Ghid de bune practici în domeniul prevenirii corupției și a ......Ghid de bQe SUacici Q deiXO...

www.poca.ro

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!

Ghid de bune practici în domeniul prevenirii corupției și a conflictelor

de interese

Material dezvoltat în cadrul proiectului Promovarea şi aplicarea măsurilor pentru prevenirea corupției și consolidarea principiilor de etică și integritate în activitatea administrației publice locale la nivelul

Municipiului Timișoara” cod SIPOCA:411/SMIS2014+:117063.

Municipiul Timișoara

Ghid de bune practici în domeniul prevenirii corupției și a conflictelor de interese Primăria Municipiului Timișoara

www.poca.ro 1

INTRODUCERE Prezentul Ghid de bune practici în domeniul prevenirii corupției și a conflictelor de interese, din cadrul proiectului ˝Promovarea şi aplicarea masurilor pentru prevenirea coruptiei si consolidarea principiilor de etica si integritate in activitatea administratiei publice locale la nivelul Municipiului Timișoara˝ cod SIPOCA:411/SMIS2014+:117063 oferă informații despre bune practici în domeniul prevenirii corupției și a conflictelor de interese la nivel internațional și național dar și la nivelul altor administrații publice locale ca urmare a aplicării legislației specifice. În cadrul ghidului se face o prezentare și o analiză a situației existente la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara, privind prevenirea corupției și a conflictului de interese cu exemple de bune practici implementate în aceste domenii dar și prezentarea acțiunilor pe care Primăria Municipiului Timișoara le-a derulat până în prezent în cadrul proiectului precum și in cadrul aderării la SNA (H.G. nr.583/2016).

Ghidul de bune practici în domeniul prevenirii corupției și a conflictelor de interese conține o serie de propuneri pentru măsurile privind prevenirea corupției și a conflictului de interese care ar trebui implementate de către Primăria Municipiului Timișoara, instrumentele care conduc la prevenirea și combaterea corupției, prevenirea conflictului de interese, normele de etică și integritate și mecanismele de aplicare a acestora în activitatea Primăriei Municipiul Timișoara. Prin examinarea elementelor de prevenire a corupției și a conflictelor de interese, ghidul pune în evidență principiile, bunele practici și mecanismele ce trebuie implementate, după caz, la nivel instituțional și/sau la nivel de individ prin considerentele esențiale de etică profesională, morală, integritate, transparență decizională, responsabilitate și responsabilizare asigurând creșterea gradului de transparență, etică și integritate la nivelul administrației publice locale.


www.poca.ro 2

Ghidul de bune practici în domeniul prevenirii corupției și a conflictelor de interese va contribui la o abordare unitară a normelor și mecanismelor de control dar și la creșterea nivelului de implementare a măsurilor cuprinse în principalele politici și strategii relevante din domeniu și ține cont de egalitatea de șanse și dezvoltare durabilă, atât la nivelul politicilor naționale și europene în domeniu, dar și în ceea ce privește obiectivele specifice ale proiectului. În elaborarea acestui ghid am ținut cont de propunerile rezultate în urma consultărilor cu societatea civilă și mediul universitar și am dezvoltat comunicarea prin implicarea angajaților Primăriei Municipiul Timișoara pentru ca aceștia să dispună de un instrument indispensabil în ceea ce privește conștientizarea și adoptarea unor norme specifice prevenirii corupției și evitării conflictelor de interese în cadul activității si a conduitei profesionale.

În anul 2017, Municipiul Timișoara a depus proiectul „Promovarea şi aplicarea măsurilor pentru prevenirea corupției și consolidarea principiilor de etică și integritate în activitatea administrației publice locale la nivelul municipiului Timișoara", în vederea accesării fondurilor nerambursabile prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, obiectivul specific 2.1 „Introducerea de sisteme şi standarde comune în administraţia publică locală ce optimizează procesele orientate către beneficiari în concordantă cu SCAP”. În urma procesului de evaluare, proiectul a fost admis iar în data de 01.08.2018 a fost semnat contractul de finanțare Nr. 212.


www.poca.ro 3

CUPRINS I. OBIECTUL GENERAL AL PROIECTULUI ................................................................................... 5 II. OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROIECTULUI .......................................................................... 6

REZULTATELE PROIECTULUI ................................................................................................................... 7 III. IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE 2016-2020 ............................. 9

DEFINIȚII ȘI TERMINOLOGIE .................................................................................................................. 12 STADIUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE 2016-2020 LA NIVELUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ................................................................................................................................. 16 STADIUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE 2016-2020 LA NIVELUL MUNICIPIULUI TIMIȘOARA .......................................................................................................................................... 19 PLANUL DE INTEGRITATE AL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI TIMIȘOARA PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI NAŢIONALE ANTICORUPŢIE 2016-2020 ................................................................................................ 23

IV. METODOLOGII DE IDENTIFICARE A RISCURILOR ȘI VULNERABILITĂȚILOR LA CORUPȚIE ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ........................................................................................ 26

METODOLOGIA DE IDENTIFICARE A VULNERABILITĂȚILOR ȘI RISCURILOR DE CORUPȚIE LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI TIMIȘOARA. .................................................................................................................... 27

V. IDENTIFICAREA INSTRUMENTELOR DE COMBATERE A CORUPŢIEI ÎN CADRUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ................................................................................................................ 38

CONSILIEREA ETICĂ INDIVIDUALĂ .......................................................................................................... 39 ACTIVITĂȚI DE INFORMARE ȘI INSTRUIRE ANTICORUPȚIE A PERSONALULUI PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI TIMIȘOARA .......................................................................................................................................... 43 IMPLEMENTAREA ȘI CERTIFICAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT ANTI-MITA ....................................... 45 RECOMANDĂRI OBȚINUTE PRIN CONSULTARE PUBLICĂ ........................................................................... 48

VI. METODE DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CORUPŢIEI ÎN DOMENIUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE............................................................................................................................................... 49

MĂSURI DE PREVENIRE A FRAUDELOR ÎN CONTRACTELE DE ACHIZIȚII PUBLICE ......................................... 54 RECOMANDĂRI OBȚINUTE PRIN CONSULTARE PUBLICĂ ........................................................................... 55

VII. METODE DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CORUPŢIEI ÎN DOMENIUL PROIECTELOR FINANŢATE DIN FONDURI EUROPENE ............................................................................................ 56

MANAGEMENTUL EFICIENT AL PROIECTELOR ......................................................................................... 59 PREVENIREA CONFLICTULUI DE INTERESE ............................................................................................. 61 RECOMANDĂRI OBȚINUTE PRIN CONSULTARE PUBLICĂ ........................................................................... 62

VIII. MODALITĂŢI DE EVITARE A CONFLICTULUI DE INTERESE ............................................ 63 ȘAPTE PAȘI PENTRU PREVENIREA CORUPȚIEI ȘI A CONFLICTELOR DE INTERESE ÎN ADMINISTRAȚIA LOCALĂ64 RESPECTAREA REGIMULUI JURIDIC AL CONFLICTULUI DE INTERESE ŞI AL INCOMPATIBILITĂŢILOR .............. 65 SISTEMUL PREVENT ......................................................................................................................... 65 CONFLICTUL DE INTERESE ................................................................................................................... 66 RECOMANDĂRI OBȚINUTE PRIN CONSULTARE PUBLICĂ ........................................................................... 71

IX. AVERTIZORUL DE INTEGRITATE ÎN CONTEXTUL PREVENIRII ŞI COMBATERII FENOMENULUI DE CORUPŢIE .......................................................................................................... 72

AVERTIZAREA DE INTEGRITATE („WHISTLEBLOWING”) ............................................................................ 73 POLITICA INTERNĂ PRIVIND AVERTIZAREA ÎN INTERES PUBLIC LA NIVELUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI TIMIȘOARA .......................................................................................................................................... 76 RECOMANDĂRI OBȚINUTE PRIN CONSULTARE PUBLICĂ ........................................................................... 78


www.poca.ro 4

X. ROLUL SOCIETĂŢII CIVILE ŞI MASS-MEDIEI ÎN PREVENIREA ŞI COMBATEREA CORUPŢIEI ........................................................................................................................................... 79

RECOMANDĂRI OBȚINUTE PRIN CONSULTARE PUBLICĂ ........................................................................... 81 XI. EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ................................................................................................. 82

Transparență și comunicare ......................................................................................................... 83 Standarde de calitate ................................................................................................................... 84 Implementarea de instrumente pentru prevenirea corupției ........................................................ 84 E-administrație .............................................................................................................................. 84 Implicarea activă a cetățenilor ...................................................................................................... 84 Educația anticorupție .................................................................................................................... 84

ANEXE .................................................................................................................................................. 85 NORME DE ETICĂ ȘI INTEGRITATE ......................................................................................................... 86

BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................. 106


www.poca.ro 5

I. Obiectul general al proiectului

Obiectivul general al proiectului îl constituie creşterea nivelului de transparenţă, etică şi integritate în cadrul administraţiei publice locale ale Muncipiului Timişoara, în conformitate cu obiectivul specific 2.2 al POCA şi obiectivul tematic 11, prioritatea de investiţii 11i a Fondului Social European.


www.poca.ro 6

II. Obiectivele specifice ale proiectului

x Creşterea nivelului de cunoaștere şi asumare a legislaţiei naţionale şi prevederilor europene în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei şi a fenomenelor asociate;

x Creşterea gradului de implicare a personalului administraţiei publice locale şi a cetăţenilor în ceea ce priveşte măsurile adoptate la nivel naţional pentru combaterea corupţiei;

x Aplicarea coerentă şi sistematică a măsurilor adoptate la nivel local, naţional şi european în domeniul eticii şi integrităţii în sistemele publice.


www.poca.ro 7

Rezultatele proiectului

1. Îmbunătățirea cunoștințelor și a competențelor personalului din autoritățile și instituțiile publice în ceea ce privește prevenirea corupției; angajații administrației publice locale beneficiază de cunoștințe aprofundate cu referire la principiile generale, legislația națională și cea europeană în domeniul prevenirii corupției, în special în contextul activității specifice. 2. Aplicare crescută a normelor, mecanismelor și procedurilor în materie de etică și integritate în autoritățile și instituțiile publice; elaborarea unui ghid cu privire la normele de etică și integritate, și a mecanismelor de aplicare a acestora în activitatea administrației publice locale. 3. Grad crescut de implementare a măsurilor referitoare la prevenirea corupției și a indicatorilor de evaluare în autoritățile și instituțiile publice; standardizarea, codificarea internă și promovarea publică a măsurilor cu privire le prevenirea și combaterea corupției, în special în contextul activităților specifice administrației publice locale și al raporturilor cu cetățenii.

Multiplicabilitatea rezultatelor proiectului va fi rezultatul relevanței activităților și a efectelor acestora la nivel local, dar și a capacității de diseminare asigurată de solicitant. Astfel, Municipiul Timișoara își propune să devină un centru regional și național de expertiză în domeniile relevante pentru proiect, pentru a asigura astfel transferul de bune practici și posibilitatea replicării activităților și rezultatelor în întreaga regiune dar și la nivel național. În acest sens, pe lângă inițierea unei colaborări în domeniu cu autoritățile județene și regionale din zonă, vor fi inițiate contacte cu autoritățile administrației publice locale din alte orașe și municipii, în special cu cele care au un istoric comun de colaborări și parteneriate cu Timișoara.


www.poca.ro 8

Proiectul care face obiectul cererii de finanțare își propune implicarea activă a angajaților din sistemul administrației publice locale a Municipiului Timișoara, nu doar a celor cu responsabilități specifice în ceea ce privește participarea la elaborarea și aplicarea politicilor locale în domeniile relevante, respectiv cunoașterea, respectarea și aplicarea principiilor, valorilor, normelor și măsurilor cu privire la creșterea integrității, eticii și prevenirea corupției. Prin intermediul seminariilor organizate, a materialelor elaborate dar și a propunerilor în ceea ce privește codificarea și diseminarea principalelor aspecte ale acestor politici și strategii, angajații Municipiului Timișoara vor cunoaște în detaliu consecințele pe termen imediat, mediu sau lung pe care deficiențele constatate, în ceea ce privește aspectele de etică și integritate, le pot avea asupra activității lor și asupra rezultatelor acesteia, și importanța prevenirii fenomenelor de corupție și a celor asociate acestora. Proiectul va contribui decisiv la creșterea gradului de transparență, etică și integritate la nivelul administrației publice locale.


www.poca.ro 9

III. Implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020

Strategia naţională anticorupţie – SNA 2016 – 2020, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 583/2016, are drept scop principal promovarea integrităţii, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupţiei în România. Consacrând o serie de principii fundamentale de reper a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente, SNA 2016-2020 păstrează premisa asumării de către toate instituțiile și autoritățile publice, inclusiv întreprinderile publice și alte instituții aflate în coordonarea, subordinea și sub autoritatea instituțiilor publice a următoarelor principii:


www.poca.ro 10

1. Principiul statului de drept, principiu în baza căruia este consfinţită supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat.

2. Principiul răspunderii potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor;

3. Principiul gestionării responsabile a riscurilor generate de comportamente lipsite de integritate, ca parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;

4. Principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: Instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;

5. Principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: Politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt că mita nu este tolerată;

6. Principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate potrivit căruia identificarea timpurie şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative;

7. Principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu, atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;

8. Principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;

9. Principiul parteneriatului public - privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a


www.poca.ro 11

mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei;

10. Principiul accesului neîngrădit la informaţiile de interes public şi al transparenţei decizionale.

Valori - SNA 2016 - 2020 păstrează premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv întreprinderile publice și alte instituții aflate în coordonarea, subordinea și sub autoritatea instituțiilor publice, a următoarelor valori fundamentale:

x voinţa politică – toate cele trei puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;

x integritatea – reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi;

x prioritatea interesului public – reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se folosească de funcția publică pentru obţinerea de beneficii necuvenite patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;

x transparenţa – reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea societăţii civile în cadrul acestui proces.


www.poca.ro 12

Definiții și terminologie Corupţia, în sens larg, reprezintă folosirea abuzivă a puterii încredinţate, în scopul satisfacerii unor interese personale sau de grup. Orice act al unei instituţii sau autorităţi care are drept consecinţă provocarea unei daune interesului public, în scopul de a promova un interes/profit personal sau de grup poate fi calificat drept „corupt”. (Transparency International Romania)

Corupția este un abuz de putere săvârșit în exercitarea funcției publice/funcției de demnitate publică de un angajat al administrației publice, indiferent de statut, structură sau poziție ierarhică, în scopul obținerii unui profit, satisfacerii unor interese personale sau de grup, personal, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, persoană fizică ori persoană juridică. (Strategia Anticoruptie Municipiul Timisoara) Corupția sau luarea de mită apare atunci când o persoană oferă, promite, sau dă unei alte persoane („corupție activă”sau„dare de mită”), sau acceptă să primească, primește sau acceptă de la o altă persoană („corupție pasivă” sau „luare de mită”) un beneficiu sub orice formă (financiar sau altul), cunoscând că acceptarea unui astfel de beneficiu ar fi un îndemn sau o recompensă pentru exercitarea necorespunzătoare sau reținerea în mod necorespunzător de la exercitarea unei funcții sau activități. Conflict de interese - situație în care interesele profesionale, financiare, familiale, politice sau personale ar putea interfera cu modul în care persoanele iau decizii în cadrul realizării sarcinilor lor pentru organizație (ISO 37001 - Sisteme de Management Anti-Mita)


www.poca.ro 13

Infracţiuni de corupţie - categorie de infracţiuni definite ca atare de Legea nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal din care fac parte:

Luarea de mită (art. 307 Cod Penal) - Fapta funcţionarului public care, direct ori indirect, pentru sine sau pentru altul, pretinde ori primeşte bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau în legătură cu îndeplinirea unui act contrar acestor îndatoriri. Traficul de influenţă (art. 307 Cod Penal) - Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.

Delapidarea (art. 307 Cod Penal) - Însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează.

Purtarea abuzivă (art. 307 Cod Penal) - Întrebuinţarea de expresii jignitoare, ameninţarea ori lovirea sau alte violenţe faţă de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Abuzul în serviciu (art. 307 Cod Penal) - Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.

Neglijenţa în serviciu (art. 307 Cod Penal) - Încălcarea din culpă de către un funcţionar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin aceasta se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice.


www.poca.ro 14

Uzurparea funcţiei (art. 307 Cod Penal) - Fapta funcţionarului public care, în timpul serviciului, îndeplineşte un act ce nu intră în atribuţiile sale, dacă prin aceasta s-a produs una dintre urmările prevăzute în art. 297.

Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane (art. 307 Cod Penal) - Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul 2 inclusiv.

Violarea secretului corespondenţei (art. 307 Cod Penal) - Deschiderea, sustragerea, distrugerea sau reţinerea, fără drept, a unei corespondenţe adresate altuia, precum şi divulgarea fără drept a conţinutului unei asemenea corespondenţe, chiar atunci când aceasta a fost trimisă deschisă ori a fost deschisă din greşeală,interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicaţii, divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, către o altă persoană sau către public, fără drept, a conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoştinţă de aceasta din greşeală sau din întâmplare.

Divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice (art. 307 Cod Penal) - Divulgarea, fără drept, a unor informaţii secrete de serviciu sau care nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de serviciu și de către cel care ia cunoștință de acestea, dacă prin aceasta sunt afectate interesele sau activitatea unei persoane; interceptarea, fără drept, a unei convorbiri sau a unei comunicări efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicaţii; Obţinerea ilegală de fonduri (art. 307 Cod Penal) - Folosirea ori prezentarea de documente sau date false, inexacte ori incomplete, pentru primirea aprobărilor sau garanţiilor necesare acordării finanţărilor obţinute sau garantate din fonduri publice, dacă are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri;

Deturnarea de fonduri (art. 307 Cod Penal) - Schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti ori a resurselor materiale alocate unei autorităţi publice sau instituţii publice, fără respectarea prevederilor legale, schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările obţinute sau garantate din fonduri publice.


www.poca.ro 15

x Incident de integritate – situația în care cu privire la un angajat al unei instituții/autorități publice sau întreprinderi publice a fost luată sau dispusă cel puțin una din următoarele măsuri: a) încetarea disciplinară a raporturilor de muncă, ca

urmare a săvârşirii unei abateri de la normele deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcţiei publice;

b) trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie sau a unei fapte legate de nerespectarea regimului interdicţiilor, incompatibilităţilor, conflictului de interese sau declarării averilor;

c) rămânerea definitivă a unui act de constatare emis de către Agenţia Naţională de Integritate, referitor la încălcarea obligaţiilor legale privind averile nejustificate, conflictul de interese sau regimul incompatibilităţilor;

d) rămânerea definitivă a unei decizii emise de Consiliul General al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) privind o lucrare științifică.

x Etica se referă la comportamentul individual, în context organizațional sau nu, care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor și regulilor etice explicite (coduri de etică, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizațională), fie prin prisma consecințelor acțiunilor înseși;

x Comportamentul integru este acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală și profesională;

x Comportamentul lipsit de integritate este o formă de subminare a misiunii organizației, conducând la un climat organizațional toxic pentru angajați și terți, și afectând interesele legitime ale tuturor celor implicați, inclusiv interesul public;

x Planul de integritate – ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituției ca remedii pentru riscurile și vulnerabilitățile instituționale la corupție identificate.


www.poca.ro 16

Stadiul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 la nivelul administraţiei publice locale

În scopul implicării unui număr cât mai mare de instituții ale administrației publice locale în mecanismul de monitorizare a Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020, MDRAP a întreprins o serie de activități menite să sprijine reprezentanții autorităților publice locale.


www.poca.ro 17

Principalele concluzii rezultate în urma analizei datelor transmise de către reprezentanții autorităților administrației publice locale, realizată în cadrul Raportului de monitorizare (M3), dar și comparativ cu anii 2016 și 2017, respectiv pentru întreaga perioadă 2012-2015 sunt:

x Gradul de aderare la valorile SNA 2016-2020 a înregistrat o creștere majoră față de ciclul strategic anterior, de la 16,17% la 49,88%.

x Rata de completare a raportului anual de autoevaluare a crescut cu 11,37% față de anul 2017 (20,17%), când a fost înregistrat cel mai scăzut grad de raportare a acestui document – 8,80.

x Rata de raportare crește în funcție de tipul de UAT, respectiv de la consilii județene la comune.

x În ceea ce privește implementarea măsurilor preventive anticorupție, de transparență instituțională și decizională și de bună guvernare, din analiza calitativă a rapoartelor transmise se constată faptul că, deși au fost înregistratate progrese semnificative în activitatea desfășurată de unitățile administrativ-teritoriale raportoare, nu există o cultură a autopromovării.

x Au fost identificate și exemple de bună practică în ceea ce privește punerea în aplicare a unor măsuri inovative de promovare a integrității, de comunicare și transparență, educație anticorupție, implicare activă a cetățenilor, e-administrație.

x Se impune în continuare instruirea personalului din cadrul autorităților locale, astfel încât acesta să înțeleagă și să aplice corect măsurile și instrumentele de lucru.

x Se va avea în vedere ca, în anii următori, activitatea de asistență tehnică susținută de responsabilii de regiune desemnați de MDRAP cu monitorizarea implementării strategiei la nivel local să fie adaptată specificului fiecărui segment în parte, inclusiv din punctul de vedere al canalului de comunicare utilizat.


www.poca.ro 18

Principalele dificultăți semnalate de către reprezentanții autorităților administrației publice locale se referă la:

x lipsa personalului și nivelul de pregătire a celui existent neadecvat îndeplinirii atribuțiilor;

x cumulul de atribuții ale persoanelor desemnate cu monitorizarea și implementarea SNA;

x lipsa capacității proprii de realizare a analizei riscurilor și vulnerabilităților la corupție, de identificare a măsurilor de remediere, de elaborare a celorlalte documente solicitate la raportare;

x lipsa consultanței în ceea ce privește redactarea autoevaluării măsurilor preventive anticorupție și a indicatorilor aferenți, precum și a celorlalte documente solicitate la raportare;

x lipsa unui model de procedură de sistem privind colectarea sistematică a datelor necesare autoevaluării gradului de implementare a măsurilor preventive anticorupţie obligatorii;

x instabilitatea şi insecuritatea resimţite la nivel individual, induse de reorganizările care au dus la reconfigurarea colectivelor constituie problema aflată în prim-planul preocupărilor personalului chestionat şi mai puţin problema corupţiei, care nu este percepută ca având un efect direct şi imediat asupra individului, ducând la neimplicarea acestuia în prevenirea fenomenului;

x rigiditatea și teama angajaților de a raporta abaterile disciplinare și faptele de corupție identificate;

x dificultatea de a atrage şi de a menţine în sistem personal specializat şi lipsa unor mecanisme eficiente de descoperire, raportare şi sancţionare a abuzurilor funcţionarilor;

x lipsa unei comunicări interne eficiente cu efecte semnificative negative asupra asigurării unui climat organizațional optim;

x salarizarea necorespunzătoare; x lipsa resurselor financiare pentru implementarea

prevederilor SNA (ex: pentru dezvoltarea unor noi soluții de e-administrare ca platformă de accesare a serviciilor publice de către cetățeni);

x resurse financiare insuficiente pentru asigurarea accesului la pregătirea profesională a angajaților instituției;

x resurse financiare și umane insuficiente pentru dezvoltarea rețelelor de elaborare și evaluare a politicilor publice anticorupție de la nivel teritorial/ local;

x nivelul relativ scăzut al interesului salariaților și al instituțiilor publice privind organizarea de consultări și dezbateri periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea și lupta împotriva corupției;


www.poca.ro 19

x lipsa de informare și conștientizare a consecințelor faptelor de corupție în rândul cetățenilor.

Stadiul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 la nivelul Municipiului Timișoara

Primăria Municipiului Timişoara a aderat la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare ale Strategiei Naționale Anticorupție, susţinând lupta anticorupţie şi promovând integritatea, prioritatea interesului public şi transparenţa procesului decizional.


www.poca.ro 20

Pentru respectarea angajamentelor asumate Primăria Municipiului Timișoara a creat și aprobat Strategia Anticorupție a Primăriei Municipiului Timișoara, un “instrument la îndemâna angajaților Primăriei Municipiului Timișoara și a entităților aflate în subordine/sub autoritate/în coordonare care are drept scop promovarea eticii și integrității la nivelul acestora, consolidarea capacității instituționale de a asigura calitatea și accesul la serviciile publice pentru realizarea interesului public, implementarea măsurilor anticorupție pentru prevenirea abaterilor, neregulilor, a suspiciunilor de fraudă, a situațiilor de conflict de interese și incompatibilitate, eficacitatea și eficientizarea desfășurării tuturor activităților pentru realizarea interesului public.”

Strategia Anticorupție a Primăriei Municipiului Timișoara este un document dinamic care urmează a se îmbunătăți în permanență în funcție de semnalele primite, de experiența dobândită în managementul riscurilor de corupție și de modificarea contextului legislativ și organizatoric.

Obiective generale Strategia Anticorupţie a Primăriei Municipiului Timișoara şi a entităților aflate în subordine/sub autoritate/în coordonare este structurată pe următoarele 6 obiective generale: 1. Dezvoltarea unei culturi a transparenţei pentru o guvernare

deschisă la nivel local; 2. Creşterea integrităţii instituţionale prin includerea măsurilor

de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale şi evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanţei administrative;

3. Consolidarea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie în sectoare şi domenii de activitate prioritare;

4. Creşterea gradului de cunoaştere şi înţelegere a standardelor de integritate de către angajaţi şi beneficiarii serviciilor publice;

5. Consolidarea performanţei de combatere a corupţiei prin mijloace penale şi administrativ;

6. Creşterea gradului de implementare a măsurilor anticorupţie prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara, inclusiv a celor subordonate/coordonate, aflate sub autoritate.


www.poca.ro 21

Obiective specifice 1. Creşterea transparenţei instituţionale şi a proceselor

decizionale; 2. Creşterea transparenţei proceselor de administrare a

resurselor publice; 3. Îmbunătăţirea capacităţii de gestionare a eşecului de

management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identificării timpurii a riscurilor şi vulnerabilităţilor instituţionale;

4. Creşterea eficienţei măsurilor preventive anticorupţie; 5. Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a

riscurilor de corupţie în domeniul achiziţiilor publice; 6. Creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a

riscurilor de corupţie în în Primăria Municipiului Timișoara;

7. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara;

8. Îmbunătăţirea activităţii de identificare, sancţionare şi de prevenire a cazurilor de incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi nejustificate;

9. Consolidarea mecanismelor de control administrativ; 10. Consolidarea integrităţii instituţionale prin planuri

dezvoltate pe bază de analiză de risc şi standarde de control managerial intern;

Măsuri asociate obiectivelor generale și specifice Strategia Anticorupţie a Primăriei Municipiului Timișoara şi a entităților aflate în subordine/sub autoritate/în coordonare prevede măsuri menite să sprijine implementarea prevederilor Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2016-2020, creşterea capacităţii de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei, creşterea gradului de informare anticorupţie la nivel local, cât şi în ceea ce priveşte consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei la nivel instituţional.


www.poca.ro 22

Valorile promovate Conducerea Primăriei Municipiului Timișoara acordă prioritate respectării standardelor de etică și morală și se angajează să implementeze toate măsurile necesare prevenirii situațiilor de abuz sau de erori în relațiile pe care instituția le are cu toate categoriile de colaboratori, precum și în administrarea patrimoniului și gestionarea fondurilor publice. Primăria Municipiului Timișoara conștientizează necesitatea respectării principiilor privind integritatea în cadrul acestei instituții și apreciază necesitatea raportării la standarde de performanță ridicată, dorind să vină în întâmpinarea demersurilor societății civile și a propriilor angajați privind conduita externă și internă a reprezentanților instituției.

La baza tuturor activităților desfășurate în cadrul Primăriei Municipiului Timișoara stau următoarele valori fundamentale:

Strategia Anticorupţie a Primăriei Municipiului Timișoara şi a entităților aflate în subordine/sub autoritate/în coordonare va fi implementată prin Planul de Integritate al Primăriei Municipiului Timișoara pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 și al entităților aflate în subordine/sub autoritate/în coordonare.


www.poca.ro 23

Planul de integritate al Primăriei Municipiului Timișoara pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 Planul de integritate al Primăriei Municipiului Timișoara pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 este o anexă la Dispoziția Nr. 706 din 2018 privind aprobarea Strategiei Anticorupție a Primăriei Municipiului Timișoara care conține seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obeiectivelor și măsurilor din strategie precum și sursele de verificare. În acest document se prezintă doar obiectivele generale, întregul document fiind la dispoziția publicului pe site-ul Primăriei Municipiului Timișoara, www.primariatm.ro alături de alte documente:

x Dispoziția Nr. 706 din 2018 privind aprobarea Strategiei Anticorupție a Primăriei Municipiului Timișoara.

x Strategia Anticorupție. x Dispoziția Nr. 705/2018 privind modificarea Planului de

Integritate. x Plan de integritate. x Raport de Evaluare a Riscurilor și Vulnerabilităților la

Corupție și a Măsurilor de Remediere. x Registrul Riscurilor de Corupție. x Plan Centralizat pentru Implementarea Măsurilor de

Remediere.

http://www.primariatm.ro/


www.poca.ro 24

Obiectiv general 1 – Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel local. x Obiectiv specific 1.1 - Creșterea transparenței instituționale

și a proceselor decizionale. x Obiectiv specific 1.2 - Creșterea transparenței proceselor de

administrare a resurselor publice.

Obiectiv general 2 – Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupției ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative. x Obiectiv specific 2.1 - Îmbunătățirea capacității de gestionare

a eșecului de management prin corelarea instrumentelor care au impact asupra identifiării timpurii a riscurilor și vulnerabilităților instituționale.

x Obiectiv specific 2.2 - Creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție.

Obiectiv general 3 – Consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare. x Obiectiv specific 3.1 - Creșterea integrității, reducerea

vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice.

x Obiectiv specific 3.1 - Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în Primăria Municipiului Timișoara.

Obiectiv general 4 – Creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice. x Obiectiv specific 4.1 - Creșterea gradului de educație

anticorupție a personalului din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara.


www.poca.ro 25

Obiectiv general 5 – Consolidarea performanței de combatere a corupției prin mijloace penale și administrative. x Obiectiv specific 5.1 – Îmbunătățirea activității de

identificare, sancționare și de prevenire a cazurilor de incompatibilități, conflicte de interese și averi nejustificate.

x Obiectiv specific 5.2 – Consolidarea mecanismelor de control administrativ.

Obiectiv general 6 – Creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate și autoevaluare periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice. x Obiectiv specific 6.1 - Consolidarea integrității instituționale

prin planuri dezvoltate pe bază de analiză de risc și standarde de control managerial intern.


www.poca.ro 26

IV. Metodologii de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție în administrația publică

x Metodologia de identificare a vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara.


www.poca.ro 27

Metodologia de identificare a vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara. Metodologia de identificare a vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara este documentată în procedura de sistem PS-21 "Managementul riscurilor de corupție". Procedura are la bază medologia recomandată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și a fost adaptată astfel încât să răspundă tuturor cerințelor de raportare (MDRAP, Curtea de Conturi ș.a.) și specificului instituției. Conform procedurii în vigoare, managementul riscurilor de corupție se realizează la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara de către grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității (GLIE) împreună cu grupurile de lucru pentru integritate la nivelul structurilor (GLIS) de grad I. Prin structură de grad I se înțelege o structură din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, direct subordonat Primarului, Viceprimarilor sau Administratorului Public, conform organigramei aprobate. Constituirea grupului de lucru pentru integritate la nivelul entității (GLIE) se realizează prin Dispoziția Primarului Municipiului Timișoara, iar constituirea grupurilor de lucru pentru integritate la nivelul structurilor (GLIS) prin decizia internă a conducătorului acesteia. De asemenea, șeful structurii organigramice de gradul I numește prin decizie internă persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul acesteia (RRC), care asigură secretariatul GLIS.

Potrivit PS-21, managementul riscurilor de corupție presupune parcurgerea următoarelor etape: a) pregătirea activităților; b) identificarea și descrierea riscurilor de corupție; c) evaluarea riscurilor de corupție; d) determinarea și implementarea măsurilor de

prevenire/control; e) monitorizarea și revizuirea riscurilor;


www.poca.ro 28

a) Pregătirea activităților Managementul riscurilor de corupție, în etapa de pregătire vizează, următoarele aspecte:

x constituirea și stabilirea componenței grupului de lucru pentru integritate la nivelul entității(GLIE);

x constituirea și stabilirea componenței grupului de lucru pentru integritate la nivelul structurii(GLIS) și / sau numirea persoanei responsabile cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție (RRC);

x informarea personalului privind prevederile procedurii; x instruirea membrilor grupului de lucru pentru integritate

la nivelul structurii cu privire la aspectele conceptuale și metodologice specifice managementului riscurilor de corupție.

b) Identificarea riscurilor de corupție Identificarea riscurilor de corupție constă în evidențierea amenințărilor de corupție, precum și a vulnerabilităților prezente în cadrul activităților curente ale structurilor Primăriei Municipiului Timișoara care ar putea conduce la săvârșirea unor fapte de corupție. Pentru identificarea amenințărilor de corupție se desfășoară următoarele activități: 1. Elaborarea listei cu atribuțiile principale ale structurii. 2. Identificarea ariilor de intervenție.

b.1. Elaborarea listei cu atribuțiile principale ale structurii. Grupul de lucru pentru integritate organizat la nivelul structurii (GLIS)/persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție (RRC) elaborează, în baza Regulamentului de Organizare și Funcționare, o listă cu atribuțiile principale a structurii organigramice de grad I, pornind de la Regulamentul de Organizare și Funcționare în vigoare.


www.poca.ro 29

În elaborarea acestei liste se utilizează ANEXA A: ANEXA A - Lista de atribuții DENUMIRE STRUCTURĂ

Principalele atribuții ale structurii

Beneficiarii/clienții respectivei

atribuții

Monopol/ Competență

unică sau partajată1

Discreție2 Transparență3 Buget4 Număr beneficiari afectați5

1 În ce măsură instituția dvs.(prin structură) deține monopolul îndeplinirii unor atribuții? Notați pe o scală de la 1 la 10, unde 1 este situație de concurență cu alte instituții în oferirea serviciilor și 10 situație de monopol. 2 În ce măsură funcționarii publici/angajații contractuali beneficiază de discreție în exercitarea puterii și luarea deciziilor(iau ce decizii consideră ei potrivite în funcție de legislație)? Notați pe o scală de la 1 la 10, unde 1 reprezintă criterii foarte stricte pentru orice decizie și 10 înseamnă discreție maximă. 3 În ce măsură administrația locală poate fi trasă la răspundere și ia aceste decizii într-un mod transparent(presa sau orice persoană interesată poate avea acces la dosar și la momentul în care se ia decizia? Notați pe o scală de la 1 la 10 unde 1 este complet opac si 10 complet transparent. 4 Se vor scrie sumele alocate în buget. 5 Identificați numărul mediu de cetățeni sau firme care accesează anual respectiva atribuție.

