Ghid Belgia

7/30/2019 Ghid Belgia

http://slidepdf.com/reader/full/ghid-belgia 1/47

GHIDUL LUCRĂTORULUIROMÂN ÎN BELGIA



1

1. CONDIłII DE VIAłĂ ÎN BELGIA

1.1. ViaŃa din Europa – prezentare generală

CondiŃiile de viaŃă favorabile depind de un număr foarte mare de factori, precum: serviciide îngrijire medicală de calitate, educaŃia şi oportunităŃile de formare profesională saufacilităŃile de transport, acestea reprezentând câteva aspecte care afectează viaŃa şi muncadin fiecare zi a cetăŃenilor. Uniunea Europeană şi-a stabilit ca obiectiv îmbunătăŃireaconstantă a calităŃii vieŃii în toate statele sale membre şi confruntarea cu noile provocări aleEuropei contemporane, precum excluziunea socială sau îmbătrânirea populaŃiei.

ÎmbunătăŃirea condiŃiilor de ocupare a forŃei de muncă la nivelul Europei este o prioritate pentru Comisia Europeană. În perspectiva combaterii şomajului şi intensificării mobilităŃiiîntre locuri de muncă şi regiuni, sunt dezvoltate şi implementate o mare varietate deiniŃiative la nivel european, pentru a veni în sprijinul Strategiei Europene de Ocupare. Dinaceste iniŃiative fac parte şi Serviciul European de Ocupare EURES şi programul

PROGRESS (2007-2013). Acesta din urmă înlocuieşte o serie de programe anterioare carese axau pe acŃiuni privind ocuparea, protecŃia şi incluziunea socială, condiŃii de muncă,egalitatea de şanse între femei şi bărbaŃi şi nediscriminarea.

Sănătatea este o valoare de preŃ întrucât influenŃează vieŃile zilnice ale oamenilor şi înconsecinŃă reprezintă o prioritate pentru toŃi cetăŃenii europeni. Astfel aceştia solicită să aibăun acces rapid şi uşor în cazul tratamentelor medicale atunci când călătoresc în alte statemembre UE. Politicile în domeniul sănătăŃii de la nivelul UE urmăresc să răspundă tocmaiacestor nevoi.

Programul public de sănătate de la nivelul UE vizează îmbunătăŃirea capacităŃii UE de arăspunde ameninŃărilor din afara UE cu privire la sănătate şi îmbunătăŃire informaŃiilor şicunoştinŃelor cu privire la ultimele evoluŃii din sectorul public de sănătate.

EducaŃia la nivelul Europei se bucură de rădăcini puternice dar şi de o mare diversitate. Încăcu mult timp în urmă s-a considerat necesară respectarea caracteristicilor particulare aleunui sistem educaŃional din orice stat membru UE, dar pentru alte aspecte generale care aulegătură cu sistemele de educaŃie, formare sau ocupare s-a considerat necesară aducerea deîmbunătăŃiri. Astfel în 1980 s-a lansat Eurydice, reŃeaua informaŃională privind educaŃia înEuropa. Ulterior în 1986 atenŃia s-a îndreptat dinspre schimburile de informaŃii înspreschimburile de studenŃi, prin lansarea programului Erasmus, care a fost apoi urmat de o

variantă a sa mult îmbunătăŃită, programul Socrates – care acoperă toate domeniile deeducaŃie pentru toate vârstele şi toate nivelurile.

Transportul a stat la baza primelor reglementări din cadrul ComunităŃii Europene. Încă de la1958 când a intrat în vigoare Tratatul de la Roma, politica UE în domeniul transportului s-aaxat pe înlăturarea obstacolelor de la graniŃele dintre Statele Membre, în consecinŃă aurmărit să permit ca oamenii şi bunurile să se poate deplasa rapid, eficient şi ieftin întreaceste state.



2

Acest principiu este strâns legat de scopul principal al UE de creare a unei economiidinamice şi a coeziunii în cadrul societăŃii. Sectorul transporturilor generează 10% din bunăstarea UE măsurată în PIB, echivalentul a aproximativ 1000 de miliarde de EURO pean. De asemenea asigură mai bine de 10 milioane de locuri de muncă.

Zona Schengen. Aderarea la spaŃiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între

frontierele interne ale statelor membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ulSchengen, fiind creată o singură frontieră externă unde controalele se desfăşoarăconform unui set de reguli clare în materie de vize, migraŃie, azil, precum şi măsurireferitoare la cooperarea poliŃienească, judiciară sau vamală. În prezent, 25 state europenesunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Acestea sunt: Belgia, FranŃa,Germania, Luxemburg, Olanda, Cehia, Lituania, Slovacia, ElveŃia, Italia, Portugalia, Spania,Grecia, Austria, Estonia, Malta, Slovenia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia,Letonia, Polonia, Ungaria. Viitoare state membre ale acordului Schengen sunt: România,Bulgaria, Cipru şi Liechtenstein.

Transportul aerian. Crearea unei singure pieŃe europene privind transportul aerian a presupus impunerea unor tarife mai mici şi înmulŃirea serviciilor oferite pasagerilor. UE aformulat de asemenea un set de drepturi menite să asigure un tratament corect pentru pasagerii de zbor. În calitate de pasager de zbor, o persoană beneficiază de o serie dedrepturi când vine vorba de informaŃiile cu privire la zboruri şi rezervări, daune cauzate bagajelor, întârzieri şi anulări de zboruri, refuzarea îmbarcării, despăgubiri în caz deaccidente sau probleme legate de pachetele de servicii turistice. Aceste drepturi se aplicăzborurilor programate şi celor charter, atât pentru cele interne cât şi pentru celeinternaŃionale, dintr-un aeroport din UE sau pentru un zbor care pleacă dintr-un stat dinafara UE către un aeroport dintr-un stat UE, atunci când acest zbor este operat de o linie dezbor din UE.

Transportul feroviar . Sistemul european de transport feroviar este caracterizat de numeroaseobstacole datorate sistemelor diferite utilizate în fiecare stat în parte. Astfel UE pentru a veniîn întâmpinarea acestor probleme a adoptat o legislaŃie specifică sistemului de transportcomun, pentru a pregăti înfiinŃarea unei zone de cale ferată integrată la nivel European, caresă se supună reglementărilor legale şi tehnice comune. În acest sens un sprijin financiar considerabil este acordat proiectelor trans-europene cum este şi reŃeaua de căi ferate de laLyon la graniŃa Poloniei cu Ucraina, de la Berlin la Palermo, de la Paris la Bratislava şi de laVarşovia la Helsinki. Noi reŃele internaŃionale de căi ferate, pentru trenuri de mare vitezăsunt realizate între Paris-Bruxelles-Cologne-Amsterdam şi de-a lungul sud-vestului Europei

de la Lisabona la Bordeaux.1.2. Găsirea unei locuinŃe în Belgia

Nu este greu pentru o persoană să-şi găsească o locuinŃă în Belgia.

Închirierea sau cumpărarea unui case. AnunŃuri portocaliu cu negru cu menŃiunea „àlouer” (de închiriat) sau „à vendre” (de vânzare) sunt plasate în ferestrele proprietăŃilor disponibile. În majoritatea ziarelor belgiene sunt anunŃuri cu privire la locuinŃe de închiriat



3

sau de vânzare. AgenŃii imobiliari, de asemenea pot fi de mare ajutor în căutarea şi găsireaunei locuinŃe.

La sfârşitul anului 2008, preŃul de referinŃă pentru o locuinŃă de familie era de 181.756EURO în regiunea Flamandă, 135.381 EURO în regiunea valonă şi 317.853 EURO înregiunea Bruxelles.

Cazarea temporară. Hotelurile sunt destul de scumpe. InformaŃii suplimentare în acest sens pot fi obŃinute de la agenŃiile de turism. Variante mai ieftine sunt hotelurile pentru tineri,motel/cabană, şi prin B&B-uri. În oraşele cu centre universitare sunt puse la dispoziŃiecamere în campusuri pe perioada vacanŃei de vară.

Închirierea. Repartizarea costurilor pe care un chiriaş le are faŃă de proprietar nu serealizează întotdeauna suficient de clar. Uneori proprietarii se folosesc de această procedură pentru a creşte valoarea chiriei. Cu toate acestea se realizează de regulă şi o descriere clară pe tipuri de costuri.

Proprietarul îi prezintă costul pentru deŃinerea locuinŃei şi costurile cu furnizarea de servicii pentru chiriaş după cum urmează: rate, taxe pentru balcon şi garaj, administraŃia, întreŃinere,asigurarea locuinŃei, deŃinerea unui extinctor, alte echipamente comunitare şi taxa pe proprietate. Chiriaşul suportă costurile care apar ca urmare a utilizării casei sauapartamentului: inspecŃia anuală a liftului, apa menajeră şi taxa de canalizare, taxa provincială şi cea locală, consumul de apă, taxă pentru utilizarea apei decontaminate,încălzire, gaze, electricitate, întreŃinerea zonelor comune din bloc şi asigurarea de incendiu.

Principiul este că chiria apare ca urmare a închirierii unei clădiri sau a unei părŃi din aceastaunei alte persoane (chiriaş) în schimbul plăŃii unei chirii. Pentru ca o chirie să existe nu

trebuie neapărat să existe un contract de închiriere scris şi nu este obligatoriu să dureze pentru o anumită perioadă de timp. Dacă contractul de închiriere se încheie în scris viitorulchiriaş ar trebui să citească contractul cu foarte mare atenŃie înainte să-l semneze şi să seinformeze cu privire la condiŃiile în care se încheie un astfel de contract scris adresându-seautorităŃilor.

Dacă viitorul chiriaş nu este de acord cu modul în care au fost stabilite costurile, poatesolicita modificarea contractului din acest punct de vedere. În orice caz trebuie ştiut că proprietarul care închiriază nu este obligat prin lege decât să plătească taxa pe proprietateconform legii privind chiria.

Viitorul chiriaş ar trebui de asemenea să-l întrebe pe proprietar şi preferabil şi pe câŃivachiriaşi din aceeaşi clădire despre valoarea chiriei din anii anteriori. Astfel dacă va ajunge laconcluzia că actualele costuri sunt prea mari va negocia cu proprietarul. Suma exactă şiindicarea fiecărui tip de cost şi valoarea acestuia trebuie să fie specificată în contractul deînchiriere.

Sunt impuse sume diferite pentru chiria efectivă şi pentru costurile aferente. De regulăcosturile nu pot creşte, chiar dacă costurile efectiv survenite cresc. PărŃile contractante nu



4

pot decide în mod unilateral ajustarea cheltuielilor şi taxelor. În orice caz chiriaşul şi proprietarul pot solicita unui reprezentant legal să revizuiască suma ratelor-fixe sau chiar săconvertească această sumă în costuri efective. Cea mai bună metodă este de a stabili caresunt costurile efective. De aceea este important ca viitorul chiriaş să se intereseze devaloarea costurilor cu chiria din anii anteriori pentru a evita surprizele neplăcute.

Stabilirea costurilor pentru un apartament . Dacă chiriaşul locuieşte într-un bloc, esteindicat ca acesta să verifice înainte printre rezidenŃii din bloc valoarea costurilor. Acesta seva interesa dacă costurile cu electricitatea, apa, gazele şi încălzirea sunt suportateindividual/pe fiecare apartament în parte sau dacă acestea sunt împărŃite în mod egal întrenumărul de apartamente închiriate, sau dacă costul cu întreŃinerea zonelor comune esteîmpărŃit între numărul de apartamente sau la stabilirea acestuia se Ńine cont de spaŃiul comunutilizat. Toate aceste criterii duc la stabilirea valorii finale a chiriei.

GaranŃia chiriei . O garanŃie a chiriei este achitată proprietarului pentru a-l proteja îneventualitatea în care chiriaşul nu ar reuşi să-şi îndeplinească obligaŃiile (ex: în cazuldaunelor aduse proprietăŃii). Majoritatea contractelor prevăd plata unei garanŃii pentru chirie,dar aceasta nu este impusă prin lege şi în consecinŃă se va plăti doar dacă este stipulată încontract.

PreŃul caselor. Media preŃurilor proprietăŃilor a scăzut uşor în 2009. PreŃul terenurilor pentruconstrucŃii a crescut, conform datelor furnizate de DirecŃia generală pentru statistici şiinformaŃii economice a serviciului economic public federal. În funcŃie de tipul de locuinŃă preŃul acestora este:

Pentru o casă obişnuită – media este de 205.335 EURO O vilă costă în medie 289.059 EURO Un apartament costă în medie 175.000 EURO

Terenurile de construcŃii sunt în medie 91.2 EURO pe metrul pătrat.

Închirierea unui mic apartament în Bruxelles poate costa 700 EURO pentru o locuinŃărezonabilă şi confortabilă.

Pentru persoanele care intenŃionează să locuiască în Bruxelles pentru o perioadă limitată detimp, în scop de muncă sau pentru alte motive, o alternativă de cazare mai bună decâthotelurile şi chiriile pe termen lung sunt apartamentele mobilate sau hoteluri de apartamente.Mai jos este prezentată o selecŃie limitată a câtorva astfel de locuinŃe:

A-XL Flathotel : www.axlflathotel.be Europarthotel : www.europarthotel.com Mas Residence : www.masapartments.com Home in Brussels : www.homeinbrussels.be Agenda Hotels : www.hotel-agenda.com Rue Souveraine : www.ruesouveraine.com Suite Home Flathotel : www.suitehome.be Dorint Residence Brussels : www.almas.be Residence Parnasse : www.residenceparnasse.com



5

Silken Residence Brussels : www.apartment-brussels.com Immobe Aparthotels : www.immobe.be Brussels Business Flats : www.bbf.be

1.3. Transferul automobilului şi informaŃii privind permisul de conducere şi traficul auto

Implementarea principiului liberei circulaŃii a persoanelor, reprezintă una dintre pietrele detemelie ale construcŃiei europene şi a stat la baza introducerii unei serii de reguli practice prin care să se asigure faptul că cetăŃenii europeni pot într-adevăr să circule liber şi uşor înorice alt stat membru al UE. Astfel călătoritul cu maşina proprie în statele membre UE adevenit cu timpul o chestiune mult mai puŃin problematică. Comisia Europeană a stabilit oserie de reglementări comune cu privire la recunoaşterea reciprocă a carnetului deconducere, valabilitatea asigurării pentru maşină şi posibilitatea înregistrării unei maşini într-o Ńară gazdă.

