Gheorghe Marinescu Gheorghe Marinescu

(n. (n. 28 februarie 1863 – d. 15 mai 193828 februarie 1863 – d. 15 mai 1938))

Orfan de tată, Marinescu este îndrumat, la insistenţele Orfan de tată, Marinescu este îndrumat, la insistenţele mamei, datorită bazei materiale precare, să devină preot, mamei, datorită bazei materiale precare, să devină preot, înscriindu-se la Seminarul Teologic din Bucureşti, dovedindu-se înscriindu-se la Seminarul Teologic din Bucureşti, dovedindu-se însa aici un elev mediocru. Se îndepărtează însă de cele “sfinte însa aici un elev mediocru. Se îndepărtează însă de cele “sfinte “şi îşi susţine la liceul “Matei Basarab” bacalaureatul atât în “şi îşi susţine la liceul “Matei Basarab” bacalaureatul atât în litere cât şi în ştiinţe. Urmează apoi, timp de un an, studii litere cât şi în ştiinţe. Urmează apoi, timp de un an, studii inginereşti, la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din inginereşti, la Şcoala Naţională de Poduri şi Şosele din Bucureşti, pentru ca în 1883 să răspundă în fine marii sale Bucureşti, pentru ca în 1883 să răspundă în fine marii sale vocaţii, înscriindu-se la Facultatea de Medicină din Bucureşti, vocaţii, înscriindu-se la Facultatea de Medicină din Bucureşti, avându-l profesor pe Victor Babeş, pe care o absolvă în 1889.avându-l profesor pe Victor Babeş, pe care o absolvă în 1889.

BiografieBiografie În 1882 – după absolvirea Seminarului Central – se înscrie la Facultatea de În 1882 – după absolvirea Seminarului Central – se înscrie la Facultatea de

Medicină din Bucureşti. Cu sprijinul lui Victor Babeş, în al cărui laborator de Medicină din Bucureşti. Cu sprijinul lui Victor Babeş, în al cărui laborator de Anatomie Patologică şi Bacteriologie începuse să lucreze ca preparator, îşi Anatomie Patologică şi Bacteriologie începuse să lucreze ca preparator, îşi continuă studiile începând din 1889 la Paris în clinica de maladii ale sistemului continuă studiile începând din 1889 la Paris în clinica de maladii ale sistemului nervos din spitalul Salpetrière condusă de Jean-Martin Charcot. Aici cunoaşte pe nervos din spitalul Salpetrière condusă de Jean-Martin Charcot. Aici cunoaşte pe Pierre Marie, cu care va întreţine strânse legături în viitor, pe Joseph Babinski şi Pierre Marie, cu care va întreţine strânse legături în viitor, pe Joseph Babinski şi Fulgence Raymond. Mai târziu va lucra cu Carl Weigert în Frankfurt şi cu Emil Fulgence Raymond. Mai târziu va lucra cu Carl Weigert în Frankfurt şi cu Emil du Bois-Raymond în Berlin. Încurajat de Pierre Marie prezintă în 1890 în Berlin du Bois-Raymond în Berlin. Încurajat de Pierre Marie prezintă în 1890 în Berlin la un congres international rezultatul cercetărilor asupra substratului la un congres international rezultatul cercetărilor asupra substratului morfopatologic în acromegalie.morfopatologic în acromegalie.

Între 1890 şi 1896 întreprinde călătorii de studii în Germania, Anglia, Belgia şi Între 1890 şi 1896 întreprinde călătorii de studii în Germania, Anglia, Belgia şi Italia.Italia. În 1897 susţine la Facultatea de Medicină din Paris teza de doctorat cu În 1897 susţine la Facultatea de Medicină din Paris teza de doctorat cu titlul Mâna suculentă în siringomielie. În acelaşi an – întors în ţară – primeşte titlul Mâna suculentă în siringomielie. În acelaşi an – întors în ţară – primeşte funcţia de şef al serviciului de boli nervoase la spitalul Pantelimon; un an mai funcţia de şef al serviciului de boli nervoase la spitalul Pantelimon; un an mai târziu este numit profesor la clinica bolilor nervoase a Facultăţii de Medicină din târziu este numit profesor la clinica bolilor nervoase a Facultăţii de Medicină din Bucureşti.Tot atunci, în 1898, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, Bucureşti.Tot atunci, în 1898, cu ajutorul operatorului Constantin M. Popescu, realizează primul film ştiinţific din lume: „Tulburările mersului în hemiplegia realizează primul film ştiinţific din lume: „Tulburările mersului în hemiplegia organică”.organică”.

