Ghid de Comunicare 0 Necesitate in Educarea Tinelor Mame

download Ghid de Comunicare 0 Necesitate in Educarea Tinelor Mame

of 8

Transcript of Ghid de Comunicare 0 Necesitate in Educarea Tinelor Mame

  • Mic ghid de comunicare o necesitate n educarea

    tinerelor mame

    O comunicare eficient se poate realiza atunci cnd exist iubire i respect.

    Peter Drucker

    Autori: Prof. DiGrandi Nicoleta

    Prof. Balaban Carmen

    Prof. Mihai Neculia

    Galai 2015

  • Argument

    n instituiile de nvmnt se predau diverse lucruri interesante din domenii ca: matematica,

    biologia, fizica, literatura, etc. Dar, nimeni nu ne nva cum s comunicm atunci cnd devenim mame,

    cnd, n familia noastr i face apariia bebeluul -cum s facem fa situaiilor noi de schimbare a

    mentalitii i cum s venim n ntmpinarea cerinelor impuse de apariia unui copil n viaa noastr. Este

    nevoie de a oferi att tinerelor mame ct i celor mai experimentate, cteva idei de baz privitoare la

    comunicarea i abordarea din punct de vedere verbal, nonverbal i paraverbal n plan psihologic i

    emoional.

    Cele noua luni de sarcina sunt, prin definitie, o incercare grea pentru organismul, dar si pentru

    psihicul unei viitoare mamici. Orice informatie, sfat sau experienta mpartasite de altii au rolul de a face

    clipele femeii cu un copil la bord, mai usoare si parca mai scurte, pana la nastere. Discutiile care au loc in

    parc sau in autobuz, legate de nastere o distrag pe gravida de la alte ganduri si o fac sa traga, pentru cateva

    clipe, cu urechea. Curiozitatea fata de momentul nasterii, dar si pentru clipa cand isi va strange in brate

    bebelusul, este foarte greu de suportat. Unul dintre avantajele marilor orase este ca ofer posibilitatea

    viitoarelor mmici s mearg la coal, pregtindu-se sa devin buni prini. ndrumrile vin din partea unor

    cadre specializate, profesori de sport, doctori, psihologi. In schimbul unui pre derizoriu sau chiar in mod

    gratuit, in cazul fundaiilor de caritate. Viaa femeii nsrcinate se pregtete de mari schimbri. Toate

    activitile anterioare sarcinii sunt ncetinite, pentru ca sa i se fac loc, treptat-treptat, unui nou personaj,

    copilul. In cele noua luni de sarcina, femeia trebuie sa fie egoista, in cel mai bun sens al cuvntului.

    n ipostaza de mam, am luat contact cu zeci de mame, am stat fa n fa, n timp ce fiecare dintre

    ele mi spunea lucruri pe care, n multe situaii, nu au avut curajul s le spun celor din jur pentru a nu fi

    judecate, discriminate sau prost nelese. O parte din mame care solicitau ajutorul erau mame care simeau

    c nu mai fac fa sub povara sarcinilor pe care le au, care simeau c eforul lor este n zadar - acestea sunt

    mamele care au nvat s comunice mai bine, s cear sprijin i s cear recunoaterea efortului depus. Au

    fost mame care au cerut sprijin pentru a recpta controlul asupra ngrijorrilor, asupra gndurilor i a

    strilor care le copleeau - aceste mame au neles ce nseamn strile pe care le au i au nvat modaliti

    de a le controla doar comunicnd cu celelalte mame.

    Familia moderna nu se mai bazeaz pe vechea concepie ca femeia trebuie sa se ocupe de creterea

    copiilor. Foarte multe mame cereau sprijin deoarece nu tiau cum s reacioneze la comportamente

    nepotrivite din partea copiilor, cum s gseasc o modalitate de a combina dragostea cu fermitatea i

    consecvena. O alt dificultate frecvent adus n discuie de mamele tinere era comunicarea succint sau

    chiar inexistent cu prinii. (datorit unor cauze concrete nefinalizarea cursurilor colare sau chiar oprirea

    lor). O dificultate de comunicare o mai prezentau ca fiind existent n relaia cu soul (aici a putea enumera

  • o serie de probleme - de la mici dificulti de comunicare pn la agresivitate fizic i verbal sau consum

    excesiv de alcool).