În Belgia circulaŃia auto se efectuează pe partea dreaptă a drumului. Se aplică în mod rigurossistemul priorităŃii de dreapta, în sensul că vehiculele venind din partea dreaptă beneficiază de prioritate chiar şi atunci când acestea intră pe sensul principal de mers de pe ostradă secundară.Autovehiculul care pătrunde primul în sensul giratoriu are prioritate faŃă de toate celelalteautovehicule.

Centura de siguranŃă este obligatorie, iar folosirea telefonului mobil la volan este interzisă.

Limitele de viteze admise: 50km/oră – în interiorul localităŃii, 90km/oră – pe drumurilenaŃionale şi 120 km/oră – pe autostrăzi.

Starea generală a drumurilor din Belgia şi infrastructura este foarte bună. Parcarea este permisă numai în locuri rezervate contra cost. Comercializarea, deŃinerea şi folosireadetectoarelor de radar şi a aparatelor antiradar sunt interzise. Aceste fapte reprezintăcontravenŃie pedepsindu-se cu suspendarea permisului de conducere pe o perioadă de minim30 zile, în funcŃie de decizia judecătorului, confiscarea aparatului şi o amendă, stabilită totde către judecător, care poate atinge 2 000 Euro.

Permisul de conducere în UE. Nu există efectiv un permis de conducere comun la nivelulUE, dar statele membre UE au introdus totuşi un „model comunitar” de permis deconducere. Prin acest model se asigură că permisele de conducere emise de diferite statemembre UE sunt uşor de recunoscut în alte State Membre. În general se aplică principiul

recunoaşterii reciproce. Permisul este emis în conformitate cu prevederile naŃionale, dar trebuie în acelaşi timp să respecte dispoziŃiile cu privire la modelul comunitar, cum ar ficondiŃiile minime de îndeplinit pentru a putea obŃine un permis de conducere. Permisele deconducere mai vechi, emise înainte de 1996 nu trebuie să fie schimbate conform acestui noumodel comunitar de permis şi rămân valide până la expirarea lor.

Dacă un cetăŃean al UE îşi stabileşte rezidenŃa într-un alt Stat Membru, nu este nevoie să-şischimbe permisul de conducere, deşi adesea mulŃi dintre aceşti cetăŃeni o fac din motive



6

practice. De asemenea unele state membre, solicită ca anumite informaŃii să fie introduse în permisul de conducere pentru a îndeplini anumite cerinŃe administrative. Permisul deconducere valabil emis în România este recunoscut în Belgia.

În cazul expirării, pierderii sau furtului, un nou permis de conducere poate fi emis în StatulMembru de rezidenŃă, în conformitate cu prevederile naŃionale. În acest scop cetăŃenii

trebuie să contacteze autorităŃile competente. Înregistrarea maşinii în Ńara gazdă. În cazul în care o persoană rezidă în alt stat membruUE şi îşi foloseşte maşina personală pe teritoriul acelui stat pentru mai mult de 6 luni, va fiobligat să-şi înregistreze maşina adresându-se autorităŃilor locale şi plătind taxele deînregistrare aferente în statul gazdă.

Asigurarea maşinii . CetăŃenii UE îşi pot asigura maşina în orice stat membru UE, atâta timpcât compania de asigurări aleasă este licenŃiată, conform reglementărilor legale naŃionale, înemiterea unor astfel de poliŃe de asigurări. O companie cu sediul într-un alt stat membru aredreptul să vândă o poliŃă de răspundere civilă obligatorie doar dacă sunt îndeplinite anumite

condiŃii. Asigurarea va fi valabilă în toate statele membre UE, indiferent unde are locaccidentul.

Taxe. TVA-ul pe maşinile cu motoare este plătit de regulă în Ńara din care se cumpărămaşina, cu toate că în anumite condiŃii, TVA-ul se poate plăti în Ńara de destinaŃie.

InformaŃii pentru cazurile de accident de circulaŃie. În caz de accident uşor, completaŃi,împreună cu cealaltă parte formularul tip pus la dispoziŃie de societăŃile locale de asigurări, privind producerea accidentului. NotaŃi elementele de identificare ale celuilalt autovehiculimplicat în accident şi ale societăŃii de asigurare a acestuia.

Dacă în urma accidentului sunt răniŃi, chemaŃi poliŃia locală, după ce aŃi acordat primulajutor. AdresaŃi-vă pentru sprijin partenerului societăŃii române de asigurări din Ńararespectivă care figurează pe Cartea verde.

În cazul unui accident de circulaŃie soldat cu vătămări corporale este obligatorie anunŃarea poliŃiei locale (prin folosirea telefonului de urgenŃă 101 prin intermediul căruia suntinformate simultan Politia, Pompierii şi Serviciul de AmbulanŃă).

PăstraŃi documentele de plată până la înapoierea în Ńară pentru a le prezenta societăŃii deasigurare.

În cazul unui accident rezultat cu avarierea autoturismului sau cu vătămarea ori decesul unei persoane, este interzisă mutarea vehiculului până la sosirea poliŃiei la locul accidentului, careconstată faptele şi întocmeşte un proces verbal. Acest document este esenŃial pentrustabilirea vinovăŃiei şi se impune obŃinerea unei copii din partea persoanei vătămate, înspecial dacă aceasta este turist străin.

Telefoane utile pentru informaŃii privind traficul sau conduita în caz de accident:



7

Serviciul de urgenŃe – 112 PoliŃia – 101 Serviciul de informare cu privire la condiŃiile de trafic – (02) 642-6666

1.4. ViaŃa privată

Naşterea Naşterea trebuie să fie înregistrată în 15 zile în localitatea în care s-a născut copilul, de cătretatăl, mama acestuia, de ambii părinŃi sau de o altă persoană care a fost prezentă la naştere.În acest sens trebuie prezentate următoarele documente: certificatul de naştere, certificatul decăsătorie şi cărŃile de identitate ale părinŃilor sau a persoanei prezente la naştere careînregistrează copilul. Acesteia din urmă i se vor elibera următoarele documente: certificate pentru asigurare şi pentru alocaŃia familială (certificat pentru indemnizaŃia de maternitate, pentru femei însărcinate şi/sau indemnizaŃie de odihnă), certificat pentru realizareavaccinării împotriva poliomielitei, un extras din certificatul de naştere la cerere şi o dovadă aidentităŃii.

Căsătoria

În Belgia două persoane se pot căsători dacă au împlinit vârsta de 18 ani. Căsătoria se poaterealiza în localitatea/oraşul în care unul dintre viitorii soŃi este înscris.

Viitorii soŃi trebuie să completeze o declaraŃie de căsătorie care este înregistrată de ofiŃerulstării civile din localitatea în care cel puŃin unul dintre viitorii soŃi este înscris. Documentelecare trebuie ataşate la această declaraŃie sunt: o copie autorizată a certificatelor de naştere,cartea de identitate, dovada înregistrării în registrul populaŃiei. Persoanele care au mai fostcăsătorite de asemenea trebuie să prezinte fie certificatul de deces fie cel de divorŃ.

Căsătoria religioasă nu se realizează decât după căsătoria civilă.

În Belgia printr-o lege din 13.2.2003 s-a aprobat posibilitatea pentru două persoane deacelaşi sex să se căsătorească.

Separarea legală nu presupune terminarea mariajului, dar implică împărŃirea proprietăŃii.Datoriile fiscale sunt acoperite şi în cazul separării ca şi în cazul divorŃului. În felul acestasepararea poate fi un pas spre divorŃ.

Există două forme de divorŃ în Belgia: divorŃul datorat unor diferenŃe ireconciliabile şidivorŃul prin acordul ambelor părŃi. DivorŃul se pronunŃă de către un tribunal. DivorŃul estevalid de la data la care se efectuează retranscrierea ordinului de pronunŃare a divorŃului, înregistrul de stare civilă, din cadrul municipalităŃii în care s-a realizat căsătoria.

Persoanele care doar locuiesc împreună pot depune o declaraŃie de coabitare la Registrul destare civilă din localitatea/oraşul de rezidenŃă. În această declaraŃie se regăsesc următoarele:data la care s-a completat, nume, prenume, locul şi data naşterii pentru ambele persoane,adresa comună, o declaraŃie expresă din care să reiasă că ambele părŃi doresc să



8

convieŃuiască în mod legal, iar acolo unde este cazul o referinŃă la convenŃia încheiată întrecele două părŃi. Coabitarea legală încetează să existe dacă una dintre părŃi se căsătoreşte saumoare, sau prin acordul părŃilor sau printr-o reziliere unilaterală la iniŃiativa uneia dintre părŃi.

Decesul

Familia sau antreprenorul de pompe funebre (sau un prieten/vecin) trebuie să notifice în celmai scurt timp posibil producerea decesului la Registrul de stare civilă din localitatea/oraşulîn care persoana a decedat, iar dacă este necesar se va informa şi municipalitatea în cadrulcăreia aceasta va fi înmormântată. La momentul notificării se va prezenta de asemenea:certificatul de deces eliberat de medic, actul de identitate al persoanei decedate, certificatulde căsătorie al decedatului.

Un martor adult trebuie să constate decesul. În cazul decesului survenit într-o locuinŃă

privată, decesul trebuie să fie constatat de către doi martori adulŃi,care să fie preferabil rudesau apropiaŃi.

Alte informaŃii privind naşterea, căsătoria şi decesul, dar si alte informaŃii pot fi consultate pe site-ul Ambasadei României la Bruxelles, accesând link-ul:http://bruxelles.mae.ro/index.php?lang=ro&id=713 .

1.5. Costul vieŃii

Mai jos sunt prezentate unele cifre cu privire la cheltuielile lunare pentru o persoană carelocuieşte în Belgia:

Consum total 1101 euro de persoană pe lună

Mâncare, băutură, Ńigări 212

Mâncare 135

Băutură 32.5

łigări 8.31

Îmbrăcăminte şi încălŃăminte 49.36

Încălzire, electricitate, apă 64.62

Cheltuieli pentru hotel şi restaurant 58.33



9

Formare profesională/învăŃământ 7.87

Cheltuieli cu autoturismul (petrol, etc.) 80.63

Cheltuieli pentru sănătate 54.86

O serie de studii recente au arătat că:

Belgienii cheltuiesc 35.50 euro pe lună pentru igiena personală. În cadrul unei gospodării belgiene 407 euro pe lună se cheltuiesc pentru cumpărături pentru lucruri esenŃiale. Ogospodărie cu o medie de 2-3 persoane are nevoie de 573.26 euro pe săptămână, respectiv2.293 euro pe lună.

1.6. Transportul în Belgia

Belgia deŃine o reŃea de transporturi foarte densă, atât din punct de vedere al transportului public (tren, autobuz, tramvai şi metrou), dar şi din punct de vedere al transportului privat.Totuşi nu există încă autostrăzi plătite în Belgia.

Aeroportul şi traficul aerian. Următoarele aeroporturi gestionează traficul internaŃional:aeroportul naŃional din Bruxelles Zaventem, Charleroi-Bruxelles-Sud, Liège, Ostend,Anvers-Deurne. În general există un mix de zboruri planificate, de chartere şi zboruri înregim low-cost.

Există de asemenea trei porturi maritime în Belgia: Anvers, Ghent şi Zeebrugge. Porturile

belgiene sunt foarte aglomerate datorită comerŃului maritim de care se bucură: în prima jumătate a anului 2004, numărul navelor maritime care au intrat pe teritoriul Belgiei acrescut de la 28720 la 28887 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. În acelaşitimp, pe parcursul aceleiaşi perioade şi volumul mărfurilor/bunurilor manipulate a crescut cu3,5%.

Sectorul feroviar beneficiază de asemenea de linii foarte bune pentru trenurile de viteză(TGV). Aeroporturile Paris – Charles de Gaulle şi Amsterdam – Schiphol sunt foarte uşor accesibile (în aproximativ o oră şi jumătate de la Bruxelles – midi cu trenul). Există deasemenea legături cu Germania şi Regatul Unit al Marii Britanii (Eurostar). ReŃeaua de

transport feroviar în Belgia este asigurată de SNCB/NMBS. Pentru orar şi alte informaŃiiutile poate fi consultată pagina web a societăŃii (www.b-rail.be).

Trenurile au vagoane la clasa I şi a II- a, iar în fiecare staŃie se găsesc automate de bilete. ÎnstaŃiile mai mici în care nu se găsesc bilete, acestea se cumpără la urcarea în tren, de laconductor. Orele de plecare sunt listate în ordine cronologică pe tabelele existente în staŃii.Există tabele speciale care asigură informaŃiile cu privire la circulaŃia trenurilor în week-end,iar staŃiile mai mari au tabele cu trenurile care sosesc în staŃii.



10

Transportul public se bucură de o infrastructură foarte bine dezvoltată, cu metrou, autobuze,tramvaie şi taxiuri. Aproape pentru toate traseele există cel puŃin un serviciu care îşidesfăşoară activitatea între ora 6 dimineaŃa şi miezul nopŃii în week-enduri. Transportul public în Bruxelles este asigurat de regia autonomă STIB. Detalii privind reŃeaua detransport public, tarife şi condiŃii de călătorie pot fi obŃinute prin intermediul paginii web aregiei (www.stib.irisnet.be).

Naveta realizată în interes de serviciu este adesea plătită de angajator.

Mai multe oraşe, precum Anvers, Bruxelles, Ghent şi Charleroi au tramvaie. Pentru călătorieste mai ieftină achiziŃionarea unui carnet de bilete. În tramvaie sau autobuze bilete de osingură călătorie pot fi procurate de la şofer.

În ceea ce priveşte autobuzele aproape toate traseele sunt gestionate de De Lijn în regiuneaFlandrei, de STIB/MIVB în Bruxelles şi de Tec în regiunea valonă. Biletele sunt obŃinute dela şofer.

Dacă se alege varianta taxiului, costul aproximativ al călătoriei poate fi discutat în avans, dar preŃul exact va fi cel stabilit în urma călătoriei de taximetru. Pentru a solicita un taxi, fie setelefonează la o companie de taxe, fie se ia unul dintr-o linie de taxi. Nu este uzual să faceŃisemne unui taxi în stradă.

InformaŃii suplimentare privind condiŃiile de viaŃă în Belgia pot fi consultate şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe:http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=29799&idlnk=3&cat=29919sau pot fi

solicitate de la ambasadele României şi Belgiei.



