Geriartrie.burghelea Madalina
-
Upload
madalina-burghelea -
Category
Documents
-
view
2 -
download
0
description
Transcript of Geriartrie.burghelea Madalina
-
UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU
FACULTATEA STIINTE ALE MISCARII,SPORTULUI SI SANATATII
KINETOTERAPIA IN GERIARTRIE-GERONTOLOGIE
GUTA-DIABET
Profesor coordonator: Conf.univ.dr. Ochian Gabriela
Student: Burghelea (Grigoras) Madalina-Nicoleta
(KMS an III gr. 304 B)
-
I. DATE CLINICE
Guta este una dintre cele mai frecvente forme de artrita, inflamatie a unor articulatii,
provocata de cresterea nivelului de acid uric, in sange, sub forma unor depozite de urati, calculi
renali,nefropatie urica, cristale care se depun pe incheieturi, tendoane si tesuturile din jurul lor.
provocand la nivelul articulatiilor inflamatie, edem si durere. Este denumita si "podagra",atunci
cand afecteaza degetul mare de la picior, articulaia dintre metatarsiene i falange de la baza
degetului mare fiind cel mai des afectat (n aproximativ 50% din cazuri), aparand in jurul
varstei de 40-50 de ani, iar in trecut era cunoscuta drept boala regilor" sau "boala oamenilor
bogai".
Cauze
Guta apare n principal atunci cnd exist un nivel crescut de acid uric n sange,
hiperuricemie.De asemenea, guta poate fi cauzata si de urmatorii factori:
sex barbatii fac mai frecvent guta decat femeile
varsta riscul creste dupa varsta de 65 de ani
rasa
supraalimentatia
factori genetici
chimioterapia (medicamente folosite in tratamentul cancerului, provoaca moartea rapida a
celulelor maligne)
sedentarismul
obezitatea
alcoolismul
intoxicatii cu plumb
tratament cronic cu aspirina sau produse care contin niacin (acid nicotinic)
hemopatii (maladia Vaquez, leucemie, tratamente citolitice);
anemii hemolitice; arsuri pe suprafete intinse;
tratamente cu diuretice sau corticoizi;
insuficienta renala.
efortul fizic intens
expunerea la frig sau umiditate
-
reactii alergice
traumatisme repetate
surmenaj
Clinicii Mayo (SUA), guta poate fi declanat de anumite afeciuni, ntre care
hipertensiunea netratat i boli cronice precum diabetul, hiperlipidemia (nivel ridicat de grsimi
i colesterol n snge) i arterioscleroza (ngroarea pereilor arterelor).
Simptome
Din cauza nivelului crescut de acid uric din sange, mici cristale de urat se depoziteaza in
diferite regiuni ale corpului, in special la nivelul articulatiilor, halucele fiind cel mai adesea
afectat, insa pot fi atinse si alte articulatii precum articulatiile piciorului, articulatia mainii, a
genunchiului, degetelor sau a coatelor. Guta prezinta urmatoarele simptome:
primele simptome ale gutei pot fi nodulii (tofii gutosi), cu localizare la nivelul mainilor,
coatelor sau urechilor. Acesti noduli nu sunt insa caracteristici atacului de guta.
cresterea temperaturii locale, durere, si sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei, de cele
mai multe ori la nivelul halucelui;
durere nocturna intensa;
disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in intensitate pe
parcursul urmatoarelor 2-7 zile ;
prurit tegumentar (mancarime a pielii) si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului
de guta.
culoare rosie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate, asemanatoare unei infectii
tegumentare locale ;
febra;
limitarea miscarilor normale a articulatiei;(redoare)
Simptomele gutei pot varia, astfel incat simptomele pot recidiva dupa o boala
intercurenta sau dupa o interventie chirurgicala , iar unele persoane pot sa nu prezinte atacuri
recurente de guta, dar pot dezvolta o forma cronica a bolii, care este o forma mai putin dureroasa
care apare la adulti .
Nu putem preveni ceea ce este nnscut, dar un stil de via sntos i controlul medical
cu recomandrile corespunztoare vor fi de mare folos in prevenirea reaparitiei atacurilor
gutoase.
-
Stadii
In evolutia gutei se prezinta 4 stadii si anume:
Primul dintre aceste 4 stadii se numeste hiperuricemia asimptomatic, este caracteristica
barbailor care sunt predispui la guta si care prezint valori crescute ale uratului n snge fr
alte elemente clinice( artrit,tofi)., iar in functie de valoarea concentratiei de urat din sange apare
primul atac de guta.
