Director General al Institutului Geologic al României

Conf. Dr. Ing. Ştefan GRIGORESCU

Director Ştiinţific al Institutului Geologic al României

Dr. Ing. Mircea ŢICLEANU

Şef Departament Ştiinţe Geonomice – Instalaţii de Interes Naţional

Dr. Stănilă IAMANDEI Asistent de cercetare - GEOECOLAB (Dep. Şt. Geo. – Inst. Int. Naţional)

Drd. Iustina POPESCU

Asistent de cercetare – Departmentul Geologie Regională şi Economică

Mast. Flori CULESCU

Institutul Geologic al României

Scopul principal al institutului a fost, de la începuturi, cf. Decretului Regal de Înfiinţare (1906), cartarea din punct de vedere geologic şi agrogeologic a teritoriului naţional, la

care s-au adaugat succesiv activităţile de geofizică, de geochimie, de geologie inginerească, de conservare a patrimoniului geologic naţional, de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul geologiei, de participare la elaborarea strategiei de

dezvoltare a ţării.

• Azi IGR Bucureşti este un Institut National de Cercetare-Dezvoltare in domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei şi Teledetecţiei şi are toate atributele unui Geological Survey, întrucât:

– asigură organizarea, gestionarea şi valorificarea publica a fondului naţional de date geologice, monitorizarea compartimentelor mediului din zonele miniere si impactul pe care acestea il au asupra mediului, precum şi conservarea si valorificare carotelor de foraje, a colecţiilor de minerale, roci şi flori de mină;

– investighează geologia şi structura teritoriului României şi are responsabilitatea realizării corelaţiilor între geologia României şi cea a altor ţări vecine;

– elaborează, editează şi tipăreşte hărţile naţionale geologice, hidrogeologice, geofizice şi metalogenetice la diferite scări şi dezvoltă modelul geoidului;

– realizează studii de geochimie, de impact asupra mediului a diferitelor investiţii;

– elaborează modele genetice ale acumulărilor de minerale şi ale resurselor energetice.

– menţine şi extinde acordurile de cooperare cu instituţiile similare din străinatate, pe bază bilaterală şi multilaterală, în cadrul C.E.I. (Iniţiativa Central-Europeană), I.G.C.P. (Programe internaţionale de corelare geologică sub egida UNESCO), FOREGS (Forumul serviciilor geologice naţionale din Europa), I.U.G.S. (Uniunea Internaţionala a Ştiinţelor Geologice), I.U.G.G. (Uniunea Internationala de Geodezie şi Geofizică), iar ca membru al EuroGeoSurveys (Asociaţia Institutelor Geologice din UE), Institutul Geologic al României desfăşoară activităţi conforme cu Directiva Comisiei Europene referitoare la  protecţia  mediului.

Organigrama IGRConsiliul de administraţie

Consiliul

ştiinţific

Comitetul

de direcţie

Consilieri

Serviciul Marketing,

Relaţii Publice şi Mass Media

Biroul Juridic Audit internDirector

economic

Control Financiar Preventiv

Serviciul Resurse Umane,

Prevenire şi Protecţia Muncii

Biroul Atragere Fonduri Structurale

Serviciul Administrativ,

Achizitii, Contracte si Investitii

Serviciul Financiar-Contabil

Departamentul Geologie Regională şi Economică

Departamentul Ştiinţe Geonomice – Instalaţii

de Interes Naţional

Serviciul Sinteze şi Interpretare

Serviciul Hărţi Naţionale Geotematice

Observatorul Geomagnetic

Surlari

Litoteca Naţională

Muzeul Naţional de Geologie

Biblioteca şi Fondul Geologic

Laborator Radiometrie

Laborator Geoecolab

Director ştiinţific

Birou Documente Clasificate

DIRECTORUL GENERAL

Aşadar:

Institutul Geologic al României este unica instituţie abilitată şi capabilă să consilieze statul român în problemele de prognoză economică privind resursele naturale al României, să efectueze

cercetări ştiinţifice în domeniu şi să răspundă cerinţelor scoaterii din sau introducerii în circuitul economic al diferitelor resurse

naturale din teritoriu.