Atribuțiile care sunt caracterizate de un nivel ridicat de monopol și putere discreționară de decizie, precum și de slaba prezență a transparenței în procesul de luare a deciziilor, sunt cel mai probabil vulnerabile la corupție. Atribuțiile care rulează o mare cantitate de bani publici sunt cele în cadrul cărora este cel mai probabil să existe vulnerabilități la corupție. Aceste atribuții vor fi comparate cu cele în care există monopol, putere de decizie și lipsă de transparență pentru a vedea cât de mult se suprapun.


www.poca.ro 30

b.2. Identificarea ariilor de intervenție Utilizând ANEXA B, fiecare membru al grupul de lucru pentru integritate la nivelul structurii (GLIS)/persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție (RRC) va completa analiza multicriterială. Rezultatele se centralizează și se stabilesc ariile de intervenție, respective atribuțiile vulnerabile care vor fi analizate în continuare. Atribuțiile care vor avea cel mai mare punctaj în Anexa B, vor fi considerate atribuții vulnerabile.

ANEXA B - Formularul de analiză multicriterială DENUMIRE STRUCTURĂ

Principalele atribuții ale structurii

a b c Total

a = amenințări multiple identificate b = gestionarea unui procent ridicat din bugetul local c = impactul asupra unui număr mare de cetățeni Aceste criterii vor fi aplicate fiecărei atribuții, urmând să fie evaluate de la 1 la 10, astfel: Amenințări 1 = amenințări puține sau deloc identificate 10 = amenințări multiple identificate Procent din bugetul local 1 = un foarte mic procent din banii publici este alocat, folosit sau gestionat de această atribuție 10 = un foarte mare procent din banii publici este alocat, folosit sau gestionat de această atribuție Impact 1 = această atribuție are impact asupra unui număr redus de cetățeni și/sau firme 10 = această atribuție are impact asupra unui număr mare de cetățeni și/sau firme *Membrii grupului pot de asemenea decide că primul criteriu este cel mai important, așa încât pot multiplica cu 2 numărul alocat înainte de a-l adăuga la punctajul total.


www.poca.ro 31

c) Evaluarea riscurilor și vulnerabilităților de corupție și a măsurilor de remediere. Membrii GLIS vor întocmi un raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților de corupție și a măsurilor de remediere, utilizând ANEXA C, în care vor completa toate atribuțiile vulnerabile la corupție - identificate ca atare în urma punctajului total rezultat în urma completării Anexei A și Anexei B - vulnerabilitățile, amenințările și cauzele.

ANEXA C - Raport de evaluare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere

DENUMIRE STRUCTURA Atribuția

vulnerabilă la corupție

Vulnerabilități Amenințări Risc (ridicat, mediu, redus)

Cauze Măsuri de remediere a

vulnerabilităților

Pentru calcularea nivelului de expunere la riscuri de corupție (ridicat, mediu, redus) și stabilirea măsurilor de remediere a vulnerabilităților, membrii GLIS vor parcurge următoarele etape: 1. estimarea probabilității de materializare a riscurilor de

corupție; 2. determinarea impactului global al riscului;

3. determinarea expunerii la riscuri și a priorității de intervenție.

c.1 ESTIMAREA probabilității de materializare a riscurilor de corupție Membrii GLIS estimează probabilitatea de materializare a riscului de corupție în cadrul activităților structurii, utilizând tabelul nr.1. RRC consemnează în Fișa de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție, nivelul de probabilitate, utilizând o scală în 5 trepte, corespunzător valorilor și indicatorilor descriptivi asociați acestora, prevăzuți ]n tabelul nr.1:


www.poca.ro 32

Tabelul nr.1

Factor Scor Descriere Indicatori

aproape sigur 5

cel mai probabil se va concretiza

> 80% șanse de apariție

x este de așteptat să apară în marea majoritate a circumstanțelor profesionale;

x se va întâmpla fără îndoială, eventual frecvent;

x iminentă.

Riscul de corupție este prezent în mod constant, din cauza deficiențelor de organizare, planificare, control, supraveghere, instruire ori formare a personalului și modului în care este conceput ori aplicat cadrul legal de desfășurare a activității.

probabil 4

șansă considerabilă de apariție;

nu este neobișnuit 61% - 80% șanse

x va apărea probabil în multe circumstanțe profesionale;

x se va întâmpla probabil, dar nu va reprezenta o problemă persistentă pentru domeniul de activitate;

x s-a mai întâmplat în trecut.

posibil 3

producerea sa poate fi avută în vedere

41% - 60% șanse de materializare

x ar putea apărea în anumite circumstanțe profesionale;

x se poate întâmpla ocazional;

x s-a întâmplat în altă parte, într-un domeniu de activitate similar.

Riscul de corupție poate apărea câteodată (cauzele putând fi reprezentate de deficiențe în desfășurarea activității, erori în înțelegerea ori aplicarea procedurilor de lucru specifice etc.).

foarte puțin

probabil 2

minimă, dar nu imposibilă;

nu este cunoscut să se fi produs

21% - 40% șanse de apariție

x poare apărea doar în circumstanțe profesionale excepționale;

x nu este de așteptat să se întâmple;

x nu a fost semnalată în domeniul de activitate.

Riscul de corupție nu apare decât rar, în condiții excepționale de desfășurare a activității.

improbabil 1 practic imposibil;

nu a apărut niciodată 0% - 20%

x este probabil să nu apară niciodată;

x foarte puțin probabil să se întâmple vreodată.

c.2 ESTIMAREA impactului global al riscului Estimarea impactului global al unui risc de corupție constituie activitatea de cuantificare a efectelor posibile ale acestuia asupra obiectivelor, activităților, sarcinilor sau rezultatelor așteptate ale structurii.

Membrii GLIS estimează impactul global al riscului de corupție în cadrul utilizând tabelul nr.2.


www.poca.ro 33

RRC consemnează în Fișa de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție, impactul global al riscului de corupție, utilizând o scală în 5 trepte, corespunzător valorilor și indicatorilor descriptivi asociați acestora, prevăzuți mai jos:

Factor Scor Indicatori

major/ critic 5

x imposibilitate de îndeplinire a obiectivelor stabilite pentru domeniul de activitate;

x deteriorarea pe termen lung a eficienței activității, întârzieri majore în derularea activităților planificate (mai mult de 6 luni);

x pierderi financiare severe pentru înlocuirea ori instruirea personalului, schimbarea procedurilor de desfășurare a activității, achiziții neplanificate de mijloace tehnice etc., reprezentând 25% și mai mult din bugetul anual alocat instituției;

x publicitate negativă la nivel internațional, implicarea factorilor politici de la nivel central ori instituțional pentru gestionarea situației create.

Riscul de corupție contribuie direct la apariția sau proliferarea faptelor de corupție, la facilitarea ori determinarea personalului să comită asemenea fapte.

ridicat 4

x impact semnificativ asupra obiectivelor domeniului afectat, afectarea eficienței acesteia;

x perturbarea pe termen mediu a activității, întârzieri semnificative privind desfășurarea în condiții normale a activității (între 3-6 luni);

x pierderi financiare majore pentru instituție; x publicitate negativă la nivel național, pierderea

încrederii din partea beneficiarilor serviciilor publice.

moderat 3

x obiective profesionale atinse parțial, afectarea semnificativă a eficienței acesteia;

x perturbarea pe termen scurt a activității; x pierderi financiare semnificative pentru instituție (cel

puțin 10% din buget); x o anumită publicitate negativă la nivel local.

Riscul de corupție poate genera parametri favorizanți pentru apariția sau proliferarea faptelor de corupție.

redus 2

x impact minor asupra atingerii obiectivelor profesionale;

x întreruperea neglijabilă, nesemnificativă a desfășurării activității;

x pierderi financiare moderate pentru instituție (5% sau mai mult din bugetul alocat);

x unele șicane publice izolate, neînsoțite însă de pierderea încrederii.

Riscul de corupție contribuie puțin ori deloc la apariția sau proliferarea faptelor de corupție.

foarte redus 1

x impact minimal sau nesemnificativ asupra atingerii obiectivelor;

x nicio perturbare în privința calendarului activității; x pierderi financiare nesemnificative ori minimale

pentru structură; x susceptibil de a conduce/provoca publicitate negativă.

Membrii GLIS calculează nivelul de expunere la riscuri de corupție, constând în produsul dintre valorile probabilității și


www.poca.ro 34

impactului global, completând valoarea rezultată în Fișa de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție.

Utilizând scala de evaluare a expunerii la riscuri de corupție și corespondența asociată intersecției valorilor impactului și probabilității, membrii GLIS stabilesc și consemnează în Fișa de identificare, descrierea și evaluarea riscurilor de corupție și prioritatea de intervenție.

Pe baza priorității de intervenție, în ordinea valorii nivelului de expunere, membrii EGR clasifică riscurile de corupție în următoarele categorii: a) riscuri reduse, care pot fi considerate tolerabile și

inerente activităților Primăriei Municipiului Timișoara /structurii, față de care nu este necesară adoptarea unor măsuri suplimentare, ci doar aplicarea celor existente;

b) riscuri medii, care pot fi monitorizate sau controlate, prin creșterea eficacității măsurilor existente ori, după caz, prin adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control;

c) riscuri ridicate, caracterizate, simultan, cu o mare probabilitate de apariție și cu o gravitate foarte mare a impactului, care necesită concentrarea atenției conducerii structurii pentru adoptarea/ implementarea unor măsuri urgente de prevenire/control adecvate.

CATEGORII DE RISCURI EXPLICAȚII

riscuri ridicate

12-25

necesită concentrarea atenției conducerii structurii pentru adoptarea/implementarea unor măsuri urgente

de prevenire/control adecvate

riscuri medii 6-10

pot fi monitorizate sau controlate, prin creșterea eficacității măsurilor existente sau, după caz, prin

adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire/control

riscuri reduse 1-6

pot fi tolerate și vor fi considerate inerente activităților structurii, față de care nu este necesară adoptarea unor

măsuri


www.poca.ro 35

d) Determinarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților Principalele măsuri de remediere a vulnerabilităților sunt următoarele: x măsuri de protecție fizică și monitorizare a accesului la

informații, documente ori resurse; x planificarea și organizarea în mod transparent și ușor

de verificat a activităților și a modalității de adoptare a deciziei: separarea responsabilităților, aprobarea activității, supervizarea, pregătirea personalului cu rol de coordonare;

x supervizarea documentelor întocmite și a performanțelor individuale ale personalului;

x separarea atribuțiilor de autorizare, înregistrare ori revizuire pentru a fi evitate riscurile de corupție;

x asigurarea comunicării adecvate către terți a obligațiilor de conduită a personalului;

x dezvoltarea, comunicarea și monitorizarea aplicării de proceduri clare în activitatea curentă;

x promovarea schimbării de atitudine a personalului privind riscurile de corupție, asigurându-se informarea și instruirea adecvată privind obligațiile legale și măsurile de prevenire/control implementate în vederea minimizării riscurilor de corupție;

x dezvoltarea de sisteme informatice pentru serviciile oferite;

x promovarea canalelor de sesizare a unor eventuale fapte de corupție, precum și a măsurilor de protecție a personalului stabilite prin Legea nr. 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii;

x realizarea de verificări aleatorii ale documentelor și activităților desfășurate;

x realizarea unor activități de control/verificare privind accesul sau implementarea de informații în bazele de date;

x activități de control de fond ori tematic, activități de inventar.

x alte măsuri, în fincție de specificul activității În urma calculării nivelului de expunere la riscuri de corupție (ridicat, mediu, redus) și stabilirea măsurilor de remediere a vulnerabilităților, membrii GLIS vor completa ANEXA C, col. 4 și 6, cu informațiile rezultate.


www.poca.ro 36

Membrii GLIS vor mai completa și registrul riscurilor de corupție de la nivelul structurii, utilizînd ANEXA D : ANEXA D - Registrul Riscurilor de Corupție DENUMIRE STRUCTURĂ

e) Determinarea profilului riscurilor de corupție Grupurile de lucru pentru integritate la nivelul structurilor (GLIS), prin persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul acesteia (RRC), transmit grupului de lucru pentru integritate la nivelul entității (GLIE) următoarele documente realizate la nivelul structurii, asumate prin semnătură de conducerea acesteia: x ANEXA A - Lista de atribuții la nivelul structurii ; x ANEXA B - Formularul de analiză multicriterială la nivelul

structurii ; x ANEXA C - Raport de evaluare a riscurilor și

vulnerabilităților la corupție și a măsurilor de remediere la nivelul structurii ;

x ANEXA D - Registrul riscurilor de corupție la nivelul structurii ;

x ANEXA E - Plan pentru implementarea măsurilor de remediere la nivelul structurii.

Anexele solicitate se centralizează la nivelul structurii organizatorice de grad I (compartiment, birou, serviciu, direcție), respectiv structura direct subordonată Primarului, Viceprimarilor sau Administratorului Public la nivelul căreia este organizat GLIS.

Fișele de identificare, descriere și evaluare a riscurilor de corupție se completează și se păstrează la nivelul Grupurilor de lucru pentru integritate la nivelul structurilor (GLIS), de către persoana responsabilă cu analiza vulnerabilităților și riscurilor de corupție la nivelul acestora (RRC), care va urmări implementarea măsurilor de


www.poca.ro 37

prevenire/control a riscurilor de corupție de către persoanele nominalizate în planul elaborat în acest scop. Grupul de lucru pentru integritate la nivelul entității (GLIE) va centraliza Anexele A,B,C,D,E și va realiza profilul riscurilor de corupție la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara, utilizând tehnica semaforului, în care riscurile ridicate sunt reprezentate în culoarea roșie, cele medii în culoarea galben și cele reduse în culoarea verde.

f) Monitorizarea și revizuirea riscurilor de corupție Activitatea de monitorizare și cea de revizuire a riscurilor de corupție se realizează anual de către structurile Primăriei Municipiului Timișoara, în scopul de a asigura eficacitatea procesului de management al riscurilor de corupție, respectiv pentru a formula recomandări privind măsuri de remediere a vulnerabilităților. Monitorizarea riscurilor de corupție se realizează de către grupurile de lucru pentru integritate la nivelul structurilor (GLIS). Activitatea de monitorizare de la nivelul structurilor se finalizează prin completarea unui raport cu privire la desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor la nivelul structurii și adoptarea unui registru al riscurilor de corupție revizuit la nivelul structurii. Raportul cu privire la desfășurarea procesului de gestionare a riscurilor și registrul riscurilor de corupție revizuit se vor transmite de către RRC, Grupului de lucru pentru integritate la nivelul entității (GLIE), pentru centralizarea informațiilor.

În situația apariției unor riscuri noi de corupție, respectiv a unor informații care pot să modifice nivelul de expunere ori să afecteze eficacitatea activității de prevenire/control, membrii GLIS reiau etapele aferente prevăzute în prezenta procedură.


www.poca.ro 38

V. Identificarea instrumentelor de combatere a corupţiei în cadrul administraţiei publice

x Consilierea etică individuală

x Activități de informare și instruire anticorupție a personalului Primăriei Municipiului Timișoara

x Implementarea și Certificarea unui Sistem de Management Anti-Mită

x Recomandări obținute prin consultare publică


www.poca.ro 39

Consilierea etică individuală În această prezentare, referinţa la etica şi integritatea în funcţia publică din România este raportată, în primul rând la dispozițiile din OG Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea a II-a privind Codul administrativ dar și la alte surse prezentate în lista bibliografică. Există trei 3 componente principale detaliate în legislaţia naţională și în Codul administrativ, în mod special, pe baza cărora este construită întreaga problematică a eticii şi integrităţii în funcţia publică din România: conflictul de interese, incompatibilităţile și regulile privind conduita în exercitarea funcţiilor publice. Consilierea în sine, ca activitate profesională, reprezintă un ansamblu de activităţi distincte care implică o comunicare activă, pozitivă și voluntară între o persoană cu rol de consiliat şi o persoană cu rol de specialist (consilier de etică, denumit în Codul administrativ) pentru gestionarea unei situații. În acest ansamblu, sarcina consilierului de etică este aceea de a îmbunătăţi activitatea şi climatului etic din Primăria Municipiului Timișoara prin prevenirea încălcării normelor de conduită. Dacă ne raportăm la prevederile din OG Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea a II-a privind Codul administrativ, calitatea de consiliat, adică beneficiar al activităţii de consiliere etică aparţine funcţionarilor publici din Primăria Municipiului Timișoara în timp ce calitatea de consilier de etică este dată de atribuirea acesteia unui funcţionar public pentru o perioadă de 3 ani cu respectarea unor condiţii expres.

Ce spune Codul Administrativ: Obligaţiile autorităţilor şi instituţiilor publice cu privire la asigurarea consilierii etice a funcţionarilor publici şi a informării şi a raportării cu privire la normele de conduită.

Desemnarea consilierului de etică - (1) În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului cod referitoare la conduita funcţionarilor publici în exercitarea funcţiilor deţinute,


www.poca.ro 40

conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice vor desemna un funcţionar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.

Procedura de desemnare a consilierului de etică - (3) Desemnarea consilierului de etică se face prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice. Procedura de desemnare, atribuţiile şi modalitatea de raportare a instituţiilor şi autorităţilor în scopul asigurării implementării, monitorizării şi controlului respectării principiilor şi normelor de conduită a funcţionarilor publici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Confidențialitatea - (4) Consilierea etică are caracter confidenţial şi se desfăşoară în baza unei solicitări formale adresate consilierului de etică sau la iniţiativa sa atunci când din conduita funcţionarului public rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia. Consilierul de etică are obligaţia de a nu comunica informaţii cu privire la activitatea derulată decât în situaţia în care aspectele semnalate pot constitui o faptă penală. Obligații - (5) Autorităţile şi instituţiile publice implementează măsurile considerate necesare pentru respectarea dispoziţiilor prezentului cod privind principiile şi normele de conduită şi sprijină activitatea consilierului de etică. Datele cu caracter personal - (6) În aplicarea dispoziţiilor prezentului cod referitoare la conduita funcţionarilor publici, orice activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea prevederilor legislaţiei pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Formarea profesională - (7) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure participarea consilierilor de etică la programele de formare şi perfecţionare profesională, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Informarea cetățenilor - (8) Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii cu publicul au obligaţia de a asigura publicarea principiilor şi normelor de conduită pe pagina de internet şi de a le afişa la sediul autorităţii sau instituţiei publice, într-un loc vizibil şi accesibil publicului.


www.poca.ro 41

Sancțiuni - (9) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru că s-au adresat consilierului de etică cu solicitarea de a primi consiliere cu privire la respectarea principiilor şi normelor de conduită.

