Gogu Puiu, liderul mişcăriianticomuniste din Dobrogea. HaiduciiDobrogei îşi aveau centrele derezistenţă în Babadag şi Delta DunăriiGruparea lui Gogu Puiu Gogu Puiurămâne cea mai proeminentă figură aluptei anticomuniste din Dobrogea. Purtadoar haină militară şi era înarmat cudouă revolvere. Întotdeauna avea asuprasa o grenadă, pe care a folosit-o pentru anu cădea viu în mâinle comuniştilor.Ştiri pe aceeaşi temă FOTO HaiduciiDobrogei. „Banditul“ Gogu Puiu, care aluptat împotriva ... Cele mai importantecentre de rezistenţă din Dobrogea au fostcele din zona Pădurii Babadag şi DeltaDunării. Gogu Puiu este copilulpreotului paroh din Mihail

Kogălniceanu. S-a născut la 23 ianuarie1918 în Macedonia. În timp ce se afla înstrăinătate întâlneşte cele două grupurilegionare: al lui Gheorghe Sima şi IlieGârneaţă, la care a aderat. În 1942aproape toţi membrii grupului au fostarestaţi de Gestapo, însă el reuşeşte săfugă din Viena şi a ajuns în Roma, undea colaborat cu serviciile de informaţiifrancez şi american. Apoi s-a hotărât săse întoarcă în ţară, cu un paşaport fals,cu numele Osman Ali Ahmed dinAlbania, fapt care determină autorităţilesă-l bage în închisoare timp de un an.După ce a ieşit din închisoare, a ajuns înDobrogea, la Mihail Kogălniceanu, undeexistau deja nuclee de rezistenţăanticomunistă. Principalii capi erau

Nicolae şi Dumitru Fudulea, Iancu Beca,Iancu Ghiuvea, Stere Hapa, NicolaeHaşoti şi Iancu Cuşu. Urma să seînfiinţeze o organizaţie de rezistenţă,însă apariţia lui Gogu Puiu a tulburatapele în Dobrogea. Parte din membriigrupării de rezistenţă din Dobrogea nuau fost de acord acţiunea armată pe carevoia să o întreprindă el. Erau încă mulţiruşi în ţară. I s-a spus direct: „ÎnDobrogea, cu trupe care împânzescsatele şi oraşele, ar fi o nebune curată sădeclanşezi revoltă armată. Suntemizolaţi de ţară, nu avem munţi, păduriunde să ne adăpostim, satele sunt rare şiizolate“. Gogu Puiu şi mandatul său dearestare Diversiune a Securităţii?„Pentru noi, cei din sat, a rămas până

astăzi un mister felul în care şi-a făcutapariţia în ţară. Prins, anchetat, judecatşi condamnat la doar un an de închisoareni s-a părut o diversiune şi am ajuns laconcluzia că totul a fost o manevră aSecurităţii. Adică a fost eliberat cuscopul de a fi urmărit să vadă legăturilelui cu elemente din rezistenţa ce seconturase deja în mediile rurale. Şi pecare Securitatea le localizase prininformatorii sau agenţii ei“, spune unmembru al grupării. În septembrie 1948,în casa lui Stere Grasu din Ceamurlia deSus, liderii nucleelor de rezistenţă auînfiinţat organizaţia de rezistenţăanticomunistă, unde au participatdelegaţi din 25 de comune din Constanţaşi Tulcea. Conducători au fost aleşi

Iancu Fudulea şi Gogu Puiu. Timp de unan, au acţionat împreună. Securitatea aînceput prigoana, încercând să ajungă lanucleu. Gazdele, călăuzele sau curieriierau bătuţi, torturaţi şi împuşcaţi.Securitatea infiltrase informatori printrelegionari Haiducii Dobrogei, aşa cum lise zicea, erau înzestraţi cu armament şiprimeau bani şi alimente de la oamenidin comunele pe care le organizaseră.Printre ei, Securitatea îşi infiltraseinformatori. Conform unui extras dindosarul 130, vol. 1 de anchetă aSecurităţii, în august 1948 TofanGheorghe a luat legătura cu fraţiiFudulea, Gogu Puiu, Iancu Beca ceaveau misiunea de organizare în sateledobrogene şi recrutau noi aderenţi.

Înfiinţau organizaţii locale şi sepregăteau pentru lovitura de stat, şi încaz de conflict între URSS şi SUA sătreacă la rebeliune. Pentru a nu fi prinşicu toţii de Securitate, mişcarea derezistenţă şi-a schimbat tactica. FraţiiFudulea s-au retras în Pădurea Babadag,iar Gogu Puiu şi Stere Hapa s-au retrasîn nord, unde s-au întâlnit cu liderii dinzonă: Gheorghe Filiu, preotulMihăilescu, Nicolae Cocoş. Sfârşitulunui legionar Pe data de 18 iulie s-aconvocat o mare adunare a luptătorilordin Cobadin, sub comanda lui Gh. Filiuşi Gogu Puiu, unde au fost convocaţidelegaţi din zonă, dar şi din Bucureşti,Constanţa, Medgidia şi Cernavodă. Laîntâlnire erau aşteptaţi şi preoţi din

