7/26/2019 ghica

http://slidepdf.com/reader/full/ghica 1/4

 

Ion Ghica

   În paginile de istorie apărute în săptămânalul nostru şi-a făcut deseori loc numele luiIon Ghica, revoluţionar paşoptist dar şi unul dintre cei mai importanţi scriitori şieconomişti ai epocii. Prieten şi colaorator în timpul !evoluţiei de la "#$# cu generalulGheorghe %agheru, Ion Ghica a devenit şi rudă prin căsătoria fiicei sale cu !omulus%agheru, ultimul născut al revoluţionarului gor&ean. Ion Ghica a fost o personalitatepolitică importantă şi în deceniile următoare-ministru şi şef de guvern, amasador etc-iar opera sa a fost literară, administrativă şi, mai ales, economică. Poate mai puţini ştiu

că reforma administrativă de pe vremea lui 'le(andru Ioan )u*a i se datorea*ă în maremăsură revoluţionarului paşoptist. ' fost memru al 'cademiei !omâne şi chiarpreşedinte al acestui for.

  +upă cum am vă*ut în numerele precedente, Ion Ghica a fost o personalitate cue(trem de multe valenţe. Încercăm să completăm informaţiile precedente cu altele noimai ales că vorim de o personalitate care nu a avut un tratament deoseit din parteaistoriografiei româneşti. În acest număr urmărim şi alte preocupări ale lui Ion Ghica înafara celor economice, ne gândim aici la cele de populari*are ştiinţifică. Pentru timpulacela, ultimele decenii ale secolului al I-lea, demersurile lui Ion Ghica erau de toatălauda.

  ”Secolul lui Ion Ghica”

  În acest an se împlinesc " de ani de la naşterea lui Ion Ghica. /icolae %anolescuscria într-un editorial din 0!omânia literară0 din anul 122"3 0 4crisorile către 5. 'lecsandriau fost citite cu delicii de multe generaţii şi se citesc încă. 4piritul pro*ei romantice eraupe de-a-ntregul ilustrat la noi de specia epistolară. Ghica n-a fost, în sens propriu, unautor de ficţiuni literare, deşi, în câteva scrisori, el cedea*ă pornirii de a faula,inventând situaţii, persona&e şi tot felul de suiecte pe care le pre*intă drept istorice,urmând parcă, după patru decenii, recomandarea lui 6ogălniceanu din Introducţia la+acia literară. /araţiunea istorică era la modă în întreg romantismul 7iedermeier,dovadă romanele lui 'le(andre +umas ori piesele de teatru ale lui 5ictor 8ugo în 9ranţa,celerii congeneri, cu doar un deceniu şi &umătate mai vârstnici decât Ion Ghica :amii,născuţi în "#21;. !aportul dintre document istoric şi invenţie epică ori caracterologicăeste demn de luat în seamă în opera lui Ghica. <l ne va de*vălui un lucru puţinremarcat.

7/26/2019 ghica

http://slidepdf.com/reader/full/ghica 2/4

:=;>i, totuşi, ănuiala mea este că Ghica a făcut mai mult decât să conserve, înmemoraile imagini, aspecte din viaţa cotidiană ucureşteană ori muntenească dinsecolul I. <l avea, după toate indiciile, o vi*iune personală asupra acestor lucruri. >i-ascris epistolele relativ târ*iu, la finele deceniului opt şi la începutul celui de al noulea,când mai erau puţini martori ai evenimentelor şi ai oamenilor înfăţişaţi de el. :=;Ghica

nu ne-a lăsat romane, dar ne-a lăsat un secol I care-i poartă pecetea inefasailă.4ecolul I românesc este secolul lui Ion Ghica.0

  O carte de popularizare ştiinţifică

  În "##$ apărea la 7ucureşti la ?ipografia 'cademiei !omâne lucrarea 0Pământul şiomul0 semnată de Ion Ghica. În introducerea acelei cărţi, Ion Ghica scria3 0/u m-am suitcu presumpţiunea până a-mi închipui că vă pot da o lectură de filo*ofie a naturei, daram cute*at a crede că slaa mea pană ar pute să rădice un mic colţ al vălului caredesparte pe profani de lumea sciinţifică.0)ititorii din vremea respectivă puteau aflaamănunte despre diverse noţiuni de la importanţa Pământului în @nivers şi până lanoţiuni de geografie, geologie, fi*ică şi chimie. /u lipseau nici noţiunile antropologice şialte informaţii foarte necesare omului modern. +e foarte multe ori informaţiile şie(plicaţiile oferite erau de o calitate slaă pentru un om al secolului dar se dovedeaufoarte utile în epocă.