Marinescu a menţinut un contact strâns cu foştii lui colegi din Paris, cele mai multe Marinescu a menţinut un contact strâns cu foştii lui colegi din Paris, cele mai multe din numeroasele sale publicaţii au apărut în limba franceză. Împreună cu patologul din numeroasele sale publicaţii au apărut în limba franceză. Împreună cu patologul francez Paul Oscar Blocq a publicat un atlas cu aspectele anatomopatologice ale francez Paul Oscar Blocq a publicat un atlas cu aspectele anatomopatologice ale maladiilor sistemului nervos central. Descrierea sa împreună cu Blocq a unui caz de maladiilor sistemului nervos central. Descrierea sa împreună cu Blocq a unui caz de tremurătură parkinsoniană la un pacient cu leziuni ale substantiei nigra a constituit baza tremurătură parkinsoniană la un pacient cu leziuni ale substantiei nigra a constituit baza de lucru a lui Edouard Brissaud în demonstrarea rolului acestei formaţii în patogenesa de lucru a lui Edouard Brissaud în demonstrarea rolului acestei formaţii în patogenesa parkinsonismului.parkinsonismului.

În 1906 este ales membru al Academiei Române, unde rosteşte discursul de recepţie În 1906 este ales membru al Academiei Române, unde rosteşte discursul de recepţie Progresele şi tendinţele medicinii moderne.Progresele şi tendinţele medicinii moderne.

În anul 1909 apare la Paris monografia La Cellule Nerveuse, cu o prefaţă elogioasă În anul 1909 apare la Paris monografia La Cellule Nerveuse, cu o prefaţă elogioasă a renumitului histolog spaniol Santiago Ramón y Cajal.a renumitului histolog spaniol Santiago Ramón y Cajal.

Devine din ce în ce mai cunoscut şi apreciat în cercurile ştiinţifice de specialitate Devine din ce în ce mai cunoscut şi apreciat în cercurile ştiinţifice de specialitate internaţionale; în 1912 este ales membru corespondent al Academiei de Medicină din internaţionale; în 1912 este ales membru corespondent al Academiei de Medicină din Paris.Paris.

În 1919 clinica de boli nervoase se mută la Spitalul Colentina, unde va rămâne timp În 1919 clinica de boli nervoase se mută la Spitalul Colentina, unde va rămâne timp de 41 de ani. Aici se înconjoară cu o echipă de colaboratori valoroşi, care vor constitui de 41 de ani. Aici se înconjoară cu o echipă de colaboratori valoroşi, care vor constitui nucleul Şcolii Româneşti de Neurologie.nucleul Şcolii Româneşti de Neurologie.

Întreprinde cercetări pe teme foarte variate, ale căror rezultate apar în numeroase Întreprinde cercetări pe teme foarte variate, ale căror rezultate apar în numeroase lucrări ca Cercetări histo-chimice asupra fermenţilor oxidanţi în fenomenele vieţii lucrări ca Cercetări histo-chimice asupra fermenţilor oxidanţi în fenomenele vieţii (1924), Bătrâneţe şi reîntinerire (1929), Reflexele condiţionate (1935, împreună cu (1924), Bătrâneţe şi reîntinerire (1929), Reflexele condiţionate (1935, împreună cu Arthur Kreindler), Tonusul muşchilor striaţi (1937, împreună cu Nicolae Ionescu-Siseşti, Arthur Kreindler), Tonusul muşchilor striaţi (1937, împreună cu Nicolae Ionescu-Siseşti, Oskar Sager şi Arthur Kreindler, prefaţată de celebrul neurofiziolog Sir Charles Oskar Sager şi Arthur Kreindler, prefaţată de celebrul neurofiziolog Sir Charles Sherrington), Determinism şi cauzalitate în domeniul biologiei (1938). În afara Sherrington), Determinism şi cauzalitate în domeniul biologiei (1938). În afara monografiilor a publicat peste 1000 de articole în reviste de specialitate. La această monografiilor a publicat peste 1000 de articole în reviste de specialitate. La această activitate se adaugă participarea la numeroase congrese şi reuniuni ştiinţifice, la care de activitate se adaugă participarea la numeroase congrese şi reuniuni ştiinţifice, la care de multe ori a fost raportor principal.multe ori a fost raportor principal.