satele învecinate. Unii delegaţi au fostarestaţi în drum spre Cobadin şi, dupăcu au fost torturaţi, au mărturisit undemergeau. Casa în care a murit Gogu PuiuAtunci, autorităţile au încercuitlocalitatea. La întâlnire a venit şiOlimpia, iubita lui Gogu Puiu, cea careurma să-i dăruiască un copil. Despreacea zi se vorbeşte în cartea„Rezistenţa“ a Olimpiei Cotan şi TaşcuBeca. „Casa lui Ion Adam unde eraucazaţi Gogu Puiu şi logodnica saOlimpia, este încercuită. Gogu Puiu,îmbrăcat sumar, iese din casădeschizând foc asupra atacanţilor. Înlupta crâncenă despre care martorii spuncă se trăgea ca la asalt, Gogu Puiu şi-aepuizat tată muniţia, după care, realizând

că nu va putea ieşi viu din încercuire, searuncă pe ultima grenadă pe care o purtala şold, ţinându-şi promisiunea să nu selase viu în mâna «vânătorilor deoameni»“. Iancu Ghiuvea, Hapa Stere,Neculai Haşoti şi Iancu Beca au fostcondamnaţi la moarte prin sentinţa nr544 din 7.10.1949 a Tribunalului MilitarConstanţa. Cuşa Iancu a fost împuşcatmortal în 1949 în timpul luptelor cuSecuritatea, la Gălbiori. Fiica lui GoguPuiu, născută în închisoare Fiica sa, ZoeRădulescu, s-a născut în închisoare.După atâţia ani, ea încearcă să-şidovedească identitatea. Fata„banditului“ Gogu Puiu nu poate să aflemulte secrete din viaţa tatălui săuîntrucât nu are nici un certificat de

naştere în care la numele tatălui să aparăcelebrul cap al rezistenţei din munţiiDobrogei. „Eu pare că nu m-am născut.Conform unei înştiinţări de la MinisterulJustiţiei. Puiu Olimpia, mama mea, afost transferată în anul 1949 din arestulSecurităţii Constanţa la Spitalul MilitarConstanţa în luna a noua de sarcină. Nua rezultat nimic“, aşa se spune în actuloficial. Mama sa a fost arestată deSecuritate în decembrie 1949. Dupădouă săptămâni, a fost transferată înînchisoarea de la Mişlea, unde a stat unan şi o lună. Copilul a fost scos de laporţie pentru ca mama să fie obligată sărenunţe la el: să îl dea la orfelinat. „Euam avut mare noroc şi am ţinut cu dinţiide viaţă, furam mâncare de la alţi

copii“, spune Zoe Rădulescu. Mama sa ascris deseori acasă pentru a veni să-i iacopilul. În săptămâna Paştelui din anul1951 a fost eliberată o femeie dinFeteşti, condamnată la un an şi jumătatepentru nesupunere la colectivizare, caremai avea şapte copii acasă. „Olimpia, i-a spus ea mamei, dacă nu voi găsi penimeni la Kogălniceanu, o iau eu la mineacasă, să o cresc“, a spus ea. Femeiaînsă i-a căutat rudele şi, în cele dinurmă, Zoe a fost luată de o mătuşă.Mama lui Gogu Puiu însă venea zilnic laea acasă: o spăla, o îmbrăca, o hrănea,apoi pleca la ea acasă. În 1952,înduioşaţi, unchiul şi mătuşa au lăsat-ope Zoe să stea la bunică. „Ştiam că măcheamă Zoe Puiu, pe mama Olimpia şi

că vin de la o închisoare de femei. Timpce cinci – şase ani nu am râs şi nu amzâmbit, semănam foarte bine cu tata.Aveam o inimă bărbată“, spune ZoeRădulescu. Membri de seamă ai mişcăriide rezistenţă anticomunistă din DobogeaÎnchisoarea numită România La patru anişi jumătate mama a ieşit din închisoare.„Mama a fost condamnată pentru că nu l-a denunţat pe tata. Tragic destin a avutmama: o femeie care a suferit enormpentru că a iubit un bărbat: a fostînchisă, a născut în închisoare. După cea fost eliberată a intrat într-o altăînchisoare: România. Mă întreb deseoridacă nu i-a fost mai bine în închisoaredecât afară. A murit după doi ani. Nu şi-a găsit niciodată rostul şi nici vreun loc

de muncă. Timp de câteva luni a muncitca bucătăreasă la Sibioara. S-a operatde amigdale la 34 de ani şi a avut ohemoragie puternică, a refuzat sângele şia făcut un blocaj renal“, continuă ZoeRădulescu tragica poveste a vieţii ei. Îşidoreşte foate mult să afle misterele dinviaţa tatălui său: „Mă interesează de cea venit în România, cu ce servicii alucrat, cine l-a trimis“. În copilărie,credea că poartă gena criminalităţii şicând va avea copii o vor purta şi ei. „Nupoţi să blamezi o generaţie de oameni.Eu m-am născut în această familie, amnăscut copii asupra cărora planeazăstigmatul criminalităţii“. Urmărită deSecuritate, i se inoculase ideea călegionarii erau criminali. „Port genele

unui criminal şi voi fi şi eu un criminal“,credea ea.