Consilierul de etică x Dobândirea calităţii de consilier de etică vizează

deţinerea unui statut temporar, atribuit cu respectarea unor condiţii expres, unui funcţionar public pentru o perioadă de 3 ani.

x În perioada exercitării calităţii de consilier de etică funcţionarul public îşi păstrează şi funcţia publică deţinută. Dreptul la carieră al funcţionarului public este cel corespunzător funcţiei publice deţinute.

x Fişa postului corespunzătoare funcţiei deţinute de consilierul de etică se elaborează de către compartimentul de resurse umane şi se aprobă de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, prin raportare la atribuţiile stabilite în sarcina acestuia.

x Consilierul de etică îşi desfăşoară activitatea pe baza fişei postului iar în activitatea de consiliere etică acesta nu se supune subordonării ierarhice şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio persoană, indiferent de calitatea, funcţia şi nivelul ierarhic al acesteia.

Incompatibilităţi cu calitatea de consilier de etică x Nu poate fi numit consilier de etică funcţionarul public

care se află în următoarele situaţii de incompatibilitate: a) este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea

inclusiv cu conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sau cu înlocuitorul de drept al acestuia;

b) are relaţii patrimoniale sau de afaceri cu oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a);

c) este membru sau secretar în comisia de disciplină constituită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice.

x În cazul în care situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) intervin ulterior dobândirii în condiţii legale a calităţii de consilier de etică, statutul de consilier de etică încetează în condiţiile prezentului cod.


www.poca.ro 42

Obiectivele consilierii etice în Primăria Municipiului Timișoara Prin raportare la atribuţiile consilierului de etică prevăzute în Codul Administrativ la art. 454 putem spune că prin consilierea etică se urmăresc următoarele:

x monitorizarea modul de aplicare şi respectare a

principiilor şi normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara şi întocmirea de rapoarte şi analize cu privire la acestea;

x desfăşurarea activității de consiliere etică, pe baza solicitării scrise a funcţionarilor publici sau la iniţiativa consilierului de etică atunci când funcţionarul public nu i se adresează acestuia cu o solicitare, însă din conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului său;

x elaborarea de analize privind cauzele, riscurile şi vulnerabilităţile care se manifestă în activitatea funcţionarilor publici din cadrul Primăriei Municipiului Timișoara şi care ar putea determina o încălcare a principiilor şi normelor de conduită, pe care consilierul de etică le înaintează primarului, şi propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor;

x organizarea de sesiuni de informare a funcţionarilor publici cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii şi integrităţii sau care instituie obligaţii pentru autorităţile şi instituţiile publice pentru respectarea drepturilor cetăţenilor în relaţia cu Primăria Municipiului Timișoara;

x semnalarea practicilor și/sau a procedurilor instituţionale care ar putea conduce la încălcarea principiilor şi normelor de conduită în activitatea funcţionarilor publici;

x analizarea sesizărilor şi reclamaţiilor formulate de cetăţeni şi de ceilalţi beneficiari ai activităţii Primăriei Municipiului Timișoara cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia directă cu cetăţenii;

x adresarea în mod direct de întrebări și/sau aplicarea de chestionare cetăţenilor şi beneficiarilor direcţi ai activităţii Primăriei Municipiului Timișoara cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia cu publicul, precum şi cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor oferite de Primăriei Municipiului Timișoara.


www.poca.ro 43

Observații asupra perspectivei beneficiarului serviciului de consiliere Cele mai des întâlnite situaţii în care funcţionarii publici se adresează consilierului de etică sunt cele în care:

x sunt necesare clarificări în legătură cu nevoia de adoptare a unui comportament conform standardelor etice specifice mediului/contextului în care acesta îşi desfăşoară activitatea;

x se află într-o situaţie de dificultate cauzată de înţelegerea şi/sau aplicarea unui principiu sau standard de conduită;

x există situaţii conflictuale cu superiorii ierarhici sau colegii, a căror soluţionare amiabilă nu pare a fi posibilă.

Activități de informare și instruire anticorupție a personalului Primăriei Municipiului Timișoara Respectarea principiilor şi standardelor de conduită sunt elemente definitorii care trebuie avute în vedere în desfăşurarea activităţilor lor de către funcţionarii publici ai Primăriei Municipiului Timișoara iar activitățile de informare și instruire anticorupție se desfășoară în scopul prezentării riscurilor de corupție specifice unui domeniu de activitate, a informațiilor de noutate privind activitatea de prevenire și combatere a corupției, a legislației, a studiilor și cercetărilor ce privesc acest domeniu. În cadrul sesiunilor de informare și instruire se va avea în vedere identificarea factorilor de risc şi a vulnerabilităţilor. Trebuie să subliniem faptul că activităţile vulnerabile sunt acţiunile care prin specificul lor presupun un anumit grad de risc potenţial, care exploatat ar conduce la săvârşirea unei fapte de corupție iar eliminarea vulnerabilităţilor poate fi realizată doar prin propuneri concrete de diminuare a riscurilor potenţiale sau existente (măsuri procedurale sau organizatorice).


www.poca.ro 44

Organizarea unor de sesiuni de informare și instruire reprezintă totodată şi un instrument de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici din Primăria Municipiului Timișoara reprezentând o bună expertiză profesională pentru eliminarea riscurilor consecinţelor negative în desfăşurarea activităţii acestora. Pentru a realiza informări utile va trebuie să: a) se identifice grupul ţintă; b) se recunoască nevoia de informare; c) se participe activ.

Sesiunile de informare și instruire anticorupție a personalului Primăriei Municipiului Timișoara trebuie organizate astfel încât să se adreseze tuturor nivelurilor de înţelegere. În timp ce unii vor dori să înțeleagă utilitatea unor norme și proceduri etice, alții vor fi preocupați doar de ce s-ar putea întâmpla cu ei dacă vor fi prinși că le încalcă. La nivelul Primăriei Municipiului Timișoara vor trebui asigurați o serie de factori indirecți pentru a elimina aceste ˝dileme etice˝:

x crearea la unui climat de încredere; x respectul faţă de beneficiarii serviciului public; x asigurarea transparenţei şi a unei bune comunicări intra

şi interinstituţionale; x respectarea normelor de conduită la toate nivelurile

ierarhice.


www.poca.ro 45

Implementarea și Certificarea unui Sistem de Management Anti-Mita Există, acum, posibilitatea ca Primăria Municipiului Timișoara să utilizeze un instrument extrem de eficient în eforturile de a combate corupția prin implementarea cerințelor standardului SR ISO 37001 - Sisteme de Management Anti-Mită. De altfel, în Hotararea nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei nationale anticoruptie pe perioada 2016-2020 unul dintre obiective specifică cerința implementării standardului ISO 37001. Standardul a fost elaborat ținând cont de cele mai bune practici internaționale de lupta împotriva corupției fiind aplicabil tuturor organizațiilor din sectorul public și/sau privat. Standardul SR ISO 37001:2017 impune punerea în aplicare a unui set de măsuri, într-un mod „proporțional și rezonabil”. Adoptarea unei politici anti-mită solicită top-managementului să desemneze o persoană care să supravegheze respectarea acesteia, să se ocupe de instruirea personalului și să facă evaluări de risc referitoare la posibilitatea luarii si darii de mita. De asemenea, rolul persoanei desemnate include punerea in aplicare a unor serii de masuri si controale financiare/comerciale si nu in ultimul rand, aplicarea unor proceduri de investigare si raportare pentru efectuarea activitatilor de „due diligence” cu privire la partenerii de afaceri si/sau proiectele organizației.

SR ISO 37001:2017 este un standard certificabil, asta însemnând că Primăria Municipiului Timișoara poate să obțină certificarea de la un organism de certificare, acest lucru confirmând că Sistemul de Management Anti-Mită îndeplinește toate cerințele standardului. Acest lucru vine cu o serie de avantaje pentru Primăria Municipiului Timișoara:

x Prevenirea, detectarea și soluționarea riscurilor de luare/dare de mită.


www.poca.ro 46

x Recunoașterea națională și internațională, prin faptul că ISO este o autoritate recunoscută la nivel mondial în domeniul gestionării situațiilor anti-corupție.

x Prevenirea conflictelor de interese. x Creșterea veniturilor și reducerea costurilor – din ce în

ce mai multe organizații sunt obligate, de partenerii lor, să introducă și să gestioneze un management al situațiilor de luare și dare de mită. De multe ori, aceste proceduri sunt destul de costisitoare datorită existentei unor multiple forme de cerințe (certificări, audituri interne/externe sau chiar adoptarea integrală a politicilor anticorupție ale organizației partenere).

x Evitarea costurilor suplimentare și reducerea riscurilor – identificarea și atenuarea problemelor de mită în stadiile incipiente.

x Creșterea credibilității Primăriei Municipiului Timișoara în relațiile cu cetățenii, finanțatorii, partenerii de afaceri și clienții, prin aplicarea unei serii de măsuri anti-mită, recunoscute la nivel internațional.

x Promovarea unei culturi organizaționale „anti-mită” printr-o conștientizare a personalului și promovarea valorilor etice în cadrul Primăriei Municipiului Timișoara.

x În cazul unor anchete, Primăria Municipiului Timișoara poate furniza dovezi că a luat măsuri rezonabile pentru a preveni luarea și/sau darea de mită.

Standardul SR ISO 37001 - Sisteme de Management Anti-Mită pune la dispoziție o serie de îndrumări și tipuri de acțiuni extrem de utile pe care le poate intreprinde Primăria Municipiului Timișoara pentru implementarea Sistemului său de Management Anti-Mită. Unele dintre acestea ar putea fi: Evaluarea riscului de mituire - identificarea riscurilor de mituire pe care se va concentra sistemul de management, adică riscurile de mituire considerate de organizație ca o prioritate pentru diminuarea riscurilor de mituire, implementarea controlului și alocarea peronalului, resurselor și activităților pentru conformarea anti-mită. Funcția de conformare anti-mită - persoana cu responsabilitate și autoritate pentru funcționarea Sistemului de Management Anti-Mită. Conflicte de interese - se recomandă ca organizația să identifice și să evalueze riscul de conflicte de interese, interne și externe.


www.poca.ro 47

Mituirea personalului organizației - măsurile necesare pentru prevenirea, detectarea și tratarea riscului ca personalul organizației să îi mituiască pe alții în numele organizației (,,darea de mită") pot fi diferite de măsurile utilizate pentru prevenirea , detectarea și tratarea riscului de mituire a personalului organizației (,,luarea de mită"). Conștientizare și instruire - intentia instruirii este de a contribui la asigurarea că personalul relevant înțelege în mod adecvat rolul pe care ÎI are în cadrul organizației referitor la: a) riscurile de mituire la care este expus personalul și

organizația; b) politica anti-mită; c) aspectele sistemului de management anti-mită

relevante pentru rolul său; d) orice acțiuni preventive. lnvestigare preventivă rezonabilă (Due-Diligence) - scopul efectuării unei investigații preventive rezonabile asupra unor anumite tranzacții, proiecte, activități, parteneri de afaceri sau chiar personalul unei organizații este acela de a evalua în detaliu domeniul, scara și natura riscurilor de mituire mai mari decât cele considerate ca fiind scăzute, identificate ca parte a evaluării riscurilor organizației Controale financiare - controalele financiare reprezintă sistemele de management și procesele implementate de către organizație pentru gestionarea tranzacțiilor financiare în mod corespunzător și înregistrarea corectă, completă și la timp a tranzacțiilor. Angajamente anti-mită - aplicabile participanților și partenerilor în relațiile contractuale. Cadouri, ospitalitate, donații și beneficii similare - este necesar ca organizația să fie conștientă că ospitalitatea, cadourile , donațiile și alte beneficii pot fi percepute de către o tertă parte (de exemplu, concurent de afaceri, presă, procuror sau judecător) ca fiind în scopul unei fapte de mituire, chiar dacă nici cel care oferă, nici cel care primește, nu au avut astfel de intenții. Audit intern - o organizație este obligată să aibă propria sa funcție separată de audit intern. Cerința este ca organizația să desemneze o funcție sau o persoană relevantă, competentă și independentă care are responsabilitatea de a efectua acest audit.


www.poca.ro 48

Recomandări obținute prin consultare publică

x Informarea și instruirea personalului în combaterea actelor de corupție din cadrul administrației publice locale.

x Proceduri clare stabilite in Codul de Etică. x Introducerea de sancțiuni clare pentru încălcarea Legii

nr. 52 din 2003 privind transparenta decizionala in administratia publica.

x Definirea în detaliu a fenomenului corupției clarificarea și clasificarea nivelurilor de risc pe culori (ex. alb, negru, gri).

x Consolidarea parteneriatelor dintre autoritățile publice locale, societatea civilă și publicul larg în procesul de documentare și elaborare a documentelor de politică anti-corupție.

x O publicitate eficientă de informare față de măsurile anti-corupție luate de autoritatea publică locală pentru informarea corectă a publicului larg și nu numai a acestuia.

x Îmbunătățirea comunicării cu cetățenii utilizănd platformele de media online cu accent pe răspunsul promt la întrebările puse.

x Includerea în planul anual de perfecționare profesională a angajaților autorității locale și în mod special a personalului cu atribuții contractuale a unor cursuri de specializare pe teme legate atât de anti-corupție cât și de tehnici de comunicare și relaționare cu partenerii și publicul larg.

x Publicarea in mediul online (ex, site-ul Primăriei Municipiului Timișoara) a întregului proces de desfășurare a selecției de personal în vederea angajării.

x Campanii permanente organizate de Primăria Municipiului Timișoara de strângere de sugestii și/sau plângeri de la cetățeni privind faptele de corupție.

x Evenimente de conștientizare a fenomenului corupției organizate de către Primăria Municipiului Timișoara cu prezentarea unor cazuri dovedite de corupție în administrația publică.


www.poca.ro 49

VI. Metode de prevenire şi combatere a corupţiei în domeniul achiziţiilor publice

˝Un proces de achiziţii publice performant presupune o bună funcţionare a controalelor, a sistemului de remedii şi căi de atac, a sistemului de prevenire a conflictului de interese şi a corupţiei.˝ (Strategia Națională în Domeniul Achizițiilor Publice 2015 - 2020)

x Măsuri de prevenire a fraudelor în contractele de achiziții publice



www.poca.ro 50

Unul din obiectivele specifice al Strategiei Naționale în Domeniul Achizițiilor Publice 2015–2020 este ˝Combaterea corupţiei prin sporirea utilizării mijloacelor electronice pentru procedurile de achiziţii şi prin prevenirea conflictului de interese asigurată cu ajutorul sistemului prevenţie˝. Pentru prevenirea, identificarea și remedierea situațiilor de conflict de interese, în scopul evitării denaturării concurenței și al asigurării tratamentului egal pentru toți operatorii economici, autoritatea contractantă este obligată să aplice prevederile din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Omisiunea de declarare a unui conflict de interese poate ascunde o tentativă sau faptă de corupție. Situația de conflict de interese poate apărea atunci când un funcționar public are un interes financiar sau de orice altă natură în ceea ce privește contractul sau contractantul. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice definește conflictul de interese ca fiind ˝orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire.˝

Pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în domeniul achiziţiilor publice se pot lua o serie de măsuri care să reducă, în primul rând, riscurile de corupție: x elaborarea și aplicarea unui cod de conduita profesională

specific evitării conflictelor de interese și incompatibilităților, ori proiectarea unei secțiuni speciale în cadrul codului de conduita etica și profesională în vigoare (unde, de exemplu, nu sunt tolerate conflictele de interese);

x formarea sau specializarea personalului care desfășoară procesele de achiziții publice din cadrul autorităților contractante;

x eficientizarea controlului ex-ante în procesele de achiziții publice;


www.poca.ro 51

x aplicarea mecanismului de achiziții electronice (on-line) integral pe platforma SICAP;

x proiectarea și utilizarea unor module de facturare electronică și efectuare de plăți on-line pe platforma SICAP;

x întocmirea și utilizarea pe platforma SICAP a unui modul cu lista „alba” (bune practici) și lista „neagra” (rele practici) a operatorilor economici, sau conceperea și implementarea pe platforma SICAP a certificatului de integritate pentru operatorii economici care nu au deviat de la politicile antifraudă și anticorupție;

x dezvoltarea și implementarea unui modul de verificare/monitorizare ex-post pe platforma SICAP;

x identificarea funcțiilor sensibile de la nivelul autorităților contractante, parte din sistemul de management și control al organizației.

˝Planul de integritate al Primăriei Municipiului Timișoara pentru implementarea Strategiei naționale naționale anticorupție pe perioada 2016-2020˝ în cadrul obiectivului specific 3.1- Creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în domeniul achizițiilor publice prezintă o serie de măsuri concrete de prevenire:

x Publicarea către ANI a formularului de integritate pentru fiecare achiziție în parte, conform prevederilor legale în vigoare.

x Luarea măsurilor necesare astfel încât să se evite apariția situațiilor generatoare cu privire la nulitatea contractelor.

x Luarea măsurilor necesare astfel încât să se evite apariția de iregularități în ceea ce privește procedurile de achiziție.

x Luarea măsurilor legale necesare astfel încât să se prevină depunerea de contestații/acțiuni în instanță.

x Colaborarea cu compartimentele de specialitate astfel încât să rezulte documentații de atribuire cât mai corecte.

x Elaborarea documentațiilor tehnice cât mai corect, de către compartimentele de specialitate, astfel încat în timpul execuției contractului să nu existe neconformități și urmărirea/aplicarea clauzelor contractuale.

x Informarea SAP de către compartimentele de specialitate care urmăresc derularea contractelor, cu privire la existența situațiilor generatoare de modificare a unui contract de achiziție publică.

x Participarea la conferințe naționale/dezbateri publice în domeniul achizițiilor publice precum și la cursuri de formare profesională de către tot personalul angajat în cadrul serviciului.


www.poca.ro 52

x Colectarea informațiilor de la compartimentele de specialitate care urmăresc contractul, în vederea publicării centralizatorului achizițiilor publice actualizat trimestrial, conform Hotărârii 583/2016.

