Geologie Aplicata - e. Machidanu
124
-
Upload
luci-pletea -
Category
Documents
-
view
125 -
download
10
Transcript of Geologie Aplicata - e. Machidanu
Cursul de GEOLOGIE APLICATA IN INGlNERlA CONS~LICTIILOR, ediiat lp
cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucurestl, apare la ma1 bins de 40 ani dupa GUTSUI de GEOLOGIETEHNICA al profesorulul N.St.Mihailescu, publicat rn doua volume la
Edibra Tehntca IntE anii 1851 si 1955 si la pest0 20 ani de la slaborarea in cadrul
In+tituh.tllli de Constructii Bucuresti.a lucrarii NOTlUNl DE GEOLOGIE. autor Irene Fatrica. Acest curs a fost eiaboral ca o necesitate sstlingenta dq a pune b disp~zitia
sludenlilor un voiurn de cunostinta de gecllogie reactualizata, seiec&onofe si adapLMo
activitatii de inginerie in dorneniul cpnshudiilor.
Cursul esie destinal studentilor de la Facultelea de ConstruMi tiidrotehnice, Facultat3a de Constructll Civl!e, lnduslriale sl Agricole si Faclrltnloa de Gal Fomte. Drumurl
si Poduri din cadrrtl Univeisihtii Tehnice d~ Conshuctii Bucuresti.
Cotrlinutul cunului a fost intocrnit in conformitate cu necesitaiile skidantilor de s dobandi notiuni gwlogicf de baza In vederea ahorderii in continllara a cul.surilor do
Gootehnica si Fundatii. Mecanim Rocilor. Constructii Hidroteiinico s.a. Volumicl cursului sste lirnibt in functie de durata de timp .?ln~?ia disciplinai
"Geologie" - 28 are,de prelegerl si I d are de aplicatii.
In cele 12 capitole ale cursuiui au fast selectate principalale prnhlemc Cia gnologie considelate a fi necesare r;i sLlficlent2 pentru asigurarea bazel de cunnstinte de la care viitorii ahsoiventi sa poata sa-si perfectloneze In contimjare prcgatiroa inginereasca in domenill.
In adrul cursuiui a fost inserat si un capitol (Cap.8)care prozitita nafiunlitt gnner~le cu privire la ctrculalia apei prin roci. Ulterior, studentii var putes doialia si aprofunda
cunostinteie necesare In adru l unor prelegeri separate de Hicirogeolngie pentru eonstructii.
De asetnenea, s-a considerat ca Rind de rnare utilita!e inbodttcerea unui capital &re sa cuprinda ELEMENTE DE GEOECOLOGIE (Cap.lZ), preocupari sustinute i n asest
, $ domeniu, In Romania, Rind de data ma1 recenta. in gedinp dc caludra r i m dc 16 mai 1395 2 rosi .~~~~I~zIC~IIICI.~W CUItS Dl? i i Cursul este lnsotit de un program de LUCRARI PRACTICE DE GEOLOGIE, pe i ;; GEDLOGIE API,ICATL I N TNCINEIlI~L CONSTRUCIIILOR ~i 1-1 a~lrdhat n>eltipliwra~
baza coruia studentii desfasoara adtiitate de laborator In vadorea recrrnoasteril si descriarii .. : k, :crsrcia in rarlrl?l l~n i~crs i la~ i i 'Tkh,icc dc Conslrnc!ii H!tcttm~li. iarrari! no rona~c dale secrcc sae breraa~>ilc. rninerolelor si rocilor plrcum s i oplicatii de cartografie geologica ponhu proiachiaa . : Ei
iC constr~rctillor sl calculul rezerveior de roc1 utile folaslte ca material9 do cnnstrt~dii, ! :I . r
Predarea olicienla a Curslllui de Geologie neceslla un volum important de rnaieriaie : Y :
gralice prin care sa fie ilustmte teoriile si notiunile care iac obiectul fiecarei preieyeri. i. : '
. I . . U.. .: ,~.
' Pmln, asiyt!mr~ia 5i rtliiizolua s1.t usurihta a inatwiaiului grafic in cadrul cumului sunt Icdnle dcsorva slrjl<rstivu cant sunt hecute po diipozitive si se prezinta in timpul prelegerilor piin praiectic optim, eresiea aropclittd pradic tlitragul voiunl de material gralic necesar..
as ~paiitia'luc~arii In conditii uptirne nu arf l losl posiblla fara contribulla ieinambila a
daamnei L-rtoyrdI IMIwa~nGhioil de la ISPiF SA. Bucuresti, care a enecuMt In intregirrle patioa gmlioa, uctivl.li.ea si corripalarnta duan~nei kl~nician Aiina Ranese care a asiguroi dadlo&fierea si teiitrcrredaclareO pin lnijloaco cornpulerbate, $i pleacuparea sl IXulasionrliis~nUI coledivuiui Biblioteca-Mi,lti,~Iicare din cadrul Universitatii Tehrllcu de Con9tructii Qucurcdi -re a asigurat ~riuliiplicarea la timp si la un nivei caiitnliv deosrbit
'>. .-.+ 1.1. Lacul Pbrnanhllui In sistelnui solar 12. Misc%rilc de rcvoiulio si tie mkatie ale P$niilrllului 1.3. Densibtea PRn~antultli 1.4. \lir~<ntia accoleratiei eAntpulu1 gravilotioi lasupralab
PalnBnl.uhl1 '1 5: Fwnm s i dirnensiunile ~.'&11~8nlului 'I .S.lnvbiisurile entn~ne aia p$lnAohrll~i
1.6.1. Atntnloelwn 1.62.i-lid~osicra 1 B.3. Biosfera
'I.?. Shuciura ir~lerli?. a PSrr!arltlllui
CAP. 2. UIhIAMICA SCOARTEI TERESrRE
Teoria oi%cllu~ tocioilice
2.4.f. Facissul 2.42. Vamta io~~~~al iur ! i lur yeologlce
3.1. ~ a m o nalulelc care patgenera crllromure 3.1.9. Ce~lre do naturB coslnisa 3:i.Z. Prshusiri de rnci 3.1 3. hctivitatsa vulcania 3.1.4. Actiunea strossi~riio~ leclor~ico
32. Elarnentele ullui cuhernur 3.3. Unclelo seisnlice
33.1. Ptn~mgarea uvdelor scisl~iice prin rrledil cu plopliemu fizice'dilerite
0.3.2. Tipurl de urldo ssismicd 3.3.3. Traieduriiie undsior ?aistiiice in geosfalelo
f'3ii18rilnlmi 5
CAP. 4. ELEMEEITE DE MlhlERALOFIE
4.1. Oblwhll Minotalonlei
42.3. IMsdarHa rnlnemlolor 4.2.4. Fnlnra dn asocigre s miiieralelirr
4.3. Eletnento do crlstalogrdfio flrli:A 4.4. Elamanto da cristalot:Ri~nir,
4.4.1. I.eg8hltlle rllnlie compoiinrrisld ehimica ale min*ralelor
4.4.2. Nlllnerc- de cmrdoniire (Inillc,? rlc .:nordaniiri.! 4.4.3. &.ample do ret.;lr. cri&lalii;e
5y1.4. ~tntcture si t%xhtm Gcilnr m:b]mi;rl;.e 5.1.5. Dascrior~a prlncipeloloiilp~l~i do roci iitn$rnittiica
5.2. Rocile niabn1orfi:e 5.2:l. Mctarnoflsmtil teimic de contact 5.22. hfletamorfism~tl dinanlo - Iomiic irenianuli
i-qnramolfice 5.3. Rocile rodhnpnmre
5.3.1. Stnlctum $1 teutllrs mcllor sodlmsnierc 5.3.2. nmerierea principalelor tipuri
de roc/ sodilnenlnrii
CAP. 6- CUTAREA ROCILOR SEDIPRENTARE
~ ..~. .. ,
6.2.1. 'Tipoti princi(lalr- rie n d s 0.2.2. Clasificarsa uGeior
6.3. ldentiflcarao cuiillor 6.4. Cute spotale
6.4:i. CUFa diapila 0.4.2. Anticlimle de vale B.a.3. Cute rozlllPate din msari dlferentialq
GAP. 7. FRACTURPREA ROCIL~R 115
7.1. Fisirrii~an mcllor 7.1 . l . Fisurlle de bnsiitne ' 116
7.1.2. F.i%irrIIe (10 forfecifra 110
7.2. Falllle I 1 E
7.2.1. Elomontala gaomotrlce ale ,lnei fa
. .. .. 1; s.1. Rocu d.z bxfi I! ' .,
0.2. Folo~allunoa acopetlloerc 1' 9.3. Fomrn de eilisisri& a lognntiunii acoparitoare I 3.4, MunecBrila de*brnn b: , . ?t: S.~:I. @ate gene~aio privind alui~ernraa varsanlilor .- 9.42. Cnuzolo p!oducerli aiunecarilor i 'i 9.A.3. Critsrii do ufasificnrn a nlun~c%~iior de brc-11. . ., . . 9.4.4. ;:le forms do deplasare a maselor !e r9Ci
In sopraiatn vursofllor si laluzolar' 9.4.5. C.trceiaroa qlunec8rllor do teren 0.48. P~vSotlsiiMtiio sinbilltStii vsrsanlilor in cuvalela
1i:ctlrilor dt. ncurr1t;lare 5.3.7. Solutii psniru pmvunilra d stal~iimlra -. .. '. .. aluitec3rllur rte l ? r~ l t
- 8.4.8. Pobnlidul do pmducorc s al~irrocSrilor detoron P.le:odi):~~iii de mnare n l~riloriului IiOniDnIOi din gi~~ncl de verlore a1 ptenlioiului de prociuctrre B iiiunsS~iior de leten
. . 8 .
C p . i O . STClUli G ~ n L O G l C i -TEtINICE PEMTRU CONSTRUCT11 . .
10.i. Dab ggenraie cu ptivire la spciiicul sWdiikx g r u l u g l ~ e f i rrocesflle proleclnrii si aroculaiii con~L~c1iilor
10.2. Prin~.ipi~IaI~ m t ~ g ~ i i l tla sttrdii yenlogicetellnico care ,.. ;n ex;iocuW palltru proiectal~a mnsbuctiii~r I;, 10.2.'1. Prospooiiuni goologice .., . ! . . [email protected]. Deternziniiri oxpnrinlelltzlo in sttu . . '10.2.3. Eve1rrare;i presiunll rllasi~nllui de r o e , asupra polurilo; snhtornne
102,4,'C1elc:m~inala prmuabllllROI plln lnj&l de apd i . sub pr-iunn R tolenutilor de firndare a brajelor ! aarpiasate pe mosivu Be roc1 fisurals
!. . .. I' c&. 1 1. CLASIFICNiEA GEOLOGIC& - TEHNICA A RDCILOR :, ,-. ,
11 .i. blirniinroa cntmorii~ar drr roci kii (mncoass), rw i i rernituri (sernisl8ncoase) si rnci moi (pnn1antuiO ! s t anc;;rnblul sroalidi terssirs I . . . .I 1.2. Cli1i.r ii ~wx~tru clmiRcarua geoioglca-tohnlca a ro~~lios
tali si c*mn>ilari ca te~ori da lundaia
CAP. 12. ELEhllENTE UE GEC)ECOLOGIE
12.1. Data gsnrrale 12.2. Enernpie de acUltllal1 lllnalro gollcrutoare de procese
~noocoloaico .l2.2.1: ~~rrs:rtrctll do baraje sl lacurl
de acurrulalu 12.2.2. D;rlslrucIli de dnrmuri sl c%i reiato 122.3. Enplo~ffiri lazi rn carieje 12.2.4. Expfuai3ri r r i l r l i ~ l c sublcmrw '12.2.5. ExplnaMri de ssr0 prir~ prmsdms
ds rrlzdva~e 122.6. E~.lr.rarea si onplmtano ztic6nrintelor .
ds petrol sl yar~ 'i2.2.7. Gci~loatRrt~a structuriier acuilere p e n h
oli~~lenffirl cu a@ 12.2.8. Lr~clari de irigatii 12.2.9. klillde rlielnjsr~ si lralrle induslriele ll2:IO. l?el?lu dn cnn~C~cie si carrrrl1rLi
111gmpa:e 12.2.11. Debis'l~i
BIBLIOGRAFiE
Capitalul 2 DATE GENEMkE ASUPW PAMAMTULUB
! 1.1. LOCWL PAMANTULUI IN SISTEMUL S O ~ R , Pamantul face parte din sisternul solar, alaturi de planetele Mercur. Venus, Marti-,
juplter. Saturn. Uranus. Neptun si Pluton (Fig.l.1).
:
i, Fig.?.?. Plonefeln sisfamulu1 solar
Prirnele patn planete, Merctir. Venus. Pamant si Marte, constitute grupul planetolor interne, celelaite oinci, Juplter. Saturn, Uranus, Neptun si Pluton, constituind grupui : ] planetelor externe. r
lntre cele doua grupuri de planet* se lntercaloaza glupul planetoirilar iuu i. ,I asteraizilor. In acest grup s-au ldentificat cca 2000 de asteroizl dor ss presupune ca oxisto .! cnai n~utt de 8000. ! i
Fiecare pleneta bxscuta o miscare de revolutle in julul Soarelui concolnitfnt cu lniscarea de rotatie i n jurul propriei axe.
. . . . . : 11
3
. 2.2. MISCARll-E DE RWOLUTIE Sl DE ROTATIE pPPPPP~r-.~~A~lANTULU!
pamantul execlsta miscare de ~rvoinlie In juwi Sosreiui, dupa 0 lIaiccP~rie eiil3liCQ.
:nlr-un il,kerva,a! dc drop do 365,25 tile, si o miscats de rolalie in jurul axei proprii in
Fip.q.2. llqiscorile de rcvolullo s i do ,olali$ ale Pscan1i)nloltli
natvrjb lncljnarii de rowlie a Paman+ilui, cu 23OY7. fala de noritlala la plant
in caress iinscrie traiectoria de miscare a acestuii;, durn% zilelol nOPliloS varlm
Do ~ ~ ~ ~ ~ , ~ ~ l unei rolo[ii compl9te rin jurul So.relui, mornentcie,plincipais fiind nlarcate 4 . . ec11i:llirimiii si ~ ~ l ! t i t i i (Fig.1.2).
ln ~,i,p,,i ,&,liei parnat1tului in jurul asei polilur. un pund M d9 Pe suprafala ac*sbi
/la 2n (U - = (radlsec) 14 11
A t T ; \riicrxd ianye~ltiaia a acaluiasi punct in nliscare Ste:
_ AL ACX r 291 V = --.r=mr 14 .a
A t .it T in ,.e,.a,jiie de mai sus T este timpul nocesar ca punctul M sa parcurga 0 rota!
cuiill,lra m jurui axei pulllor.
Din Dgura 1.3. se ohscrva ca:
leplezillvd 0 o ~ ~ ~ l e r a l i e oriellbti~ calce csl~lrul t ra i~~lur ie i circularu pe carc se rrlium pur~ctril
M. cunoscrta sub nu~r~ele de accelelatie cont~iputa.
in oouzitie, dar egait? ca tlia~irris cu accoleratia cer~kipeia, acliuimnra iicccielalid cnnlrifuga
- 2 ac = <,> r ['I .4]
Punctul M, a ~;lrei mesa este m, In lntlscnrea dc rutntio \fa ti suplls acliuriii Fartei
cenlriluga, cunoscula sub numelc de forb Cariolis
j Din r~lal ia 1.5 si iigurn 1.3 se ubsrrva ca fa& Coliolis ais villc~ora maxima la ecunlo! I ullde r = I?; R fiind raza Panriinli!lui. si valaaraa zero la poli unda r = 0. 4
i
Fona ~ ~ ~ i ~ l i ~ influenteaza orientares dmpolui yravitutiai iar prin forkele dw ineltie P*
cere cvooilzn, datorite ,,ariatiel aeesteia be dire~tia maridianului, dirgeam oroziunile in
al,.iiilP rgUrilOr cake un s a ~ celalait in iunctie de craterem 5au siaderea Vitezr.1
bn0;:nliaia de rohtie.
'1.3. QEJN~SATEA ramu.. Rna~~tr;,toille directn orivind densitataa Pamantului sunt posihiie numai In zona , . . - - - . . . . . -
s,ipprficiaie a scoorlai, pa o groslme de eel muit15-20 Ion. Mns,,lstorj~a efectuae au atatat cs denlitnloa raciior tn aceasta zona a scoattei
&i~tlstve aste de ordinill a 2-3 gkmG.
Dsnsitalea medie lnbegului terestru a fost rleia~mlnata pa bara " L 4 awactioi
,t,,i,,elsale" confinnata, do masuratorile geoSzice de deviere de la velticala a firului cu
ikll,mb. pe oscilafiiie pend,,~ulu~ si mai terzitt prin foiosirea baiantei de tOrsiune. ~~~l~~~ ioyli aliacticl ~tnlversale, formuiata de cahelsaect4ew$n7 fom de +WI~'~~
doua colpu" de mass ml, respecti" mZ. este direct proportionahW prgrillsul celor ilnrln mast 4i inwrs prabo~nnaifl cu patra~li disiontei dintre celrtrele de greutata ale celor
rlaua corpuri, conhrm reiaticl
in cero K canstanto allactiei universale, sgela cu 8.68~10.' cm31gs2. caz i,adcuiar. ia supmiam PamBnNirii (Fig.i.4) un ~orp d* masa n- si
r wt*
arras de cstre PamAnt, a care1 masa este M si raZa R, cU 0 fork
. . Denarece lara corpului este neglljaljilaln raponcu raza Pemantu1ul;se poate sCrl0
Considai'and ca Pamanill1 are l o~ma unei rlere cu raza R=6370 km si ca arxzioratin
gravilatiei arc ~iaioarea medic 8 = 981 cmis2; danritatea medie a Parn3r.tl1kdi se de:;irtiiin-
dill relatia.
Inlocuind in raiatia 1.9 3=981 cmh.?, K = 6.68 x WrnBnt
.lo-% cm3igs2 sl ~ = 6 3 7 0 ~ 1 0 ~ cm, se ohtlndv~ioar~d+ medie a densitatii Pamanbrlui p = 5.5 glcm3.
Daca In zona supctficiala a sconvbi densitah use in jur de 2-3 glcm3 ier drnsitatca mcdje a Palnhniuiui este de 5.5 g/cm3, rez~llta a in zoneln
adanci ale globului terestr; densitatca LTcbuio sa tin
mult ~ n a i mare. R ~ T -
Calcuieie eiectuate au aratat t a i n zona eantrala n Pamantulul densltatea ajunge I2 valor1 do 10-i2
,g/cm3.
, 1.4. VARlATiA ACCELERATlEl CAMPULUI G R A V I m LA SUPRAFATA PAMANTLILUI
Din relatia 1.8 rezulh ca acceleratla campului gravitatloi este dlrSct proportionnla cu
masa Pamantului si invers proportionala cu patratul raze1 acestuia. Valoarea accolemtiei c&mpului gravlhtiel variaza lnbe 878 cmls2 ia ecllator si 983
cm1s2 fa poli.
In liombttba. srtl~ala it7 emisfera nordlca, la latitudinna de 450, accoleratia gravihtki
am valoarsn 2181 cnlls2.
Accelemtia gravitatiei este Influentab si de acliunea campului de rotatie nl
P~m#.ntuiui: Ca urrnare, campui gravitatiei rezulta din Insumarea a doua campuri; camput gravitational g,, datorat distribrrb'el maselor, si campul da rotatir a,. Daca glohul t c ~ s b u rir
f alcahrit din lnveiisuli sferics concentrice, in care materia so fie uniform distribnita, cantrul de greublte a1 mflseiol. ar fi orientat dupa directia razai acesiuia. in realitate ma$ole nu sunt uniform dishihuiie In intoriorul PamAntulul, vectorul acceloratloi graviQBo1 fiind dsviat caw*
zonole cu concentratii da masa. Aceasta caracterlstica sia la baza prospciiuniiai gravimehice.
Campul de rotatic se datnreaza fortei Cotioiis. avand intensitate niarinia iin zoha
ecuatoriaia si valoare nula la poli (Fig.l.5).
?':
Iriir-tin punci M, de krtiiudine ry, accolo!illh Coriulis K dutar~~~ir in cu reldio:
P,cc~li.iatia Coriolis, in zons ecuatotlala, are vaioarea
I I
ipoleza iorrnei sferice a parnanluiui a fost emisa Inca din secolul al VI-lea tC. de
mtre scinln lui Pitagora. Aceas13 ipoleza, sustinuta si do aiti mari lnvntati ai anticliihtii si =vu!l~i rnediu, avoa s.8 Re pe deplin oonflrmata In urrna cwlabrelor calalorii In juiul
Pamantului efedua1.c i n secolele XV-XVI de catre Cristofor Colurnb sl Fernando Magellan. Din acuasta parioada ou lncnput ~ilasuratorile sisternakics penhu cillculul formei si ditnensiuniior Parn~nlultri.
In ant11 1676, bmnll pe teoria mecanioii corpurilor cerosti, Newton si Huyghens au
krrnuiat,ipaicza cartiurn, careia, dakorita fortei centrifuge rrzullata in urrna misarii de . . 1 G
rulatis in julul propiiei axe. Paril:tllll!i a lllnt iurrrla unlri elilrsoid de $otnlio. lurtit po directja
axel iiillale (Fig.1.G).
Ii:olez? emiss dr? cai doi n-~nri r~.jcinili. in buna pa1.t~ wee sa fle cuttlitrr~ela prin Iniasur3luri geodezice
ii~badavul, daluriOl ilisliilrri!.ioi ilipsuidsle a lvrlei avjlriruge, Ps1113111ul a surniil c
ciil3tam in zuna ecu;!l!,~i.i$ :;i o curltp~irnare pe dimciia auei polare, cnpnUi>d in iirtal o
forma de olipsoiil lurtit. sau sf31uiii. Acest ulipsoid a fost acceplai de Geodczin CIA supraiilia de piaieetie pent11.r ircloa~jirea I'cartiinr lo&+ogiaiico.
Mafulalurile do doiaiiu ail aralat a Parlldtitul are r lu~rvld cale se ofinb do ia acees de eiipsoid, formla I~~ ! i ! oL r i fiinl! a'caea rle uvaid sau pala, corpul respecliv cn{.mlar!d
nunlule de piroicl, lerroid sau tslutaid iFig.l.7). In iralihle acesie ahalerl sunt i w ~ l c tnici i n rapoll cn r a i l rtledie o P;brnai~tuiui (63770 Irm) si su 9 i~r~porlanlo lmoi lnull teorctico. Ipolo;:*
ca Pardntul are Ioirna rrnui oiipcoid de rotatie lutlif pe direclia anei polilor nu a fast unanirr, acceplala. 0 derir~itie fizira care leaga iornia Parndr~lului dc nereyulvritalile scoartel
dillulate relielului cor~tinentlelo~ si ocealreior piccuin d distribuliei nsuniinrn~n a rnasclar l r i
illleriorul Palrrer8iUlui 8sLe aceea de geoid. Geuillui leplerilila un c o p ynumelllc, alribuii In excluolviiBle PamPnUluI, a csk i
suprabla este normala la vechlrui Jcceleraiiei glaviletisi. Suprafala geoi~Jtliu1 esla P
supmbII1I1 edliputctllinln. lrltre S ~ p l a h b gcrriJ~.rllli si suprnlam siipsoidului oxislo urtule diretet8t+ ser>sibile
(lzig:l 3). Veclolii acceieiakiei g~avikl ir i , dete~lrtir~ati prin ~iiasuratori gtavinietriee, sunt
parpendiculari pe supraiata s&id!llui. dilactia firului C I ~ plumb Rind norrnaia la s ~ ~ p ~ i ~ i a u neoiilultri.
Apa vsdoess reprarinta partea din apa ~nateorica care seiniiit~aaza in scoalia
si alinionteaza awlfarele subtenne. Apa vadoasa pnate aiullge din lnou la srlprafata scoaltei sub forlna de lzvoare cars alimaritaaza reteatla hidrografica
reintland rn clrctlR1rl allei mateorice:
~pepnmilil.3 provine din addnclll scoarbi sub fonna de vilpori emanati de rezervnarelc mug~i~alice siiu din opnrstrls vttlcardce, vsporl care cond~insonza
cnlra partea superioara a scnnrtei forntdrrd izuoaro ds spa torlnala care ds rsoula se nmoshca cu apeie vadnasc Inkitnrl in Circ~IIlul nrostars;
Apa twtalica, denljmita si spa fosila, este apa rem3nr;nta din vechile man in care
5-au depus sedimentele ce furmenra slrateie captive In care este cantonata Salt pnate proveni dill restllrile ~iiicroorganlsmeior care ~ L I format malurile sapropelice
.
din care, ulterlor a iuat nnstere pelroiul. Aceasta apa wntine cloruri, loduri S i alte snruri caracterisiice apelor rnarino. Apa vcterica nu pariioipa la circuitui apai i n
nstura; Apa de deshidiafere, din punct de vedere canlitativ este foarte radusa. Provine din
'
elibararea unei parti a apsi de mnstihlGe a niinnralelor In procesul de recrlstalizare
a acestora In cadrul ~notaniu~~Asnlull~i ternlic de c0nWr.t si dinamniiirmic.
Prin actiunca de dezagregare, ercziune. transport si sedimontalo, hidrosfeh joac; ' rolul de barn in desfasllrarea proceselor f~ico-geologice care nlodeisaza in pcrmanonf,.; scoarta terestra.
Patura de roci sedimentare care ocopera scoarta PamSntului sste r~zul tah~l actiunii apei in proporfie rie paste 70 %.
Cele rnai dinamice procose kico-geobgico si chimice care se deruirara la suprafaa scoartei (dezagrwgare fiziw prin lnghet-dczghq21, eroziune, sufozis, lichefier~a nisipuribr,
coimatare cu sedirnente fina. aiterare chimica. alunewri de teren, fenomene Carstice s.a.)
se daioraaza actiunii apei.
Procesele fizico-genlogico generate de actiuneRhidrasferei cnnstituie obietul multor
consh'uctii ingineresti, cum sunt cele de regularizare a alblilar r&urilor, de combaere n !
! aroziunii solurllor, de stahiliare a alunecariior de term, amenejari hidrotahnice permu relilierea debitelor soiide, for& si galerii p e n h asomlea zacaniintelnr, lucrari de dr,?naw a
spei subtenne, ecrane de otansare si mrlile alteie.
1.6.3. Biosfera Tntalitatea ior~neior de viata animoia si vagetala din scoarta, de la supr,%f;ita acesteii; .
si din abnosfora formejza biosfcra. .. .! , Zona cu cea mai densa poplllatie animala sl vegeraia se aituaaza In dolneniul marin,
iar In domenill1 continental formcle de viata so concentroaza la suplakla scoartei.
In interion11 scoartei fo~mele de viata reprezuntate prin micloorgat;i:irns se int8inr>sr pans la adancimi de &leva rnii de mclri.
In rona supsrficiala a siloartei fauna si tiera sunt foarte bine roprezenhto pl.irl . . microorganisnie, alge, animale teresie s l marine. Vogetatie ierboasr si &hori.
Factorul biologic cnnt~.ibuie'ia desfasularea unor prncese geoiogics cum sun!
deza~regarea nionnica a rocilor datorila presiunilor exercitaln de radacllllle nlnnteior infiple In flsurile rociior, Urmeie lasate ds radacinlle lerboase sub formo de canaliculc
'isllicale in masa depozltclor loessoide s.a.
Faciorrll biologic sste creator de roci organogen-sedimentarm. Acumuleiile de restuii . animale si vegehle, in special din donleniul marin, drlc la fonnarwa clopmitelor ds caicilre cochilifera (lumasolice), calcare coraligene, diatamito,.spongolite s.a:
Din resturlle vegetaie. In condltii anaerobe, s a u format carbllllli de paman( - tprba, carbunole hrun, lignitui, huila si atrtracitul - lar microorgaliiemois au dal nastere la mdluriie
sapropelice din care s-au format petrolul si gazele naturala. in cadrul biosforei se. lnscne .sl acllvitatea umana n r e , direct sau Indirect,
lnfluentenra extrem de rnrllt o serie de procese gsologlce, In special i i j su(3rafah scoartei.
Plin lucrarile po can le executa omlri poate orienta sensul de desfnsumre a uno; procese geologice sau sa le stopeze. Aiteoli, ectivitatea necontrpluta a oanisnilgi pod* .
lavorka dosiartsarea unor ienor~tenu goologice cum sunt alunecarlle de wan. eroriurrile
puturnice ale velsnr~iilor s.a.
A.I:STB,UCTURA INTERI~IA a P A M A N ~ L U ii~iormalii ditecte'asupm structl!rii interno a Parnantlllui nu se pot obtirte rlecat pentru
ndisncimi de m l rnult 15-20 krn ceea ce tnseamna extrem de putin avand in vedere ca raea
. - 1n4 in a glubului Loteslru nste de 6.370 Cm. Ca sutss rle inlo~mare indirecta, cu valoare calitativa, au tbsl utilizali rlletoolllii
Tinsnd ssama co rr~alaulitii rqprw'nta fragments rezultate din dazintegrarea unoi corpllrl
cerasli, prin si~nililudlnc !;-a ndrnis ca s i in adencurile PamSlltului. i n zorlela lnaccesibile
curcciarii diructs, rrtaletia trehuio sa iie asentalta1oal.e celei din care sun1 alotuiti ace! init901iti care iiu isi &sesc corespo~.tdenl In zona scoonei terestre.cel.cehk direct.
Cele rnai valoroa';" iniurnlatil Zs~tpra structurii interne a Pamantului iunt iuinizale de l r i rd~ l r sei~lltice prudu3- r1e cutrernrlre.
g Din f o c a ~ i unui cutternur se propage sirnullan douo tipuri de unde: urde prilr~are : sau lcrigi:urlii~nic, nohte cu simbulul P, care se propage prin comprimari si dilaiil~i
/ silccosi~ie ale rnodiuiui si.ui~do sacundare sau transversal@, nohte cu simbolul S, care sn
w i a c l e i ~ e z h prin nrhcarea oscllatotie a rnaterisi, (perpendicular pe diredla generala de
fi:zi'auare a undclur respiiclivs. \(its? de propapare a undeior seismica deplndo de nncte~isticile Rz lc~ ale
mtdiului: sWre de agrtyare, proprielat;elastlce, densitale, tsmperalilra. presiune etc. Clndeie seislt,iue pot fi deviate prin refiaciie sau rellenie.
Orice schinrbaru hrusca a propriet;ltllor f i ice ole rnediului determine solhlri bruste . ale vilarei de ptopaya~r n undelor seisnlice. i
Masutatorile reisntologice electualo la scara planotara au dus la Idarililicalea .
nivaluriior de adfincimr la care se lnreyistreara salluri b ~ s b aie Yiiezeior ds propagare a '
undelor seisiuica h p i ce a permis zonarea interna a Palnflntulul conform bbelului 1.1. Si , ilgurilor 1.10 si 1.1 1.
... _ Smarta terestra, _- sau crusta, reprezinta prlnrul invells dln structura interna a ,
. . Parnlntului, SE afla in stare solida si pluleste pe m a!\Q ..de..oare este separata prin
dsconiinuiiate+ Mohgrovi?!4 k r t e a exterioam a menlalei, presupusa ca so afia h stare ,. sl ide, Imprarlna cu E-rh terestn foimoaza litosfera. Sub litosflra u r m e m astenosfela. cars are o grosilrio ~mtinl,ile, putand ajunge pans la adBncimi de ordirlul a 500-700 lkm.
Esto alca1uil;l din malorio m stare fluida, la ternprraturi situate In apmpierea punduiui de
iupile al acestaia. La nivelul ast@nosferei temperaturn este suliclent de mare pentru ca irlElel'ia sa se topeesea jar presiunea litoshtica se situeaza la valor1 sub cele care ar putea ridlca punctul de topire al rnaterlel la tamporaturl mai mari decal cele existente la addncinca tekpculiva.
b.'
x:,
Sitb mler1osfa:.1'1'". desi tstoperalura crest* in curttir~uaro, c r e h r e a p:rslunti poale q rr~a~Liire mnteria in store vascoasa u u chiar soiida. i
Scaam terestra esie al~-dtuiia, din troi patitri dispuse pe ;rrrticala in !itncS;. d r =
d?nsit.dtc: potura baznitica, EU donsitale mai mare, In baza, patilra granitlca Ill zona ;: niodiana ri palurn sa~jilnetltara, rnai usoara. In parka supcrioara iFi(l.1 1:)
6 ..
..... ....- . . . . ... . ... .. I--:- Zonn Cu11:ioeotulo ............. ... - - ..
... 1 . I ,pn~uxxm~sz.-- ., ..... 1 i
Grosi~nea 5coartr.i tercstre ssto desNl de neunHornEt, vaiiind dc la 5-15 icmin zank~e oceariice, ia 20-30 krn tn zoneie p~alr~rrnaior &ntincnlwle, ajugar+d i n zoneio tie
. , orugonen phna ia 50-70 ikrn
.Ualorita asigural-ii echilihuiui iruslatic, profiiul bozet scuarlei 1eresb.e aste relaliv ~lmelr ic cu relieful do la suprafatn scaartel.
Scoarla Pall~drttului esio supusa Tn pemianentn aellutlii unclr efotturi geriereie de coir~pleeuno sau inlindere, curioscut sub nu~neie getle,ic de siressuri leclonics
2.4 .-STRESSUL TEGTQN& Prin noliunea de stress teclonic.sau plesiune orielit&, se l t ~ l ~ l e ~ e elarl~ll care ia
naslere in itileriorul scoartei lrrestle daloritn iladiirnii urlor folio errterioare.
In urme acl i t~~i i l ~Lressului tectonic w a r l a terestra suiela defornlatii plaulice, sub forme de cute,ssu rup lu la l~ sub lurlrta de fsuri si faiii.
Exish mai rnulte teoni cu plivirq la calualo care s t ~ u ia haze producelii stressului
inclonic, inlre care.- tllelltiuneaza: 'feoria conlraclic'i. Conlollll aGeslei korii reducetea voiurnurui Paln3irlull.li Dun
cuntractie, datolita pierdetii continue de F B ~ ~ L I W , supU11e scoarta terestra ia clorturi rle
co~i>p~esiune pentru ca aceash so-si. poata rnerrline coniactui cu. nlanhua pe Lxre se
sprijina (Fig.Z.l).
- reofla ,zr,sfnzlsi adlllite Ca moiilficarcn glosimii scoartei, prin erorlune seu prinb
,Aaos de mat+,,je, face a acefish sa se s~lifItnde i n annele In care 56 adallga materia saU. - ~
&'so ridioa i n ~onele i n =re sa prodrrc rrmillni plliolnicr. : ~ ~ ~ ~ ~ ~ l l ~ pe varticaia i l e blocurilor care slcatlliaso scoerta pot favnriza producerea;
i)iror iaieralo wro gar~err~aza stressndter.bnici? r19.2.2). L.
I.
$, ~ig.2.2 Deplnsaree materiel I,? asrenosfera
..s rn ipolezo 'Teorloi i3nslariei8: L
-ieo,fe corer,ulor de conveciia. Aceasta teorie admite ca la niveiul astenosff:m
materia fillida se lnisca sub bm?; curentilor de convectie, clt viieze d@ oidind
~ ~ , 2 . 3 . s~ lass r r i care ieu nasfem fn scoerla terestm datorila suronfilor de convectic.
miiimebilor sau centimstfilor pe an, curertii care iavorizeaza aparitia iotielor de frecafl
. . ,,. - - .: i . . ,? . . 1- .* i , ..,
, J dintre rnateria vascoasa si baza Inosierel crelncl in intnriorul accstnis sh-3si;ri'da t ; .ns i~ !~~~ ..,, .,
SaU de cornprosillne (Fig.2.3). l i !
Teoria cristolirarli mheralelor. Materia din care ssto eicniuiz: i s c o u h teini;tm c, : i :j: ' . i
prorinta sub forma de minerale amorfa sau cristaiizato. In tinip, miner.;lnio nrnoife, Tn care ! . .?.' , componentii chlmici sun: distr.ibuiii dazordonat, au tendinta do a tlei:e in rninnw!~ i j cristaiizato, cu structura retlculnra, ordonata. Procesul de cristallzarc n rnatarirti prosuptTno ,:i ~resbrea valumului, ceea ce conduce la producsrea unor eforiuri interne in ;cnnns~ lereslra, sub forma de strassurl tectonice. ;.>; 1
\.;
.i: I
In decursul tinipului acoste teorii au contribuit In lmod sui>siantial !a +xplic&a ,F< . . * fsnomenrlar Qeotectonice care afecteau giobul terestru. In special lilsrara. Esb e,4denf ,j i
i) * kphil r a fiecare din csuzaie mentionate a parficlpat. Ink-a rnssura mei rnan sat) mei ,F 1
j mice, la deshsunrea procesalor tectonice. In ulUmii ani, Tn spacial dupe Anul Gsofi?i% , , lit
? 1 International (1957).inffuenta curentilor de convoctie a capatat p ilnportanm mijnia I in teoria piaciior toctonice. I .: 7s
2.2. ACTIUNEA STNESSULUO TECTONIC ASWPR-4 S:OAET_gi . ::o ;b" ! ;
TERESTRE. TEORIA PLACILOR TECTOiUii2E - .i;,, 7- -. ! ,;: !
Ccrcotarile efactuata In Anul GaoRic intornaflonal (1957) au adcz o snrio do :&. . clarificilri In cnea ce prlveste tectsnira glohsla o scoertei ternstre. -!t i , I .$ in principilr, scoarta taresb este fragmentah Ill piaci ini:ir.nics, limaa:~ de. . ;?; .-.
. . !
hachlri adancl care a~ung pano in astenvsfcra (Fig.2.1). $5 i;g- Placile iectordce se afla m continua miscare si in aceiasi timp i n mntinila ,,3.{ !
, .,?" . ,"/1 transformare si regenetare. :! -, :.a. Mecanismul de formare a placilor ter.tonlca, dupa lsacks, Ollvr?r si Syfie'; ji3SDj
. > ;?.if ,
esk redat in figtin 2.5. !it.! : I;.:'.. ?:.. in conceptia autnrlior susnientionati, fanunienui de foilnore a pi:tciior technica ;e '+a ;
~laiorsaza miscarii rnatariei fluido In eona subcrustnla sub forn~a'curcmiiioi. du m,:ivrciio. "!A:. ;:?!
Poirivit acestei iaorii niiscaroa continua a materlei fluide, genora1;l da cornpal iormlo %.. r- '.T
diiarential, anlreneaza placile leclnnice doplosnndu-le pe dlractic ari?oni*la. . . :;5; natorila curontilor de convectie in zonele mai fragile ale scoa1.1c.i se prnduc indur i .T,> .. ..? ale crustei sub ionnade riliuri oceanice sau con8nentaie; fiactliri care cldiitntt~aztt placilr .;+I : ..,. tectonice. De regula rlfturile sunt intersectate de falii tnnsversele dcr:l?mnts, c u n ~ c t d n ; $. .&.?
511b numela de falii lnnsiormante. In zona riituriior, po fraeiurlla profunde se pmduc eruptii da mugms tanaiiiri; car* fsi . . *O,
su origineq In asienosfera, forlnand lantilri niuntoaie care In domaniui oceenic sunt .L,@ ! ;ti.;: : cunoscute sub numale de dorsala. Deasupra fundului oceanelor, dur.~aiole pot atinga :, .;
,i&. Inaltimi de pesta 35004000 metri. Q!$S ,...
2s.: Zorleia de rift. denumite si zone de acretie, sunt zone de e-!nsiune prin care, ;;&: ;
jf;j$ ! datorita aaprhllui de lava din ad8ncime. placile isi adauga materie de ~natura magmotion . .?.::: .::., . .> : flind Impinse catre zonele de subductlo. .. ~.,... .
Iri zollole li!llii~oh? iddrit*niilui ucr;?r~ic;a piozilc tecton1r:e jiatrurtd plin subdyclis sub
iliucile callliltenkle, mdi usonle. .SE eult)eaz5 si pot ajllnge (,&a in aslerrosrera, unde .iurlt a:iin~iial= rjrin topiin. Zonelc cle s~!hd~Clis aunt E L I I ~ S C U ~ ~ si suh nulltale de zone de C 0 , l S i i i ~ l .
Su~~r~ le l l r le de alunecare din lortclc ile ~ubduclio au irlciinarl do p3na la 50- GO0 si sn przt e~lilzde !n adttlci~no p3na la 500-700 kn~. Acoste !i?lpritkLc ssut lt;un.iscute
sub numoie de sitp~akl? Renioit
Zuu ile m~,rtribr Zuiin de ?.?lensi!me 1 Z a u ~ E I U I I ~ C ~ ~ I ~ ~
irnn rb mct$el i lmolu Il~du-tren~~irE
Pe silillafe~tilo 8ellIoff. rhlolita il8calilol.foalte nlari n r e nu loc lrltre ceie doua placi Care vin in colliact se ;iClJrlll.lb~D l:al.~tititli llla!i de sraetgie ce poale fl elibelab brusc.
prin ~~"duci' lsa iupeiilor, yellr~Ar,d le~~olt iei~ele seisillice cele lnai i~itpu~latrle.
Elibera~ea bruzca a ctiergiei clar.licc, in urlila coclatii rucilur prin upo ore insli?nIot!ee, produce ceeo ce se it?$tllnslc "svacnireelestica".
.Atat in zonule do acrelie at si 11, ~ Q I I ~ U de suhduclio, d:tlo~ita dspfsalii p
ori,zc~tiala si pe vetlicnla a 11ia+lu!. l t~c iu l t ic~ se crce:lza curtdilii de ~ ~ d r ? ~ ~ , e a : i i in ~.S!*IIC'S~WW rapt ca iz~vorVv:n~ti l <~ r~ ! i u l~a L o ~ ~ i l u ~ I i ~ r 111ag111ailcs (Fg.2.6).
2.3. EL~WILI\!I.~-~'.SE:ORIA U E O ~ ~ ~ ~ : I , I I ~ A ~ ~ E L . O E ~ I-osele (zone deprssiat~ate) ?+it!ialo lrt yetts~al Is conbctui placilol cccar~ice cu
cule or'lili~~orriale cormliluio locul de ocui~auiare a scdil~lor~lolor Lrar~spoiiale dilr clo~lteniul c~tdiiicntoi. scrli l i~mlc ale caror grrtsinli wl ajilngs la mai mull?? n ~ i i de metri.
Con~i,tnitnnlcu deptjnerea sedltnentslor. se rieptlti si resh~ii anorganice (r.othii~~
scliolots =.a> ale floral si fatjnei maiine care 3e conserva In interiorul sedirnantclnr sub. fonna do fnrlle.
Clcplosoraa (7lacilor te&nics crooazs stressurl orizontaie care supun acnste f o i
~ ~ l m ~ r t a i u cu srdimcnta, dcnttmite geasinclinalu, la wfartuii de cnrnprc-sit~nc al car*
efud esta ciitarr?n strslclnr si eiiondarea aocstom, ionotnan care in Anal duce la lornlaret
sli.ttchrrllnr goslogice cbtiaie (Fig2.7). Sllb actiktnos continlla u svessurilor de co~npre;iunk: Parginlea geosinclinalltliI
se reduce twld$ sl strateln so ~ltleuza din ce 711 cc.~nai mulL Cencnntilnrt ou ptnca=l
de attaro lncnpe so se r~iarsfesto si fenamentll de frechlrari a ' . . s@teIar. iiacklri cars pd
da~-.liida dnlmul de acces al msflrnelor din adAnclrnc . . catre suprafat? scc.nrl@ . ., .
fnvorlzaila erlrptiilri vulcanico. ., .-- : .....~. Formatibrnea yeolagica n r e la nastnre prin cuh<edfsi . . . a ~ f[acturarea prrmrn~r~hial
. $tmtalor supuso nctitlnii puternice a stresoultli do co1i7l:>reehin<puarlila nllmelo de "flis". :...:
Din mottiantul in care stratnlc puiernic c~ t k tn s t c l ~ s l ~ w t e ... se ridica daar;ltpo.
nivol!ll~!i tnsdi sau occantlIl,i, a w t e a vor fi supuls? actirlnli de erozlune si tianspurt! foctorilor extemi. Produiiele rezuitato In urina groziuni?flist~lui sunt 'hansportato si dcpun In fosela marginnie ale geosinclinalului,, depozltele rezoltGle Gonshttind asn numns "lormatinno de moiasa'. . ,
Dupa consurnarea faze1 de orogenera, rotra'yeroa completa a ape1 st actillnu
~r~dalotigata a hcbtiior de erozlune, lncepe procestll d i nlvelare a structurilor orogennSn
Cgnd nivelarea stinge stadilil de panoplena si au lac mlscori de coborare @ subildonia, rona rospsctivs poste fi invadata din no11 de awl0 rnal.ine Tn care se depr sndim>?nte rliscolrlartt peste fo~n~rtii$~nlln vechi, zona respective hocand In faza d
ecltililiiir siahil. Astfel se b~meaza plalinnnoic care parfa numelogeneric de s1rot:taga
sau cmtwgen (Fig.2.8).
Dupa curtsumarea fazui de orooeneza, retrayerea co!nplala a apei si artitrrlsa
li~clclungala a faclolilor de eroiiuiie, lncepe procesul de niveiare i structurllol
i . 4 .4 . Facieatal, Piin notiurloa de facies se inteioge Loblitalea curacterelor iitoiogice si palror~talogice
aie unei forrnsliuni geoiogice deterri~inate de conditiile yenelice specifice mediultti in care
5 luat r~astere foimaliunea respectiva.
Fi~lllcularilaliie conrlitiilor naturale becule in care a-s~i iolmill depozitele de rcci
3unt con%ervale si Ynprir~lale In preen1 sub forma faci%sulilnr geologice.. Osciiatiile
firndulril barinrllui de iedintenlare fata de aliiie continenhie 5unt~ri:aleriaiiratc prin yisriir~~biiotea si cnntih!~iul paleolilvlogic ai sadirnentelol depuse. Astfel, ntisnrea de
coburnre aste harn ta priri treceroa ds la sedimente mai fine catre sedilnente din ce In ce mai gmsisie. Cand Fulidui bazinuiui ds sedimentare se ridica, sedimenlele depuse
devin din ce in cs moi lirle si pot fi co~ltintlate cu roci do precipihiic chimica specifice
loguneior. In hmctie de caraclelislicile luate in corisideratlefacies~lrlln se pot Impart1 [I?
1.. .~uia~.l~uri , - .. biblaciesul'i si raclesurl geoioyice.
Lilofaclzslrl se refera la natura litologica adepozlteiar deroci. In aceasla caleyerie se ~nettlior~eaja, spre encmplu, hcresurilo: conglomeratic, caicaros.
grozas, nisipos, marnos, argilos s.%. Biofaciesulare in vedere continutul formeior de viata. conselvate ca fosile, care au posuiat niediul in care s-au &pus sedimenlele ~.espestive. Denuniirea
hciesului s e abibuie dupa speciile paleontologic^ cuprinse in sedinlante. Exemplu: facios colaligen, facie5 llumulltic s.a.