Cărbune? Noi ştim ce e cărbunele:

Institutul Geologic al României a făcut numeroase cercetări pe acest subiect, şi cu aspect strict economic şi cu aspect de

cercetare fundamentală, şi avem o vastă literatură de specialitate ce include toate studiile şi cercetările IGR

Am avut şi mai avem specialişti în domeniu.

Noi credem că de noi aveţi nevoie!

Cărbunele - sursă de energie• Peste 50% din electricitatea UE provine în prezent din combustibili

fosili (mai ales din cărbune şi gaze naturale).

• Pe întreg globul, se estimează că cererea totală de energie, aflată în continuă creştere, va fi din ce în ce mai mult onorată pe bază de combustibili fosili, cel puţin până în 2050, în special în anumite zone geo-economice cheie.

• Cărbunele este şi va rămâne un element-cheie prin contribuţia sa la securitatea aprovizionării cu energie a UE.

• Cărbunele reprezintă de departe combustibilul fosil cu cele mai mari şi cele mai larg repartizate zăcăminte la nivel mondial, despre care se estimează că vor mai putea funcţiona timp de circa 130 de ani în cazul lignitului.

Cărbunii

• România a avut şi a exploatat

cărbuni de multă vreme: huilă

în Valea Jiului, sau cărbune

de alte calităţi precum lignitul

sau cărbunii bruni din alte

localităţi din zona Olteniei şi

din Subcarpaţi, care au

alimentat nevoile industriale

sau energetice ale României.

• În ultimul secol Institutul Geologic al României a dat reală asistenţă

industriei miniere pentru noi zăcăminte de cărbuni sau extinderea

celor vechi

Activitate grea, munca brută, pericol la tot pasul

Cercetări în domeniul cărbunilor•Institutul Geologic al României a fost cel care a efectuat, în special în ultimii 40 ani, cercetări intense asupra cărbunilor româneşti:

–Pentru a identifica noi zăcăminte sau extinderea lor, în special în Oltenia, unde imensele resurse estimate au permis un interes special pentru a fi atrase în circuitul economic;–Pentru a identifica condiţiile lor tehnice de zăcământ - geologice, geomorfologice or hidrogeologice;–Pentru a face cercetări fundamentale pentru stratigrafia de detaliu a Neogenului în Bazinul Dacic – de mediu, de paleobotanică şi paleoclimat, pentru o mai bună reconstrucţie a condiţiilor carbogeneratoare sau paleovegetaţionale.

Cercetători ai Institutului Geologic al României care au făcut studii avansate pentru şi pe cărbune (o parte din ei):

Gh. Munteanu Murgoci (1907), I.P. Ionescu Argetoaia (1918), O. Protescu (1932), I.P. Voiteşti (1929-1935),… N. Oncescu (1946), M. Ilie (1949), Gr. Popescu (1949-1955) I.Z. Barbu (1953) …, N. Petre Pion (1958), A. Zberea (1970), F. Marinescu (1968), I.C. Motaş (1951- 1979), I.G. Gherasie (1981-1983), I. Papaianopol (1980), S. Năstăseanu (1982-1999), I. Andreescu (1985-1992), N. Ţicleanu (1985-1997), M. Ţicleanu (1987-2012), S. Iamandei, 1987-2012…, P. Crăciun (1984-1997), S. Grigorescu (1982-1997-2012)…

În ultimii 20 de ani:Cercetările intense în special asupra zăcămintelor de cărbuni Plioceni

din bazinul Dacic au fost sintetizate într-o

MONOGRAFIE GITOLOGICĂ A OLTENIEI (1997).

Cărbunii neogeni din RomâniaEvoluţia condiţiilor de mediu în Miocenul superior şi în Pliocen a permis acumularea de material

vegetal uneori în cantităţi mari care a generat zăcăminte de cărbuni cel puţin în trei etape carbogeneratoare, în Sarmatianul inferior, în Pontianul mediu şi în Pliocen.