De remarcat că în Strategia Anticorupție a Primăriei Municipiului Timișoara, Serviciul Achiziții Publice în urma evaluării riscului de corupție a fost identificat ca fiind cu risc mediu de corupție iar pentru toate atribuțiile apreciate ca fiind vulnerabile la corupție s-au stabilit măsuri de remediere a vulnerabilităților care au fost cuprinse într-un plan centralizat pentru implementarea măsurilor de remediere a vulnerabilităților, a cărui monitorizare se realizează permanent, cu raportare anuală către grupul pentru integritate organizat la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara.

Printre măsurile de remediere a vulnerabilităților de corupție punctăm următoarele ca fiind legate de domeniul achizițiilor publice: x Angajarea de personal de specialitate şi perfecţionarea celui

existent. x Notificarea, în scris, de câte ori este necesar, a persoanelor

răspunzătoare, cu privire la lucrările executate fără respectarea legislaţiei în domeniu şi a documentaţiei care stă la baza lucrărilor respective şi luarea măsurilor necesare pentru remedierea problemelor constatate.

x Prezenţa în componenţa echipelor de implementare a unor specialişti în domeniile care fac obiectul contractelor.

x Verificarea repetată a situaţiilor de lucrări/facturilor. x Instruirea personalului pentru exercitarea în bune condiții a

sarcinilor de serviciu, cu privire la Codul Administrativ și Integritate, inclusiv prin participarea la training-uri dedicate anticorupției.

x Studierea legislației. x Îndeplinirea cu probitate a sarcinilor de serviciu. x Verificarea tuturor semnăturilor și vizelor de pe documente. x Completarea și transmiterea formularului de integritate

privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziție publică, în conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2016.

x Semnarea unei declarații de confidențialitate și imparțialitate înainte de deschiderea ofertelor, de către toți membrii comisiei de evaluare.


www.poca.ro 53

x Verficarea și excluderea din procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publica a operatorilor economici, despre care autoritatea contractantă a luat cunostință că au fost condamnați prin hotărârea definitivă a unei instanţe judecătoreşti, pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie, prevăzute de art. 289-294 din Legea nr. 286/2009.

x Întocmirea profesionistă a caietelor de sarcini de către compartimentele de specialitate.

x Respectarea prevederilor legale și a termenelor. x Respectarea unui program bine stabilit, prin sondaj, pentru

verificarea recepțiilor. x Minimalizarea, după caz, a contactelor cu beneficiarii,

intermediarii. x Cresterea gradului de transparență prin publicarea

acordurilor comerciale pe site-ul PMT. x Reglementarea clară a procedurilor de lucru. x Oprirea lucrărilor care nu corespund cerinţelor. x Supravegherea/urmărirea activităţii de execuţie a lucrărilor. x Verificarea atentă a lucrărilor înainte de recepţie. x Separarea atribuţiilor la nivelul entităţilor, funcţiilor, etapelor,

procesului de achiziţie publică, atribuţiilor de evaluare tehnică şi financiară, atribuţiilor financiare.

x Reducerea interacţiunii dintre ofertanţi şi autoritatea contractantă.

x Angajarea de experţi externi care să completeze lacunele de competenţă.

Notă: Prin conflict de interese, în sensul reglementat de cadrul legislativ al achizițiilor publice, se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire.


www.poca.ro 54

Măsuri de prevenire a fraudelor în contractele de achiziții publice

Există 16 sisteme de fraudare comune în contractele de achiziții publice prevăzute în HG nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora: 1. Corupţie – mită şi comisioanele ilegale 2. Nedeclararea conflictelor de interese 3. Practici de cooperare secretă (depunerea de oferte de

curtoazie, abținerea de la participare, rotația ofertelor, împărțirea piețelor)

4. Oferte discrepante 5. Manipularea specificaţiilor 6. Divulgarea datelor referitoare la licitaţii 7. Manipularea ofertelor 8. Atribuiri nejustificate unui singur ofertant 9. Fragmentarea achiziţiilor 10. Combinarea contractelor 11. Stabilirea incorectă a costurilor 12. Manipularea preţurilor 13. Neîndeplinirea specificaţiilor contractului 14. Facturi false, duble sau cu preţuri excesive 15. Furnizori de servicii fictive 16. Substituţia produsului

Pentru fiecare dintre cele 16 sisteme de fraudare există cuprinse în Anexa 1 la normele metodologice exemple de asemenea indicii/indicatori, dar și alte informații de tip semnale de avertizare.


www.poca.ro 55


x Reducerea birocrației și unele amendamente la legislația achizițiilor publice.

x Introducerea de sancțiuni clare pentru încălcarea prevederilor legislației achizițiilor publice.

x Deciziile de achiziții publice se vor lua doar de o comisie de achiziții și niciodată doar de către un singur funcționar public, indiferent de poziția sa ierarhică.

x Informarea și instruirea personalului în combaterea actelor de corupție din cadrul administrației publice locale.

x Urmărirea respectării procedurilor implementate de achiziție publică și controlul întregului proces de achiziție.

x Realizarea și punerea în aplicare a unei proceduri de audit a achizițiilor publice.

x Publicarea pe site-ul Primăriei Municipiului Timișoara a tuturor contractelor de achiziție.

x Evidența strictă a materialelor achiziționate, consumate și/sau disponibile.

x Limitarea posibilităților de subcontractare în cadrul contractelor de achiziții publice.


www.poca.ro 56

VII. Metode de prevenire şi combatere a corupţiei în domeniul proiectelor finanţate din fonduri europene

x Managementul eficient al proiectelor x Prevenirea conflictului de interese x Recomandări obținute prin consultare publică


www.poca.ro 57

În anul 2011, Comisia Europeană adopta Strategia europeană Anti-frauda prin care urmărea să își modernizeze politicile de combatere a fraudei la nivelul comunității europene, propunând un set de măsuri prin care Comisia va superviza utilizarea fondurilor europene la toate nivelurile și în toate sectoarele, folosind cele mai eficiente metode de prevenire și detectare a fraudelor din bugetul Uniunii Europene. La momentul adoptării documentului strategic, Statele Membre raportaseră suspiciuni de fraudă pentru anul 2009 de aproximativ 280 de milioane de euro, realitate care a determinat Comisia să ducă lupta anti-fraudă la un alt nivel. (Sursa: Studiu comparativ privind consolidarea unui sistem eficient de control pentru prevenirea fraudelor cu fonduri europene in noile state

membre in perioada 2014-2020.)

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene reprezintă o prioritate pe agenda politică a Comisiei Europene, scopul final fiind acela de a asigura pe toți cetățenii – contribuabili europeni asupra faptului că banii lor sunt utilizați în mod eficient și transparent în toate statele membre. Odată cu Tratatul de la Lisabona, obligațiile privind combaterea tuturor formelor de activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene revin atât Statelor Membre, cât și Uniunii. (Sursa: Ghid practic pentru consolidarea cooperarii internistitutionale in vederea identificarii timpurii si prevenirii riscurilor de frauda cu fonduri europene in procedurile de achizitie publica.)

Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF), a prezentat la Bruxelles, un raport care prezinta situatia fraudelor asupra fondurilor Uniunii Europene unde, potrivit acestui raport, Romania ocupa locul al doilea în Europa la capitolul frauda cu fonduri europene. Într-un alt raport, emis de aceasta data de Curtea de Conturi Europeana, in luna mai 2019, Romania este a doua tara din UE cu cel mai ridicat nivel al fraudelor, dupa Slovacia, ca procent din fondurile europene primite de statele membre ale UE in perioada de programare 2007-2013. Raportul arata ca 1,1% din totalul fondurilor europene primite de Romania in cei sapte ani il reprezinta


www.poca.ro 58

fraudele, in conditiile in care media europeana este de doar 0,44%.

Cadrul legislativ național care reglementează protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene (prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor în utilizarea fondurilor europene) nereguli și infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE: x Ordonanța de urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 privind

prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

x Ordonanța de urgență nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

x Hotărârea nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 66/2011 cu modificările și completările ulterioare.

x HG nr. 261/2012 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 66/2011.

x Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu modificările și completările ulterioare.

Suspiciune de fraudă (neregulă intenționată) este o neregulă care determină inițierea unei proceduri administrative sau judiciare pentru a stabili existența unei intenții, în special de fraudă. Articolul 1a, alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1681/94 defineşte „suspiciunea de fraudă˝ ca „o neregulă care determină inițierea unei proceduri administrative sau judiciare la nivel național pentru a stabili existența unei intenții, în special de fraudă˝.

Frauda sau neregula comisă intenționat este definită în Tratatul de Instituire a Uniunii Europene, privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene ca ˝actul sau omisiunea intenționată legată de utilizarea sau prezentarea de declaraţii sau documente false, incorecte sau incomplete, care are ca efect deturnarea sau reţinerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele gestionate de Comunităţile Europene sau în numele acestora.˝

Legislația românească, prin OUG nr. 66/2011 definește frauda ca fiind: „infracțiunea săvârșită în legătură cu obținerea ori utilizarea fondurilor europene și/ sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, încriminată de Codul penal ori de alte legi speciale.”


www.poca.ro 59

Managementul eficient al proiectelor Elaborarea și aplicarea de proceduri de management și control care să asigure corectitudinea utilizării fondurilor conform cerințelor Ordonanței de urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora. (1) Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene şi beneficiarii sunt obligaţi, în activitatea lor, să elaboreze şi să aplice proceduri de management şi control care să asigure corectitudinea acordării şi utilizării acestor fonduri, precum şi respectarea principiilor bunei gestiuni financiare, aşa cum este aceasta definită în legislaţia comunitară.

(2) În activitatea de selecţie şi aprobare a solicitărilor de sprijin financiar, autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia utilizării de reguli şi proceduri care să asigure respectarea următoarelor principii: a) bună gestiune financiară bazată pe aplicarea principiilor

economicităţii, eficacităţii şi eficienţei; b) respectarea principiilor de liberă concurenţă şi de tratament

egal şi nediscriminatoriu; c) transparenţa - punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a

informaţiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru acordarea fondurilor europene;

d) prevenirea apariţiei situaţiilor de conflict de interese în cursul întregii proceduri de selecţie a proiectelor de finanţat;

e) excluderea cumulului - activitatea ce face obiectul cererii de finanţare din fonduri europene nu poate să beneficieze de sprijin financiar din alte surse de finanţare nerambursabilă, cu excepţia sumelor ce constituie ajutor de stat acordat în condiţiile legii.

(3) Principiile prevăzute la alin. (2) lit. a) - d) se aplică în mod corespunzător şi în activitatea efectuată de beneficiar pentru executarea contractului de finanţare nerambursabilă.


www.poca.ro 60

(Art. 3 din OUG nr. 66/2011)

Semnalarea și raportarea neregulilor. În cazul în care un beneficiar de fonduri europene şi/sau fonduri publice naţionale aferente acestora semnalează - ca urmare a activităţii proprii de management şi control - o neregulă în gestiunea propriului său proiect, acesta are obligaţia raportării ei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data identificării neregulii respective, către autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene cu care a încheiat/emis contractul, acordul, decizia și/sau ordinul de finanţare, indiferent dacă cheltuiala solicitată la plată i-a fost sau nu rambursată. (Art. 29 din OUG nr. 66/2011)

Organizarea și exercitarea activității de control intern, control preventiv și de identificare și gestionare a riscurilor. Entităţile publice care au calitatea de autorităţi cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau de beneficiari ai programelor finanţate integral ori parţial din fonduri europene şi/sau din fonduri publice naţionale aferente acestora au obligaţia organizării şi exercitării activităţii de control intern, de control preventiv şi de identificare şi gestionare a riscurilor, precum şi a exercitării activităţii de audit intern, în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare. (Art. 4 din OUG nr. 66/2011)

Ca regulă de bază, managementul unui proiect finanțat din fonduri europene implică o planificare detaliată, un management şi o organizare eficientă, coordonarea permanentă a tuturor partenerilor implicaţi în proiect şi controlul activităţilor şi resurselor necesare pentru îndeplinirea scopului și obiectivelor în baza căruia s-a primit finanțarea iar procedurile legale legate de acest gen de proiecte trebuie respectate cu foarte mare stricteţe.

Principii ca nediscriminarea, tratamentul egal, recunoaşterea reciprocă, transparenţa, proporţionalitatea, eficienţa utilizării fondurilor publice și/sau asumarea răspunderii stau la baza derulării tuturor proiectelor finanțate din fonduri europene.


www.poca.ro 61

Prevenirea conflictului de interese Persoanele fizice sau juridice care participă direct în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare nu pot fi solicitanţi şi/sau nu pot acorda servicii de consultanţă unui solicitant. Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu excluderea solicitantului din procedura de selecţie. Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite instanţei anularea contractului/acordului/deciziei de finanţare care a fost încheiat/emisă cu încălcarea prevederilor alin. (1). În cazul în care autoritatea cu competenţe în gestionarea fondurilor europene solicită completări ale documentaţiei depuse în vederea verificării/evaluării, această activitate nu are caracter de consultanţă. (Art. 10 din OUG nr. 66/2011)

Beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat nu au dreptul de a angaja persoane fizice sau juridice care au fost implicate în procesul de verificare/evaluare a cererilor de finanţare în cadrul procedurii de selecţie pe parcursul unei perioade de cel puţin 12 luni de la semnarea contractului de finanţare. Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia să solicite instanţei anularea contractului de finanţare care a fost încheiat, în cazul încălcării prevederilor alin. (1). (Art. 13 din OUG nr. 66/2011);

1) Pe parcursul aplicării procedurii de achiziţie, beneficiarii persoane fizice/juridice de drept privat au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese, şi anume a situaţiei în care există legături între structurile acţionariatului beneficiarului şi ofertanţii acestuia, între membrii comisiei de evaluare şi ofertanţi sau în care ofertantul câştigător deţine pachetul majoritar de acţiuni în două firme participante pentru acelaşi tip de achiziţie.

2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se sancţionează cu deduceri/excluderi din cheltuielile solicitate la plată/rambursare, în funcţie de prejudiciul posibil de provocat ori deja provocat fondurilor europene şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora.

(Art. 10 din OUG nr. 66/2011)


www.poca.ro 62


x Uniformizarea procedurilor privind achizițiile publice cu cele finanțate din fonduri europene.

x Întărirea valorilor etice și morale în rândul funcționarilor publici prin sesiuni de informare și instruire a prevederilor Codului Etic, a legislației naționale și internaționale privind corupția.

x Proceduri mai bune de selectare a partenerilor autorităților publice locale și efectuare proceselor de ˝due diligence˝ față de aceștia.

x Expunerea de informații pe platformele online ale Primăriei Municipiului Timișoara pentru a permite cetățenilor să urmărească derularea proiectelor finanțate cu fonduri europene.

x Efectuarea într-un mod profesionist a analizei de risc pentru proiectele care urmează a fi finațate cu fonduri europene.

x Informarea și instruirea personalului Primăriei Municipiului Timișoara privind finanțarea proiectelor cu fonduri europene.


www.poca.ro 63

VIII. Modalităţi de evitare a conflictului de interese

x Șapte pași pentru prevenirea corupției și a conflictelor de interese în administrația locală

x Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor

x Sistemul PREVENT x Conflictul de interese x Recomandări obținute prin consultare publică


www.poca.ro 64

Șapte pași pentru prevenirea corupției și a conflictelor de interese în administrația locală


www.poca.ro 65

Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor

x Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, precum şi normele de conduită.

x În aplicarea prevederilor alin. (1), funcţionarii publici trebuie să exercite un rol activ, având obligaţia de a evalua situaţiile care pot genera o situaţie de incompatibilitate sau un conflict de interese şi de a acţiona pentru prevenirea apariţiei sau soluţionarea legală a acestora.

x În situaţia intervenirii unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese, funcţionarii publici au obligaţia de a acţiona conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilităţii sau a conflictului de interese, în termen legal.

x La numirea într-o funcţie publică, la încetarea raportului de serviciu, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege, funcţionarii publici sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare, declaraţia de avere şi declaraţia de interese. Declaraţia de avere şi declaraţia de interese se actualizează anual, potrivit legii.

(Codul administrativ, ART 445)

Sistemul PREVENT Sistemul PREVENT are rolul de a preveni conflictele de interese în procedurile de achiziții publice prin crearea unui mecanism de verificare ex ante pentru detectarea situațiilor care pot genera conflicte de interese în cadrul procedurilor de achiziții lansate prin sistemul electronic de achiziții. De asemenea, este destinat să permită autorităților contractante să remedieze aceste situații înainte de atribuirea contractului.


www.poca.ro 66

Sistemul PREVENT implică analiza datelor și a informațiilor completate într-un formular de integritate de către personalul autorității contractante, prin verificarea încrucișată a acestor informații cu bazele de date relevante (Oficiul Național al Registrului Comerțului, Direcția pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de date). El poate urmări în mod automat legăturile care pot exista între oficialii responsabili de achizițiile publice (cum ar fi membrii comisiei de evaluare și persoanele cu putere de decizie din cadrul autorității contractante) și solicitanții în procedurile de achiziții publice (ofertanți sau reprezentanți ai acestora). Rezultatele acestor verificări încrucișate sunt verificate de inspectori ANI care emit un avertisment de integritate autorității contractante în cazul în care sistemul semnalează un posibil conflict de interese Autoritatea contractantă este obligată să adopte toate măsurile necesare pentru a elimina posibilul conflict de interese și să informeze ANI cu privire la acestea, în vederea ridicării avertismentului și a continuării procedurii de atribuire a contractului.