RealizRealizăăriri

Întemeietor al şcolii româneşti de neurologie, Gheorghe Marinescu, se Întemeietor al şcolii româneşti de neurologie, Gheorghe Marinescu, se numără printre savanţii a căror activitate e greu de rezumat în puţine numără printre savanţii a căror activitate e greu de rezumat în puţine rânduri. Este autorul a mai bine de 1 000 de lucrări de mare originalitate rânduri. Este autorul a mai bine de 1 000 de lucrări de mare originalitate (printre care fundamentala sa operă despre celula nervoasă, din 1909) şi a (printre care fundamentala sa operă despre celula nervoasă, din 1909) şi a fost ales membru a nu mai puţin de 36 de academii şi societăţi ştiinţifice fost ales membru a nu mai puţin de 36 de academii şi societăţi ştiinţifice (din 1905 -membru al Academiei Române). A fost cel dintâi savant care a (din 1905 -membru al Academiei Române). A fost cel dintâi savant care a reuşit să vadă la microscop celula nervoasă vie (cultivând ţesut nervos în reuşit să vadă la microscop celula nervoasă vie (cultivând ţesut nervos în afara organismului), ceea ce i-a permis să explice numeroase aspecte ale afara organismului), ceea ce i-a permis să explice numeroase aspecte ale structurii celulare. A descris procesul refacerii celulei nervoase, structurii celulare. A descris procesul refacerii celulei nervoase, descoperind fenomenul denumit al „neurotropismului" (celulele din capătul descoperind fenomenul denumit al „neurotropismului" (celulele din capătul periferic al nervului „atrag" capătul central al nervului secţionat, într-un periferic al nervului „atrag" capătul central al nervului secţionat, într-un mod analog magnetismului). Studiind grosimea scoarţei cerebrale, Gh. mod analog magnetismului). Studiind grosimea scoarţei cerebrale, Gh. Marinescu a întemeiat paliometria şi a adus totodată noi puncte de vedere Marinescu a întemeiat paliometria şi a adus totodată noi puncte de vedere privind „arhitectura" scoarţei. Ducând mai departe teoria lui I. P. Pavlov privind „arhitectura" scoarţei. Ducând mai departe teoria lui I. P. Pavlov asupra  reflexelor condiţionate, a creat teoria „trofismului reflex". A asupra  reflexelor condiţionate, a creat teoria „trofismului reflex". A preconizat şi aplicat numeroase tratamente noi ale bolilor nervoase şi a preconizat şi aplicat numeroase tratamente noi ale bolilor nervoase şi a studiat procesul îmbătrânirii pe baza unei teorii proprii . „Celula nervoasa" studiat procesul îmbătrânirii pe baza unei teorii proprii . „Celula nervoasa" apărută la Paris în două volume, cuprinde rezultatele cercetărilor cu privire apărută la Paris în două volume, cuprinde rezultatele cercetărilor cu privire la morfologia, fiziologia şi fiziopatologia celulei nervoase şi sinteza unui la morfologia, fiziologia şi fiziopatologia celulei nervoase şi sinteza unui vast material faptic obţinut de alţi cercetători. vast material faptic obţinut de alţi cercetători.

Momente importante ale vieMomente importante ale vieţţii saleii sale --1889, este desemnat prin alegeri, pre1889, este desemnat prin alegeri, preşşedinte al “Societedinte al “Societăăţţii studenii studenţţilor în ilor în