Moldavia region – Sarmatian: Falticeni area; Co-Comăneşti (1-Comăneşti, 2-Asău, 3-Dărmăneşti); [+ Maeotian to Pliocene coal occurrences: FO-Focşani-Odobeşti (4-Pralea-Căiuţi, 5-Gospei-Secu, 6-Reghiu-Poeniţa, 7-Milcov Valley); Bz-Buzău (8-Ojasca, 9-Berca, 10-Ariceşti)].Muntenia region – The Pontian coal-genesis (11-Schitu-Goleşti, 12-Şotânga, 13-Doiceşti, 14-Aninoasa); [+ Pliocene coal deposits: 15-Filipeştii de Pădure, 16-Ceptura)]. Oltenia region – The Pliocene coal-genesis (17-Dedoviţa, 18-Husnicioara, 19-Pinoasa 20-Motru, 21-Rovinari, 22-Ploştina, 23-Mătăsari, 24-Deep extension). (IGR Geological Map of Romania, Dacian Basin after Jipa & Olariu, 2009).

Cele trei carbogeneze Neogene1. Carbogeneza Sarmaţiană• Sarmatian inf. (Volhinian) - lignitul din bazinul Borod (Popa 2000; Petrescu 2003).

• Ocurenţe Volhiniene în zona Fălticeni - Boroaia, Bogdăneşti (Ţibuleac (2001) ), din mlaştini corbogeneratoare dispuse pe Platforma Moldovenească şi pe câmpii paralice, ale bazinului Dacic, din vegetaţie de Glyptostrobus, Myrica, Alnus, Salix, Liquidambar, Phragmites, Typha.

• Chiar dacă condiţiile biotice şi climatice erau bune cele tectonice şi paleogeografice nu erau la fel de favorabile acumulării de material carbogenerator, astfel că s-au format strate de cărbuni de grosime şi extensie reduse.

2. Carbogeneza Pontiană• Dezvoltată în special în Muntenia, la Schitu-Goleşti (Berevoieşti, Godeni, Pescăreasa,

Poienari, Jugur, acum abandonate), ca si in alte locuri cu aparitii mai putin semnificative in Ponţianul mediu (in Petrescu et al. 1987).

• Se adaugă Aninoasa şi Doiceşti, (zăcămintele de la Filipeştii-de-Pădure, Şotânga and Ceptura sunt mai recente, (Pliocene) şi nu se includ în această carbogeneză.

• Alte apariţii - rezultat al unor acumulări aluvio-lacustre (între Argeş şi Topolog) provenind dintr-o vegetaţie arboreala cu Glyptostrobus europaeus, Alnus cecropiaefolia, Bytneriophyllum tiliaefolia…, indicând un climat cald temperat şi umed pentru Ponţianul mediu [Givulescu (1967, 1992, 1996, 1997), Ţicleanu & Paraschiv (2000), Ţicleanu et al. (2002), Petrescu et al. (2002), Diaconu (2004a)].

Şi ...cea mai importantă:

3. Carbogeneza Pliocenă

3. Carbogeneza Pliocenă

• A avut o mare extensie în cursul Pliocenului, în special în Dacian şi Romanian mediu şi superior.

• Unele zăcăminte sincrone s-au dezvoltat în mici depresiuni intramontane.

• Bazinul Dacic a avut o evoluţie fluctuantă în legătură şi cu bazinul Euxinic în intervalul precizat mai sus asigurând condiţii favorabile pentru o carbogeneza extinsă pe campiile depoziţionale situate la poalele Carpatilor care se ridicau.

• Tipul de sedimentare a constat mai ales in facies fluviatil sau de swamp, iar în bazin se pot separa o sedimentare proximal – litorală sau distală (de ape mai adânci).

• Coloanele stratigrafice în această zona carboniferă arată numeroase strate geologice: circa 22 strate de cărbune s-au numărat din Dacian până la Romanian superior.

• Câteva strate de cărbuni apar chiar şi în Pleistocen inferior dar de mică importanţă economică (Ţicleanu, 2003).

• Suprafaţa stratelor de cărbune este foarte variată. De exemplu stratul 5, marcat şi de o uşoară radioactivitate, este cel mai extins (Ţicleanu, 2006).

Câmpii depoziţionale Pliocene în bazinul Dacic

Extinderea principaleor strate de cărbune în Bazinul dacic(secţiune N-S şi hărţi).