11

2. EXERCITAREA DREPTULUI DE ŞEDERE ŞI ACCESUL PE PIAłA MUNCII

2.1. Procedura de înregistrare

De la 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană (UE), cetăŃenilor români le sunt aplicabile prevederile Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberăcirculaŃie şi şedere pe teritoriul statelor membre pentru cetăŃenii UE şi membrii familiilor acestora. De la acea dată, cetăŃenii români au aceleaşi drepturi de acces şi de rezidenŃă peteritoriul Belgiei, ca şi cetăŃenii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, cu excepŃiaaccesului pe piaŃa forŃei de muncă.

De la 1 ianuarie 2007, cetăŃenii români nu au nevoie de vize pentru a intra în Belgia. TotuşicetăŃenii români, ca şi resortisanŃii celorlalte state membre ale Uniunii Europene, trebuie săprezinte la frontieră paşaportul sau cartea de identitate pentru a fi admişi pe teritoriulBelgiei.

Dreptul de rezidenŃă pentru o perioadă mai mică de trei luniCetăŃenii români care intenŃionează să rezide pe teritoriul Belgiei pentru o perioadă de pânăla trei luni, trebuie să se adreseze în termen de 10 zile lucrătoare de la sosirea lor înBelgia, autorităŃilor locale, prezentând paşaportul sau cartea de identitate. Acestea le vorelibera cetăŃenilor români o „declaraŃie de prezenŃă”. În baza acesteia cetăŃenii români audreptul de a rămâne pe teritoriul Belgiei pentru o perioadă de până la 3 luni, fără a li seimpune nici o altă condiŃionare sau formalitate suplimentară. Membrii de familie ai unuicetăŃean al Uniunii care nu au cetăŃenia unui stat membru, au dreptul de a rezida (locui) peteritoriul unui alt stat membru pentru o perioadă de până la trei luni numai dacă îl însoŃesc pecetăŃeanul UE ai cărui membri de familie sunt.

Dreptul de rezidenŃă pentru o perioadă mai mare de trei luni

Un cetăŃean român poate rămâne pentru o perioadă mai mare de 3 luni pe teritoriul unui altstat membru, dacă îndeplineşte una dintre următoarele condiŃii: 1. este angajat saudesfăşoară o activitate independentă; 2. este înscris într-o instituŃie de învăŃământ sau deinstruire profesională sau este student şi are o asigurare medicală; de asemenea, asigurăautorităŃile naŃionale ale statului în care vrea să rezide, printr-o declaraŃie sau prin mijloaceechivalente, că nu va deveni o povară pentru serviciile sociale; 3. este membru al familieiunui cetăŃean al Uniunii (soŃ, soŃie, mamă, tată, fiu, fiică), chiar dacă nu are cetăŃenia unui

stat membru (procedura de reîntregire a familiei).Dacă un cetăŃean român intenŃionează să rămână în Belgia pentru mai mult de trei luni,trebuie să se adreseze autorităŃilor locale (primăriei), în intervalul acestor trei luni de şedere, pentru obŃinerea certificatului de înregistrare. În acest scop acesta trebuie să prezinteautorităŃilor locale paşaportul sau cartea de identitate şi declaraŃia de prezenŃă şi săcompleteze o cerere de înregistrare. AutorităŃile locale vor solicita de asemenea cetăŃeanuluiromân să specifice motivul şederii sale pe teritoriul Belgiei (lucrător salariat, lucrător



12

independent, persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, student, cetăŃean al unui statmembru al SEE ce deŃine mijloace necesare de întreŃinere sau membru de familie al unuicetăŃean al unui stat membru al SEE).

Pentru obŃinerea certificatului de înregistrare cetăŃeanul român trebuie să prezinteautorităŃilor locale o serie de documente, care sunt prevăzute şi în cererea de înregistrare, în

termen de trei luni de la depunerea cererii de înregistrare.În urma îndeplinirii acestor formalităŃi pot apărea trei situaŃii:

1) Dacă toate documentele solicitate au fost transmise autorităŃilor locale imediatsau într-un interval de timp stabilit, acestea din urmă vor aproba cererea de înregistrare acetăŃeanului român. Această procedură îi vizează pe lucrătorii salariaŃi, lucrătoriiindependenŃi, persoanele care deŃin suficiente mijloace de întreŃinere, studenŃi sau membriide familie care sunt şi ei cetăŃeni ai unui stat membru al SEE. AutorităŃile locale vor transmite un certificat de înregistrare cetăŃeanului român. Dacă adresa declarată de acesta afost deja verificată şi identificată ca fiind valabilă, cetăŃeanul român este înscris în registrul

pentru străini. Dacă adresa declarată nu s-a identificat ca fiind validă sau nu a avut loc încăverificarea acesteia, în certificatul de înregistrare se va specifica că cetăŃeanul român esteînscris pe lista de aşteptare.

2) Dacă toate documentele solicitate au fost transmise, dar autoritatea locală nueste autorizată să ia o decizie cu privire la cererea de înregistrare, aceasta o va transmiteOficiului pentru Străini. Această procedură vizează persoanele aflate în căutarea unui loc demuncă, persoanele care deŃin suficiente mijloace de întreŃinere, membrii de familie care suntşi ei cetăŃeni ai unui stat membru al SEE, dar care nu pot face dovada statutului de membrual acelei familii.

3) Dacă nu au fost transmise documentele solicitate în cadrul intervalului de timpstabilit, autorităŃile locale vor emite cetăŃeanului român o notificare, care prevede prelungirea cu o lună de zile a intervalului de timp alocat pentru completarea dosarului.Dacă în acest nou interval de timp, cetăŃeanul român a transmis toate documentele solicitate,autorităŃile locale vor emite acestuia direct certificatul de înregistrare sau vor transmitecererea de înregistrare Oficiului pentru Străini. Dacă însă, în acest nou interval de timp,cetăŃeanul român nu transmite documentele solicitate autorităŃilor locale, acestea îi vor transmite o a doua notificare, de această dată împreună cu un ordin de părăsire a teritoriuluiBelgiei în termen de 30 de zile.

Viza de sejur prelungit D

Începând cu 1 ianuarie 2007, regimul de vize aplicabil cetăŃenilor români care doresc sărămână în Belgia pe o durată mai mare de 3 luni este identic celui aplicat cetăŃenilor estonieni, maghiari, letonieni, lituanieni, polonezi, slovaci, sloveni şi cehi de la extinderea precedentă a UE. Următoarele categorii de cetăŃeni români nu mai necesită viză de sejur prelungit (tip D): persoanele ce vor exercita activităŃi independente, studenŃii şi persoanele



13

care locuiesc împreună (coabitare). Cei care vor lucra ca şi angajaŃi au nevoie în continuarede permisul de muncă şi viza "tip D". Persoanelor salariate le sunt aplicabile măsurile privind perioada tranzitorie, deoarece cetăŃenii români nu beneficiază încă de drepturile deliberă circulaŃie a forŃei de muncă. CetăŃenii români beneficiază de o procedură accelerată deeliberare a permisului de muncă (în 5 zile lucrătoare) în cazul meseriilor cu forŃă de muncădeficitară din Belgia. SalariaŃii au următoarele opŃiuni: fie merg în Belgia fără viza de lung

sejur (ASP) şi se vor adresa primăriei din raza în care îşi au domiciliul în Belgia, în vedereaobŃinerii permisului de sejur (articolul 9, al.3, legea din 15.12.1980), fie vor solicita, înaintede a pleca din România, o viză de lung sejur la reprezentanŃa diplomatică sau consulară.Lucrătorii independenŃii beneficiază de acelaşi tratament ca şi cetăŃenii celorlalte statemembre ale UE.

Important: Începând cu luna iunie 2008, Regatul Belgiei nu mai eliberează cetăŃenilor europeni cărŃi de identitate ci cărŃi de sejur – Attestation d'enregistrement. Acestea nu suntdocumente care să permită legitimarea în cazul unei călătorii când cetăŃenii români suntobligaŃi să fie în posesia unei cărŃi de identitate sau a unui paşaport.

Pentru mai multe informaŃii cu privire la viza de sejur de tip D poate fi consultat următorulsite: www.diplomatie.be/bucharest

InformaŃii suplimentare privind dreptul de şedere pe teritoriul Belgiei, pot fi obŃinute decetăŃenii români contactând următoarele instituŃii:Ambasada Belgiei la Bucureşti

Adresa: Bulevardul Dacia, 58, 020061 Bucureşti, Sector IITel: +40 (21)210.29.69; +40 (21)210.29.70; +40 (21) 212.36.80 (VISA); Fax: +40 (21)210.28.03

E-mail: [email protected]; [email protected]

Web: www.diplomatie.be/bucharest Ambasada României la Bruxelles

Adresa: 105 Rue Gabrielle, 1180 Bruxelles;Tel: + 32 (0)2 345 2680; + 32(0)2 347.5839/ Fax: + 32 (0)2 346 2345

E-mail: [email protected] Web: www.bruxelles.mae.ro

CetăŃenii români cărora le-au fost furate sau şi-au pierdut documentele de călătorie peteritoriul Belgiei, se vor prezenta la SecŃia Consulară pentru a obŃine un Titlu de

Călătorie (cu documentele şi fotografiile necesare de la caz la caz) în vederea întoarcerii în Ńară.

În caz de furt pentru eliberarea Titlului de călătorie este necesară declaraŃia efectuată lasecŃia de poliŃie belgiană, două fotografii de paşaport, orice alt act de identitate românesc cu poză (taxă 55 euro).

În caz de pierdere se va face o declaraŃie pe proprie răspundere la secŃia consulară şi va prezenta un alt act de identitate cu poză, două fotografii de paşaport (taxă 55 euro).



14

În cazul pierderii tuturor documentelor de călătorie se va solicita identificarea persoanei în bazele de date ale Ministerului AdministraŃiei şi Internelor (MAI). În acest caz, Titlurile decălătorie se eliberează doar după obŃinerea acordului MAI.

Mai multe informaŃii în acest sens pot fi obŃinute de la Consulatul României la Bruxelles: Adresa: 105 Rue Gabriellw, 1180 Bruxelles

Telefon: +32 (0) 2 343 69 35/ Fax: + 32 (0) 2 346 98 14E-mail: [email protected] sau de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, accesând link-ul:http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=29683&idlnk=3&cat=29919 .

2.2. Accesul pe piaŃa muncii

Potrivit Serviciului Public Federal pentru ocupare şi integrare socială din Belgia începând cudata de 5 decembrie 2008, s-a decis extinderea cu încă trei ani, până la 1 ianuarie 2012, arestricŃiilor privind accesul liber pe piaŃa muncii impuse cetăŃenilor din România şiBulgaria.

Românii au în prezent nevoie de un permis de muncă pentru a putea lucra legal înBelgia şi angajatorul trebuie să facă dovada că pe piaŃa belgiană a muncii nu a fostidentificat un lucrător belgian pentru postul pe care se doreşte angajarea cetăŃeanului român.

Până în 2012 procedura de solicitare şi acordare a permiselor de muncă pentru cetăŃeniiromâni este simplificată pentru cei care doresc să ocupe una din meseriile cu forŃă de muncădeficitară. În cazul în care cetăŃenii români doresc să ocupe un loc de muncă într-una dinmeseriile deficitare - meserii pentru care piaŃa belgiană a muncii este în imposibilitate de a

satisface oferta de locuri de muncă - pentru obŃinerea permisului de muncă românii vor beneficia de o procedură accelerată şi simplificată de doar 5 zile, măsură introdusă în 2006.Profesiile pentru care se înregistrează un deficit de personal pot fi consultate accesând site-ul:

http://emploi.wallonie.be/THEMES/PERMIS_TRAVAIL/Docs2006/Liste%20Metiers%20.pdf

CetăŃeanul român care solicită un loc de muncă în Belgia nu trebuie să îndeplinească nici oformalitate în cadrul procedurii de obŃinere a permisului de muncă. Angajatorul este cel caretrebuie să înainteze o cerere către autorităŃile competente pentru a obŃine autorizaŃia de

angajare pentru cetăŃeanul în cauză, iar în urma obŃinerii autorizaŃiei de angajare va puteaobŃine şi permisul de muncă.

LegislaŃia belgiană prevede 3 categorii de permise de muncă:a. Permisul de muncă de tip A - durata nelimitată, este valabil pentru toate profesiile

salarizate;



15

b. Permisul de muncă de tip B - durata de valabilitate determinată, de maximum 12 lunişi dă dreptul la ocuparea unui loc de muncă la un singur angajator, cel care a solicitat permisul;c. Permisul de muncă de tip C -durata determinată, este valabil pentru toate profesiile

salarizate.

De regulă solicitanŃii de locuri de muncă, cetăŃeni români, au nevoie de un permis de muncăde tip B pentru a muncii în Belgia. Permisul de muncă de tip B se acordă din oficiumuncitorului interesat, ca urmare a acordării autorizaŃiei de angajare angajatorului. Astfel,durata de valabilitate a permisului de muncă este aceeaşi cu durata de valabilitate aautorizaŃiei de angajare acordată angajatorului.

Permisul de muncă de tip A este acordat resortisanŃilor străini care sunt rezidenŃi legali demaxim 10 ani, perioadă neîntreruptă din care timp de 4 ani au muncit în baza unui permis demuncă de tip B. Dacă muncitorul este titularul unui permis de muncă de tip A, nu se cerenici o autorizare de angajare angajatorului.

Permisul de muncă de tip C este acordat numai unor anumite categorii de resortisanŃi străini,care dispun în Belgia de un drept de şedere limitat (de exemplu: studenŃi, refugiaŃi etc.).Dacă lucrătorul este titular al unui permis de muncă de tip C, nu se cere obŃinereaautorizaŃiei de angajare. Permisele de muncă de tip B si C îşi pierd valabilitatea dacădeŃinătorul lor îşi pierde autorizaŃia de şedere. CetăŃeanul care părăseşte Ńara definitiv esteobligat să restituie înainte de plecare permisul de muncă la administraŃia comunală din loculunde îşi are reşedinŃa.

InformaŃii complete cu privire la permisele de muncă şi procedura de obŃinere a acestora potfi accesate pe site-urile:

http://emploi.wallonie.be/THEMES/PERMIS_TRAVAIL/MENU.htm ,http://www.bruxelles.irisnet.be/fr/citoyens/home/travailler/travailler_comme_ressortissant_etranger.shtml .