Conflictul de interese Agenția Națională de Integritate a publicat în 2019 "Ghidul privind incompabilitățile și conflictele de interese" care conține explicațiile pe larg referitoare la conflictele de interese atăt pentru primari, viceprimari și consilieri locali, cât și pentru funcționarii publici. Conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes personal care influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate si obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizaţii cu care funcţionarul public a avut relaţii politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi si la orice datorii pe care funcţionarul public le are faţă de persoanele enumerate mai sus. (Recommendation No. R (2000) 10 of the Committee of Ministers to Member states on codes of conduct for public officials)


www.poca.ro 67

Conform The Organisation for Economic Co-operation and Development (OECD), conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de public şi interesele personale ale unui oficial public. Conflictul de interese apare atunci când interesele oficialului public ca persoană privată influenţează sau ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor oficiale.

Tipuri de conflicte de interese:


www.poca.ro 68

Situaţiile în care un funcţionar public se află în conflict de interese sunt specificate în articolul 79, cartea I, titlul IV, capitolul I din Legea nr. 161/2003.

Acesta apare atunci când: x este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să

participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice şi juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;

x participă în cadrul aceleiaşi comisii, constituite conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;

x interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice.

În situaţia în care există un conflict de interese, funcţionarul este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Acesta este obligat să ia măsurile care se impun pentru exercitarea cu imparţialitate a funcţiei publice, în termen de cel mult 3 zile de la data luării la cunoştinţă. Încălcarea dispoziţiilor poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

În cazurile menţionate anterior, conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, la propunerea şefului ierarhic căruia îi este subordonat direct funcţionarul public în cauză, va desemna un alt funcţionar public, care are aceeaşi pregătire şi nivel de experienţă.

Prin conflict de interese, în sensul reglementat de cadrul legislativ al achizițiilor publice, se înţelege orice situaţie în care membrii personalului autorităţii contractante sau ai unui furnizor de servicii de achiziţie care acţionează în numele autorităţii contractante, care sunt implicaţi în desfăşurarea procedurii de atribuire sau care pot influenţa rezultatul acesteia au, în mod direct sau indirect, un interes financiar, economic sau un alt interes personal, care ar


www.poca.ro 69

putea fi perceput ca element care compromite imparţialitatea ori independenţa lor în contextul procedurii de atribuire.

În Strategia Naţională Anticorupţie 2016-2020 găsim definiția integrității care prezintă foarte succint obligațiile instituţiilor şi autorităţilor publice față de conflictul de interese.

“Integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi.”

Reguli privind conflictul de interese x Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire

concedentul are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a evita situaţiile de natură să determine apariţia unui conflict de interese şi/sau manifestarea concurenţei neloiale.

x Nerespectarea prevederilor alin. (1) se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.

x Persoana care a participat la întocmirea documentaţiei de atribuire are dreptul de a fi ofertant, dar numai în cazul în care implicarea sa în elaborarea documentaţiei de atribuire nu este de natură să defavorizeze concurenţa.

x Nu au dreptul să fie implicate în procesul de verificare/evaluare a ofertelor următoarele persoane: a) soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al II-lea

inclusiv cu ofertantul, persoană fizică; b) soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al II-lea

inclusiv cu persoane care fac parte din consiliul de administraţie, organul de conducere ori de supervizare al unuia dintre ofertanţi, persoane juridice, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi;

c) persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi sau persoane care fac parte din consiliul de administraţie, organul de conducere ori de supervizare al unuia dintre ofertanţi, terţi susţinători sau subcontractanţi propuşi;

d) membri în cadrul consiliului de administraţie/organului de conducere sau de

x Persoanele care sunt

implicate direct în procesul de verificare/evaluare a ofertelor nu au dreptul de a fi ofertant sub sancţiunea excluderii din procedura de atribuire.

x Nu pot fi nominalizate

de către ofertant pentru executarea contractului persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante.


www.poca.ro 70

supervizare al ofertantului şi/sau acţionari ori asociaţi semnificativi persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al II-lea inclusiv ori care se află în relaţii comerciale cu persoane cu funcţii de decizie în cadrul entităţii contractante.

Diferența între conflictele de interese și incompatibilități: Una dintre cele mai frecvente probleme care se manifestă atât în sistemul administrativ, cât şi în mass-media, este confuzia care se creează între conflictul de interese şi incompatibilităţi. Dacă, pentru existenţa unui conflict de interese persoanele publice trebuie să ia o decizie care să influenţeze un interes personal, pentru a se afla într-o situaţie de incompatibilitate un oficial public nu trebuie să ia nicio decizie, fiind suficient faptul că exercită concomitent două sau mai multe funcţii al căror cumul este interzis de lege.

Exemple de conflict de interese: x Primarul A din oraşul X semnează un contract cu firma

soţiei sale. x Organizarea unei licitaţii de către Consiliul Judeţean B

la care participă şi câştigă firma fratelui preşedintelui consiliului.

Exemplu de incompatibilitate: x Viceprimarul X exercită în acelaşi timp şi calitatea de

funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia.

IMPORTANT! Administrația publică locală trebuie să identifice și sa evalueze riscul de conflict de interese, interne și externe.

Standardul SR ISO 37001 – Sisteme de magement anti-mită definește conflictul de interse ca fiind ˝situația în care interesele profesionale, financiare, familiale, politice sau personale ar putea interfera cu modul în


www.poca.ro 71

care persoanele iau decizii în cadrul realizării sarcinilor lor pentru organizație˝.

Standardul SR ISO 37001 - Sisteme de magement anti-mită recomandă ca organizația să identifice și să evalueze riscul de conflicte de interese, interne și externe. Se recomandă ca organizația să informeze clar întregul personal despre obligatia sa de a raporta orice conflict de interese real sau potential cum ar fi cel familial, financiar sau altul, legat direct sau indirect de domeniul său de activitate. Aceasta ajută organizația să identifice situațiile in care personalul ar putea facilita sau nu ar reuși să prevină sau să raporteze un caz de mituire. Se recomandă, de asemenea, ca organizația să păstreze, de preferință, o înregistrare a oricaror circumstanțe de conflicte de interese reale sau potentiale, cu indicarea acțiunilor întreprinse pentru atenuarea conflictului.


x Completarea unor declarații de independență privind posibilitatea unei implicări personale în activitatea pe care o desfășoară.

x Imparțialitate în luarea deciziilor. x Stabilirea procedurilor pentru identificarea și tratarea

situațiilor de conflict de interese. x Întâlniri periodice ale managementului cu angajații pe

tema conflictului de interese unde se vor face, inclusiv, informări asupra unor evenimente petrecute pe această temă atât în instituția proprie cât și din alte administații publice din țară.

x Principala metodă de a evita conflictul de interese este considerată respectarea strictă a prevederilor legale, prevederilor contractuale, regulamentelor și procedurilor interne.

x Evitarea abuzurilor de orice fel din partea managementului.

x Instruirea periodică a personalului intern atât prin informari ccât și prin cursuri de formare profesională pe tema conflictului de interese.


www.poca.ro 72

IX. Avertizorul de integritate în contextul prevenirii şi combaterii fenomenului de corupţie

x Avertizarea de integritate („whistleblowing”)

x Politica internă privind avertizarea în interes public la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara



www.poca.ro 73

Avertizarea de integritate („whistleblowing”) Avertizarea de integritate, cunoscută în limbajul internațional ca „whistleblowing” definește dezvăluirea de informații despre nereguli, activități corupte, ilegale, frauduloase sau periculoase comise în organizații ale sectorului public sau privat. Acestea includ și nereguli potențiale sau percepute. Pentru a proteja persoanele care raportează corupția și pentru a încuraja avertizările de integritate, angajații din sectorul public și cel privat trebuie să aibă acces la canale sigure de raportare a neregulilor și să fie protejați în mod efectiv împotriva oricărei forme de repercusiune. De asemenea, mecanismele de raportare a corupției trebuie să își găsească o continuitate în măsuri elaborate pe baza cazurilor semnalate, pentru a remedia problemele structurale la nivel legislativ și la nivel de guvernanță corporativă. (Sursa: Transparency Internațional România)

Legea 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii chiar de la Art. 1 prevede faptul că ˝reglementează unele măsuri privind protecţia persoanelor care au reclamat sau au sesizat încălcări ale legii în cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice şi al altor unităţi, săvârşite de către persoane cu funcţii de conducere sau de execuţie din autorităţile, instituţiile publice şi din celelalte unităţi bugetare prevăzute la art.2.˝ Tot în Legea 571/2004 este dată și definiția avertizorului de integritate în cadrul articolului 3 alineat 1 litera b): ̋ avertizor înseamnă persoana care face o sesizare potrivit lit.a) şi care este încadrată în una din autorităţile publice, instituţiile publice sau celelalte unităţi prevăzute la art.2 .˝ iar la literei a) este realizată definirea termenului de avertizare în interes public, ca reprezentând ,,sesizarea făcută cu bună-credinţă cu privire la orice faptă care presupune o încălcare a legii, a deontologiei profesionale sau a principiilor bunei administrări, eficienţei, eficacităţii, economicităţii şi transparenţei”.


www.poca.ro 74

Analizând faptele care constituie încălcări ale legii și care, în opinia legiuitorului, ar constitui avertizări de interes public, observăm că acestea sunt reprezentate de: a) infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor

de corupţie, infracţiuni în legătură directă cu infracţiunile de corupţie, infracţiunile de fals şi infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul;

b) infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene;

c) practici sau tratamente preferenţiale ori discriminatorii în exercitarea atribuţiilor unităţilor prevăzute la art.2 din Legea 571/2004;

d) încălcarea prevederilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese;

e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane; f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor

postului, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic;

g) încălcări ale legii în privinţa accesului la informaţii şi a transparenţei decizionale;

h) încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice şi finanţările nerambursabile;

i) incompetenţă sau neglijenţă în serviciu; j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de

recrutare, selectare, promovare, retrogradare şi eliberare din funcţie;

k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii;

l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare;

m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public şi privat al autorităţilor publice, instituţiilor publice şi al celorlalte unităţi prevăzute la art.2 din Legea 571/2004;

n) încălcarea altor dispoziţii legale, care impun respectarea principiului bunei administrări şi cel al ocrotirii interesului public.

(art.5 din Legea 571/2004)


www.poca.ro 75

Protecţia funcţionarilor publici, a personalului contractual şi a altor categorii de personal 1. În faţa comisiei de disciplină sau a altor organe similare,

avertizorii beneficiază de protecţie după cum urmează: a) avertizorii în interes public beneficiază de prezumţia

de bună credinţă, în condiţiile art.4 lit.h), până la proba contrară;

b) la cererea avertizorului cercetat disciplinar ca urmare a unui act de avertizare, comisiile de disciplină sau alte organisme similare din cadrul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau altor unităţi prevăzute la art.2 au obligaţia de a invita presa şi un reprezentant al sindicatului sau al asociaţiei profesionale. Anunţul se face prin comunicat pe pagina de internet a autorităţii, instituţiei publice sau a unităţii bugetare cu cel puţin 3 zile lucrătoare înaintea şedinţei, sub sancţiunea nulităţii raportului şi a sancţiunii disciplinare aplicate.

2. În situaţia în care cel reclamat prin avertizarea în interes public este şef ierarhic, direct sau indirect, ori are atribuţii de control, inspecţie şi evaluare a avertizorului, comisia de disciplină sau alt organism similar va asigura protecţia avertizorului, ascunzându-i identitatea.

(Art.7 din Legea 571/2004)

În cazul avertizărilor în interes public, prevăzute la art.5 lit.a) şi b), se vor aplica din oficiu prevederile art.12 alin.(2) lit.a) din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor. (Art.8 din Legea 571/2004)

În Strategia Națională Anticorupție 2016-2020, se amintește că printre vulnerabilitățile identificate se află o slabă cunoaștere a normelor în vigoare privind protecția avertizorului în interes public ,,există un deficit semnificativ de cunoaștere de către angajați și manageri a standardelor legale de integritate (protecția avertizorului în interes public, consilierea etică, etc.)”


www.poca.ro 76

Politica internă privind avertizarea în interes public la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara

Politica internă privind avertizarea în interes public a) Contextul abordării şi tratării politicii interne privind

avertizarea în interes public la nivelul Primăriei Municipiului Timișoara

Fiecare persoană poate avea, în anumite momente, obiecţii asupra unor aspecte care se produc la locul său de muncă sau într-o instituţie publică. Aceste obiecţii trebuie analizate şi implementate soluţii corective adecvate.

În situaţia în care aceste obiecţii se referă la corupţie sau la o conduită ilicită sau neetică, ce afectează alte persoane, este esenţială identificarea etapelor de parcurs pentru realizarea unei avertizări în interes public. Pot apărea temeri în legătură cu raportarea obiecţiilor apărute şi se poate ajunge la situaţia în care aceste raportări să încline spre neluarea unei decizii de avertizare.

O astfel de reacţie are şi o altă cauză: persoana ascunde situaţiile create pe motiv de afinităţi faţă de colegi sau faţă de managementul instituţiei, din temerea de a fi etichetat ca şi persoană care creează situaţii critice, situaţii care pot genera nesiguranţă în legătură cu activitatea ce face obiectul sesizării.

b) Scopul politicii interne privind avertizarea în interes public Politica privind avertizarea în interes public urmăreşte crearea şi menţinerea unui mediu integru în instituţie, mediu în care personalul, cetăţenii să aibă certitudinea că în cazul în care sunt în măsură să sesizeze încălcări ale Legii 571/2004 (practici abuzive sau slaba administrare), sesizările făcute vor fi tratate şi investigate cu maximă obiectivitate şi seriozitate. Politica privind avertizarea în interes public se adresează tuturor angajaţilor, persoanelor care ocupă o funcţie publică/ funcţie de demnitate publică, cetăţenilor municipiului Timișoara şi este concepută pentru: a) a veni în întâmpinarea persoanelor care, cu bună credinţă,

sesizează săvârşirea unor abuzuri şi încălcări ale legilor, considerând că în acest mod îşi fac datoria faţă de instituţie şi beneficiarii serviciilor publice;


www.poca.ro 77

b) a proteja persoanele care sesizează fapte prin care a fost încălcată legea, nepermiţând hărţuirea acestora, inclusiv presiunea informală;

c) a-i face pe angajaţi să se simtă în siguranţă în cazul în care îşi exprimă îngrijorările în legătură cu modul în care se desfaşoara activităţile la nivelul acestei instituţii;

d) a aduce la cunoştinţă căile pe care o persoană trebuie să le urmeze în cazul în care nu este mulţumită de răspunsul primit;

e) a oferi garanţia protecţiei de eventualele represalii în cazul în care îngrijorările exprimate sunt întemeiate şi formulate cu bună credinţă;

c) Principiile care stau la baza protecţiei avertizării în interes public: Principiul legalităţii - conform căruia autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile cetăţenilor,normele, procedurale, tratamentul nediscriminatoriu; Principiul supremaţiei interesului public - conform căruia, ordinea de drept, integritatea, imparţialitatea şi eficienţa sunt ocrotite şi promovate de lege; Principiul responsabilităţii - conform căruia orice persoană care semnalează încălcări ale legii este datoare să susţină reclamaţia cu date sau indicii privind fapta săvârşită; Principiul nesancţionării abuzive - conform căruia nu pot fi sancţionate persoanele care reclamă sau sesizează încălcări ale legii, direct sau indirect, prin aplicarea unei sancţiuni inechitabile şi/sau mai severe pentru alte abateri disciplinare; Principiul bunei conduite - conform căruia este ocrotit şi încurajat actul de avertizare în interes public cu privire la aspectele de integritate publică şi bună administrare, în scopul de a spori: capacitatea administrativă, prestigiul autorităţilor publice şi al instituţiilor publice; Principiul bunei-credinţe - conform căruia este ocrotită persoana încadrată într-o unitate publică care a făcut o sesizare, convinsă fiind de realitatea stării de fapt sau că fapta constituie o încălcare a legii;

d) Obiectivul politicii interne privind avertizarea în interes public Obiectivul vizat de aceasta politică este de a asigura orice persoană care sesizează existenţa unei conduite corupte sau neetice sau care semnalează fapte prin care a fost încălcată legea, că este corect să transmită situaţia apărută funcţiilor ierarhic superioare, în condiţii de maximă siguranţă;


www.poca.ro 78

e) Aplicabilitatea politicii interne privind avertizarea în interes public Conducerea Primăriei Municipiului Timișoara încurajează raportarea oricărei încălcări a legislaţiei în vigoare, a regulamentului de organizare şi funcţionare, a regulamentului intern sau a oricărei proceduri care nu corespunde cerinţelor legale şi de reglementare aplicabile.

Conducerea Primăriei Municipiului Timișoara îi protejează pe avertizorii care raportează faptele de corupţie, garantează confidenţialitatea sesizării şi anonimatul avertizorului în concordanţă cu cerinţele Legii 571/2004.


x Informarea personalului și mediatizarea cu privire la persoana desemnată din cadrul autorității publice locale ca avertizor de integritate pentru prevenirea și combaterea corupției.

x Depolitizarea instituțiilor statului.

x Comunicare permanentă și transparență între management, avertizor de ingritate și personalul autorității publice locale.

x Instruirea și conștientizarea personalului autorității publice locale referitor la rolul avertizorului de integritate inclusiv prin cursuri avănd ca temă avertizorul de integritate ăn contextul prevenirii și combaterii fenomenului de corupție.


www.poca.ro 79

X. Rolul societăţii civile şi mass-mediei în prevenirea şi combaterea corupţiei

Societatea civilă și mass-media sunt considerate de către majoritatea cetățenilor din România ca participanți activi la prevenirea și combaterea corupției și la eliminarea consecințelor acesteia. Acestea expun cazuri de corupție, critică funcționarii și instituțiile cu probleme de corupție dar și identifică zonele predispuse la corupție această identificare fiind, uneori, deosebit de utilă administrației publice locale datorită utilizării surselor diferite de informații și mai ales, datorită unor perspective diferite de a vedea o anumită situație.



www.poca.ro 80

Foarte important de menționat: societatea civilă nu doar critică problemele de corupție, dar poate oferi și soluții pentru un control mai bun al acestora, uneori fiind propuse chiar modificări legislative sau legi noi care să sprijine un management mai bun bazat pe integritate și responsabilitate. Atât societatea civilă cât și mass-media pot ajuta în eforturile de prevenire și combatere făcute de autoritatea publică prin consolidarea cadrului democratic și la creșterea încrederii publicului în activitatea acesteia.