(reproduced from Popescu et al., 2006, by courtesy)

Tehnologie de exploatare în carieră

Vedere într-o carieră activă - Lupoaia

Vedere într-o carieră activă - Roşiuţa

Vedere într-o carieră activă - Berbeşti

Vedere într-o carieră activă - Berbeşti

Cadrul geologicPrelucrat de S. Grigorescu

dupa IGR-Harta Geologica 1:200 000

Coloane stratigrafice cu compoziţia litologică in aria de alimentare dintre Valea Mare (Bengeşti) – si râul Govora.

S. Grigorescu

Coloana stratigrafică a Pontianului mediu şi Dacianului inf., valea Otăsău

(Între Surpatele si Mânăstirea dintr-un Lemn)S. Grigorescu & I. Papaianopol

Coloana stratigrafică a Dacianului inf. din valea Muţilor

(afluent dreapta al văii Cerna, Vâlcea)S. Grigorescu & I. Papaianopol

Coloana stratigrafică a Dacianului inf. în valea Bogdan

(la nord de Berbeşti, Vâlcea)S. Grigorescu & I. Papaianopol

Coloana stratigrafică a Romanianuluiîn cariera Alunu

(valea Olteţului)S. Grigorescu & I. Papaianopol

Coloana stratigrafică a Dacianului inferior, în Valea Mare,

Bengeşti, Gorj.(valea Olteţului)

S. Grigorescu & I. Papaianopol

Coloană stratigrafică, valea Mecera(afluent de dreapta a văii Bistriţa, satul Mănăileşti)

S. Grigorescu & I. Papaianopol

Cadrul hidrogeologic

Prelucrat de S. Grigorescu după Harta hidrogeologică 1:1 000 000

Atlasul Geologic al României (IGR).

Condiţiile hidrogeologice din BazinulDacic în legătură cu principalele strate de cărbuni.

S. Grigorescu (1997)

Freatic Valea râului Valea râului Valea râului Valea râului

Acvifer superior Acoperiş strat VI(X) Acoperiş strat V(IX) Acoperiş strat VIIAcoperiş strat X

Int.VII-X

Acvifer mediuInt III-V(VII-IX)Int. I-II(V-VI)

Int II-IV(VI-VIII)Int. I-II(V-VI)

Int V-VIInt VIII-VIII

Int. V-VIInt. VI-V

Acvifer bazal Culcuş strat I(V) Culcuş strat I(V) Culcuş strat V Culcuş strat IV

Orizont Tărâia-Bistriţa Gilort-Amaradia Mihăiţa-Işalniţa Jiu-Jilţ

Elemente hidrogeologice regionale

din sectorul Olt-Olteţ-Amaradia-Jiu

Litologia Nivelul hidrostatic (m)

Presiuni piezometrice (m col. apa)

Coeficienti de filtrare

(m/zi)

Debite (l/sec.)

Acviferul bazalSectorul Jilţ-Jiu-GilortOrizontul acvifer din culcuşul stratului IV

Nisipuri marunte la grosiere cu elemente de pietriş, rar nisipuri fine, argiloase

148-186 0-100 ~1 m/zi variaţii mari depinzând de coeficientul de filtrare (0.02-23 l/s)

Sectorul Gilort-Amaradia-Tărâia. Orizontul acvifer din culcuşul str.V

Nisipuri mijlocii şi fine cu 1-4% pietris, mai rar nisipuri prafoase

230.78 m (P1)-367.37 m (forajul 1030)

cresc spre S până la +50 m col.apă

0.1-5 m/zi 0.017-0.13 l/s

Sectorul Tărâia-BistriţaOrizontul acvifer din culcuşul str.V (acviferul bazal)

Nisipuri fine, fainoase sau argiloase, ce trec la prafuri nisipoase

244.67-280.19 0.03-1.6 m/zi

0.02-2.91 l/s

Litologia Nivelul hidrostatic (m)

Presiuni piezometrice (m col. apa)

Coeficienţi de filtrare

(m/zi)

Debite (l/sec.)