medicinmedicinăă”;”;-20 iulie 1889 pleaca la Paris ca reprezentant al Studen-20 iulie 1889 pleaca la Paris ca reprezentant al Studenţţilor la serbarea ilor la serbarea inaugurinaugurăării Sorbonei – sediul central al Universitrii Sorbonei – sediul central al Universităţăţii din Paris;ii din Paris;-1889, profesorul Charcot îi permite s-1889, profesorul Charcot îi permite săă  lucreze în Spitalul Salpétriére;  lucreze în Spitalul Salpétriére;-1889 prezint-1889 prezintăă cu succes o serie de demonstra cu succes o serie de demonstraţţii de piese microscopice ii de piese microscopice şşi i magistralul  studiu anatomo-patologic al maladiei lui Friederich (impreunmagistralul  studiu anatomo-patologic al maladiei lui Friederich (impreunăă cu cu P. Blacq);P. Blacq);-1894, prezinta la Bruxelles împreuna cu P. Sérieux cea mai complet-1894, prezinta la Bruxelles împreuna cu P. Sérieux cea mai completăă şşi i interesantinteresantăă monografie despre cauza monografie despre cauza şşi tratamentul epilepsiei, acordându-i-i tratamentul epilepsiei, acordându-i-se premiul I de cse premiul I de căătre juriul instituit de Academia de Medicina din Burxelles;tre juriul instituit de Academia de Medicina din Burxelles;- 1895, i se acorda titlul de laureat al Facultatii de medicin- 1895, i se acorda titlul de laureat al Facultatii de medicinăă din Paris; din Paris;- 1895, primul român care - 1895, primul român care ţţine cursuri sub cupola Sorbonei;ine cursuri sub cupola Sorbonei;- 1896, viziteaz- 1896, viziteazăă Anglia, Scotia, Belgia, Olanda; Anglia, Scotia, Belgia, Olanda;

- 1897, revine în patrie - 1897, revine în patrie şşi este numit sef Serviciu de boli nervoase la Ospiciul i este numit sef Serviciu de boli nervoase la Ospiciul Pantelimon Pantelimon ;;

- 1899, profesor titular al Facul- 1899, profesor titular al Faculttăţăţii de medicinii de medicinăă din Bucure din Bucureşşti ti ;; - 1900, introduce utilizarea filmului - 1900, introduce utilizarea filmului şştiintiinţţific în medicinific în medicinăă;; - 10 martie 1906 devine membru al Academiei Române; - 10 martie 1906 devine membru al Academiei Române; - 1909, editeaz- 1909, editeazăă la Paris în doua volume cercet la Paris în doua volume cercetăările sale asupra celulei rile sale asupra celulei

nervoase (originea reala a nervilor cranieni, regenerarea nervilor periferici nervoase (originea reala a nervilor cranieni, regenerarea nervilor periferici împreuna cu C.I. Parhon, citoarhitectonia corticala împreuna cu Moise împreuna cu C.I. Parhon, citoarhitectonia corticala împreuna cu Moise Goldstein); Goldstein);

--1910, imagineaz1910, imagineazăă pentru prima oar pentru prima oarăă în lume tratamentul neuroluesului cu în lume tratamentul neuroluesului cu ser salvarsanizat, procedeu revendicat în 1912 de doi medici americani, Swift ser salvarsanizat, procedeu revendicat în 1912 de doi medici americani, Swift si Fllis, care recunosc dupa un timp ca paternitatea tratamentului îi apartin lui si Fllis, care recunosc dupa un timp ca paternitatea tratamentului îi apartin lui Gh. Marinescu si colaboratorului sau I. Minea; Gh. Marinescu si colaboratorului sau I. Minea;

- 1912, prime- 1912, primeşşte titlul de membru corespondent al Academiei franceze de medicinte titlul de membru corespondent al Academiei franceze de medicinăă;;- 1914, Congresul na- 1914, Congresul naţţional de medicinional de medicină şă şi chirurgie Bucurei chirurgie Bucureşşti unde prezinta raportul ti unde prezinta raportul “Materie, via“Materie, viaţţa  celula”a  celula”- 1917, este invitat de profesorul Dapoill s- 1917, este invitat de profesorul Dapoill săă ţţininăă cursuri la Universitatea din Petrograd; cursuri la Universitatea din Petrograd; face escale în Finlanda, Suedia, Anglia, primind propuneri tentante de a lucra, dar se face escale în Finlanda, Suedia, Anglia, primind propuneri tentante de a lucra, dar se stabileste la Londra pentru 11 luni, unde publica raportul privind studiul anatomo-stabileste la Londra pentru 11 luni, unde publica raportul privind studiul anatomo-patologic asupra epidemiei de encefalita letargica, considerat de întreaga lume medicala patologic asupra epidemiei de encefalita letargica, considerat de întreaga lume medicala “magistral”; îl cunoaste pe Pavlov, autoritate “magistral”; îl cunoaste pe Pavlov, autoritate şştiintiinţţificificăă în fiziologie; în fiziologie;- august 1918, ajunge la Paris, unde Pierre Marie, dup- august 1918, ajunge la Paris, unde Pierre Marie, dupăă moartea lui Charcot, a ajuns moartea lui Charcot, a ajuns titularul catedrei de neurologie;titularul catedrei de neurologie;- 1919, este transferat- 1919, este transferatăă  clinica de boli nervoase din Spitalul Pantelimon în Spitalul  clinica de boli nervoase din Spitalul Pantelimon în Spitalul Colentina;Colentina;- 1920, descopera împreuna cu A. Radovici reflexul palmo-mentonier - 1920, descopera împreuna cu A. Radovici reflexul palmo-mentonier ;;