AutorizaŃia de angajare nu se acordă angajatorului decât dacă face dovada că nu s-a găsit pe piaŃa belgiană a muncii un lucrător pentru postul pe care se doreşte angajarea cetăŃeanuluiromân. Nu se Ńine seama de situaŃia de pe piaŃa muncii în cazul următorilor membrii defamilie ai cetăŃenilor români (cu anumite condiŃii), oricare ar fi naŃionalitatea lor: soŃul/soŃiaşi descendenŃii sub 21 de ani sau care sunt în grija lor. De asemenea, acordarea autorizaŃieide angajare este subordonată semnării de către angajator şi lucrător a unui contract demuncă. Autoritatea competentă poate deroga prin decizie motivată în cazuri individualeimportante din punct de vedere economic sau social, atât de la obligaŃia verificării situaŃiei pieŃei muncii, cât şi de la obligaŃia semnării contractului.

Cererea pentru obŃinerea autorizaŃiei de angajare pentru un lucrător care îşi desfăşoarăactivitatea pentru prima dată în Belgia, trebuie să fie însoŃită de un certificat medical dincare să rezulte faptul că este apt de muncă. Certificatul poate fi eliberat şi de un medicautorizat de agenŃii diplomatici sau consulari belgieni, cu maximum 3 luni înainte de data



17

http://ec.europa.eu/eures/main.jsp?lang=ro&acro=eures&catId=3&parentCategory=3&searchmembers=yes&countryId=BE .

InformaŃii despre locurile de muncă disponibile sunt publicate şi în presa şi media: ziare – Le Soir, La Dernière Heure, De Standaard, Het Laatste Nieuws, etc. – internet, radio,teletext. Un alt organism implicate în piaŃa muncii este SELOR – oficiul de selecŃie pentru

administraŃie (www.selor.be ).

Cum se candidează pentru un loc de muncă ?

În vederea ocupării unui loc de muncă, este necesară întocmirea unui Curriculum Vitae – CV şi a unei scrisori de intenŃie, care vor fi înaintate angajatorului în cauză. În acest sens, poate fi folosit modelul Europass de CV, disponibil în limba franceză, engleză, olandeză etc.şi care poate fi descărcat accesând: http://www.europass-ro.ro/index.php?page=doc .

Majoritatea potenŃialilor angajatori citesc CV-ul înaintea scrisorii de intenŃie. Astfel CV-uleste foarte important pentru cineva care vrea să se angajeze în Belgia. În acesta trebuie să se

regăsească cele mai importante informaŃii despre persoana în cauză şi cariera acesteia,trebuie să fie structurat astfel încât să poată fi uşor de citit şi atractiv.

Următoarele informaŃii trebuie să se regăsească în CV: Date personale: nume, adresa, telefon şi adresa de e-mail (în partea de sus a paginii) ExperienŃa: reprezintă cea mai importantă parte a CV-ului pentru angajatori. Se va

începe de la cea mai recentă experienŃă profesională şi se vor indica cele maiimportante atribuŃii şi poate informaŃii cu privire la compania la care persoana încauză a lucrat. Este foarte util ca aceasta să menŃioneze şi proiectele majore la care aluat parte şi mai ales cele de al căror succes a fost responsabilă. Tinerii absolvenŃi pot

menŃiona şi perioadele de training sau alte tipuri de activităŃi ce ar putea fi considerateexperienŃe profesionale. Formare profesională: se vor preciza începând de la cele mai recente cursuri

(învăŃământ superior/ universitar). Se va menŃiona titlul disertaŃiei şi/sau doctoratuluişi eventual rezultate obŃinute.

Trainiguri: se vor menŃiona seminariile şi trainingurile care sunt importante având învedere postul pe care o persoană intenționează să îl ocupe.

Aptitudini: aici se vor preciza capacitatea de utilizare a calculatorului, aptitudinitehnice etc.

Cunoștințe lingvistice: sunt foarte importante în Belgia.

Scrisoarea de intenŃie se va adapta cerinŃelor şi specificului companiei la care se doreşteangajarea.



18

3. CONDIłII DE MUNCĂ

3.1. Contractul de muncă

Contractul de muncă este un contract prin care o persoană, lucrătorul, se angajează sămuncească, în schimbul unui salariu, pentru o altă persoană, angajatorul, fiind sub

autoritatea acestuia. Cele patru elemente esenŃiale ale unui contract de muncă sunt:contractul, munca desfăşurată, salariul şi autoritatea angajatorului (relaŃia de subordonare).

Elementele contractului de muncă (de exemplu natura muncii, o descriere a sarcinilor, dacăacest lucru s-a stabilit prin contract, timpul de muncă şi locul de desfăşurare a activităŃii) nu pot fi modificate de una dintre părŃi, salariat sau angajator, unilateral. Prevederilecontractului trebuie îndeplinite în condiŃiile, în intervalul de timp şi la locul stabilit. Orice felde schimbare în contractul de muncă nu poate fi efectuată decât cu acordul ambelor părŃi.Dacă angajatorul sau lucrătorul modifică unilateral unul dintre elementele esenŃiale alecontractului, acest fapt este echivalent cu încetarea contractului de muncă. În acest cazangajatul sau angajatorul pot să constate această încetare şi să solicite plata unei indemnizaŃii

compensatorii pentru preaviz. Angajatorul care este responsabil de conducerea companiei, poate lua măsuri de restructurare şi reorganizare dacă acest lucru se impune din motiveeconomice, cu condiŃia să nu modifice semnificativ nici unul din elementele esenŃiale alecontractului de muncă. Legea privind contractele de muncă stabileşte ca orice clauză princare angajatorul îşi rezervă dreptul de a aduce modificări unilaterale contractului de muncăeste nulă şi neavenită.

Un contract de muncă permanent nu trebuie neapărat să fie încheiat în scris. În schimb, oricealt tip de contracte de muncă şi de clauze contractuale trebuie să fie formulate în scris. În practică, totuşi, sunt de regulă utilizate contractele de muncă scrise pentru a evita

dificultăŃile legate de probare.Contracte de muncă pentru care este necesară încheierea în scris:

Contractele de muncă pentru elevi; Contracte încheiate pe durata determinată sau contracte pentru desfăşurarea unor

activităŃi specifice; Contracte de înlocuire; Contract de muncă cu timp parŃial; Contract pentru efectuarea unei activităŃi temporare sau interimare; Contract pentru munca la domiciliu.

Clauze care trebuie menŃionate în scris: Perioadă de probă; Clauză de ne-concurenŃă.

Utilizarea limbii: folosirea limbilor în raporturile de muncă este reglementată în Belgia.Flamanda trebuie folosită atunci când angajatorul îşi are sediul central în regiunea Flamandă,franceza atunci când sediul central este situat în regiunea Valonă şi germana când acesta estesituat în regiunea în care se vorbeşte germana. Pentru situaŃiile în care activităŃile se



19

desfăşoară în regiunea bilingvă a capitalei Buxelles, trebuie întocmite documente înflamandă pentru personalul vorbitor de limba flamandă şi în franceză pentru personalulvorbitor de limba franceză.

3.2. Salarizarea

În Belgia, salariile nu sunt stabilite prin lege. În majoritatea cazurilor acestea sunt stabilite prin contracte colective de muncă. Contractele colective de muncă sunt înŃelegeri încheiateîntre organizaŃiile sindicale şi angajatori, fie la nivel de întreprindere, fie la nivel de sector (în comisia paritara competentă).

Astfel convenŃiile colective variază în funcŃie de sectorul de activitate sau de importanŃa postului. Prevederile convenŃiilor se aplică tuturor lucrătorilor. Totuşi legea a impus limite înceea ce priveşte creşterea salariilor pentru a putea conserva competitivitatea internaŃională aBelgiei. Astfel salariile sunt stabilite conform unor standarde şi sunt fixate salarii minime.

Fiecare convenŃie colectivă stabileşte baremurile de bază precum şi modalităŃile de

indexare al salariului şi posibile bonusuri cum sunt: bonusurile primite la sfârşit de an,tichetele de masă, precum şi bonusuri pentru munca în echipă, pentru munca de noapte şi dinweek-enduri, etc. Bonusurile de vacanŃă sunt însă stabilite prin legislaŃia specifică.

Salariul prevăzut în contractul individual de muncă este salariul brut. Aceasta însemnă căreŃinerile din acest salariu vor fi operate înainte de încasarea salariului net, care este suma pe care o primeşti efectiv (în mână sau într-un cont bancar sau poştal).

Principalele două reŃineri sunt reprezentate de:

ContribuŃiile privind securitatea socială (care se plătesc la Oficiul naŃional pentru

securitate socială, ONSS), sunt utilizate pentru finanŃarea veniturilor de substituire(pensii, indemnizaŃii de şomaj, etc.) şi alte venituri suplimentare (rambursări pentruserviciile medicale, alocaŃii familiale, etc.). Reprezintă 13,07% din salariul brut alangajaŃilor din sectorul privat.

Impozitul pe venit – reprezintă impozitul reŃinut în fiecare lună din salariu. Secalculează în conformitate cu salariu brut impozabil (= salariul brut indicat în contractulde muncă minus contribuŃiile privind securitatea socială). Variază în funcŃie decircumstanŃele familiale şi de alte reguli complexe.

Dacă nu sunt stabilite anumite niveluri salariale, lucrătorul are dreptul la salariul minimgarantat lunar. Acest nivel minim este stabilit printr-un contract colectiv de muncăintersectorial. Salariul (brut) minim garantat pentru toŃi lucrătorii care au peste 21 de ani şilucrează cu normă întreagă este de 1387.49 euro (la 1 ianuarie 2009). Tinerii care au mai puŃin de 21 de ani au dreptul la un salariu legal mai mic.

Lucrătorii trebuie să beneficieze necondiŃionat de salariile lor, iar angajatorii terbuie sărespecte această libertate a lucrătorilor. Salariile trebuie plătite cel puŃin o dată pe lună



20

pentru lucrători şi de două ori pe lună pentru muncitori. Salariile trebuie plătite în cel mult 4zile lucrătoare după perioada respectivă, cu excepŃia situaŃiei în care un contract colectiv demuncă sau un regulament de muncă, stabileşte o altă perioadă (de maxim 7 zile lucrătoare).

Orice discriminare salarială, în special pe criterii de gen, este ilegală. Angajatorul poate fi penalizat pentru crearea sau menŃinerea unor astfel de discriminări salariale.

Inspectoratul de legi sociale monitorizează aceste convenŃii pentru a-i putea proteja peangajaŃi. Sindicatele şi internetul reprezintă surse de informare cu privire la salarii şi alte probleme cu privire la legislaŃia muncii şi la contractele de angajare. Serviciile publice demuncă vor putea pune la dispoziŃie persoanelor interesate adrese ale sindicatelor.

Un sondaj statistic din noiembrie 2008 efectuat de DirecŃia Generală pentru statistici şiinformaŃii economice din cadrul Serviciului Economic Public Federal, a arătat că:

10% dintre salariaŃi câştigă maxim 1701 euro pe lună, salariu brut; 10% dintre salariaŃi câştigă cel puŃin 4109 euro pe lună, salariu brut.

Managerii de companii sunt cei care câştigă cel mai mult, iar menajerele şi în general personalul de întreŃinere câştigă cel mai puŃin. Sectorul industriei petrochimice este cel mai bine plătit sector din economia Belgiei. Frizerii, coafezele, lucrătorii din curăŃenie şicosmeticienii sunt şi ei cel mai prost plătiŃi. Cele mai multe oportunităŃi pentru o slujbă bine plătită se găsesc în Bruxelles. Persoanele cu o pregătire superioară câştigă mai mult.

3.3. Timpul de muncăÎn Belgia, timpul de muncă (perioada de timp în care un lucrător se află la dispoziŃia unuiangajator) nu trebuie să depăşească 8 ore pe zi sau 38 de ore pe săptămână. Este interzis săse muncească: peste timpul legal de muncă, în afara programului stabilit, duminica, de zilele

libere oficiale şi pe timpul nopŃii.Exceptări cu sau fără o autorizaŃie corespunzătoare: este posibil, totuşi, să se deroge dela principiul celor 8 ore de muncă pe zi şi 38 de ore pe săptămână. În unele cazuri, sunt posibile exceptări în urma obŃinerii unei autorizaŃii corespunzătoare şi cu condiŃia ca muncadesfăşurată să nu depăşească 11 ore pe zi sau 50 de ore pe săptămână. Angajatorul este celcare trebuie să solicite această autorizaŃie. Sunt de asemenea posibile exceptări, chiar dacănu s-a solicitat o autorizaŃie în acest sens. Timpul de muncă poate fi prelungit astfel la 9 ore pe zi pentru o săptămână de muncă cu 5 zile lucrătoare atunci când regulamentul cu privirela timpul de muncă prevede o jumătate de zi, o zi, sau mai mult de o zi de odihnă pesăptămână, alta decât duminica. Timpul de muncă zilnic nu poate depăşi 12 ore pe zi pentrumunca neîntreruptă. În majoritatea situaŃiilor de forŃă majoră, nu există nici o limită.

Dacă regimul de muncă include munca de noapte, trebuie să fie încheiat un contract colectivde muncă cu organizaŃiile reprezentate în delegaŃia sindicatelor. Acest regim de muncă poatefi introdus prin modificarea regulamentului de muncă.

Timpul de muncă flexibil: nu trebuie făcută confuzie între timpul de muncă flexibil şitimpul de muncă variabil. Acesta din urmă le permite lucrătorilor să-şi aleagă ora de sosire şi



21

de plecare de la locul de muncă în mod liber. Timpul de muncă flexibil este stabilit princonvenŃii colective, sau în absenŃa acestora, de către regulamentul de muncă. Prin acesta se poate autoriza desfăşurarea activităŃilor cu un program de peste 8 ore pe /zi dar fără a depăşi9 ore ore/zi şi 45 de ore pe săptămână; în situaŃia aplicării în întreprindere a unui alt programde lucru decât cel normal, lucrătorii trebuie să fie informaŃi cu 7 zile înainte de începereaacestui program.

Timpul de odihnă suplimentar şi orele suplimentare: în majoritatea cazurilor în caremunca suplimentară este autorizată, fie în contextul desfăşurării normale a activităŃii sau încel al efectuării unor ore suplimentare, acordarea timpului de odihnă suplimentar esteobligatorie. Acesta trebuie acordat în aşa fel încât timpul de muncă săptămânal să fierespectat ca medie într-o perioadă de referinŃă. Munca suplimentară este plătită cu 50% pestemedia normală de plată, sau cu 100% în cazul în care activitatea este desfăşurată duminicasau în zilele libere oficiale.

În Belgia există 10 sărbători publice pentru care sunt aferente 10 zile libere, respectiv: 1ianuarie (prima zi din an); prima luni după Paşte; 1 mai (ziua muncii); ÎnălŃarea Domnului (aşasea joi după Paşte); 21 iulie (ziua naŃională); 15 august (Adormirea Maicii Domnului); 1noiembrie (ziua tuturor sfinŃilor); 11 noiembrie (ArmistiŃiul de la 1918); 25 decembrie (ziuade Crăciun).