Acvifere intermediareSectorul Jilţ-Jiu-GilortOrizontul acvifer din intervalul str. IV-V

Nisipuri fine, nisipuri prăfoase, prafuri argiloase mai rar nisipuri medii şi grosiere

145.67-247.83 m 0-150 ~1 m/zi 0.01-2.5 l/sec

Orizontul acvifer din complexul str.V

Nisipuri prafoase, prafuri nisipoase si argile mai rar nisipuri fine

190-241 pana la 20 m col.apa

0.2-0.3 m/zi 0.1-0.2 l/sec

Orizontul acvifer din intervalul str. V-VI

Nisipuri fine uneori cu elemente de pietris, nisipuri prafoase, prafuri nisipoase mai rar prafuri argiloase

136.10-248.37 0-130 m col.apa 0.01-6.05 0.01-11.80

Orizontul acvifer in intervalul str.VII-VIII

Nisipuri prafoase, prafuri nisipoase, prafuri argiloase, rar nisipuri fine la medii

134,81-271,38 0-100 0,1-4 Mai mici de 0,8

Sectorul Gilort-Amaradia-Tărâia Orizontul acvifer din complexul str.V carbune

Nisipuri fine, prăfoase, argiloase, nisipuri argiloase

240-367 0-40 0,023

Orizontul acvifer din intervalul str.V-VI carbune

Nisipuri prafoase, nisipuri slab argiloase până la nisipuri fine si medii, prăfoase sau slab argiloase

286-357 0,5-0,86 0,19-3,29

Orizontul acvifer din acoperisul str.VI carbune

Nisipuri mijlocii si fine, nisipuri prafoase

351,73-361,99 0,53-4,3 0,02

Sectorul Tărâia-BistriţaOrizontul acvifer din acoperisul str.VI

Nisipuri medii la făinoase, slab prafoase, cenuşii

276,11-360,16 0-250 0,10-0,75 0,01-1,03

Elemente hidrogeologice regionale

din sectorul Olt-Olteţ-Amaradia-Jiu

Litologia Nivelul hidrostatic (m)

Presiuni piezometrice (m col. apa)

Coeficienţi de filtrare

(m/zi)

Debite (l/sec.)

Acvifere superioareSectorul Jilţ-Jiu-GilortOrizonturile acvifere din intervalul str.VIII-X

Nisipuri fine, nisipuri prăfoase până la argiloase, uneori chiar prafuri argiloase

131m Peşteana262-265m Roşiuţa, Jilţ N

Orizontul din int.IX-X 10-15 m nivele mai ridicate decât int.VIII-IX

0.01-3 m/zi 0.01-0.8Peste 1 l/sec. la Beterega S şi Peşteana

Orizonturile acvifere din acoperişul str.X

Nisipuri prafoase şi argiloase, prafuri argiloase, mai rar nisipuri curate

127-299 0.08-0.6 0.0055-3.30

Ape freaticeSectorul Jilt-Jiu-Gilort

Prundisuri cu intercalatii de nisipuri

2.5-96 0.3-8.5

Sectorul Gilort-Amaradia-TărâiaOrizoturile acvifere freatice

0.5-1.6 l/min

Sectorul Tărâia-BistriţaOrizoturile acvifere freatice

Elemente hidrogeologice regionale

din sectorul Olt-Olteţ-Amaradia-Jiu

Distribuţia spaţiala a acviferele din Neogenul superior.

Cadrul hidrogeologic

S. Grigorescu

•Bazinul acvifer dintre Olt si Jiu are o zona întinsa de alimentare atat in limita V si N a perimetrului cât şi în cuprinsul sau, unde pe văile Motru, Jilt, Jiu, Gilort, Amaradia, Olteţ-Cerna, datorită eroziunilor intense, apar la zi şi orizonturi de adâncime.

•Din corelarea rezultatelor cercetărilor hidrogeologice cu litologia regiunii s-a observat existenţa unor orizonturi acvifere cu dezvoltare areala mare localizate în depozitele daciene si romaniene inferioare si cu discontinuităţi neuniforme în cele Romanianul mediu şi superior.

• Numărul cel mai ridicat de acvifere identificate apare în sectorul Jiu-Jilţ situate pe aria avanfosei, în partea ei axială. În aria platformei acviferele din depozitele dacian-romanian inferioare se reduc ca număr si grosime.