Faciesul_oeologlc cuprinde aMt caractorele litologice si paleor~toioylce oat si ceie
lecf~nice si sedimeritoio~ti~.~nernplu facies de fils, facics de tnulass 3.a.
in funclie de nredilli in care s-au furrr~at rocile. laoiesurile sun1 marine (lagunnr, deltaic, litoral. nerilic. baliai, al>isai) sau conli!tenlale (vulcanic. eolisn, spaisan. ylaciar,
locustru, toreniiai, fiuuiatii, catboniler 5.a.).
Fsci~surile prezinta variatii at3t pe verticaia cat si pe orizontela, trecerea de la un lacies la altLrl de cele ma1 multe ori facandu-se gradat.
Dupa ConstituUa litologica si versla laciesuriie sunt: ' izocr~~ne - de aceeasi varsh:
Heteraoone . - de viinte diferite; . iropice - cu aceleasi caractsk iiloloyice:
kisteropice - cu caraclsre iilnlylice diierile. ,
2.4.2. VPrsta 1:arrn~tiuniIar qeolmice In Geoloyie stint cloua rrlodalilati de sbbilire a varstei rocilor care aic:jtcliesr:
scoattu I~restra si anume:
- varsh relaliva, plin care se stabilsste daea o roca esta rnai veciie sau rnai nnua ~ E C V ~ D aita roca:
- varsta ahsoin@. prirl care se slabileslc vechirnes unei roci enpn'nmta rn unikti de
tirnp. V2rsla relsfiva
Aceasta se slabilesle pe baza a doua criterii prirlclpalo:
- pozilia slratului fornlbt din rclca a carei va~sta utmeaza a fi dcter~i~itiala in raport cu st~stul fah de care se sbbilests versla acosluia;
- varsta iorr~~elor de viata coltsetvat@ ca fosile rn straleie care se studiaza, veciiimoo nlai mare fiind atribuita s(lali1lui care contine fosiie ce apartin iorlneior de viata n r e au exisbl cu mai mull limp i n urma.
Ptiinul critariu, denu~nit si crflerirrl s~iporpoziiini shatoior, admite ca stratelo nini veclii surlt dispuso la pallev itrfwrioam si suporta'strateie rnai noi. Aceasta afirmatie esle vrdabila at4ta tilflp cdt stratele nu sunt inversate datorite cutarii si dislacarii puielnice. In
mzul In care stlatele sunt crrtate puternic, pbna la inversiuni de pozitii, pentru staLiiirea vatstel relative a acestola trebuie ss so la in corislderatie si alte elemente, lnbe care ccie
rnai ilrlpoliarlte SUnt ilielugiifele si rllriricifalea sedinrenhril.
Cel de al doiiea criteriu de stalriiitls a varstei relative a rocilor este c.-teeril,/ pnleorrfoloylc C~ni@rm nruia sbfi t~le care corilir~ (osiie ce aparlin unor forme de "iota
mei veciii nu vechintea mai mare in coniparalio cu stlalele care contin fosile ce apalih "nor lornie de viata mat noi.
C~ileriul paleontoioyic de rbbilire a varstei geoiagice a rocilor a fost porfnctioiiat in llrud cantiriuu. Acest crileriu are avalrtajut ca permile difersntierea pe verlicaia si corelalea
pe orizt>nkIa a :ormoti~.milnr ganl,yjir*, h p t ce a dat pcsll~ili1:iti.a intn~niirii haltibr goologice
la jcnm irgionolil si conRnont.,la. . .. 11% dmi~ rsd tiliipullri geobgic air 1~ .5 t t ( t f o i i 1~~1n~ I t e iorl1.m de vials wro.au flp~rtinllt .
iegr?,~Lii nrtimal sau voptal dgr nu toate resttlllls' provenit? ds la achslr, forms de viala au in~poil:nta pontn sbblliron %+lei rocilor. Numai acele fnrme de viata car? au
apanrt la blrl ~nomant dal, s-au dwvaltat rapid si au disparl~t Tnb-un timp relativ scuri
morclicri7d un mr.m;!rlt In imgnsa scara a timpllirli geologic. Fosiiele care apartin acestor' rormo delilain se nnmn;c foslk caracferlsfice si sunt 1.136 In canslderatie la stalrilirea
MMni roiatlve a rocilor.
'. . . , Rcsiilrile fiosilo provcnii~ da la f~rnlele de vieh care ao avut periont.le lung1 de
& > E s $ ~ ~ nu pruiniit import?nT;t paniru sfeBiliraa ~1r31stsl rocllor. Acostca constituie ase
numi*!* foiilo ii;difGI'anta.- Pe baze criIcliild( rnenlionatc, rode din scoaiia @reatla au fost incr,rlrato. ipo cliterii
. , ds v4rsta. i n t w scam A. tlrnpi~ltjl denumita b r a sl~atigr;3fics sau scam cronologica. , ccnfoml mndalbtlui dlniabellIl2.'1.
L'4[$;a.afi.3!!!Ir? V:~E~~'R~)S,C~II~F a rociior s8 ~taI!il%te prili determinarea cantilativa a iznlopilor
rilillllbti 111 urriia doziningriirii unor elomento radioar;tive ale cnror perioilde de
ln,~!irniitoiilo suntcunoscllte. :>iifih~i dilf;,miiiar;;a i?distii absnlblte a mollnr, rnai fracvont se folososc izotopii
cii.m.mtclor mdinartivr; prb-lzenmtr! In Tidbelul2.2. Prii? da:ini<8~rnre elementile radiorrr;iiiic formeaza serii succosive de izotopi. Izntnpii.
a . s i olemonll~l wrliuactiv n p do serie, so d6zint~~grnazn la ~"dndul lor, avhnd Bmpi de
Injizntltiitir~; propbil, cu C8r:optkt izotnpi~llll care lncl?aia soria. acesta Rind stahil. Astfel, ulaniui 238 p h ilizinlagi2rr emile rarliatii a, 11 si y si forrneaza o sene rle 17 olonlcnta
FJdiilii~ctiL.~, ajugBnd in iinal la pbzn6. Acliliilrl pomnsie de lo u ~ ~ ~ , elnite radiatii a si 13 sl f~rmosza o soria diri 14 elernente Intermediere, &aria hind inchblab de izotoyul ph2*. l~horilll 11237, c11 12 flapla lni~>l.~mr?diaro de dnzil~i+>~rrrre, emit6 radlaHi n ajugnd In final
la phZ"8. Vitxa de dizintogram s unui elemont radioactiv se abreciara pe haza timpului ds ;
~~i j~~niatat i re caracteri~i i~ e l~ rnent r~ l~ i respnctiv. 1 In cadrul unei sorii ds duinlegrare rarlioacliva exista o proporh.onaiitate lntre raportlli
canlitaGiot de izotopi si raportill tirni~ilor de injumaiatIre.ai acestow, proportionalitole i, . .
orprimoh prin cunstilnlil de dezinta~ral-e a aicm~nNlUi radiondiv anolizat. i in ~rinr ipi l t rloternlln.,lnn vamtei sbsolute s rocllor oonsta in deterrninaraa caniitativa i
a ilnrii izotap din serla olenionh~lrii iadinactivsl a cantltaiil mrnase din elnnlentrll radioactiv 1 cup de serie. Cirnlrscand limplil de lnjlllnataiire si canill.3tile eismentului cap de serie si j L-otnp>ti!ii considelst se rlet~rnlirra liinpul consumat pentlu producerea cantilatii de isotc,p ; tnes~lrata,aeea ce echi'~alea?a ca va,sia rninelaluiiri pe care s-a facut analiza.
, Neogen N
IUEOZOIC 18.000.000 xnl
(KAlNDZOlC)
56.000.000
. . (Levantin)
'Pliocen N2 Dacian N2dc Gaihen iamaie 6.ciofl nno ani Fontinn N?p
Silrmalinn N j9 Bl~glovian')
hneo&?!.Y~!lL%
r4.1 bg Miocen N j ~ortonian7 N j t Failltin ds Eroni
q2.,300,000 ~e lve t ian ' )N~I~ 3
sni
r / Paleogen Pg /~ i igocan Pg3 I I I Orangs I
/ / 59.000.000 ani '1 DosaeLl-, 1
Verde masllriiu -- - c_a_mhrian Ch
Airjonltian Pt Roz ARITE- (Proterozoic) daschis
- -- Roz
-- . . . - --. 7 Etajeio Helvetian, Tortonian siBuglovian pol 17 cuprinse lnir-un singurstaj. Bacle!lim1 fh' b3.j.
' Tahalul2.2.
R.EMfriiiE RAWK)ACTiL'E FOLOSITE FAECMNT PEMTRU
UE7ERMlMAREA VARSTEI ABSOLUTE A ROCILOR
I ELEMENTUL I PERIOADAOE j I Z O T O P U ~ ~
Cutiornurele. cunoscute si sub nulliole de ~nlsc&i seisniice, sau seislne, lac oi~isclul
do studiri aI Gr.lsmoiogied. Cutrernurele de Pamant se rnartifesta prin zguduiri bruste ale
scoaiiei lotestre si in ilnensa lot rnajoritale sunt produse de cayze naturals. L'ibraliiie provomlo scoartei terestre in scopurl de cercetare fac obleclul de studilr
perttru Soi91riun1et:ie. o latura a Geofizicii, care se ocupa cu p;ospectarea scua~tai teresf e foiosind socuri seis~wice pn~vocale atuncial.
:i:l. H E NATURL&gXRE POT GENERA CUTREP.?.URg. 3.1.'1. Gauze de ~iqt~a-cosr~~ica -- Cadetea utror corpuri ceresli pe supiafala scoartei terestre poate produce sacuri
puterrlice sub fur~na de cutremure, denumite cutremure cosmice. Astiel de cutremure sunt foarte rare insa, uneori, pot avea efecte catastroiale, socul
produs in urnia irnpact~riui avdnd cancterui unei explozii. Ca onentple de astiel de cutren~ure se an>irdssle csl produs In periuada pl.eistorIm
care a formal iniar~sul Meloor Ctaler din Arizona - SUA, cu diarneirul da cca 1300 nr si a d a , ~ ~ i ~ ~ ~ s s do aproxintaliv 1J0 rn, prgcurn si fenomenul Tungusk din Siberia, n r e s-a
produs In anrtl $908 cand a carut 1rn c o p incnndescent, ptobabil gmos, deoarnce nu
5-au gasit frayrnente meleorlce Inzona calasllolci.
3.1.2. Prabusiri cie raci Prin prabusirea unor nlasive de roci din zonele lnutlloase snu din tavanele urlor
eoii~ri qublorane se produc socuri care dau nastere iacutrelriure de prabusiro. Am?sLe culialtiula se resilrlt pe zone limitale si uneori pot ovoo consecinta deznst~uonse.
Un putemic cutrenllrr care sa datorat plvbusirilor In goluri ca~silce s s produs in
alrill 1363 In Macedonia, cutrenrur care a arorrlat in trlod loarle serlos orasui Scopje.
3.1.3. Activitatea vulcanica In perloada prenlelgatoare activitatii unui vulcan In zoneie profunde ale,apa~alttlni
vukanir: se produc deplasarl de rrngrna cu evelituale expansiuni de substante volah'ie.
Acosi~ dsplaesri dernagma pol gznora sor:llri seisrnice care se inregisbeas in rr.gionii.+ v?lir:ilnulnl lilspciiv.
Soc<mln re/e mai pdttukicr~se produc In univ a>~ploziilor care preced erul2tia lawei.
&(kl dc e!lplnzii stint caractoristics irrrlcani!or cu masina acida, ,~ilseoasa. Uns d l ~ l w c ~ l a mai puterl>ice miplozii w~lcanics s.a ' produs in an1.11 1883 la
v r~ l ran~~ l - I',ral<atno din lndonezin. c~ttremurui pmclus Rind psiintit pe sliprakta intmgllilli . ~. . . . . . . glob. . . . , ...
3.3.4. & ~ t & t p a ~tress;iri!or tectonici- . :.;<'.:. Ctrtrsmurele tectonicu sulit cele m6i fracvenle si In a&laii i i~np cele mai impollante
p ~ l n afedul lor d1;ifrtlciitiv. Acesta ct~hernure ss dut~seaza'wlihorarii Dnor cdntitnfl m ~ r i de
ensrgis in zonele de tinnt~lri profunde ale scanrlni, in speciilin zonelc' ' de subdrrctia ale placilor teclnnice. a ' . - .
In procesul oupansiunil iunduldi ocoanolor piin.arlaas . . . ds niatorie bazaltica in zolia
de acmtio, piacile separate de riRsllnt lmpinse cafre domeniili continantal,pairu&nd prin . . .
subdodie sub piacile continontale. Conform tenriei Zvacnlrii elastico" diahonb fn anul 1913'de caire H.Reld, dalorita
ar:tiunil aressurilor tactonice asupra scoartei solide,. aceasla SB deformema elastic
act~~r!l!land enorgie. CRnd stiessul atinge iinlita rezistantei la rupsre a mciior, enargia kcumnlata se eliberenm instnntoneu produeand c~rtr~mllnl i . . - .
Trnbtlir montionat iapkll ca sanarta PamBnhlIlli esb formnta din pinci teclonice
nmjore, sellarete prin trnohrri s!~hcrtlstaie, aceste placl, la randui lor, fiind afectate de frzchlrl il~tmcrustalo care ie sepam In l n i c r i a i 0rsr.arcarea tensiurlilor ac~imtiiab
m zanele de fracturi intracrusblo esle si ea gsnorabaw de nliscari seismice.
E:zfj?rrl de o:i(ih?-
mniziranrir momnnb.ll iniD'erli
Elielitnl ~uhenlilriiliti ill liipocpnlnl, nrllrin~n: fah de mo?idianu! ds rofarinta G i ~ ~ n ~ l i c h
l>Ilriifa c?@ IJnIfjl mk
sur-i;J mpiwinta illtetvalui
ds tilrlp in care se nlani- fesh cutremurui, In ra~ i -
Fjy.3.i. Pt-z>?in IlipacantrtriIIi si epicerllr,tfui onr,i slmi dc apilr~>fGln s.c-isrn+. clnmrnurfn sionffa toresira. logisa.
- 3-3. ~ N I ~ ~ E E I ~ V ? ~ ~ in timpui unui cuhomur de Pslnallt din hipocenhu plcafx fianturi de unda
solsillice care se propaga i n mrtsa ginbul~~itarext~tn~. 3.3.1. &swc8 t . l n d ~ I n r seisnaice
psin medii cu proFjb&ti ifizi~e diferiie ~
Se considora doua rncdii cnraderimln prin donsihlile C$ si 1.2 prir, a m se propago '
o unda 66isrnioa cu viiaza v.,
Undr iliacnhi rc-spnctiv v2 (Ng. 5.2).~o <$= - i
)n'dFFccth UNiarcfierloR noteaza su i ungh111I d r incidc-ntii , care roprminia
3.2. EL,EMEbITEL.E UNUI CUT8LMm. . . . . . unghlul M a da noriiiala 13
Principal~ia elements ale "nui cuhemur swt hlpocentrul. epicentrul, timi~ul de PlanLll do sspnm:ie a1 color origin* si rlurah de limp masuvab (Fig.3.1). .a doua rnuclii sub car* unda
Nipucontrul, silu focarlll ~utrorn~lr~~l l l i . r o p r ~ i n t i punchll sitllat i n interiorlll s8isnlir;s irl:arr,mePtoaza lilal;ul scoaliei din care plovca fronhlriia de unde seismlce. I-iipacenkul &4e asilllilat cll lm plrnct respnctiv. ' desi el reprezinh ozona mai exlinsa. in flrncXe de iialoemn
Mipoccl\trole cutremurelpl- se silllearn lii adancilni lare pot ajunge pana is 500-700 ' I unnlliililli de incizjent? i, un.
km. da soismica pootn a ' retiec. In functie de adancimea hipocenhultli c!!h..amurele se ciesiSca astfel: i tab in acelasl niodiu sau - cullemure superficiale, cu focaml slhlat la addnclme de pans la 50 lrm; ! PO*@ li iEiractaia in hsdiui - ctltrernr~re intern~edinm, cu fonrui siitrat la adancimi cuprinsol"tre 50 si 250hm: j inf~rior.
- cutremure adhnci, cu focanrl situat ia adancimi de paste 250 km. !
Fig.3.2. I)e~,ier(?s 1rnd"lor ssisnrice prin mfla* sau Siabilirea stoduiui de Epiccntnrf reprezinta proiettia hipocontri~lul pe ' supiafata scoallei, 1n acecasi reirnclie
deviorc n ilndei seismice se emisfera, dupa directia rezei Pernsnhllui. face pa b a n rol?lici lui Snail
r nm ls r repmzirilv ungliiul de!efie!cie (i'iy.32). paniru valori mici ale unghiului de incidrlila unda va f l ranscliiia do catre suplafah
de sop!ra~f 9ub unyhiul de reifexis r. M n d unvliiul de tenexio r = 900 ciavierea undei incideilitl %e iaur cl'!iar In pianul de
spaidl lo al ceiar doua rnedii, iar ungtilul de incidetila i = io si v i tea de plQpagare a
undei deviate corz::pund tnediuiui ir1fetii.r. oarosloiizal prili dalzsitatco (02 si vitezo de
!~ropogoree. undei v2. ~orespul~raiol rclatiai jut Snell rezuila voloaree unglliulrli dr; irtciderita critic
sir1 ic,. = 11 ,
P.21 v2
PenOu vaiari ale url~il iuiui do incidelib nlai rnori decal lo unda seisriiica esle
deviata prirl refraGlis in rnodiui inferior. 3.3.2. E~xi-h tiride seismice: UlldSia seizni1c.i u r e p i c n r ~ din l~ipocenhul culienlurului si se i~lopuys i r l rilesa
Pn:i~iAri!ului SUrll CLIIIDJC~~~ sub tl~rneie de undr d8 volunl. in zone ~upr1;iciitlu e su)aitsi teresire, unde cc,ntru.;11!i de dunsilale iliiro rocile
vochi. cr?nsoli8?nto, si paitIra aupolciilio de olir?lale.
iuniwto din de;mzila ciaslice. 1 esie foaIie mars,
uridele de valutn sun1 rdlec- s-- -
late si di!ijda in iuny~li ace
sit* snptalele. Asifel ile rlr~de se riuniusc uode de suplefalo
m u undH s ~ r c i l ~ , i\tN undeia de h u m c5L si ceie do
rupi3fab sun1 de doua tipu1.i: iongiludirlale si transvetsale.
Ur~duirr de voluiii lon-
,?:g.2.:(. i'i~(po$ica L'i,cjelrjilr .seis>TIice dc l~olunl: m- fiitua'i~iiilitte, deriurniir d rtrt~Je ~:;.rfiu (railhciat dc: rriid? seismic*:
' p~irnarc, so r?ulsnrs cu dm- b,r;o<<itI iiyvcrrrar do mid* scisriijcc- lun(riiu~fir~alu; ;-ntedic ::~ti.nL,elu: ric- tmde ~r* ismi~.a linnrvorsclc b ~ i u i P si so rlIuPaYa prin
txjii~pririlnli si dilalirii succe-
G w ale ~~~5~~!i:11sf(Fig,3.3). vxei:;, de pn j l qp rs a urldeloi P eslu de ordinul a h7 iknils in apiuoieron supmielni
rcr..zliri si sjunge la 8.8,2 knlls i n zana subcluslaia, inlsdiel sub sui>raFah .da
di~~;o~ll;~iuikt$: Fvivliurovlcic', (::id& de ru!uirr &wnsvesdc, cusiua-ute si sub r,urneto de uride secunllurw,
.. , N ~ _ L . , ., .... cu siiitl-'~lul S. 5- ' i u f~s~~a pe haiddurii siriu.,c.idnlc, prin dr;l?las;tleo matelie1 pc dimztii ~u;piqi'?l:*~lc;.: :is .:iiio~Iia ~oncml i l do p ropo~sr~ . a undei (Fii.3.3;.
!/it?= do proilagare a undelor transversale. In aprupierea supraleki scoa~iei. este
de ardinn! a 2-4 kmis si crest* cu ada~bcillm pdlia ia conlactul zrlantaiei cu nuclsuf, ,ride se sling.
Mociiil 4a vnrlalle a i r d propagaro a undolor seismic8 de voium,
ior~giludi~isiz sl transve~saie. in intrridrui globului leiastru, este ledel in diayrjtriets din
f i gm 1 .lo. Ulrdele ife supralile
a:
thl l o ~ ~ g i f i n l e , riallumlte si unde Raylclgh , se riolwra
cu sinlbolui R. Acesle uncle
llaiscarea grarluielor ourripr- -- ----- nenie ale rociiur dupa tla- nirm!in lmiulu d! urde
iectolii elipiice, cu aKa rnsre a. velllcala.
lrarisvet-sale, cunoscwlu si
sub nulliole de undq Love si rlolate cu silr~boluii a, se p~opaga du1'a lralecto~ii
~inusuidalnpiane (Rg.3.4). Ulideio de suptnraia.
lor~giludil!ale si tranwe~rale, LJ .
~~zLIIL? ciin rcnc3hme ~c--
Fiy.3.4 Nu,jafinrea 1~ndeiol.s~isrllice de slrl~rzl;dia: peLRla a ul'rlaloi Liirwcfe si a-unde iongifudirlirra!e (Ru)llcigll) S ia suplilfala s ~ ~ a r t e i prin
Il-unde Lnrrsvorsoie /Love) palula superriciaia de loci aiallaie din rzuptinsul for-
niatiurlii acol!elitaare ( ~Iuv i i . deiuvii, coluvii si ploluvii, depozite aluviorlare din lunci si ierase. depozite ioessoide, depadte giaciaro s.a.).
~ t i ~ i e l e seislnice ds slrplalala se caraclrrizeara prin aceea ca alnplltudlltea rniscarii granuloior ciin teren scade exponential cu adartcimea. De enernpiu, arnpliludir~oa vibrsiiilur
la adaricirrtea de 3 nietri, sc reduce pena la c u 3 96 ciin a#nplibldir!ea vibrutiilor de lo sklprafatn. hconsht lrlsonrnno ca undele seisrnios superiicialo se ptopoyc i,unlei p~ o zons
cu grosinie deslul de nrica sub supralala tel.enului. Contr~arativ cu ul~doie directe P si S, undeir superficial8 se propaya cu viteze ma1 midi. 1-2 iimls. Energin ~~ndmlor
supe~ficiaie scade pror~riional ur distilllta In iinlp ce in cazui undeior P si S mrtetyia scade prupuiiionai cu palralul dislalilei. Dill acest motiv atr!pliludiltea ultdrlor
supeficiale nrndne impoltarlta si la disbnte mari de egicsnhu ceea ce se roflccta In < giadt~l de agmsiviteta al saismullti.
3.3.3. Traiectariiie undelor seisn~ira in ~ o s f e r e l e P a r n a n t ~ ~ l ~ ~ i -
Pe diredla hipocentru- el5icenlru undeie priinare se prQpaga pe traiectorii mctillnii, :: peipendiculare pa suprafeleie sferice ale fronturiior de compriniari si ciilatari sl~ccnsive ale
materisi, rienttmih lronturi tie unde (Fig.3.5). IJndele secundare se bansmlt dupa traiectorii sinusoidaia. - Pe alte directii, datorita fenomenullli de rufiactio la nivelui rli3continull~ltllor. .
llndele seismice se propaga dupa traiectorii curbe. Undele prlnlars ,;
si secundare care a- ':
'jung la supraiata scaartel sunt ilnde
Unde rer!lndore dlrecta. Prin difractie direrte S - l l n d e prinlore dirertc P si wfloctarea acesiora
Uilde rtlpeliriole, In zona supemciala a onjhdinolc R pt yw. scoartei iau nastere
undsie de supnfata,
care se prapaga In
iungul supnfstei tore-
nuiul. In zonele a-
Fig.3.5. TraiectoriNs diverselor tlpllri de lrndn denci ale giobuiui.' seisnlica prin scoarht inrcsira. tniectorlile untlelor
seismice sufam de-
vieri impoilante i n functie de densifatiie mediilor pe care le strabat (Ftg.1 .ll). Strldidl moduiui da propagare a undolor seismice a stet la baza delimitarii
lntensitatea cutreniureior se masoara cu aparale seismoiogice capabile sa j Inregistrere ampiitudinile undelor seislnice pe diverse directii spallaie.
~;rlncipaieie tipuri de aparate de masura.instalate i n statii seismologice special j amenajate. sunt seisrnogmfele, accelerografaie si seismoscoapele. ! :
Seismoyrafele Inregistrema o componenta orirontala dupa directia N-S, o : component? orizontaia dupa directia E-V si componenta verticals a ampiitudinii undei I
seismice.
Un seismograf este formal din doua 'parti princlpale: o parte soiidara cU scoalta
terestra si o parte independents de scoarta (Fig.3.6).
Fig.S.6. Schfm~cir;i?tc,i.i'. a - seismogrsfr:o,r inrcgi5lr;i:t:a ir.i:;:;s. .;. inregishen~i? nlir;cnma pe 6!,-oc:':5 v ~ i i e -
0, .. +~7::,<!< :,:
In prinaipir.t, ttn s,!s
montat pe o fllt?ilnti+ c i i ~ z '
M, suficient de mars. Psi; .... .
printr-un fir Nexit-ibii, in c m d ! ampiitlldinii vihr;,tiilo~, zau p:r:;.. Aceste legattrri ale punriulu1:ti . datnrita lnertioi, se ramatin ;;.
in nd ru l de sit:iiiinr, : .. orirontal SRU vertical. in:il.jutnt i
Ciiindrrll TJi nste prerrwz~t: cu u.! . - conetanla, tint pui Rind rrlarc.sl.
Masa pcndtlittlici eslc t i ,
contini!a pe h8Wz in fasumb jlu .
C8nd nu sunt vibrstii salinp
apruape dr@apta. in timpr~i ctliromuruiui cadrui da s.v.
care se inregisilsaza dingrontn, suiei- . inerliai, nn!Ane pe lac. Astiel, 1". !is+'>.
diagrame continua sub fam;.? it,:-i ti;ii .;_
Accelc-rag.;.dk!e suni nyrnr'. deosbirea ca inreyislreaza diiut
- . . " 5
.* -i' scisyosccoP&ie inregistkaza proiectia In plan orizontai a ~iiiscali! realn a unul 5 . .
pulrct kute~ial din scoarta In tirnpul culrernurului. - >:
3.8. FfiLZf<&E UNUl CUTREMUR INREGISTRAT PE :.: ,
.+ SEESPfiOGRANIE -
Do regula arrdliia cutrenlurelar se face pe seismogranle. - 1 - Pe u soisnluglarna ss pot separa bei laze ale cubomurului: faza precursoar$: - Fozo prxurronrc Foza prinrilmlii Fozo rlr,nlb =rnirii
-
.Riy.S.P. Seistrloytnm~ tmrr i cutlen,ar rrronohlnetic (lags rcplici). iI
Caiii! .:iil;:~m~lli.il 3i: clsitorea+a rrla! lliultor socuri seisrllice (cullerllur ~polil!ir~elic)
- h;;l ~ ~ m ~ l s ::!8p!indi. l c~ i i c l carc ~eactivcxa viblatiile seisrnice si se pot prel~rrlgi p o i,o,iodc!#, nli i !lia;rde rimp (F~Q 3 lo!
Fain prindpoe
Rg.3.T. 3Toduti~l t*e aL.lsnzogr~ma Inrylsbafa in apropierea epiccLlnbat!oi cuwmurr~lui. .
(jaomar~.%:~>aroj, :an principals si faza finala. Ftaa prc'<:omosm lncepe cu inro~i'yisharea undeior di~ocle printare P si l r~
f' c~:oniinusie a undelor directe secundare S (Fig.3.7) dupa care, duca inlegislrarea sa face :
, . . Fain I Y P C U T ! ~ ~ ~ ~ ~ Fnru yuinyait Foro fino12 com1~~6. la i i i~toi, la ma! tnare de opicentru, urmeaza undele indirecte P'S', P"S" s.a.m.d. (Fig.3.8).
Fma prlr~cipala crlprinde durala do manifestore a vibmtiilor produse de undele p s i Fig3:lQ. Scismograrilrna ut?oi cufremcs-puliklnetic 3 S in c s l l l i r ~ r~ j i s t~a r i i i n apiopierea epicer~lrului si a nnd~lur superliclale R si O. In c ~ u l (11rf11e1 de replici) -,;I rn cxre fnrayistrorils se hc rn csnbe ssimoiogice inai indej~allate de epicenlrul
cuiiun~urului jFig.3.7 si 3.8). Rel~liciia sunt vibiatii p~uduse in zone odi;aconle hipoiorrtrului culromuruiui ~ ; t ; ~ iina1.v lr!ilica amorti?area culremurului. Daca cutremurul se datureaza until initial in care slarea dc eforluri din roci se gasosle la litnila staril de rupere. Socul produs
sillgur soc r;t?ismic (cuhernur rr~unohinetic dirpa 1,Alharrasiu) fma finala se calactel'izenn do .cUhum!llUl inihal am rol detonator pentru dnclansnroa vunuia sau ~na i rr~ulloi seisrl,~
I pri~ilr-o a~norfial.n continua a uscilaliilor (Fig.3.9). ullerioure,sub Furma de repiici. 3
A 3.6. DETERRNNAREA EJ1&ENTRULUI SI HIPQGEIUTRUKJ! 11'1 slaliile seismoloylce se irlregistrraza seismogranleie dupa direcliils urizunlale tilS
si E-Y si drtpa directia verlimla z. r[ in fincale slalio, prirl irlsulnaraa cn~npor~antelor olizorllale ale mrnplitudinii rnasu~-ata
dupa cole doua Jirectii, N-S si E-V, se stabllcsc palru directli din care nurnai una estr orielliala calle epiceritru (Fia.3.1'1).
- 3
. . Rezullanta dintre veciorul Qrirolihl care indica rlireciia catre epicenlru si.vecluru1 arlllllitll~linii ttrasurah pe vellicala, indica direclk catw hipocehcu. .
,qfi.>.8. dv sekrr~ograrnn lnmgfslmta la dlstnnB ma1 rrrare de opice~n!~! culrerrruruhri.
in%-o stttiiz seismi?Iogicii, pe baza inrogistrorililr pe seisrnograme, se deteriniris
iriictic pat:u dilci;til pontru lucalizarea epical~l~lll!l! 5-i liipocontrului, din ear*, cvidcjnt,
nuniai urte osb reela. Rez~tile ca inregistrarile saismulrli in&-o s i ngm staiio nu aunt sirfisiunto pentrrt d:ahrnlltlaraa epicsntn~llli Si hipornntrui~li. Peniru a daler~nina aceste
einrnenta slo cutranrr!nlllsi sun! neccsarc cel putin trsi htii tieismoiogice amplasate In jurui
a&1iwntnriiti
Distanh de la fiecare statio seis
rnolngiea pans la
CFc~tru ui?icenhr se pooi~.
determine ~ r n f i ~ si anaiitlc.
Determirtnrea
Lllolica cons& in amplasasea staliiiar se
ismice pe ham si mar Carea In fiecare shtie
s ceior doua diractii razf~ l t~te din cornpU
noma vecbriior ori- zontaii a i anlniihldinil
I vihratilur Pralungind lirlijie care mnlcheaza
Fig.3.ft. Dnii,rmInwea directiilor6inIre apicentrt, s i hijiocr-ntr,r pc bare s~i,-mn~jr~rne~orln~cgisProte fnlr~) statia acest@ directii orizon
soismologica. tale, cafe o dlrectie din fiecare statio va intar-
secta in scelari punct Gate o sillgura diredie din ceialalta statii (Fi0.3.12).
Puncti!l de interscctie obtinut marcheaza uniplasnn~enlui npicentlului Prin aceash oonstnrctie grafica se obtine si distanta d de la fiecare sLatie seisrnoiogica le epicentru.
Pe cafe analltica diatanta d sa obtine prin datsnninarea diferentei de tilnp At ?re
tnarcheaza sosirea In statla a prlnleior unde directe P si 5 . Pe soismogreme se deszilreaza prima unda longiludinaia dire- P si prima
unde trensvenela S, cunoscdnd faphrl GB ambeie pleaa sirnuitan din epicentm (Fig.3.13).
Deoarece undsla P s i S se propa& cu vitere diferite i n statia seismologln ss va inregisba un dacalaj At inbe tirnpil de sosire.
Cunoscand vitezele de propagare .a undeior P si 6 si decalajui de 8mp At se
poate determina distanta d, conform schemei din figura 3.13.
d=vp. l . d = vg i i + at) [3.3]
lnloatlind Hrnpitl t din
printa reiidfi in caz 00 e dnua sl a~;iiciMnd pi. d, rezulb
-\ 14 Fiirtd ciinoscl~t? i i iskn
ta d de la Recare -%fie
Y- seislnoiogica la epiconhu, $111 / % pun1:t~Ie n r o ntaruiieazn pa
.is 1; zitilie shliilor se hsoaz$ cer cun cu m?a d coraspirnz-
Fig3.72. Localirarea pe cale grofics a epkcntnrllri onui toare flncarei ktalii. hrCeie da cutrafnrrr
cerc asffc.! constrir:*, in.
terxerif-f-.z'a i iritr-un pitt-ict can: mnr- tiioaza pozitia .*pi-
conti-uiui (~i&!.3.14). Predzis ds
detonninare e cpicilii hultii oSteF;'de p$na le
d to krn. Pantrrt deter-
liiinarca adzncimii . . hipoconimiul qe a-
Fiu.3.93. Schema inrcgistrarii decalajul~ri de limp m h c!soir/le imllolorprimat-e P s i color sacrmdaru S. ;!lice reiotia (Fig.
' 3.11); z.-cl.tgw P-sl
In cere a esto ~~rigli iui, masurat In plan vertical, dintre veclorui rezi11i;int rnasilrat i n plan
osizontai si components verticals a alnplitudinii vibratiei.
3.7. UIALUAREA II\IPENSITATII SI EIVERGIEI CUTREMURELOR
Il?rensltatea corremlrrcior, In decursul timpuiui, a fost evaluate pe critorli caleative, iuandu-se in considaratie efectele acestora. Asifel, catre z;arsi!xii s~n i t r i i t i iiGwi. o serie de autori, prinlre care se rnentioneaza Mercaili, ~ancan i , -~ ieher~ , '~moi i ,
Rossi, Forel s.a. au elaborat ssari seisrnice, mcadmnd cutrernrtrele in -10 sail I? grad* n- iniertsit3te. Scarilekeisrnice elaborate au sufsrit rnodificari si Imhnnak~tiri continue.
Spra exeniplificate, i n tabelul 3.1 se reds clasifiaares cl~trernrlrelol dupii 1i;~iensihte~. acestora, conform scarli rnodificate Mercalli (MWI).
Teoris svslualij ~z l i t i te l i i '~
a energiei care se clibcr%~;:n iii N N I I timpui unui c~ltreniul a fos! I
cnsti autori. rejrrezinta 3 nlolimk
prin tiire so defincstr. Rnergia '
eiiberata in ticilpul unui culremu~.
in rnlcroni, a !tndeloi orizontale : aupeificiale, rnasurau la cca '100 liilonletii depaltare dc epicentlu, conform relaliei
In relatia [3.6] C1 estc uil coeiicienl hznctie de distanta si ohprima rnodalitaloa dc- arnortmre a undelor i a ~ C2 un caeficlenl core caraclerlzeaza particularitatile iitologicr
si siruciurale 818 rnedi~lltii prirl care se propmoo undeir! seisrnice.
Enwpia, exprlnlata In eigi. care se ellbereazo in tirnpui cutrarnurull;i, 9ske legata
de rnagniludine prin riiatia log E = 5.8 1 ?.4M 13.71
Magnitudineo oto valori cuprinse intre 1 .? ni ?,,6 iar fncrgia vnriazo lnlre lo9 si 1027 erg';.
Legntura dirltro rnagriitudines hi :,I inionsitalca aeisrnica I pe scnia Melcalii (MM) este stabilila prin relatia
M 1 .3 t0 .6 I D . ~ I
Grad de I ~aracterizarea 1 Electele actiunii miscarilor seistnice
sir~lti le Sunt silntite de rnai multi oameni aflati inh- terlorul cladlrllor. Obiectele atarnate pe pe-
s~ntt mai rrluit la etajele superloare. Zguduiti conlnarabile su cele rodu use la trecerea u- I
I V Cutrelnllre puternice
... .. . . .. . - . - .- I nui aulocantion usor: -. - Sunt sinltite de rnajorilalea interiorul cladirilor. Oantenii sensil~ili se be- zesc din somn. Zguduiri cornparabile ul cele produse de trecerea unui autocamion gren. Se mud vibt~t i i ale geamurilor, usilor, scam- i@l uardoseiii, rnobll~~.s.a. Sunt sirr~tite de tati oamenii dirilor si de rnajorllatea celor aflati In afara I acestara. fdulti oarneni se trezesc din sonir). Unsle persoane parasesc loculnlele. Anlrna- lele clal, sernne de neliniste. Utieie obiecte
Ise rosloartia. Osciiatiile rodu use sunt ooem5naluil!o cu cele produre la nderoa
'
. . . . . . .. .- - I oi~~eclclor g!e.e~!~~$!~rg!~?di[i~.-_.-_ I S L ~ I sifrllite dr? tot, onrucnti dln inloria~ul st !
I ~ ~~
! /din afara clodirilor. Nlulti aatneni oare;&c 1 Culrcltaure Itucu~nlnls Se opdrg vase. lnobtla se rntbca, cale prouuoca ~clupulele lncep sa Data lricep sa apara fi-
I / spairrin Isuri i n peretii cladiriior. Se pot produce alu- I necarl de versar~tl, do rnica a~npioare.si apa-
su~rafata ierenufui. 1 1 MaJorilatea oan~enilor parasesc iocuintele.
rnai ~ o t tine ectiilib~ul. Se care provoaca produi: avarii la cladiri. kpar cnpaturi in plat-
, : " ! cIrUnx7 se rup GO^^^; se prc-/ ; duc valuri la supralata ape!, se rnodlfica nl- velullle apei in fantan1 si debitele lzvoarelor.
. . . . ~ . a s l r ! e = ! ! u c l . o t c - _ - . -- Cutremure ca- Se produce spairna si panica. Cladirile sunt re provoaca a- afectate de avarii puternlce. Statuile so de- varii puternice plassazi pe soclu, se rup conducte, se pro-
- ale cladlrilor dulalunecari de teren.
Accs!a~.;aiio rnax i ln~ a soltr i~l i i n .timpili solicitarii seismice este deosehii do inipnitarita pcnl~u calcull~l constructiilor. .
Eiechri defo~;orahii a1 ci~trernunllul se manifasla prln fortele do lnertle dit-ijate Criaontol, care actionea2a in c~ntru i de greuhle a1 consln~ctiri.
Ac,:elemfille seismice 5 davin paricl~loaso la valori mai meri de 1000 mmls . ( e l 0.1 3). Unele cutreniure de gradul XI1 pe swra Mercalli pot genera acccleratii snlrmic4 rnai nlari de~Bt accelaratia gravitatiei, fapt care be te p r o v m despiindsrea corpt~riinr de p0 supnfata terenull~i si arunw:ea acestora in aer [apa din iAntini s i euri,
hllralt din peratii cladirilor elc.I:Marimea acnleratioi seismice se poate oohtin direct din accelemgrsrnelo Inregistrate sau se poate alcula cu reiatla
In cam A ssl* amplidinea vibratiai iar T perioadaoscilatillor. In nlculalo do dimensionare a construdlior se i a i n consideare coaficien~l dc
intensitfit6 seisniice I<, = Z I g. Madaiilatea de aiogore a coeficientuiui i n functie do yt&ui de seismicitate a1 regiunii i n care asle arnplasata consbuctia, precum si de tipul si
dretirlatla ncesioin, csto reglnmoninb prin STAS-uri, norniati\,o si inslni~..ii~.ini de np l i r~ rn i,
.izstora. Corelarea dintre intansifalea seis1nii.a I, onergiq E, mngnitirdirloa M, accbioniia Z
~i cnoficinnl~ll i;oismir. K, air crrtrernurolor, dupa A.Holrnos, oste red:tia In tJhaIuI 3.2.
3.8. E&P&IVD!REA GIiTREhilLJfjELUR PE GI-QE Fscarcie cutreni!.trolor sunt concentrate cu pracadere In zonr. i~ do contact ~ i a
, tiiariior plad tedonice dar, cu o frocvanta mai mica, sunt prazentc si in zonelo ds 1 jonctlurle ale mlcroillar.ilor, pe aliniamsntele rilturilor si In zonsie falillor haii:$drmilnts. '
.. . Da rcguia concenttare0 tomrnlor seismioe coincide cu zoncio. de manifeslarc a
i vulcanismt~iul sl acost lucru w te explicabil dace se aro 111 vodom ca prin teori3 placilar
.; tndaniie s+ donionstral ca I n zonele de subduetie scr creea2a condiiii
fawinhile olfit renlrtl fnrmaraa magmelor si cievoltarea proo?sclor virlcnnics cat si
. pantru proclu~erca seismeior cu locolizarsa focarclor pe supraMele Bmiijff.
3 . 9 . ~ C l K R E M ~ ~ L . E DtN B W m Pe tnritoriirl Romflnioi sa pot dnlimila mai rnulta zone In core se / o G B ~ ~ z ~ . ? ~
:I hipucontrolo culmmuieior. lipurile de cutfenlure se dsnrlmesc dupa roqirlniio i n saro isi
au iiiporelltrelc~. Crr-hrnilreli. vr5nce11ne (moldwe sau cnrpntice) sunt eel* mai impnl+xnie ca
1
: fmc'ianta, intonsitate sl efcdi. dimuctive. Sun: localizate in*-0 arie cpic0ntra:a de i;ca ZOO0 km2 In zono de contact a piacii eunsiatica cu p l a n alpino-cayatlca si cu placa lnoesica sau sudica. I-llpocontrole ctrtremmlmlor ur8ncone sunt ionliz3lo pe o sapnfata
RenioRce Rciina cu 6045' spre NV. Id ocldnciml Cllpriao Intre 70 si 160 iim, cele ma( irecventu nitllandu-so Ihtre 130si i 5 0 km.
i311pa aciancinillo la cat- se incalizeaza iiipocenilaie, cirbemurr;le wancsn se
Incadream in catogoria ciltmmurelor intormediara. Majoritaiea cuhomurelor vrancona sunt situate In zona de alrbitra a Caiipntiinr
'. Orinniaii, in regittnea Vrancel. De regilia, cutremurele vl%kncene sunt de lip plil(inetic. Cr~frernr~ri-lr? iilgmsene au focareli~ loc~lizats ia adancimi de 10-20 km, pe linlila
i de frach~ra ce sspam tmasiveic Cozia 51 Fagams da Depresiunea Transilvaniei. . Cutramlrrole fngaraserco sunt clhemuro supeificialo, polilrinetice.
Cutmmurela du~rubiane stint arrnanture legote de fracturile adriiici dintro masivul
Vamt Ojrsacj - din Serbia. Wnga si Moldova Noua. Au caracter poli!:inetic, durata inare si oddncirne a focarelor rnaderata.
Cuframuroie pontice se eutind din zona Mangniia catre sud pSna la Cavarna -
~ ~ l ~ i c (B~,l~ilria) si 111 cor,tialilare palla in regiunea Sabla. Sunt cuiretnure polii<inetice sl
er~e~gii reduse. Pu lenga aceste zone seisntico piirtcipale exista si alte zone de impoltanta mai
mica, ilipocentreie acestoi cutremure Rind legate de o sale de falii lntracrustale.
~ces lc falii. In anumite faze, prin teactivate, pot produce cutremure, i n gansml cu focare
situnto la adancime redusa sl niodarate sau slabe din ipunct ds vedere a1 energlei.
3-10. ZONAREA SEISMICA Prin zonarsa seismica a unui teritoriu se lriteiege lnlocmirea nki haiti cu
iruiinii de egalo intansitate a cutrernureiar care-pot aiecta teriloriul respectiv.
Linillo 20 egals lnlensllate seistnica paarta ' numela' de izoselste. Zoriaree seisrnica a unui lentoriu este o prablema pa d t da dilicila (le aMt de,
rejprmabiia s i presupune prelucrarea trlturor datelor lniegisbnle la sL?tiile
seisnlologlce. 'cuiegeraa irtforinatiiior privind efecteie odemureior pruduse antarlor. cunoaslorsa sl inlelprelaiea corecta a hartllor geologice si structuraie ale zonei, cu
Ueiitnllarea elemerrtelor de cutare si imclurare, evaluarea ptaprietatilor eiastice ale cotriplanelo,- de roci, corelaraa statislica a dalelor seisinologice din zona cu cele
~oresputi~aloi.te eotlelor inconjutaloare s.a.
Harta seismin a teritoriulul Romaniei a fost reactualizata dupa cutrenruwl din 4
marlie 1977 si este plozentata in STAS lllLOll-1977. In Notrnativul ~.10&92 este prezenta1:a zonarea teritoriului Aornaniei drtpa cneficie~ltul seisnlic I(= (Fig.3.15).
- Cutren~urela de PBmant .cu itilensitate ridinla pot ovea influenie nefevurabile
,!$supra stabilitatii scoaitei terestre i n genorai si asupn cortstructiilor i t1 mod deasoi>it. Undele seisrnice care afecteama slabilitatea zotlei superficiele a scoartel si implicit
? kl.tebili~alen con%tfLlctiilo~. sunt undeie iongiludinale R si hansversale Q. Dirltte acestea . . Undele transversale orizontale sunt cele lnai periculoase.
! Efectul acestor unda se lnlroduce in calculoie de ditnallsioliare a cor~sttuctiilor prin coeiicierltul de inteiisltats seisrnica I<. .
f i ~ r n o l e de actiufii seiserice ~4ctiunss culrostumlui asttprs unei clecliri Se considera o cladire cu latimes
fundaliei B si inallirnea H (Fig.3.16). 7 In canditii slalice forth princil~ala care actioneara In centrul de greulate a1
corlsbuctiei estg lorla cle yreutate = Ins. in tintpul seismului apare folta de ineltie olbontaia Si = mF. -
i ?! c 'g 0
I:: 'z * 3 2 E m .8 E .2 (E
3 . ?
L3 liniits deoclillibril R!lG = f d ~ . ssu Ks = Bil-1. Cdnd 1< c Bki con,tri~cila nste $labila la nstumnn.
D ~ c a K . BPd conahicfia estn lnstabila. Rozulbnla foilelor cara a&nno2!a
simulian asupn con5iructlei ente
G + C j = R P.W Daca vecionil raztilbnt R inter~eckeaza tercnul de f~lndora in intarinrul p~ijmntnliui
firrtdatiei conslnfcliu izi pndwnro stahiiitalca is rastrmrnare. In caz conliar ConstruCfi.3 iai pierde ocliilibrid win msiurnaro.
' In nlam inflrrerrtei nsrapra s%bilil~Lii I. n+*rnare efar.tnl cllholnu~lui se rnsnitr*,+c, osupn smrcti~rii de rezl9~ni;i a ccnsblrctici: st31pi. grinsi, pnreti ctc.