Serviciul Public Federal de asemenea este închis în data de 15 noiembrie (ziua regelui).

Munca în ziua de duminică: este interzis prin lege să se muncească duminica. Totuşi existăo serie de activităŃi care pot fi desfăşurate duminica: când natura muncii desfăşurate încadrul unei companii nu permite ca activităŃile să poată fi desfăşurate într-o altă zi asăptămânii, iar munca se desfăşoară în anumite domenii (hotelier, catering şi sănătate).

Lucrătorii care muncesc duminica au dreptul la o perioadă de odihnă compensatorie încursul următoarelor 6 zile.

Munca de noapte: munca de noapte este interzisă între 8p.m. şi 6 a.m., însă există uneleexcepŃii. Aceste excepŃii se aplică indiferent de sex (atât pentru bărbaŃi, cât şi pentru femei),cu condiŃia să aibă cel puŃin 18 ani. Munca de noapte este autorizată dacă natura munciirespective justifică acest lucru. Astfel munca de noapte este permisă în hoteluri, firme dedivertisment şi jocuri publice de noroc, publicaŃii, în domeniul sănătăŃii, unităŃi profilacticeşi de igienă, pentru farmacişti, pentru munca în agricultură, în panificaŃii şi în magazine cu produse de patiserie şi în centre educaŃionale şi în firme care oferă servicii de cazare, etc.

3.4. Concediul

În sectorul privat

În sectorul privat, durata concediului este proporŃională cu numărul de zile efectiv lucrate( inclusiv zilele de inactivitate care sunt totuşi considerate zile lucrate, ca de exempluzilele din concediul medical) de-a lungul anului precedent.



22

Pentru un an lucrat complet legea prevede un concediu de 20 de zile pentru regimul de 5zile lucrate pe săptămână sau un concediu de 24 de zile pentru regimul de 6zile/săptămână. Acest concediu dă dreptul la un bonus de vacanŃă:

• Pentru muncitorii sau artiştii angajaŃi bonusul este plătit de casa de concedii saude oficiul naŃional de concedii anuale (ONVA). Valoarea depinde de cuantumul

remuneraŃiilor câştigate în cursul anului precedent şi corespunde cu 15,38% dinacest venit.

• Pentru lucrători bonusul este plătit de către angajator. Acest bonus cuprinderemuneraŃia care este în mod normal datorată pentru durata concediului precum şiun supliment egal, pe lună prestată sau asimilată din anul precedent, cu 1/12 din92% din venitul brut. Bonusul este plătit atunci când angajatul îşi ia concediul principal.

În sectorul public

În sectorul public, durata concediului este acordată în funcŃie de vârstă şi de prestaŃiiledin anul respectiv. Acest concediu îi dă dreptul beneficiarului la un bonus pe care îl primeşte în luna mai, bonus format dintr-o parte fixă şi una variabilă.

Zile libere: fiecare persoană are dreptul să lipsească de la serviciu de la muncă, plătindu-i-seîn continuare un salariu normal, pentru a putea participa la evenimente în familie, pentruîndeplinirea unor obligaŃii civice, precum şi a unor misiuni civile sau dacă trebuie să se prezinte la un proces. Pentru a primi salariul întreg, angajatul trebuie sa-şi informezeangajatorul din timp cu privire la zilele libere de care are nevoie, sau în cel mai scurt timp posibil.

Concediu din motive imperative: absenŃa de la serviciu din motive imperative este posibilăîn cazul producerii unui eveniment neprevăzut care presupune pentru soluŃionare intervenŃiaurgentă şi indispensabila a angajatului şi doar dacă exercitarea atribuŃiilor de serviciuconform contractului de muncă, ar împiedica această intervenŃie (ex. un accident suferit de o persoana cu care angajatul locuieşte, sau producerea unui incendiu acasă etc.).

Aceste absenŃe, nu pot depăşi mai mult de 10 zile lucrătoare dintr-un an calendaristic şi nusunt plătite, decât dacă angajatul a încheiat o înŃelegere cu angajatorul în acest sens.

Întreruperea activităŃii sub forma unui concediu pentru acordarea de îngrijire sauasistenŃă medicală: majoritatea lucrătorilor pot solicita o întrerupere temporară a activităŃii pentru acordarea de îngrijire sau asistenŃă medicală unui membru de familie care suferă de o boală gravă. InformaŃii suplimentare pot fi obŃinute consultând site-ul:http://www.rva.be/home/menufr.htm .

Concediul de maternitate, concediul de paternitate, concediul paternal şi concediul deadopŃie: o femeie însărcinată care lucrează are dreptul la un concediu de maternitate.PărinŃii pot de asemenea să beneficieze de diferite formule/modalităŃi pentru a putea aveagrijă de noii născuŃi.



24

Întreruperea carierei în sectorul public: în sectorul public, un lucrător poate solicitaîntreruperea carierei şi poate primi în această perioadă o indemnizaŃie din partea Serviciului NaŃional de Ocupare. În cadrul acestui sistem lucrătorul, poate să solicite întrerupereacompletă a activităŃii, indiferent de durata programului de lucru, sau să-şi reducă programulde lucru, trecând de la cel cu normă întreagă la cel cu normă parŃială, sau să-l reducă doar cuo cincime/o pătrime/o treime din programul normal de lucru. Întreruperea carierei se poate

face pentru o perioadă între trei luni şi şase ani. A fost introdus un sistem special pentrureducerea timpului de muncă pentru persoanele care au cel puŃin 50 de ani.

Munca cu timp parŃial: Dacă nici una din variantele de mai sus nu se potrivesc unuilucrător, acesta poate apela la desfăşurarea unei activităŃi cu timp parŃial de muncă. Atuncicând munca este cu timp parŃial, lucrătorul este supus regimului general de securitate socialăşi reglementărilor legale cu privire la munca cu timp parŃial. În cazul muncii cu timp parŃial,timpul de muncă trebuie să fie mai mic faŃă de cel al unui lucrător cu normă întreagă,încadrat pe o poziŃie similară (calculat pe bază săptămânală sau lunară pentru o perioadă dereferinŃă).

Mai multe informaŃii privind munca cu timp parŃial pot fi consultate pe site-ul Oficiului NaŃional de Ocupare:http://www.rva.be/Frames/frameset.aspx?Path=D_opdracht_LBO/&Items=1&Language=FR , la secŃiunea Travail à temps partiel.

3.5. Lucrătorul detaşat

Lucrătorul detaşat este acel lucrător care, pe o perioadă limitată de timp, îşi desfăşoarămunca pe teritoriul unui stat membru altul decât cel pe teritoriul căruia lucrează în modnormal. Durata detaşării nu trebuie să depăşească douăsprezece luni (poate fi prelungită

cu încă douăsprezece luni). Pe parcursul întregii perioade de detaşare trebuie să existe orelaŃie directă de angajare între angajator şi lucrătorul detaşat.

La nivel european cadrul juridic îl reprezintă Directiva Parlamentului European şi aConsiliului 96/71/CE din 16 decembrie 1996 privind detaşarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, publicată în Jurnalul Oficial al ComunităŃilor Europene (JOCE) nr. L018 din 21 ianuarie 1997.

Mai multe informaŃii cu privire la detaşarea lucrătorilor în Belgia se pot găsi în ghidul„ Detaşarea lucrătorilor în spaŃiul comunitar ”, material care se găseşte pe site-ulMinisterului Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale, la secŃiunea mobilitatea forŃei de

muncă – documente, rapoarte şi alte materiale relevante.(http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Mobilitatea%20fortei%20de%20munca/140110Ghid_detasare.pdf )

3.6. Lucrătorul independent

Un lucrător independent desfăşoară o activitate profesională, ca activitate principală sauactivitate secundară, fără a fi subordonat nici unui angajator în baza unui contract de



25

angajare, sau a unui statut, în domenii precum: comerŃ, inclusiv ambulant, profesiileliberale (avocat, arhitect, farmacist, doctor, etc.), meşteşugărie, agricultură şi creştereaanimalelor. Lucrătorii independenŃi trebuie să aibă cel puŃin 18 ani (cu excepŃiameşteşugarilor pentru care vârsta minimă este de 16 ani, dacă au şi acordul părinŃilor saututorilor).

Pentru a deveni lucrător independent trebuie îndeplinite o serie de condiŃii:a) Deschiderea unui cont curent rezervat pentru activităŃile profesionale şi

independent de un cont privat;

b) Înregistrarea la biroul de înregistrări competent. Pentru a putea lucra în domeniulcomercial sau al meşteşugurilor, trebuie să fii înregistrat la Banque Carrefour desEntreprises (BCE). Această înscriere se poate face la unul dintre birourile BCE.Pentru înregistrare trebuie prezentate documentele care atestă pregătirea profesională:aptitudini de management şi aptitudini profesionale necesare profesiilor reglementate,licenŃe, permise etc. ([email protected] )

c) Taxa pe valoare adăugată (TVA): în urma înregistrării afacerii este necesarăcontactarea Oficiului de control al TVA competent, pentru a verifica dacă activitateadesfăşurată presupune impunerea unei TVA. Oficiul de control competent este cel aldomiciliului fiscal pentru persona fizică şi al sediului administrativ în cazul uneicompanii. Acest demers poate fi făcut şi la BCE în schimbul unei taxe.

3.7. Categorii speciale de lucrători

Femeile gravide

Legea prevede protecŃia femeilor în perioada de maternitate, şi anume prin:interzicerea concedierii unei femei care şi-a informat angajatorul cu privire la sarcina sa,din acel moment şi până la o lună după expirarea concediului de maternitate; interzicereadesfăşurării unor activităŃi periculoase (legea stabileşte o listă concretă a acestor activităŃi). Femeile gravide nu pot fi obligate să lucreze în timpul nopŃii (activitate care sedesfăşoară de regulă între orele 20:00 şi 06:00) în următoarele două cazuri:

În perioada de opt săptămâni înainte de data presupusă a naşterii; La prezentarea unui certificat medical în care se precizează necesitatea

protejării sănătăŃii şi siguranŃei lucrătoarei sau a copilului acesteia: de-a lungulaltor perioade din timpul sarcinii;

precum şi o perioadă de maxim patru săptămâni de la sfârşitul concediuluimaternal.(http://ec.europa.eu/eures/main.jsp?catId=8294&acro=living&mode=text&recordLang=en&lang=ro&parentId=7769&countryId=BE&regionId= )



27

legislaŃia în vigoare, al cărui statut este reglementat de un tratat în vigoare, sau care aufost angajaŃi în cadrul unui program aprobat de această organizaŃie.

Elevii

Elevii pot încheia un contract de muncă cu condiŃia să aibă cel puŃin vârsta de 15 ani şi să

nu mai fie supuşi obligaŃiei de a urma cursuri full-time în sistemul de învăŃământ; cucondiŃia să dovedească că urmează totuşi cursuri part-time: Şi să nu ocupe un loc de muncă cu norma parŃială sau să nu aibă încheiat un

contract de stagiu; Nu urmează un curs de ucenicie în baza încheierii unui contract de ucenicie; Nu beneficiază de o indemnizaŃie tranzitorie (ajutor de şomaj); Lucrează în calitate de „lucrători elevi” numai pe perioada vacanŃelor.

StudenŃii străini dintr-o Ńară din SpaŃiul Economic European sau din ElveŃia beneficiazăde aceleaşi drepturi şi obligaŃii ca şi studenŃii belgieni, chiar dacă urmează sau nucursurile unei instituŃii de învăŃământ din Belgia sau, dacă sunt sau nu rezidenŃi în

Belgia.

3.8. Reprezentarea lucrătorilor şi proceduri de soluŃionare a conflictelor

Pentru problemele legate de salarizare este recomandat ca lucrătorii să se adreseze imediatInspecŃiei Sociale a Muncii, fără a fi nevoie de un avocat - pentru a şti unde trebuie depusă plângerea, se va consulta site-ul www.meta.fgov.be.

Grevele presupun stoparea completă a desfăşurării activităŃii de către lucrători. TotuşiacŃiunea de întrerupere parŃială a activităŃii sau efectuarea acesteia într-un ritm mult mai lent,fără stoparea efectivă a acesteia, nu este considerată o greva reală a lucrătorilor şi ar putea fiinterpretată drept o infracŃiune, pentru care se pot impune sancŃiuni disciplinare.

Scopul unei greve este de a apăra drepturile lucrătorilor cu privire la remunerare (creşterisalariale, acordarea unor bonusuri etc.), condiŃii de muncă (încălzirea încăperii în care sedesfăşoară activitatea, asigurarea transportului), programul de lucru sau orele de muncă,situaŃia ocupării forŃei de muncă (concedieri, etc.), strategii corporative (politici comercialenoi, etc. ).

Organismele de plată au următoarea misiune: să asigure şomerilor informaŃiile şi eventualdocumentele necesare; să transmită solicitările pentru ajutor de şomaj către birourile de

şomaj; să asigure plata indemnizaŃiei de şomaj precum şi a altor indemnizaŃii.Există patru organisme de plată în Belgia:

1. FederaŃia Generală a Lucrătorilor din Belgia – FGTB (www.fgtb.be ); 2. Centrala Generală a Sindicale Libere din Belgia – CGSLB (www.cgslb.be ); 3. ConfederaŃia OrganizaŃiilor Sindicale Creştine – CSC (www.acv-csc.be ); 4. Capac – Casele Auxiliare de Plată a IndemnizaŃiei de Şomaj

(www.capac.fgov.be )



29

Încetarea cu preaviz: atunci când contractul s-a încheiat pe perioadă nedeterminată, fiecaredintre părŃi trebuie să înainteze un preaviz înainte de încetarea raporturilor de muncă.Această informare trebuie să indice începutul şi sfârşitul perioadei de preaviz.

Preavizul trebuie comunicat fie printr-o scrisoare, care este înregistrată în a treia zilucrătoare de la expedierea acesteia, fie printr-un executor judecătoresc. Lucrătorul poate de

asemenea să-şi scrie preavizul, în două exemplare. Angajatorul va semna o copie dreptdovadă de primire.

Limitări cu privire la dreptul de concediere. În unele situaŃii şi în ceea ce priveşte anumitecategorii de lucrători, legea prevede anumite limitări cu privire la dreptul de a concedia unangajat.