    Darul minunat al comunicrii nonviolente este acela de a ne menine n permanen conectai cu cei

    apropiai, cu familia, cu prinii. n momentul n care avem o relaie bazat pe ncredere, pe acceptare a

    diferenelor dintre noi, pe empatie, nu ne este team s ne deschidem sufletul unul fa de altul i s fim

    autentici.

    Lipsa comunicrii ar putea duce la un proces foarte vizibil i rapid de degradare, de la o persoan

    puternic, deschis pentru noi provocri, la una afectat, anxioas, fr vise i sperane de viitor.

    Uneori mamele se simt sufocate de neputina de a comunica exact ce simt, ce cred, ce doresc. De

    multe ori ele spun: Stm fa n fa i vorbim, dar parc ar fi la kilometri deprtare, parc ar vorbi printr-o

    linie telefonic viciat, care ntrerupe i modific tot ce spunem. ncercm s comunicm i ajungem s

    aruncm replici n neant. Vorbele mele par s se loveasc de un zid, iar pe ale celuilalt nici nu le mai ascult.

    E ca i cum am vorbi limbi diferite.

    Dup apariia ciberneticii i a teoriei informaiei, comunicarea s-a impus ca problem major de

    cercetare, cu extindere n toate sferele cunoasterii stiinifice. Comunicarea reprezint o modalitate de

    legtur n spaiu si timp ntre un anumit sistem si mediul extern. Potrivit acestei accepiuni,

    comunicarea devine nu numai un atribut al omului, respectiv al sistemelor socio-umane, ci i al

    sistemelor fizice i biologice, la nivelul crora se realizeaz procese de reglare.

    Sprijinul pe care l ofer coala este acela de a consilia cu ajutorul psihologului tinerele mame , de a

    primi toate sfaturile s informaiile, tot ajutorul de care au nevoie pentru a putea finaliza cursurile colare

    sau pentru a face o coal postliceal etc.

    Tinerele mame trebuie s simt s schimbe ceva n viaa lor i poate n familiile lor, doar

    comunicnd, s tie s-i cear drepturile (fie ele bneti), s profite de toate oportunitile deschise

    comunicrii.

    Bibliografie:

    Stefan Cojocaru, Consilierea gravidei si a tinerelor mame, Ghid pentru asistentii sociali. Carmen Brum, Jurnal de gravid A. J. R. Waterson, Mama si copilul, Ghid de crestere a copilului mic.

  • SUPORT LEGISLATIV I FINANCIAR PENTRU TINERELE MAME CARE SE NTORC PE BNCILE COLII

    Indemnizatia pentru cresterea copilului cf. Legii nr .257/2008 Cele doua variante de acrodare a indemnizatiei pentru cresterea copilului in 2013 sunt:

    a. Pentru concediu crestere copil pana la implinirea varstei de 1 an a copilului. Indemnizatia lunara este de

    85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului. Ea nu poate fi mai

    mica de 600 lei si nici mai mare de 3.400 lei.

    b. Pentru concediu crestere copil pana la implinirea varstei de 2 ani a copilului. Indemnizatia lunara este de

    85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni anterioare nasterii copilului. Ea nu poate fi mai

    mica de 600 lei si nici mai mare de 1.200 lei. Optiunea se exprima la depunerea dosarului si nu poate fi

    schimbata ulterior.

    Indemnizatia pentru cresterea copilului, de 85% din venit Acte:

    - adeverinta cu venitul net pe cele 12 luni anterioare nasterii - eliberata de angajator

    - cerere de recalculare a indemnizatiei

    - copie CI mama

    - copie CN copil

    Baza legislativa

    Legea nr. 257/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din OUG nr. 148/2005 privind sustinerea

    familiei in vederea cresterii copilului:

    "Art. 1. - (1) Incepand cu data de 1 ianuarie 2009, persoanele care, in ultimul an anterior datei nasterii

    copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor

    Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de concediu

    pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, de pana la 3

    ani, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 600 lei sau, optional, in cuantum de 85% din media

    veniturilor realizate pe ultimele 12 luni."