• Acviferul principal este acviferul bazal situat in baza complexului cărbunos constituie şi reperul hidrogeologic regional faţă de care se raportează poziţia celorlalte acvifere în special acelea situate între stratele principale de cărbuni.

• Regiunea cuprinsă între Olt şi Jiu alcătuieşte un bazin hidrogeologic de mari dimensiuni unde sunt întâlnite o serie de orizonturi şi complexe acvifere ale căror caracteristici hidrogeologice sunt dependente de poziţia lor pe verticală, de caracteristicile litologice ale acviferelor şi a variaţiei granulometrice în cuprinsul bazinului, în final de grosimea stratelor de nisip.

• Pentru caracterizarea hidrodinamică a acviferului bazal s-a realizat şi o zonare a valorilor transmisivităţii, corespunzător grosimilor de nisipuri testate hidrogeologic prin foraje. Valorile transmisivităţii variază în limite destul de largi, de la câteva unităţi până la peste 100 m2/zi – de exemplu: peste 50 m2/zi în partea mediană a interfluviului Olt – Jiu, 10 m2/zi pe valea Jiului în sectorul Işalniţa-Filiaşi-Bărbăteşti.

• Se constată că exploatarea cărbunilor aflaţi în asemenea condiţii hidrogeologice impun importante eforturi de asecare si deci o continua supraveghere a zonelor active.

Cadrul hidrogeologic - comentarii

Nivelul piezometric in acviferul median

Nivelul piezometric al acviferului superior

Nivelul piezometric al acviferului bazal

Nivelul piezometric in acviferul median

Nivelul piezometric al acviferului bazal

Nivelul piezometric al acviferului superior

W E

Profile hidrogeologice W-E, intre Jiu si Olt S. Grigorescu

Harta piezometrică a acviferului bazal (psamite, Dacian inf.)

S. Grigorescu

Harta piezometrică a acviferului median (psamite, Dacian inf.)

S. Grigorescu

Harta piezometrică a acviferului superior (psamite, Romanian mediu)

S. Grigorescu

Harta piezometrică a acviferului superior (psamite, Romanian inf.)

S. Grigorescu

Resurse evaluate de IGR în 1987

Perimetrul Volumul de rezerve (mii tone)

Rezerva de prognoza (mii tone)

Caracal Nord 74.100 88.800

Predeşti-Işalniţa-Mihaita 195.196

280.204

234.235,2

336.244,8

Ţicleni-Balteni-Capul Dealului 436.600 523.920

Bratavoesti Vest Dăbuleni 53.328 63.993,6

Vulpeni-Toboci-Gropşani 446.500 535.800

Hurezani-N. Işalniţa 829.792 995.750,40

N. Bălceşti-N. Jupâneşti 1.021.740 1.226.088

Bălcesti 1.621.368 1.945.641,60

Total 4.959.228*1,2 5.951.073,6

Mine închise!

Stop!

De fapt aceasta este adevărata problemă:

Mine închise, zăcăminte de cărbuni abandonate, cercetarea abandonată, industriile legate de

acestea au murit, nu mai sunt locuri de muncă, imense probleme sociale…

Perspective sociale in Oltenia

• Resursele actuale (cifre 2008) de cărbune brun - Lignit - sunt de cca ~2800 milioane tone

• 2000- 2008 erau în exploatare cca 5 mine si 26 cariere şi se exploatau cca 30 milioane tone/an, cu cca 14000 angajaţi -- cifră acum în descreştere.

• Cu un asemenea ritm exploatarea lignitului in Oltenia poate dura cca 90 ani.

• Anual sunt planificate mine a fi închise, politică ce determină catastrofe sociale, migraţii, emigraţii…

• Ideea creerii unui “complex energetic Oltenia” cuplând termocentralele din apropierea zăcămintelor de lignit cu exploatările grupate în SNLO, nu s-a realizat;

• IGR este pregătit să-şi asume continuarea cercetărilor şi monitorizării geologice şi hidrogeologice a regiunii atât pentru reluarea activităţii de explorare-exploatare în aria zăcămintelor de lignit din Oltenia cât şi pentru protejarea mediului in zonele afectate de exploatările miniere.

Tehnologie în carieră

Ce e de făcut?MAI MULTE PROIECTE.