Fapte echivalente cu încetarea raporturilor de muncă. Un anumit comportament al uneiadintre părŃi poate determina modificarea raporturilor de muncă de o asemenea manieră că va presupune încetarea imediată a acestora (ex: absenŃa nemotivată pentru mai multe zile fărăinformarea prealabilă a angajatorului).



30

4. SECURITATEA SOCIALĂ

4.1. Sistemul de asigurări sociale din Belgia

Persoanele care lucrează în Belgia, plătesc contribuŃii la sistemul de asigurări sociale.Angajatorul este cel care se ocupă de îndeplinirea formalităŃilor pentru afilierea la sistemelede securitate socială, excepŃie fiind asigurarea de sănătate, pentru care lucrătorul trebuie săîşi aleagă o societate de asigurări sociale de sănătate sau să se înregistreze în cadrul unuifond de asigurări sociale de sănătate.

ContribuŃia la sistemul de asigurări sociale este de 13.7% din valoarea salariului brut. Acest procent este dedus din salariu de către angajator.

Sistemul de securitate socială clasic este împărŃit astfel :

Un regim pentru lucrătorii salariaŃi (un lucrător salariat este o persoană legată deangajatorul său printr-un contract de muncă. Totuşi, unele categorii de persoanesunt tratate ca lucrători salariaŃi pentru punerea în aplicare a măsurilor desecuritate socială, şi invers, unele categorii sunt excluse).

Un regim pentru lucrătorii independenŃi (lucrătorul independent este persoana careexercită o activitate profesională fără a fi angajat al unui angajator printr-uncontract de muncă. La fel, anumite categorii de persoane sunt excluse şi altele sunttratate ca liber -profesionişti).

Un regim pentru funcŃionari (funcŃionarul este persoana subordonată domeniuluide servicii publice).

Sistemul clasic de securitate socială conŃine 7 ramuri :1. Pensiile pentru vechime în muncă şi pensiile de urmaş;2. Şomaj;3. Asigurarea împotriva accidentelor la locul de muncă;4. Asigurarea împotriva bolilor profesionale;5. PrestaŃiile familiale;6. Asigurarea în caz de boală şi/sau de invaliditate;7. Concediile anuale

4.2. Ajutorul de şomaj

AgenŃiile locale ale Oficiului NaŃional de Ocupare (ONEM)/Rijksdienst voor Arbeidsvoorziening (RVA) (AgenŃia NaŃională de Ocupare) sunt cele care stabilesc dreptulunei persoane la asigurarea de şomaj.

Dreptul la indemnizaŃie de şomaj depinde de vârsta şi de perioada lucrată în statul membruSEE în perioada de referinŃă: dacă lucrătorul are mai puŃin de 36 de ani, trebuie să



31

dovedească faptul că a lucrat 312 zile în cele 18 luni dinainte de depunerea cererii pentruindemnizaŃia de şomaj. Dacă lucrătorul are între 36 şi 50 de ani, trebuie să dovedească faptulcă a lucrat timp de 468 de zile în cele 27 de luni dinainte de depunerea cererii pentruindemnizaŃia de şomaj. Iar persoanele care au 50 de ani şi peste, trebuie să dovedească faptulcă au lucrat timp de 624 de zile în cele 36 de luni dinainte de depunerea cererii pentruindemnizaŃia de şomaj.

Se pot lua în considerare şi alte situaŃii în care sunt aprobate cererile în urma consultăriiOficiului NaŃional de Ocupare, ca de exemplu, fie o perioadă mai mare de referinŃă, sauextinderea perioadei de referinŃă pentru persoanele care şi-au desfăşurat activitatea în calitatede lucrător independent, sau dacă lucrătorul are peste 36 de ani, extinderea perioadei dereferinŃă.

Procedura de aplicare pentru obŃinerea ajutorului de şomaj:

În caz de şomaj temporar persoana interesată poate aplica pentru obŃinerea unei indemnizaŃiiadresând o cerere autorităŃii competente din Belgia (ONEM). La expirarea contractului de

muncă, lucrătorul poate aplica pentru obŃinerea indemnizaŃiei de şomaj numai în Ńara dereşedinŃă (acolo unde îşi are domiciliul permanent).

În urma concedierii sau atunci când contractul de angajare expiră, angajatorul îi va înmânaangajatului aflat în situaŃia anterior menŃionată, formularul C4. Acest document este necesar lucrătorului, pentru a se putea înregistra în cadrul unui organism de plată, la alegere, pentruindemnizaŃia de şomaj. Acesta ar putea fi:

Un centru de plată aflat în coordonarea unui sindicat (FGTB, CSC sau CGSLB),sau

Casa auxiliară de plată a indemnizaŃiei de şomaj (Capac).

Durata şomajului influenŃează plata indemnizaŃiei de şomaj şi există trei perioade: Perioada 1: 60%1 pentru persoanele care locuiesc împreună cu alte persoane aflate

în întreŃinerea lor, 60% pentru persoane singure, 55% pentru persoane carelocuiesc împreună cu alte persoane salariate.

Perioada 2: 60% - 44% - 35% Perioada 3: 60% - 44% - acordarea unui ajutor financiar fix.

Formularele E 301 şi E 303. Formularul E 301 este o "adeverinŃă privind perioadele cetrebuie luate în considerare pentru acordarea prestaŃiilor de şomaj ", iar formularul E303 este o "adeverinŃă cu privire la menŃinerea dreptului la prestaŃiile de şomaj. Dacă o

persoană vine dintr-un alt stat european şi se află în posesia unui formular E 303 (părŃile1-5), trebuie să se înregistreze mai întâi la Oficiul local de ocupare şi apoi la organismulcompetent de ocupare (Actiris în Brussels, Forem în Wallonia sau VDAB în Flanders).

1Procent din salariu.



32

InformaŃii suplimentare cu privire la şomaj şi acordarea ajutorului de şomaj în Belgia pot fiobŃinute consultând site-ul Oficiului NaŃional de Ocupare:http://www.rva.be/home/menufr.htm .

4.3. Asigurarea de sănătate (medicală)

DeŃinerea unei asigurări medicale este obligatorie în Belgia. Oricare persoană aflată legal peteritoriul Belgiei şi care îndeplineşte o serie de condiŃii specifice are dreptul la asigurarea desănătate. Astfel asigurarea de sănătate acoperă aproape toate categoriile socio-profesionale, precum lucrătorii salariaŃi, funcŃionarii publici, persoanele cu un venit minim garantat, pensionarii, studenŃii, persoanele cu dizabilităŃi, etc. şi persoanele aflate în întreŃinereaacestora.

CondiŃiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a beneficia de asigurare desănătate sunt următoarele: afiliat la o societate de asigurare; a lucrat timp de 120 de ziledintr-un interval de şase luni (incluzând aici şi perioadele de inactivitate, respectivîmbolnăvire, concediu plătit, etc., precum şi perioadele de timp lucrate în alte state membre

– formularul E 104); a realizat contribuŃiile către societatea de asigurări la care este afiliată;se supune verificărilor societăŃii de asigurări şi deŃine dovada asigurării.

Cartea de identitate socială, intitulată SIS, este emisă tuturor persoanele acoperite deasigurarea socială. Aceasta este folosită pentru identificarea persoanelor asigurate, a datelor acestora de identificare şi pentru a verifica dacă într-adevăr acestea încă mai sunt asigurate.

Această asigurare îi permite lucrătorului care nu poate să-şi desfăşoare activitatea normalădin cauza unei boli, să intre în concediu medical . Lucrătorul trebuie să-l informeze peangajator de absenŃa sa. În acest scop el trebuie să îndeplinească procedura specifică stabilită

la locul său de muncă.În acest timp lucrătorul are dreptul la un salariu normal. Doar dacă concediul medical seîntinde pe o perioadă mai mare decât perioada garantată de acordare a salariului, venitul săuva fi asigurat de societatea de asigurări.

Asigurarea de boală sau invaliditate presupune asigurarea unor venituri de înlocuire asalariului pentru angajaŃii a căror muncă este întreruptă pentru incapacitate de muncă.

Atunci când o persoană consultă un doctor sau primeşte ajutor medical, aceasta trebuie să plătească consultaŃia în întregime. Doctorul va elibera un certificat care prezintă ce

consultaŃie s-a efectuat, iar persoana în cauză transmite acest certificat asiguratorului, care varambursa o parte din suma cheltuită. Partea care rămâne nerambursată, reprezintă contribuŃia persoanei asigurate, şi reprezintă de regulă aproximativ 25% din sumă. Pentru persoaneledefavorizate există un sistem special de rambursare.

În ceea ce priveşte plata medicamentelor, de asemenea pacientul trebuie să plătească doar o parte din sumă, iar în cazul cheltuielilor de spitalizare acestea sunt rambursate printr-o sumăfixă acordată conform schemei de asigurări sociale.



33

4.4. Cardul European de Asigurare a SănătăŃii EHIC

Cardul European de Asigurare a SănătăŃii reprezintă un pas esenŃial în procesul desimplificare al sistemelor variate de sănătate din statele european. Introdus în iunie 2004,cardul facilitează accesul la asistenŃă medicală pentru cetăŃenii UE care călătoresc într-un altStat Membru. Mai mult prin acesta se asigură o rambursare rapidă simplificată a cheltuielilor

efectuate pentru asigurarea sănătăŃii în Ńara gazdă sau imediat după revenirea în zona derezidenŃă.

Cardul European de Asigurare a SănătăŃii este emis: CetăŃenilor statelor membre UE CetăŃenilor statelor membre ale SpaŃiul Economic European (Statele Membre UE,

Islanda; Lichtenstein şi Norvegia) CetăŃenilor elveŃieni Membrilor de familie ai celor enumeraŃi mai sus, indiferent de naŃionalitatea lor CetăŃenilor altor Ńări, care sunt acoperiŃi de sistemul de securitate socială într-unul din

statele membre UE, SEE sau ai ElveŃiei

Cardul EHIC trebuie solicitat instituŃiei naŃionale de asigurări de sănătate din Ńara de origine,înainte de a pleca spre un alt stat UE. ToŃi cetăŃenii UE sunt sfătuiŃi să aibă asupra lor cardulEHIC atunci când intenŃionează să călătorească în altă Ńară.

Prin intermediul EHIC se asigur, pe lângă accesul rapid la serviciile de îngrijirea a sănătăŃii pe perioada unei şederi temporare într-o altă Ńară, o serie de alte beneficii precum:

Facilitarea accesului la serviciile medicale din străinătate; O rambursare rapidă şi uşoară a cheltuielilor; Securitatea datelor;

Fiabilitate sporită; Mai puŃină birocraŃie; Proceduri mai simple şi mai rapide de a obŃine îngrijire medicală.

În general acest card tip „smart card” conŃine numai informaŃii de bază precum numele şi prenumele deŃinătorului cardului, codul numeric personal şi data de naştere a acestuia, dar nu şi detalii medicale. Este uşor de folosit şi de recunoscut. Mai mult informaŃia este prezentată în mod standard pentru a putea fi uşor de înŃeles/citit indiferent de limba utilizată.Un card tip „smart card” este un card de plastic de buzunar, care arată identic cu un card decredit sau orice alt card bancar.

Cardul EHIC poate fi utilizat pentru a putea beneficia de orice fel de serviciu medical, fie caeste oferit de un practician, de un spital sau de o farmacie. Statele membre UE suntresponsabile de introducerea şi diseminarea cardurilor de sănătate, dar şi de asigurareatuturor facilităŃilor de îngrijire medicală pentru care există cititoare de carduri.

Este foarte important de ştiut că cardul european de sănătate nu poate fi utilizat dacă un pacient decide în mod intenŃionat să se folosească de acesta pentru a obŃine tratament înstrăinătate. Mai exact scopul său este strict de a asigura din punct de vedere medical doar



34

persoanele care călătoresc într-o altă Ńară pentru o perioadă limitată de timp şi doar atuncicând se constată necesitatea îngrijirii medicale pe parcursul acestei călătorii şi nu înainte.Atunci când se constată necesitatea accesului la servicii medicale, tratamentul se va asiguraîn conformitate cu reglementările din statul membru gazdă (de exemplu dacă îngrijirilemedicale sunt gratuite într-un stat membru, pacientul aflat în vizită va beneficia de asemeneade îngrijire medicală gratuită l în momentul prezentării cardului său EHIC).

Certificatul provizoriu de înlocuire. În situaŃia în care o persoană necesită îngrijire medicală,dar nu se află în posesia cardului său EHIC, poate prezenta ca o alternativă un certificat provizoriu de înlocuire, care poate fi transmis cu uşurinŃă pe fax sau prin e-mail de cătreinstituŃia naŃională de asigurare a sănătăŃii relevantă din Ńara de origine. Acest certificat esteechivalent cu EHIC şi asigură pacientului aceleaşi beneficii ca şi în cazul deŃinerii carduluiEHIC.

În România cardul se eliberează de către Casa NaŃionala de Asigurări de Sănătate (CNAS).InformaŃii suplimentare pot fi obŃinute prin accesarea site-ului www.cnas.ro.

4.5. PrestaŃii familiale şi de maternitateContractantul (Attributaire) – este aceea persoană care deschide dreptul la alocaŃii familialeîn baza muncii prestate (sau a perioadelor asimilate) . De asemenea pentru a putea beneficiade acest statut, trebuie să existe o legătură de rudenie între această persoană şi copilul beneficiar. În cele mai multe cazuri, acestă persoană este tatăl copilului.„Allocataire” – acest termen se referă la persoana căreia îi este efectiv plătită indemnizaŃiade familie, de regulă mama copilului„Beneficiar” – se referă la copilul pentru care este plătită indemnizaŃia.

Un angajator care angajează una sau mai multe persoane trebuie să respecte legislaŃia cu

privire la alocaŃiile familiale. Acesta are obligaŃia de a se afilia la un fond pentru angajaŃiisalariaŃi, la alegere, în cel mult 90 de zile de la data începerii activităŃii primului lucrător.

Lucrătorul trebuie să fie angajat la un angajator care este înregistrat în sistemul belgian desecuritate socială (ONSS), pentru a putea beneficia de indemnizaŃia de familie în Belgia. Elnu poate beneficia de indemnizaŃia de familie şi în România şi în Belgia, ci numai în Ńara încare se plătesc contribuŃiile de securitate socială.

În Belgia există două tipuri de indemnizaŃii de familie: alocaŃie familială şi alocaŃia pentrucopiii nou născuŃi.

AlocaŃia familială

Persoana care creşte copilul este cea care primeşte alocaŃia de familie. Dacă copilul estecrescut de ambii părinŃi, mama este cea care are prioritate. În cazul unor părinŃidivorŃaŃi/separaŃi se aplică reguli speciale. De la vârsta de 16 ani, copilul poate primi elînsuşi alocaŃia familială.