    Concediul de maternitate si indemnizatia de maternitate

    a. 126 de zile de concediu de maternitate. . Acesta este de 126 de zile calendaristice si se imparte in

    concediu de sarcina (inainte de nastere) si de lauzie (dupa nastere). Cele 126 de zile si le distribuie fiecare

    femeie dupa cum ii convine, singura restrictie fiind ca minim 42 de zile din cele 126 sa fie dupa nastere.

    b. 42 de zile obligatorii. Numai cele 42 de zile de dupa nastere din acest concediu sunt obligatorii. Pe restul

    poti sa nu le iei, daca acest lucru te avantajeaza mai mult.

    c. Indemnizatia de maternitate. Calculul indemnizatiei de maternitate se face astfel:

    se determina baza de calcul, care este media veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se

    constituie stagiul de cotizare

    venitul este 85% din aceasta baza de calcul

    pentru femeile care au 6 luni de cotizatie la asigurarile de sanatate in decursul ultimelor 12 luni,

    indemnizatia de maternitate va fi aproximativ 85% din salariul brut.

    d. Indemnizatia de maternitate NU se impoziteaza, conform Codului Fiscal, Art. 42.

    e. Concediul de maternitate este eliberat de medicul de familie, pentru luna in curs, pe baza unei scrisori

    medicale de la ginecolog.

    Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6-

    a de sarcina.

  • In situatia copilului nascut mort sau in situatia in care acesta moare in perioada concediului de lauzie,

    indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia.

    Indemnizatia de maternitate se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de

    sanatate.

    - In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:

    ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat,

    bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice,

    precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate

    temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate,

    cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;

    Salariu de 100% minim 6 saptamani

    a. Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii 2007-2010. Daca intreprinderea nu are

    un contract colectiv de munca, atunci se aplica Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii

    2007-2010, care mai confera unele avantaje femeii gravide. In primul rand, articolul 66 prevede ca minim 6

    saptamani din perioada concediului de maternitate, intreprinderea sa compenseze si restul de pana la 100%

    din salariul brut. Asta inseamna ca minim 6 saptamani vei primi in mana salariul brut 100%: cca 85% indemnizatia de maternitate + restul de cca15% compensati de intreprindere.

    ALTE DREPTURI

    16 ore libere lunar, pentru controale medicale

    a. Doua zile lucratoare libere, lunar. Conform legii, femeile insarcinate au dreptul lunar la 16 ore libere

    (2 zile lucratoare) platite integral pentru analize si controale medicale.

    Alocatia nou-nascut

    a. Beneficiari. Se acorda pentru copilul in varsta de pana la 12 luni. Beneficiaza de alocatia pentru

    nou nascut ,mamele pentru primii 4 copii nascuti vii

    b. Valoarea: 204 RON.

    Trusoul pentru nou nascuti

    a. Beneficiari. Beneficiaza de contravaloarea in lei a trusoului nou nascuti in cuantum de 150 RON

    b. Valoarea: 150 RON.

    Concediul de paternitate

    Beneficiar: TATAL Salariatii au dreptul la zile libere platite pentru evenimente deosebite in familie, sau pentru alte situatii,

    dupa cum urmeaza:

    nasterea unui copil - 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura

    Medicamente compensate

    Gravidele beneficiaza de o serie de medicamente compensate,

    Program redus de lucru cu 25%

    Pe perioada DE SARCINA, angajatele au dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca,

    fara ca salariul sa fie afectat.

    Sursa: 1. Legea nr .257/2008 2. OUG nr. 148/2005 3. Legii nr. 571/2003 4. Codul Fiscal 5. Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel National pe anii 2007-2010

  • Timpul prieten sau duman?