Să deschidem minele! locuri de muncă pentru mineri!

Contracte comerciale către industriile pe orizontală locuri de muncă.

Cercetări geologice care să confirme resursele şi calitatea lor locuri de muncă pentru geologi.

Cercetari tehnice pentr optimizarea utilizării cărbunilor şi pentru protecţia mediului locuri de muncă pentru cercetători.

Mai multe salarii mai multe taxe la stat.

Prosperitate pentru toţi.

Extracţia cărbunelui

Este extrem de necesară în perioada actuală în România deoarece:

•Sursele de energie regenerabilă sunt încă nedezvoltate.•Există o cantitate mare de cărbune neexploatat.•Există o rată mare a şomajului în regiunea Oltenia.

Dar:

Probleme de protecţia mediului – utilizarea cărbunelui

Chiar dacă este necesară exploatarea, nu trebuie neglijate problemele pe care le pune exploatarea acestuia:

• SOx, NOx, particule materiale (PM)

• CH4, CO2

eliberarea în atmosferă poate fi înlocuită cu utilizarea acestuia

au fost dezvoltate diverse tehnologii viabile cu eficienţă ridicataă  

Minimizarea poluarii

O strategie cheie in minimizarea impactului asupra mediului aferent folosirii carbunilor este aceea de a creste eficienta energetica in termocentrale. Centralele eficiente ard mai putin carbune pntru unitatea de energie produsa si, in consecinta, au un impact de mediu mai mic.

Simularile computerizate si modelarile prognozelor de impact in domeniile:

• Resurse de teren si apa utilizate;• Emisii poluante;• Productia de deseuri;• Sanatatea si siguranta publica.

Problemele de mediu – la extractia carbunilor

• SOL – modificari ale terenului, erosiune, depunerea de particule materiale

• APA – necesar, epurarea apelor uzate si reutilizarea

lor, drenarea apelor acide

• AER – pulberi de particule materiale

• BIODIVERSITATEA – afectarea habitatelor

• ZGOMOT

Studii de impact si monitorizare continua

Monitorizare

• EXPLOATARE - Sol- Apă- Aer- Zgomot- Impactul asupra sanătăţii umane

• INCHIDERI- Sol - Apă- Impactul asupra sanătăţii umane

Reabilitarea mediului

• Mineritul, în special cel de suprafaţă, necesită suprafeţe întinse de teren care sunt temporar deranjate;

• Reabilitarea zonelor miniere trebuie făcută prin înlocuirea stratului de sol, refacerea covorului vegetal, plantarea de arbori etc. Este importantă grija pentru relocarea faunei, etc.

• Drenajul trebuie efectuat cu grijă pentru a asigura pe cât posibil noului teren stabilitatea şi rezistenţa la procesele de eroziune.

Zonă reabilitată in urma închiderii exploatărilor miniere (Hunter Valley, NSW). Zonă acoperită cu vegetaţie (arbuşti nativi). (2000)

Exemplu

Institutul Geologic al Românieiar putea:

•Să facă studii de impact de mediu;

•Să monitorizeze compartimentele de mediu, atât în cursul exploatării, cât şi după închidere (în sol, apa, aer);

•Să proiecteze si sa monitorizeze remedierea solurilor contaminate;

•Să elaboreze planuri de reconstrucţie a zonei după închiderea activităţii miniere.

Implicaţii economice şi sociale

Comitetul Naţional pentru Dezvoltare „Dezvoltarea Olteniei: Oportunităţi şi Provocări”(2011) propune:

• elaborarea unui set de criterii pentru prioritizarea proiectelor publice cu impact socio-economic;

• utilizarea unei matrici de dezvoltare a sectorului forţei de muncă şi politicile sectoriale.

Proiectul Stockholm • valorificarea resurselor rentabile pe baza principiului dezvoltării

durabile/conceptul re-mining.

Concluzia proiectului international Mining, Mineral and Sustainable Development: “One of the grea test challenges facing the world today is integrating economic activity and environmental integrity and social concerns” (Una dintre cele mai mari pro vocari care sta in fata lumii de azi este integrarea activitatii economice, a integritatii mediului si a preocuparilor sociale).

Thanks!