Urmatorul stadiu este artrita acuta gutoasa, ce incheie primul stadiu, atacul gutos acut
fiind in marea majoritate a cazurilor monoarticular, fiind afecatata preponderant articulatia
metatarsofalangiana, putandu-se produce si la nivelul dorsului piciorului, gleznei, clciului,
genunchiului, pumnului, degetelor minii i coatelor.Atacul gutos apare exploziv, noaptea,
intensitatea durerii fiind foarte mare, articulatia se inroseste, incalzeste, tumefiaza, putand sa
apara si febra. Dupa cateva ore sau zile, fenomenele regreseaza, bolnavul recuperanduse total,
insa ramanand cu pielea de pe suprafata articulatiei afectata descuamata.
Perioada intercritic este perioada asimptomatic dintre atacurile acute de guta si
reprezinta al treilea stadiu.Conform statisticilor, aproape toti pacientii in primul an prezinta un al
doilea episod de artrita acuta gutoasa, rareori evolutia ulterioara a primului atac de gut s fie
cronic cu apariia de tofi.
Guta cronic tofacee reprezinta ultimul stadiu al gutei, fiind urmare a acumulrii
progresive n organism de acid uric care se depune sub forma de tofi, nedurerosi i cu consisten
elastic, localizarea lor fiind la nivelul helixului si antehelixului, picioare, la degetele minii, la
bursa olecranian i tendonul lui Achile precum i la nivelul suprafeei ulnare antebraului, iar de
la primul atac de guta si pana la aparitia tofilor pot trece 10-11 ani de evolutie fara tratament
Relatia gutei cu alte boli este cu atat mai importanta, cu cat pacientul este varstnic si
complicatiile ii afecteaza cu atat mai mult restantul functional si asa precar. Dintre aceste
asocieri as remarca, pentru afectarile clinico - functionale osteoarticulare ale membrului inferior,
asocierile cu obezitatea, psoriazisul, precum si diabetul in cazul de fata.
Pacientul in cauza, sufera de - diabetul zaharat senil , in faza de debut . Aceasta forma
avand caracteristici specifice:
debutul in jurul varstei de 60 de ani;
nu are caracter ereditar;
debutul este insidios, evolutia este in general benigna
-
Diagnostic pozitiv
Asociiind urmatoarele elemente putem da un diagnostic pozitiv de guta:
monoartrita acuta in special la membrele inferioare, la barbatii care sufera de obezitate,
hipertensiune;
aparitia tofilor la nivelul epifizei osoase, burselor i tendoanelor, interstiiul renal,
dermului,
discului intervertebral;
rspuns terapeutic la colchicin;
hiperuricemie si/sauhiperuricozurie;
Diabetul zaharat tip 2 (denumit n trecut diabet non-insulino-dependent sau diabet cu
debut la vrsta adult) se caracterizeaz prin faptul c pancreasul continu s produc insulin,
uneori chiar mai mult dect n mod natural, ins organismul dezvolt rezisten la efectele
insulinei, astfel nct n realitate exist un deficit insulinic.
Diabetul de tip 2 obicei debuteaz la persoane n vrst de peste 40 de ani i devine din ce
n ce mai frecvent la grupele de vrst superioare, aproximativ 15% din persoanele n vrst de
peste 70 de ani avand acest tip de diabet.
Cauze
obezitatea, 80-90% din persoanele cu aceast boal sunt supraponderale;
anumite boli si medicamente;
nivelul crescut de corticosteroizi;
stil de viata;
factori genetici;
Simptome
Persoanele cu diabet zaharat de tip 2 pot fi asimptomatice timp de muli ani sau chiar
decade nainte de a fi diagnosticate, simptomele pot fi subtile.
creterea volumului urinar;
senzaia de sete;.
oboseal extreme;
vedere neclar i deshidratare;
deshidratare sever;
-
Diagnostic
Diagnosticul de diabet se stabilete prin depistarea unor concentraii crescute ale glucozei
sanguine. Glicemia este frecvent verificat n timpul evalurilor medicale de rutin, acest lucru
fiind foarte important deoarece diabetul este mult mai frecvent la persoanele in varsta.
Pentru a msura glicemia, se prelev o mostr sanguin dup ce persoana a ntrerupt
alimentaia timp de 12 ore, fiind posibil recoltarea de snge si dup ce individul a mncat, in
caz de repaus alimentar glicemia nu trebuie niciodat s fie mai mare de 126 mg/dL. De
asemenea, medicii msoar nivelul unei proteine sanguine, denumit hemoglobin ArC
(denumit i hemoglobin glicozilat). Aceast analiz este util pentru confirmarea
diagnosticului la adulii la care concentraia sanguin a glucozei este numai uor crecut.
II.EVALUARE
Date personale
Nume: S.I.