:nf rerrts crr?r.~rinrr~~Insaf fdpra slobilftotli liementilor. Aproopo In ffint3 conlrilc In cara se pro$i8o ctmom!rre cu intansib& rnai msre se produr. si alumcari ale ver;anlilor,ainplonroa acesiora fiind cnnditioi~ata pe de o paite de stsraa f i ica In cam es gasesc rocile, iar pe cle alla pa& de intensitatea saisrnulul.
in iimpul.cUWsmunrid opar forb noi, provocate de undole eelsmirr sugE~rAclalo, Indeosobi de undele ttxnawrsalc,care contribuie ps de o partc l a reduceraa c0rni-W nenlsi non,iale a forisl de ureubte a rnasei de roc1 alunenbale, care joaca ' rut Sbbiljliitor, IBr pe de alta parte la irmplifiwreo camponentei tdngantinle a furti de greuiato, cornpononta cere luorears In favoareo olu~ecnril.
Riscul alunocarii In tirnjll~l cu~tremur~ilui se amplifica in cvul cr.?:;terii !rmbiieiii mciior Oaforila crestaril pinsl~rnii apei din pori si diminuaril rezistnntei la biem a rxi ior :asper,fivo.
57
murolor asupra st3hi. < ?$
ilbtii vcn;ir~liia~ sun: i
date in ~apituiuii!.~.?: -6 i; -x
kr l fua~~ la cu 2 s,
trerriutwfor asupra .? frecerfi nisiptrrilor BI :i st.?re de fichefiere in '!! timpui cutieirltirslnr i/ rrisipuriie care sc. an. j] 585C sub nivelui apei ?
i subterann si sunt st- 1; . . R9.3.7. Rupere hidreulfco produsa in umpul rmui ctrtrcnrur tuate in zolla supel- '1
ficiala a scoailoi,pdns j la aclancilili de 10-15 metri, inlra In vibrntie. in acsste conditii presiunsa apei din p ix ' r crffite, granuieie componente pot trece rn stare 30 suspcnsic, bccarea ilintre acestoa I
se ar lu ics i si nisipui inlra in stare de lichefiere. I
in timpul cutrc~iaureior.
alverlura a$yiiossa coeriva '
Care rJe reguia acopera stla. :
tde de nisip, se poate lupe
din coura subpresiunilor si
nisipill rehrieaza la suprahtn terenuiui suh forma de yriiorii
(Fig.2.17). Ta.renul lici,rfiai isi
reduce !eriolertla ia tnierc
pans la pierdere lotala si in i I
cansacinb si capacihlaa 1
portanb. wea ce poate ale&? I
grav shi~i l ibles si functio- :
nniitaiea+onstrucliilor. Uneo1.i. nisipuriie dis- ;
Na3. $8. Sceroerns r?lslRU/U/ m stare de Ncheliere ne o puse pe masive de roci tari. " falie dc~~lrclriira sl vwrw unr i zone de ~ ~ a b u s i r c 13 fisurnte faiiote, daaa tree in '
nuptrr~oln terenului stare do iichefiera ss DO: i
Alre fuirrre de n la r r l~~s ta ie dislruoUt,a a aculrorrr~aeior. Cutterr~ureie pot afeda
,coalia tereslta pe adanci~iri mari. creind haduri prolunds, exelnpiu faiia Ssn Andreas
din Calilorr~ia t'1906)6sau pot reactiwa iaiii existenie. F~aclurilo create mu reactivate si &nse in urma cuiren~urelor Pot deschide calea lnagmrlor fluids din adnncu~ile Pa-
mantuiui calre suprai;iQ ravorizarld ttltlpiiiie vulcanice, cum s a i~~tntllplat de ewinplu i n
Coiu~l~bio in arlui 1992. Cutrernurele care isi au lomrele i n domeniul oceanic, prin deformaliile oscllatorii pe
le irnprirna funduiui oceanic favorizeaza producerea undeior marine care se
rnanifesta prin pagube imense.in zonele iiloraie. Acesle fenornene disfrugaloare sunt -- 7,. . cunoscuie sub n~melc d d tUnaml gl actinlleaza in rona librala prin miuri cu lnaltinli LL ..,-..?
p d ajune la 20-30 metri S i lunglmi d* ordinul suieior de iciiometri. i
. >
scurpe piin flsilri si biii, yenr?randfenorneno de prabuslii la suprnhla terenului (Fig.3.18). j
4%. OBECTUI- PAINERA~Q.CJE1 Min~rnlogin~ ca parla coml1oneni-3 a st3nt4or gnaiogi::r, 30 ot:upa cu studiul
minemlnlnr din care sunt alcaltlitn roclie din sro3 lb P::ln;ntilll!l.
P ~ i n rninoni se inteiage orice corp solid. iocfii;lt p* pale naluwia. in principal din iiiatarie an.si.ganica. Exista si axceptii de ia acnash3 rarclgf~ia, cum ~ - 5 t ~ . 1:az111 n:er~urttl~~I care
se gasasto i n stare lichida.
Confol-nl detinitioi de !ma1 $us, s-au sniis IJareri m $1 alte ~llhil l i i,Io l l~ l~ idG sa11
garoasa, cum sunt apa, hidrogenrll suih~ral (1125). dinxiiih~i de n r l j o n (COa ) s.a.. cam
s-au filrnlat pr3 cale nah~ral,, din s1~1.1.sttlllte rtilfi~'garti~c?, ar hnhlii inmdr;$te in ataforia rninanloior. De ssemonea, unelo cr?rlilrri. cum sunk chllhllnil,~rul, titoicll s.a..
care la origina s-au lonilat din matorig orgmnlaa der care as l a~ i nu mai au nici-o In(jott8m cu aza~~sla, sun! considarate do catre unii cerr,i,t;t;>ii ca ininrwalo.
III stitls geningic nu sunt cnnsidnrato rnineriiis cele a r e se oiitin pe a l e arliflciaiir, cun? sunt de e;<ernplo safirul, rubintd, smaraliil!l si liipazlll orin1itr.i. ?nrlnlati de coriniion. rilsmant si niteie.
in nahlra erisln pestc 2600 minnnle .lir~lre csle n~lrnai af?r*j:imstiv 100 se
tnt~%lncsc n i ~ i des, conslitilind cca 9'3 96 din vo i r l i~ l~ l r?.nariai termba, resh~l liind mi~ierale
rare. Ill n%tlrra minolaieie r e gaserc in slori- nmnrfa sau in :;tibra siislallmla.
IIfinrrslole amnlfe s-au ibmlst lntr-un timp rclaiiv scurk inat!flcihiii. piintrli ce piirticulcla components (atonii, ioni sau mnlocuiej sa se poab a s a a mi-o pozifie
nrd~nsfa asa cum se MWmpIa In ~ z u l miniralelor fri::talizata. Oiztrihulin dezordnnnr;~ a partlcuieinr cnmpononto In interlonll mlnslaleior se rilshanga asupra partlcrlleri$tiior ~womiiirice s i propliolatiloi Ozice ale acastom. [Vlincnldc aninrile ao hrme fnartu diverse, CII sliprafhte curbate seu neragnlsta. nu au o tctnparati~n de bpim lpmcisn, pi in
crestoren tornporatrlrii trec din stare solido i n start plaslic~. c11v~scnzii;ile din ce In ce
rnai misa p b n ajung in faza lichida.
Ca i;xorel~!c de mincrzio anlolfe put 8 ar!linlils: ~:nlcednniu, np-ilili r.i a p t ~ i i (Si3.2 !. iilnonihll iFe203 n $42 0). psilc~nlolantrl ma l M n ~ My~C)j~(OH)4J. tn;:ii:~ (Ai20.y i-i~q 3.a.
T<?n:iillCt gencmia a minanlelor anllorilo 0r.b do a sa i i n i~a f~ ia~~a hoi;+d In minorain cris1nliz;lfe.
Trceoroa unui minorzl din sare amoris In stare cri~ixiLrit1:l i i r ~~E ia o rr~mtt;m di:
vulum. h7ln..raisle ct:'sf.tllmte,snr~ cr; 's i~iof~, Tac eii ioci~~i ds c-?rcehls al Crkt~ingnfli-i
care 5-a indi;riduali?ot ca a rnlilura de bara a PLGr~onlo:;iici.
C~isbiufe sunt cQlpliri mlidn cam sa pn2inla sub forma de pcliodia iirniht~? de lak iplnne ce se inlretaie dlpa mucitii drepte. Pa~ci~iei?. clln~titlicntf ale unui cnclhi sunt ssozato Ink- shuctrtra intccna mtickllem orilonata, caratrizristica Rocarl.ti tip do minmi.
Pianfie care marpiliasc sui3mfiikl ,cri.;tz~lt!irli se numosr. f c t~ id i:liihii:lul. hr~.?h?a sunt iirnitate de nluchii. care sunt lillii drep:2i si rni,lIra din inkrsncti/ie M~iorcri~t-al~rl~li.
Per~lru n.:eiasi mineral unillii[lriic- dinirafetelr: crisliiicinr sunt 1ntohh;liiys cnwbr~ie.
aceasla cawrtorislica repFEzonM,Snd "i..egoa consbntci ur~gtriuriioi" si c."nstihiia un% din legilc- do bszn ale Ci~rtalognAci,
Lliipilitlriia diodra dilltr-7 fct12ie crislaialor stint constmto lnsa marimca si lumn bteinr poi 5 vaiiabiiri.
11.2. ELEMEW?'E.DE GRISTAQGJWXIE GECSIb~~l:~~@ 4.2.l.mg;aua crir;talijia a minera!elar
Spre densehire de nllner~li.!r amnrfe cristaloiil se caracterirem prin ocrns
ca toate nlomeitele chirnico
cnmpononte (i3tc!i.ili, ioni sou moiesoie) srlnt dish-ibu&? in&-o " --p- ,, -+- 0 -4 rotca c r i ~ f ~ l i i ~ a ~iguros oiclnnlih.
@-+--@--R Q Slrul mfla:i.:o:r~? So A" A$ A z A 3 . "" cnnsilinra un' punct P, sinla!.
genXatna dialriLiutiei ~wiorisl In intcrior~~l crislaiului este ncccsar ca In jurul punctriirri A. makriia sa (ie idantic
disfribuitn. Daca punctul Aq,situat la dislanta "a" de punch11 &, . esle idcfitic cu A,, ,,"Nnci . este obiir~atoril~ ca sa cxiste un puncl .42 siluat la disbnta"a* de lpunciui A1 s.8.m.d.
nlenlrla A, >. I-.-.An sa nrlmoste sir rticnlar, punotnlo & A1 .... An se numosc punch enalcge iar riisfanla "a'' reprszinla parr~matv.tl :;inriui.
P lsnr~l ir?ticd.rlnr. Coosidei~nd un sit purlct, Bo , annlog punctuiui A, . siillat pe o
dreapta care tlace prin punc!~~l% clar care fane un ilnghl ir cu s i r ~ ~ l An .At .... An . ptinctul
00 fiind sihlai la riistsni;i "Via& de punctul A, , urmbnd sceinlnsi mtionunirnt va
.. .:J : i Fiecate retea. curespunziltuiltc unui singur curtipollent ciiimic, iriyiobeazii in ea ...,
,&,poncnti ~ l> i~r l ic i ce aparlin crlu>loitt. lelele cu care se ir~le~fareaw, aceslia din urltla
rezulk ,, infnlibte do puncle ;i cu,.islilu~nd ~nolivirl rt.tctei luilta illltial in cunsidelalie. ~. .
anaioge punctului P.* si o 3 - infirtitate de siruri reticulare A, 2 4.2.2. 5imei:ria cristaielar
21 .A1 ..-.A, , 8,. 6.1 ..-. B, , C" .C,. 1. Eler~ientei~ de sinlettie ale cr~stalelor sunt: csntrul de simetrie, am de simstrie,
.. ~ . .. - clL1 m2,d m3 C a i d in a I I =, p i a ~ ~ ~ i dc simetrif.
Cg plan reticular confornt rj~adeiuiui ;! ce,~lrrtl de sirnefrie (C) este punctul situal In interiorul cristaiuiui care irrIparh In
-- L 2% a - A. din ripura 4.2 aicetuit dlntr.o retea <$ dou"sogrnolltl cgata orice dreapta care uneste doua prtncte situate identic pe doua fete. ~ . , -< -, 21
cu noduri si ochiuri dc forma 3 unor paralelogcame. :$
Fiwt.2. Relea reticulorn plane Ref9oua relicolara spa- :i lieia. Daca se vor consid~ta !: alte plane retkuiare identice si
.i paralele cu planui telicular 3
& d iniual, disbibuite astlel irtcal elementeie cumponente de 3 aceiasi fel din Rswre pian i
! reticular sa fie asezate pe
drepte orienkte dupa directia ' sinrlui raliculilr & .A',.A," (Ftg.
4 3 ) al carui parariietru este "c". re?Ulla o reiea lsticulara spa-
l i ds formata din celtlie ele- j a, i, LI "~
A 2 a A? nienlave. In . lu~ictie do fornta ceiulelor crislaieie se pot fomla , din 14 poliedrice elenisntare cu
Fi9.4.3. R E : P ~ m f i ~ u l ~ r a SpaUdr? noscute sub numelo de retelele : lui Bravais ~ a t b e i u l ~ . ~ ) . ' i Din eeie.ln pnliedre elemenlare 7 sun1 sitilple, cu componenti chirnici amplasati ,
in rtodurile relelei, iar 7 sunt csntnte, avand corllponenti chimici in ceiitrul celulei, la j Itilnh!+3tsa le~turilor rsi.clei sau In cenh l uliora sau tuluror fetelor celutei. i
,r,uchti rau in rfr~uu colli l i~ opusc stb cristalului. Axa da sinrelrir (A) lep!szir,ta Jreapta care trecc plin centrui de simetrie si In
p n d w"b. in lirnpnl lotatlei cristnlului cu 3600 elernuntelo echivalente ale acesluia rcvin i-, pazitis asemnnotoali: cri pozitia iniliala o data sau de nlai rnulte oli. Exisla unllaloalelo
n tilruri de axe: - birlata (A? ! ~ j i i d ei~?trt~l~lt!Ie caracteristice ocupa pozilie identica cu pdritia
iniliala d l~pn LI rotirc a crictalului cu 18O0 : - iern;trs ( ~ 2 ) c:lnd clistalrll ocripa paiitie identica cu cea illiliala printr-o rolile cu
120" .
- ciraterntira 1P. 41 rand crisrirllrt acups pozitie idsnticucu coaillitinln dupn o rotila cu
UIP ..ona:il ..%c i ;rir~d rrr3lal~il cicupa pciilie identica cn cea initialn dupa o rotire cu
GDn
Si;, ,3n sintetrio AS nu eKist3.
Planu: rle i;ir,relrie (Pj nslc plartul care hece. p i n centrui de slrllaltie si lrtlpal-le
i Un crislal pa la fi iblmat dintr-un singur fel de elernenle clilrnlco asezate i n nodurlie ' I
roleliii sau din mai mulie foluri de elemertle chimice, ftcaare element de nn anuntit fel fiind ' 1 Fig.*..+. Nemcnlele Je sinrelrie 810 cubtriut: C- eenlrcrf de silrrohie; A -am de sirns@;e
DSSrddi in nudurile unei relole onlonol. care se interfereaza cu ratelale cntnrtnlte nlemnnl~ ~~
D~~ are vedere ca fiecare tip de compot,erlt chimic relea j cristdui In doua palti tdentice prin rafiexle (ca un corp si itnaginea acestula din ogllnda).
r3iicirlam propria, aturici se !mate vorbi de mai muite reteie reticulare intr-un cristal, Daca planui de simetrie .este pe o axa de simetrie acesta se
ral-in care so inb:iioiema si iurtneaza q relea colilpiexa proprie mineraluiui 1 ituteaza cu ~irnboiul P s i irtdicele euponer~tiai ai axei rsspective. Da exenlplu, d n ~ a plattui
iet-r.recW. de si~riclrie esle perpertdiculsrpe am be simetrie , planui respocliv se notea~a'p'~ . Nu
ellista plan de sintetrio porpeodlcular pe nxa n3.
63
. . .
Un cristal are un singur cenbu de simctric dar poak avea lr~ai rnoite'axe si piano de 1 simetrie.
Fonrrrrlil de sinlefrl2 a cristolrik~i roprezinla toblihkea elcmorrtelor dt sirnebitrie
ale acsstuis. Dc c!iempl!!, po1ti.11 cub (Fig.4.4) iornit!la do simetric asto: t o : d 4 ~ 3 f i ~ 2 ~ 3~46~2. ! !
CiaseIe de 5Imet r i~ ale ~ ~ l ~ i i i l ~ l r ~ i : in flrrictie do aiem~nlole de sit!ieii.ie
poiiedrele se grr.ipeeza in 3: clase, fti.cnre clasa fiind ddnita prinhi-, fonnuia de !
sirnetria. Ceie 32 ciasr de slrnetrle so gnlpczza In 7 sisterlie c~ist;rl&rn~ce de bazq (Tabelul 4.1). .
in c a u l 111 m1.e cn'sialJ are acelssi gmd de sirnetrie cu reioaua rcticulam care sta I ia hoze slruct~trii sale, retmua respoctivit se nrlrrscste holoedrics., In ca2 contrar rotoaua
este motiodrica. Exomplu su-
gestiv p a t e fi l b l sb i prin galena
(PbS) si pirib (freS2) (Fig4.5).
Dssl ambela minerale sri- SGliZeaZa sub fornia c~lbica.
galena are o roka da silnehio holnedrica, pe =and piriia are o retea de sinieiric rnsrisdrica. a. b.
lioloedria, Irnpronr;a cu Fim3.5, l i l inonlo ~!7s?alIzate sirh forms crrbicn cir mkle ciaselo merindrice de care esie . " .~~~ dc crisfali'arn dpririie; a - miea &I! simeirie hoiomlricn fomlrtm sistcrn (oalcna P12S); h - relca de sinletrft* mcriecJvicil ( P M k
1'0s) cristalograflc sau r? singonie.
4.2.3.Maclarea _rPnt?l"~!€I~i Asocisrea, dupa anurnifo regirii bine dstsrminato, a, doua sau rnai rnulta criSzls
corn epnriin acaleiasi spedi mirrerolc poo1-b nurncic de rnocia.
Niircinla 50 wracteri+aa?a prin acaila ca dispim de un sonbu, o a m si un plan do ~I!,lOtrl~.
..L
:3 in functie dn nlodui in care se raal izem asucieran niirteralelor maclcle bun! ?.
;-I de alipire, de inlrepatrnndere si mimetico (Fig.4.6). ,..;&. :$
. . Maclale de allpire se lornieaza prin allpirea a doua sau mai 111rttr- crirtale. ceie <$
de lnlrepiltrurldela rezulta din intrepatrunderea cristalelor iar csle mirneticr. sunt iszulhfu~ ':: r;'
esvclerii unui numar mare de clisble. a 1
Watilele mi~iietice prezinta un grad superior de slmehie ' iata dc cristalole 1" ?I
conipons~~lu si de multe ori se deosebesc greu de un cristal nemaclat. kZ.4 . Farme dle asociere a rnineralelor . li i! ..,,
ir01r1oriisnlul. Doua sau mai multa substante cu compozltle chlmica anaioga. dar :' :i nu identiea, cristnlizeaza ilnpreuna. In aceeasi forma cristalogralica, pumnd constitui seril :I j. lromorfe. ...
Ewemple de ser#/ izarnorfe Swla ofivlr~al Seria piroxenilor rort~hlci
Forsleril Mg2 SiOq Enslatit Mg2 (Si2 Og ) Olibjna (MgFe)z SIOJ Brunzit MoFe(Si2 O6 ) ,.., Faialit Fez SiOq
! Ferosilit . Fe2 (Si2 0 8 )
Soria l~lagloclirzllor nronoclir~lcl Seria oniz~ior Albit Na Al Sig D8 Corindon A12 0 3 Oligoclaz . liematit F q 0 3 t . Andezin illnenit Fe Ti O3 Labredor . Piroianlt M ~ T I 03
' Byloinlit Anoriit CCIAI~ Si2 08 Serla carhurtafllor ronr i~ ic l Seria carborlatllor mrrlhos~lric.i Amgonit CaC03 Calcit CaC03 \iIbrit BnC03 Rodocrozil MnC03 i StlunLimit SrCog Siderit FeC03 I
Cer~lzlt P K O 3 Magnszit M g C q Seria ~ ~ I f a t N o r Dolonilt Ca Mg (C03 )~
Alll?iclrit CaS04 SrnlUlsonil ZnC03 C6iol;linn S@Oq i Baritinii BaS04 AnylwiL PbSOq I
I Bu:inroiilsn:l;l. blinelalole cu COmpoZiLie chimick aselnanatoaro cristallzeaa in mai I i
ninlie f o n a ~rlslaloyrsfice dilerile, ca de axemplu: ! - sul:ul, sub ternporalura de 05,50 C cristalizaaztza ' In sistemul rornbic iar
dezsupl'a sc&ki tsmperaturi in sistemul monoclinic; i I - carbonahtl de calciu se gasaste in roc1 sub forma de calcit (romboedric) si sub for- i
ma de aragunll (rornbic). AragollitUl este ma1 pulin stabil si In timp trece treptat in calcit. I Acaash este cau2a pslilru care in rOCllo veclli nu se lntalneste aragonlt. Alle example: . Carbonul se Inl2irlrtste sub Forlna de diamanl (cubic) si grafil (llexagonal), bisulfua de fier
(FeS2 j sub tc1:lm de piliia (cubica) si marcaslta (rombioa), sullura de zinc (ZnS) sub I
G?nn do kicnda (cttbico) si vurkil (I~enngorkai, prismatic sau nbros), silicotul de aluniiniu
iAll 5105 I SU!? iornla dr 'dislen (Mciinic), alldaiuzil (rambic, ~pseudr,pabulivj si
,iilinlsnilimrtlbici hinxiiiul d~ siliciu (Si02 ) sub ~O~ITIB da cuart B (trlgonal), cuaria ii,r*agorial'i. Ilidilnil j l (Imxngonal), t~idirnil <L (rambic), cristobalit <r (cubic), cristobalit P !palia~ii.i 2i1 ;.&ti: IUllna cr~placrtstalina fibroasa (cornpacta) purtand denumirea do ,icii!ar,ic. ~jp.31. 3gaI ;;A" rilitx.
R.~. .~LEMENTE DE. CRISTALOGRAFIE FIZICA Pr~:>~:'i)alc!lt~ ploprietoli iiiice Iolcsilo pentru recunoastnroa nlacroscopica a
lninli~aielur s ~ ~ n i Elasticitaten. Piopriatnlt?a po care o at1 mineralsie sllpuse Unor elofturi da
,j,,(?iil.noc!.. -1- 3 i.n\!i)rv lb i u r r i , ~ iniliala. dupa incolerea siarturilor respective, ss numeste
,:;j,~icil:il:?. Zir? nceal punct dr vaditls rninetaleie se pot mracieriza asliei: o1ast:ce. c u un I~ILJ d ~ w l ~ n i l l elastic (cn~sc~vit , biotit etc.); tlo;lbilu, V::J itn :lot>rt?ntu alasllc ntai reslrans (gips. talc, cioril s.a.);
cssanlr~ snu rigide. cu dnnt~niu de elasticitate foatte redus (cualt, tebaedrit s.a.).
P la~r ic i ta te~ . Propr./ezatea mineralelor de a pastra delor~llalii relilallerlle dupa ce
s!iln!it i:cformarr sut~ actlune;l tfrjor eforirri poarta rlumele de plasticitate. Ener~lpie da
mir.erale plastir.~ sunt gipsul. sv~ea gema, grafitui s.a Melalele (aur, arglnt, cupw 5.3.)
ilafnrik pla%i%sctali~ (1ev1r.t trlaieabile si riuctileput~nd R trsor modelale. Du,ilaltm Rezislonl~ UL~LIS~ Cis US, niirlsral la pabundereq in illteriorui sau, prin
zgjrisi; i i 3 ~ apilZaiE. J uo~ i i Carp LTZ YM iscutit repr+ziil/ii duritaica ~niineralului
i~spec1i.u. F'cnlrn ci,n~paratio se Bloseste scare blohs (Tahelul $2) cunstit~~lta din zece
n1i;icr;lie nsoz;:ti. ni oldiltca durltalii lor aslrel incal fiecare Ljinorai II zg5fie pe cei dinainte si 1?518 zgarint de cel care- i l rmeza .2
Clivaj~jlrl Proplielatea unui mineral do a se desface d u g snprafete l~lane, da
rnirlili~a rezistel~ta, paralele cu planele reticulare, cand este sup$s unui soc rnecanic, se .?
numeste clivaj. Sn deoscbosc urtnatorr~elo forrne rle cllvaj:
- clivaj perfectreand nlinelalul cliweaza dupa suprareie perfect plane. Se obtine in urma unor lovituri usoare iar suprafetele d@ clivaj au lucilt adamanti~i, ~nelalic sau sideios (mica, cllrlt, yips s.a.);
- c l1~a j bun, cand mlnervlrtl clivesza nial greu iar felolr- de'ciivaj an un lriciu sticlos (calcit, galena, baritin%, sare gema etc.):
. - ciivejmediu (potrivil),la care, pe lsnga fetale dare de clivaj, se observs si spartllri nelegulala (laidspat, hornblenda);
- clivajir~rperfe-fsct (slab?. Sup,nletela de clivaj snnl imperlecte si au luciu gras
(beril.apali1, casiterlt, sulf nativ). . Clivajul se poats produce dupa o singura directie, dupa doua directii (baritlna) si
ciliar dupa be1 direclii (otbn).
67
h' socllrj mecanice, dupa stlprefeto care intc~;sr,f~ara ijiaiiais tiltii;!iiaro. .. ,
Sparturn minelalalor paah fi: . concojdala (sllpreFato cllrhe) ffi, de exenlplll la cualt. opal. lticla:
. ,
. aschiwsa sau coituroasa (argint, co;inrlnn, viisiwiald:
- fibrnssa (gips); - solzoasa iaoatl. .
Tahelol 4%
- - .- --
SenlirttrrLi So zg8rin cu vnrikd bl-icnngllioi.
;. Crdoana. Propriehka minoralclor 0s a abaorbi llnale din culoriie cornpollentn ale 1
luminii albs' se matalnlireara prin culoare. I .!
Cuinarea tlrmei. Prin scl'ljclirea unei placi de ijofielnn mineralde iasa o llmin;
ca~acteristica al%t prin cllloara c5t si prini~rtensltatea acesteta. Dlcrolsntul s l polfcrohnrrtl. Proprieiatco mincrnlolnr de a prnzonia doua sou Mi
I muits cqlari tand sunt privlte dip un~hiuri difcritz pr.erts mrmolz de diordm. .rospecCi/ policrosini. I
Aceasla propristate se datolnaza capacitatil de reflexie sl absulhtie a razelor d6 1 iunlina de cake minerals tn functia da compuzitla chimica si da partlcularitatiie rcicici crisbllno. j
lriraila (pseudocramatismtrl). Propriotvtea nllnaraluior de a da jocuri de lumina,;
asomanatoara curcubeului, poaito numale de lrizatiu. Se datoroaza pl~ocnsullrl de reliexi0
a arelor do iilmina produsa de peliculn ds mridnre care hnhmca rnlnomirll.
Lucirrl (svaluclraa). Aceash proprietste exprima poitintiallti de [eflo.i: a razelor
de iilmina sau de absorbiie a acestom la supmhta minemiultb. Luciul fi mefaii,:, ,damantin, gns,sticlos,sidefos, rnotasos, rasinos, mot etc. .
Tnnsparenta. Propliebtea minoralelor de a fi strEbatute ds catre razeie de
numeste tmnsl>aronb. Din acest punct de vodero mineraielr. pot fi bansparsnla,
,smitransparente sau opsce. Nablrlrsul sau forma mineraleior. Dezvoltarea cristaielor dupa direclil
spatiaic confem mlnaraiolor urmatoareie habitusuri: - habitus izometric, cand mlnaraiui sa dezvolta apmximativ egal dupa diremi
(sare gema, pirita, gmnat): - habitus prismatic, CBnd cristslui se demolte mai muit dupa una din dlreclii
(pironeni, turmalina); - habitus acimriar, cand cristaiui se dezvolta faart@ muit dupa tlnv din diroctii,
forma de ace (stibina): - habitus lamelar (tabular). e n d CliStalUl se dwo l t a f~at te mull dupa doua
direotil In raport cu cea de a trsia (mice) flite propr/~tatf. Pa ianga prnprlatatile arnintlto mai sus ma1 pot fi merltlon;lio
hrmice, electrice, magnatice, radioactive, chimice (altarabilihtea), olganoioptico
densitotbo si alteb.
4.4. E L E M E ~ E DE CRlSTALOCHlldliE ' Cristalochilnia se ocupa de cercebrea relatiilor dintre cornpazitfa chimica ,a
Clistalelor si shuctura lor interna, stabillnd legiie de asezara In spatiu a elemcnralor cililnice constlhltive. Cristalochimla slrtbilssto relatiile oxistentn In- stnrctdra lntema, edema si prop(1ahtils lizico-ctiimice.ale cristaleior.
circeiarea stri~cturii intemo a cristalelar a fost posibila prin varifica,j ~xperi,r,cniil;;,
cu rare X de;caperite de Cab Rontgon In 1895. Deiorntinarile cu raze X 5e. pot face pa sectihni subtiri (meioda L ~ ~ ~ ) ,
cl.ishlogn8ce (rnetoda Wulf-Bragg si mutoda M.de Braglie) sau pa p,:lbafi ui;ks,,e (motoda DabyeScherrer).
Prin determiriarile pe baza dlfractiei razelor X se obtin date ce se foiases~ pentru
c~lculul conshnlelor roto!sior cristailno nis mineraleior. Datele necesare stabilirii structurii cristallne surlt: natura alemefielor materiala
ale rstelei (atomi, ioni sau molecule), pozltia spstiala si rarelc ar;esiora, distanta dinwe ela, felui isgaturilor clllmice s.a. . .
4.4.1. Leqat~~rile dintre componentele chimice ale mine- - -
Legat~nfle ionice (ireferopolar~l sunt caractaristice retclolor fo:maie din ioni. Prin acoste legaturi se face un transfer de electrani de legatitla de la mehla, care devin ioni
69
.:t.
,jj .- ii i', ,.. --
>z
posiiivl (caiiu~~i) Id rnetaloido care devin ioni rtegativi (anioni). lntre ionii formati
a d f e l se nnlanifesta atnctii electrostatice. Astlel de legaturi chimice sa lntalnesc la oxizi.:,: .:, ..,
lrlino,nlc ilnlogons S.n. :.. Legalurllil covalerlfe (?ro,lreopolare) sunt carocteristice relelelor atomice. Sb i
walizeaza prili redistlibuirea elecbonilar de legaturn astlei inc&t Recare p~rt icuh
(;lih?~il) sa-si ~ ~ m p l e i w e 0cteb1 electronic al in~elisuiui exterior prin puneraa in conl$ :.:q
a cicclronilor sai ctl electtonii atomilor vecini -$ Lcgatrrriio covalente sunt ma1 puternico decal cole ivnice, confsrind nlinerdleioll
duritdle mni rllaio si reziitenta sporiia la actiunea agentilor extetrfi. So InMinesc la diarniuc
silicati 5.a 4. .)'
Le~arUljie ir~tttsIIce 58 camcterizeaza prin aceas co eledranii de legatllra nil! :i mai apsrtin unar atom1 ci folmsaza un sistem electronic colnun lnhegii reieie. fapt Cs:lw J
. pormh & & dop lawe cu usuril+a de la un atom la aitul conferlnd n~elaiuiui sau aliajului; ..>~
sor:duciibilihis oledliia si tennica. ridicala precum ~i opacihte. 1 Lstgalrilii;, llnn der Wsels sunt legahlri df natura elecFostaUca lnductiva ;&
sunk c;l:adoristice rolaielor rnoloculare sl celor i n care inlra divers1 radical1 chilnici. Sunk!/ :!
Itaaiuri sbk si mrilura crishlelor prnprlotalaa de olivaj (graiil, nilce, talc). - In siruchll< se reticulara un cristai poato dispune de un singur fei de legaludj
cliiir~ice(dinrnani, CLI~N. 6818 gerna) 58U de doua si chiar trei;faluri de legaturl (greff:
siiic~ti). , ,: 7 "t
4.4.2. mmere cie soordonare (indice de ooordonarel .: 3
Prin numar de cooldona&:,
se lntelege nilmarul de atomi sauj ds ioni care spartin iceluiaij
element chimic (metal.. diaoian~i sau altor eiemente chimlcn (s@j
gema sra.) care tncanioara*< anulr~ila particula materiaia dl! relea, asezati In mod itieniik 1 ia distarltele cele mai mici. '':I
in carul reteieior cristd!rti - Ii sunl posiblle coordonarile 1:\
Fjg.ig.J.7. nctrnoo crislalina a sad1 Qwne (MsCIJ 2,3,4.6.8 si 12. Fiecarui nurnz.! de coordonsre ii apartine ti!
.I
nnundt tip da rrii+a. .r
b.A.3. E.xemple de retele cristaline ~ ~ ' 8 r : a u a sari? gertro (NaCI). Aceasta relea rezulta din internctiui~ca a d&
retelo cvbica, o retsa cu ioni de Na+ asezati in colhrrile cubului d in cenhul fetddj
cl,blllui 3 c rc.loa ell ioni Cl- aserati la ju~l~atatea liitulilor cuhului si l n cantrul cubului
h7g.4 7). ( 1 ~ 1 #on de i4o' din coitul cubuiui apartine la 8 celulc cubice care se intalnesc In
. ~ o s ~ ~ ~ c t i v Cam pe1711u c~rhlll considfrat ionul Na+ d i n colt paliicipa In proportio
du .Im ailoaa ceial a ioni di. IUe" dill culturi illseanlr~a de lap1 118 x.8 = 1 ion de Na+ . ~.,~qui de lJu' de pe miilocui rtrrci f+te apartine la doua ceiuie. Deci 6 fde x 112
,,i;,h = :,. NK;~!; i,ia'
pcnlru ionul GI- sr lace acelasi iatlor~amenl. lor~ul din cenbul cubului apartine In
rnirLyjrr~e cubului consirlemr. Flecalilion de pe mljlocul intul-ilor cubului se repartizeaza la 4
,,,bl,r! cx:: r.:c o Intr~r.~ tolrrrrnn Snnt 12 ioni GI- anlpkazal la jurnetatca laturiior, deci 121.1 ; 3 si rll ute i;,r# Gi. ill C ~ ~ , L I L I = 4 io131 GI-. DCC~ cubul are 4 ioni C1- si I ioni Na+ .
F iacao to17 Ci. usle inconjural clc 6 iuni de No'" si Becare ion Na+ este fnconjurat
6 ,o~.ii <;I dac, ni;niar!.il de codrdonare ai reteiei esfe 6. +,tit?! cia ilhni.luri SE intal~~esc 5i.k alte minerale cum sunl silvina (KCI). galena
il)ijSj, ii~ aiotui. Poniri. b!r:nlur~ si ioduli ale melaleior alcalir~e, la oxizii . Illetalelor ~1c$i,,,e LT"C13S.3 5 :3
r?PtP;rLiz i:alciti,h,r (CaCcJ3 :I. Calcit~il cris!alizsaza in sistemul rorr~boadric. Releaua crislalina a aceslui lrlirlurai esle Ink-o oaremre rnasura asemanatoele cu m a a satii genie (Fig.4.8)
In collurile ror~iboedmlui
si pe leialo ace;hlis sunt plasati
ioni de Ca++ lar In rllijlocul tomboedruiui si ia jt!rllaiatea lilhlrllor sun1 an~piasitli radicalii CO~-2 olielilati asUel trlcat
pianele lor suot parpendiculare
pe sra de simetrie A . atornil de
oxigen fiirid plasati pa fetole rulltboedrului.
Fig.4.8. Reteatla CrlSNlIna a calciIrllul F;?C@3), Asa dar, pe ielele
rornboedlului, pe lanya ionli de
caleiu si atamii de carbon se adauga si o parte dill ionii de ixigen, pe aceste suprefole
cuncenlidndu-se o mare densitate de particule rnakeriale. lopt ce axplica ciivajul foarte bun
a1 ceiciii!lui dupa fetele rornboedrilor. '
In acelasi sistem cristaiizeaea s i alts rninerale rlin seria izorliorfa a caicitului:
slniUirorlit (Z~COQ), rodoc~ozit (MnCO3). siderit (F~cs), magnezit (MgCO-j).s.a.
nr,renua g~;zflmltji (C). GraRtol cristalizearn Tn sisternu1 ho:<egonal. atornli de nrbon Bind plasati In cnlti#riia
Prisnlei haun5nnala.Flcca~ atom
da C esto lnconjurat de alti 3
,atom1 d e C ceea ce insoornna la grafitlll are nurtrnrttl de
7.8 . coolonare 3 (Fig.4.9). Stnlctura ~rafllrtitli apale
ca o succcsiune de plane p e rsirlo. In RBCRI~ plan dansilslca
;riamilor este mai mmara, legs- turile riinha abntii sitrlnti in a-
Flg.4.8. K e t ~ a ~ n cris!nli,t;, s grai?rontr (cJ cderii plan fiind covniante In
Amp ce leaaturiie rlintre atomii sittrati in plane paralele sunt de nature Van der Waalr., m ~ i siabe. Psa se explica cllvajul gr~fil l i l t.~I dllpa si tpr;lfate intabplanare, groritatea spncilica, rnai nlics a ar.cstui mineral fmla de rliarnarrt si rezistanls macarica rlli;3rlta dripa tlirectin pland1i)r si 'dupa diroctia perpetit:licrilara pa planeie'respnctive.
R&aor;i? &ainonhllt~l (C). Diarnant~ll criilalL%lra in sistamrll cltbic, atornii de C
find plasati in soiilrrile cubtrltii,
in cenhui fateinraceshlin si In 4
din ce i 8 octanati in caro sit
Illlparto cubui prin cele 3 plans
de simotrie q acestia din urnla
fiind piassti In d t e 2 octannli ;iltari?ati\fi (Fig.4.10).
Ntm?anti de onordonore
ai diarnanblilfl ests 4 (tiecare atnnr de C este inconjuml de aiti
4 atotni de C). Lngaturilr dintrii atonlii de carbon sunt cavalenle,
FimLIO. Relnarin cnslalins e diamnntril~,l (C) fnarte pilternlce, dishnki dintlo
doi otnnii filnd de 1.51 A0 . Legat~trlle covalente prltarniw si distanta mirs dintxe aioarnii de C eirplica duritaioil maxi- si ptrnctale de topire si de fiorbsre foarte rldicate ale dianxantnir~i.
R n t ~ a r ~ a silicatilor. Siliwtii ocupa caa mai mare pslio din volun?ul rocilor din sc.nnrb Pamantullfi.
Unilatoa strctchlrala etamentare a siiicaflior este tatraednti de siiicitt (SiOd ). In
care Sl ocupa locui central iar atomii de oxigen se silileaza it1 variurile tetiaadruiili (Fig.4.11).
72
ir2 Logntitril:: <-.~;gc<ltrlui . cu s, &*, silicitrl sunt cnvzliitdc.
o*.* &J2 Tntnodrii de s!!:r!!i pot ri 02 TI izoioti, l qa t i in numar 6ni( set!
i n numar iniinif
in functie de nl1fiiar::l FIg'B*'If. Yeliilud:~r do slll~icht w7d
Intmedriiar, tie lornia gn.!p!!vilor sl de propric!xlla .rninsrsiirior
formate ddin ietraodri de slllciu, se densolaesc urrnEtoarela subiirupo do silicati: s s I cu
-4 stritctura insu!ar.i). . Sum [si 0cJ
alc~htiti din bt?x:ki imi% ce
&A+J@ ?$' " (SiOa)-J prin inlermcdi~li care sn unDr imga mioni. trike prin ui Icgaturi lonice (Fiy.l.72).
Exol'nple de niin+cfls care Fig.4.T2. stii:tlna chhhnir~ .v n@ol?sllical~Iur iac paltc din a~i,i7-ti j i ~ i ~ p a de
silim.3 sun! orbinn f(Mg F E ) ~ SiOd 1, for3lerihll (Imp* SiOd ), fainlitul (Fez SiOq ); rircanul g r Si04 j, .d$i.3n<.l\, anrlalrrzlt~llsi siliintal~ilril (A12 SiOn). Suntsiiicati grci, fara ciivaj bun.
Somsilicofil si ci~Iusfl1ciifIi. Asoolorsa d l m m a do1 lntij$?.tlri dw l i !$ ic l . ' conr,littrle sinlch$rii .sa?nsiiicntilor (Fig.4.13.a). Dnca se asociaza 3. 4 rau 6 trim8.Qri clu
siliciil si forntoaza inelv acastna repr+zinta stnlch.in ralirctnrlr,iicn ~1clo;;ilic;r:iir~~
(Fig.4:i 3.b). Louaiura dinire doi tehoodri Be SiOq se face prln intorntrdiul unui ntsm de
oxlpn, reztlltand grrtpe de (Si2 o,)+ .Exarnpl11 ti1ai~lii41' Y? (312 07).
. :: .:t
Legnt,.tre dinilr- i ? L~tnlurlio sinlpln dz tetraedri SiOd srlnt curoolsristice pilunii~liiur inr cele duhle
letiaedn ?,c face i:i,v ' S , , n t ~ p ~ ~ i l i ~ e antRboiiior
inleimed~ui a ,3 ~ILw,: j Lanturiie se 1~1390 illtre ele prin cnliorli, iegnturiie fiind de nature ionico.
de o~igen, ~rozulisr~il qr,, ii Minciaiele cara ss incadroaza in glupe inosiiicatilor au forrnc prisrnatico, cu pars2 clciica (Sig Cjg j 6 ! imbilus p?isr?>atic acicular. libros, si clivaj paralel ur reteie prismaiice, debtat rupelii
G. .Enr:mpio hanitoilul : Ra :I (egaturilor ionice care sunt inai slabe.
1 -. r . i t .,'I, Cig i :! ~i iusi i ical i i . Acestia sunl: silica11 cu straturi infinite do Si04 . telroedrii iiilid legnti '
legak~r:: ;Jint!c .i Inbe ei prin c4te 3 atolni de oxigen,rarnanand un singur atom de oxigon,cu o vaienta .I tetnccl!! .I* Sii'i,! r e ; iibem.caie 58 leaga cu un cation. Geea ca asigura legatura iarlira intre stIahlri,creindu-
~rcaiizetmz.? iirin nlte, 1 Se o pereche de .;llaluri care la randul lor sunt legate prin iogaturi de tip Varl der VJaals I
rneJlrll a :I nilin,. 1 ( i fgotn~ siabej(fig. 4.15).
u x ~ q e r n r~.~ctcl:~r~c. ,d?::r,.. 1 Din subgrupa lilosili~%tilor fac part8 nlidele, ciolitele, Lalcui. Illil~araleie atgifoass. b. rea ::;~:ii~. .>)?i;. 1 habiius foios si soizos si un ciivaj foartebun dupa sup(afelo situate Inhe perechile
I : i i , ! de stratuli legate intre eio prin legaturi Van der Ulaals.
/F(S14 t71nq flI-i I? 1 Tecfosiflcalii sunt silicati cu structuls hfdi~nensionala, toti teltaedrii do SiOq fiind C . . ..,ac! li.!l.aed,! ij:: i iegati lntre ei 6e dired, prin lnterlnelfiul celor 4 alorni de oxigen, lie ir~dileci, prin
i 5iO.d sc imesc :-I;,: i interrn~cliut unor cationi.
Flgd.'ld. Ssirrrctura chimica r irtosilicalilw: i~~?em~~~;~ ! , , i ,? ::a~.: ,:-?I; i Astfel de rateie sunl coractelistico cualtniui, feldspalilor, fairispotokilor. lli~ii~rtltului i. - lii,l:uri sirrrple de h?(raedri de siliiciu (ex.jlil-o.~eni: b - imtun dublc de lelraedr'i de sNiciu (ex.a~rrl7bDlil i i I $.a.
r*rea c-~tfti:rl (Sig .cilRji2 1 in cam1 cllartului toli tetraadtii de SiOq se lsaga intre ei direct prin intsnnediui I
Exielrlpiu berilui (Be3 Ai., Si6 0.1aj i storiilot cle oxiyen, asllci lncat formula clrirnica a ceurhllui devine SiO? . .. !.
Soro :;i i-,=lo. ; ..;,:- .,,..rd!ii sunt forn\~l i din i 2, 3. * si G grlbpe cis
loimerlii de siliciu cave
:;c unesc inbe alc
prlti irtlarrnediul a ill.. feiiti caliorri cu legaturi
ianico.
innsilicalii. Suni siiicati CLI lanturi infinite
de tetraedii de siiiciu.
Lanturiie pot fi simple "
sau riuhic (Fig 4.14)
In plimtli caz
Figd.q5. SLr~.err,~a sflirnics o l i l~siircalilur(ex.mic~) liecufo totrsedru oste legot dc tetraedni
adiacenti piin iritorrr~edirli catc unul otnnl do oxigen. criindu-se ylupb ZX i ~ i 0 ~ ) ~ ' iar cele
dubif prin CBle 3 ~ l o n i i de oxlgen rezllltdnd grupr X (Si4 Q.i I! 6~
.it <E
Di11l1-e invelis~lrile globl~irti terestnl numai cei extarn, scoarta, care In ansambiu': 21
se gR5este in stare sulida si wnsfitliie supnriol pe care ss desfasoala intreaga activitab::~ 'r umana, prozinla inieres pentru Geniogia ingineressca.
Scorn* Pan~antuiui este alcatuita din t r i i tipuri de roci: magmatice sau eruptive,$ ,:~. . > motatrrorfice si sedimentare. ?I
5.1. S a L E M A G M U 1 Rnciie magmatice, care participa In proportla de cca 90 4h la alcaluirea scoaltsi,;,
iorosire. se fornieaza prin racirea s i consoli(1area iopih~rilor magmatico provenib diof astonushra sau din zonein adanzl ale scoartei in care rociie pmexistentn au aiini! bmpomi~~ta de topire. i In cazd in care nu rerrseste sa penatreze pena la s~tprafeta, magma se solidifica in,
intsrionll scoa12ei. in mrpuri cu forme si dimensiuni mrioie, aceslea conslituind shuctu~ile~! i~i tr~~sive. 'I
Cand magma ajunge la suprafala scoart6i si ncirea are ioc rnh-un timp rnai scult.!
mcilc rezuilata se numcsc exhuslve. efuzive, vrllcanica sau de suprafafa. f :j
Rociie magmatice se diierontiaza in hlnctir. de r.otnpozitia chimics si de vitaza d$
ranirc a magmei. Cu cat racirea magmei se produce rnai ient cu awi ienomenui d?.:!
crlslnlirara esto lnai pregnant rozuitand crisbie mari, bine dezvoltato in cornparatie cll. ceie mre iau nasiere 111 urma unei raclri rapIda a n d se f o r m a n cristaia mici, insuRcieni: dn birte dozvuiiab. '$ -
Rociio care provin din aceeosi topitura ~iiagtnalica e difel.erlllaza In functia &'! ~uncliiilic gonstiw ln care se consolideara magma. 4
i 5.1.1. Principalelo forme de zacan13ts 'I.
ale rocilor masmatice ! Exists o mare varietata de shlcturi geologica de natura magmatlca, acesteo Pidi
rc-z~lltafcll n~odultri In care s-a dcsfasuml in limp aciiviiatoa vulcanica (Fig.5.i). 1 76
I. Reiel.va dc s u l g ~ . . 2.Co9vl rukonului
3 -
I CO!4 UWCLAST/C CON [1E LIV~
I 1 CFN HIXI BITIUDIULCAN I 1 . DON . .