  Calendarul Iulian

  0%odul romanilor de a calcula timpul era cu totul rudimentar până la anul $$ a. )hr.

când Iulie )esar s-a adresat la învăţatul 4ogAgenes, însărcinându-l să-i forme*e uncalendar. 'cest astronom, calculând anul solar, adică tipul ce pune 4oarele ca să reviela acelaşi punct al *odiacului, l-a găsit de BC de *ile şi o treime, şi a fi(at anul de BCde *ile, adăugând câte o *i la fiecare al $-lea an, care să fie de BCC de *ile numindu-lise(til din cau*a cifrei şase repetată de două ori într-acest număr. Da patru luni şianume3 aprilie, iunie, septemrie şi noiemrie le-a dat câte B2 de *ileE la şapte şi anume3lui ianuarie, martie, mai, iulie, august, octomrie şi decemrie le-a dat câte B" de *ile, iar lui feruarie 1# de *ile în anii ordinari şi în cei ise(tili 1.0

  Calendarul Gregorian

Ion Ghica oferea cititorilor e(plicaţii şi despre celălalt calendar, cel gregorian. 0Înconsiliul de la /icea din anul B1 d.)hr se fi(ase ca învierea %ântuitorului să se sere*e+umineca după <Fuinocţiul lui martie adică după *iua de 1" martie. )ând la anul "#1s-a pomenit că după calendarul Iulian Pascile cădea în *iua de "" martie, adică cu "2*ile mai înainte de prescripţiunea minimă a consiliului de la /icea.

7/26/2019 ghica

http://slidepdf.com/reader/full/ghica 3/4

 'tunci Papa Grigorie III, îngri&at de această anomalie, s-a adresat la Duigi-Dilio,astronomul cel mai în renume în Italia, cerându-i să-i e(plice causa acelui fenomenneînţeles. 'stronomul Dilio, calculând durata anului după 4oare, a dovedit că 4ogAgenesnesocotise în calculul său o diferenţă de "" minute # secunde şi 1$ de terţe, diferenţăcare repetându-se şi adăugându-se din an în an, de la anul $$ a. )hr. până la anul

"#1, adică "B# de ani, dovedesc o lipsă de "2 *ile. 'tunci Papa Grigorie III, ca săpotrivească calendarul cu anul solar cel adevărat, a hotărât ca *iua de octomrie aacelui an, "#1, să fie considerată ca *iua de " octomrie "#1. )alculul lui Dilio

 îndrepta negreşit erorile trecute, dar treuia să avanse*e şi pentru viitor, pentru că totmai rămânea o rămăşiţă de "2 minute şi $# secunde pe tot anul care şi acelea,grămădindu-se una peste alta din an în an, dau în $22 de ani trei *ile. +e acea Dilio aprescris că la finele fiecărui secol, trei secole de-a rândul, să se mai adauge câte o *i, iar la finalul secolului de al $-lea să nu i se adaugeE astfel în timp de $22 de ani să fie H deani ise(tili iar nu "22. +upă aceste prescripţiuni anul Iulian, care la "#1 erau cu "2 *ilemai înapoi, la finele secolului al 5II, adăugându-se anului Gregorian încă o *i, cel Iuliana rămas cu "" *ile mai înapoi, şi la finele secolului 5III a rămas cu "1 *ileE iar la finelesecolului I şi va rămâne cu "B *ile înapoi0. 'm preferat să folosim e(plicaţiile luiIon Ghica pentru că, în pofida ortografiei epocii şi unei aparente lipse de vocaular,rămân valaile şi pentru contemporani.

  ”Pământul şi omul”

  Ducrarea lui Ion Ghica din "##$, din care avem şansa să deţinem un e(emplar, aveadouă părţi3 Pământul şi mul. Da primul capitol tala de materii cuprindea3 ImportanţaPământului în @niversE 9orma şi dimensiunile PământuluiE +escoperirea 'mericiiE

%ăsurarea timpului şi calendaruluiE 5echimea pământuluiE 'tmosfera. 'pa şi vânturileEPământul în spaţiu etc. Da capitolul 0mul0, românii puteau să citească despre3 mulfi*icE +e*voltarea facultăţilor intelectualeE Începutul omuluiE )lasificarea seminţiilorEGeneraţiunea spontană şi selecţiunea speciilorE 4eminţiile, soiurile sau raseleE mulprimitivE mul istoric etc.

+espre Ion Ghica, criticul >eran )ioculescu scria că a fost Jun mare scriitor oca*ional,ca să nu spunem un diletant în literatură. /imeni ca dânsul, nici 9ilimon, pe care-"admira şi "-a urmat, depăşin-du-", nici chiar doescu, arheologul scriitor, care a reuşitsă facă să se uite arheologul în profitul scriitorului, n-au reuşit să învie trecutul cu atâtafirească în*estrare a penelului, parcă sustituit penei0.

  KBIBLIOG!"I#3

7/26/2019 ghica

http://slidepdf.com/reader/full/ghica 4/4

%anolescu, /icolae :122"; J!omania literara0

4andulescu, 'l. :122#; JIntoarcere in timp3 memorialisti romani0,<ditia a II-a

G8I)' +imisianu, in !omania literara, nr. ", "H

 /. Georgescu-?istu, J Ghica, scriitorul, cu prile&ul unor te(te inedite0, "B