35

Valoarea alocaŃiei familiale plătită lunar, depinde de situaŃia familială şi profesională, denumărul de copii, de vârsta lor şi de posibilele dizabilităŃi pe care aceştia le au. Astfel la1 octombrie 2008 alocaŃia familială obişnuită avea o valoare de 83.40 euro pentru primulcopil, 154.33 euro pentru al doilea copil şi 230.42 euro pentru fiecare copil avut în plus.

Nu se impune nici o condiŃie pentru aceşti copii până la vârsta de 18 ani: ei primesc

alocaŃia familială până la data de 31 august din anul în care au atins vârsta majoratului.După 18 ani şi până la 25 de ani, alocaŃia familială mai poate fi primită doar în anumitecondiŃii. Tânăra/tânărul trebuie să urmeze cursurile unei instituŃii de învăŃământ şi poate beneficia de un venit limitat sau poate lucra pentru un număr specific de ore.

AlocaŃia pentru copiii nou născuŃi

Pentru a putea beneficia de această alocaŃie pentru lucrătorii salariaŃi, o persoană trebuiesă muncească (sau să aibă un loc de muncă) în calitate de lucrător salariat în Belgia.Toate acele persoane care sunt şomere, în concediu medical sau la pensie şi au desfăşurato activitate salarială înainte de asta, sunt considerate drept „lucrători salariaŃi” în virtutea

legii privind alocaŃiile familiale. AlocaŃia pentru copii nou născuŃi este de 1129.95 euro pentru primul copil şi de 850.15 euro pentru următorii.

Orice copil care este supus dreptului la o alocaŃie familială, de asemenea este supusdreptului la o alocaŃie pentru copii nou născuŃi.

4.6. Pensia de stat

Există patru sisteme de pensie: sistemul pentru lucrătorii salariaŃi, sistemul pentru lucrătoriiindependenŃi, sistemul pentru angajaŃii din sectorul public şi sistemul pentru foştii angajaŃidin colonii şi/sau dintr-un stat aflat în afara Uniunii Europene.

Reguli specifice sunt aplicabile pentru mineri, jurnalişti, profesionişti, piloŃi.

Plata pensiei este realizată de: Oficiul NaŃional de Pensii (ONP), dacă este vorba de un lucrător salariat sau

lucrător independent; Serviciul Public Federal al FinanŃelor, dacă este vorba de un funcŃionar public.

Fondul NaŃional de Pensii este instituŃia care gestionează sistemul pensiilor de stat dinBelgia. Aceasta are un departament pentru „convenŃii internaŃionale” pentru reclamanŃii

care au lucrat în cel puŃin două Ńări.Pensia persoanelor care au lucrat în afara Uniunii Europene, Norvegiei, Islandei,Liechtensteinului sau ElveŃiei şi care au contribuit la sistemul de pensii, este plătită deOSSOM (Office de Securite Sociale d’Outre- Mer). Pensia se calculează în funcŃie de trei parametri: cariera profesională, salariu şi situaŃia familială.

Vârsta legală de pensionare este de 65 de ani. În funcŃie de statutul profesional o persoană poate ieşi la pensie anticipat, dacă îndeplineşte o serie de condiŃii:

1. Nu poate ieşi la pensie decât la o lună după ce a împlinit 60 de ani.



36

2. BărbaŃii trebuie să fi lucrat pentru cel puŃin 35 de ani, iar femeile 30 de ani.

Perioade care sunt luate în considerare când se calculează pensia pentru limită de vârstă(perioade asimilate).

Perioadele de şomaj şi formare profesională; Incapacitate de muncă (boală, invaliditate, concediu maternal);

Accident de muncă sau boală profesională; Invaliditate VacanŃe, greve Întreruperi de carieră (1/5, 1/4, 1/3, 1/2), maxim 60 de luni

Pentru contractele pe termen scurt nu se calculează drepturi de pensie. Dacă o persoanălucrează în Belgia pentru o perioadă scurtă de timp, dreptul dobândit astfel ar putea să nu fieluat în considerarea în momentul calculării pensiei, dacă această perioadă este mult preamică pentru a fi subiectul compensărilor internaŃionale.

O persoană trebuie să completeze o singură cerere de pensionare în statul de rezidenŃă, chiar

dacă a lucrat în mai multe state membre ale SEE.

Cu un an înainte de data la care trebuie să iasă la pensie, persoana trebuie să depună cerereala Oficiul NaŃional de Pensii (ONP). Cel mai bine este să se ataşeze şi copii ale dovezilor deangajare pentru o mai bună recunoaştere a tuturor perioadelor de contribuŃie, inclusiv celerealizate în alte state.

Adresa Oficiului NaŃional de Pensii este următoarea:Office national des pensions (ONP)Tour du Midi, 1060 Brussels, Tel.: +32 (0)2 529 30 01

Alte sisteme de pensii sunt:

Sistemul privind prepensionarea convenŃională anticipată: în caz de concediu, acest sistem permite anumitor lucrători vârstnici să beneficieze în plus faŃă de indemnizaŃia de şomaj, deo indemnizaŃie complementară din partea angajatorului sau a unui fond care acŃionează înnumele acestuia. Sistemul privind prepensionarea convenŃională anticipată nu reprezintăefectiv o pensie anticipată.

Un sistem fiscal specific este aplicabil fondului de economii pentru pensii: cotizaŃiile plătiteanual dau dreptul la deduceri fiscale.

Tot mai multe companii încheie asigurări de grup cu companii comerciale de asigurări, care pot asigura de asemenea plata unei pensii suplimentare. Fondurile de securitate socială deasemenea asigură plata unei mici pensii suplimentare.

SalariaŃii pot continua să lucreze chiar şi după împlinirea vârstei de 65 de ani, dacăangajatorii sunt de acord. FuncŃionarii publici sunt obligaŃi să se pensioneze la împlinirea



37

vârstei legale de pensionare. Liberii profesionişti pot continua să lucreze atât cât doresc,chiar şi după împlinirea a 65 de ani.

AngajaŃii care ies la pensie nu pot câştiga mai mult de o anumită sumă, care depinde destatutul lor, situaŃia familială, vârsta şi tipul pensiei pe care o primesc. Dacă pensionarulcâştigă mai mult decât plafonul legal, pensia acestuia va fi redusă sau oprită.

Pentru alte informaŃii privind securitatea socială pot fi consultate şi site-urileurmătoarelor instituŃii:Serviciul public federal - www.socialsecurity.fgov.be;

Institut National d' assurance maladie -invalidité - www.riziv.fgov.be .



38

5. IMPOZITUL PE VENIT

În ceea ce priveşte taxele sunt două tipuri de reŃineri salariale: contribuŃiile pentru securitateasocială şi impozitul pe venit. ContribuŃiile de securitate sociale au fost prezentate încapitolul anterior. În ceea ce priveşte impozitul pe venit, valoarea acestuia variază în funcŃiede situaŃia familială (dacă soŃia/soŃul lucrează şi câŃi copii sunt în întreŃinere). AlocaŃiafamilială nu se consideră a fi un venit impozabil.

Plătitorii taxelor au dreptul la scutire de taxe: adică o parte din venitul impozabil nu va fiimpozitat. Dacă venitul depăşeşte nivelul de scutire de taxe, acesta este impozitat.Impozitarea se face în mod progresiv: dacă salariul creşte, creşte şi nivelul de impozitare.Tabelul de impozitare se bazează pe cinci tranşe de venit de la care derivă cinci tranşe deimpozitare.

Pentru 2009 impozitarea s-a făcut după cum urmează: 25% pentru prima tranşă de venit (până în 7560 euro pe lună)

30% pentru a doua tranşă de venit (între 7560 şi 10760 euro) 40% pentru a treia tranşă de venit (între 10760 şi 17920 euro) 45% pentru a patra tranşă de venit (între 17920 şi 32860 euro) 50% pentru a cincia tranşă de venit (peste 32860 euro)

În fapt legea prevede o serie de scutiri, dar şi suprataxe în funcŃie de tipul de venit şi decheltuieli din perioada de impozitare, acestea fiind elemente care pot duce la reducereavalorii impozitării, cum este în cazul sistemelor de contribuŃie pentru pensie, etc. PentruinformaŃii detaliate este recomandat să se consulte un specialist.

O persoană este supusă impozitării în Belgia dacă: este rezidentă în Belgia, lucrează în

Belgia (nu se aplică şi lucrătorilor transfrontalieri din FranŃa şi Germania), sunt detaşaŃi înBelgia şi depăşesc limita de 183 de zile de detaşare. Valoarea veniturilor exceptată de laimpozitare depinde de situaŃia familială. Cei care sunt angajaŃi pe termen scurt se pot încadraîntr-o schemă specială de impozitare (ex. studenŃii).

În sectorul culegerii de fructe, sunt aplicate rate de impozitare obişnuite, dar contribuŃiile lafondul de securitate socială sunt reduse.

Procedura de declarare a taxelor pentru cei care sunt rezidenŃi în Belgia, este următoarea:

Orice persoană care este rezidentă în Belgia primeşte o declaraŃie de impozitare. Ca regulă,declaraŃiile fiscale trebuie transmise Ministerului de FinanŃe în anul ulterior celui lucrat.După un an, se transmite o declaraŃie valabilă, până cel târziu la sfârşitul lunii iunie. Orice persoană care locuieşte în Belgia va trebuii să plătească şi taxele locale specifice. Sunt douătipuri de astfel de taxe: taxele adiŃionale ale municipalităŃii şi taxele de bază alemunicipalităŃii. Acestea variază de la caz la caz.

Fiecare Ńară are încheiată cu Belgia propria convenŃie cu privire la dubla impozitare. Acestaeste un aspect important, dacă o persoană care lucrează în Belgia, îşi are locul de rezidenŃă în



39

altă parte, dacă este un lucrător transfrontalier din Germania sau FranŃa sau dacă este pur şisimplu detaşat în Belgia.

Pentru informaŃii suplimentare cu privirea la diverse situaŃii privind impozitele (ex:rambursarea taxelor în cazul expatrierii către o altă Ńară parte a AELS – AsociaŃiei Europenea Liberului Schimb), pot fi consultate: „L’union francophonedes belges à l’etranger” –

www.ufbe.be sau „Vlamingen in de wereld ” – www.viw.be .



40

6. EDUCAłIA ŞI RECUNOAŞTEREA DIPLOMELOR ŞI A CALIFICĂRILOR

6.1. Sistemul de învăŃământ în Belgia

De la constituirea sa în 1830, Belgia a înscris libertatea educaŃiei ca un drept fundamental.EducaŃia joacă un rol foarte important în societatea puternic industrializată. S-a susŃinutadesea că materia primă a Belgiei este materia cenuşie. Astfel pentru Belgia a fost foarteimportant să crească nivelul de educaŃie al populaŃiei, iar barierele financiare care existau înacest sens au fost eliminate.

ÎnvăŃământul primar şi cel secundar sunt gratuite şi există un sistem extins de subvenŃiisociale şi burse de studiu. În prezent gradul de şcolarizare din Belgia este unul dintre celemai ridicate din Europa.

În cadrul reformei statului, învăŃământul a devenit din 1 ianuarie 1989 de competenŃacomunităŃilor. În acelaşi timp o mai largă autonomie a fost acordată unităŃilor de învăŃământ.

Politica de învăŃământ este organizată astăzi de cele 3 comunităŃi. Două grupuri iauiniŃiativa: cel privat şi cel public (în care se încadrează municipalităŃile, provinciile şicomunităŃile). Există 3 mari reŃele de învăŃământ: învăŃământul comunităŃilor, învăŃământliber subvenŃionat -în mare parte catolic- şi învăŃământul oficial subvenŃionat, care esteorganizat de provincii şi comune.

Şcolarizarea obligatorie acoperă 12 ani, de la 6 la 18 ani şi poate fi precedată de o gradiniŃă,învăŃământul preşcolar (deocamdată nu este obligatoriu, însă indicat). ÎnvăŃământul primar începe de la vârsta de 6 ani iar învăŃământul secundar cuprinde trei nivele şi începe de la 12ani.

Fiecare nivel are doi ani de şcoală. Anul I al primului nivel este la fel pentru toŃi elevii, iar începând cu al doilea an aceştia au posibilitatea de a alege să studieze şi alte materii.ÎnvăŃământul secundar cuprinde învăŃământul secundar general, tehnic, artistic şi profesional. ÎnvăŃământul superior (de la 18 ani, nu este obligatoriu) include universităŃi şiînvăŃământul superior non-universitar.

InfluenŃa europeană asupra învăŃământului. După deschiderea frontierelor interne alecomunităŃii europene, puterile publice europene au consacrat de asemenea o atenŃie sporităînvăŃământului. Aceasta priveşte mai ales anumite problematici transfrontaliere precumintroducerea unor noi tehnologii, sau a unor noi metode de învăŃare, o atenŃie sporită copiilor

imigranŃi, egalitatea de şanse între băieŃi şi fete, echivalarea diplomelor şi implementareaunor programe de schimb precum Erasmul, Comenius, Lingua, Leonardo şi Grundtvig.Erasmus este un program de schimb de studenŃi, Comenius încurajează mobilitatea şicooperarea între instituŃii de învăŃământ, Lingua promovează multilingvismul, Leonardourmăreşte încurajarea învăŃării pe tot parcursul vieŃii la nivel european, iar Grundtvig, dincadrul programului Socrates, urmăreşte formarea profesională a adulŃilor.



41

Foarte puŃine şcoli din Belgia sunt private, iar acelea nu sunt recunoscute de autorităŃi.Aceste şcoli nu sunt nici finanŃate nici subvenŃionate prin fonduri publice. În aceastăcategorie intră şcolile europene şi internaŃionale. Totuşi şcolile private care primesccontrolul autorităŃilor publice, au posibilitatea să emită diplome care sunt echivalente celor emise de instituŃiile publice şi gratuite de învăŃământ.

6.2. Găsirea unei şcoli EducaŃia este obligatorie pentru cel puŃin 12 ani, de la vârsta de 6 ani la vârsta de 18 ani, şi poate fi precedată de cursurile preşcolare din cadrul unei creşe.

EducaŃia preşcolară: de la 2 ani şi jumătate; EducaŃia primară: de la vârsta de 6 ani; EducaŃia secundară: între 12 şi 18 ani

După educaŃia secundară, persoanele tinere au acces la educaŃia superioară.