S~UCIII,'~ oeOIcfi!~e intrusive
Shucluriir intrusive, fwnrate i n interiorui scvattei, pot fi concardante sou discardsntr~
cu mcils gmda i~iii;cipoiaio tipu1.i de structuri concordanle sun1 srliuriie si inccolith$le iar slroriur8
rii$~oldante dyi<eul.ile, bathoiithele si stocl<urile. Structut.i concordanfe Siilurile sunt plutoni lntrusivi, de fama tabuiara, dispusl paralel cu siiolificati~
mciior 6;rzda. Pot reruita dintr-o singura injectie de magma (siiluri simpl~) s;3u rlin nlai
rnnitn faze de injectit (Silluri multiple]. : Dam in lazele de aclivihte vulcanica lava are compczitio difejiti~ siilul rezullnt c:jln
cuflrpus. in cn:.ul i n n r e grosimea siilqiui este maro. cnea ce face ca lrjmpnratura iidicafa
din inioriorul acestuia sa 50 mentine timp lndelunyai, axisla f>osiLilibto;l dikrilrl ic~it ii!apllialice gmvitali:?naie astiel Inca1 compozitia mineraiogica rezuitata sa difere pe
vr;rliwla. Acestea sunt siliurile diferentiaia.
LoccoilU~eie sunt lntiuzluni de magnle ascoase mire straturi de rod precrislentr
sau pe suprafete de discordanta si au forma unor corpuri plan con3Jexc Conventiani;i, o !;tructum intrusiva- tabuiara se denumcsle laccolith dnca rapotlul
dintre dittritotrui si grosimea escsteia este mai mic de 10. in ca2 Cuntiiir poark nt!moiP df
siii.
In tillzpul injecbrii rnaymei rocilr din holb intmtziunii surll doformate %i ~upusc! la
~ b r i u r i do ir~tiildure, creindu-se in nlasa acesloro rmcitici de tensiun~ pe C3rE imlrLrnuC rnagnr2 ilijcctal-a sub forma de apofize.
Stwctrrri discorrla;~le
C ~ , + ~ U ( J ~ O , Din punct de' vedere geometric dyiieuriif slmr corpuri inhusivc
diicordiir~le. r(e Qmo tabulam sau curbab, care intarscdeazz! ~trtructul, gcoiog~ce nlai veclli . .
Dyl<eurile pot avea forme difarite: iiniare, radials, cunice, ciiindrice sau nerogulate. in geli~raidylreurile sp formeaza prln injsclarea rnaymei pe fracturi prodose in
locile din acoberisul rezorvorului magmatic datorita st~himpingerii.
Uartiolitlreie si stockuriie sun1 corpuri magmatice intrusive, discordante. cu dezvqttare canlparabila dupa ceie trei direclit spatiale. Au dlmelrsiuni mari si foalte rnari, de ordirlui kiionret[iior :i zeciior de biiomelri.
' in functie de dirnensiuni se nutriesc stocir~rii daca suprahh de extindere a'a~estoia esie mai m i n de 100 km' si balholihe daca aria de dez"oll-are depasesto '100 krn- .
in lagatura cu fonnarea bathoiiiheio! cea mai rasp3ndi& ipoteza ezle ccel a
i:sinliarii iocilor preexistente st dig~rarii lor In rezervorul magmatic. In rociie magmatice.
csre lorrncazs intru2iuni.deseari put fn lnt5inite restnri din roca garda, nedigente. Sub lulnia de xnnoliic.
Sflrtcluri u e u i o ~ u s ~ v t : Struclorile efusive iau nasfere din pmduseie vuiconice depirse la suplafat;.) sooarlei
tewstre. Activitatoa efusiva joxtl'usiv~) a unui apalat vrllcanic se paate ~nanllesh i n ntuitiplo
reluri In Rinctie de fluidihkn lllagmei, de presiunea gazelor din rezervorul r~~ogxrrirlic si
do caile de acces ale mogmri cabs suprafah.
De regula farele activitaU1 vulcanice se succed In urmatoarea ordina: o t'xpioric pui+rnice de praduse gazoase In timpul csreia rocile din c o s ~ ~ l vulcanlc si ciin zor!elr
adivosrlle acestuia sunt arunnte ln atmosfem sub f o n a da fragmerrle,'urn~a,rcl produsela vuicanice care sunt pulverizate sub forrna de cenusa v~llcenica, bumtle, fapili.
biocnri vrtlcarrice s.8. Acesto produse, aruncato la distarrte variabile In functie de puteraa srpioairi, p;in
cadere In mediul aerian SRU acvatic, dau nastere la roci piroclastitice.
T~ansportul aerian generat da exr~lozie produce o grar~oclasare a f~:lpnteritcio~
artrncate din apemtul vuioanic. cele mai mari flind depuse mai aproape de cost!! vuimrtic . .
i n tintp cs produseie fino pot R llallsportale si depuse la distante de zeci si sule d s Idlornelri.
Dupa cortsunraroa faze; explozive urmeaw faza devenarii iavei din cratrrui vul~%~nului si consolidarea acesteia la suprafatn scanrlei. Vitera de ourgere si rlistartiu pAna la care poate ajunge lava enpulzata din aparalul vulcanlc dopinde atat de litridilalae
aceslela cat si de dutata erupliei.
Uilima faza a activitatii vulcanice, dupa incetarea ~urgeri i iavei, o lepteril~tit enmnatiile reziduaie de yare si ape iiidroterniale', dupa consumarea careia activilal,+e v~licanului Illceteaw.
Incetarea activihtii winrl l lar poate fi definitiva lnsa de ioarte muite ori, la irbloiwlt. de Iinlp variabile, activilalea aceslola poale fi laluaia, succedAr~dn-sa ioafa s21u rlirmai unele faze.
Erupliila vulcarlice se pat produce de-a lungrll rtnel fracturi. in care car culabliia de iava. de regula, nu sunt presedale ds expiozii care sa generere roci piroclaslice.
Ar.t,ste eluplli dau nastere la curgeri care se exlind pe suprafete mari ForrnArid platouii illtilise de iava care, de cale niai multe ori, este de natuta baraltlca.
Majorltatea eruptiiior lrrsa, sunt de Np central. adim zoneie de ernelgerllil s i i~vdl la suprafata sunt punctilorrne.
in firnctie de fipui de lava si de succesiunsa fazelor erupliei, conun'ie rjpatataldr vulcenlce pot fi de rnai multe feluri: conuri piroclaslico, conuri de lave si conuri n,irla
(compuse sau stratovuicani). Cilnd magma care este impinsa la supralata are vascozihk mare si foam lliale ve
pot formu domuri sau ace vulcarlice.
- "i
= B - 0 2
.-AT m: . . -
."i faarte man. ilprnuii?ativ circtllara sau ovala, dezvoihta in jurul cosului. 'V
..I Cele rnai frecvente caldere sunt ce'le cia prabusira. Acestea se iormeaza prir~. ?:;
-:i prabuslrsa conului. sub greutale proprie, in goll.ll cars se formeera sub el prin :I '
rehagerea magmei datorib consu~nuit~i prin plllverizara in timpul eruptioi, oda$ cu $ 23 gazd;, sau prin scurgelra lavei p ~ i n conrlriie adveniivs.
. .3 - Cosui vlrloanic, cu o sedi~lne tiansvarsaiii npinairnsliv circulars seu ovala, y.8
,+ asigura logah~n intre ronarvond mngniatic si crater. .:! J! Dupa lncetnrea acilvitatii \nlicanIce, daca iava dill crater nu SQ i.etrage pe n anumiia :i
ada l l~ i ln~ . cosul si cratarui pot ramanc umpllrte cu lava care .se solidifhca formand ?d L? j '4
dop~lri de lava cunoscute sub nuniele de nechuri. . a E in cazul in care activltatee vuicanulrii a 7ncegt definith ei eroriuliea a actionnt limp ? t? 1 8
indelllngat, materialul din conul vuicanic, mai puiin rezistnni, poatitcfi lnlloi~a~tat In timp .i ), 3 ee rociia din msul vtllcanic, mai dure, st. mentin, rczlrlt6rnd sMlpi ds roci a~lcanico. t ' LC
3 j 2 5.1.2. Ggmpnzitia chirnin si
Oin pund- de vedera al compoziliei chimice, exprinint;~ %clh forma de oxhi, rociie i 8 B
.~nagniatic.e sunt alcat~~ilc din SJQ2 135-78 5, A12 0 2 :'lo-20 Om, oxizi de fior pBna la 15 Om, ' i z MgO: 0-25 Om.Ca0:O-15!6, Na2 0 pBna la 15 Om. K20 pBna la 10 % sa. 4 - Lu Ill illnc$e de conlinulul i n S i 0 ~ roclle magmatice se tmpslt In palm grupe: aclde. a:
iniermodiore (nautre), hazice si kl ihl lazi~e (Tabelui 5.1). 2 Roci!~ ntagmaflce acids cnntin pest. 65 % 5102 , un proccnt ridicat da nlcnlii si 1 5 ?
:j oxi:i.dda aluminill si un continut redus de oxizi de fier, magnezi~i si calciu. rn -
i 0 6 Minlirnleis predorninarite In rocile acesfai grgnlpe sunt cualtill, ortazn si feldspnt!ll ..I gE!
piac~incia.? acid. Pmfiboiii, pirolrenii si biotitld se gasesc in a~nliiati ri.d!~se. ??
Racl/e magmatice intennediare (neutre) contin intre SZ si 65 % Si02 prazent In . ..
cra nlai mare llarto sub farma de ieidspati si muit mai putin. sou deloc, sub.io[ma dekuart. .. . .. . I Pe ianan feldspali si evantual cuart. in alcatuirea acmtor roc1 intra s i piroxeni si amfibali tn diverse procento.
8
R o c l ~ ~ . rna[tninflce bazlce sontin SiOz Intro 42 ?i 52 46, srlnt nI~a i~j !$~- . in ,' ! principsi din fcidspali p i ~ y i a c i ~ i , piiixeni, i l~r~hhoi si uvenh.!al biotit si olivina. Cuartul I . . . . . lipsasb sau se gaseste In cantitate foarle mica. i a 8 , g " "-- .- 8 $ - ( n .
- '
nra~~matlce ultrabarice contin sub 42 46, SiOz. .Swt constituite din ! ir- e.2 E a> S s m a 3,285: - m % .%: hii;iinq,pim%eoi;i;rifikdi Si tiiBit ~ u i r t u l si feldspaiii iip&& ~3 # E 2 g .?
. .. , " - 8 .8 .: z Colnlhxitia chimica a mogmei si coiiditiile natlr~ale fn care se produce c~istaiizarea z z $ 2 ~~~z
.'laterilil~ie formaroil diverselor tipuri de nlinemlr? care aicaiuin!<i: rociie mirgmatice. an!sn$3 . , .. ... -. .. . .
8, ".-'.?'.. . ' 80 ! . : ..., . . :I,.*: : ! ' . ' . , . . . ... .
,
5.:. -- -- In tilripili nrpl~~ziilor vubanice partea suparioara a cosilhri v~llcanic poate fi ?rllnmla -:$ - Y
B! .Q foimdnilr~-se i:raterui care reprezinta de fapt partea tormirialit a c"strioi, avBnd in ganeni 2 ([I :,,. ... F- hima ds pnlnio cu pereti vorlicaii sa1.1 1nclinaH. :b
$ Dao? explotiile sunt e r b m doviolento 0 nlara p ~ r t e din costll v.licnnic'poilte fl intnmia In ,aer formand o caidela rle explozi~, aciica o daprosilinc dn rlimtmsi!rni .$
8-3 'n - Z ; g 2 '" ....
C ,-% E -.E.
.# .:- ! -z&, .- .s-$z
8 z 9 a E.--
..,,.-.-.+-.,
g 3 2
3 g '.
;2
5.3.3. Lffjr;@&tia trlineraloqica In run& de ol'diiiea de iormare, n~ineralele care inlra in aicntuirea rocilor f:
li~zlyliiallce sunt prirnare sau secundare iar din punct de vedere canlitaliv acestea pot B 2 .J pril:cipale sau accesorii.
MlnwsleleprfInsre sewpara sl cristalizsaza pe irltreega perloada de consolidare 'j a magmei. Co prinoipale minerals. pritnare se mentionema cuariui, feidspatii, piroxenii. ,J .... ilmlibolil, rnlcele $1 aitole. cl
Rllneralsla nacundare se formeaza pe seama -lor primate prin div~rso proEe'E "4 sl.lirn1ce de allerare cum arti altoraten faldspatilor care conduce la aparitia caolinituiui si "i serlcilului, ciorihll cBre SQ formeaza pe sejma plronenilor si biotihllui, talcul si serperltirra .;t piin alterarea olivirlei, limonitui care rerulla din alterarea minelzielor ferifere. maiachitui si zzurilui din lninenle cuprilere etc. $1
Mirrmieli. $-/ncli>ale sunt mlneraleie care participa intr-un procent r idiat la j aicatuilsa rucilor curisiltuind d b r i u i de b a a penb-u ciasificarea acestun. :
M:i;orulele ncceswiise ir~tglnssr In cartlitale redusa, uneori putfind lipsi. Prezenta :I ritinuralelor accosurii nu schimbn caracterul rocii. '{
\ Prinlre rninemiela accesolii se rneniior~eaza rntiiui, ntayrietilul, iimenitui, zirconui, i , tilaniiul. carirldo~iul s.a. :I D t i p culoure, rninelalele care inlra i n components wcilor, se impart ln doua :
, mis~ori i : ieucoci.ate si ~nelanocrale. I/ P$ineraiele lcucocmte au culoare deschisa sau sunt tncolore. Din purlcl de ~etiere ::
&i~nic sunt ai2i?luite din siliciu, silicati de aluminiu, caiciu, sodiu si P'ibsiu. i Pllfitie oiir~amnlole leucocrate se mentionaaza cuariui. Icidapatul, feldspalairii. ;! 1
zaolitii, rnuwovitui s.a. ! hAirrolalelo llielanoclals au culor~ inchise. Contin siiicati s i orizi de tier, rllagrleziu. 1
innngari, caiboliati, sulluri s.a. '..
Pl'incipaieie minerale melan0c;Iate sunt piroxenii. arntibolii, biotitui, olivina. ciorilul, '
pirlta si culcoljiiita, psilornelanui sl altele. 1 1
5.3.4. S:ru~%yra si textura rocilor m a ~ m a t i c e I
Penb-u dacrieres rocilor rnsgmalice este neeeear sa se idenlifim tipurile de mirleraia care i n b In mmpozitia aoestak, po~meie, dirnensiunile, orientarea spatiale si
acestoia.
I ieia!iile rwiproce dintre coinponentii minekli. Acaste eiernente deflnesc sbuctura si 1 t e ~ u r a iocllcr respecli\re, notiuni care sunt.util@ate ppentru clasificurea si dsacrie~oa j
I Suucionr reprezirlia raporturile dintre compmentii rnlnelali care alcatuiesc rocile. ! i
cu prlvire la rornleie, dlmensiunils absolute, rnodui de coexislenb, gradui de cristaii- si ol.diriea de dervollala a cristalelor.
i i
- STRUCTunlCARAClERISTICE -- ROCILQR PdAOMATICE
C R I ' I E R K - TIPUL UE STRUCTURA 1 klolocrislaiilla
vitate din crislale
Fansrilica d 0.1 mm
Afanltlca I d c 0.1 mrn
Dupa raporiullle ractproce dintre ~iiliieralo cu priviie la forma si dirnensiurtile ac8sIoln
sl dimerl~lttlliJ 0 p n r t ~ a n ' cristale sllnt idlo-
tlipldiumolfa rnorle, o parte y?non~otia - -- -- .. Cristale irrari ( i e ~ ~ o c ~ l s ~ l e ~ disparsate In niasa fund; rrlslltala de clisiaio mici. Da;
Porlirica ca maso luridalneniaia este niicro~:rislalina slruclu~a esto
ineci~igranulara vltrofirin. Cand rr~asa funcla- (c~istainls lrlentaia esle crip1ocrist~- dilera muit n lornla sl di~r~ensiuni) , Poilrilitica slrabslute de inirle~ale mici,
rnatice, orientate difeullt. se
Conditille gelletice ir~fluenteaza n~odul de dervoilare a cristalelor, acesiea putzlnd sa varieza do la dlnlansiuni de ordir~ul micronilor, In cazul sticialor vuicatiico, la diniensiuni In general de ordinul centimetn'lor in cazul rocilor blno c~istalizate.
in fiinctie de mtnpozltia chimica a rnaleriei care crlstalbeaza, de conilitiils de presiune sl tempelatura rn care sa cleslasoara fenornenul de crlslalizale precum si de vlterd de lacire a topihlrii nlapmellce, o roca poaic fi forlrlaia nurnai din pulbele arnolla, numai din ciisklle ial In nlarea lnajorilala a nzurilor din crlsble In dilerite stadii de demalhre si din rnasa anlorfa.
$ 8 2 ! : $ ~ 1 c 0
2 g.3 E lil nr R x - G i i 0 s E 5 " ' E j
U g:g L g g : z 3 3 . 5 " 8 = o > E ? g E D m - .--
4 Tipurile principals de sh~rcturi cnnct~ristice mciior magmatice strnt raiiaia sln~stic d /. i
:'$ i~beiui 5.2. , ? Textura se reiera la rclatliie goomeMce dinlre conlponentii minerali cu privire la' :,.
.? 1 orlennrea spatielea cristaleior sl la morlill m mra mlneraleie cnmponente ocupw voiuinul . . :, j dew-.
Tipurile principale de texhlri caracteristice mcllor magmatice sunt redat~ in tabnlul ., , -. !
:1 5.3. .$f , Pentru cercatarea ricilor Patrografia trOiizesza o gama mutt mai dlvo~ilicata sl ::.
&hi& de stnrcturi sltautllri petrografice. Penbu newile practice. In caz de necesitata, :i. . . i Geoingla ingineroasra paate apela la Petmgafie In vederea 8fjduarii unor sixdii ! $ piroprafice de dataliu. i
i
5.1.5. Ueacrieree principalelor tipori de roci manmatice --
1 F # n ~ i 9 a r o n l ~ l o r . - riafitelor
I Graniteie sunt roci magmetice inhusive, acide, cu struchxi fmoritica, unsorl pmrica, de regula echigrenulara, tenlurn masiva, compada. ' Principalale minorale care i n b 1% campmitia granitelor aunt cllarh!l. f#ldiipatii / ptoslci [orkoza. microclin~, feidspatii piagidazi (h i t oii~nclaz), m u s m n l , rar hiotibi.
1 l~ombiende s.a. in condiHi cu totul exceptionale graniteie contin sl minerals accilsorli. Au :I
f rillonre alba-cenusie, llnsori mz-roscata, galbuie, verzule sat1 ;libastruio. Riollfele slrnt mci efusivo, cu shuchlra hemicrislaline, porfirica si texhtra mzsica.
i eompacta; uneori cavemoasn - vacsldam. S i~n t oicatuite din fenonishis do cuart, 1
lddspati plagioclazi s.a. prilrso in pasta micmcristaiina sau criptocrlskelina. Mlneraieie caracteristice riolitoior sunt cuarhd, ortoza, aiisitui, oligoclilzul, piro~enli sl
j mfibolil. Cdoarea floiitoior, de regula esto arb-cenusie roscaia uneori cu nuanfs verrui- / galbul. In cazul rocilor eiusive din hmllia granitelor, In aiala cle iiolite propriu-zlse se
intalnesc 51 alte varietati prinhe n r e se rnentioneaw perlitul, obsidianui, piatra ponce sl
pchsteintli. Acfste varistati snnt, de reguia, sticle wlcanice ctl structurn rnicro snru C~ptocristallna, uneori cu fenocrislale dispersats i n pis- microiltica, si se gs+esc de cele / mai multa ori asnciate rioilteior.
/ Crrioat.ea acenor varietati de roci variaza d~ la nuante daschise.alb-rascata, la / culoarea bruna-neagra cu iuciu stidos.
j Porfirefe cllerUrcre rioli5ce sunt roci pslsovulcanlce. ,u shuctura iklocrishlina, I porlirlca, si textura masiva, &nipam. i Aceste mcl sun£ aicatllite din fenocristale de cuarl, feldspati si mice prinse lntr-o
1 micro-criptocrisialin~ CLI acesasi mmpozitie chimica si rninemiogioa m si 1 hpcristalsio.
.-<
.,, . : ~ i~ r l i t s ie in gone~ai cotdirt oribza, ~a io~uc l i~~, uligoclaz, antiexill, biutit, i~un~blvnda si
~ l i n~& ls l+ c ~ w olcctuiosc pulfireie cuarlltere sulii rnprezentate pdn cuart, feldspati 3 .I,,a~s@~iin ~ual t . ,.
t.>iagiociazi, ioidspntl PLILasici (oltora), nluscovil. biolit s.a. pteuu~rl si minerale accesorii, 1::; ~ianitele au culoara sserr~a,ratmre cu cea . a granileia' si yra~iodio~ileior. . .:
Culuarba polffr4or cllnrljlerc variara in lurlctio de conlpo~itia nljnelalogica, de la nuante;>j Qsosebtr~du-se de acestaa prln Ilpsa cuartulul vlzlbil cu ocllitll liber. Oe diarlte se
desch19u 12 ~LJlorl inc:ItiSe. 4 .
d e o s e ~ s ~ prin cmitlnutul ma1 mic ill Irlinelale Inelallaclate.' , l j
Fenllrfa trrarrqdlorfteror - &citeror ..:.I ..., rrabllele raprezinta corespondentul efumiv a1 sienitciar cu care se, asenmarla din
~~f rod iOr t t@/e suni mi intrusive, acide, cu structutzf sj textura asemanatoare.;>. .+ur,ct devedero al colltinubiui chir111c si rnlnelalogic. ?A!
gruriihlor, deosobindu-se de aces16 prink-un continut rnai redus de cuart 31 cresbrea:si Deosebirea intre sierlite sl lialille so face ps considerente slructuraie si terturalo.
l ~ * ~ ~ ~ ~ t u l u i dn f~ldspul plogioelz ata de cel poiasic. AU cuioare cenusls deschisa, ~~a i , i t~ lo au structnra ltaiocrlstallr~a si textura. de cale mai m~.zite ori, fluldaia.
D5ci:@lz, cores~ondeniul de supralate a1 granodioritel~r, an slructura : j Culoarea tiattileior esto cenusiu-illhiciuasa.
tR~lu1'Li nlasivl. cornpacia. Deseoii dacilele corltin lenocristule de leldspal plagioclz,;+j ' ~~elaflmlrele sau poriir.de IeIdspnUcice sunt roc1 palewulcanice, asemanatoare din
cuart. biotil. t~ i i i fb~ l i si piroxuni, prin;e in&-o masa sijcioasa. sunt culoare celrusie cchnic si mineraio~ic cu tretlitele.
lfioliian sau coniisie uelzuio. omllrele au un grad de cristallzare ma1 jjrorluniat decSIt bahitele, i n cele ma1
iif)&~..k ciiartlrere, Wrrspumbare tarniliei glanodiorllriol, se deosem5~ ,je cele pasta fiind lecristalhta pattiat sau total.
dirt klnilia y&liilclur ),riri cun~posilia n~inomlogica care ss *propie de tea a granodiorilelar, F w u w l o r - o i batQ&I&
Fa& de daciie posh !i!icrolitica a ponirelor cuorliiola din occasta familie totel !i C;iabmrrrile sun! roci intrusiv~ hadoe cu structure i10losi.stalilla si texlura rllnsiva.
psiiial rocrisklizilh. . 4: CampacM. Caritin fenocristale de ieidspati plagioclazi bazici (labrador, lylowrrll, annllit) si it Fs~z!tts d152~t~J:s~~t~~fezIfeJor . &,lag. Lir~eori, pe ldrlya acesle mirlelaie se niai IIIUII~~~E t~intil, augit, Ililrnblelltla, olivillil si
D J a i t d i sun: mci intrusive, neutre. e r e tr kecer- rillre iocile $1 '/ PI ~ a o m t e rrdu,-ecuartul. -'.. iii.lue. AU l'ill1ciut.a i~ipidiornorfa granulan si sunt alcatuito din foldspati ppl~io~lad Oalollla corilinutului lidicat In tninerale ~~~elanoclnle yabrourile au do leguia
(~lldczin. Oiinociazl, bioU:, iio~nblenda sf pimxenj (augjtsi hiperstell). cual&l spare g ~ulol l I~~cllise: cel~usiu-negicloasa, neagia, velde-r~egfcloasa.
in VI3rl~bUi~ csle trec cutro ylworllorile. I. .. .. ~fde!~mla SI rilebmele sun1 colcsponderltili painuvulcar>ic a1 aahrour~~or.
intry lnir~mrioia accmorii se nientioneara ortom, mlc~aclinui, magnetitul s.a. :i MelaSrele a4 struch!ta porfina rar inbrsecc81a. klcrila cuntil~uttrli~i nlai ridi~irt In minerale malanocrate culooren diodtpior sste / lulineraleie. in cea mainlare palte ~risfalizate, sun? prinss inlr-0 rltasa i'itioaua care
~+i)usib, m1.1~3ie VUIT~I~L'. / do regula se gasssta in cantitate redusa.
i . Aodaiicie ~ l m i roki eluzive cu structum .iien~icrist?ii~a, rnsi rar holob0skliila, -./ Ca nrincraie principale in cotrtpo.zilia tr~olafireior intre plagiociazii basici. augilui si
i3orfirim. teKtLlla niwivil, compacts. uneori vaouolam. Der;o0l.i andezitolo uneorl uiivina. Cdrld olivina lipseste, ruoa capah3 deenu~rea Cle porfilil r l i a k i c sau ,.,. - wd~dc le rk~za prin iextura penlala, fluidala. . la!~tad~sic.
fi,nd=itele ont till Fr.ngcristsie de leldspati planioclai, blolit, homblenda, aUgit , Nielallrele cu glantllatie fina si sirt~dura colnpacta se cullasc sub ~iumele de
iilrvxerri, 4isper%to 111 pasta vikrcasa rnicroliuw. Cuarhri se poate intalni procento SF,~~I@. TLY:USB
8\ndflz!:elu ou culoaro csnusie Irlchisa, neagra sau rmcata.
Mclalirele au culoare cafenie-rofcala sau cafallio-vt.rzulc.
~iahazele au slruciura oiitica si textula rnasiva, cornpacta. Contin plagioclati bazici. I-?Wfir?kr5 SUM TOCi paleovulnnice care au constit~ti~ chimica si ,,,inenloyica . in cantitale mai rnica hornblonda. bintit si bark mr cuarf accidanlai oiivina preculn si
I aselnanatoore cu cale ale andmitelor, deoseblndu-se de acestea prin recdsfaj(haraa diverse nlinclale aicosulii.
paski ill Care surri dispcmate fenocris&ioie. IJiabueIe au cuioa!e ccrlusio sau cenusie vemuie. &z&.siep!~eior.&&f~ 1 WazelLeIe, corespondentul efuslv a1 gebrourilor, au stludum liolocrislalilla polflrica.
Sifrifiofs Sun1 rGCl Intrusive, rieutre, cu siructun i,ipl~jon20rfa qmnulara, unea" ! uneori i~ipoc~ist?ll~ta, cu corllillut redus de siicla vulca~ticd, texiura masiva, corr~pacta,
po~ i l c i j si brtuia masiva compacla. / uneori ca~ernoa$a. . W i n dimenk?u~iiie nistaielor structuia varima tie la fanerib,=, la afanitica. 1%
rl:icliucri~~iinj. i ! 87
L .,. b
Ca rnir~araiaprincipale bazaitai~ contin labrodor, bytownit, augit, hipersten, @f$ '
homblnnrln bruna. Ca minersla accesaril In baznltn se intalnmc mitgnotit, ilmenlk, $, 5.8. .3
Bamiteia au culoare neagm, csnusln-negricioasa. ca si gabrourile. ,.$ F n r n ~ i g & I & I ~ - - ':$. ..
:$ PerldotlPele sont roci inlmsive trltrabaice cu shlctllra grar~ttlam iroio~risiali~;.
mtllte ~ z u r l sirucfura poab fi poildlltica. De regdn sunt aicohllte numai din w u oli~ina in asotiere cu hornbienda, p'irorieni, biotit, oroniit si minolale accesorii. +!:
In masa peridotitelor, in umia altemrli olivinsi, apar minerale secundare cum$ talctli, azheshll 5.a.
Peridotitaiesunt roci ds culoare lnchisa, cenusle, negricioasa;ve~uie. ' %' :.'I Ganrwelhll, corespondenlui pafeovuicanlc ai ileridofitelor, are o rasa4r1dim':
- Y restransa sl ffite rormat din dlopsld si ollvina. .,$
PIcrHvI, I lmb~~rg f t~ r ls l eugIifit11 repradnta echivaientui afuziv a1 periclotilelor. 5 Picritole a l l structrrra nfiUca 51 sunt constih~lte In principal din ollvina sl oagii:
sao fara biotit, ilomblenda si hipersten. Cand stnroture este microlifin, rociie respeci;,! capata denumiree de parfire piwlfice. lntre acestea se mentionem ldmberll lela~ contpozlUa camra inlra oiiuina, bronzih~l, diopiidt11 cromtf?r, biotitul, ilmenihll, piropij? diamanh~l. ",i
2 Limburgihll are struchlm hemicristalina cu fenocristale de Dlivlna si alrglt in m+ vltroasn cu microli de ollvlna, augitsi niagnetit. : 8 :I
A~lgitilela sure roc1 nionumilierale cu fenocristale de augit prinse lntr-a m& microlitica cu nceeasi compqzitie chimica si niinemiogica. .1
i! li-- 5.2. ROClLE IVIETAMORFICE
i ' I , 7 modiflcarea conrUiYor de tmpereUra, presluna i i i l ~ i n 1 i ~ n ~ ~ rocib pot i*j transformari inlportante at%t i n ceea ce priveste constiiiiufla minenloglca, c a l j caractDristlcile petrograflce. B
hnsamblul modificarilor pe Gari le pot sufeii roslle sub ln f l t le~ fa_~h~r i lo r am4 poa~ta ni~maiq de metarnurfism. :I
.:1 Dupa condiliile geneticn In care se pot !nodica caraoleristicile inilialo ale ma?
o!dsia doua rnari categoril de metarnorflsm: termic de contact d dinarno-tsrrnlk 4 regional. $
j 5.2.1. Met?mosfismul termic de contad ,;, . .. Acest tip de matamorlism caraeterizeaza transformarile pe care le stifera roclie $
vin-In coniect cu corpurile eruptive sl se datoreaza at4t tempemlurii ridicahti intnrrlunli magmatice cat si actlllnii chimice a fltlidslor din magma Gare migreaza$ rocile ineon]uratoare. 4
D$+%,, tra-r!shr~narilo sc datarasc In pr1ncip.i tempenh~rii se- wat? v~rb i . ds
p,~~morfismtormic _ _ ..... . proprib!-!is. .. Canti hzkrlss[!narile se ijrodoc ... . in cea ma1 ma~a,pa[te- pg,.5e~ma.mareactii!e! Gi!!@3 zlinke liddclcemanate din .magma ..si .yoci!% l<c.o.njuratoara. +,.* procesul respeetiv poarta denunliroa tie rn<nsom,@tlsy. DE rqtt ia mE?afiiorlienittl termic .pf~~"" lZs"stc fnsotit de rnrtasomatism.
~ M e t ~ m ~ M s ~ i r l ~ / iem?l~ pmfi~ki-zls . Zona din jtirul corpirriior cn.rpiive isre s~rfcfcm lmnsfonnori metnlnorflm constituin
a,lieoia de rmnlnot (Fig.5.2). Raciie mnlamnrfozate. Incalhali. In aurwlo termica, poarh denumiroa de iarnea?o
,Idifera In funciie de tipul de rom supiisa mehmosfismuiui.
.1 Rocile argilosrsa, conslibritn din silica4 de alurninitt, oxlzi de fiar, 'mica, fnldspatl, granule de cuarl sa., se kansfntnla In conieene cu an?aluzit slliimanii, cordiorii corindoh, bintit s.a.
Marneie se Lmnsforma i n cornoeni! cu" dlopsld sl grossular iar calcarele si
doloinitnlo pure trec In marmore sau dolomite crishilno. Greaillo si diatokitele dalr nastere la corneene cuarlitico iar nrbrmzlc se , ,
;i
transforma in grafit. I
: 1
H~etnsnmst&mr,~~ Sub efoch~l prasiuirilor diiarontiale fluidela din cotp~il mgmatic migrgaza In roci:?
lnconJurat~iro lunde sn prod;; p k e s a ~i~nk?som~t cay rlepind da , cornp~zitia cl~inlica . ..- - . . - . .. .-
:?mi.- .,,? :: : 6,. . . i" .'I. ... i.L , ,,
,pe care le Iufera luciie sunt mai pduse, rrii~lc~aieie contin SV:] si refJrm'rr'iate pnn , -a,:.
a soiutiilor elinrlnika:o$ire, .. .. chili~ismul recilor cu a r e intra in roodie, prasiuneai:;j: clorii, kit, grant. cuart, actinol, giaucofall, epicioietc. ... .. .
Lelr!peralum sl vlinza dq$&nsurare a fenornonnlui. ,, +:? .# ,. ..;,, in L~I~GI~R" de acesti lacLori metasoll~atisrnul poato fi pneumatoiitic saq):
i~idrole~i~lai. c; a ;%I T C'
Matasornalismul pneubatolitic se produce ca urmare a acliunli substantplul. \lolailie,i . . . . . .. . . ... .. , . .: liclride si g m ~ z , r i a ~ t e dm corvul magmaiic, asupra rocilor.fnconjuratoare. ...., .. . . .
. .. Subslontele volatile iesite din intruzlune In feza pneumatoiitica sunt constituite~;
din oior. nor, conlpusi ai hrului.si fo*foruiui, vapori de apa la a r e se adauga Sn, Cu, ::$ -. Pb, Mb. Zn s.a.
.-:I hfiezozana
..4 -- - Acliunon acaslor subsfarrte volatile asupra rmflor ir~conjuratoare produce ienornerlo:~ i .---
.:J da caoiinkarc, Fcldspotiwre, tur~nallnlzare. scapolitiare eb. ' : I .:>
+ Mqbmorfismul i i idro~nnai~onstlhrie o contilluare a metomo~flsrnulul pneum81alill~:;~~ . Z _I trw-o ram nlal @l+ie cand magma se mcesle si produsale emanate se gasesc n u p i $, j/
a b c sbre iictlida. In aceash faze se pmduc fenolnenole de nolinkare, serpenlirtiznre;'.;! cludiimra, soricilizurr,, pmpilithro ok. :,d Fle,5s cu orIAnciinrea s.plheipdiiior.~aclo~ cam W ~ r i a o a m nlstnmomsrrruf
'I dinno,o-iorrric ,,.egb,,ai): . ~ ~ r e s s t ~ i tectonic; b - pmsflmea Jitl'sfaliLw (5Ercina 'Pi:elasomiiii!;lrtul prezinta o inlportahta deosebita In legaturn cu za';lmintelo de 9 geoloyica): c - len!peraLurs
suhstnrlb utile care iau naslere in aceasb f-. I '2. ;t
' i 5.2.2. w~mor%smul dinarno-termic (reaionall :! - :i 1 mnsfomia-iis pe care ie sufera rocile sub efechrl presilrniior dinamice, de .i
ii nalrlrs siressurilor tectonioe ~iproslUni1 lilostatice, datolale grerllaul coioanelor de :j .:%erfiorerilo, le mitrs se adnuga tempeklurile ridiate care se realizeam In urma 4
: processlor de ctl!xIrQ a n d rocile ajung In adencirnl mati I n scosrta, constlhlia ! ;mctan~o:lisrr~ul dina~noiorrnic. Aces! tip de rnslalnoriisrn se forrnesza In ~narils zcns 1 i- :.yomir~cli~taie si arocteaza voiurno mari do rod. -1
Gladul do lnetamurfisrn dinirno-tarmic depinde nu numai de natura rociior ci si.3 de marirnen presiuniior si tenlperaturiior la n r e sunt supuse precum si ds subdanieie::l\ t fluide care se gasesc in rnasa acestora.
Wndtlsul fino1 ai melanloriismului cllnamo-tennic sunt slsturlie crisbiine care se 1 ' d i i a r o n ~ m In runt310 de marimea presiunii s i tempsrafurii ia n r e se desfasoan .i
I~nornen~ti (F1g.5.3). I Pruslur;sn ii:ustaiica ni ternperatula cresc proportional cu edancinlea in titnp ce siressurile genomlc do rniecarile orogenice scad odata cu cresterea adsinci~nil. in funciie de marintea ncestor fact0l.i - stress tectorlic, presiuna iltoetatia si t~tnperaturn - m~$rnorfisn~ui dir~arna-termic so difarentiaza pe verticals aslfel
i I 1
pdbolul5.4): M&anrorfisfn ~ p l s o n a l care se daloreaza unor skesssuri puternlce,,,presiune / .. . . ~
1ik~s~tica si tsrilparatum scazule. ... ..
~4~iiiirlorRsmul opizorlal aleCtea?a rocile din scosrla pa o grosinle de pdna la 5.6 1 I lOii i!i:rlu i~x!p*iainriieii rntvrinw nu trec de .I800 -2000 C. In aceasto zona transiorn~erils ;
Roclie melamoriislnului apirorlal sunt reprezenhte prin sistrlll clolilvase.
. . - in cars rocile si rt~i~lernlele suntafectate de sdrobilieviderlle.
I l~efanro~sn!uln~esuzonsl seproducs la ad3r1cind mat i ~ ~ a r l In scoarta. 5-15 I'm. 3,
la sh.!::uri m?i pyUn Intense deca! csle coreslju1tzatoale lnetmlorfislrluilll epizonal si la,. p~esiqttri liiu~tatice. si tetnperatuti mai ridlcaie. Te~l~pernlurile calactelistice
accstui tip de rnelarnorflsnt variaza lntre 20Do si 4W0 C. ! Recl.istaliz&ea rnineralelor si sistuoritatea lociior caraclelistice acestui tip 6s
me!xInlorlisrn sunt rnai pronuntaie. Mineralele tipice met?n~orflanului rnesozor~al sunt reprerentale prin mnscovil. biotii,
cuort, amliboli, granaLi, disterl, stauralit s.a. Ca- roc1 catacteristice se rnerltioneara nricasislutiie cu luiotll. yrarlali, shurollt,
disten, rnarmarele, calcarele crislaline, CualULele 5.a. MetnraorfTsnrul cctmonalcaractorizeara trartsfonna?ie cares9 ploduc la adal~cillli
do pesie .i5-20 I<"! i n icoarta. In acsst intelvei de ad411clrne ptssiunile orientate - . .. siros$brils-i"nt ilabe sau inexls'tente. In scllimb presiunea litostatica si tsnlpemtura
sun1 ridicalc. ~em~ere lu ra poato ajunge la peste 60O0 - QOOo C. In acasta conditii roclie sulera trartsforn~ari ilr~portante. In anu~nite m u r i pul4nd
ejurlge pena la topire. Ca minerale caractelistics se rrtentloneaza ortom, IaldspaUl plngiocl~i i , biutibi.
pilmarlii rombici si mor~oclinici, alivina. glanatii, sllilrnanitui, cuart~li s.a.
Din punct de r,odnro pst~ogmfic motamolflsmul cabzonal se i;lnctai.ir,?a?+ pr!n
prezonta gnalselnr cu biotit, plroxoni, siliimanit s.a. ! !
La adandmi rnai ~nari. unde se poate produce topirea rocilor. to!llium rmtrli?!a lmlte dilura in rnasa rocilor n r e Inca se gasesc in stare solids, fanomonul piir:nnJ aajrrn~~e
.! p5na la retoplrea si asirniloreaconlpieta a roclior ajunse In iksarncnee cnndii. Fcnomenlll poarh nltlrlole de mlgmatizare iar mcile rerubte se numrjc mlgnia%~. ~igarnllileie se asearnana cu grdnitele remitate dlrtlopihlri magmeace.
,
5.2.3.-St~~&ura si textura rocilor rnetiernorfice Smmtum. Principaleio tipuri do struchlri caractorlstico roclior nlotamorficf sithi . -
,' rsdats in tabeiui 5.5. .
rex~ro. Rocile metarnomco pot ,ayes o !!xi",? n?oriqtata (masivuj Insa clc rgula, acehsta catogorii da mc! a!'€ o p e m ~~entab,,~unoscota,si sub nuW@ie de _. ._ -*--
foliatie. Pnntru rocile nletamorfico ye rnentioncaze tipurile pri?clpele de t d r : ~ ~ ~ ~ ~ n : t i i i b m
5.2.4. Descrierea mrincl~alelor tiljwri ci& metarnot%=
j tiiociCilrac~erI.FFiCB IIrni!;Ur te!m,c ow cont i la IPnciJe comeene. Acaste roci reztrlta din transformama roziiiir crlpririsx'! ri'~
: aureola de cantaci tormlc. Exista o omare varietate de mcl cornasno. In functitic dm
I compruitia minomlglica a rocilor pe seanra nmra s-au format. Se mer;l!onnmn roc!lo n: andaltrrit. sillim~r~il, carindon s.8. Au smciuturs comoeana si ta&r;! nmsiva, rieofieilinln. '. Roci c . m c f a r i s i i c ~ ~ ~ ~ o ~ s m r ~ l u f dinan10-hn11ic -.
nuna naiura laciior nree2isiantw oe seama carora sauformatsl in 6snciis dn :ait.xii nnhlrafl care au favoriaa procesl~l de transfonnsro. rocile caractsrisiico nte!arn~fismu!ul dinan~ofonnic wt avea o sistuorilate pronuntata, siaba sau sa fre iipai:!; de sl3hrm:it?!:r.
P~inrm piinelpalole roc1 motomorfica care lriteroseaza in i!lcrari!e de Geo!n[:ia
inginereasn SF; mentionc.sn: R p c ~ ~ t r e t a m o ~ c ~ de epfzons
SistrrrNa f i ikaso: formala pa soama rociior ........ argii~aq._sia&iiln~.flt~~qc-a .. aunt ......... .......... . . ionstih~ito din mlnoraie de dlmensiunimici. lntre miner$o!e.de. bare din consfiihiin ~ l i t i lbT~~ ' i i iZ~t i6n^oaZOS~~c~t I , ~&fitd&iil; z a @ l s.a. I .............
In fiiiidtie do~mlneralu1~<'6~&~cai~ predomi'ia; slsiurile filitoase poar?a danopii~a de siduri serlcitoase, grafitoaso, clorltoasa eic.
Sisturi!~ fllitoase au o slstuasitata foarte clam si structura iar~ldobinstisa. Sishrrlle veni. Sunfconstituita din m!nsralo de bma, do iipul clorit, aciinot, epidM.
mlhit iar m minorale accesorii cuart, colcit, dolornit, magnetlt, turnillinn s.a. Sisiurlle
.:.: :-,::. Tabeiul b.B
:,J . - .., TEXTURI CARACl'ERlSTlCE ROCII.OR METAMOWICE
I I I Litica
> . . .. . . .. . . . . . . . . I
i :
i 1 i ! Orinlilata
1 - ] (i-eiialie) i Arterilica
'I i au o s i s l ~ ~ o ~ i l r t l ~ jptaI1urttata 5i Structura iepidublilslim. In rr1nsa a w i b r mci deseori pot n
intalr~ile si porlimhiaste de alhit. In lunc:lie de rnineniui de haza ptodonlinont sl~lurlie vemi poarta denurl~irea de
sisttiri veizi cio~itaase, epidotice, actirtolitice etr.
Caleclazitele. Surit roci cu un grad lnodiu de zdiobile. Au structura cataclaslica.
.i In functie de tipul rocii pe saama cslan+ se foreteaza,cal;tcla3.iIele pcalta ' derlurniroa rocii respeclive: cataclazit Qrallitic, nielrnorean e k . i i Mlonildio. Sun1 asernanatnare cahclozltuior .lnsa au fosi supuse unui grad mai I avansat de idrobire. Milre~aiele coinpoliente In cea mai rnare pellesunt sfaramale.
j Fenocristaleie care se mai ipaslreaza n relicte sunt pulerriic deforlnale pinuUc.
I Fiioniteie. Reiilezinta roci puteirlic rdrobitn in care, ptin reuristaiiare, spar
1 mirlaralale noi caracleristice fiiiteiar si sisturilor verri, In urma transfsrmarii loidspatilor 1 piagioclazi in bialii, albil, sericit, clorit,. epidol. Au stnrclura lo~idoblaslica si la!!du~n
I sis1uas5. Roci nretnmor~ice de rnesozona
nflcaslsiurile. Sunt formate din rninel.ale de barn de tipiti niuscovil sl biulll cu .. . . . . - . . . . . . . . ....
cilart sl evsrrtilal clorit. . . . .. .. . Ca rnineidlc accesorii pot conline calcit, epidot, aibit, cloriloid, lurniallns, grariati s.a.
j CBnd iipseste cioritui, ca inineraie caraclelisiice se pot lntsini feidrpati i piagioclazi, disten, staurolit, alrnandin, aridaluzit s.a.
Miasislutile au struclura lnpidoblaelica dar poaie fi lrrtainita sl strucum / polldiilica, ne~naliblastica sau iiellcilica.
AmfiboJitele. Sunt fomlate, In principal din tiornblerrda si leldspat plagicciz cu
/ sau fara blotit, graneti si diopsid.
I Ca minerale accesorii a~nfibollteie corllin caiclt, tuart, epidot s.a.
! a4 95 :
I
:.:. .&iifiboiiiale stint roci cu slnatura nematol3lastica si taxi:~in neorientata, ilnooh':
rc.lhnn~ia,ai~~nci cend horiiblenda se separa de plagloclaz. . ~.:,, ...
Slshrrilo carbonatice. Awsb mi slrnt sishl! cu caicil, mice, clora, talc, an~libol/<!{ si sllhanlonot rnldspatl, cuart. granotl. rllopsld, suii~lri s.a. ..:.I ,. .
O vaiietato de slsturl carbonatice o conslilule clpoiind .care este alcatult din :;' . ,
moscnvitsi nlclt. 9 :.:
Ilbfirnroreie sistuoase sunt folmata din carbonati, in functis de nahlra corora pot fi<$ :;-5, onlcific'e sas dolomlticn, precum si din minernie spa~lfico slsh~riior caldfjca cunl sunf:j;
silicr9i klnelari sau prismslici o r e confera rocii sistuozltain. .:.I ... .-!
noel metanloriice - ..... .~ @e c.afazona :: i ::I Gnaizofo. Aceste roc1 sunt alcatulta, d in feldspati. mice si coart-SB nurnesc ;:I - .. .
psragnaisacind .. provin . .. dln'roci . - . ... sedimrntnre ... si ortognaise Tend sp fomxeaza.l]lt_~eam~ r%!lor mg?laHc,e.
Principafeie minemle care inira in compazitia gnaiselor sunt feldspatii plagioclari, irtlcrnclinlll, muscovihli, b!otihll si sllbordonat hornblandn, grancitii, distenui, siilinianit~~l, simlrolitui 6.a. Ca minerale accesorii se pototlnt8ini hmnalina, zirconul, apatHul %innill s.e.
Gnaiseld sunt roci cu shuctura Tn general ieplddblaztica, uneori nernatoliiastica si :g %Mum rubanata, snatificata, de tipul'lit-par-liP.