    Literatura de specialitate definete timpul liber ca fiind destinat pentru odihn, distracie sau pentru dezvoltarea cultural, dupa ce individul s-a eliberat de obligaiile profesionale, familiale sau sociale. Timpul pe care l are la dispoziie un elev se divide n timpul necesar pentru coal , pentru pregtirea temelor, dar i timp liber, utilizat pentru distracii, plimbri, ndeplinirea unor activiti n cadrul familiei i timp de odihn, consacrat n special somnului. Mircea Eliade spunea c timpul este singurul lucru care ntr-adevr se pierde. Pornind de la aceste cuvinte putem pleca de la premisa ca un program de petrecere a timpului ne-ar putea ajuta n ncercarea de a deveni mai eficieni. Dac nelegem c ceea ce este cu adevrat important pentru noi vine din acele lucruri care ne aduc pace, ne alung singurtatea, ne mplinesc i ne aduc bucurii orice altceva plete de la sine ca i importan.

    Atunci cnd ne declarm mulumii de ndeplinirea sarcinilor noastre, de faptul c tot ce era pe lista de fcut s-a realizat, timpul ne devine aliat, prieten. ns, cnd ne trdeaz i, din anumite motive, nu reuim s ne respectm agenda, timpul ne devine duman. ,,Timpul prieten este cel care ne d ansa s fim ceea ce suntem. Depinde doar de noi cum l organizm. Modul n care ne alegem prioritaile ne ajut s avem tot timpul din lume pentru orice. Pornind de la aceasta idee elevii adolesceni se pot gndi la o strategie de organizare a lucrurilor , astfel nct timpul s le fie prieten i s realizeze lucrurile care le ofer mulumire! 8 Sfaturi pentru organizarea eficient a timpului: 1. Programeaz fiecare zi n avans Punctul de plecare n a-i organiza eficient timpul se refer la faptul c fiecare zi trebuie s fie organizat n avans fie c faci acest lucru seara, fie dimineaa nainte de nceperea programului. 2. Folosete o agend Cea mai bun metod de a-i organiza programul este s foloseti o agend 3. Ce trebuie s conin programul tu? Un program organizat trebuie s conin: descrierea exact a activitii /sarcinii de lucru , gradul de urgen (important sau nu, eventual termenul limit), timpul aproximativ de realizare i persoanele responsabile de ndeplinirea sarcinii. 4. mparte sarcinile dup prioriti Ocup-te mai nti de ceea ce este fie urgent, fie mai greu, fie dureaz mai mult. La nceputul programului vei fi mult mai odihnit i vei da mai mult randament, rezolvnd cu uurin lucrurile mai dificile.

    5. Las loc i pentru lucrurile neateptate Unul din impedimentele ce apar atunci cnd vine vorba de o bun organizare a timpului se refer la imposibilitatea de a preveni lucrurile neateptate. De aceea, atunci cnd i realizezi agenda pentru urmtoarea zi adaug cteva minute n plus pentru fiecare sarcin pe care o ai de ndeplinit. n cazul n care totul decurge fr incidente, ai ctigat cteva minute n plus, iar dac apare ceva neateptat, ai cteva minute n care poi rezolva acel lucru, avnd totodat posibilitatea de a-i pstra programul neschimbat. 6. Organizeaz lucrurile eficient : fiecare lucru la locul lui astfel ca atunci cnd vei cuta ceva vei ti exact unde se afl (rafturi ,cutii etc.) 7. Investete timp pentru a ctiga timp Dup ce simi c ai rezolvat o parte din sarcinile cele mai urgente sau cele mai importante poi face o bine meritat pauz. care te relaxeaz i te ncarc cu energie. 8. Nu te lsa distras de activitile preferate nainte de a pune n aplicare sfaturile de mai sus, analizeaz o zi normal de coal i completeaza chestionarul . Vezi unde pierzi cel mai mult timp i cu ce activiti!

    Lucrul cel mai dificil pentru om este s-i organizeze timpul liber Goethe

  • CHESTIONAR 1

    CT DE BINE MI ORGANIZEZ TIMPUL ?