Pentru informaŃii cu privire la înregistrarea în sistemul de învăŃământ primar, secundar, de

promovare socială, superior sau învăŃământ universitar, se vor contacta autorităŃile locale.

6.3. Formarea profesională

Formarea profesională reprezintă un mijloc esenŃial de a obŃine recunoaşterea competenŃelor şi de îmbunătăŃire a şanselor de a obŃine un loc de muncă.

Există trei tipuri de cursuri de formare care pot ajuta o persoană să-şi găsească un loc demuncă:

Curs de formare pentru dobândirea unor noi calificări/competenŃe – limbi

străine, management, IT, activităŃi de secretariat, munca manuală specializată şivânzări;

Curs de formare pentru dezvoltarea competenŃelor personale – discursuri publice, cursuri legate de căutarea unui loc de muncă;

Cursuri de formare pentru obŃinerea unei calificări oficiale – pentru dobândireaunei meserii.

Există multe instituŃii publice şi private care organizează astfel de cursuri de formare. Unelecursuri sunt gratuite în timp ce altele sunt extrem de costisitoare. Unele asigură şi dobândireaunei diplome de calificare recunoscute, altele nu. În aceste condiŃii este indicat să se verifice

cu mare atenŃie cursurile şi structura lor şi dacă se desfăşoară în mod corespunzător.În funcŃie de regiunea în care rezidă, o persoană poate afla mai multe informaŃii cu privire lamodalităŃile disponibile de formare profesională de la diferite servicii publice, cum ar fi:

Le Forem în Wallonia; Bruxelles Formation – responsabilă cu acordarea de cursuri de formare

vocaŃională pentru vorbitorii de limba franceză în regiunea Bruxelles (VDAB



42

– se adresează şi locuitorilor din regiunea Bruxelles vorbitori de limbaflamandă);

The VDAB – în Flandra, şi The Arbeitsamt (AgenŃia de ocupare) – în zona vorbitoare de limba germană

din Belgia

6.4. IniŃiative şi programe de promovare a formării profesionale La nivelul UE 1. Socrates – susŃine cooperarea europeană în toate domeniile educaŃiei. Această

cooperare ia mai multe forme: Mobilitate ( mobilitatea în Europa) Organizarea unor proiecte comune Crearea unor reŃele europene (diseminarea de idei şi bune practici) Realizarea de studii şi analize comparative.

Practic, Socrates oferă oamenilor subvenŃii pentru a studia, a preda, sprijin pentrurealizarea unei investiŃii sau urmarea unor cursuri de formare profesională în altă Ńară.

Asigură sprijinul necesar instituŃiilor de învăŃământ pentru realizarea unor proiecte de predare în vederea realizării schimbul de experienŃă.

2. Leonardo da Vinci

Programul Leonardo da Vinci, iniŃiat în 1994, are ca principal obiectiv implementarea politicii de formare la nivelul Uniunii Europene. Este unul dintre instrumentele majoreutilizate pentru sprijinirea mobilităŃii transnaŃionale în Europa şi asigură finanŃareaorganizaŃiilor publice şi private care activează în domeniul formării profesionale.

Având drept scop facilitarea urmării cursurilor de formare profesională, UE a stabilit oserie de organisme specializate care să-şi desfăşoare activitatea în domeniul formării profesionale.

Centrul European pentru Formare Profesională ( CEDEFOP ) – a fost creat în 1975, încalitate de agenŃie specializată a UE pentru promovare formării profesionale la nivelulEuropei. Sediul său, este în Grecia la Salonic. (www.cedefop.eu )

FundaŃia Europeană de Formare – a fost înfiinŃată în 1995 şi îşi desfăşoară activitateaîn strânsă colaborare cu CEDEFOP. Misiunea sa este să sprijine statele partenere (dinafara UE) să-şi modernizeze şi să-şi dezvolte sistemele lor de formare profesională.

(www.etf.eu.int )CetăŃenii români, pot obŃine mai multe informaŃii cu privire la cele două programe, Socratesşi Leonardo da Vinci, dar şi la alte programe, consultând site-ul AgenŃiei NaŃionale pentruPrograme Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formării Profesionale:http://www.anpcdefp.ro/ .



43

6.5. Recunoaşterea diplomelor şi a calificărilor

Posibilitatea de dobândire a recunoaşterii diplomelor şi a calificărilor unei peroane joacă unrol foarte important asupra migraŃiei în scop de muncă de la nivelul UE. Este necesarădezvoltarea unui sistem european care să garanteze recunoaşterea calificărilor profesionaleîn diferite state membre. Principiul de bază este că un cetăŃean european trebuie să aibă

posibilitatea să-şi practice în mod liber profesia în oricare Stat Membru al UE. Aplicarea practică a acestui principiu este din păcate uneori împiedicată de cerinŃele naŃionale carereglementează uneori accesul la anumite meserii în statul gazdă. Tocmai pentru ca acestlucru sa fie cu adevărat posibil, UE a pus bazele unui sistem de recunoaştere a calificărilor profesionale. În cadrul acestui sistem se face totuşi distincŃie între profesiile care suntreglementate (profesii pentru care sunt solicitate calificări specifice) şi cele care nu suntreglementate legal în statele membre gazdă.

Astfel la nivelul UE au fost propuse o serie de instrumente pentru a asigura o mai bunătransparenŃă în procesul de recunoaştere a diplomelor şi calificărilor:

1. Cadrul European al Calificărilor – obiectivul său este de a crea legături întrediferitele sisteme naŃionale de calificare şi să asigure un transfer omogen şi orecunoaştere a diplomelor.

2. Centrele de informare cu privire la recunoaşterea academică naŃională ( The National Academic Recognition Information Centres - NARICs ) – furnizează sprijinîn recunoaşterea studiilor efectuate în străinătate şi a calificărilor.

3. Sistemul European de Transfer al Creditelor ( The European Credit Transfer System- ECTS ) – facilitează recunoaşterea studiilor efectuate în străinătate şi vine în

completarea programului de mobilitate pentru studenŃi Erasmus. 4. Europass – este un instrument prin care se asigură transparenŃa aptitudinilor

profesionale. Prin acest sistem aptitudinile şi calificările sunt mai uşor de înŃeles şirecunoscut în diferite părŃi ale Europei. Are la bază cinci documente standardizate:

un curriculum vitae (CV) un paşaport lingvistic un supliment la certificatul profesional un supliment la diploma un document de mobilitate europass



44

7. ASPECTE CE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE ÎNAINTE DE A PLECA DINROMÂNIA

O persoană care s-a decis să vină să lucreze în Belgia, înainte de a pleca din România trebuiesă îndeplinească o serie de formalităŃi după cum urmează:

Trebuie să aibă un paşaport valid sau o carte de identitate valabilă emisă în Ńara deorigine.

Ar putea fi necesară şi obŃinerea unei autorizaŃii necesare pentru exercitarea uneiactivităŃi profesionale. Această cerinŃă variază în funcŃie de statutul ales: de lucrător independent sau lucrător salariat.

Trebuie să se informeze cu privire la sistemul de securitate socială din Belgia şi măsuraîn care lucrătorii independenŃi şi lucrătorii salariaŃi contribuie la acest sistem.

Trebuie să contacteze reprezentantul bancar şi să-l informeze cu privire la plecarea ei/luişi de asemenea să solicite informaŃii cu privire la existenŃa unor parteneriate între banca

la care este afiliat şi alte bănci străine.

Trebuie să anunŃe poşta despre schimbarea adresei de reşedinŃă pentru a fi trimisăcorespondenŃa la noua adresă.

Trebuie să contacteze departamentul de securitate socială de care aparŃine şi să seinformeze cu privire la documentele necesare pentru a se înregistra într-un sistem desecuritate socială din Belgia. În acest sens trebuie să obŃină şi Cardul European deSănătate (EHIC).

Trebuie să se asigure că beneficiază de locuinŃă (temporară) şi că dispune de suficiente

resurse financiare pentru a-şi putea asigura traiul în prima lună de rezidenŃă în Belgia.Indiferent de statutul unei persoane şi de lungimea şederii, anumite formalităŃi trebuie să fieîndeplinite la sosirea în Belgia, în special cu privire la permisul de şedere. O persoană caremunceşte în Belgia trebuie de asemenea să plătească taxele aferente şederii sale în scop demuncă în Belgia. În cele din urmă informaŃii cu privire la sistemul de securitate socială dinBelgia şi măsura în care lucrătorii independenŃi şi angajaŃii contribuie la acest sistem, pot fiobŃinute şi de la reprezentanŃii din Belgia. Este important ca toate datoriile la electricitate,gaze şi telefon trebuie achitate, iar contractele încheiate, până la momentul revenirii în Ńară.

Dacă este necesar, conturile bancare pot fi transferate la o bancă corespondentă din Belgia.

Pentru deschiderea unui cont bancare, sunt necesare nişte documente de identitate, cum esteşi permisul de rezidenŃă, care este emis în Belgia. De asemenea un cont bancar poate fideschis şi în baza unui paşaport internaŃional, dar numai în anumite condiŃii. Pentrurealizarea unor transferuri într-un cont din Belgia sau din străinătate este necesar să se deŃinăun cont IBAN şi BIC ( care este la fel ca şi codul SWIFT).



45

GHIDUL LUCRĂTORULUI ROMÂN ÎN BELGIA ....................................................................................................1

1. CONDIłII DE VIAłĂ ÎN BELGIA ............................................................................................................................1

1.1. VIAłA DIN EUROPA – PREZENTARE GENERALĂ..........................................................................................................1 1.2. GĂSIREA UNEI LOCUINłE ÎN BELGIA..........................................................................................................................2 1.3. TRANSFERUL AUTOMOBILULUI ŞI INFORMAłII PRIVIND PERMISUL DE CONDUCERE ŞI TRAFICUL AUTO ......................5 1.4. VIAłA PRIVATĂ .........................................................................................................................................................7

Naşterea .......... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... ........... .......... ........... .......... ........... .......... .........7 Căsătoria.....................................................................................................................................................................7 Decesul.......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... 8

1.5. COSTUL VIEłII ...........................................................................................................................................................8 1.6. TRANSPORTUL ÎN BELGIA ..........................................................................................................................................9

2. EXERCITAREA DREPTULUI DE ŞEDERE ŞI ACCESUL PE PIAłA MUNCII .......... ........... .......... ........... ...11

2.1. PROCEDURA DE ÎNREGISTRARE................................................................................................................................11 Dreptul de rezidenŃă pentru o perioadă mai mică de trei luni .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... .........11 Dreptul de rezidenŃă pentru o perioadă mai mare de trei luni............ .......... ........... ........... .......... ........... .......... .......11 Viza de sejur prelungit D...........................................................................................................................................12

2.2. ACCESUL PE PIAłA MUNCII ......................................................................................................................................14 2.3. GĂSIREA UNUI LOC DE MUNCĂ ÎN BELGIA ...............................................................................................................16 Cum se caută un loc de muncă?................................................................................................................................16 Cum se candidează pentru un loc de muncă ? ..........................................................................................................17

3. CONDIłII DE MUNCĂ..............................................................................................................................................18

3.1. CONTRACTUL DE MUNCĂ.........................................................................................................................................18 3.2. SALARIZAREA.........................................................................................................................................................19 3.3. TIMPUL DE MUNCĂ..................................................................................................................................................20 3.4. CONCEDIUL.............................................................................................................................................................21

În sectorul privat ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... ........... .......... ........... .......... ........... ...21 În sectorul public...... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... .........22

3.5. LUCRĂTORUL DETAŞAT ...........................................................................................................................................24 3.6. LUCRĂTORUL INDEPENDENT....................................................................................................................................24 3.7. CATEGORII SPECIALE DE LUCRĂTORI .......................................................................................................................25

Femeile gravide............. .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... ........... .......... ........... .......... ........... ...25 Persoanele „au pair”............. .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .....26 Artiştii.............. .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... ........... .......... ........... .......... ........... .......... .......26 Stagiarii străini .........................................................................................................................................................26 Elevii ......... ........... .......... ........... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ..27

3.8. R EPREZENTAREA LUCRĂTORILOR ŞI PROCEDURI DE SOLUłIONARE A CONFLICTELOR ..............................................27 3.9. Î NCETAREA RAPORTURILOR DE MUNCĂ ...................................................................................................................28

4. SECURITATEA SOCIALĂ........................................................................................................................................30

4.1. SISTEMUL DE ASIGURĂRI SOCIALE DIN BELGIA........................................................................................................30 4.2. AJUTORUL DE ŞOMAJ ...............................................................................................................................................30 4.3. ASIGURAREA DE SĂNĂTATE (MEDICALĂ) ................................................................................................................32 4.4. CARDUL EUROPEAN DE ASIGURARE A SĂNĂTĂłII EHIC.........................................................................................33 4.5. PRESTAłII FAMILIALE ŞI DE MATERNITATE ..............................................................................................................34

AlocaŃia familială .......... .......... ........... .......... ........... .......... ........... .......... ........... ........... .......... ........... .......... ........... ...34 ALOCAłIA PENTRU COPIII NOU NĂSCUłI.........................................................................................................................35 4.6. PENSIA DE STAT .......................................................................................................................................................35



5. IMPOZITUL PE VENIT.............................................................................................................................................38

6. EDUCAłIA ŞI RECUNOAŞTEREA DIPLOMELOR ŞI A CALIFICĂRILOR..................................................40

6.1. SISTEMUL DE ÎNVĂłĂMÂNT ÎN BELGIA ....................................................................................................................40 6.2. GĂSIREA UNEI ŞCOLI................................................................................................................................................41 6.3. FORMAREA PROFESIONALĂ......................................................................................................................................41 6.4. I NIłIATIVE ŞI PROGRAME DE PROMOVARE A FORMĂRII PROFESIONALE LA NIVELUL UE .........................................42

6.5. R ECUNOAŞTEREA DIPLOMELOR ŞI A CALIFICĂRILOR ...............................................................................................43 7. ASPECTE CE TREBUIE AVUTE ÎN VEDERE ÎNAINTE DE A PLECA DIN ROMÂNIA..............................44

InformaŃiile din acest Ghid au caracter general, fiind corecte la data publicării. Pentru informaŃii actualizate privind regimul care vă este aplicabil, contactaŃi autorităŃile menŃionate în cuprinsul acestui Ghid.

Acest ghid a fost elaborat de Ministerul Muncii, Familiei şi ProtecŃiei Sociale pe baza informatiilor publicate pe site-urile autoritatilor competente din Belgia si pe site-ul retelei europene EURES.

Ghid Belgia

Documents

Transcript of Ghid Belgia