Societatea civilă și mass-media trebuie incluse în activitățile de monitorizare ca parte externă a supravegherii activităților anticorupție ale Primăriei Municipiului Timișoara și încurajate să semnaleze orice nereguli. Aceste roluri ale societății civile și mass-mediei în lupta de prevenire și combatere a corupției pot fi puse în practică prin monitorizarea și evaluarea continuă a activităților anticorupție desfășurate de Primăria Municipiului Timișoara, protejarea avertizorilor de integritate și/sau promovarea eticii și a activităților de prevenire și combatere a corupției desfășurate de Primăria Municipiului Timișoara.

Prin activitățile permanente de prevenire și combatere a corupției desfășurate de Primăria Municipiului Timișoara, documentate printr-o informare permanentă a publicului larg cât și a societății civile și a mass-media sunt îndeplinite condițiile necesare de creștere a participării acestora la lupta comună împotriva corupției. Concluzie: Un parteneriat puternic și crearea unui sentiment puternic de responsabilitate colectivă între societatea civilă, mass-media și Primăria Municipiului Timișoara este necesar atât pentru a preveni și combate corupția dar și pentru a elimina consecințele acesteia.


www.poca.ro 81


x Evaluarea integrității la angajare în cadrul autorității publice locale prin acțiuni de due diligence.

x Comunicarea permanentă de către autoritatea publică locală către mass media a tuturor acțiunilor și evenimentelor desfășurate.

x Consultarea periodică și implicarea societății civile în luarea unor decizii și/sau în stabilirea unor strategii de către autoritatea publică locală.

x Stabilirea de către autoritatea publică locală a sancțiunilor pentru știrile false publicate în mass-media.

x Colaborarea permanentă și acordarea sprijinului necesar reprezentanților mass media care fac diverse anchete și investigații referitoare la faptele de corupție.


www.poca.ro 82

XI. Exemple de bune practici

În vederea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2020 în cadrul aparatului propriu de specialitate al primarului Municipiului Timişoara precum şi la nivelul entităţilor publice aflate în subordinea /în coordonarea sau sub autoritatea Municipiului Timişoara au fost identificate o serie de modele de bune practici ce vizeaza domenii ca:

x transparență și comunicare; x standarde de calitate; x implementarea de instrumente pentru

prevenirea corupției; x e-administrație; x implicarea activă a cetățenilor; x educația anticorupție.


www.poca.ro 83

Transparență și comunicare x Informarea cetățenilor prin rețele de socializare:

https://www.facebook.com/evenimenteprimariatimisoara/ este pagina destinată anunţării diferitelor evenimente organizate de autorităţile locale;

x Informarea şi promovarea online a obiectivelor turistice din Timişoara, actualizarea bazelor de date ce cuprind unităţi de cazare, alimentaţie, transport, evenimente culturale, obiective turistice, timp liber, etc., prin gestionarea website-ului www.primariatm.ro;

x Publicarea informațiilor şi în format deschis (open data) pe portalul Guvernului României http://data.gov.ro/. Este vorba de nomenclatorul stradal al Municipiului Timişoara, primul fişier dintr-o serie de informaţii care sunt transpuse în format deschis, utilizabil gratuit şi scris într-un format care poate fi citit automat, permitând un grad mai mare de re-utilizare;

x Realizarea printr-un proiect european a sistemului de informare şi comunicare facil pentru cetăţeni, compus din 29 de panouri informative cu afişaj electronic, pentru diseminarea informaţiilor de interes public;

x Publicarea pe site-ul Primăriei Municipiului Timișoara www.primariatm.ro a proiectelor de hotărâre, referatelor și anexelor la proiectele de hotărâre și transmiterea acestora prin e-mail tuturor consilierilor locali;

x Aducerea la cunoștință publică prin mass-media și prin

afișare pe site-ul primăriei www.primariatm.ro a Ordinii de zi a ședințelor Consiliului Local;

x Publicarea pe site-ul primăriei www.primariatm.ro a Procesului-Verbal al ședințelor ordinare și extraordinare ale Consiliului Local;

x Publicarea pe site-ul primăriei www.primariatm.ro a Hotărârilor Consiliului Local și a modului de votare;

x Organizarea ședințelor de dezbatere publică pentru proiecte de hotărâre cu caracter normativ, din proprie inițiativă sau la solicitarea unei asociații legal constituite sau a unei autorități publice;

x Publicarea pe site-ul primăriei www.primariatm.ro a Minutelor ședințelor de dezbatere publică;

x Posibilitatea de a răspunde solicitărilor, cererilor, sesizărilor și în format electronic.

https://www.facebook.com/evenimenteprimariatimisoara/

https://www.primariatm.ro/index.php

http://data.gov.ro/

https://www.primariatm.ro/index.php?lg=ro






www.poca.ro 84

Standarde de calitate x Certificarea conform cerințelor standardului ISO 9001:2015

- Sisteme de management al calităţii.

Implementarea de instrumente pentru prevenirea corupției x Realizarea de sondaje de opinie referitoare la calitatea

serviciilor prestate și la comportamentul funcționarilor publici în relația cu cetățenii;

x Implementarea metodologiei de identificare a riscurilor și vulnerabilităților la corupție;

x Monitorizarea concursurilor pentru ocuparea funcției publice (înregistrarea interviului).

E-administrație x Aplicația online a Primăriei Municipiului Timişoara, aflată la

adresa www.primariatm.ro, prin intermediul căreia pot fi înregistrate sesizări de la cetăţeni şi poate fi urmărit stadiul rezolvării acestora.

Implicarea activă a cetățenilor x Alocarea unui număr de telefon scurt, tip call center, pentru

informaţii despre acte, probleme, cereri şi sesizări;

x Consultarea cetăţenilor, în mod constant, cu privire la problemele de interes local, prin intermediul următoarelor structuri cu rol consultativ: 20 Consilii Consultative de Cartier, Consiliul Consultativ pe Probleme de Tineret şi Consiliul Consultativ al Minorităţilor Naţionale.

Educația anticorupție x Participarea angajaților Primăriei Municipiului Timişoara la

cursuri de pregătire profesională în domenii ca: etică și integritate, managementul riscurilor, comunicare și transparență decizională, resurse și servicii publice, standarde de control intern managerial, etc.

x Participarea angajaților Primăriei Municipiului Timişoara la simpozioane și prezentări ale cerințelor standardului SR ISO 37001 - Sisteme de Management Anti-Mită.

https://www.primariatm.ro/mesaje.php


www.poca.ro 85

Anexe

1. Conduita profesională și îndatoririle funcționarilor publici a. Principii aplicabile conduitei profesionale b. Îndatoririle funcţionarilor publici c. Consilierea etică a funcţionarilor publici d. Managementul personalului contractual din

administraţia publică e. Răspunderea juridică și administrativă

2. Cadouri, ospitalitate, donații și beneficii similare


www.poca.ro 86

Norme de etică și integritate

1 - Conduita profesională și îndatoririle funcționarilor publici Funcţionarii publici din administrația publică locală trebuie să aibă o ţinută morală înaltă, să dispună de o reputaţie impecabilă, să demonstreze calităţi de ordin moral şi o conduită etică în raport cu colegii şi cu membrii societăţii. Pe lângă aceste norme morale cu caracter general care au un caracter de recomandare, există o serie de principii care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici prevăzute în Codul administrativ. Necesitatea consolidării componentei etice a culturii profesionale în Primăria Municipiului Timișoara rezultă din conștientizarea, nu numai a managementului instituției dar și a unui mare număr al angajaților săi, a necesității formării unei rezistențe, a unei intoleranțe și a creării unor soluții la acțiuni cu caracter coruptibil desfășurate atât din interiorul cât și din exteriorul instituției.


www.poca.ro 87

a - Principii aplicabile conduitei profesionale

Notă: acest material a fost realizat pe baza Codului Administrativ emis de Guvernul României prin Ordonanța de urgență Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea a II-a privind Codul administrativ. ART. 597, alin 2 - La data intrării în vigoare a prezentului cod, se abrogă: k) Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007; l) Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din 26 noiembrie 2004.

Principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din administraţia publică sunt: a) supremaţia Constituţiei şi a legii, principiu conform

căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile ţării;

b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deţinute;

c) asigurarea egalităţii de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;

d) profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii au obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;

e) imparţialitatea şi independenţa, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes altul decât interesul public, în exercitarea funcţiei deţinute;


www.poca.ro 88

f) integritatea morală, principiu conform căruia

persoanelor care ocupă diferite categorii de funcţii le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie;

g) libertatea gândirii şi a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii pot să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;

h) cinstea şi corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcţii ocupanţii acestora trebuie să fie de bună-credinţă;

i) deschiderea şi transparenţa, principiu conform căruia activităţile desfăşurate în exercitarea diferitelor categorii de funcţii sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor;

j) responsabilitatea şi răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcţii răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuţiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător.


b - Îndatoririle funcţionarilor publici Respectarea Constituţiei şi a legilor x Funcţionarii publici au obligaţia ca prin actele şi faptele

lor să promoveze supremaţia legii, să respecte Constituţia şi legile ţării, statul de drept, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor în relaţia cu administraţia publică, precum şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu aplicarea normelor de conduită care rezultă din îndatoririle prevăzute de lege.

x Funcţionarii publici trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor publice deţinute.



www.poca.ro 89

Profesionalismul şi imparţialitatea

x Funcţionarii publici trebuie să exercite funcţia publică cu obiectivitate, imparţialitate şi independenţă, fundamentându-şi activitatea, soluţiile propuse şi deciziile pe dispoziţii legale şi pe argumente tehnice şi să se abţină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului funcţionarilor publici.

x În exercitarea funcţiei publice, funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine neutră faţă de orice interes personal, politic, economic, religios sau de altă natură şi să nu dea curs unor eventuale presiuni, ingerinţe sau influenţe de orice natură.


Obligaţii în exercitarea dreptului la libera exprimare x În exercitarea dreptului la liberă exprimare, funcţionarii

publici au obligaţia de a nu aduce atingere demnităţii, imaginii, precum şi vieţii intime, familiale şi private a oricărei persoane.

x În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei publice deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

x În activitatea lor, funcţionarii publici au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale sau de popularitate.


Asigurarea unui serviciu public de calitate x Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura un serviciu

public de calitate în beneficiul cetăţenilor prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice.

x În exercitarea funcţiei deţinute, funcţionarii publici au obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.



www.poca.ro 90

Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice

x Funcţionarii publici au obligaţia de a apăra în mod loial prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

x Funcţionarilor publici le este interzis:

a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze în mod neautorizat informaţii în legătură cu aceste litigii;

c) să dezvăluie şi să folosească informaţii care au caracter secret, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

d) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

x Prevederile alin. (2) se aplică şi după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.


Obligaţia de a informa autoritatea sau instituţia publică cu privire la situaţia personală generatoare de acte juridice x Funcţionarul public are îndatorirea de a informa

autoritatea sau instituţia publică, în mod corect şi complet, în scris, cu privire la situaţiile de fapt şi de drept care privesc persoana sa şi care sunt generatoare de acte administrative în condiţiile expres prevăzute de lege.



www.poca.ro 91

Interdicţii şi limitări în ceea ce priveşte implicarea în

activitatea politică x Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice

legal constituite, cu respectarea interdicţiilor şi limitărilor prevăzute la art. 242 alin. (4) şi art. 420.

x Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţie. (Codul administrativ, ART. 242, alin. 4)

x Funcţionarii publici pot fi aleşi sau numiţi într-o funcţie de demnitate publică, în condiţiile prezentului cod şi cu respectarea condiţiilor prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare. (Codul administrativ, ART. 242)

x Funcţionarii publici au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, să se abţină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor şi preferinţelor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizaţie căreia îi este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice.

În exercitarea funcţiei publice, funcţionarilor publici le este interzis: x să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea

partidelor politice, a organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, a fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, precum şi pentru activitatea candidaţilor independenţi;

x să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

x să afişeze, în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla şi/sau denumirea partidelor politice, ale organizaţiilor cărora le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice, ale fundaţiilor sau asociaţiilor care funcţionează pe lângă partidele politice, ale candidaţilor acestora, precum şi ale candidaţilor independenţi;

x să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuţiilor de serviciu pentru a-şi exprima sau manifesta convingerile politice;

x să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.



www.poca.ro 92

Îndeplinirea atribuţiilor x Funcţionarii publici răspund, potrivit legii, de

îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia publică pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate.

x Funcţionarul public are îndatorirea să îndeplinească dispoziţiile primite de la superiorii ierarhici.

x Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcţionarul public are îndatorirea să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziţia astfel de situaţii.

x În cazul în care se constată, în condiţiile legii, legalitatea dispoziţiei prevăzute la alin. (3), funcţionarul public răspunde în condiţiile legii.


Păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu şi

confidenţialitatea x Funcţionarii publici au obligaţia să păstreze secretul de

stat, secretul de serviciu, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei publice, în condiţiile legii, cu aplicarea dispoziţiilor în vigoare privind liberul acces la informaţiile de interes public.


Interdicţia privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje x Funcţionarilor publici le este interzis să solicite sau să

accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, în considerarea funcţiei lor publice, daruri sau alte avantaje.

x Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) bunurile pe care funcţionarii publici le-au primit cu titlu gratuit în cadrul unor activităţi de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei publice deţinute, care se supun prevederilor legale specifice.



www.poca.ro 93

Utilizarea responsabilă a resurselor publice x Funcţionarii publici sunt obligaţi să asigure ocrotirea

proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

x Funcţionarii publici au obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei publice deţinute.

x Funcţionarii publici trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care le revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

x Funcţionarilor publici care desfăşoară activităţi în interes personal, în condiţiile legii, le este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.


Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri x Un funcţionar public nu poate achiziţiona un bun aflat în

proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, în următoarele situaţii: a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a

îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;

c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

x Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

x Funcţionarilor publici le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.



www.poca.ro 94

Respectarea regimului juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor x Funcţionarii publici au obligaţia să respecte întocmai

regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilităţilor, precum şi normele de conduită.

x În aplicarea prevederilor alin. (1), funcţionarii publici trebuie să exercite un rol activ, având obligaţia de a evalua situaţiile care pot genera o situaţie de incompatibilitate sau un conflict de interese şi de a acţiona pentru prevenirea apariţiei sau soluţionarea legală a acestora.

x În situaţia intervenirii unei incompatibilităţi sau a unui conflict de interese, funcţionarii publici au obligaţia de a acţiona conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilităţii sau a conflictului de interese, în termen legal.