    Cerine : Rspundei sincer la urmtoarele ntrebri prin :(DA sau NU).

    1. Ai un program stabilit pentru ora de trezire , mas i culcare ? ( DA sau NU) 2. Ai un loc numai al tu unde ii lucrrile importante? (DA sau NU) 3. i rmne zilnic timp i pentru tine nsui ? (DA sau NU) 4. i stabileti prioritile i respeci aceast schem ? (DA sau NU) 5. i faci liste cu ceea ce ai de fcut ? (DA sau NU) 6. i rezervi timp n fiecare zi pentru a i planifica ziua de mine ? (DA sau NU ) 7. Schema ta zilnic de activiti este suficient de flexibil ? (DA sau NU) 8. Ajungi la timp la ntlniri ? (DA sau NU). 9. Apelezi la alii s te ajute s termini problemele ? (DA sau NU) 10. Te simi adesea stresat pentru c nu ai timp s rezolvi problemele? (DA sau NU)

    Modaliti de prelucrare : 1. Stabilirea punctajului : Pentru fiecare DA acordai dou puncte. Facei suma. 2. Evaluare :

    0-7 puncte -pierzi mult timp liber, acord mai mult atenie schemei de management al timpului ;

    8-11 puncte - ai ncercat s-i planifici timpul eficient , dar ncercrile nu au reuit. De aceea esti frustrat c nu poi ndeplini

    tot ceea ce i-ai propus ; 12-18 puncte - n general,i foloseti cum trebuie timpul . Poi mbunti situaia , acioneaz ! 20 puncte_-eti foarte organizat . i termini treburile la timp , conform planificrii i mai rmne timp i pentru tine.

    CHESTIONAR

    privind gestionarea timpului de ctre adolesceni

    1. Ce nseamn pentru tine timpul? o Un prieten o Un slujitor o Un duman o Altceva

    2. Ct timp ai alocat pregtirii zilnice a temelor? o Mai mult de 2 ore/zi o ntre 1 i 2 ore o Mai puin de 1 or/zi o Nu am program de nvare

    3. Cum i respeci programul stabilit pentru nvare i recreere? o Cu mare strictee o De cele mai multe ori respect programul o Rareori respect programul

    4. Elimini posibilele ntreruperi din timpul de nvare?(exemple de ntreruperi: apeluri telefonice neprevzute, discuii nensemnate cu prietenii , muzica sau televizorul etc.)

    o Da o Nu

    5. Cte ore pe zi te uii la televizor? o Nu m uit deloc

  • o 2 ore / zi o 4 ore /zi o 4-6 ore /zi o Mai mult de 6 ore /zi

    6. Ct de mult stai la calculator sau internet ntr-o singur zi ? o Nu folosesc internetul o 2 ore/ zi o 4 ore /zi o 4-6 ore /zi o Mai mult de 6 ore /zi

    7. Ct de multe activiti casnice ai de ndeplinit acas ntr-o zi? (exemplu: de splat vase, de dus gunoiul, de fcut cumprturi, de aranjat camera ta etc.)

    o Nici una o 1 sau 2 activiti o Mai mult de 3 activiti

    8. Ct timp petreci cu prietenii (prietenul/prietena) ntr-o zi ? o Nu ma ntlnesc cu ei n timpul zilelor de coal o 2 ore / zi o 4 ore / zi o ntre 4 i 6 ore / zi

    9. Ct timp v rmne zilnic pentru activiti neprogramate (altele dect cele menionate mai sus)? .

    Bibliografie:

    1. Cosmovici, A. - Caluschi, M., Adolescentul i timpul su liber, Editura Junimea , Iai,1985

    2. Ra, G. - Strategii de gestionare a timpului liber, Editura Pim, Iai,2007

    3. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/cat-de-bine-imi-organizez-timpul-chestionar

    4. http://1cartepesaptamana.ro/sfaturi-time-management/

    5. http://iteach.ro/experientedidactice/timpul-liber-al-scolarilor

    6. http://www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/Managementul timpului scolar.pdf