- 1922, primeste unul dintre cele mai mari premii - 1922, primeste unul dintre cele mai mari premii şştiintiinţţifice internationale pentru cea ifice internationale pentru cea mai valoroasmai valoroasăă lucrare în materie de histologie nervoas lucrare în materie de histologie nervoasăă premiul Achuccara desemnat de premiul Achuccara desemnat de Universitatea din Madrid;Universitatea din Madrid;- 1926-1927, ani de r- 1926-1927, ani de răăsunsunăătoare succese toare succese şştiintiinţţifice, realizate împreunifice, realizate împreunăă cu elevii si cu elevii si colaboratorii scolaboratorii săăi: State Draganescu, C. Iordanescu, M. Stoica, D. Vasiliu, I. Jianu, V.Vines, i: State Draganescu, C. Iordanescu, M. Stoica, D. Vasiliu, I. Jianu, V.Vines, O.Sager, Maria Niculescu, A. Kreindler, E.Facon, D. GrigorescuO.Sager, Maria Niculescu, A. Kreindler, E.Facon, D. Grigorescu- 1926-1928, vine o serie de cursuri si conferin- 1926-1928, vine o serie de cursuri si conferinţţe la Viena, Paris, Madrid, Lisabona, e la Viena, Paris, Madrid, Lisabona, Buenos Aires, Cordoba, Rio de Janeiro (aici primeBuenos Aires, Cordoba, Rio de Janeiro (aici primeşşte titlul de membru al Academiei de te titlul de membru al Academiei de medicinmedicinăă););- 1930, conferinte - 1930, conferinte şştiintiinţţifice la Viena, Genova, si sinta finala Argentina, Brazilia, Uruguay;ifice la Viena, Genova, si sinta finala Argentina, Brazilia, Uruguay;- 1931, apare prima lucrare privind reflexele condi- 1931, apare prima lucrare privind reflexele condiţţionate realizationate realizatăă împreun împreunăă cu elevii s cu elevii săăi i A Kreindler si O. Sager;A Kreindler si O. Sager;- 1935, la Paris apare monografia “Reflexele condi- 1935, la Paris apare monografia “Reflexele condiţţionate. Studii de fiziologie normalionate. Studii de fiziologie normalăă si si patologicpatologicăă”, scris”, scrisă ă împreunîmpreunăă cu A. Kreindler; cu A. Kreindler;- 1936, este inaugurat- 1936, este inauguratăă noua clinic noua clinicăă de neurologie din Spitalul Colentina; de neurologie din Spitalul Colentina;- 1937, este decorat cu “Legiunea de onoare” în gradul de Mare Ofi- 1937, este decorat cu “Legiunea de onoare” în gradul de Mare Ofiţţer; împreuner; împreunăă cu N. cu N. Ionescu-Sisesti, A. Kreindler, L. Capelman, G. Buttu, I. Stanescu lucreazIonescu-Sisesti, A. Kreindler, L. Capelman, G. Buttu, I. Stanescu lucreazăă la aplicarea la aplicarea reflexului psihogalvanic;reflexului psihogalvanic;- 1937, Fran- 1937, Franţţa organizeaza organizeazăă Expozi Expoziţţia internationalia internationalăă, iar printre invitatii de onoare se , iar printre invitatii de onoare se numarnumarăă şşi românul Gh. Marinescu; participa la Congresul internai românul Gh. Marinescu; participa la Congresul internaţţional de psihiatrie ional de psihiatrie infantilinfantilăă unde prezinta interpret unde prezinta interpretăări originale în raportul intitulat “Reflexele condiri originale în raportul intitulat “Reflexele condiţţionate ionate în psihiatria infantilîn psihiatria infantilăă”;”;- 1938, pre- 1938, preşşedinte al Congresului Internaedinte al Congresului Internaţţional asupra turbional asupra turbăării, Bucurerii, Bucureşşti (omagiu adus ti (omagiu adus lui V. Babelui V. Babeşş); );