Conduita în relaţiile cu cetăţenii x În relaţiile cu persoanele fizice şi cu reprezentanţii

persoanelor juridice care se adresează autorităţii sau instituţiei publice, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine, integritate morală şi profesională.

x Funcţionarii publici au obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei, demnităţii, integrităţii fizice şi morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, prin:

x întrebuinţarea unor expresii jignitoare; x acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau

psihică a oricărei persoane. x Funcţionarii publici trebuie să adopte o atitudine demnă

şi civilizată faţă de orice persoană cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei publice, fiind îndrituiţi, pe bază de reciprocitate, să solicite acesteia un comportament similar.

x Funcţionarii publici au obligaţia de a asigura egalitatea de tratament a cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice, principiu conform căruia funcţionarii publici au îndatorirea de a preveni şi combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.



www.poca.ro 95

Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

x Funcţionarii publici care reprezintă autoritatea sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminare şi alte activităţi cu caracter internaţional au obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.

x În relaţiile cu reprezentanţii altor state, funcţionarilor publici le este interzis să exprime opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

x În deplasările externe, funcţionarii publici sunt obligaţi să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi le este interzisă încălcarea legilor şi obiceiurilor ţării gazdă.


c - Consilierea etică a funcţionarilor publici Consilierea etică a funcţionarilor publici şi asigurarea informării şi a raportării cu privire la normele de conduită

Obligaţiile autorităţilor şi instituţiilor publice cu privire la asigurarea consilierii etice a funcţionarilor publici şi a informării şi a raportării cu privire la normele de conduită x În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului

cod referitoare la conduita funcţionarilor publici în exercitarea funcţiilor deţinute, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice vor desemna un funcţionar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.

x În mod excepţional, în funcţie de numărul de personal din cadrul autorităţii sau instituţiei publice, de complexitatea problemelor şi de volumul activităţii specifice, pot fi desemnaţi doi consilieri de etică.

x Desemnarea consilierului de etică se face prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice.


www.poca.ro 96

Procedura de desemnare, atribuţiile şi modalitatea de raportare a instituţiilor şi autorităţilor în scopul asigurării implementării, monitorizării şi controlului respectării principiilor şi normelor de conduită a funcţionarilor publici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

x Consilierea etică are caracter confidenţial şi se desfăşoară în baza unei solicitări formale adresate consilierului de etică sau la iniţiativa sa atunci când din conduita funcţionarului public rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia. Consilierul de etică are obligaţia de a nu comunica informaţii cu privire la activitatea derulată decât în situaţia în care aspectele semnalate pot constitui o faptă penală.

x Autorităţile şi instituţiile publice implementează măsurile considerate necesare pentru respectarea dispoziţiilor prezentului cod privind principiile şi normele de conduită şi sprijină activitatea consilierului de etică.

x În aplicarea dispoziţiilor prezentului cod referitoare la conduita funcţionarilor publici, orice activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea prevederilor legislaţiei pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

x Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure participarea consilierilor de etică la programele de formare şi perfecţionare profesională, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.

x Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii cu publicul au obligaţia de a asigura publicarea principiilor şi normelor de conduită pe pagina de internet şi de a le afişa la sediul autorităţii sau instituţiei publice, într-un loc vizibil şi accesibil publicului.

x Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru că s-au adresat consilierului de etică cu solicitarea de a primi consiliere cu privire la respectarea principiilor şi normelor de conduită.



www.poca.ro 97

Consilierul de etică

x În scopul respectării şi monitorizării implementării principiilor şi normelor de conduită de către funcţionarii publici, consilierul de etică exercită un rol activ în domeniul prevenirii încălcării normelor de conduită prevăzute de prezentul Cod. În exercitarea acestui rol consilierii de etică îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezentul cod şi de hotărârea Guvernului prevăzută la art. 451 alin. (3).

x Dobândirea calităţii de consilier de etică vizează deţinerea unui statut temporar, atribuit cu respectarea unor condiţii expres, unui funcţionar public pentru o perioadă de 3 ani.

x În perioada exercitării calităţii de consilier de etică funcţionarul public îşi păstrează şi funcţia publică deţinută. Dreptul la carieră al funcţionarului public este cel corespunzător funcţiei publice deţinute.

x Fişa postului corespunzătoare funcţiei deţinute de consilierul de etică se elaborează de către compartimentul de resurse umane şi se aprobă de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, prin raportare la atribuţiile stabilite în sarcina acestuia.

x Consilierul de etică îşi desfăşoară activitatea pe baza fişei postului întocmite în condiţiile prevăzute la alin. (4). În activitatea de consiliere etică acesta nu se supune subordonării ierarhice şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio persoană, indiferent de calitatea, funcţia şi nivelul ierarhic al acesteia.

x Poate dobândi calitatea de consilier de etică funcţionarul public care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii: a) este funcţionar public definitiv; b) ocupă o funcţie publică din clasa I; c) are, de regulă, studii superioare în domeniul ştiinţe

sociale, astfel cum este definit acest domeniu de studii în condiţiile legislaţiei specifice;

d) prezintă deschidere şi disponibilitate pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin consilierului de etică în conformitate cu prevederile prezentului cod;

e) are o probitate morală recunoscută;


www.poca.ro 98

f) nu i s-a aplicat o sancţiune disciplinară, care nu a fost radiată în condiţiile legii;

g) faţă de persoana sa nu este în curs de desfăşurare

cercetarea administrativă în cadrul procedurii disciplinare, în condiţiile legii;

h) faţă de persoana sa nu a fost dispusă începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale, contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni de fals ori contra înfăptuirii justiţiei;

i) nu se află într-o procedură de evaluare desfăşurată de autoritatea responsabilă de asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, în condiţiile legii;

j) nu se află în niciuna dintre situaţiile de incompatibilitate cu calitatea de consilier de etică prevăzute la art. 453.

x Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (6) lit. f) - j) se face prin completarea unei declaraţii de integritate, dată pe propria răspundere a funcţionarului public.

x Condiţiile prevăzute la alin. (6) lit. b) şi c) nu sunt obligatorii în cazul autorităţilor şi instituţiilor publice în care numărul de personal este sub 20.


Incompatibilităţi cu calitatea de consilier de etică

x Nu poate fi numit consilier de etică funcţionarul public care se află în următoarele situaţii de incompatibilitate: a) este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea

inclusiv cu conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sau cu înlocuitorul de drept al acestuia;

b) are relaţii patrimoniale sau de afaceri cu oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a);

c) este membru sau secretar în comisia de disciplină constituită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice.

x În cazul în care situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) intervin ulterior dobândirii în condiţii legale a calităţii de consilier de etică, statutul de consilier de etică încetează în condiţiile prezentului cod.


www.poca.ro 99


Informarea publicului cu privire la respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduită x Raportul prevăzut la art. 401 alin. (4) lit. i) conţine

informaţii cu caracter public, se elaborează în baza rapoartelor autorităţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită transmise Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi cuprinde cel puţin următoarele date: a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de

încălcare a normelor de conduită profesională; b) categoriile şi numărul de funcţionari publici care au

încălcat principiile şi normele de conduită; c) cauzele şi consecinţele nerespectării normelor de

conduită; d) evidenţierea cazurilor în care funcţionarilor publici li s-a

cerut să acţioneze sub presiunea factorului politic.

x Rapoartele autorităţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită se publică pe site-ul propriu şi se comunică la cererea oricărei persoane interesate.

x Raportul prevăzut la art. 401 alin. (4) lit. i) se publică pe site-ul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi se comunică la cererea oricărei persoane interesate.

Codul administrativ, ART 453 alin. (4) lit i

Atribuţiile Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (4) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. n), Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici: i) pe baza rapoartelor transmise de consilierii de etică, elaborează rapoarte anuale privind monitorizarea implementării principiilor şi a standardelor de conduită, precum şi a procedurilor disciplinare în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice

x Informarea publicului cu privire la respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduită în exercitarea funcţiilor publice constituie parte integrantă din raportul anual privind managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, care se elaborează de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.


www.poca.ro 100

d - Managementul personalului contractual din administraţia publică Gestiunea curentă a personalului contractual şi a funcţiilor exercitate de acesta x Gestiunea curentă a personalului contractual şi a

funcţiilor exercitate de acesta este organizată şi realizată, în cadrul fiecărei autorităţi şi instituţii publice, de către compartimentul de resurse umane.

x Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a transmite, în formatele/forma stabilite/stabilită de instituţiile abilitate, informaţii cu privire la personalul contractual propriu instituţiilor publice cu atribuţii în centralizarea sau gestionarea informaţiilor cu privire la personalul din sectorul bugetar sau în elaborarea de politici publice cu privire la acesta.


Coordonarea şi controlul normelor de conduită pentru personalul contractual x Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a

coordona, controla şi monitoriza respectarea normelor de conduită de către personalul contractual, din aparatul propriu sau din instituţiile aflate în subordine, coordonare sau sub autoritate, cu respectarea prevederilor în domeniul legislaţiei muncii şi a legislaţiei specifice aplicabile.

x Normele de conduită sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

x În scopul îndeplinirii corespunzătoare a activităţilor prevăzute la alin. (1) autorităţile şi instituţiile publice: a) urmăresc aplicarea şi respectarea în cadrul autorităţilor

şi instituţiilor publice a prevederilor prezentului cod referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;

b) soluţionează petiţiile şi sesizările primite privind încălcarea prevederilor prezentului cod referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute sau le transmite spre soluţionare organului competent, conform legii;

c) elaborează analize şi rapoarte privind respectarea prevederilor prezentului cod referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;


www.poca.ro 101

d) asigură informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea personalului contractual în exercitarea funcţiei;

e) asigură informarea personalului contractual propriu cu privire la conduita ce trebuie respectată;

f) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi apărarea intereselor legitime ale cetăţenilor în relaţia cu personalul din administraţia publică.

x Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa normele privind conduita personalului propriu la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.


Asigurarea transparenţei cu privire la respectarea normelor de conduită x Instituţiile şi autorităţile publice întocmesc rapoarte

anuale cu privire la respectarea normelor de conduită de către personalul contractual din aparatul propriu sau din instituţiile aflate în subordine, coordonare ori sub autoritate.

x Raportul anual cu privire la respectarea normelor de conduită de către personalul contractual se transmite ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.

x Formatul şi informaţiile se stabilesc prin ordin al ministrului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice.

x Raportul trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente: a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de

încălcare a normelor de conduită profesională; b) categoriile şi numărul de angajaţi contractuali care au

încălcat normele de conduită morală şi profesională; c) cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor

referitoare la conduita personalului contractual în exercitarea funcţiilor deţinute;

d) măsurile de prevenire şi/sau, după caz, sancţiunile aplicate.

x Raportul se publică pe pagina de internet a autorităţilor şi instituţiilor publice, iar publicarea se anunţă prin comunicat difuzat printr-o agenţie de presă.



www.poca.ro 102

e – Răspunderea juridică și administrativă Răspunderea juridică reprezintă forma răspunderii sociale stabilită de stat, în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit şi care determină suportarea consecinţelor corespunzătoare de către cel vinovat, prin utilizarea forţei de constrângere a statului în scopul restabilirii ordinii de drept astfel lezate.


Răspunderea administrativă reprezintă acea formă a răspunderii juridice care constă în ansamblul de drepturi şi obligaţii conexe de natură administrativă care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă norme ale dreptului administrativ. Răspunderea se stabileşte în funcţie de forma de vinovăţie şi de participarea efectivă la încălcarea legii. Răspunderea administrativă nu exclude şi se poate completa cu alte forme ale răspunderii juridice, în condiţiile legii.



www.poca.ro 103

2 - Cadouri, ospitalitate, donații și beneficii similare Administrația publică locală trebuie să implementeze proceduri concepute pentru a preveni oferirea, punerea la dispoziție sau acceptarea de cadouri, ospitalitate, donații și beneficii similare, atunci când oferirea, punerea la dispoziție sau acceptarea este sau ar putea în mod rezonabil să fie percepută ca o faptă de mituire/corupție. Administrația publică locală trebuie să conștientizeze că ospitalitatea, cadourile , donațiile și alte beneficii pot fi percepute de către o terță parte (de exemplu, presa, procuror sau judecător) ca fiind în scopul unei fapte de mituire, chiar dacă nici cel care oferă, nici eel care primește, nu au avut astfel de intenții. Un mecanism util de control este evitarea, pe cât posibil, a cadourilor, ospitalității, donațiilor și altor beneficii care ar putea fi percepute în mod rezonabil de către o terță parte ca fiind în scopul unei fapte de mituire/corupție.

Beneficiile menționate mai sus ar putea include: x cadouri, divertisment și ospitalitate;

x donații politice sau caritabile;

x călătorii ale persoanei publice oficiale;

x cheltuieli promoționale;

x sponsorizări;

x beneficii pentru comunitate;

x instruire;

x carduri de membru în diferite cluburi;

x favoruri personale;

x informații confidențiale și privilegiate.


www.poca.ro 104

În ceea ce privește cadourile și ospitalitatea, procedurile implementate de către administrația publică locală ar putea viza, de exemplu, următoarele aspecte:

x Controlul amplorii și frecvenței cadourilor și ospitalității prin: 9 interzicerea totală a cadourilor și ospitalității; 9 permițând cadouri și ospitalitate, dar limitându-le

prin referire la factori ca:

� buget maxim de cheltuieli (care poate varia 1n funcție de locație și tipul de cadou și ospitalitate);

� frecvență (cadouri și ospitalitate relativ mici pot ajunge la o sumă mare dacă sunt oferite 1n mod repetat);

� momentul (d e exemplu, nu în timpul său imediat înainte sau după negocieri de oferte);

� caracterul rezonabil (luând în considerare locația, sectorul și poziția ierarhică sau vârsta celui care oferă sau primește);

� identitatea destinatarului (de exemplu, cei care se află în poziția de a atribui contracte sau a aproba plăți, certificate sau autorizații);

� reciprocitate (nicio persoana din organizație nu poate primi un cadou sau ospitalitate cu valoare mai mare decât valoarea pe care le este permis să o ofere);

� contextul legal și reglementat (anumite locații și organizații pot avea interdicții sau controale în vigoare);

x Solicitarea ca un manager relevant sa aprobe in avans cadourile si ospitalitatea care depasesc o anumita valoare sau frecventa;

x Solicitarea ca ospitalitatea si cadourile care depasesc o anumita valoare sau frecventa sa fie oferite in mod deschis si sa fie documentate in mod efectiv (de exemplu, intr-un registru sau document contabil) si sa fie supervizate.


www.poca.ro 105

În ceea ce privește călătoriile persoanei publice oficiale, procedurile implementate de către administrația publică locală ar putea putea viza, de exemplu, următoarele aspecte: a) autorizarea doar a unei plăti care este permisă de

procedurile administrației publice locale și de legislația și reglementările aplicabile;

b) autorizarea doar a deplasării care este necesară pentru îndeplinirea sarcinilor persoanei publice oficiale;

c) solicitarea că un manager relevant al administrației publice locale să aprobe plata;

d) solicitarea, dacă este posibil, că supervizorul persoanei publice oficiale să fie notificată cu privire la călătorie și la ospitalitatea care urmează să fie furnizate;

e) restricționarea plăților la cheltuielile necesare pentru transport, cazare și masă asociate direct cu un itinerariu de călătorie rezonabil;

f) limitarea divertismentului asocial la un nivel rezonabil, conform politicii administrației publice locale pentru cadouri și ospitalitate;

g) interzicerea plăților cheltuielilor pentru membrii de familie sau prieteni;

h) interzicerea plăților cheltuielilor pentru vacanță și activități recreative.

În ceea ce privește donațiile politice sau caritabile, sponsorizările, cheltuielile promoționale și beneficiile pentru comunitate, procedurile implementate de către organizație ar putea viza, de exemplu, următoarele aspecte: a) interzicerea plăților care au scopul de a influență sau ar

putea fi 'în mod rezonabil' percepute că modalitate de a influență o licitație sau altă decizie 'în favoarea' administrației publice locale;

b) efectuarea de investigații preventive rezonabile asupra unui partid politic, unei activități caritabile sau altui destinatar pentru a determina dacă este legitim și nu este folosit că un canal pentru mituire (de exemplu, pot fi incluse aici căutările pe internet sau alte cercetări adecvate pentru a verifică dacă managerii partidului politic sau activității caritabile au o reputație de mituire sau alt comportament infracțional similar sau au legături cu proiectele sau clienții administrației publice locale);

c) solicitarea că un manager relevant să aprobe plățile; d) solicitarea că informația despre plata să fie făcută publică e) asigurarea că plata este permisă de legislația și

reglementările aplicabile; f) evitarea contribuțiilor imediat 'înainte, 'în timpul sau imediat

după negocieri contractuale.


www.poca.ro 106

Bibliografie 1. Constituția României. 2. Codul penal. 3. Codul de procedură penală. 4. SR ISO 37001 - Sisteme de Management Anti-Mită. 5. ORDONANȚA DE URGENȚĂ Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 – Partea I-a și a II-a privind Codul administrativ. 6. Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor

publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.

7. Legea nr. 365/2004 pentru ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003.

8. LEGEA Nr. 184/2016 privind instituirea unui mecanism de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică

9. "Ghid privind incompabilitățile și conflictele de interese" - Agenția Națională de Integritate. 10. "Ghid de completare a declarațiilor de avere și de interese" - Agenția Națională de Integritate. 11. Îndrumar pentru Autoritățile Contractante privind Conflictele de Interese în Procesele de Achiziții

Publice, în baza Legislației Naționale Privind Achizițiile Publice, și a Strategiei Naţionale în Domeniul Achizițiilor Publice

12. HOTĂRÂREA nr. 583 /2016 privind aprobarea Strategiei Naţionale Anticorupţie pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanţă, a riscurilor asociate obiectivelor şi măsurilor din strategie şi a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparenţă instituţională şi de prevenire a corupţiei, a indicatorilor de evaluare, precum şi a standardelor de publicare a informaţiilor de interes public.

13. Legea 571/ 2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.

14. Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. 15. Legea 251/ 2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni

de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei. 16. Hotărârea 1126/ 2004 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a Legii 251/ 2004 privind

unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei.

17. Legea 52/ 2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată. 18. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare pentru aparatul de specialitate al Primarului

Municipiului Timișoara. 19. Declaraţia de Aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele și mecanismul de monitorizare

al Strategiei Naționale Anticorupție (2016-2020). 20. STRATEGIA ANTICORUPȚIE A PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI TIMIȘOARA. 21. Ordonanța de urgență nr. 66 din 29 iunie 2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea

neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.

22. Ordonanța de urgență nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea OUG nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora.

23. Hotărârea nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 66/2011 cu modificările și completările ulterioare.

24. HG nr. 261/2012 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 66/2011.

25. Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție cu modificările și completările ulterioare.

26. Studiu comparativ privind consolidarea unui sistem eficient de control pentru prevenirea fraudelor cu fonduri europene in noile state membre in perioada 2014-2020. Autori: Adrian Moraru, si Elena Tudose, Institutul pentru Politici Publice

27. Ghid practic pentru consolidarea cooperarii internistitutionale in vederea identificarii timpurii si prevenirii riscurilor de frauda cu fonduri europene in procedurile de achizitie publica. Autori: Adrian Moraru si Elena Tudose, Institutul pentru Politici Publice

28. Ghid practic pentru beneficiarii proiectelor cu finantare din fonduri europene structurale si de investitii in vederea prevenirii aparitiei neregulilor/fraudelor. Autori: Adrian Moraru si Elena Tudose, Institutul pentru Politici Publice


www.poca.ro

Material dezvoltat în cadrul proiectului ”Promovarea şi aplicarea măsurilor pentru prevenirea corupției și consolidarea principiilor de etică și integritate în activitatea administrației publice locale la nivelul

Municipiului Timișoara” cod SIPOCA:411/SMIS2014+:117063. Editorul materialului: Municipiul Timișoara

„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României”

Material distribuit gratuit

Datra publicarii: Octombrie 2019

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin

Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!

Ghid de bune practici în domeniul prevenirii corupției și a ......Ghid de bQe SUacici Q deiXO...

Documents

Transcript of Ghid de bune practici în domeniul prevenirii corupției și a ......Ghid de bQe SUacici Q deiXO...