Vrst: 66 ani
Sex: M
Ocupatie: pensionar
Ocupatia in trecut: muncitor necalificat
Anamnez
durere intensa la nivelul halucelui,mai ales pe timpul noptii, articulatia se inroseste;
aceste dureri au inceput in urma cu putin timp, din cauza conditiilor de munca: frig,
umezeala.
afectiuni asociate: diabet gradul 2
diagnostic clinic: guta
Evaluare functionala
1.Convorbire
durere ce apare noaptea, insuportabila, violenta la nivelul articulatiei metatarsofalangiana
a halucelui;
disconfort in timpul mersului
-
2. Evaluare vizuala
tumefactia halucelui
culoare rosie a tegumentului
mers deficitar, cu timp de sprijin scurt pe partea dreapta
postura deficitara a halucelui
3.Evaluare palpatorie
tegument cald
miscarile halucelui se realizeaza cu usoare dureri din cauza inflamatiei
III. DIAGNOSTIC FUNCTIONAL:
este prezenta durerea si la nivelul halucelui;
mers usor ingreuiat;
tumefactia halucelui;
postura usor deficitara a halucelui
IV.OBIECTIVELE PROGRAMULUI DE RECUPERARE
combaterea durerilor articulare si a inflamatiei
prevenirea deformarilor articulare
mentinerea mobilitatii si stabilitatii articulare
combaterea redorilor articulare
mentinerea fortei musculare
reeducarea mersului si a echilibrului
V. PROGRAM KINETOTERAPEUTIC
1. Pentru scaderea inflamatiei si a durerii se aplica comprese reci locale, crioterapie la
nivelul halucelui.
2.Pentru a preveni deformarile articulare se va utiliza posturarea prin aplicarea unor
separatoare intre haluce si urmatorul metatarsian.
3. Masaj local,relaxator cu efect calmant la nivelul articulatiei metatarso-falangiana,
evitand bineinteles zona cu varice.
-
4. Mobilizari pasive, pasivo active ale halucelui, articulatiei metatarso-falangiena, usoare
mobilizari cu rezistenta
5. Din decubit dorsal, adductia si abductia metatarsienelor timp de un min, miscarea se va
face lent.
6. Din asezat ,rularea picioarelor dinspre calcai spre varfuri si inapoi pe o minge-se repeta
de 10 ori
7. Mers pe varfuri cu bratele sus,1 minut, apoi mers pe calcaie, 1minut
8. La scara fixa, sa urce si sa coboare folosind metatarsienele 4,5 urcari si coborari
9. Mers pe diferite suprafete-nisip, saltea, suprafete inclinate pe stepper, peste obstacole,
banda de mers
10. Pedalare la bicicleta ergometrica, 5-7 minute
Tratamentul medicamentos:
Antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), colchicina ,corticosteroizii Pe cale oral sau ca
soluie injectabil., medicamentele hipoglicemiante orale .
VI. INDICATII METODICE
Sedina de masaj va fi realizata de 1,2 ori pe sptmna, cate 20-30minute. Pe durata
procesului de recuperare s-a tinut cont de urmatoarele aspecte:
exercitiile au fost insotite de comenzi verbale ale kinetoterapeutului
exerciiile au fost gradate n funcie de progresul realizat de varstnic n cursul edintelor.
se vor determina glicemiile inainte si dupa efort. Pot aparea hipoglicemii si la distanta
dupa efort;
se va evita injectarea insulinei in membrul supus efortului; se poate scadea cu 2-4 unitati
doza de insulina de dinaintea efortului
n realizarea tratamentului, s-a tinut cont de starea fizic i psihic a varstnicului la
momentul respectiv.
Exerciiile au fost atent dozate si alternate cu pauze corespunztoare si exercitii de
respiratie pentru a evita complicatiile-hipoglicemie, hiperglicemie
S-au urmarit in permanenta tensiunea arteriala si frecventa respiratorie a pacientului.
I s-a explicat varstnicului ce alimente trebuie sa evite. Nu se va face efort in timpul
varfului de secretie al insulinei, dimineata este momentul ideal.
-
VII. CONCLUZII
Pe durata intregului program de recuperare varstnicul a colaborat permanent, respectand
indicatiile kinetoterapeutului, astfel ajungandu-se la urmatoarele rezultate:
amelioararea durerii
reducerea inflamatiei
reeducarea mersului si a echilibrului
prevenirea deformarilor articulare
Bibliografie:
1.Dimitriu, Gh., Bolile reumatismale(1982)
2.Stroescu, I., Recuperarea functionala in practica reumatologica(1979)
3.Ocheana.G., Kinetoterapia in afectiuni rematismale-suport curs
4. http://www.csid.ro/health/sanatate/diabetul-zaharat-de-tip-2-simptome-diagnostic-tratament