensitatea tulburarii e foarte importanta pentru tratament) Depresiile secundare apar pe fondul altei boli,

- exemple: tulburari endocrine, organice – tratament cu cortizon- scade nivelul de serotonina si predispozitia la depresie

- femeile isi administreaza mai usor starea depresiva- probe psihologice: scale diferite, proba Szondi, Lusher ( Lusherul merge in depresie

si nu in schizofrenie), intensitatea bolii se scoate la lumina prin discutii cu pacientii mai degraba decat cu scale

Carte - Editura Antet Bolile depresive Tim CantoferEditura Trei iesirea din depresie – Dominique barbier

Tulburarile anxioase si fobice- starea de anxietate face paret si din normalitate- devine boala cu o anumita intensitate si durata1. Tulburare anxioasa generalizata- starea de neliniste, de disconfort pentru o durata mai mare de timp e insotita

intotdeauna de tulburari vegetative (palpitatii,transpiratie, stare de greata)- nu are specificitate- nu e de sine statatoare, se intalneste in multe boli psihosomatice- e o manifestare care isi gaseste loc in alte afectiuni2. Atacul de panica- starea de disconfort de foarte mare intensitate. Nu ai aer, te sufoci, transpiratie

abundenta, reactii vegetative la evocare, aproape retraite- cine face atac de panica in general nu are cuvinte?- Psihiatrii prescriu bromazepan- Mici trucuri de a face fata, udatul cu apa rece pe fata, respiratul in punga, alata

pacienta se roaga in genunchi la o icoana- Simptomele sunt de o intensitate paroxismala3. Agorofobia

- teama de a nu se gasi in locuri unde nu poate fi ajutat9

4. Fobia sociala- teama de multime si de a nu sta in public5. Alte fobii Fobiile sunt organizate si focalizate pe un obiect, - se pot intalni la oameni obisnuiti legate in anumite imprejurari de viata, - Se mai inatlnesc in isterii- se mai intalnesc in tulburari obsesiv compulsive se diferentiaza de tulburarea de personalitate obsesiv compulsiva, pentru ca are o mare specificitate e foarte bine exprimata siObsesia = idei si imaginatie persistenta cu caracter neplacut, anxiogen care produce disconfort si anxietateCompulsiile= acte comportamentale intentionate, repetitive care se desfasoara dupa reguli ca raspuns la o obsesie pentru a o evita, contracara sau neutralizaPacientul isi da seama de caracter aferent al obsesiilor si compulsiilor dar boala e mai tare decat el.1. verificatorii – verifica la nesfarsit traind o permanenta nesiguranta, isi confectioneaza

niste ritualuri2. spalatorii- care in spate au fobia de boala, de microbi, de murdarie

- dezinfecteaza si spala ceea ce nici prin gand nu-ti trece (citricele cu periuta, zarzavaturile cu detergent si sapun)

Boala e atunci cand se exagereazaAritnomania- ritualul numaratului, compulsia de numarat si tendinta de a face ritualuri- cel mai mult is fac rau lor insis dar si celorlalti pentru ca acest comportament

deranjeaza (stau in baie cate o ora, sunt tipicari)- in anumite situatii au ganduri chinuitoare de exemple referitor la suicid( nu se apropi

de fereastra gandindu-se clar dara daca ma arunc)- raspund destul de greu la tratament- mai au obsesii de contrast care sunt in contrast cu sistemul lor moral (dar daca imi

vine ideea sa fur?- se indeparteaza atunci )- prognosticul este de obicei rezervat, se recomanda terapia comportamentala pentru

sparegerea tiparelor comportamentale- se asociaza cu TOC, depresia si anxietatea si acestea se trateaza mai bine de obicei- hipocondrii au un fond anxiogen dar posibil si de structurav TPOC sau paranoidaTulburari conversive si disociativeCaracteristici generale:- tulburare cu aparenta somatica ce nu pot fi obiectivi din punct de vedere medical si

care sunt expresia unui conflict psihic interior- stadiu isteriilor de conversie de conversie Freud- apar dupa evenimente psihice stresante (EVS evenimente de viata stresanta) acute

sau durabile- are un polimorfism simptomatologic- prezenta beneficiului secundar de pe urma bolii (ex: atentie, compasiune, se sustrage

de la activitati neplacute sau e o modalitate de autoaparare in fata unui mediu agresiv)

10

- putere de contagiune amplificata de prezenta publicului - potential mare de cronicizare (cazurile sunt rezistente la tratament din cauza

beneficiilor secundare)- manifestarile sunt influentate de nivelul socio-cultural- imita cam orice fel de boala, acuzele sunt in cea mai mare parte somatice (de

eliminat bolile somatice prin analize si investigatii specifice)- diagnosticul este usor de pus pentru ca acuzele somatice sunt prezentate ca intr-un

spectacol.Tipuri de manifestari frecvente:- demonstrativitatea- manifestari paroxistice (imita crizele de epilepsie), insa in isterie difera semnele

clinice de cele de epilepsie prin reflexele pupilelor, - manifestari vegetative( nod in gat care nu te lasa sa respiri cand? ). cand ma supara

cineva, ma enerveaza cineva, deseori palpitatii (daca nu primeste atentia necesara si sunt respinsi, se realizeaza imediat)

- paralizii imitaToate semnele acestea sunt de obicei formule de protest, cu intentia de a captiva- simptomatologia lor nu e grava dar se remite greu - ameninta cu suicidul sau pune in scena, insa se asigura de obicei ca scapa- poate sa coexistente in mod real cu depresia si e o asociere de o rezistenta la

tratament deosebitaAlcoolismul

- de obicei alcoolicii ajung la psihiatru cand problema se complica si cu alte tulburari , acestea afectand intreg metabolismul

Schizofrenia- mai acut, este o urgenta psihiatrica, nu e de competenta psihologului- debutul schizofreniei:

1. brusc, intempestiv, cu mare intensitate (cu deliruri si halucinatii de obicei, si cel mai frecvent halucinatii auditive)

2. lent, insidios, pe parcursul a luni de zile, comportamentul individului se schimba cu pasi lenti, diagnosticul e greu de pus

Daca vine un tanar cu ciudatenii, vocibilsme poate fi un debut lent de schizofrenie- de obicei acestia nu sunt farte violenti si ideile lor isi fac loc in capul lor de luni de

zile- nici psihiatrul nu pune diagnosticul inainte de 6 luni (pune diagnosticul de episod

delirant)- episoadele psihotice dureaza cel putin cateva saptamani- tinem cont de aspectele socio-culturale( de exemplu magia, farmecele, pot duce in

eroare si medicul psihiatru prin diagnosticul de delir de prejudiciu, in mod eronat)

11