Ehlsta 0 gama lnrga do varietafl de gnaise prlnhe care se montioneaza:
- cnF!?Fra poolare, iaractema~e pan prezerlto ochlurllor de feldspat tn .$ sl&*loasa; i/ - Dnaiseie Innilcl!iare, care mntin lentile de feldsp~ii si cuert: . - ~na lae le rubanate, aicatuite :d& he& altcmnnte de i o l d ~ p ~ ~ g m i ~ .
....... .. .- :I ~rani1i i l~70 (lagtit~tia). Awste roci contin ca n~inerilo'princi~aia feidspstl, coart; I
piroxeni, rlisten. Sun1 roci granoblristice. slab sishroase si se Intalnesc asociate sishlrilor . 1 metarnoififice din iltndamentul scuturllorveciri.
I Eclogif~ile. Sunt constlhliie din granati si omfaclt aiaturi de care se pot intalnl cuart, I
Tiistan, rutli pr6cu1n 51 rninarale provenits din tnnsforlnarea acestom cum ar fi i piogim:lazui, cloritui, hornblenda =.a. 1
Ecloglteie au sbuctum gmnobiastica sl texhrra neorientata. Se tnl&lnesc In zonelo do frach~ri majore precllm sl In sisturlle cristaiins. Idmlwdite si serpentinite:
RInnnoreb masive. Ca si cele sistuaase mannoreie masive sunt alcotuite din rarbonati de tipui calcitului si doiomitului. Alaturi de aced carbona8 pot apare si cua*
1 dlopsid. corindon s a k stnlchrra gran6blastica si temra nsoriontata.
C .In nrana lorm.ajorltate mcile sedimentare sa forheaza pe seams .wciior .. - pweuistente, inrliferent de origlnea lor: eruptive, mekniolfice sau sedimentare.
. . . ...., . - . . t . - Factorii naturali mrterni actionsara continuu in lonsrri nivolnrii fnrmelor do raiisf
- prin proceseie de eroziuno, dezayregare, eltamre sL dSolinro, transpr.!i si ??d!r?sntt:a.
ceea ce in final duce la formarea rncilor sedimentare. In aiara acestor process rocile ssdimenbra semal pot fnr!na si din prfcipiQioa
aruGlor din sdutiile aupraiikrmie care bro;in din speie de supnfata sau solrtcirzno =re
au dizolvat si tnnsportat Tn solfie o serie de componenn chinilci sohhin dln m~nn preexlslente, din acumuinrea subshntelor organlco sau mlnemie pmvenite din re&h;iilm faunei si florei precurn sl prin iransfonarile chimica In proceseio do a!tenr" a rocilrtr.
5.3.4.~ru&wra si textura rocilor sedln~eniars Spre deosebire de roclle eruptiva si motarnomce, in ezu i mciior sedirnaiitsre
dennlrea strlldurli si tedurii este lnal putin precisa, ambele ntrXunl avad mai mull caracterconventlonal-descrlpliv.
In tabeirle 5.7 si 5.0 sunt redate prindpalele tipun de *!r;iu? si ta>iIrri caracteristice rociior sedimentare.
5.3.2. Oescrierea ~ r i f l c i p a l e l n r t ipr~r i d e rbci tzedinientare
nupa s u m care a furnizat mabria!ui pe haza car~1i.t s-a12 format, rmila
sedimentare se pot separa m patru marl grupe: clastice, de precipiB1lis chlmlza, or(lsnogen-sedimolltare si de dlzolvars chinilca.
Rocfle cfastice sau ifomtlca Rocile clastice . sau -, format . , pt seam0 ,, lucilor . .. pme@xt$rli? 9 8 au f05t g?$iJne
pmceselor do - dezayrsgare . . . , -. . . .. . . . . ~ z i ~ ~ i ~ ~ ~ ~ ! ~ ~ r e ~ ~ c h ~ m ~ ~ , . . m a t e r i a l u l rezoitat fiind .ulilrinr transporkit de ape sau po cale ehliana si depus in ,al i~ocur~~fornl5t1d,p~~m?n~.din. .car~ . ~. " . au, r@at roci serilmentare noi. .. -....
In aceash grupa de mci lliim mclle piroclastice, care fac tral:erea tnire rociie enlptivr. , si cei6 sedimentore, si rocile epiclastice.
Rocile ciaslice sunt fonnate din granule cu dimensil.lnl \~;?rii?blle remania* din .... rocile preexistente. G s ~ ~ i e l e respecfjve p p t , ~ , ~ e l o ~ ~ I 1 l t ~ % ~ e l ~ , ~ ? 1 ~ pot fl prinse !l'ik-u!l liant . . -. cere . .- conie,n mcjl un.anymit g ~ d de cirnenkre..
Princlpalsle tipuri de llant sunt
i - iiantargiios, caractoristic rocllor cu un grad redus de cimanlaro el rezistento ' I
i mecanice scazute: x- ant calcaros, caracterislic mcilar cu,un grad mediu de cimi.~,iaro. Rocile cu cimen? i." ' . s
nlcaros au rezlstente mecanice modii si marl:
: - llant slilclos, cnracleristic rocllor putomic cimentato, cu reristellta ma0 si ioarta mari;
Tabeiull; STHUCTURI ~~ETPUGRAFICE BhZAlE PE CORlPOZJ I I!! OP.AfilCJLOI.1El RlC&
CARACTEPJSTICE ROCILOR FECIIMENT.\RE .;:: - ;ii
... -. .,;! ! ROC1 CIASTICE [dezagi-egals] ROC1 :lil .,.
..
(< 0.005 mm)
....
(rudito)
~-.&-
Sinb [redus) i ..............
/ siuni asetnanaioa-1 3 .................. _. ike: i '.
:Wediu (~noderal) ?~hect~icrista~iria I :!. ................. ....
Bun irldicdl)
I Anguiur .. .......
I Forma nelale slab deiimi- .............. ....... Lltarluleiur tato prin ruplsreie '1
-- I tale lara iele clare d C l a r e , I ~cnum i rea duna
gruparea coniuo- Nodule concretii, oollle. pisolib, paiele etc.
.. ;
Rociie piroc/astlc@ Q I I I J ~ oiigi~;ii~~akriaiuluicare inha ln constihitia lor rocile pilogl?:tl. .. 'ce sun1 de
lll+n vulMni9 iar du~a:.@u! de.lormare apartin rocilor sedi&sntare: . . Rdclie'l;i~~.ic.I;lslka iall riastere din prvdusele activihtii vtilcanim pi~ivttrlzale i n aer NI iimpu! ex~?lu?iilur, sub iorrna de bombe vuinnice. blacuri..lapilii, s?i.ii si cenu;a
- . .- .... . .
CAWICTERlS7'ICl Canctetollstir;s mcllor claslico (cl9lriUW sau dcraqrec~ate~ ~-. - Coracleristica loclior de prffiipihti*
Carilclorlstica rocilor fcrrllate ps Seama acur~~nin~i i reshlrilor organogsno d h Fauna si Ilom nlcdiuiul. Ex.: guano, Car-
--
Toale eion~enlole conlpu!lente SUlP dln
__ ...... _- .........- Talzelul5.8
v&~lcstiin. . . Aces& prcduse se dapun In mediul aerlan sau acvatic sub farllla de rod doza~r9~ato. Ulieriur, fn urllla procssolnr de sedi~nsr~lare si diageneza, din r~c i l e
dwaesoyute se rotlileara ijpurile de loci cilnailkte prezatltale ill iubeid 5.9. . . i7ocife ep~cInslic0 sin aceasla ...... sru(w fac pair, ~ociie pniitice (IuUle), oiolltiilco (sillllo), ~ ~ s ~ l n i l i c e
[rtret~ile) si . . . psofilice (!udito) CTahluI 5.7). . fiaci(tr l ,e~~~ca. !Jill gr~ipa r~ci lor peitticn . . . IRG palte argilele s! ar~ i l i l n l~ .
.4rij!lnio sa p d dtfeieptiniiu prln nahm ;tim~i;~nrli!iior rnlner3li In argilo in~1ntt~r6rllii?fiiii1;a, cadinir:e, il i lt ic~ t i i~ .
in oma piocas6ioi. de disgenizaro argilsl~ tr6c Weiibt in sisttln algiloase, bitle +tiAnncar$, dlvntsile, care ponm ~rlnnowlrea genjmio de3rqilit:b.
In ftlnctie do contlnuiul I n csrbr,r~aH rle cnlcit! si suhorciorrat de fier SI r n q m i ~ r , amiieln hnc Irejlttit 111 mam* (l'ablui 5.10).
Tobelul5;EO
Agile .. .. . .. - .. . .- 4 5
- , . - . Argjla maniuasa
RBarna Mama - arqilolsa
- . . . - .-. - .. .- Mama -
Caicar .. -- --
Dupa minmaiela sectlnrlare ~ x ~ r % se pol asucia calnr prirtcipolo lnarnein sa .?ei,lnirqsc rniirnc cugips, sniifere, giatr~onitice ok.
- iroolle, ala8rritico. nupa granuinzitnk aces% rcai apaitin plahlliloc f3anomlreo ! gmarlcil e aloiirit~loi. consolldilts - Slab cimttrttnte, este a n a e ds oleorniite. In a c e e ~ a i I . I n h ~ si loasu~rile =sir sun$. dnilmitn prbtnasi. dstp~i!in w cola noliana, i
mnnrnpc~?e, ransiblli? la 114nezIro. Cnnd srlnt docnlcifista. ikr5surlle tmc inlfiilrnilri. ! / - R:,ulle pnm~lticn. Din pt~nct de wederr gnntilon~titiir: nca~ta r ~ i s6 tl~cadreaa in 1
. ,<r.nisnir~l n i~ i~ i .~ i ld , In mall In care nu sunt cinlantat2, si in drimcniul ~resiei cand sunt . .
i ~rlw!~:nlnks. i
I In tmds da constit~riita mli1or6i~cgisa a cumpoilarrlilor niirloritli st a cimenti~ii~l, i
grr~iili l poi f t ~ ~ i a f i o ~ ~ a , lilice, i o id i rd i~a {arreridne), nrgiiiiiire igiat~r!al~e), illEtIca, i
c~.l,>2n'.n%e *tz 1 - Ronlio j~nqfitlam~ Gmntrlntnohic sunt repreznnlilto p!in- piohis, bblovanis, 1
.:~rr;:nri:; si blocrtn', &%nd clementole m~nponanta nu sunt iegat0 si prin conglnmalate, i iilacii. tillits si illoida canil elomrntel~ compnnonte silnt cimelitote. 1
Din p l ~ n d da vedere prlrogmRc elomenlolo Gomponilntt pot 6 de natlln magrnalica, I
ie.jialniltiica sail 3odiniwn03ra. &-cD";.dges&&grrgh/nga
i J?6xfIe de p~cipRaUo ahl~nlca rozulta din daptmswz sanlrilor din zoiutii cllil.nica i
Ln :,riiiiare R arostarii conceneatiei ncestzitrrm.
Ptii~di~abli- roti dn pracipitatie chilnica slrnt roprezuiitata prin calrar6, In constiluiia 1
ciifuia. ca iilinerole (,rineipaic, intrn dnlaihli si amgonit~ll. i
Sparit
Ctil.'t~"'ift;.:'i>$ . --
In afara rwiloi carbonah2E in categoria mcllor &a rmir!l?ik .:iiimirs i i h l i si
rnciia monominerale de tlpt~t sarii gome, anhidrilllll, gipsul~~i, cilvind, c:mc;l~3I1!i. calwadonlei, npaiului, geysuriiuid, lufi~lninr ,mlnroeso, hr,~m?tnlolUi si a:t?b.
Rodla orgorrw~afiiniedin~~i~fn~, Acasta gnlps cupri~do n-r!io provnnlta din acumularea rshlrilor organice de rfitclra carbonntia. silicioasa, f o s t ~ l ~ a sau !ir&s.la.
Ss rnwti?nin+a ce mci organngone glcaroio prrmnniki+' din scumillorq schelet~lor calcamase cum sunt safc.srere luh~asell~o, cslcamlc ;wl&s1~2 si ;?ibis ial:
dinlrs mcilo sliicioase ss rnenBonei3z.7 dia~or?rilele, mrllolarihrle, sp:;n~n:IC+?F. F"sr'arlrele reprasin(a ncumulari da stBdnnts orgonice err cullliii~it ii6iir:n"a
fosfoi, cum alnt ' deposneia grtnnn, mi ct~nnsoutn sub numair, da dre:rGp!+iif? Si
coi~;,IlY, aausstea iiind act~mtilsri du cr.cromenlo si sci>olaln ale vor(nhr.??nlo; .spoks%9 Ac,imularea reslrilor vsgolalo in condihi ~nnorohe si ini!xiri,oirtiarca Rcest??in
~ U C E iaforniaraa rlopozitelor c.ushhloii(ich in mre inha carbunii rle 8r~*eisoti!lur.i: f~ifiif, If~nihrL htrila, annucltlrl.
Unil o&%i considera ca fiind mcl olganogena si petroiltl si prcdusein nsocl:!&
ncssluia (hNl,lnvf, oroc!~wila s.aJ care so fom~aaza pa haza acumiilarilor 0s %:kt-bi?u olgonlcs din mediui lno~in si minaform~rea ncestare In conciiii anu~ra~m.
RocMe ~ z l d l l a f ~ de alterii~~ chin~iee +I do dhoi~gn, Acnrta toci, cu con~p:~riiie rnii~amiogia piedominant nl~~i i i i imna (l%jG,) s
~,,ltan,:l fomiuam In urma p~?ceseior de, aliarnls iate.etifin e mdlor priwMdi&anto re..
parnanhlri iapritice si bauxitice. Loteritele sunt roci alcotttite dinll;tm amestec de hidrO&i de at~cclniu sl per !ii
sfaritmatt~rl din iocile po seanla carom seformeora.
101
. . ~;rtrtiialc se r~rmoarsm conditii de clin~at bopiol si subtro~<cal, umerl,
eike.tlmrea cliiinica a ~r~inenlelor lndoosebi a silicatilor, diulvarea, bnyloitul si dspunel;
din solutie a produselor dizois~ate. ?
Raridutil insolubil a1 rocilor, In unna proceselor intense de oxirlare,se transior4
f~Itr-un.parri:i~i? de culonre rosie cunoscut sub tll~mele de tern mssa. 3~?mlLcd@ taunt rwl predominant aiunli~ronse de culunre raaab, uncori yalt,"il
s ~ u \e~zuie, cu dn~ctum amorfa, fortllata In condii de clime cnlde si urnedn. Asupla ori~itiii baurdlelor cxisIa mai multe lpotere dinhe care cea potlivil caret
acesan reprsitrfn laterite Fosile este cea mai.plauzibila.
Forlria struuturala ola~nsi~tara a tocliur sedin~entare-ests stialul. Sl,elui esb uu volurn de roc%, antoyen din punct. cie vedero pot~ogiafic, depus in
. .- .... coridilii de ssdimslilare talativ stabils. llrnltat la parka ilklciiosra sl la partea si~perioeta cle sl.!pmfsle irlilial plun-olirol~taic. cu extindere more. Ullerlor, datorita pmcosoior cia cubto
calmtal~d o alta pozilie .. .
--I 1 decat cea orizor~tala. Elementele gcorneblce ale
Fig.6.P. Eisrnnn1s.l. gr?otneOice ale rmUl slial ' , p e , . i , 61ros irne, rfireclis, .. .~ ,. . . .. ..... .. . -. . .....
trlclinare si unglti de lt~olliiaie. C~~l(:usul raprezinb pachetul da roci mai vechl situale itnediat sub iirnlta
ir~ierio;lra a shtuliii considerat Acoporisui reprozinta pacl~etul de roci ma1 noi sltuate cieasupla iitrtilai
superiuare P slratului considerat. Grvs1111e~ norrt~ala hn a unul sh l l este distant€ tnasurata pe direclie
perpendiculars riitltre ilmilele inielioals sl supetioara ale aceslula. Se pWdlI4 voibi si de o nrosiino nporenla orizonlala ho si a grosime apaletlta verticals hv .
DirecNe esle linia de intersectiedinhe suplabb shatului lospocliv si un plan olizonkll. Directia sa erprinm prin ungiliul azirnittal pe cam aceash il lace cu nieridianul geogralic (rneridianui tiiagtetic J: declirtalia locuiui).
ljr.;lbtweo MU !lnia ?uiit!ad.?i sntz linin dn i~?ici%nciic dinha sil)iv;ifzto elr:inrilli si
ur) v ~ ~ ~ . S I , , ~ e l ~ ~ t l ~ l i c ~ l l a r na < i i?~dO.
lgiliirzsa so msr~l iema pii11ir.o ssgil-iiiii a1 ranii valf indirx s&nslll la afunrlilre a stratillid.
rPn@hjf de fnsl!nam p , maslint 11.1 pbn I t i l esb lrngi~iltl diniio linia ! ~ ; ; f i ~ ~ i j si prcie.+a sto:;t~?ir, 1Is i;la!l l7rin;nkl.
Sht?dtlrili. clolnollloro de hma a i l pF~a?$nir,r de ctifara sllnt orlllclirlallil si :i~,,~lirfiI~l!,
itnlic;!izieJid mta clrh tn o r e varSte,!ihatslr~r cresis c~h't c~nb~.l l ds nrrbnrn. In
i . i t t t i i sincfiilelrriu! valsla slaalelor dasors.k cotre canirui de c111htrra (Fig.6.3). Princlpnl~lo o1ornent.o gaomsiYicc nln .:fllslnr nliticlinala si sinclinale, roprezer,tate In
sni:tir8nev;lrlicola. s~rnl redote In flghlia 6.4. In plan ii!ii;,ntzi cutele se ropr~zinta cu iijrllorlll i30h~lt610i. Frin I;:o)iaila se Brtaleoe o linic de aguls mllr rczlrllata din lntersrctia limltel de stmt
litai~? In c~msldohetli. cu !.In plan orlznntal. E$;c~ontoio gsomskice ale uniri ia1liialini.1' si ale r~nui sinclinal, repreantela in
!-ISTI diizo~.iiiil silnt ratinto In 1ig.6.5.
r.=:. ... . . . . ..... ...... . .-
I i
In afaia c~~~BIoI- de bsm {anliclinnl s i dncllnalj axjsb ol alto !;':iii de ruio, c&tatjva !
rit,cllnale mpre2onlatc In plan orlzonral: s. t!*,~r~?~w:tm !:I saclluno vomcois: b -(,roiccGe ir l
1.1.:: lo!: 1 - h l l o snllclir,dul',i. 2. olhln ,.... ~ ~ ~~~~. ~ ~ ~ -~ ~~ . ~
~ ! l~~ i i i r~ ! l t f~ l l ; 3 -peticlirz;4 - ceniriclin; 5 - ffmc, G - pion axial
6.2.2. Q~~@-~~e~&eit~ In Geolugia strucbbla se folosesc niai rnulte criferii de clasificara a cutelor diiilre
se msntioneazil ca fiind rnaiirr~poriar~te urmalonrele:
Clasificarea cuteior in fuiiclie tie ~ozit ia liancuriIorfatA de nlarlui axiai ' Pori~ind din punctul de interseclie dinue lllnils de strat sl planul axial, flanculile cutei
SB pot li~departa de planul axial. se poi aplopia sau pu114r4ne paralele cu acesla. In cazui
care liar~cuiile se irldopl~teaza de pianul axial, cub este normala, cand se ap~upie cut$
0518 In evantai iar a n d sunt paralele cu planul adal cuta este irociinale (Tatrsiul6.lj.
Gpasiiiurea cuteior i n iunctie de Inclinarea planulul axiai IaM d w pianui oibuntal : Conform acestul criterlu cuteie se clasiSca in cute dreple, cule apiecato, ctlta
devcrsato. cute cllioato si cute id%lulul.nate (Tabalui 6.2).
ya_s~.c_3!~q.~.r?~o!sAf_unde_~~1.~1l~i! dintre I u ~ I & ! % % ~ L ~ ~ I Z ~ - ~ ~ L Z ~
in functie de raporhll dilltie iullgitne si 18lirrio, culele se ciasilica conlurnl scllelllelor
din Laheiul6.3. . Te%brrful6.1.
CLAf IFICAREA CUTELOR IN FUNCFIE DE PWZI'IIA FMNCURILOR FATA WE PLAr!ILil. AXIAL
5ri1ii.3 ,
cute nornole Flo#~cu~ile $e i~xhmr. lcoid ile *mu1 anlo!.
Cute in cvonbi Flonrunir rr n p q . h de llonul oxiol. r
Cute irortinole
,:,d=l35-90'
Cutb oplsrotfi. Flanmli nmde,osisclnrv
6.3. -FIGAREA CUTELOR
In cercslariie do teren hebuiq acordafa mam atenlie si.:~-::itiiii s?i.~:n!i~r
daoaraco sxista nenurnelato eitnnlil cnlici dispoziUa spatlab a amsins, viziL,iiib pe yrli
rcstense, nu sl!geisaza prezonta unor cute (Fig.6.7). .
... >
DescZlilrsu slrt~ctun:i y w l q i c e se poale face pe col~sidorente paleonlologice l'.
pmcum si i;ir baza a~pcciului esierior al stralelor. .+i ;I! .. ,
Pnn cercohrea bs i l e l ~ r i:itracterIstice se pot idenliRca rtralole s;.u contplexele de ~1 i 'ti shj ie ds ncoensl mrsh. ceea ua pennite coielarea acestora si idenlifiaarea culelor. .*
b Geoloyia inglnereasca so utikeaza foarte mult cercetarea caracterelor exterioare <! :!ij
ale ~smiolor care pornlit slabiiirua rapurtuiui dm varsii 1el2tiva dinire doua slrate cars r;, ..,I . r i n In coAhcl !
Catem cutacttlre ma1 das lni5lrtitu in caxkrea raciiorsedirnenlare sun( hisruylifcle, , .,:: iiitpresiur~ile lasalr7 ds picaturile de ploaie, crapatulTie de uscaro, urnlole de valuri s.a.
S!emgI!fcI@
:I I
Ruptuirlta ;nrriajo ale diverselor tipuri de urme in~pritnaie pe fala urlul sedilneltl I
i i ro~ ls (Flg.6.8). Eie a p r pe fah infetioara a stratului a r e s-a depus ulterior paste mi b I I
care au fosl Ikttpilmate urrnela respeclivo. Se irliillnesc Neosebl in iotmatiunila de flis si -1
Urtr~?lcii~rrpliinale fmt aparlii~o unor vie:uituarc caw s a u tarat sau au pasit pw straiul
ln~>ala @loyiil$) 5sau unor corpuri tari care au fosl WMo de curonui do apa (mscarlopiile).
hrrpresiurriliis>;$e de uktnela de ploaie.
Ca si hioroylirsle, arlanciturile lasata de picntuliie do ploeie care cad pa sul,raTata :
unul ?tat rr~imle epar sub folms unar mulaJc pe lab ir~lotionra a stratului depus ullerior
(17g.F.9). Crapalurlla de oscn I
re. Nulajele apar la baza j slratuliti nou sub iolrtia "nor I retele poligonala de crests i nscutile (Fig.6.10). I Aces14 lrlulaje se I:+ I Lain&= rrt folrliatiutti canti- nentale. I
I U iz i~de de volurl !
{rip)pre-tnsr?~s]. Sunt carac. 1 ~jge.7. s(rii~:tirm q~o ,og / c~p~e rn i c eutatz care poate K torisiice for~rlaliuniior care ail i
I:SIIFLM?~~L;I cu UII nz~noclln luat nasiere In bazlne de apa ! putln adanci in care valurlle !
su rnodelai.pe ait2rnht.a smtelor de pa f~ndu l b~ZillulU1 Url nlicruroiief ~araC1wristic sub I I Sig.6.rO. PduiaJe aln Cfai>atufifar dt, uscals
11 1
ELL
< j I .EL.$ ~ 1 1 1 6 ~ ul apan as ~ u n 3 ese ateJ1s '
ap iuri?.iui!a? :>o.loti;rojilap !s eai&dluaoep puw"or\zj 60 qlio!oaS eul>irr is emp;u i as i+!r:.euorr UI 1s 2 el oz e! ep s3npa.l as a~eiop!suol !uaajc~c~~is wdnscop lerq!s
~p !n!raijq:l~(I e c!eNu! euw!solll 'eicew.108 as e m !!a$ ~ u o z ul '!!url!zoJn tlju@j,loa
-i~c;rrrsp!suoo u l qm! l@o~.erdns wdliscap ap V ~ J ep !nl~ust!>ecl u o!prw 1 I
'I) - 'D
!e iesuene l e a l l ! p w un-rlw '!ehlsrl 'eladvu el cued eJn!runui ap .iol!r!itti>je ilrntira IS
3ussld qeurrolap ~ur is elr!llsaop ep i u l p o ~ otavals '!qtu 1'1n !!~a!snup csj;ijl~3sp !hqku:~ ei!?jtXdII~ el ea!p!r as e ap e!e$saau niu!puel !s yes e m!~s.;eld s e r s t u ~ ~ ~ o p ~1.14
'~zKs'SL~) o!ii~urdrrs e.llu3 qeuad e !s s!~sdo?e u!p WI!~OJ afiund~w e yl eJtv:hus ~ l j ( i { ~ i ~ e & u ~ t f e~mno itp 111ss~o~d UI. O;~IGCU n ~ ! !S ' B I R ~ O ~ W ~1 a163 11)1!301~ aps=p q u r !sw ;ijca~,~c!>
ru 'atua6 l!JEs !e!o'dd8. ul 's.~wrc!d .10!!301 e3!~s!.lolrre~n +uris wl!dc!p s;clna
:I:.. I.':
-:.]j:; - .. . . . . ..<,::g+, .?,. "'
..: .
.. .,. 2- - ;[
2 Capitolral 7 & = h P L k - , & _ J x E - Z E - Z E
1 Prin fractura ss intelege a supratata de ciiscorrtinuitale r i ica care ilnpalts maaivui
'1 de roca i n dotla conr,,ariinrenle sau Mocuri.
- 1 Daca cela doua conrpalUnte~lte nu au sulerit deplasall ~slative, lliilaiaie cu
FIi?16.f+. CULT rczutiof~r e n fasa;ee cllf.ninl1aio I sfrzrtejw de oerlj,,,w(c 1 '!jupraFdla de ruperi, fraclura se nnnlesie fiourasau dlnclma.
iX un &[email protected] 'i In m u 1 In care colnpariimonhie s-au depiaat palaiei cu SLIpraTata de Npola,
i Illhe' fisuri si falii este o (leuere colnUnua si In cercetan'le de leren esle diiicil da iaout o delimitore riguroasa inho aceslea.
I Uiatonta mrourata pe direclia r~arlnaia d i rkre ccet ddoua supvafde sia
conl),ertilnenlalnr care delimitnnzn Tr~ctura poatta nulnele de derdridera w u tmgimeo fracurfi mspoctive. i
I In afalil de iracturi.ln care se cuptind ialiiie si lisutiie, pentl-u eualuarea rezIet%ntei
lrleca~iice si a penneabiiitatii roci l~r esh foarte imporlarita Tollatla. ..
FoIiaila se lelera la suprafetele de rfllr~lma lezislenta rtlecarrica din trlasa rociior 1 si este repreZentala prin suplaieleic de dratilicatia, in carui raeilor setl!nie;ltnn,
. - . : . p -. s i s b l ~ ~ l t s t ~ si clivaj Ill canlll-mcllor sedlmaniai* si riletntrrofflra, plane da crlrgure i,, ;; ...FlslJriln de forfeeare sunt (pa~iad plme, taie fam discriminare toti cnm~oilentil
-' I i n ~ i l r artlptive 6%. Aceste supraf~ta de minima i;i?lsienta sun1 conclliinnn(e da '3 , .li alcehliosc mcile, indifsnnt de raistonta lor,sl au deschideri In ane en! mull -i ,tInora :.~ , . . ilisprlll~roa paralein 8 nlineraloliii. In spscial a minoraiulnr Isni~liilrr (i~pidohlestize). .,,. mai mici decOt fisuiile de
.? F~SUPI tensiune.
s.$.-~!,gunisrla woct~a~. ..: 1 Flsurlle, tmprouna cu
Fis~iril% cam afwtuar:, masiveio ds toci, din pariel ds ~ d e m g~nalio, pot 6::; . .~ folialia, rnprezintn - s1llmfRtr
Ilnylortit~? l n cllll.ia innri catcgolii: fisuri de tansiune sl flsuri de f i l r f e~~m. -4 de minima rezizhnia favw 7.d.d. F i e r i r i l e de tens111ne : 1 M n d prabusiflie si oiilne-
Fisurile de tansilms .se datartrarn adiiinii sirmsuriiili. tectoniw cart, soprin rocile ci carile maselor ds raci. Tot-
la afortllri da intindera. De exernpil> shateie de rau din hoitile ct~talor antielinale III" odata, fisurile confora rociior .I procoslll de clltare sllnt slipuse la eforh~ri de intindrxe care pmduc flsu" 3a ton!;lune -: peimeabilitata secundam (fi- >,: (Fiy.7.2). ' 1 , surala) nre fsvarlz$ara cir-
Flsuriie de tenslune se "/ ciilatia apelor s~tbteranc-, u n e pig.7.4. Fiollri de fodoc~ro
- FI~,,?~ rlc(pn.;~tne . caracierif- prin acesa '.:I. ori rnult mai usur dncat In ,
I'qr- i% X produe 0 SIIpraMe de , , I ,I ,-lor cafe disp~ln nt~rnsi da ~enil~abiIl!ab !Jm~il~-. ., ---
' .-a .- stress lnlninra razistsnta, w l i n d -5 . . a,, '%" -- ,/ t mwil.- ;,,no --?U1 re.. O>mpOll~nlil rninerali sau
-?*** F8trCgl"ici CU rWistollh ma1 >.
n'lare. Din acost nloiiv flaurila 'j de imnsiu~le. In general nu au
.%W~QIOV mrfjla (~ig.7.3). 1 7.2.4 .~~zmi.nte:Efe ~~wrnet:rice ale ~ n e i feitii
~ ~ r c e t s r s a tilxlriiar de fisuri si [~rarlt~iui t i1 a r e acestea afectaaza masivr.ix de t ~ i
p,buis fact* cu mtllla atantie In cszul e~cnvztiilor stlt3terane (galerii hil i if l lt?iinl~~, hinclllri), tai~~rolor inalto pentru piatforme de drllmuri sari nlrpioaian in caiiero, terenuriior , ,bfundare a barajeior In ved6roa nxec~rtioivoai~~riiorde injeaii etc.
Fi-~~irilu de lersiilne apnr In*-on sinylli set, an deschlde~i de ordlnui lnilimehiier si ,
cenlinietrilar, uneoti p~*nd
Flrun' ajunge la mai mtilti decimairi.
. princiimlelm elemente goomahice ale unei faiii, sonbrm f ig~r i i 7.5, sunk dr'rie
-- Sulit orientaka aprorinlaiiv 1
I poq~~nd i c~~ la r pe sripmfetel~ ; s r I ilneorl pot R
I calmatate cu nlateriai ?In de , naltrra air~ilo*sa.-p~rtbasa. 1
Fracvonta fisurilor de. / iensiune wts invers prc- pli ionsia cu grodinea dra-
Flg7,3. Ocolirao dw cetro fis~rllo do tenliunq o componenh'I(~rrninamIngici slpetm~rafid cv mzisterrla Ralrate.
mecanlca mare
T.1.2,FWlc de forfa- hcasts fistli reaulta in urrna actirrnii eforlulilor de furkcare la care sunt suptrse
masiveie de rocl. Spre doosebire de fisurile de tenslune, flsurib do iorfocsra spni 1" doue
din
~ig.7.5. Eiemcntele georneblce nle unel f ~ l i i
sehiri ioiljugat0care se intorsectem sub ungiiiu~i da apro~dtnativ 450 (Flg.7.4).
'116 117
. * . . .. , . . ~
. . :. . , I snpa:i)liii~~ de pliirlui hliei, dirediu, ir~r:iinilret~, ilnflltiui de lnciinal<
.. . za~ibm, urr~hiul de r;jdare (pitch) si urrna lalioi. ~ : , :.i
Comp~?fij;tmi+h falief so definesc In iunctic cis pozitia acesfora iala srigraiab iziiel. Curr!paiiimenlui siluaI deasupia planuiui faliei reprezinta wn~par l in~ent~~~~~) :
riirt ;ltigperis, iar cai situat sub planui iaiiei roprezinh compartirnentt~i din culcus. .:I I-
Dhoctia fa!bsl erlo iinie de irrlersectie dirtbe plant11 faliei si un piavi ol.iuntai. S~;! ,
miprima prin unghiul mimulai lab de directia nardica a meridianului geografic. +!I _.j
.' 4 inslin#raa roprezilrla intarso& planului falioi cu plilnul vertical cars ests.;,'
papoi?$iculnr pa diroctia ialiei. Linla de lnclinara coirtcide cu linia de cea mai rn&% ., ..., panla a plaoului hIi.3 iar varltri de sagedta indica sensul de afundare a laiiol. .. +. .
U n ~ r d c l i i a P se InBswira In plan veltical si reprezlnta unghiul dintr$1,- iinia de ir~dinure sl pruiectia +cklste!a in plan orlzonlai. :: I Si!nrz~r6 to151a a faliei esle distanta mssurata in planui faliei dlr~lre duua purlfie . cals innirib de hiisre au lest arliaccnte.
Gariiurn tohlo so pcatc da4cumpune In sariturn pe dileclie. atilura p'irlciinare, caiiiuru orizotikta si sariturn vorticali.
: il:igJ?lrd dm mdama (pitcll) b sste ungl~iui 1nasura1 In planui hliei d i n k ziaritura i!;ilrtn 5i dl:u~tia laliai.' ,
Untr* relie! reprczinta linia de intursnctio dintre planul lalisi si suplalala bip9jmflc~. In c?zul lunai fain verticalc, urnla xeslriu osle o iinie clrsspla. Card biia aste ' esiLr,irlale unirz aiest.3is estu pal3ioi;l cu culbele de !d#ei.
7.2.2. Gl:a$;irgrea faliilg[ , OUDB d4di:iisarua ~ I C H O E E E cclor' dotm ~ ~ i i ~ o ~ ~ i r r i e l ~ t ~
Pdiscaiact curnpartin~srtlalor fiiiiei, unui In rapoit cu colalslt, pate avea ioc prin W;ins!atio, !~inie sau iniscare co~nbi~iata de transialie si rotatie. Stabilirea cu certitudino .- a rricdui~~i de dopbsa~u a co~~ipartirner~teior fi~iiei In rodjorilaiea cilzurilur esle loatle (iiiicil;~ Si rI~;Cl~ii% eai3lenta orlronlurilor reyer care sa poata fi urrnariie prln celretari
Q ~ E J & I ~ ~ ~ C ~ ? ~ fa&? de sfrafl~'/cafb.%
Cribtiiic iudtu in con5iilemtie sunt diraclie faliei fata du dirscUa si linla de lnclillale i L a >:hi;bloi bi soilsul cis lnciiltate a ialiei fala de sb'aliiicatie.
pupa prinllll criteriu, biiiie sunl directionnio. hansvelsaic sau obiice, iat. dupa col '
1
. . ! tic-iii doi!aa cri!ellli ialilia sunk cor~orrne sau conllsre lala de sbatificalie (7abelul7.2).
, D<I~>o uo.?i:in,@&e~~ orixonial f s f ~ ~ i l I c i l t r f I e ueoloclce cutate In fili-tie de l ~ i l g l l i ~ l de intersoctie d i n k dinctia faliei si planul axial ai cuiel, faliile
-3e c!i(siiic: ~ . < t i k : : ~ i Rg.7.6.
o~~:~Injkc.. 1 Clfi~:i;Rci?rco laliiiin in hrnciie de deplasarea conlpartilr~enielor esb redala in tabelui
7:i. i
~ ; i y . ~ . ~ . ~ i ~ ~ ~ f i ~ ~ , ~ ~ BI~IIO~S, firmfie de poxtiin na*slnn faera * ~fmlfl ~~flalcrrido;' a - hlie jar,a~ro~ne~s e,mra~ein EL, anti cutnil; h - fafin hansrersaln O ~ ~ ~ e n ~ ~ ~ ~ ~ ' ~ ' ~ P"
e,rui mltci~,: c - &?lie d,lics
. .
."* 3-%:
~ahel$ '~f : lbbeiiil7.2
CLASIFICRREA FAI.IILOROUPA UEPIASAREA COMP/ll?llMENTEI-OR i$ CLASIFiCAR,m FALllMR DUPA POZITIA ACESTO2A F&TA DE
.I. STMTIFICATIA ROSILOR
". = a -a o: 2 ' in- sou dc inuilsrom. Conprlirnenhl din + r onpsi! rsie ridlmt. se dommn rhurnd6 *
"c = Q mrnprcsiunc.. 2
.-
u Folic ru s b i l ~ ink-un dnVr renr, Pmk 6 rlainnl6
.t z sou inuerr;, 0_ ,-- * .. 0 e2
i n w r r t 3 rnlia <u iivihnb s u b 6 do erk p o r ~ ~ w r m ~ f i wtird
sbrituro f o ~ i ~ i rerdl8 oirl rombinnrno m'7idrii de won+ CII niarorau 0 rolo?n. miio pmk li mmdC rouinunr6
TlPUTilLE DE FALII SCHEMA
---
Put fi normole, inverse de dRrogore rau dingonale.
9.2.3. V&r&a rel,&iva a faliilor Daca se feuseste sa se desclfreze bine p~zltla spatiala a hllllor si a stratelor mper,
stablllrea vgrstel ralillar este relafiv simpfa. lWel, o falie mar n o u n Iniienipe I n i o i d e a u n a o faiie rnai veclto (Fig.7.7).
Girps rzpoiiu! rn core gasesle ffah de slialelr de roci, falia esle mai noue
Fig.f.7. S1zbiii.w varslel W v e o failllar-: s - tnasivi~l de mca neraliol; b - rnssivui de mco a?dcL?i,dn M i a FI; c - rnnsivul de mca ofeclel de faliiie FZ siF2
c ioc~i cai ma1 nau strat pe care n intersocieazo sl rnai vocho ded t cot mai vechi
strat ininlersectalds ~cs?lsta (R~.7.8). 7.2.4.Stnleturi nee-
I n 51 toqiee rezultate din asociatii cle f+fi --
Prir!clpalels Upurl de
strucluli yeologira !rzilllate . . din nsoclntii de fnlii aunt
graboneie si l~orsturile.
ns - Grab~nelo sunk struc- UI. i u r i gcoloyice rezr~lble din
doua sau nlai nlulla bill ilispuse paralei, bioculile geologira dirkba falli flint!
carule (Fig.Y.9). Gtabeneie se dato-
resc nctiunii shessurilor de Fig.T,E. St?l~ifi.wa ~Qrs te i O l i i l ~ r h rapad EU 9tralele da
mc i tensiune.' Into(doau11a In zona
nlrdiona a unul graben sedispun roci mi lioi fah dezonele lateral4 ale acosluia.
Iforsfuriie 5s datoroaza suessurilor de compreslune. Sunt stntcturi geoloilice
r%zultak! din doua sau mai multe faiii pamlele,blocuriie gwloylce dintre hili fiind rir:lkzlb (Fig.7.10).
In mns rnediorm s has18.1ri!et 11~toldo:nrna ca silrmaza roci rnai v ro i~ l
Fcg7.R. SLnrcLum fpuloglca sub h r w & gmn: n - rlrn~cturl ir@flaiz ~ e n f l i e f a din scufi>nds!rsn Dlactalio: tcc!c?nke; b - slruclvrn de gmhwt in (irm w.fualz i-&ft!Prrif~it~i o
fosl nl\'clrll pBl erodmre
[email protected]. Siluclcrrs ~lsnlo@lcia auh Iomla cic hum!: n - slnsctrrra ittiMsla rezrr/lal;t din ridicaron b l o ~ t ~ f l v r I??cLcr!ice; b - sfnSlnlclcr:n do hcrfst 1:) &ED n~ iu5 i k c4nd m i I ~ f u I a fnst
tlitreint prln uruzlufm
,.:i . . . r. . ,*.: . . . . . . I 1. . -<:.: .. - . . ... 2
j
Y.J._tMPORTAI\TTA FISLIRK~IEI Sl FALIILOR PEMTRU ..... : d,trics precum si stahilitatea taiu;lolor da ia cariore, dn~mttri, cai fi:l;~ic, pint:ormo
CONS'i'RLICT!I ,::;I? .& Fi.7.i1)- . , ------.- ..... Fisuma fiogrnei~leaza mashrela de r%i in bloctlri ale caror dlrnon.;iuni sunt
Faiiiie raprez.inta acci- I
rlente tastonice loarta im- ma1 mlcl cu cat fracventa Rsurllor este mai mare. ' I ... ... RarlsEa~lh la f;,riecarc a unui masiv de roca este sensibii riilllinuata r1e.f .'
ISE'/- araster, irpreEenBnti supmif:la de niininre laziskntn. Stabiliatea ia alunecara a &ii msslv de roca esto tninirna Tn iazul i n car* efort~rrile care solicita masivul sunt CIA suprafetelo defisrrratie. 2s ;,
Un masiv de roca afectat de o ratea densa de fisuri aste msi cornpresiq;;; :*?/ camparatie cu un ma& compact, neafeEtat de fisuri, deoarece sub efectul unor e~~(i,~/ eiitarioara suflcientde marl hansmisr acestula fisurlie se pot inchide si delomalili teranul~ll de hindare sa inm~lsbnzs yalori semnificaHve. ;.:i
"'i
p l tanie penwu %onshuct!i, Tn- deosehi pontro constn~diile subterane si pcnhu con- shuch'ila groie do la suprafillE
In gonaral o faiie' nu este o simpla sitprabta de disconiinuitato GI o zona cu groslmi variablic, car0 pot afunge in cativa mePrf, uneorl
Fisurile conlara rocilor permaabilite sacundara, de tip fisulal, care, in mil lacurllor de acllmulare poate juca un rol foarte impoltant dato~ita favorizarli pierdelilor dr apa prin Infiltratii.
Penbu diminuarea infittraHiior stlb barale se executa voaiun de injedil pen$ tirnenfarea fisudlor si rea l i ree unei perdelo efanse In calea curentilor de apa.
Fisuratia favorireaza in buna masura slabilitatea si presiunile p, elemeniele di sprijin h exravatiiie subterane (g~ieril, hmwluri, puturi, ramore penttt centrak
pesb 10 m, i n &-re rodlo sunt Flg.T.12. Secllrrne prinh;u zone tie Plrecls a ?allel putamic
Aceasta zons par ia numela oe Rsuri de "brecia falisi". Oe regula brecia faliei s8 srtinde rn masivul de rncs cu zonal.. :
de sprijin a caror densitate se dimintteau tieptat c a b inbrlonli masivl.llui. '
Faiiile trobuie cercehto cu marte mulh atantie sl Vatate M mod m:ospunzator., deoarece a n d sunt lnsotite de =on$ de brecil p t prazanta contraste import;irlk dln punct de vadere goomecanlc l a b d? restul rnaslvui~ll.
Uneori faliiie filvorizeara concenharaa - curentilor de iltSitrati si pierderi importante de apa din iacul de acumulare, altaori, cond, brecia este imp*mxsahila fflliile pot juca lalul unor adevarate ecrane care contribuie la redlstlibuiraa afnlhliilor I n tllasiv si'
18 posihilihtea provocarii aiunecarii versantiior..
i
Cctu?:iam;! speiur subbralie sub ilspoctul lurrtreloi- dz n;<islorrlu, mudului de
i.ac;r!il:n?, ioyirllslui de culgere IIC. constiluio ubicclul de sludiu a1 I-lidloycuiogiei, di>:i;>lii;a 'ins liidiiiid;rolimh ca nrnum de bora a Geolrgiei.
In eccsl oauiio! re prezinh sumor o sorie de notiuni hidrogrologice rrecenale
ilii.:i?!gc6ii rncd:ii!!i de desfasurzrs a unor pra'ose goologicr de prirrm is~porl?itth
pcr;Su scii'iilu!c?e ds i;oiil;tuctii cum sunt: sbbilitaha ~rersaritilur si taiu,?elor,
ci-?L_*?ea r;?la=ilrilii psrkrlte a tt>ronuliivr de fur~dale prin iic:laReraa nisipuriloi,
pa szlrae " ~ r l l l . ' ~i!!hiiicilk+. Iti:iliritliile rleape pa sub cunslruclii, d~onarea mdsivelur de roca
3.6.
8.l. ~ & i j G E I FGRME DE EXIS'TENTA A APE! IN ROC! Fornit.1'~ sub cate apa 7e yifseat~ in roci tfcpind atdt de parlicuiarili~tile rrico-
;i:lii?ir;n sln q i w i r2+t si de conpozilia mineraloyin si cs iact~~i~ l ic i le lizica ale ~ocilar.
'Spri <io?sebiir de aite llcl~ide, asear-tea ilsin~sll-ica a ioniloi- in ~ ~ i o l ~ c u l a de
.\in. sub ifirmn do dipul (Fig.E.l), ii confera arestflia pro~~lietaii partic\tlare.
Dupa lrailtril legaiulii cu sclreletui nlillelal al rociior, apa pualf. exisla sub trel iolril*: iipa loyak! cf8irrric, apa legab fizic sl apa neleyatr.'sau libera.
@.'i.'3. &af~$~ata chirriic &c~xl;1:;til fomr;i &a exisiertla a apui este reprezenlaia prin spa de crislqliram si npa
de ~~lrt!~lituUc.. Sub UCCXIC fo~rrra ape intru In slrticluls orisleli!,o sau ltllre planale rc.ii:.rrloi-c din i tuuuu c~ishl!nn a ininoialolur caw aicaluin:;~ wciiw.
Apa <:.".k5t3ll!n stit> acajie forlne nu poale fi elirnioala decal prin supklnera lociiol-
rispectko la b~ r~wr i l l u r i ridicato, do u~ditiul c5towa sulo do grade.
e.7.2. &B Iicgipta Rzis S~~plsi+ir-!s iieora ale ndiieralslcri reprwzi~lla plane r~ti:licuiare in care o parle din
n?.rn! ron,?r, N siircit>i electli~e libere. Dobrila aceslul ?apt supiaielule libcre ale
niit!era19iol C?!GIC~~;I forte cle alraclia ssupra ulun~ilur din jur. Dlpvlii de ape care se yasesu In afnupilraa su- prarttlei nlinernleior surlt
nliasi cle -.Ira acastos
lorrnand lntralisu!i cct!lccn.
irice de dpali'de apa arl- uritati ro111a1 pe supra-
0-2 reiele rpspedjlio (mg.B.2). Farla de stractio
F I ~ . K ~ . siruclura ~:h~rtics, sub rornra de dtpo~, a all'le eprilrll tnvelis de
rnurwtrlni cle npn spa, denunlit sbnt de RPR
sdsu]bii, si sol~sloUl mi-
lie~ol i?sla OBI de ,lilarn ntGal, spa ale o <j~risitalc roelie innre ssi 50 ysaasil Ill s h e DpIC>OFM l~iiili?.