Muzeul Gheorghe MarinescuMuzeul Gheorghe Marinescu

Muzeul “Gheorghe Marinescu” se află Muzeul “Gheorghe Marinescu” se află în Bucureşti şi aduce un omagiu realizărilor în Bucureşti şi aduce un omagiu realizărilor marelui specialist în neurologie Gheorghe marelui specialist în neurologie Gheorghe Marinescu, care a fost cunoscut şi pentru Marinescu, care a fost cunoscut şi pentru prezenţa sa printre Academicienii Români, prezenţa sa printre Academicienii Români, dar şi pentru înfiinţarea Şcolii Româneşti de dar şi pentru înfiinţarea Şcolii Româneşti de Neurologie. Muzeul este inaugurat în anul Neurologie. Muzeul este inaugurat în anul 1954.1954. Colecţia locuinţei neurologului cuprinde în Colecţia locuinţei neurologului cuprinde în jur de 1000 de exponate. Acestea se constituie jur de 1000 de exponate. Acestea se constituie din documente şi manuscrise, fotografii, cărţi, din documente şi manuscrise, fotografii, cărţi, piese de mobilier şi picturi. Câteva obiecte de piese de mobilier şi picturi. Câteva obiecte de referinţă sunt lucrarea pictorului de origine referinţă sunt lucrarea pictorului de origine franceză Jean Ferdinand Monchablon, ce a franceză Jean Ferdinand Monchablon, ce a fost denumită “O lecţie clinică la Spitalul fost denumită “O lecţie clinică la Spitalul Brâncovenesc”, corespondenBrâncovenesc”, corespondenttele cu Ivan ele cu Ivan Pavlov, Ruth, Darwin, Pierre şi Marie Curie, Pavlov, Ruth, Darwin, Pierre şi Marie Curie, dar şi proiectorul folosit pentru prima oară în dar şi proiectorul folosit pentru prima oară în lume în cercetările legate de neuropatologie. O lume în cercetările legate de neuropatologie. O colecţie impresionantă de diplome primite de colecţie impresionantă de diplome primite de la cele şapte academii şi 26 de societăţi la cele şapte academii şi 26 de societăţi medicale internaţionale din care a făcut parte medicale internaţionale din care a făcut parte completează moştenirea culturală şi medicală completează moştenirea culturală şi medicală a intelectualului. Cea mai importantă lucrare a intelectualului. Cea mai importantă lucrare a doctorului, “La cellule nerveuse”, este de a doctorului, “La cellule nerveuse”, este de asemenea păstrată la loc de cinste în Muzeul asemenea păstrată la loc de cinste în Muzeul „Gheorghe Marinescu”.„Gheorghe Marinescu”.

Iar pentru a întregi imaginea asupra acestui mare medic, citez Iar pentru a întregi imaginea asupra acestui mare medic, citez câteva fraze din testamentul sau: câteva fraze din testamentul sau:

"Nici o floare, nici un discurs. Acei care m-au iubit să întrebuinţeze "Nici o floare, nici un discurs. Acei care m-au iubit să întrebuinţeze banii pentru copiii săraci, iar vorbele bune pentru a încuraja pe cei banii pentru copiii săraci, iar vorbele bune pentru a încuraja pe cei suferinzi... Plecând în lumea din care nimeni nu s-a mai întors suferinzi... Plecând în lumea din care nimeni nu s-a mai întors vreodată n-avreodată n-aşş voi s voi săă supăr pe nimeni, dar adevărul totuşi trebuie supăr pe nimeni, dar adevărul totuşi trebuie spus: prea multă nedreptate este în blagoslovita Ţară spus: prea multă nedreptate este în blagoslovita Ţară Românească. "Românească. "