Forb de alg-~:lia . .. .. dlrllle grariula ~ o i r ~ ~ r ~ i l n si j urliral(?arde rnvclkuri de ape se tn4uc!i bspbrk p@tr,a
lo n lirrlih de La eare rnc- I
1ol;ulols ds ava se cia* .I j
prlitd sulr niiiir~itix$ fi31tni yravit8i:i'2i. :I
I, Apa cttptiilr,a lntre
.:I swlLui da spa uilci!tlliiit
F12.8.2. Orienlorkll r l l~ lecu l~ fu r cfs spn fniaul ctnY gt~llt!* cnla~dre si s l l ~ l u l ~xteliur In care
fortole da atlaciic nin
ytilrtuioi rninurnlc nisi pot reiiire ir~ulnculelo de op3 ca,stiktie usa t~nnlite zpa peliculnm
(Fig.8.3). Irk irlod cv~ivo~lliorrni aces1 ski1 se paah suLulivide 111 d9un slialuli. sltn!ul dfl
aixi str3Il5 logala sI sbalui Je epa sliib leyala. Alte r~rrne de apn leyilla rvlic sunt rapit.rel!lale prlrl epa capilfiiu si aps
itig~uscol.li~x. Apa capilnra ss daioleiirn letiurn~nulul de Iniyrale a zr!ol.'ct.~lolvi do apa plill
i 1
lpori si fisur? cu desclrid+rl rrllci sub acUtlunaa lortel~r de ilractis lnbluculars 1~1arri:~~leta 1 dc sr;helatul mineral al tocllor. f
Apa lligroscu;jica :arspr&,la cstllihtsa de npn adsort.it4 din nbrroslare ds mire
scI~e1~luI lniri8ml el rwiior. i
Inw-o reylaelrlara i;c;ltenta:ica, in ligura 8.4 ss amla valiiilla uriiidil;~lii rociic~t
~lcwsupra niiieluiui llber ai apei subterane.
i I
8.1.3. Apa I iRe~f i~sf i i~ arayjtation~la Dincalo de lrlvolisul de .pa peliclllara upe se poalr; misca lihor, eizctl!l de
nrinernle Rind
Dam se ccnsicicla -: iun madiu porcs pelfecl
uscat forinst din granule
n?inemle lntre car0 exisla golnri, cnntihtoa de apa "
eXistelda In volumul luai In considerero esb egal
cu zem (Flg.8.5,e). 1 Prin inbcdllceraa Tn i
mndilll wros a unui voiuln 1 . mas~irat de apa dlstilaia si
Fig.#.% In~ruMslrlla &spa ale unel eranrrlc minelala dezanrata, aerul din pori va fi elinrirlat si vo1r:rnlli
go111rifor va fl complet mupat ~ i e spa (Fig.G.5,b).
Goiind vasui cu pmba da roca, apa din par1 va fi eliminata gravitational insa In jurul granulelor va rnmane o peiicrrta de ape legatn (Fig.8.5,~).
Dlfaronia dintre vofomltl de apa introdus In madid poms pariaci ~lsoat si voiumul de apa libem (gravitationelk) "blinlsl prin drrnarea mediului respiictiv
120
. ~ , ~ i r s z i i ; ~ volumr~l de ape iogata til6zie de schaldill mineral. Cnntibtr.;, $8 apa liham
e ~ t e ~onrliti61iate nu amt de vofumt~i goluiiior c$t de dimansilini!.: xnskm. Decn
F(#.%.s. Ap8 tnflrlt~ta rn roes .7toiile fortelor dz! ~Imctis nml<erxJL;r.?: a - memu p o r n oscal pla ope); b - nmditlpoms Mir8rnt {toll poii.:xhf plN?I m: aplJ:
c .#pa pellctriwa reflnnl. Injrmrl gnrvr~lolor miocmle ddorftn irr1lr.ir.r r2i1 !i,o?nr~??i!e molEcLilsm
gcluriie sun1 de dimensiuni foartu rnici, cum sunt csis existente in argile d s ousrnpfl!; invelisl~rlle de apa lo~ata in ctra mai mare parte v k tn c o h ~ ohb.Irdnd apr0a.w In tomlitate gclrlriln dlntro glanule.
Fonomenul de retirrcle s i cedoia a apoi de mhe o mca se ~XplillX? prin cosff~ienhl de ccdare sl piirl coeficientul dw latinem cam yi-;ctn&oaza roc3
mspectiva. Coeficicnh~l de cedare, sinonim cu cwficionhd de hmagziinore, iaprfzinti!
raporiul dintre conlilatoa de apa codata gravitational (spa libem) de wire un vaiurr. ljnitar de row sahuraia, la o scadern unitam a sircinil l~ldriluiics, si llci~lmul rccii:
respective.
kc(%)= %.'ICE V wil , t
Coeficiantul de retinem roprezlnta nportul dintre volumul do spa rotjnub de
scheletul mineral, dups (lmnarea llbcra (apa lagata),si volumul tolai at rocii.
Dam roca este sahlmta suma wii~mului de apa cedaia g1irvita6onai si a vol~i&ull.~i de npn relininrrh de catre sclralehli mineral este egala cu valumut tobf ai
golwilor din masa rwii inr suna cosficiantilar de cedars si de rotinore ropmminto
1:n?iidy&~i fie pc~lurihte eiectiva al mcii.
Cusficierllui di? caclar*inmagazir~are al unui badn acviler selveste la evdlu8lsa raor ue;w de spa din b,cizir~ui respeciiv.
VO~LIII?~~ de apd care poak inlra inir-un rezelvor acvifer in cursul unei perioadu
de .ruincarcare, d9 exernpiu intr-un sezon cu prscipihtii abui~dente, dupe cs in pr&?iiibil s-a produs o denlvelare, ceca ce fnssamna ca ankrlor roca a lost satunta si prin diintwlala a fost cudala llumai apa gravltationala, repruinla wpacllaloa de Inrnog~inilre W (m3) a rodi.
irdicele dn Inrrtagnzinare repreinla raporlui dintre capacilaleo de lnniayazirre~e si Tiill1Rfat.J 1E.Zil~vui~Iui i(cvIIer.
8.2. IJQBQ~ZI IAT~ ROCILDR lJrt volu~ii Linihr dintr-un rnasiv de roca esie constiluit -din partea suiida.
tit~nuoiih si scllais! lliinslai si golulile exislenle sub forma de pori si fisuri. Golurile din
i miumui de roca illat 111 i:onsiderare pol A umplute cu aer, cu apa sau cu aer si apa in dir+c;e~sopri3.
In L?eneml Un voiurn de roca esle alcahllt din irei faze: @a solida, ha iicliiii;t si fare pazcnsa O;ig.e.e),
Voiumui total el go. iurilor reprezinta sums
volumuiui porilur si Voi4-
Inuiul fisuriior.
\IS = Vp + Vf (8.51
Raporlul dintre, volu- mUi total al goluiiior si voiurnul tobl ai rocii luat In coosiderare reprezinb po-
:[email protected]. Fsa?l:? *:?lr;;,sli<:i.?rlte ern unui volurn de rozilalsa tolaia
18.61 v v v
In ml;itia[&.61 np r~plezinta porozilnka grvrlulalu lar rq prorb lea Rsurala. ~o' lu~l lsdin lllasa rw:ii potfi layale llltle cio, pnrlniMnd circnlaiia @=el, sau pot fi
colmalate ori ~ZQIJI~ astrel w ~lrzuialia apei PI~II ncestea sa nll Se n l i i produca.
R ~ p o ~ b ~ l dillire volumul golurilor legair Iltlre els si voiulrllli lots! al rocii lust it, ~.ans/LJ~mkie lepreElnln [~orwltalee elsciiva
ne = V ~ B = Vpe+ %- P.71 V v
polozilolea e s ~ c i~llotdoour~e mai nlica m u cei mull egala cu i~o~uzihlen
lukln. ln cazul ,ucilur poli~il;o, cu gla1,.-1i* do ditnertsiu!~i ~~~icruri im, desi porcmitatQn
Dsie in ge,la,-dl . Itladie mare, dirnor~sitinil* po;ilo~ sunt lileiic niici. In ac*stQ
,..llditii a&so~ib pe yi>rzrah ~y~~a~njieior for01o;lm o*~icula care i l la~t i~ :
Ilblurew3 polii, circulau gtaoita~i,j~,~iit a ul.mi fiind i~npitdicsb, si rota poatc devflli
, ,--,.- ~ ~
.I 96. in scl,il,lb, aceltc rod sunt do E E ! ~ 111ai multe or1 aft-cialo de ?roc*= li,ioroioctonice, ln speie~ do kur.!ia, ca~e lo uuilrsra m ~,tl.~!ls cwilri primcah3ibjIe
Curgelea apsi prin
r l l~di i poroaso a 1051 studink expe~lrnrr~bl de catra i i . h l c y pri~ili-o v.pariei~k clusicn (Fig.8.T) aie card rerJtaL*> au r;a!idu; la ecualizt ears-i
e,q?erisnti! poJtn collsk di~llr-uI1 vas ciiir~d~ic Cu
i ' , .< ! .. tl;ai.o;iii: apei pnn :ii!,l~i.aarui din pori t&e In~iiins rtlnin s i 18 i~rc n,:*~!~i:.~ii dal niucllll 1 ; . .
! j : j apei in p o i i ~ ~ itli2ilrinara a ciiindiisllii r>jt!ttge pana ia hthni de praalilir, prin f
I r~~cnps sa rlworseii. in triprji crirgsrii apei prirr rn~di l i l pelmoshil are loc o liierEf*re ds s;lir,iila
qcaroi m ina?~, C~vi~sl~ lWi l l i iS~i : iii6iani.ki Af, as% cnala cu A h si raprl??int;l dlfnioiit;i
nivcirrilri apei in cels dtxla tr~bltri ?ia;:+;iiiisii7iz.
Rapoi?!~! rlinila piarrisrea da sarci i~i ,511 .s i i~ingimen eurk~pr~nzafoore fit r e p r l i r l i i G a l cur5:erii care !:sir. odimcnsh,nal s i sa nolsxza cu simbol!ii
Q;Ir-i.4-v-p, 18.gl i n care ;.; h. i
ili ralaga p.91 'I( iiSe ull GGeii.iiciii;li dtr pl.riv~ltinr~ldiiale, dBnlilrlil cociicirlid de iwnii:al;ilii:*ts~, care are dintansi! ~ r l i de vk:ca iar v ,;i:o?a ;a?;i;ar;:iltd de crm~eie u el,&
priri madild potmunlhil. in llnitele clirpaiii In mgin lsmiiisr acest co,:ii~b~it mprezinta o . q-<m~fat:ta eeir~, cara~:t91~~exm !n,zriir~i din p1111t+ de vedore YI pc,rmaai.>ilibtii,
Oirl rolntio iB.9) razllitii cn Flanmi un gr;idiolrt ilirimlilii: 111~!far mo8;:ionhri de p~'iaa~hilikllz- aste agnl cu i.it.ita?a apaicrlh rie clllg6re a apai iitiri mediili prme:;i,ii.
Prrd11~IlI 411111e t ~ s f i d ~ n t l t l de permctiljiiilals t si glasiiilaa M ; st;hiirilli CwrrnBnLii. confrirrn nilafioi
r;-yrsilriin innsn1isML;llp.a T a ~trr~tuiui v si. 6ilfj~itnn pntanlialul aceslula in lwnlnra s t r oapeci\%+ieo de n ccrta sau sli;-;oti,i apa.
8.4. ,5'bRhJ6'rUr<i AiiEFP&.X!ZVVil\BE I3E &PA Prin siruuttlra axifera se lntslsga M voir~m ria rm pormeabila, doilrniht eel
putin la partea infollaara 4s lm orlzonf Impann~aWI, In care se acumuieaza apa.
in hlnctle de exislantd sau ll1existenl;l unui orkontimpemieabll la partea sttpelinara a s tn~~ tu l l i si cle nbelzl ape1 In Snici~~rr. n?si?ectiva, macamanltrl de npa
pmic '5 lic n ~ o l iibar sail sub presilme;. In E~III a(Niioralr?r 4 th pn~iui70 a ~ w f e ~ pot R cu nivol naw.nsiona1 s81.1 newleibe (F1g.A.B).
F i~b .8 M:vclt~l np3f .i~lbtoin:~o 1Irlr.r.nn i;tmtrzvIfer in rmnii w r:;pTr?ilrin :i?rnnriI:ii
NiVelul mcensianal si c0l ariczial! mnBtihlie nbllil [;ie~;~m;.iric. Aced3
my.ro?iliia n ~ 4 t 1 1 n;ast!tal bh do LI~I r~l.?n de ieiorirria ofzonhi pan:: ie csa sac ficiisa ~ p d lntr-tin tub pirzonioh'ir. w rc lntaa:,n ecvifenrl.
tilivalui ilimiinahic 0518 axensiollol dsca sg s i i u c m s~ rh oak icr~?nr!i!? si
3rfs:~isli daca se afla rlo3sujii.a i:einnirii!i.
I-inilie de eg;ila inta piczoi~ii-frica so lil.ime?c 1iidi.o:zopiezn isr eels d r egaln r~u* a srlpmlstei lihaie a spei se niirni.i;r. hidruizoiiipsr;.
Acaste linii s$ivesc portti-LI lnk~cln i r~n harlilor hidrogoologico cu iiidmlzcrpiezr si cu hidmimhipse.
In precticir, in r;iwcinl i;antr~l krclln'io de aiipsnbli cu ape ol rbsocarl sa fa!a?.~sc harliia car hkirui?oftent~3. i-iidrflimiicat&ia reprezinio izniinii de "gain adAilcirna
a r,uPI'aPetsi iibsi.c 8 apai din orkonrutilc froatice bia de silprefatA terenuiui. Se obi% prin inlersacfk dintre h i r l ro i ro i~ i i~s~ si curbole de nival.
Apeie albtorone cu nivcl iibcr cantoniif?: In. primui *at ecvifer situat .?ub silpnfata teron~~iil i r~prczinla acviii?rui linotic sau panzatroafica mg.R.9).
S%tafc. rm i f im dulimllato aMt in hem cat si la pa*a sup?..rioara de strat= impermeai>ite sc nttniosc sliete cnptb~e. Aceditea pot fi cu nivei iiBorsa;t sub pioshln?.
D l l p ftomaLrszsrvnaralor acvilars In car3 asl.~ zanbnah? am, ?.brott~~ilo pot ri mnoive. sinli ioln~u sau len6culsrc (Fig.n.lO).
~ ~ ~ ~ i ~ , i i ~ ii:a$i~o kini, umelr.ri.;!ic-3 siosclor lie roci cil grlsirrli fuarte mari, rsluliv ornogene din punct da vedern li(oiogia, cu piilnieabilitille prsdo.
trlirsaldde tip fisurol.
Doc* so w~lizna o icgalura directa iriire
razervorul acvlfer sl su. prabb brenufui asllol In-
cBL cub pu~~cltrlni de pe
-,upriildB tercrluiui se Se
infstiuara c h i nivniului l i k r zau piuzcrnleiric ai ac-
v i u i b pu11ctuI WS-
p~ciiw peal" apere un
hvor de a r ~ i . In Wota 8.11 so [>~ezirbia $;atevil tipuli de i~voarr de apa rt~ai des iriifiiriiic. . Fjg-8.S, :<&?>$>:a>* c l a : s l ! f ~ a 4 i ! ~ # ~ a ~ e ' ~ r ~ k l ! ~ ~
imnr ~fimonhr( din ocvlkr cepflv, sub pmslune: c - lzvosnr dm lomsa; d -hvonrr? allnrentate din acireml frenNc carrlar181 in depnrJle delirvla!e; e - lzvur allmenfill dhl acvlfer con1on;rl in d -~o t l l a do gml#ulh; f - lzvurla la ham co!~ullo: dl: ,lnjc:ciir: B- I n o n n nflmenlsle dln acvlrclu canronnle in stu~locer, d2 loref!; 11 - hvur l c m,l;trrclu! alllvlunllur cu moo Ilrr~~crn#eaUl;i; I. lllrvr 12 l lnw ~ l ? p w ~ l ~ l u l ilu loess;] - Ilsouxe pr ut!rsonG nlln,nr,:nle dir, noil%rr zlml;forr$,e I,,clvDe~~~ienlo! B - irvor du f e l i ! ~ I - Iriroc
In ran11 e::istenti?i unui cllr-Qrri de apa allihrana enrci curge prin roci, in tirnp~tl
curgerli apore o fort8 de Ritratii; care, ir l 3nuniitn .siluatii iQoRte actinno In defnui)nrea stabiliblil versor1tliw.
Considardnd un curent plan vertical, ctrrgalea iiind uniiorm acceleiata (Fis.B.w asltpra unui volrlm elementar de roca V. de forma pfiraiell~ipeiiica, actinnoale 1Grir;lo
din instrmaraa carara r~zui ia iorta iizbta care aiW~na;ica asupla volllm~.+iui da roca
Rapoltdnd Farta J la voi~tmul alomenlar se ahtin?;
a r e mprezinta valoilran prilsillnii hirlmiilntrmiie cure adloncsrn ffiupru scholohulcti mineral al rwiior. Vectonfl fortill hidro.llrinmir.6 cfe fittufis este tangent la llniiie de ~11r6nt
i si lndrapbt in sansul curgrriil. De aceasla hit i trclxiio sa so tina aaama in calmllcle 62 VeriScare a stabilitatii vorsantililr.
8.5.2. Gradientlfl Inflilents negaii\m a ctrigerii apdi subbranc se pnille manihsta si piin
disiocarea si dvacrrareil paiiict~lolnr component? ale rooii atunci cdnd vilezu de curgerri dapasesta o valoars limito.
In cazul unili ctlrsnl vallical nriorllai 11s jos In 5116 (Rg.0.13) asupm unui 'volr~m unlbr do rnca V = 1 actiol%caza in senruri sontrare forta de gr~ulnh G = si fork hidrdinamica j = y, i. VOlUmUl lrrlltar \I va fi rlislocat si antrenal in miscare can4 G = i , aau
Y ' -Yw .~c~ . , p.141
Expresia gradientuhli critic de arltrcr?ari. hidr~?dinanilca st*
111 rekitia do mai sus f esie gre1mtico volumioa a rocilor in stare sub-
volilmica in stzre salumt;\ y, - groulatap speclfica a
'I' apal sl n - porozitntea mcii. In mzul artrgerii ver-
ticale, confonn relatlai do ma1 sus grndlcntui clitic
Fig.B.92. detlc,nos hidvodinamico napel ~pupra ~chelc1Llltrl mineral . da anhenare hidrodinami-
ca, p ~ n l m roci necoezi-
va. depinde numai de greulatea spocifici! a schelsiului niinerai sl de porazibfa. ShbiliLltfe nisipu-
rilor este afectata ahfncl cand curcnhll de apa ac- tionosa fn sons invars forte1 de gmutate. &ca
cr~rnntiri de ape eslo oriental de sus in jos, in
Flg.B:IJ. Sil~8stis csa nmi &&vorabil= In cnre mrte hldmdlnamica pnatc prntirtca onirenares pncrlelnr acelasi sen5 cu voctorui
companente ale lernn~rlul fortei graviiaiiei, ahinci
stabiiltatea masivulul de roca creste
8.5.3. Efe&e hidrodinamice ale varialiiei qradieaj hidrauli~ de curqere aslapra roci[ap --
Croshrea continua a gradlonhilui lhidraulic, de la valor1 mici la vnlori din ce in co nlai ma" d e c l a n ~ a a un fenorncn de antronaro hidrodinamico a\roilrtiv care, dupe intensitate, poate fi sepamt in trei stadii: sufizle, sraziune intema si raftriare.
Sufozia reprezlnb primul Litadiu de dislocare a granulelor dln mesa rocii, in mlscare Alnd antrenale partlculeie cele mai mici sl transportate pana la scoaterea acesiora din masiv lam dishugarea m ldu r l l masivulul. Pe masum dcnllaril procesuiui suruziozinnal perrneabll~tea mediului creste sl vltera dB curgsre se accaiemaza.
Ernziunee brtema. Cresterea vitezei de curgere maroste mnsiderabii potantialul erozlv a1 'curenhllui de apa. in acest stadlu a1 curgorii sunt antrenate i n miscare si gmnule mai mari, lncep8ncl de la supiafetela libere snrf de I2 limib cu un rnodiu cu permeahilllate mutt mai 'mare, fenomenui euiinz~ndu-ie treptat catre irlteriorul masivului de roca. in lurul cavernelor de erozlune, piin antranarea si
skre cu:pdtoaie.
MisipLii poate trem m stare de lichenere si
dnlorita actiunli ForCeior . -- dinamice ciclice din
. . . . tirnr~ui nlanifeotarilor seis.
mice. ;-, Un caz apallo L ...
-,- -- curgarii subterane asupm
slaljilitaiii versalltilor il reprrkintil ruporea hidla-
Flg,t?.f& i7:?;3%~a I ~ i ~ ~ ~ u l i c a R velrel Unri c\.cawfii LiliCa.
Prin sufozie, par tiouidn fills sa de&lnseaza prin spotiile irIiergranuiare in sensui ds curyers. CAnd erfli!*e s!dna lntra mna cu spotii lntrrgrnnulare mai rnici, nu rnai pot inaiiita si
obiurcxa mil* de curoare a apei. In spatele acestel zone da obiurare presiunea
c:r*~b si pesh o ilnunlib linliin, dflila rociis care acopera stralui acvlfer au grosilrlea 111z G ;.$ICLI se pot rupw sl apa cu nislpul in sliire de suspensle mbullesc la supralala
iereiiuiui.
liUp3MII llidri~i~lica se paate produce si tn cazui irl care sulrpresiilnea din
nlratui dr riisip we!e produce ruparea stralului imperrneabil din acoporisul acvlferului cam sa su&i%za Frill aro<iuna seu prin rea l i rea unor oxcavatii (Fig.8.14).
piiirziriarea y!oia2!a:ur cu rliiilen3iuni rnici se realimza filbe inverss care, parla la u".:
rnsnirnt dab, zjiita la mintinerea stabilitiltii galenllor create prin eroziune. _=: i?efu/mua fiidrauIina reprwintu stadiul i n care viteza de curyere creste t e t d e : t
niillt inre ~i?orticui!+le de nisip trec in &re do suspensio. in 3~05t0 wnditii capacitatsa ::: puibnh a iiisiwuiui dovllie nilla. lulia de frec;~ro dinire granule dispare si nisipul ir~tra in :
IX6.4. Xasasea ~ s i l r subsidenla in oondi!ill,:: exislentei unuia s ~ u mai multor niveiuri de spa subtetanil , mtr-un
puilci smrat lz addnclnlm Y cfonrll vemcal ogt . cunoscut sl sub nulnele de
~tirciolu gcillqisa, ~epre;rinlil sunm sarclnilor geotaylco cursspunzaloare ilecarui strat pdnu la srlj i icirn~k ruspoc(iva (F10.8.15).
fmcbr? $tri.lrNim esb nlult intlusrtlatil ds nivdurile libare sau piezon>rbico aia a:;~a~mlri!iisr a~lii isru sihlak duasiiprj punctuiui considsrei Aocile care so gosesc sub 4 1 ; : : . . sublu~aiie, derii~~nite si roci subme~snle. Is1 rodrtc yruulatem
:isiirniicl i!;!i~rii :..ii:si oillin~ediuno caro adonema de jos in sus.
n--,,.-cT--- -- . Z Z I
Plin cuboldma nivckllui apei o~ibteranc, racile lreiec din stale %ubinersa!c Tn
stare salllrala, cu yreubtr, volun1ir;l rrluit nlai rllare. Spre exel i lp l i l i~a l~ In fgura 8.15 %a
reda variatia sarcinii yeolagice in conditiiio e.xislaritei unui acviler cu rlivai iibnr si urlu~ acvifer captlv, sub presiune. In acesta conciitii un sbat de r a n siiu;il la o ndA1~2ii11o uarewre, sub nivelul apei sulllerane, esle supus unlil efort de co!i~prssiunc dai de
greutaiea wloanel de roci ds doasupra. Dupc coboraroa nlvellJlui apei sublsrans, rc!cllD sitwill* deasrii~re shahllui respectiv vor avea greubte volun~lca nlai rlliiie 11 vor unelcih
' un elart de co~npresiune rnai rnare pe stalul luat In eonridcrara. Ce unnttrr stlalul
I s i va reduce grosin~ea prih lassie. Sunla tasarilor cotr?s[,urlrutooro lhsror ~I18bior
nfectnls ds r;ohrErao nivoiuriior acvii$~elar subierane pol nlinye veiori do o~diitul
rnetriior, uneori depasind 10-12 m. Tasarea prin suhsldenta se produce Indousobi in zonels cu slrucluli ~coiooics
sediinenlare, ouilo-~r~atr~oasenisi~~uasa, ~vasi-o~iza~~laie, In care cobordlua l~i',,eIu!ui
ape/:se raalizeam pe supf2fete mari, cum sunt pelilneirele de- ailmentali cu apa suhtorann, asecari pentru exploatari miniere ia zi s i in subteran etc. Tasari prin subsidonte se proclu~ si in zanele da e;lploatoi.eo struchsriior petrellfere sl gozeifcre.
Fomia suprafettrlor afoctate de iasariie prin silbsidenta de rsguia este circularti sau ovaia sl pot avea dimonsiuni mari si foarte man, de ordinul kiiometrilor m u zeciior de lrilometri.
8.5.5. DiJia_rea racilor&bile si fo- carsturilor de diralvare --.---.-,--
Ape care circula plin rocils din scoam rorestra dsca are tun grad scerut da. minsralitare si vine in conhct cu rooi solubile, le dirolva. Viteza de dizolvare esta
hlnctie d l natum rocilorsolubiln, de grabui de mineralharo si viteza do circulatia a apei subterane.
Daca apa circuia cu viteza redusa si sta rnult limp in contact cu r o a solohila, vl te~q de dlzaivare este mai mare la lncepl.it si se cliniinueaze odap cu cresterea gradullli de niinenlizare alapei, procesul de dizolvare rncetand In momentlli In cara se atinge prlnctui de saturatie a1 soiufiwl rospecli-JF
RoAle care sun1 afedate cei mai intsns de proceseie de dimlmre sunt rmils de
precipitatie chimica: calcan~l, gipsui, sarea gema s,a. Fenomeneie ca~ t i ce ceie mei hecvente sa Intainasc In calcare, scasle roci
ocrlpand un volu111 l n scoam teresba mult tnei mare comtiartiilv cu alta tipuri de roci soiubiie. Ceie mai multe goluri carstice se formeaza ilirspand de la adancimi relativ rnici sub nivelul' iiher al orizonlulilor freatice pana la sciprafata masivelor de mci puternic drenate. Prin aceasta zona do deaslrpm n1'1el1ll11i liber ai apoi subterane, spele de precipitatie care se irililtrcaza, in seecia1 pe sistemeio de fisuri si falii. circuia cu viteza mare, favorirand un proccs rapid de diroivare si ewcuare a sanlrilor dizolvste. ,
Goiuriie rarstice, iorlnate prin dizolverea rocilor solubile, aU forme foarte norqplate si dimensiilni ce pot varia de, la nrd l i~t l ceniine~iior si decllnehiior ie zeci de kilometi.
Spre exempiificare, In fiaura 8.16 sunt redate catew tipuri de carsturi. Terenurlle care sun! afectate do procese carstice prerinta mare imporlanta
pentru ingineria constrtlctiiior, lndeosebi pentru consbltctiila ihidrotelinice, atat din punct ie vedele al fi~ndarii at si ai posibilitatilor de pierdere e ape1 din lacurile , de ucumulere.
Prabusirea rocilor din hvanul golurilor carslice poats genera'socuri saisrnice. Uneori, a n d prabusirae rocilor se propaga pans la stlprafah terenalui se pot forma depresiuni in care se acumuleaza apa reZulUnd lacuri de prabusire. Cdnd aceste
prabusiri se produc po vendnti, exista pasibiiiblea declnnsa~ii unor alunecari ole venan(ilor.
Aven DolIn6
Carslurile'prezinta lnipottatlta foarte mare pentru regimlii hidrologic a1 zonaior i n care se gasesc, retelele de dezvollare ale acestora jucand un rOl foorb imporhn[ In drenarea zonelor respective.
Carstu~ile constinlie de multe orisurje impartante penn'u allrnentari cu apa. Din rrcest pund de vedore sursele respective au dezavanfajul ca dispun de debite de spa core pot varia Faart? mult In parionde de Hmp relntiiscurta.
In *nit, zoiiolo afectate de ienomene carstice, da muits on sunt Intarasante din punct de vedere turistic, oferind peisaje de o rare lrumusete.
In Gwiogia lrrijiriereasc8 raciie cere a!c%uicsc scvariu 16reStrB Sun! impBrlite In
duuB rnari cst'iLerii: roca de b x 5 yi ior~i~aliitliea acoperiloara.
s.4.-3_ci&cLLu3E EAZ& lri vateQoria n rocii de Liiiz8'r sun! cuprillse ioalc rociie de vdrsti plecuaterrlalil.
con3oiidete SEU cit~~c-ri!a~u. In general afectate de ietiomene piifalive, sub lorma do cote.
all r'irjuitttive, mrh Con& de falii, &uii s3il clivaj.
i i w a de O a A Imetrfi da ni iulg niny~neiid, mglamorfic5 sau sedifnentatil.
D d s G si eg:;rplii c3nd roci de uklsk? cuainr~iar;l, daturu calib3tilor yeomscanice
su:wic%rs, pot 5 cijl;rnise In cateyolin rocii de h a . Enelnplu roclle rnugniatice forrnate
prin corrsciidaiua m;%~me!us ruzullale din activl'wlea vutcani& acluai8, depozllele dc
u&r i cii.;ilr~mi. lMVerI111 ssu yey~Qrll.e, Co11giClri6raie10 de toras8 ..a.
incad~n~la.i.&essr tipuri de roci in categoria - m a de b d " trubuis iacuta In
5!11c!iji de glusin'loa si pondurea pa w e o au in mmpiexul rociior suatnlnaso in mrc sail
rii"1a suIIJdi%pu~e.
8.2. EgRB.44&TiUNEA PsCG?~ER~TOARE Rxilecare iilmtiiri "lo~n~atiunii acopsrlloare" pualtci denurnilea de p&rnarllurl sau
rooi DRnia~itoosc, strnt do WAIX& cwcu;r~olna sl w u fo~mat pe seama rocilor preexistenie,
~ u i i i i i l ~ 1r1 c-d:qitria "rocii da IT&, In ilrrna processlot de drjzagregatc fzicb si aitwar* ~ i i i m i d si bl,,b2si&,
Plir>cip$ii :a;lwi ~:alurali ctuu luvurkeaz6 deragreyaroa s i alterilloa rocllo~. de
b z 2 suit: -%r.:i~;liii~> dn lon?r?oretilrZ, inytreiui si deirglietid, elnziuneil eolian2 si
;ik!!?uIIt8. ~:~idoiiinran d ru l i l~ l . rllirtcraie I t? bu r i si poli, actiunon de dezayregae
ji;ii,2inib iJli.:lil.m:lor ? d Y ~ r i i b l @ de rfrPcirrlio plantelor care pCtrund In lisuri, alterarea
~f-,ilaiiX! si i.ioiogi~* si nlislp.
l d l 2
DatoriEt nctiunii laulnllicr extarni roca de Liar3 se de7.1$1ag$ i n Raynieilio din
ro rn ce rnai rnlci. puMnd ajuny-e 'la fiadiuni cit dirr~ertsluni de olditlul t~ii-rnniioi
suierind in ac'ciasi Lirnp si procese cfti111ice de banslor~~lare a nlineraielar specifioe rocii
de bar6 (feldspati, amiiboli, piroreni, cdlcil s.3.) In mitlerale specifice tucilot argiioase + (mice hidratate, montmurlilonii, caolinlt sa.).
PraCeSUi de dmgregare si allerare este mai intans la pallea supc-iluer5 a
bcoa~tei si se atenuead ileptit in adarrcime.
Patura de raci dezagtey:>le care so lortneaz8 la suplafala rocii de ha& conslituio
u cnvartu.r2 plutedaala pentru r ~ c a de b,u5, daca aceasla nu esfe RtodnM ri
transpollat3 de ap5 sau pe cale eollanii si depusa In el16 prate.
Profilul geologic scllelnatic fn zone de dewgreyare si allelmre 8 eeu~rtai csla
redal In figura 9'1
Rocile care se for1neaz.S la supralata scoertei In urma ~zocsselos de dezagrcyi(;k
si allwale a rocli de baza pot nrnane pe locul de iorlllare sau pot fl nnllnnale in t~ris~acu
de ciitre vant si apeie curili3loal.e, lrat~sportate sl depuse in zone rnai mitit sau lnai pukiii ! deparlale ds iocui de lorr~~ate.
in Sgura 9.2 se redau schematic princii~alalo forme de enisbnEi a lol.wmliwdi
ocopelil,~are.
E!!rvirdreprarintd dsporitele d~ dazagregarr si aitenre ale rocil do LasB care nu.
idmas pe iucul de fo~rnarr..canditiile gsomorfulogics 51 clllnafico Rind nef;tvombi$ unni
eroziuni 51 tlartsport eoiinn sou hidrenlic scrnniticotivs. Ds reguls, -cask dcpnzit,? ss
Intdlnasc pe intertlt~viiie cu relief piall, cu pante micl, unde scurgerc:a hpnlor de
suprafa* este negliJahlIa. Llnilta dilihe rlepozitelo eluviaie sl roca do i,wB nu este
~ntntdeauna Clara. trecerea ctitre roca de b a a mcandu-so gradat.
Deluviui. Uepcziteie dsiuviaie se formead prin claragreuarea si alterwen rosiior,
dope VersanB. Spre deosebire de eluvii deiuviila sufei* deplasari d l r e bzm vois~ntiloi,
prin curgere lens sub efectui gravitatiei si variatiilor de ternpornhlrb. fnnomonr!i fiind
cunoscut sub numele da creeping:
Ue regt11B dsluviiie sunt afechte de fenornene de levigare areaiff sau er~riuna
tureiltiala, produsole anlrenats de =aha apele de scurgere fiind hansf,or&te si depkrse
la contactlll ~orsantilor cu luncile sau terasele sub lolma de depoziti:
~oiuviale sau proluviale.
Aluvlur~ile sunt dbpozite recente ttanspoltate prin Brare, rostogalire sort In
suspensio da cdtre a p l e cur(i5toare si depuse In lungul aibiiior aurilor sub fornrs de
t m s e sau lunci, in delte ai in bazine de sedimentare lnul$re sau marine.
Aluviunile suniformate din elo&nto de roc3 cu forme rotunjito, gndul da ru iar~ ai ...,.
acestora fiind direct proportional cu dlsianla pe cure nu fosttransporkte.
Limita diniro deporitel'e aiuvionare s i r o a de baza este o limit5 cclr4,
reprezenwnd o suprafat8 do CIiscoidontB (Flg.9.3): . . .
i Fig 9.3. Depozire de romallulii acope,iloare IaiuviuniJ dispusa disco.dant pekle dep.?.?ii..~~ mciide baza
I Depozltele coluvlale sunt mRteriaie de tipui argiloi $I pralnll!i, spBiat6 de p
velsanti si depuse la baza acestom, la conhctul cn luncile sau tf?raseio,fcrmbnrl bemi.
aproape continue.
L?e+:jFelw pfwluvldk sun1 leple2enkk prin produssle de alorione si il.anspon
$te torentilor care alecieaz8 veruantii vsilor ri depuse la conlactul acestora c i ~ tesasole
sau lunciie, sub :Oi.lnd de wnuri de dejectie. CBnd frecventa tarentilor sslc? mare si
Fig9 4. D@p~%llr proluviale. Strucfui;. iinui loren:
conurile de dsjoctie virl In oonlaci selormaar& Lanuri Ingsm5nate sau agestre (Fig.S.4).
Dspmiide praiu~rinla lrrlpreuna cu ceie coluviale forniezza asa numil~rl glacis
colwzial.
Depuz!ia:e loessuido sunt depuneri de nab* eolian2 In mediu conllne~-iial,
furmate din material care, din punct de vedere g~atlulometric, se fncadreazd In do-
lneniul prclft~lui. Lwss~triIe.surlt lsci cu StnrcturH nlacrop=ria, usor erodabile, inWlrtil4
mai freevent Trl mnelw cu relief plan. cu pante mici. cum sunt inlerfluviile. Loossuri
se intalnesc adesrrn st la partea supenoar2 a taraselor vechipe a r e ie ampol<.
Gros-iisurile sunt produse de dezagregare a rocilor br i , desplinse din lnasivitl
di- iocii. ru~togolile pe pantole versantllor si acumuiate la hara: acestora sub forrnn
unui depozlt haotic (Fi9.9.S). Elenienteie minponente ale groirotisului au dimensiuni
foam vaiiabiie si forrno ~olh!roase.
DeiJorileie ntacfare. Aceste depwJte sunt repterenble prin liagnlenle de me6 cu diniensiui~i loorte variabiii. (marone si blacuri eratice), eunoscute sub derlufnirea
ornericj dc- tilluri, rtori.tlate si
. nasorlala, prirse In rr~atniial
fln, urgilus, de culuate canu-
sie. i r d ~ i s ~ ~ ~ ~ i ; l t u de c&m ;
ytlelari si depuse I11 io~urile
de topire a aceslola.
Uepozilele de ti6 eia-
~ i a r sun1 foarle neomogetle
d in punct de vedefe glanu-
lurrrntlic si al proplietatilor
fizico-lnemnicc.. Penbu fun-
. Jatair ijortslt~lcliilor pe d- .$ pig, g.5 F n m m depoziieiur de grollotis ia baza UnUi poziie yldclale sau iblorirua
versanl acestt,~r ilelSOZli~ ca ln1clellk,Ip2
de ccrlsiructii sun1 nacesare st1.1di1 oeolelrtlice sPeci.lie.
SM.~l~ iEGARILE DE .I'IEREN
9.4.2.ga39enerde ~rivi11d aiwnecq!~a~?1g~~!!tir4?E
/\iune~%tile de tele11 replaints iendrilene fixicu-aao~ogicr sub ~OIIIU iirplnv3tii
unor tilase de roci pe panhls versstliut daiaiitr "nor cnuze trohltnitl sau (~tovocaie
de activiht9a umenfi. .
Smrea de echllibru a unui venanl depinde de rapoltul dit~lle forteis car&
~ctlnnearfi fn lovoalea slabilitatii 11 iorteie mre atitinr~euzli In sensui plodrlccrii
alunecirrii. ~ n d u i de s&biliate a mu1 versant se enplirrll printr-un coeficielli de i;igursn?J
sau hclor de sbbllitatc! care reprezirttB nl,orUl dirlhe rrtul~lel~tLtl rottelor le2isieiili: si
tnorrwnkul iortelo~ adwe (Flg.9.6). h,l.lornctuul iurlclur irdaioslc 1: = -- ------
hlo~u:~~1tlI fortelm aclive
D a d ?(e colisider& o tnas.5 de r o d care alurrec~. In carui cel nlai simplu
adjrtil8nd cB suprafala de rupsre esle circ~tlar - ciiiridrie3, cu cenLn:I de cl~rbu* In
punctul 0, rma suprafetei de rupeje filnd R, verlicnln cere Llece prin punctul O
irnpatte ntosv alunac3taare In dlua prismuii: prismul acliv care abIot1sar;i In lavanlea
nlutmcaiii si prisimil pasiv, sau ~&~i~is(et~l., care se opune aiuneLz%ll?.
Fig. 9.6. Scl?onra Ilisl~il~utieifaTaior care cotitioksz~ mecat?ismul de pxKi~,,~em B
alunkBitiJr de tern,
Din dwscompunorea fortei de areillale G, rer~llffl conlponsnh normala tq = . - = G cos a sl companenta tangenliaie T = G sin n.
.. . D a d se consirlor3 c5 lntrenga mass de rucj illunecBtnare esle fiiimsiA din
.'i I
varticala de forfnii p~.isrnfltic&, iortala plinr-ipslo ,--dm actionoza astlpra tine[ fasii: -
sun1 Feria de gre!.lbte G si rcrlslt:nta lo forfccnrc n re i i , not* i::u S. neziatunta la,
folf*lcdm a rocii adionoa~ii In lungul stlpmfeiiol de rupsw, cste bngelltg la in oltce plinct 51 lndreptatii In sans irlvers sensului de aiunecole,
- Cornponenh normal!! N a fiecdvei fasii este perpnndiollilra pe tzngento Is
"sllpriiti3ta de rllpers In punctul respcciiv si IndrilplatX care in l~r io i t~ l maslvului de
~oc*. Aceasla cornponwnt~ rnlotdeaulia luc1Boz.a In hvoarea st~l~lllfBili.
Compnnenh T esle tangenta la suprafala ti& rupere si indroptnS cake velticala
ue tluce prin centnll de ourbur8 a1 suprafatei de rupere. Cornponenia tan~entiala 1.
a:tinnnar.3 In favoarea prodl.lcerii aiunscarii i n prismul activ (+) si in favoatea
sbblliP3iii in prisrnul paslv (-).
A a n d In vedars cB pentru o fdsie cu hilza C iezistelila la forfecals a rocii este
- S=h'.igri>+.c.! 19.11 in caie 0 este 1lnghiul de fracare intarioar8 si c - - cotrri~lnea rodii, scriind mportui
momanlelar lortalor care adionex8 astlpra niasHi alllnns8loare, fadorul de sfahllihte
lfa fi:
,. ..
:- ~ ' h i . l n ~ l ' . ~ f . c x l . ~ ~ ~ . ~ a ) + ~ ~ f '
:: ',- ------- zl;.,~-z~ > R - Z T , . , - ~ w.4 'i1 . '
~ k l e a de eclliilbru a unui versant trehule anallzat'd In frlnctis de valoarea
bti,,r~lrji de stabilitate. Csnd factorul de stahilitate F. = I. versantul se afiB in ztare da
e,hillbru limit*. Daca F, F 1 . vel'siintul lsi pierde sLabllihtea, produc~nci~l-sti alilnei;aiea.
versantul este stahil numai i n conditiile in care F. > 1.
9.4.2. Cauzele producerii alunecarilor Modificarea DJnfei versanlfihri
I Sub inflllartta actiunli hctorilnr fizici naturali precurn Si-a faclorulul nnlropic, lpantn
I qaneralii a vewanhllrli p a t e sil crsasca pan6 la o vsloare critic8 pesle care var.;entnl
~ s i pierde slabilitittea.
Cauzele care pot contrihul la rnodicarea morfologleiversentului suntmLdiipie,
intre cele mai importanto mnntlanandu-se:erozlunea la baza versanhllul sl e r a ,niie
torehiiaie, cxcaiatiiie sxecuiae pentru exploaari I n cariere, p~atiomie pcn\ru
ampiasarea diverselor constructll. platfarme de drurnuri, canale de wasla seu cai Fz:?ie
exscuiate paratel cu curbele de nivei. supmfnc&rcarsa versantilor, prz5busI,iri'dsturk5
evcavatiiior snbterane sau gclurilar create de fenornenele camtics otc. (l7g.B.T).
Variatia r~midits'tii rncilnr
Madificareo ulniditatii rocilor din verantl se.poate.proiluce prin aport de aria sail
~ r i n pierdere de ap'd. Apotiul de ep3 se poab daton InliltmSilor din precipitatii sau
suhinundgni rocilor prln rldicarea nivelului ape1 subtorane, iar dlrnlnuaroa umidmtil prln
evaporarw sau pdn drenaj.
Cantifatea de ap8 dintr-un niasiv de rod , exprimaH prin gradul de umidible,
poate "aria de la zero ( S , = 0) i n cazul rocilor useate, situate i n rolls de emporere la
valoarea maxima (S;> 0.9) In ;zzul rocilorsaturate situate sub niVelUl a w i subrane
sau m ceeul rocilor arglloasepr'6foasc sl In zona de capilaritnto.
Apa din pori sifisurl are o influenlS nefavorablla asupri nmctarislicilorflzice ale ' rociiar tn special prin cresierea greutatll volurnice st diminuarwa rezistontoi !a forfacare. -
Actifmea mecanici a apeidln mCl I Pe peretii Ssurilor unipiute cu ap'd a d i o n e d piesiunea hidloslatica o. = y. . I
care poate contribui senslbll la cresterea eiorturilor in masivul de roc%, cresteroa
gradultli de Rsurare si diminuarea starii da echiiibru a vanantilor.
/ d]..~iuneior~,rlnlurnlii ruwiuoinririi , V~~S"III,~,,, ,
h),~lunecdri htoroic piiihgrii mnei de h i 1. gum i 6 rplerii eexeufoteh wmnt
Apa din porii si fisurile rocilor, dabtit2 vatinliilor mori ds ternperah,t%, pa!* tiace
din stare licliidd In stare solidi In u n a rar~oinwr~ului ds Rgllet AGYG! i+t~ot!ieri are lac
Foarte fecvent se ploJuc alurlecall ale versariUlor datorilZi acliullii 1uli:~lut de
filllalie la goiirea lapid8 a lacri~ilor de acutilulalp care hvo~iz.a~.~.A siifi!b!Siila din
versanti.
Plwesele de anlfenare f1idrodinatnic8, sub forms de suliwi~?. #.!ilsiltiic ikair?itrS.
~elulsre sau rupelo ttidraulicP pot lnltia procese do alunecare a va~s;in!iirii
In figurn 9.8 sunt ledale sitnalii crenle de nctiunea t~id~odi~rulnieA R apei cere
pot ravorira alunocari ale versanillor.
f&7&
~~ilntla.aracterisUcj locilor incadrate In rategarla "roc8 de ira+a", t?lrt!?zniii!E
....' . ,.. .
- . - - ...
prin suptalele de stta1ifinlio.clivaj si fisuiatia In ~t~l~lte.cazuri joaca un rol ionrlz iiri[iut l : ~ t l l
In ptoducsrea alunecarilrrr de lerer!, Indeosebi cnnd aceste su(~ lo l~ t t ' , cGrti@!nle cu
'polltale vslsantilor, se rimezesc axcesiv.
AluiledrOe e r e sunt favolizak de ioliatie se caraclolizeuzii prin r!lpreisi.e de
aiunscaie rn gencml plane, deplasatea masolor de roc1 iacdndu-se prin lrurklatio.
Asllel de nlunecari sunt cataclerisllce zonelor de 015 si rennatiunilor de l!I*i11.58.
Sollclliirl dinanrice. g ~ c u r f selsrrrlce, vl&ralli rezullale dill e~p&;Ql
functiariarea nlasinllar, rrrlic rutier si f e r o v l a ~ -- Peric~lul cel ma1 nrals pentru stabilitatea versantilor In llrnplll cill!eillLlrnlilz de
p3nient II constituie actiuriea undolor supeificialo transversale cale acliriiir~x?% In plar!
. . in pertea sUperriciai.3 a lerenului pe adbnciti~ea lrlanin16 de lngltet.
. Prin lrtyhetare apa isi ni61eslo vo l~ r t~~u l sl exerci@ ptesiu~~i it~ari aatrpn yaielilnr
care dolir1ilteaz3 yolurlle In care osle canlotlatd. Priii aceastii actiut~e se h*lceihv?&c3
. lenon'mnele ds fisurare sl dezagregale ale rocilor al &or elect I l l~ai eslc i.durrtna
rezistentei nrecallice a nlaslvului rle mcS.
Acliunea hidmdlnarr1ic5 a ap3i
Stahiiilntsa versantilor paate fi alectntil de lniwrarea ape i sffit clirocl, prin l o i b de
Rltralie, cat si indirect, In -umia plwssel0l de antrenare l~idrodlr~art~icx? a p~ril@~iluil la:
necomive a r e intld In alcetuiiea versantilor.
Forta de itltmtie se manifesi5 l~ideosebi oarid niveiul apei din ilt1~1Rui;ii clrsie si
orizontai, sub forrn5 sinusoidalii, arecffind slabililatea varfarliilut prin lnu!r lei~l~k do
ineibe pe -1s lo GI ss;u€i.
i apa este drenatii catle supi.afatav*kantilor.
... - iortele care adioneazd in timpt~l cutrernurului asupra ulini vniurn olomantql. de
. : I i. ,& din ,versant z.~~ni (Fig.$.$): .. . . ..
. . G - toria de greutate curesp~~nziitoare volumulul luat i n considenre, cu cornpo- 5 .
ncntele normal8 N si langantiala T la suprakta potontial3 de rupnre:
Q - torla orironlala rezuItai'2 din actiunea seismic&, cu componen~ele nvrin?la N,.
si tangonjialfi T, la supralitta potontiala de rupere;
5 . forid de rEzlstsnM la foriecare a rocii.
Fortole care actioneaz5
In hvoarea stablliBtii sunt
fortele N si S lar fortele
desbbillzntoore N, , T si T. .
,,' F o e N va f i dlrninuald
de folta N: In timp. ce 'ID&
tangen4ialX T se ampllRcH G prin tnsumaro ~ L I ~omponenb
( 7 .
Fig. 9.9 Di~tllbutia fwlelor care actioneazS asupia unui uoirjm elamenfar Us roc3 dirr velBanr in liolpui unui iulremur DacB lnaiiitri de cutre
mur fadorul de stahiliiaic era
1 DacS se are in vedel-e si presiunea apei din pori, hctorul de stabiliialo devine:,
In cazul i n a r e rnlscarea seisrni6 -coincide s i cu o penoad8 de preeipitefii,@nd 1 rocib din versanti se uiezesc pan?! la uurat ie, probabllitatea producerii aIunoc?4riIor
1 creste, Cutrornureie au elect destabillzator asupm nisipurilor submenate din versanti Dac& stlatale da nisip se afi5 in apropierea suprafetei ierenului si nisipurila au un
grad redus de lndesare, exist& riscui ca seesla s& tread fn stare de licii~fiere cu '
piarderea cornpie% a relisbntei la loriaearn si a capacitatii portante.
in asatnenaa siluntii pe st,.
Wla la versantulr,i pol apate
zone cu eruplii de r~isip si
declansarea unor aiunecarl
care au drept focar lncul de
producere a reful9rii tiisipr~lui
(Fia.S.lO). Socurile si vibra-
tiile induc m musivele de
roc1 eforturi dinamice ciclice
care. in c a u l rucilor de-
ragreyale deierrninir o re.-
snzare a particuielor solide
Fig. 9. ?0 1.ichsfiizrwa si mruiarea nisipului & ( r u n t co~icotr~i lei~l cu cleslerea si in finrp~f cuimmuruiui
scadrrea aiternativ3 a pre-
siuiiii apei din p o ~ i si fsuri.
CresLer& prcsiuitii apal din pori pesle anul-ilito valuri pnaie crea ntoti~erils
e n d rexistanta la bitecara a rmiior sS coboore sub vaioaron care asigu1.3 stsbilitalea
>=rsanhJlui.ln plus, in inipul inaniiestZiil viblatiilcr, datoriiii s?stiaiiei preriunii apei din
pori uarlA si bit; hidrodinarni~.ii de fiitratie c u consecinte desli~hiiimton~s asupre
echiiibrulLii ve%an:iiiui.
EFedul culrt;lnurclor de panlant si al trel,idaiiiioi do orice natul.2 asupia
Stnbili'mlii versarllilor eslu maxim in cazul VocllOr se:urate cu ap3, in special In cazul
ruciior necoczivo da tipul nisipuiui, cu glsd de tia~ittiiurrnilate redus.
Pmducorm culiomurolor in titiipril sau iiilt?diat diipa paiioade de prucipitatii zau
dupS coborarea &id5 a apni in ivcrrrile da acumulaia, cSnd rucile din versnnli suni.
In *re 5n!ui,i8, crceiaza wnrlitii loarte lavorabile penhu producerea aiunecjriior de .. ,ereti.
Declansarea aiunecarilur de term do regui2 necesie o succesiune de so-
liclmri Cliriu~ni~e care au drepl efect rtlrninuarea trept%tZ.a reirislentei la fotfecare a
rociior si inrpiicil a inclvtulul de slobilimle pan2 la aBngarea ilinitei de ecltillbru cand sa
ciucliinsem8 aiuircwrea (Fig.S.ll).
Dacase cctci@.?rA 6 veelsanlul se g6sesle in stare de ecliilibru stabii.
corespunri5:oare unei rozistcnle la foriecdie rf (Fig.S.11, puncNl A) dup5 primui sac
ierisiar~ta fa foriemre si i r~cton~l de sint~ilitate scad pan8 la o valosre minima. DupB
lactorislicilor f ~ i c e si nmx- F1g.9. I 1 Vadelia rezrstanisih lr)ifffiare si a faclm!bn do
sraf,jf!:ate dr,@ i;vfic:iie" ssnsnr(De ppe(afe nica a!e ~ ~ " ~ i i u r si pal licuia-
lrecertia undei dn suc isrisluibia Is iu~lerore nu nlai irvine la vaioarea ii-1ilial3 si in
co~,secir!t;i nici factorrtl de sk~bili1;ito.
Dupa ploduselea nisi
rnuilor socuri ~uccssivc r&i- n 'If n strriita la furincare SD dimi-
lilfitile yoni~~otiotayice aia
vursantilor dscloiisersa aiune';brilui dspinde si ds ~ccrlotz~lia vihtatiilur.
Obrciviliiile si ri$"asut&l%~rile dw>luate de riivelsi ar?';ilil asupta eleeliliui
ult.~ratiilor, In ceea ce plivesl<? sblrriiltatza vcrsvrttilor si laiuzelor, au ar%ts: ca penhu
,
uccelelatli de oiiiinul a a l u n a zeci de stu/s7 ureclui esle tieglijabii sau mirror. Cand
r1a:uletatIa CiepSsesle 50-100 crnls' efc!cIuI BCnStor wihralii i l l ce~e 598 dwill.3 PSI~CLIIOS.
Cand scceloraiia vibraliilor devine owl-5 CLI ncceiernliir yiavil;?lisl (98.1 crnis') corpurils
s f dcsprind de ps supririnta sr:aallei sl posibilitataa de producein a aitjllrcGriloi si
prdbusililor de raci cissle curlsidc.labii. Aceasl'a eitualie ar curaijprrnde la cubsniure de
nunaz6 irepal ppan eimd
iacbrui de slatriiitste poate sii
atinyii vaionlsa clitl& F. = 1
I (punciul B), cesa rn rn- I 1 1 0% v~rsarliul si-a
j i,ieldul razerw de slabi- i GGe: 8 ; I litilk si ikluil~--arcn so poale l I
--.-.--l..+-.-~.T.-n-.--,,.,.,~lL.- r i ~ c i a l t ~ in once iirutr!eni.
9.4.3. Criterii de e!.g~i17ccv'e a ilbu~?ecarij.nrhe.t~e~ Cole mai tnulte crlterii {ie clusiiicaie tin .sesrrra do eierrrstitc?ls geott~elrice alc
aiuiiac8iilor.
Principalelo eleninnla yootnellice ale unei alunecgii de tereti sunk reciille in figura
9.12.
Pentnr cIi~silicslt.a?lui!r&ilor rl. istell ss lolosnsc culrni unnaloareie critelil:
F S O I FSi*, 7; Pe iarlgd ilUltrel?b cs-
~IJP;~ fannil suDrafetei do " ' r re r~
Dupa acest crileiiu alunecariie de teren se clasific6 in aluneari drr.ulur.
ciiindrics, alunocavi de translatie (pe suprafete plane), aluneciri pe .suprafate d,
fomY oaremre (Fig.S.13j.
Alunec$rile clrcnlar-cilindrice sunt calasti-ristice versanBlar cu structuil
omogend din punct de vedere lltoioglc si geotelinlc.
Alnnecirlle de frandatie se produc pe supralftele plane a l e unor strats c11
rezlstenh la foriecare redlisd (exernplu Un stsat de argilii care se poatelnnluia dupa ,, p~lrinad3 da precipilalii sou JaIoriiB pisrdarilor prin infilllati1 da ap3 din retelele deapl
aau cannllzare).
Ahmecririle oem se
p m d ~ i c d ~ r p d o suprafat:
L uurecare sunt cels nial
frecvente si, de reguls,
deplaGaraa are lac pe su-
pmfetsle care deliniiteaz% de-
luvlile de roca de haza.
In aceasta categorie
sunt crlprinse sl airme-
c$rfIe mixfe, care in partea
superloare?, de exernplu, sunt
de form2 circularcilindrlrfi sl
se continua spre aval pe su-
praiete plane.
Din acesle alunncjri
lau nestera si ~li~nec;jr.ile
retrograde, co formere de
grabene.
rere,,: i - mt;l ds desprindere: 2 - cr~psturi Clasificarea aiuneld- iniiorofati!] lalwraie; 3- baza aiuneMn7 4- s~ipra- fvra de rupsre dupd care se pmrluce aiunecarsa rilor dup8 adhndimaa maxim4
la care s8 siblead supraiata de Npere este conventionala si separ8 Bluriecilrile de
toren cc~~lform tabolul~!i 9.1.
... . . Tabeiul 9.1
CLnSlFlGAREA ALUblEChRlLQR auPA ADANCiMEA SUFR/:FE'K<i DE RLIPERE , . .. . . . -- I - . ....
Tip111 de allmecare i -~xnc imen snprafetei cle alunecnre I
Supelficiaii4 c1,OOrn I C .... ..-.-A . - - - . 1
I Ds adanclme micd 1 .00 + 5.00 ~n i
- i ---.-A
Adand 5.00 - 20.00 m ,.-----.- I Foarie sdancg +-- >20,00 rn
I - !
Fig. 9.13. Ciasificarea aflrneceriior de teren dupa ionna suprafalei de rubem: a - cirouis' ciiiodrice (rorationaieLp - de fransialie: c - dupd o suprafald de rupera cu /orma oaracalrA d - mi.Yle: e - retrograde il , , ~
8 DUD$ sens111 de de~lasare a frontului de desorindere 3 Desprinderea masei de roci care alunoca poate Incepe do la 'bad sau d: '11 zona
rnediana a versaiituiui si s5 se eviind5 cab@ partea superioae e aceskula, piin,>
desprinderea In continuare, fel1ecu~elie.a noi volume de roc& Este posibil Tnsa La
alunecarea InceapB de la paltea suporioar6 a versant~llui iar ma% de r o d care.
157
-nluii;...!i si: t i : i,uvlit iui In zorm imrdi'ii t i ri s i ( , v d l , ~
ii~z.;c~liid%ii?t ;:ci:ibim, :;ipi~~.~?~,l~ zanei ;:,;cia2 dc aiilrircate p"ib~,du.::a axlinde f>an;l
ia h n ~ x v ~ ~ : ! ~ ~ ~ t ~ : ! t ~ i
In fiinciir ili- 3aiis:iI cia d;.i.t!z~?ijiii:! a fi?;iiiiliii dn despritidere uluiiuc2;iie se fi.lc-iiich -..,.. In -~~r--..>;i .,,., .- dc Up i:ziulx3i- si iiiuneciri ~ f e tip delrusiv.
Piur~ocSi~iNs de tip
dfs!~indsre ill llli15ri d9 tnci
c;rre illu1,ct2 sse 'iiei?laseerii
c8ltr pailea sups1'iaar;i a
'I~)c.~o!LI!u! aluilecarea w1.e de
tip ilelnp3lv (Fig.9.lil.a). Ptiri-
I caiae [';ale favo- r__ ads::<::
.y<,e;;,;:k iii.:::"?% ace:! 8p da alune-
%*.;,+.i>.**xq - ..,!.: .> :;G,~:.,~.>,, . L::~; ?T:5. &:A~..;::.:.' ~3;fi l i p " ! aimiutiile MU excz-
'7; ,,TE..s. I::?. ... ..,..."&+qi iy: :. :;;<: s v 3 i i : : ~ '~~i::.:~ulhi~~ la i1;m -,or-
. . ,,. .. $,*, y?q*:.&2? $I7,. ,..; ". aanlilw ... -"i. ' . '. ,&.. ) >..<4.. ....:s$... ..>Z.Z>..! :;:,
:t,.;=.~--ye ... . hlcr%inisiiiill de paorlu- . . . ..:-.-; .<<? .. ..A- 1;. ........... citre a iicosiui tip de a i u t i i
=re a j i r uriir5lr~iul:
i?g,s. ?*, ~ : ! , ~ ~ ~ ; ; ~ ~ , , ~ L olu:,~~a~i!o, ,?a 1~313!3 LILI~S S ~ ~ I S ~ J : ~ ? Pdn u~n~iuito;~ hie- exti,,c1me. 3 a<:,3<i1*,w a - ed",~*::3" <:<:!L:;c:t<'L:
b - 21urPxe*? :l;d,~,>:,,,e m16 s urrui rBu, do elern-
plu. bma \irtn:.ilrlui\ii rsi3
a?,"!;ti ilieil.iiiu-ss un :-iu.: cu ij i&3i163 nlllii na l rirala ;'ea%l pariia <1.ill?rol5 a
.,.!r<....f..i.l: s.......... ill ....,... ;.-. ... coi~riilii is Lie* ;.i.!i;oib~iiii. pe G eo1+6 reldiv lesbdnsh. se
~.i...:~3 mt~xliiii di, ci?i?s->-c;i!u a :i"i.c,.:iti,.~i tr;:ii!i.d din orc.r!u!ia, la o pat>% de eetiililt u.
Fc$,...;n;::ni de rlurwoi:ra ii!cti;w cu i i ~ ~ p l i n d a r ~ i i uliui prisrir do roc&! cu oitpluiaio
d.2 Im;iiix T (Fig.9:!,!,~) are se J~plo;r:lzR ~3!1e b;~a versni~htlui. Pdn zcna;E <L~%pir~dw;e si Cr+i:c~3ic a ~ t j ~ i x ~ i ! t i ptisrn r3e rrffid s!.t!:ar%r;xi>3 de ia!w ikaztd~il se r i u a
din , . L i ~ . , . : il Pi ljl~i:i:: 4 si i ixl~litenul si? I ~JOE prin ~J~sp~i t idel r i t unui nou voiuni de
inc5 dup2 ~u~z!sii;;r de rupeis 2 s.;t.:,j.d. yailii a n d varsali!ul ajungs ia o imi'iiH cle
;:;!,iiib!u ~:&j<k>:f.
.................. 2.. ..... ...,I,., . ..r+etui Lip da :~Iui,ui.n~c nsie lnpiu! cii iiol?lui dc d+sp<i,ldore se
L::;?.z,::.t.IP 40 ia &:ii,wa ilcii.~iuridi a i.oi.ix~iituilLl dlia i~oc!a;b suocrioar2, -alui~e~atra
: :elit? ce i~~li:?, ;om ~~::';.:i;&3 in F(IUMI.U~ dr ~I$A~C~C(.IO e ~ i a s ~ i p u ~ 6 !a
150
*fOrlu~ de Inli!~dwe iar >;ettss~rl!a 4s :Iq.>br~::s4!m ;?ie i tw~ i~a l f ~ i ds <lcs$~rl8\ci+xe s i r?vs>cmi
alUi,$y;'ir: suni aposo.
i/r,i,;i.&/ii de lip ~ic(ro;jly ss 5?I+!+2;3 In ~*ritn:ipu! %iipreil~cii l~%rii vetsalt-
tilr,!. si tle IO~UIS incep rlig zana :;91'li:ilr?::3!r;'l:: si 5~ a y i i l t j dirk! t~8:x V~I!salllUIUi.
S~:l!eljia de desr,!.;rs.are a urvni al~mma$i dn lb rlehl.tsiv osi@ or3klW in niiclra
9.l?.b nacs ;,arci,,a dc :~up~oiir~~rca,,:. d-~!S:;~x:..-o :~,!i(ti1/!4 ' i i l l 9 ~ l ~ i i:ae iiii CCII~IU~ la
apari:ia unci ic~rte de ljieltl in lit;il;iuul ria t~icn ntsi iiime ilnci! ~rizi.;ienl;l ia ilirfezai'e
m i l o i din ~8rssrtL. se d~~lnf~.:ei~::i I nlu$ier;are clupS o r~~~!isTc,Lri de rupere 'I. Miam
de car* al?ltn*C;) 58 dol.(I~'..;:?:5 ~ V J ! T ~ iwza itii!;a~i!i.il~.l! SUI-LIZTI:C%ICS~VJ 20n9
irifeij,l~lg xJiui;r?nU e~'i~~,:lu.so r:uriilitii d l ;~!:i;.r:i:il:!~ iy~z~t!f;ifit~~i.'alu cu owla care au
r,;9iing priirla r-r?~..r;tr~:~ de iupeie. in zca.9. spore o ~uci:esi!,lta de rupr.,i& de
lul:,ei.e [I~IIZ cane, priii ieij.iez3:eu iocilor m u,l , , i i i~ a fii!.itliY?liil, \~sr6ili l!~I irlli3 Inti-
5tai.e de er:ltilitrru stabil, J~~i~::citii~il PU:BIIJII-I:+ opri UltdltVs PO 5.e!5attl 5all %$
;~jui$gB pan$ la b;Ga iti:estuiu.
#.iunsr;Blih, de lip dntrusiv !;e rgr;~:;.-~i.:i:n~S p1iri!i accua d ilotilucilr de
de*illil,ri~re se SL+CCP~ .IIIcP~&~(? de 13 pil;ii+;, &re !r.-im '~(itszttiillui.
diteciia de rlc.l,,lasalc a ~tv,i!i!!!.ti dn Jispiiliit~:;i esto i t * a<:x:l.?!~1~i S8118 Gll d~pi:lsart%:
masel care nlurlecii iai nxi in iiritrel~eis In pi.j u::s!i de alo~etiure 5unt Zupule efvrtl~rilor
do ~~~lti1,iesiilne.
& ~ ~ ~ ~ & . ~ g & ~ ~ . . ! ~ ~ g ~ . a ! 2 . ~ ~ . i ~ ~ . ? ~ : + l ~ ~ !.ti::i.!;.?L~i$~x!?G:d 1 i r e I i i I j 1 : i I dl'! mcl la suyr2L?l,l
terenului in fui~clic d? '+~!E,:II de tiii-,:ii!~1 ~s1.e CRB IJ~O!,,LI~~ de c.$Vt C.F.S.SIIaltjc $1
F.U.Ecl<:>l uox.~lot~rt iuln!liiliti 9;. 13 ore za 2~liti. {inole i~iviliticdti.
TBIICIUI 9.2 CMSIFICIIREP. ALUME:C$!&LC:?R !XIPA Vll'ELA DE REPU~CII%RE
g~~&!~&~,~.~q~g,g~+s&:~<~*g~~!~~:;*~L<q-cL~a!~~.sgL!? L3trp2 aces! alileiiu tr!l.t~!ecl?ri!n de k l e n se !:lmlilva nsliel (Fig.9.15):
159
- AlilnecBri n r s akteazfi nurnai daiwiile.
-Aiunedripe contackll llinhe dcirlvilr si roca rlo ha?;.
- Aiunwcbri care afecteaz3 In principal rnn de bars.
D r t ~ p o z i f l a srrprafefei rle afimecara f'ar3 de s s t r a ~ f ! . ' - a t / ~ - ~ m ~ ~ ~ -- in tunctie de orientarea suprafetei de aiuliecsrr fae tie strnli3-atis mcilrx sr?
daosebesc urmStoarele tipuri de alunedri (Flg:9.16):
- Aiuneldri consacvente, cand suprafata do uiilnecare iliciins In aceiasi sen5
cu suprafslaie de stratiiicana ale raciior.
- filrmcc3ri insecvonte sau ohsecvents, cand supralat;. du allmecare inci~i:, i:i
sens invers fat8 de stratincatie.
- AiunscBli asecvente cand nu se ,ponte stsbiii iln rapnrt ciar 'intln Ericnbrca
suprafiitei de aiunecals si sbatiicatia lncilor.
Dupd starea ngce a rooilor din mB.a&:g.$J:(f M a d e de roci In miscarolsi pastreazZ shuctura initiaia cand riapiasarea se face
in bloc. Unaori, anumite tipuri de roci in miscars iei pot niodiiica s~rhetantiai structura
rnlkiaifi si sa treacs in siare curgatoare.
in functie de starea a i c i a racilcr In Iniscare alllnnc9riia se pot clasifioa Irt dolr3
mari rategod:
- Aiitncc3ri de rnci cu st~ucb!ra nedarenjata.
- Crrrgeri de argiie tixotropiia si mase de nisip iichefint.
Eocile argiioass, cu granuiozitat~ loartrl fin& pol sa-si pkstrtze structnra
inecleranjat3 precrlm si rezistenta ia iorfecare dacj acestes nu piszinta ploprieUll
5xah'opics.
in cazl~ l in care argiieie, cum sunl cele tanfnnitice, cu continlrt lidicat in
m,ne~ale de tipul montmoriiionilului prezint8 proprieiSli tiiotropica, la soiicitari diri;imic~;
Iegbturile dinhe particulele dispelre se rup si argiln se nansiorm3 ink-un gel cu
reribtml* la talere opronpe nule c s u oe face cn dcpiasnrca masai iiche6ntc 33 se
prod~ica sub forma unui torent de noroi.
Daca masa do roc8 Iichefiat6 o fast pus6 In miscare, refacerea strilcfurii
initkale si rodobandiraa rezistantei la t5ia.e nu se pot produce decdt atunci cand nvsa
respacud inta in sbre de repaus.
In cazul rocllor nisipoase sublnenate, la soiiciEIrlie dinarnice din timpul
cutremurelor sau in cazuriie i n care se pot creea gndianti mari de curgers, nisipui
paate 58-si piarda compiet raistcnta la Miere, 58 tread In stare de ilchefiere si
sii prodscb'reiui8n' care sti dsa "asters in ioranti de nisip.
160
'l!l#;@.>>:L. : ~
"rib.!" ~ P l~ccsui rie aiunocare se aW In acsfesfsur_e _____..-. I ,Nur,ec21,ta au a,uns n~r -un stad:G oo o;l~tl.b~.. s~w.1 uar e a d il ca acesiee sB fie reactivate sub acliunea rlnuia sau
i Etabi.lz~lc lind,re,int de nat,.'~ 51 ~nteisttate~ f a c l o ~ i l ~ ~ fii~orizarcri care ipot np31c nu ~na i ejsEperco dl t~ocliilDDi; lor --
3.4.4. Alfe for~ne de deplasare a r n a s e l o r ~ ~ !~>-'-,:a versnnlilor si tsluzeior
~rt>&;iiilo surlt ceie mai rapide lorrne de deplasare a inaselor de roci care se
produc sub eructill gravitotlci. . . P~ai.%vslrii?t ;-iociw3 lndeosebi rocile slilncoase, fisulafe, cu ciivaj prorlunlat sau
cu suprofcie de str;rUticalie pe care se pot produce infillratii de apa, supuse unui
profund loiiornori do r.rnziune In urnla d ru ia remit6 un relief cu pante abrupte. Pante
ahrupR po: fi:craato st artificial, prin extavatii pentn! divene constluctii: pialiorlne de
diuinuri s$ir cAi ferek, cariorc elc. (Fig.9.17).
,;.j C 17. f~r;oc,sm de roc, oatoeare d. JeiSelor csuze a . eroz~~ce ZZCPI~LG!~ s 1~3x8 ir.rslrllblu. b - vl<.dailarrJ ihlil?u!orprrrl aula21b112 man03
Prirlcipdleie nuze cam 1avorizbazA pl:rl~usirile d0 lnci sunt lbtodilic&iie de nlurturi
in masiv dalurita creerii unor pan18 abrupte pitri eroziulle sauexwvatii, exlstenh unnr
supiufetc- de nlillirrlzi re:ist~n& in lrtilsivul ie roc%, cu olielltale tipatinl5 neisvorabilri . . '
(sbalilicalie, ciivaj, iisul'atic),'prezqitts unor hlii insn~ie de zolre de brocii. craerea unor .- . 4 goiuri subterane prin dkoivare (carst) sau prin exoavatii rl~inia~e. . .
.:, 1 Fisurile care afecteeza roclie, dalorliH ieliaiunilo! dlrl iliasiv, au letttiitiLl de a 3
'" 1 izrgi mai niult la suiJralata nmsivului, iavorkand prllru18direa mai usuara a awl, care plin
lnghetare occeiere;lzS procesui de despicare si plabusire a rwilor. Presiuiiea
hidrostntic8 a apei din fisuri conbibula si ea la crasterea lensiunilor din niasivui de lor&.
Acumularile de roci detagregata de ia ha= velsat~liior alecllil de knomene
de pr&busire dau naslelo la 'dcpozite de glahotis.
Pdhusiriie de roci, producandu-se cu vitezA mare, sunt pcricuiraja pellbu
securiblea curlslr~lcliiior deoalebw tirnpul foartn scurf in care se produc nu pellllile
.pur~r?rea in apiicaro a~ lno r trtasuri de plotectie eflcientu.
Greepindui
Curgerea lent6 a deluviilol pe panleie !~e~sar~Iilur. sub acliijliea pem~at~anE a
ctrnl,uiui yravitatiei, pmrM nun~elo de cieepirig si sc datorcaz3 in iwc ia i variotiilor de
lernpelsturS si urnidilate Gale af3cleazd m a g deiuvialB.
Vitez de curyere lelitfl e deiuvirlir~i p~ v~rsal l t i esle borte naic6, de orrlirlui
c+.tolv;l rnilimclri, rar ajungarld la cat in cei;tirnelri pe an.
D;ltoriU clcsterii temperaturii, prin ililnlarea nia5eideiu\riale un voium slelllenihr
din crlprinsui acesteia se depinsoazB pe directia rio1slal.i la supralala versalllului
iFig.9.18).
CBnd Lemperalura scade masa deluviuiui se cu11iracl;i si voiurlrul uilihr l u d In
considarere se dapiasei~5 ps vel.licai6 obrlb~lrd o aitil pozilio FaW de c5a IJrecedsnL3.
Repelarea acestor oscilatii ds voium bca ca liecare particuliI din nasa
deiuviuiui sB ae depiaseze lent pe panta versal~htlui. Vilem de deplassre este mni
mare cdbe suprafata masei deluviaie si descresto take basa acestvia.
Cand curgerea lent6 i e datoreazd in spacial vallatiei de lonlpelnturt3 leliolltentJl
poatle nurnele de cieeping terrnlc. Pe 13ngS IelrtperahlrZ un rol irnpoltant, revine si
~wr~lir~utului ds ap6 din pori care c<rlilloieaz& in bunZl mi?sitrS reiislenla la. forfewlo a
dsiuviului iaciiiMnd curyerea acestuia cu vile& mai mare sau mai n1ic5 i n functia de
creslerea sau sddelea umidtatii. . .
y;:.. In perioadeie cu tentpnmclri negative apa din porii rocilor frqhoa?S pan3 le 0 , .* #.':.- adakicime sub suprafnta terenitlr!i care depitide do rona rc.%prr.tib% si do climaarl
I;.:'.. speciRc am.p.atcia. fl:r . .
a. b.
Fig. 9.18. Curgerea ienl3 a cleldviuiuipe pants bersanluiui (creeping]'
In procesul de curgere 1en6 pe versant deluviul esie supus la un cfo~t de F19. 9.19. Scharne rnecanisrnulu! ds p w t i n r e a solifftnirxnmii: a - vedsra in pian; b - vederp
inlindere. Catre baza versantului, unde rniswrea poate ti fraoata MU blocah, dsluviul In sedune rsla S L I ~ ~ I S /a elorturl de conipresiune datorila inipingatii lniasel deluviaie do deasupra
care se aflB in miscare.
Contaitul dinlre depozitele deluviale si roca de bazd de reguli este rnarcat
printr-o zoni w brocie rezultata din iragrneniarea rnpetnlor dn strat pe care deiuviul
se rnisc5 lent catre baza versantului. Unhri capeteln de shat sun1 antrenate in
lnisearoa deluviului, rocile tari. competentf. st iragrnentcaz8 iar cele moi, plastice. se
deiorrnuarS indoindu-se &he baza versantului.
SoIiO~~xiunea
Procesul de Gurgere i n timpul dezglietuiui a rocilor dezagregate de la suprafata
ierenului pesie substratul care se mentine~lnghetal paam numele de solifluxiune
iFiy.9.19). Solifiuniunsa esle caracleristica zonelor CL! relief viguros, eiectste de fonornene de
Inyhetdnzghet.
In perioadnie de clezfiliet, Incepbnd de la suprafats toronului.apa din porii rocilor
se dezgheaI5 si uliiiditalea rocilol. respective crwte foarto millt, pllt%ild atinge si chiar
depXsi limita superiaar3 do piasticitaia. in BCeSte canditii roca deghdat* posh -trace
In stitra plastic moalo - plastic ctrrgBtoars put8ndu-se deplasa pe poWd versantulrii
plin curgere Desk substratul de, mc2 lngi~chtfl. I n pmcesul do solifluxiunc este antrenal
slratLtl ds pamant vegetal si c3tiva docirnetri, rar depasind grosimea de un mew, din
materialul dezagregat existent sub piitura de sol.
8.4.5. -area aiunec5rilor de t w Pentiu lntocmiree proiectelor.de connmdii suscepSbile de a fi influenteto cle
e17entuale alunec8ri de leren cercetaree versanfilor GU prlvire la conditifle de stahilltate
este obligetorlo.
Grxiui de cercetaiu osie htrbctie de impoltanta consirrtctiiior care ar pule3 i'.:.. : 'jleckttr? de unor aiunsdri de terer! precurn si de elsdui ainnecd,iior griaiVire6 evolirtiei aiu~t~~~~~~~[&(~~.urdtori t o i ~ o o r ~ ~ j c e
prin pqjuheic pe cure id pot produce datoriis scaatcrii din circuitui ayricol sau l o res t i e~ , . j .. , ;; Dsca din iucririie de cartare si prc,spncliune geniogica i.szuit5 prnzotlla unei
a1 rmor irnptiante suplafete da teren: . . .. . . . i' olunecEri intr-un anumit stadiu de dezvotb~e, urrngrirea in ootItjnuale 0 evoiutiei
Mellah#Jole uzuule pentrrr cercetare;~ alunecfirllor de leren sunt: acesteiu se poate hca prin rn$%suratori to?ogiafice ciasice.
P~ost)ec~i imioeoIa~~ice ; Mstoda conrlil f r ~ piantarea rtnor ssrii de reperi pe suprafata rnasei alur~ecute si a Prospectiunea geoiogia in,,; : 1 - ..
1 onel aite sent do reperi In zoneie slabiie. iiniit~crra alurtecilrii. Reperii din zon~ ie stailils pe cu recunoasleri st car&d " i Bebrlie lncastrati astfel 1nc:Jt sB euiste certitlldilrea c5 acestia nu snfera deplas8ri.
geologice pe tlgrti la sari I Airtpiasarea iep~rilar,ss face dup5 o sci,ernf! stabiiig i n proaiabil (Fig.B.21).
1:ZS.OW-1:5.000. In a c s s s ~ Unn3rirea incepe
far$ se iae obser~atii asu- prin slabiiires co~rdot~atelot I
pra naturii rociioi din vet. si cotsior Muror repe~ilor si
santi, fenonienelor flzico. n~atca~ea acrstola pe piannl
goologice, eiernonlelor hidm. de sihtafie.
goologice (izvoare sau ewer. in continuare se lac
genie difuzs de apB) sa. rlrtisutillori perioeice dupa
Tuate al~seivatiiie %a trec pe un ptugtaniprestabilit.
itIitii si sectiuni gwioyice ri MB~ut3t~ri ie <:ate se
se h g fac ~uitesior perritit deter-
primeid eonciurii cu privir3 la tninaree depiashtii rsl~o[iiot
existenla aiunecaiiior sau a de p i aiut~ecnte, in plan
posibilitatilor de producere a verBcal si orizolrlai faffi de
unar alun+cari. pozitia initial8 (de zero). in fundie da rezultn- Prin aceste itldsur8..
b. tele caliarii geoipyice, dad . I tori se.pot dslerminr d i m -
este necesar corcet2riio con- tiiie si vileza de clepiasare a
tinua cu prospectiuni piin tnasei alun~cale 111 zona @ fleP?ri ,ltrull,rdur.u.c.
fomje si iucrilri tnlniere. 1 o ncrmi s b ~ , . Fig.S.20, Oiagnrne obtinute prin testa ;,7 ySiuri ds fa@ a - supeniciaiB. In puncleie . penalrare dinarnioti i r l ~ r ? ~ P o n e l n l i o n Test): b - Forajeie si lucr4nle marcoio prirl reperii pian-
d~f~r~rlr lraiea razisfentei la forfecare lip Vane Test tniniere se executa in scopul
~iudioril si j l i i ilxica 111 care se gasex rociie din vol'santi, prezentoi supmleteior de F,g 9 21. UrmGrlEa evoluliei uneia;unec~ri ds leron prin ' lati.
mSsuidiuri iopcgiallcp
i'llpere.vaiiaBal ~rniidil;iitil pe vertical5 s.a. ~ s t i r a l o r l c u luhul~lcrra f l e x & Unccri in luraje $6 pot efectua si lncerc~ri experitnentale cum sunk peneta5rile 1 Pent~rt detarniinarea vitezei de aiut lew~h ei ad8ncinrii de conbct dinlie ntass
dirwitice ai forf~..cBrile tip Vane Test care peltnit punerea i n evidetllil a unor zone cu d, caraaiunefti $1 rocn lac se ~,,lasesc ,,,~sur~tori inclinolnetria in hlhuri ieel.lri!lo scd;rule LV or putea fi atrlbuite suplalsleior ds olunenre (Fig.B.20). fleyjbiie cunoscule sub nurnele dpt nr3sut'dtoli Slope.
166 '' )
Metorla const6 In ekscutaran pa mesa a11tnecalSa unor-fi,rvje cu vdancimr r a ~ - ~
trebuie sB depaseesca nivelul presupusei suprafeto de aluna~are. incastrtrhndu-se in
roca stnbila cel putin 3-4 motri (Fig.9.22). Asifel dc fomje sc nnlplasems in punctc
c-racleristice oriantRte pe cat posibii pe protile dlrijate pe iinia de cea mai mare pant3 a
versnnlulul si pe profile paraleie cu cljrbele de nivsi. . . . in galtra de foraj executat6 se introduce un tub din material plastic care in interior
este previzut cu niste sanluri de ghidaj pentnl sonda inclinoniet1ic5 cu care se 1n3saar.q
inclinarea gaurii. . . ln ie t ~ b u l din mnteriai plastic s i peretble ysuri! ds toraj se introduce un metarial
d@ matare c11 rezistonta la Siere si deforniabilit~te aprapiaio do ceie ale p5mBntlilni din
nlssa ai11nacat4.
I 1 Tub f h n l i l ~ ~ ~ l p h s i i r
,--- Moferiol de wlaiq - . . - -
Fi;,S.22. Urnanma evolutiei unei slunecStiprm m6suc4ton In g3lm" de fonj echipaln cc rubulaaiuri d3.!ib113- a - sectiu!ia rrs~lsvarsal~, b - secliune pHn mass alimecala; c - distiibufn h>mjelor de obraffat,e pe sv,n,af=ra airnw3zij
Malarea spaliului dintte lubulatur5 si pereteie' forajuiui este netlaare penm a
rlrl permite miscarea l i b e ~ a tubuhri In spatiul gBurii forai~~lui, aceasta pumnd constitui
o Inare sursli de erori de masunre si interpretare a dateior.
...
... Frugramul de urmSriro Incepe cu ffec.tuaraa unei m5sur;liori de re7?ierifi in :.. -. cecare tolaj,' la interv%lo d6 erldnclnli de o~.din~ti a 0.50 - 1.00 m de la supnhia :>- terenului p8nB In klpe forajul~~i.
Deviereil iorajului lnficcare punct sc calculeaz3 si se raprezint5 In plan zenital
. si azirnutal, deterrninendu-se tit relui acesta riiagtnlnole de mierina coraspunz2toarr
dat* e n d s-au efectllat mSsurStorile.
UtmYtoarele sorii de masur6toii se efectueid la intemle de ttmp coninrnl unui
program pcestabilit.
Pentru hecare sarie de miisurataii ss intocmesc diagramelo de drviera d se
~ornpa~S cu ceie nntnrioare (FigS23). .. .
Roprazcnhrca devleriior In plan zanital ss face prin proioctia ecestornpeun
vartical, ?amlel cu dircctia de deviero maxima In plan orizonhl. Daplas~nio po:fi
srnsi1,lie. in a z u l aiunecariioi active put5nd. ajunge pans la ruperea tnbulaiurli In
drejitul suprafetoi de aiuneuEre.
I i Fig.9.23. VrJira,nepri~,il?d svolutla dsplasdni maseialunecale oblinule prin m3surdton
intr-un lorn] echipat cu tub flsxibil
I Calcule de omqnozd Drivind ahtneedrile d@ *fen
Prognoza alune&ril vetsantilor ce urmeaz3 a fi pusi in ate ccoddini de solicitare
deca: cele enstents (modificarea proiill~lui prin decapare pentru platforme de drumuri,
- lri conditii de inundars a versalrtuiui, dalurild iidicilrii i~ivelului apei 11 lac, sensul . . :.: j
c2i ierate sa., sutihundvrea prin clearea unor lacuri de acurnuiare, soliciteiua :!?::. .:. 1 supiirilenlar2 a ncos?ura prin goiirea rapid6 a lacuriior etc.) se poate lace prin ;.:..::
cnlcule de slabilitntu efectuate In lpotcze cat lnni aproi~iillo de sftrlntiile reale. . -,.. -1: 1: Vuloriio gnuleilnice de a icu l se delernriiie pe probe recolate din iucr3rile de ;?
11rOspe~1iuni Sl analirate in labolatnr. Pozitionarea si1plziie1ci.de alunecare iuat.2 01 - r 1 .: f
co11i.irlelaiie esta o pldblerna mai diflciiH si depinde in bun3 mesurd de expsiienta '"? j Celui care eiectusaz6 studirll rmp~ctiv. ' I
Foarlo uiilc aunt calculele inverse efeclualc pantru a1unecBri deja produse
la e r e se cunoasie siipr>ifaia de alunucare. Punaild conditia.F, -1 din calcuie
,szuit& i*zisl!ari?a la Biare a iociior care aiunecb. rerislsntt' ce rtrrnsaza 3 R
drfalmtJ in ceie doui ccnlponanle dale de urtgiliul de freqrc interioai5 si ccezlunc.
P,.cciistJ ddcfilicam :pncum si a18 pilmmetri (greutnle ValumicZ, grad de ulrbiilihle,
ples1un.s apei dln pori) se pot obtine prin luarea In curtsiderare a rezultnleior obtinrtte
din aniiizeie de labolator efecttmle pe probe geoteiir~ice rrcoltvle din niasa de roc1 care
slun-A. ;
13ararnohii grelelinici ;l.itfei obtinulj pot fi foiositi In continuaie pantru calcuic
do piognoz'd i n diwarso ipoteze de solicitarea versaniilor.
Eciiiiitrnil VCI.;-oniiior din cuvete tinul lac de acdnlulare 99te sensihil inflllenkd de
iirmenta npei In lac si de variotiila nivelului locuini.
in condlliile do lac sol slabililalea unui Versant este cond i l io~ ia~ de rnudrll In
care zctior~eard i4cioril descrisl anterior (paragraiui 5.4.3).
in urnla fluchlaliai lliveiuiui apei din lac apar forme noi de ,rnaniissiare a unor
fac!ori c;;reillflueniriarii starea de eciiilihru a vsrsanlilor.
Anaiize calitaiiv5 a sSrii de echilibru a unui versant aieclai de variaiiilc
niveil?ltii apei din lac se poate face pe barn sclie~nei redaa In figura 9.6 cu
urm2!;aralc Oi~serralii:
,- in conditii de lac go1 sensul de cuigare a apei subterarle aste din interiortrl
velsciilului catre stlpmbb accstuia ceea ce lrlsearnna ia lolia de nliralie actioneazs
in deiavuaica aln!JiiiMUi. Gmutateia vniurnlc& in stare naturoM a mcilor din velsan!
r,ariaG In iunclie de ulrhidihlcv rociiul, fiind de reguia inai mare decal gleutatea
viiumic2 Irr i;ii>rd uscairi 51 mni mic8 decal grel.lhlsa voluii i id In stare saturna;
de Curyere ai apSi subl+iatie ' se puale ir!wetsa, iriRl?iatiiie Kind de la suprat=&
catre irileriorul acestuia, ceea ce face ca forla de lilhatie sB cor~llibuie is cresteres
p d u l u i de'ltal.ilitele. Rocile sihlalo sub nivelul ape1 din lac, datal.iM subn~e1s8rii. isi
vor reduce glerltatea volurnica la ces colespnnz~toare slarli subrnsrsale. De exempiu,
pe l lN tlUluvlile care acol:Ialb versnntii sl care sunt cele rnai des afectnle de alunecftrl,
coencient~ll do reducere a greutStii vo lun~i~e prin silbmersare este de ordinui a 0.5.
Prin trecerea rocilor in stare subnlersaa presiunsa apei dln pori craste.
col~secirlta fiind reducema rezistentei la leiere a rocilor rsspectiva;
- La wborfima nivehliui apei din lao rocile trec din sbrea subnielsaffi in stale
saiulalii, gret~iiltea volurr~icd oorespi.tr~z$toare aceski sari fiind inz~irnb. In acelasi l i~np.
dabri!S dielldrii, curenlui de apt3 este orientat din. inleriolul & r e s~~praraki
ve~santului; foita de fiilratie.awand rul dsstabilizalor psntru eclliiibiul ac~sluia. Pe
11rssi11'3 ce ah dln velsant .esl$ dl.enai2 g~u la l es volurnici a locilol' precutli si forte
de iilhatie se dilr1iiiueaz5 tieplat. Roveniraa acestor palarrleII1 la vaioriie
coresl~u&loare sMrii llaturale depilide de peln.lenbiliPdtea rocliol- si de vileza de
cubodre s r!ivalului apei din lac;
- Ridi%!les nivrl~ilui apei In lnc va aracla In prirnul rend plislnul inzis!nrlI
(pasiv) care este lnlotcleauna siluat . in jumdlatea inferioarda rnasel de roc1 pol.e~~tial
alurrcc3lualo in tiinp ce In prisn~ui activ nu se pmduc n?odlfid!i. Uatorild diminuSrii
lorkior rezlslente faciorul de stabililate are Lendinla de scadate (Fig.9.24). l?lciicSnd
in contlrtuare nivelul ape1 in lac, factorui de stnbilitatw scnde pan8 la a imlo;l$e
11ii11irr16 dupa care incepe 58 creasc8.
Valoarea niininr8 a faclorului.de stnbilihte se lnmgistreazi In jllllliilalea iirlelirrar'6
a alurre&rii.
Variatia factoruiui de stabilitote tlebuin analiiat'6. In contexlui pundelii cu care
aciioneaS fortsle suplirnentow asupra vnnmhlitrl. Ds ox&nplu, forb da fiilmtin poat9 Tr
mlc9 la incop;rl dar e4 se urnplilice 81 saa i rohlntbe senotil pe rn(isul8 on r ~ l v ~ l u l apei
dl11 lac crest*.
Gurba de vnliatle a iaclurului de stlbilllale, la coborarea nivelului apei din lac.
indic8 valuri rnai mici ale acestilia colnparaliv cuce le corespunz2loare ciesierli
rliveluiui ipei. Acest lucru este usor explicebil avand In vedare c6 de dab wear;*
forisla ri~slahiiizaloa~e aiecieazit ~na i irltai prisl~tul acUv. '.
Dlferenla dintre culbele de valiutia a factorului de stabilihte coleepur1z51ur
lidicatii si iespectiv coborblit nivelului ap.i din lac este cu atat rnai rrlato cu eat .
171
.I ..' " &, .. . 2. '. plirea 1acuiui.se face ma1 rapid. Golirea rapid# a lecului poate apare in cazuri de
.I."
: . ~xceptie. cum sunt de oxamplll averiile care pot pune in pericol shhilitaten barajnlui q.3..
f Iau ruperea borajr~lui din diverse motive (accidente tehnice, bombardamont etc.). , Vitezele de ridicare s i cobomre a niveluriior lacurilor se reglemenkar.$ prin
lnstructiuni tehnice de exploatare specifice fiecBrei acurnulhri liidrotehnice i n functie
de ~aracteristiciie construclioi si da particuloritatlle geologlce si geornorfologloe din
cu~seta iaculu~.
i 9.4.7. Sulutii pentru prevenirea si stabilizarea a_lunecZrilor
I SoluiCle conslructive de prevenire si stabilizare a afunec8rilor de term sunt
sobordonate din punct da vedere tehnic si economic efectulul pe are II pot avsa
asupra mediul!A inconjuriitar si lmpolhntei consbuctiilor potential afecbta de ,,
I acestea.
j .c@. 925 SiahilizaRa ~ l u n a c d ~ unui venani p* desc~mreaptiunulyiactiv si rea l l lam
1 unei barxneie la bara acesiuia
In iunctle de amploarea sl importanta aluneo8rilor, prin ofecfele nehvonbile p~
1 care lc pot avsa, salutiile constructive pentru prevenirea si stabilkarea acestora sunt
1 diverse
Schematic, soluh'lle uzuale peniru prevenirea si slabilkarea alunec$riiar pot 6
QrUpatQ fn frei ategorii'
- amenajQri de suprafat3 ale verssnt~lor;
! - lucriiri de sustinore:
! Arne!aff/G?.i dc s u ~ v e r s o n t i
A~nen;ljBrile de supmht.4 camporta ma1 rnulte Hpuri de luc4ri inire care se
j montiuneara: drscjraraa vsrsantului la paltea srlperioara si rcaiizarea unor banchcts
de spiijinire la baza aoestula (Fig9.25), matarea cr5paturilor de pa, suprafala masei
uliinecat4 nivelarca suprafelel alu"effirii pentru a eliniina poslbllliatea baliirli apei, , . . . cw~cut~irea de santuri sl rlgole daevacuare rapid6 a apalor de scurgere de pe supraiata
1 rnasei aiunamirie. lniurbarea si plantarea,de arbori din speciiie hidroflle si cu rsddcini
ndhnci (alcle, plop, salcSrn) s.a. ,
LhcrSn' dc srtspnere
Pri!lcipalcic iipuri de luoidri do sustlnelo adopbte penlru stshiiimrea alunedrilor . Je tererl sunt
! Ziduiidesprijn. Acestea sun1 lucrari de yreulote care se feaiiibar8 m scopul
p~slu$rii irnpinyerilor reruitale din dspiasarea masei altlnecate penbu a proieja anumite
cons~uctii~. Zidurilo de sP;ijiil se e~ecut3 i n c&ul aluiec8rilor cu grosime reiativ mlG.
de voguli pen3 ia 5.OU meM. . .
Din. punct de vedera
constructiv zlduriie de sprijln ~ ~ L L " I
solm! r se pokrealiza din beton, din
zidaric de piatis sau ele-
lnente preiabricate cu sau IS-
ra contraiolti, saa din parndnt
, almat (Fig.9.26). ~iclugile de
sprijin trsbuie fundate pe
n. b. teren stabil.La conlaclul co
masa aiunecata, rnhe Ad si
versant se ekecute un dren
care are rolul de a colecia apa
din alunecare si a o evacua
prln barbacanele din cirpul
zidulul de sprijin. C.
Ranforti ,cu hblti de
. . arms1 beton fundnlc direct' pe tere-
1 74
rtui stabil sau prin iriterrrrediul piioiiiol., colwallulovsau baretelo!, intre care se ioalizeuz6
holti din zidarie sou din beton prin care se descarca illlpingerea parn~~liultl l din
alnnecare (Fig.S.Z7).Uneori ranfortli se execuld la diflanlo mai mici sl se renuns la . . reniizarea- boltilor. Pan~anhll care alunscg este dirijat prin spatiul dlntre raltrcili. Prim
inguslarea sectlunii de ddplasala ~ in 'd r i lu l se cilnplima si rezislenta la EiIm a
i~cestula cresle. Se realizeaza asllel 0 boil* din panl3nl cu caiacleiisUc1 geotehnice
i111bur18tfitite care puate prelua si redlstlibui &re ranforti irilpingerea pdlnb~ituiui din
masa alunecaiA
,Fig.9.27. Sp"]iniii cu anforti: a - nnbrli cu llolli de spwin din beton sau zidaiie; b - ranrorfi sininipii cu cmarsa unoi bolli Ue Uwotcam ptin indesarea pdmBntuhd
Surlineri c u piloif, coloarle eau borele. In oazui unor e l u n o ~ r l cu glosinte
xilare se adopta sustineri tealirate din piioti, colkane sau harete de betrrn almnt,
Incastrate i n roca shblla si solidarkate la stipm~dta terendul prln grlnzi da bebrl
il!rrlal (Flg.9.20). Pllotil sau coloarleie se pol executa lzolat sau secant.
175
In iunde de amploarm alunecirii sustinerea se poate realka din unul sau mai
mults randuri de piloti sau coloane.
Uneori se pot hdopta susiineri din pilastri secanti dlspusl in bola (Fig.9.29).
fr~sfiner&prin ancoraje. Astfei do sustineri se aplica penlnt fronhlri de
alurlecare putin exilnse. lndeosebi pentn, rocile sMncoase fisurate.
Metoda consta in executarea unor giuri prin masa de roci dislocate pan5 in
roca stabiii. In gaurile realizate se introduc ancore sub form6 de bad sau cablu Gqrs
se cimentear8. 'La suprafati3 acestea sunt trecute prin placi sau grinzi si prin
str3ngere preseaz6 placile sau grinzile pe suplafate masivulrli de roc$ asigririlnd
siabilitalea acestuia fFig.9.3@)..
Drenrmmn ops; srrhferernne
Solutllle de dranare e apei din vnnanti sunt ua-
riate, In functie d e cifrac-
teridicile alunac3rilor. lntre
solutiile mai des aplicate se
mentionoazj drm(ir!le su-
perficiale sub form5 cio
snnturi umpllik cu halast,
retelele de puturi CLI drenuii
de leg;itu*, drenajul prirb
gaierli cu Foraje de des-
. carcare si dronajul prin fo-
FQ. 930. Suslinne~ unui versanl cu ancore laje orizantalo in Poimf da
spic.
Omnuris[rb fpnnz de santliririmplrrie eu balnsl. Acest Den de lucdrl se aplid
irl cazill ?lunacSrilor supelficiale sau numai pentru drenoreit pilti i rupsrioare a
aiunec~rilor adanci. Drenurile constau din sanhlri cu adandmi de 1 .DO-2.00 metri care
se umplu cu maleria! flltrant st asigur8 drenajul gravltatlonal a1 apelor inflltrale in
paitaa supenicia~a a aiuneerilor (Flg.9.31).
%dele de pufuri cfi drenuri de lepiturti. Metoda se apfid la alunecArile cu
adancirne relativ mica, fn general sub. I D melri si constii din sxecutarca unor puturt
armate, fie prin zidgrie fie cu inele prefabricate din beton. ln&e puttirile care se dispun
In ratair pe suprafota versantului, prln prssare sau vibrate se intrudrrc drenu~i de
Irg8tut3 (FigB.32). La barn
;arsantulul se realizeazd vn
canal care asigurd colecioren
si emcuarea npei drertatc
Galerli cu fornje cfe
deiesclvcare. In n r u l alUlieT
cgrilor foade addnci se pot
adapta solutii care const? din
galerii execulate in r o n
,labitg, sub suplafalo de oln-
nearo, si fumje de descar-
.i.- J: La suprafala versanhllui aceste g8uri p lea6 fie dinbun put sau chesan fie $ 3: dintr-un ranfort cap de drew t:.. i: In qduriie exccrzlatr se intl-oduc tuhuri do drenaj din rnalerial pla.siic infiisurale
3 in geoteatil.
Pentru .marirea eficie~ltoi drsr~ajului drenurlte orirontale se execut6 ln la~clcule
dispuse 111 evantal (drenuri In form2 de spic) (Fig.9.34).
case care SEE ilaverseze nlasa
Fe.9 31 U;wlurisuperr7ciale, sub Iflmd de sanNli alunecdrii si sd descarce apa umpkrte c~~t~a last colecmffi 111 gnleria executaM
sub alunecare (Fig.9.33). Aceask3 solulie ede foarte ekienffi dar foarts costisitoare.
Dmnuri ori;ai~tcle in form5 de $PIC. A c e slsteln de drenaj este aplicat faatte
I Fig.9.3. Drensree unui versanf prirrllr-o gelaiie cu foraje de dsscircare
I i
Fig 9 32 Drsnarea unui unrsant pzin1r-a ratea de pulu" cu &mu" de lej3tu6: a - vwdere .;n plan; b - m t i w ~ s vert,lrcalS
des si cons* din execuhrea pe directle orizontali sau sub-orlzontal6, prin foraro.
~ E ~ J I P sau.iiiilat", a unor gBuri care pot otinge cel rnulr 150 - 200 mew lungime.
9.4.8. Pent ia lu l de @mere a ~lunec3rilor cfe ferelt. MetocIoIogia de zonare a teritori~~lui RomBnie/ - d3punct de !:ed~re a1 p o i e f ~ t i a l ~ ~ l ~ t i de producere m _ n e c Z t r i l o r (Be terer~
Condttiila geologlce sl fizlco-geograiice sltueaz3 Romanla In calegoAa Wrilor cu
pOt@ntial ridicat de ProducerE a alur1ec3rilor de toren . .
Intocrnirca tlnei herti cu zonarea tariloriului din punct de vedere a1 potentialului de
nladucsre a al~~noejrllor de teren este dificilrl dar foal* utilii. 0 sstfel de 1,art~ pe;mile
Itzarea m8surilor de prevenlre a pmducerll aluneciirilor a re , uneori, pot avea consecinte
cdast?ofalo. Exisl+I nunleroaso exeinPl0 de COnetrUcHi care au fost amplosnte pe teronLtrl
aparent stabile, dar care l n rea l i te se incadmLl in zone cu poterfial ridicat de producere
a alnnecSrllor, a~eslea Rind ulterior afectate de irnpoitanle drjplas4ri ds teren.
La intocrnirea hartiii Romanlai cu zonarea fcritorii~lui din punct de vedere a(
p@t~nl.inlului de prodrlcere a alrlnecrlriior de teren s-au luat In wnsldentie mai muite
criterii siabililil pe b z a unor factori care actionand singular sau In interdependenfa pot
iilfltlenh dwisiv stabilitatea varsantilor.
Critr,rilla luete In consirfarare, caraclerizarea rnasivslor de roci potenlial.
elrln~?i:.itnarc, coresprlnzatoere fiecarui critariu, ostimarea poicntinldui si prabnbililiilii do
pl.oducers a nlitneciirifor de ieren sunt prrzcntale sinlatic In tilbel~tl9.4.
Pentru redactarea hartii cu zonarea teritoriului Ronianiel dir~ punct da vedere a1
potaniial?llni de prodricere a nl11nncBrilnr OE teren s-a adopht urnlatoarea inetodologia rle
Iucru:
- Cai opt factor1 caro sh l l la baza ~riteriilor de analis adoptate au plirnil
siinblarile a, b, c ... h (Tabelul 9.4): -
- S-au stabilit trei gnda de wtantial cu-probabilitatoa coresponziiloare de prodrtct:ra s aitmec3rilor.
- In functie ds potentialul si probabilitatea de prodrlcere a alunecarilor r a shbllit
owfii;Iantiti de lisc, mnlorrn tabelului 9.4;
- ltitre factorii care controleaza producerea aluneciirilor de teren, facto~ii lltologlc $1
gwmorf~:~loilic sarr considerat ca avbnd rol decisiv:
- P~ntrU InCuillarOa uneizona din pUnCt do vedere a1 potenliailllui de producere a
al~rtisci$rilor de tsrnn s-a folosll retatla do calcul:
i uara: ap
ug3aunle loun eaiesuepap el !nq -!4w3 10d a3 a!jeq!q ap e w i J D U ~
Yew s ep !qu !eu !upuepe el ezeam!s aleu aupuepa el
ealqlokap n3 elolsa3e w e i d as 'le~eua6 u! 'e3ueel~ lade !nisn!N , -ns a s p roipueue~ inlo!lazu! u!p a i / -~o i~ueaen r~q!!!113a ep eel j a5~n3 o ~ s ! x 3 .+deep a ~ e o q lsds. -qs (!q!suas quenuu! lod a l w [lo!
.eve ss es!$ea4 !ade le leqg (nlan!~ .e!!wl!!~eu luns egeqly ap alalrod
.!alu w o j p!!nelp!q gus!puB 31301033
-08131~ g l r es~a~ ed !s !~oeun '~oluueslan -en ne a!iequ ap.aiauoj .ge~apow el 3q are ~~QPBIJ ~olade ee1a5in3 lade e ala5Jns ep puslpu9
lOl!Jnl!!A !nduu Ul lelalel
aqaaqitujs !a egansy ' len!~~ ap es e~quozuo aue!d -Uap 9q31o SP q q w e ' ewp !p
! F a:W3 =!wynd '*i'%&IlW 93!6 SP JO!GN&~ eESU17Jj ! -o!oaE !im=nn,s ' a ~ ~ . u ! ~ ~ o u ai!un!s alauoe 's~!de!? ! F J ~ ~ P ti!? $se!s% =p 101!ungeuuo~ IS i F i siil S? s*;:i?l u l Sl8L'!13U!SO36 IQI!UE
I E I I i____ - B R E
311~~113 1s 313
a loga !~
i llWlV3A I aunlzola ap alasawd wwopald ' .apilos el!qap a p ~ d s u e 4 n3 pa6
-Jn3S ap !leu aW!A ap!deJ !old e l '!m u!
a 5
p
apllos auqap ep usu leunu as-npupsnpmd eaun!zola - n d q S WOdw awodUl 1 aiquswpas ep a p s e a ~ d p p o p .a!eJalei IS 1- ele3!pah !un!mJs
m e snpold eslol!Jl!!h indu!! ul 'qalaul a? in!Pw ul p3ul eve
as eIow3e lfluanke a3 dug u! e1q !sde w eleqiuu! ap MEU !1~1!q!s0d , -!lmau ep !n!pqs SUIJE ne paye~5 Rwn? ?5unl JP w e ! l&~!d!aeJd *lPll( enms13~ up epdi3u~d a i ! $ ~
P
eld JolilnpJ al!!q!e ed -euar qsa3e u p ai~iiq!d!mid sp a:~!o~zuo3 tuns le~aua6 ul 'alunu ep 1s lee? ap eu
.oz UI pullxa as a3pzmJp!y au!zq io~po ale .ro!llnw a!!1qIa ad esJnas alai!qaa .asnpaJ alonue !!pau !gq
8 ".
/ .i~&!d!a;d ap &e~apow ~ a ! u e 3 -!d!la~d n= 'awe !~leu35 ul auozl
- Folosind o reiea cu achiuri patrate cu iatura de 50 hm, lntregul isrltnrlu a fast
impartit in patrate cu slrprafata dr! 2.500 lm2.
Pe baza analitel 'dablor exhaze din hartlie gcologice, lopogroficn, ihidrologice,
dimstice, hidmgeologico, seismice, silvite precunl si cerceHn'i fotografillor aeriene s-a
caculat pntentialI.rI de prodtreere a alunec8rilor pentru fiecare achl al reblei.
~x~mpii f l~are
1 ) Delta Dunarii
a. Roci moi, ne~onsolidvta K.=i
b. Teren plan. orizontal lCb = 0
c. Strate orizontale, l n facies delhic ,, . . '&=O
d. Transport llid~nuiic Intens si depuneri de debit*? snlido '%.= 0.1 e. Nivelul freatic foarte aproape de supniata terenuiui I<-= I
i. Zona macroseismica de gmdul6-7 K,= 0.5
8. ~egebt le specliicL3 de d c l ~ Kg= 0.5
h. Constrilctii usoare, rare &,= 0
RezulM:
Conduzia: Potentialul de alunecalr s&ut, probahiiitate de producere a
air~necai~ilol- de teren, pnctic zero.
2) Zona eruptivuiul nou din Carpatii Orienhll
a. R o ~ i Vlllc3nice Ian. Slab fisurate, ml multe cilrgari de lav3 si depmitc
piroclastice I<. = 0.40
b. Relief . putamic accidentat, sfectat de o retea da erorlune I n plina . .
desfasunre iqb = 1,00
c. Curgerile de lava si depozitele pimciasticeln po~itie cvasiorizontala
K.=O,IO d. Rstea hldroonSc~ cu densitate medie, dl tinere KO = 0.90
6. Ciculatia apei freatice se face In regim nepermanent, permeabililalea
rocilor harte variahllB I<. = 0.50
t Eon3 rnacrnseisn~icfi de gradul6 Kr= 0.20
g. Paduti de conifere, grad de acopcn're 60.8096 I<,= 0,20
I . DBnsilake medle a consh~uctiilorlmporiante, Kh = O,?O
Fieztriia:
b.
C.
. . d.'
D .
I: , .
g- , .
h.
Colnluzin: Potanliai de alurlecare rnediu, prolabilitatc de producere a
aiunscSirilor, yedie.
Depresiiunea Piecarpati& din 2ona de curbur6 a Cerpntilnr Orienlali
Roci d&itice (predonlini( formatiunile mamoase-rlisil~onss In facies salifer)
I<.= 1
Relief azcidr?nlal cu muik fenomene de eroziune Lorentiala &=I
Geostr~~cturi puternic cutate si faliate, unwri cu diapire de sare
.Re& hidroyrafiL?1 den&, cu caracteristici torentiale
ri olori i~ni puternice IG'i Ape rmatico puta~nlc drenate de vaile lorentiaia K.=0.8
Zond rnacroseisrnic8 de graclul8 Ky0,9
Gndui de acopeiire cu .p;duri 5G% i<,=0.4
Ubieciiva economico-sociale demultate pe arii exiinse
(schele pelroliiere, exploaiari sublmrane de csrbuni si sare.
carisre da roc1 utile s.a.) &=0,85
i i z u r t
ConcllLzia: PoLntial de aiunecare ridicat, prubabilitaiea de producere a
aiunec8rlior foalie mare.
Hariii zon81.ii britoriuiui Romsniei, din puncl de vedare ai polentiaiului de
~rudrrsero a alunno;idl3r eslc prezenlat3 In flgura 9.35.
ao.1 DATE G E N E ~ L E cu PRIV~RE LA SPECIF:CUL STUDllLOR GEOLOOICE-TEI-INICE NEGESARE PRQIECTAISII SI EI(ECUTARII CONSTRIJCT~~LOR
Shidiiie gwlogicetelinice perilru c~r~slrucl i i se eiabore~B de cat<$ so::!e%li
SEILI firme speciolinle, care dispun de (>ersollat inyir~e~esc si dotale t+i~liic4
ccrsspullz8lonre. Aceste studii se lntoclllesc le cererile bcneliciariiar, lorn~ulalii piin
"Ccrrlerlzi de st~aiii" care slau is basa lnai~eieril ounheoleinr lrltrs ceie dorra piiiti.
0 cornand9 de sludii trsbuie RsolilZI de o ssrie de dale tshnice cu piivirc la
colrstruclba ce ulIneaz8 a fi plolectaEj (aniplasmmnllt, diwensiurll, tip conshuctlv.
rnvdui de solicitare a telpnului de rundare s.8.).
Daleie geoiogice-tchnice nocesare elahorark i,roiect.uiui de reglulj sunt sniicitain
p ~ i n corrra~tda de studii.
Finna care LclrneazB s2 eiilboreze studiul Irltocrrleste programui de cercctari de
tsren si laboralor in vedersa obtir~srii dalsior necesare pel11Tu a raspunde inlegin1
con~erizii bencOciaruiui.
Prwlameie de cermtari yeoiogice-tellnice sunt ?bade variate, fiind conditiunalr ds
Upul sl dirnensiu~ilie conswuctiiior, de ~pa~tlcuiari14111e geoiogice 51 gladul do
cunoastere a ronei in care urnloaza sa execute constructia resprrctiv&.
Ca regula' generala studilie geoloyico-tellnice se e1aboroazB eta(Iirn1, cullrin3and
~~rrr~aioarele faze:
~tzrdirr de prefezabiIItale, prin care se slabiieste dacB este posibila iealii?arBa
consbuctiei si, infonnativ, In ,ce condiUi teiinico-economice. ACSS:~ sludli ~9
Rtocmecc pe barn lnaterialeivr documsntare exislsnte, recunoasterl si ca;t~iri
Stzldiir de fezsbilitale. In aceasla Fa23 se stabilesc solallill+? tellnice constructive
si coslurlie aferante acestam, in rnai mUite vanante ce pot fi comparale.ln aceasta
fa& se executa volurnul cei rnai mare de prospecliuni geoiogice, lncarcaii
experimentale In situ sl analiza de iabDr.ator.Tot In oceasta fa& se sludlazB in
deiaiiii. wnotativ s i caiilativ. sursele de malorialo de constructii pentru rartiwioe a,
agregate penhu heloane.
Sindlu corsspunz6tw fate1 "Pmieci tehnic de ewnwltin". Studiiis elailorate
la fa= aniarioara ss aprofnndaaz5 in val.ianta da proinctara adoptas, La acestst'
faze se efecbeaza studii pontlu fiecare obiect component ai conshuctiei de
ansambiu. - Suldrrr coresprrnzetor fazei "neiaiir de executir", Acrsh se eiaboreaza in
timpul executlel conslructiwi si detaliazi? cercet$riin pentnr adaptarea ~roiei iuiui la
situalia geologic5 concret5 puss in evirieiild prin decope&.rea saii acovarea
subterang a iociior.
Acestf kize de elahorare a studiilnr g e o i ~ i c e tahnice sunt obligotorii pentru
ansambiurlie mari de constructii, cum sun! amsnajbrilo hiclrotshnica s i
hidrownergetice,cornbinaie petrochimice sau sidor~~rgicn, porturi, transoane de
dtumuri si n l e ferata, caritam' de iocuinte %.a. Pentru constrrlctiile CLI exiindere
mai m i d si mdi pulin imporlante numBrui hzelor de stlldii paate fi ffldus.
put&ndu-se adopta chiar o "fazrl unica".
10.2. BlNClPALELE CATEGORil DE STUDll GEOLOGICE- T-CE CARE SE EXECLITA PENTRU PROIECTAREA c o t u s r R u c ' n i L a p .
Studiile gwlogioe-tahnice care se executS In aniplusan.lentsie conswuctiilor
rec cum si volurnul acestora SUnt funclie, pe Ue o parte, de tipul. dimensiuniie si
imporianta constmcliei ce urnileaz* a fi axecmfa, iar pe de a1M paris de
ccmplauitati3a conditiilor goologice pi hidrogeoiwice din zona amplasamsnhtlui care ssn
shldiazg~
De euempiu, barsjeie de beton se f u n d e d p r r o a de ha&, dupd lndsparlor*~
fonnauunii acopeiitoare.
Barajale din anronr;iantr: se pot Funda atat pa roca do b z # GL si pe for~\?ati.tni
acopetituvre atunci cSnd acestea aLr proprid3ti giictohriir,d Rpropiniu de ah
anroca~nontrior, de cxempiu alwiuni din piebis si boioflnis.
Bamjeie din m;ltr?rial~ lowie, reprezizontat.? prin p.Smdntr~ri argiloase-~~r?t6ase sail . . prin aiuviuni grosierc, de reglllX se filndanza pe folmatiuni acopoiitoare d a d acosisa
nu proprietSli f~ico-mecanice spropiata de cele ale nlatorialclor din care sunt alcAf~!lio
ninpiuiuriie.
Shldiile geolngice-tehnice care se wcc& In amplosonlenhll uliei constiucbi
constatl in principal din uim3toareic lipuri de iuoran':
- Prospectiuni geologic" (rscunoaste" sl carElri goologlcc, prospnctillni prin
rnstndc gcgizics, prospectinni prin foraje si iucrbri miniere);
- Teste afectl!;tio in situ (dot.inrtnin5ri de mnipii.sibiiitate,cieti:mhiii~fi de fniiB2;arn,
deternilnarea sisrii de ei~rturi din rnasiv, determin3rl de perrneabiiihte prin injecUi de
ap~] ;
.. &noii;e firico-mecnnice efc:*latc In laborator.
10.2.6. %eckiuni g.oiog& RecrrnoasfBre~ si cnrtRre8 ucnicriick
In hzele de recunoastilre si n h r n geologic3 sa fac obsar~atli In des~llidm<
nahlale sl artlQeiale asupin rocii de bar3 sl forrnatiunfi acoperltonrr, co privlre la nahJra
rninerologicii s i potrogvaficZ, muclui de r2cSn1iint al rociior.(sh~iliicaiic. ciival, rortile
de cutare; faiicro si flsur;.re),gradui dB alterarc, prezenta fel~omenclor firico-
gedngice (orniloni, atuneeri dr term, conuri da dejodie, fonnmsnn canlice 6 t ~ ) .
cer~sinridicilo orizor~n~riior ;ic\rifele, prorontz izvosreior sf nrnargroniolor rie a@ atc. 1.
Toate datcie gnolngire-tollnicc si hidmgeologice oh6nuti~ prin recl!nanst+!h? si
coliare geoi~lgicii pror;ijm sl cois artnne din mslnri~~lsllo doeilmenlnrf nfxrantc. ::mei
cerietate sunt utilizato penbu lnhcniirea ihiirtiior geologlm-tehnica. Ponhu amplizii
harajnllri aceste hart1 se lntncmost: lii. scarl. de regul6 msi mar! rle 1:5000, tn mod
ohisnuit utilkiinrlu-se llarti ia scAri 1:2000 - 1:500, uneori chiar mai mnri, In functie
de ~omplicatiile geomoriologica si ;igeologice alc ampiasarnenh.liui.
Ha& este 1nsoW de soditmi gnol,,gice roprezanhfive dinfre care. In mod
ohligatori~l o sectil~ne geologicti prin arnprixa bbrajuitii, transversnl.! pa vale, la scad
pe cat ps ib i l tredo(ormaM. nac6 sitilatia gcomolfolagid si geolngid irnpune
r?=niii.aii.s evidenliriii ,?nor eleniet~le geologice deosabiie. st, intocmesc secliuni
Qso!c,gici;&+lir1im la sctri difsril* pa orizun$i8 si verlial3.
In Iigurn .id:i se prerinlll un model d r harS si sectiunc geoioglcs-rehnica
perriru nm!:~lesirmanhll unvi bam.j,
~i~~E,$&n&e~f@& . Pr@spticQurtilo yeofirice se executS, in general, pentru coi~struclii de mai rigare
;rnpiolire snu in anijilasamenttlic wrnpli~ate din prlnct de vedere geologic-telinic.
Mdad1)lu (1~!1iizice uzuala p~ f i t f u ~1udIersil amplasametileior de balzje sunk cele
5eismica, elu,&orneririoe a1 gravin8ohico.
~wgoc :~u !~oe seismic*, prin raflexie barr ~eireclle. car8 se bazuaeS pe
rn!suis!ei! vili.j:oior rle plopagare a Undrlor ssismice provocats, fnrrtizeazit dele
irl~l~otVar?P ' s z privlr~ la natula rocilor si miacteristicile elaslice ale aceslola, 1 , 1 - . . .i.ii,l;k dime cdii~!::laxuls cle rod, eletnenlele raajore de cutalc sl fallere etc.
P!cspic$uil$xi deectroir~elric~ utilizeaz3 liljsurarea rezistiviL2Ui electrice a
roeiier pe b:ua csiruia sa.traseaz8 lirliilele litoiogice lntre diverse formstirlni geologice
wre sc. di?rxi--bosc prln conuaslele de rezistiv'telr, eloctricS.
P!c.spi-rtiu\llle olachomollice sunt foarte utile perltru r;labiiirca limilelor dirit!o
iw~iwtiurtsa acuperiiuare sl roca de baz3, deiimit;alea unor cotiri>lena de roci sau zorw
deidiiieiacu re?i:;iiuiWle olechid JiferiiA ht# da rocilr inconjur3toore, delimitarea
:~~uciuri!ore~v%erc- xlblarane, aiunedri de t e ~ r ~ si aitele.
:'n'$p+cffu~,sn gravinmfricbare la b& deierminaree conhasteiol de densllate
in& ma!.-olr! de mci dln lerenul de rundare, pe haza aceslur conlrasle fiirid posibii8
i ic i i l i~ikira i)orpuUlor geologice cu denslhlo dilerita. Prin acest tip de pluspeclare re pot
d~limiia. cle r+>:er;iplu. diapirele de rare, dotnurile gazsife~e, yolu~ilearsljce s.a.
Prin piopecliul?i micmgravimetrics se pot deplsia diverse construdii tliglopalr.
ihrubo, apeducio, ~az~rv~ure],n~icrocamturI stc.'
in iwctie dc r.iluatiile geologico din zonn ornpinsomentului pot li uOlizale si alte
it?cl%3ni.. ilrufizicc. cum %urn cele msgnetomebice, radiometrice 9.a.
[.''c=j?&ni prln fwale sllucrtlrlnriniew
insblatiile de foraj fobsite In proSpectiurtea geologicir-tahnic% sun1 mnstluiie
it!$:-o ~ u i 1 1 3 foarte variala in iurrclie do tialurrr rocilor in care ulnieaza s& se forere si de
aii&nnimgr; do pruspochre.
Frniru p31rrfinluri, ds rwguI8 sa ialosesc inslalatli de foal actionate rnanuol w u
:>2riiiriii:.ranic si lriult mai rar irlslnlalii cornplet rnecanizate.
1 SO
j . . ~ ( n n * ~co~ot i i l b - l t l i~ i~h 8 E I I E H O A
..
Fig. 10.1. Narc3 si s~iiurra ya~iugic~.t~t,,~rcS in n~r~plasor~~oitlul unui i ~ ~ ~ J
I '1 9'1
Procesul propriuzis de iorare se realiinaz3 pnn rotiraa gamitlirii cle foraj :;ati . .
irrfigerea acneio prin presare sno vibraro.
Forajele ntsnuale sou sen~itneconlce so oxocuti pan4 la adancimi do 25 -
30 m, dar pot atingi- $1 70 - 75 m n' chiar ma1 rnult. Din iorajelo n;aniiala sau
semimecanice se rscolteaz5 probe cu sbuctura deranjatA, asa nrlniitolo probe tulburatt,
si probe cu struclura initial6 nederanjatj, acestea hind denumite probe netuiburate.
Probele de roci extrase din foraje se analizeazj in laboratfir sl setvesc la
lntocmirea profiiullli geologic al forajului respectiv.
Pentru prospectarea rccilor tari se filclsesc insfalatli de foraj rnilcanic mhtiv
sau rotapercutant, cil blburi oarotisre previizute cu freze cu dinli din otel vidia sau
freze cu diirmnnt. Instalaliile mecanlee realizato In foatta multe variantc. permil
execuiarea foralelor pang la adancimi care variazs intrc- 50 -75 m si mai multe sut* de
nretri, ctliar pssle 1000 In.
Cu inslalatille de bra] rneianic so recolteara ccalote de roc& sub forma
cilindrics, ale caror lungirni dapind de gradui de alteram si lisunre a1 rucli.
Carotele er?rase se~vesc psntru analize de lehoraior si pentlu lniocmirea
pl~ofilllllli forajull!i.
LucrSrile nlilliere pentrll prospe1:tarea terenllllii se ~xiiCllM sl!b i01.1ni de
clocopurle, santuri, iranseo, puturi si galcrii (fig.lO.2).
~ncoperteie, sant~rtlle si franseele sont lucrsri ininleir itsoars, cu arlilrcinii
raduse, de pane? l a cdHve meirl, care se execuig In scopul csrcel3rii formali~~nll
acoperitaare si pzttii snper6clzIa a rocii de bazai.
Putr i~l le sunt lucrari rniniore verticaie cu secliune Broptur~ghilllar$ cara se
execllt8 pane la adancimi mai mari, de ordinul zecilor ne mslri.
GelerfNe lillnt IttcrBi niirtinre orimnmis, cu eectiune de reguli frapm.oidaiii, cnro
sa pot executa pe lungimi da ordinul zociiar si strtelor de mehi.
Puturile st galeriile miniere pe~mit a ccrcehre foarle amrnuntita a rocilor cu privirr
la natura petmgrafic2, s&uch~ra,'textura, gradul de altorare sl fsurare ale acestora.
zonele de ialli, brecllle de ialie, natura si starea materialului care canrUt~lle fragmentete
hreciei si iiantui de lsgaHlr6 s.a.
Cele mai importante deter1ninAl.i oxperimennle la scars niare privind
defor~nabilitatea sl rezistenta la totfezare arod~or sneuecuPd In puturi si galerii.
Din galerii sl pllturi se erttag cele mai reprezaotative probe de roca, sub irrrnli
de blocuri, penhl anelire de latiorator.
~ .. ",' ;i.
Puturiie s i ynlcliiis miniore sun1 cele mai eficirnte lucr5ri din punct de vede1.e ai ..:. &::: di..
cercst&ii S,wlooico-lallllice,a nvasivelor de foci dar si cole mai coslisituare, llecasiland :i:.y ; a ! .
in ocsiosi limp a perioads mai lung8 de executie. 3,
. . g:, Adoptarn acestar lucrdri In progamele de pruspectlune geologic3 se face in 2:.
f . ' llrma unel armlire complene In lunctie de dimensiuniie siimportanla constrnctiiiot si de ;;..
(i
pa~iculariL6tile geoiogice ale nrr~p&arrlentului. !. ii .
i
'10.2.2. Deq~rrrtiniiri -- -. .- . -. sxperimentaia - . - - in ~ i & * ~ + : ~ ~ ~ ~ d i ; . q - ~ j ~ ~ ~ ' r g q j ~ ~ ~ ~ ~ g I i
Bete;lrii>~;',i de eorrip~%i!~~~lliuiL' pe suprafele platre. Pstfel de delevinirrdli ss
Eii?ciuerzA h suj,laf2i:3 !+rc-nlllui sau in lucr4ri subterAr~e si constall din aplicarea unul I 1
efur! norrival, unifolhl disttibuh pe sutxalatn rocli sl m2sunrea defarn~aliilor (Ry.10.3.). i
In figuia .lO.3. se rad3 iln rrlodel de lncorcare ekperimenfal5 de cuml,resiWlible
inti-o yalurie de slndii. i 1
In principiu deter- I i i
I minarea se lace prin cicluri j de elortuli. In cadrul fie-
c&ul ciclu alAi lncarcaroa
pBn.3 la un anumlt efort ce:
51 desc5rcaiea. sa k c i l i
Vvpte de eforturi, mssu-
randu-se deformatiilr cores-
punz8loare fiecdrei trepte.
Cu valoriie obtinule prin
nlBsurarea deformatiilur la
Recare treapa de efort se i construiesle o curba efort- I
I deformatiq, conform mode- i
FI~. 10.3 Scl~erra echipamanlulu, deckterminare a mmpm lului din fiyura 10.4. > ~bii i l6i~rocilor iillr-o galeric ds stuQti: t - bloo de be. !
Efortul mauirn.de in- 1 Ian; 2 - p;e& pbla. 3 - piacri metali&: 4 . pn?S hi. drauiic3: 5 - slsip pielung;loc 6 - dulapi rl,n lenn ae ercarc trebuie sa fie =senti tsra; T :pompS dt? ul2i: B - robinell; 9 - mano meire. 10 - nricrommparalw~ putin egal cu efortul rllaxin~
transinis terenuiui de fun-
dare de cBtre mnstrbctie.
Cu ujulorul diagramri de efo~~t-d-deioinvalie obtinul2 se i:alculeaz6 rnodului dc
doformatie:
0.0.r E (1 -. d - $1 [lo:l1
R,
si modulul de elaslicitate:
<,t.cT.r 0 - !'I 1 [lO.Z]
F;g, IU.,i, Cuiba efori-defumatie obfinula prin mafrnune c:ioluri de I I ir3ffiare-dRsc~m1~
in lelaUile de ma1 sus (II este UI? coaKcienl de form3 al suplaletel de incarcare:
. r - r a z ~ supralelei de indlcare: v - coefici~ntul lui Poisson; n -dl ierenh dinbe olorlul
unliar maxim si efaihll unitar miniln din ciclrtl respectiv; s, - delonnatia total5
corespunz~loore eiortulul uniiar r~iaxirlr el ciclului, de indrbare; s. - deformatia e l l s l i d
.;o~cspu~~z~luaro dilelentsi dintre efortul unitar maxim 51 csl miniin din ciclul de
rr~clircaro.
Delem~InGrl de coorpresibllitale pe suprafele cilindrice. Acestea se pol
exacuta aMt in ~alcr i i miniere cst c i in gdulr de foraj.
-. C>nta;.iri;n$;f 01 c-Fli,i<<, csir p'i? jib!r i ' a 3 a i ~ Pr~icai l~ui Conri?! in r i l s p ~ r i ) ~ ~ ~ .
unlrr prese r.lk3lo. cie for!ltS t:i~~~:~t8;r~:;!<:c!.tt'2: 113 c$~fii7.tv~!i l imi t ; inel de gelerin, cb
i 1 i d ; I : . I i t I , I CinilF
mcizii-r si iiitlirpi riin lernli dii e?unij iarr?j. pi:nerea prnelnr sitb pissiilne ai rn.isiiiarea
dcfor.?imntlilor pare5lor gdwriai. Sil~emo <e ";i8i;.i1li;; i rnA.;!rcXlnriloi dc zomprosii.liil;lti
cu press plnia i:i;lblz este prGilrjit:~G irk i i : t t c l a l G 5 . .
Daci D este ilixrt;:ii;il ~3 ls1 i~? i , ! r1ng i~~~~z 1, a tronsar~lil~li incercal ijste
r r ~ ~ ~ l n ~ n d a l i i l sa tic! ciil putin ;:~jnl! cu D )iai;itii ci, d.?torlni:i$iil~: d fie rslir~s6ntati;io.
Incsic3rile treb~tir f508rls la 1~1.siiitii r)!p?Ie cu CRI pub,? o dat2 si j~$~~ :%tx t?
prcsiilneo 10 care ro lucr+ gsizrla ~ r c l j p r . ~ . j i .
Relalin ponfl'u s;ilcliiul ~nnc l i~ l~ i l i~ i de ciastici?ab: c:;to
I,. r E. - ., I , . V )
A= [10.4
In care o 69h pi-esilmea dc l1ic3in;ire: r - rxza gale,Toi: :,r - dof<,mijio~ rceii pe directia
razel: u - il?ef;.ir?ntizl lul Pgnisfinn.
d . . . .. . . , - Deteimirtiri in galrrii, cu =pi slrh pin.iit,rre Asernnni.:.# ;i?:.:.rmin:ri sc :ac in
: . laci cnrnpacie, imperneabile. Chiar peniru ason~vnna roci este in;lizai a pa p l ~ ~ r t i i 2.; galerla ri! -JC apllze ::n torcret din nlerhr de cimcnt Schema lncertjirii ezte rcr!nt3i in f: figura jO.6.
ltA~todd dd incercare Cons16 :ii lzoiarra unui t:onson dlntr-o gsierie, de prefsiintz
, . t.r, wciiunc circulars, i.siii:ir-~~:? prlele do been de fornla unsi szlnir: f i r ic i r prnvSzul cii
: 4~ 7O.13 Scliema de mBst,raw a r:ornprrslhili~af;i rmiiior iillra gale.+ crr ~,;a sub prasiiine: 1 - bdori: 2- capec mehiir: :l . i!?iidui:4' 4.5 - mariornsm?'G.7.. erlriisiin!re: 8.3 - cnrlduclon a l e c f i ~ ~ de la e~tenswnrtre; 10 - ~vnducta de evacriarw a aeirilui
/ n guis mctolic5 cu capacchns prin care 3e poato inba In spatii~l izolat. In int~ri:ii.i~i i ; ijaleriei, in diverse sediuni se monlnaz2 apante de masura de iipul ext~nscmeirelcr.
/ rllsplrse cat ma1 unlform pe conturlrl galerlai, cu ajlltorui cSlora se masos1.4
/ deformabilihtoa rocii. Calculul rnorlullli~li de elasticitate se face cu relatia 10.3. , . - Oeterfnfn3ri cu presiomeire in g i i i~ i de i'oraj. Deterininsma dciorn~nbiiilZtii
unei mci cu ajutorul presiomotralnr const5 In introdoceraa unei &lufe afzstirr. 51.
: lorn?& cilindric8, intr-o qaurB de foraj, punerna acssteia sub presiune cu ajtltorul unui
fluid (aer, ulei. apg etc.) si m5surare.a dcFarni8rii pereiilor geuril de (oraj
j corcspunr2toare presiunllor din cclulB. ExlsB 0 largX d e modt?ia 40 echipamente pentrrl m8sur2tori presiometrice care di ied lnhe ele, In principal' prirb
197
sistemui de lnrisurare a deiormatiilor. Un model ds presiametru uliltzai foarte des. ,
P n h u it7sel~--n pe santisr. este gel la care deternlinarsa delormaiiilor imndii se
reaiizeazi pe baza mssurarii voiumului de iichid ,A V introdus in ceiul8, din momentul In
care presiunea incepe sJd creasca sl se produce deformarea rocii. Schema unui
presiornet~u cu jnasurarea volurnic.3 a deforniatiilor este ar&kata i n figula 10.7. :.
Un alt tip de
presiometru foiosit frec-
vent pe saniiere este cei
cam masoar$ preaiuneo la
nivelul celulei dilaion~e-
-tiice precum si iiefor-
nietiiic punctuale, dupS
directii diferite, norrnaie pe
axa gaurii forujniui.
printr-un sistem de captori
cll inregistrars autonlata la
supraiat3. Prin apiicareq
in cicluri ;I presiunilor In
ceiula presiometruiui ~i
ntjsurarea deforrnatiilor
co~ospuridtoare fiecsrei
trepte de presiune se
obtine diagrarrra oiort-de-
iormatie cwniorrn mode-
iuiui din figura 10.8.
in c z u i pirsiome- Fig -:OF schema i,nuiprasiometru ou ~n8suiarea vo~um~cd hul,li cu masurarea de
; a deror,naliiiolor forrnatiiiar prln variatia vo-
I u ~ u ~ u ~ de liciiid introdus in celulii sub presiune (Fig.10.8) modulul de elasticihie ss
calcUleazS cu reiatia:
In care cueficientul de con~p~esibllltatc I< se determind din relatia:
rc- Z ( l + ~ ) ( t , * V,) 110.51
4;- . ,. 3: in relatia 10.5 Vo este volurnul n13surat In ceiulele de gard3 iai V, volumul -. " tn2surat ih celuia din rt~ijio< corespuni.iitur la presiunea medie . ..
1. In diagram8 din figura 10.8 notatlile au urmdtoarolo sa~nniftcnlii: i; f PO - presiunea lr1itial6 de itlhare In domsniui elostiNpresiune de strat);
i" 'Po, - presiune IintIM de deformare elaslica;
i I , - presiunea criticil de cedare plastics. 1
\ Fig. 10.8 CurLia de valialie a volumWui de dororfirare In funclie de presblnoa de 1ncen;are I
.I Cdnd presiunea si defotrnatiile la niveiui celulei se misoar3 cu ajubrui captorilor i . / , cu Illregistrare automati (Fig.10.S) modulul rle elasticitate se detertllir15 cu relatia:
in care A P sste diferarita de preslune PI -PO (unde Po ests presiunea lr~illaia I11 cei~r13 iar ,! I
Pi - presiunea corespu~~sfitoare lreptei de incercare): : Do - diametrui giiurii de foraj corsspunz3tor presiunii Po;
AD - varialla diamotrului g5ul.ii de foaj corespunz5tol- creslerii presiunii de la p,
la PI :
sr - coeficisntul lui Poisson.
Pentlu datorminarea mod~lll l l~li de dofonnatie 4 se ia In conldcnrs curba 1
iar pen![ modulul de el;?sticilate E. . curbels 2 (Fig10 $51
Incercarlle de comprc~ibll ihii pe suplaieiu ciiindilce au i l a rga a~,iiirril~llltate 12
dIrn~nzionarEa rAptuseiilnr galeriiiur hidlalehr8ir;e care iucreaza sub presiunr. in
ciliculeln de djmansionare un roi inlporlat 11 ioaci reistenla elastica a rocii.
Fq. l o9 Disgrama eiaii-ric-ormati* pentm rnai ml~i le cicluri do incilm2"
Dac8 o golmlie cu sectil~nea circrlinr5 de razB ro estc supus* i n iijte~ior unei
presiuni lildrnuiice, daiorita deform?(rli rocii raza ru va creste cu L ro (Fiy.lO.10).
Prin coefrcientlll de reiis1ont;i elastica I:, se lntelage mporlul dintre presitlnea
Lare ar.tionnez3 pe peretelii ualariei si deplasarea ~acliaiY A r miifarm relatici
Penrru un cilindnr cu gni inhrior de mm b si rara ehiurioara Intinit5
( r ' i ~ . l o . l O ) , aplicand rslatiiia lui Lame: depiasarea radials a unui volum elementar dV . sifuai. Intv-un punct la disfant.3 r de aia cilindnllui este
Aslrnililnd galeria cu cilindrul din figura 10.10, la peleiele gaieriai reiaiia 10.8
dsvine
D a d se considoi-a
4 mia k l ~ r i e i oste uni-
b ra ro = I m =I00 cm. re-
latis 10.10 devine
Ei -I % = [,o.,q I*#-100
Pontru o galcrie dc;
raz.5 r, coiiicisnti~i de ra-
zistenu ei3sti~5 se ohfins
din relnlia
1; ,< = .. P t
Il0.11]
Ca nrdin ds rnSrimj ' <$ 19.10 Schema rip call:d.smtxr ccc.7crentoI de rezislenl8 ai~silca I.., cooficionlul redzton:~: el*
stlce varlaz2 de la valnri de 10.20 daNlcm3 pentni roiile cele rnai slaho la 5000 - 6000 daN;cm3 pentru ruciie tin, compacl~.
Qs&~nl!1#ri de for7ecare Reristenta la hrfacare a unei roci se exprim3 prin ec~:imtia lu/ Caulornh
: (Fig.lU.11).
r,= n. lg'l)+c [10.12!
1 in care n = NIA este efortul unitar normal la n iv~lu l s~.rpraf~iel de faribcare A. -ii =?/A
i este efortul tangential de forfecare.8 - ungliiui de irecare inlericad dinko gmnulnle i I cornpanoilin ale rocii iar e - mrta unitad de coezillne dintra ganolnln rninsrsle.
Rezis:anta la forfacare a rocilor se dcterrnin3 In iaborator, pe probe .3o
dimensluni raduse, recolhh din mnsiiwl de roc$, si in situ.
Detenninriride forfeeore rocii-roc=. Rezistenta la forfacare in situ r e detsm,ii)? '
pe blocurl de r o d cD dimensluni marl care, ca ordin de milrime varlaia Inire d0a40x4b : cni si 80x80~60 cm ins& In iunctie de necesititi pot ti si mei mari.
%,
0 incardare sa efec tue~d pe rninirnunl 4 blocun care h-abuia s i Re.
a-i?~~r;irdloaio din punct de .vedere pelro$a~c si micrffitructilral. Forlecereo so exc-
cut3 cu un echiponent
- tsi~nic de tipul celui pre-
zentat in flgura 10.12.
Oidirrea ds etectua-
re a aperatiiior este urmi-
toarea:
- se sap6 galelie U astiel lncdt vatra acastela
F$:IO?I. Scilelna d~lermm~ri i i r~zlstmtel la Toifscare a sa 3e aaseasca ia nivelui rmiloi, exprimal3 prin escutia lui C o u h h
superior a1 blocirriloi ce ur-
rntazii a 5 iasonate din rnaslvul de rod :
- se dwupez9 uiocutiie ssp2nd duua santuri paralele in lungul galeriei. Din
miezulAde r o d care krrlane intre cele douB santuri se fssaneazs blacrlrile la
dinisnsiunile 5labiilto in pinalnbll;
- biocurlle ad-! fasanste (I) ss imbracs Inti-o centu6 de belvn arrnat (2) p$n% la
paltea sup3riaad:
- se iuarna apacul de beton (3) care trebuie 52 nu dupSs%asci marginlie
interloare ale centurii:
- so toarne blocurile de betun (43 cars twbuie SS asigure rezlslenta necesar;i
iurisi de loilzcare po care o detvoltd piesele hidraul~ce orizonbie;
- penlru urdiurrrri~zrea fortelor aplicaia lntre piesele hidrauiice (5) si betun
(blocuii de rezlstent5, cenNr6 si capac) se intercaleaz~ c8te o p l a d de otei (6) CU
yrosiniea de mit,itnum 30 rnillmetri:
. la perica supcriuara a presei hidraillice verticale se rnontears trenul cu role
('7). am st9ip de redslenta (0) care poate 8 metaiic sau din lumn de esentil tare. o
placS iliotJiicg pe care reazema staipul si duiapi din larnn (9) pan2 la tavanul galeriei;
- se inskilea25 ndie le de bare (Ilj pe care se monteaz3 rnicrocornparaMareie
(10) pelilru nlasutarea d~lormatii lorvei~cals si deplaszrii orizontale in iirnpul fnrisc5rii;
- se rnanteai?j pentru newre presa hidraulica cate a pomp2 deule i Cu
- ~r~;,.iornntru . .,. pontru rnjsurarea presiunii.
Pentru determinqrea rezlstentei la forfecare se stabileste elorhrl vertical la care
LlrrnesrS sd fie furfecni'fiecnre bloc.
Calcuiul presiunii P "ecesare penlru a obline
efortul vQl*ical o, impus se
face cu reiatia
A P"= -0
-.Iv . 110.1q
i n care A sste aria
sUpra(etei de iorfecare iar
A . este srin pistonului
presei i~ ldr~ui ice vosiicola
pe care actioncazB i pre-
siilnea P, cinta la marto-
rnetrul pornpel de uloi.
Se llleritine oforlt~l o
Fig. 10.72. Schema de monlaj dl gale"* a echipamentuluide la pla- . , iorfecare mc6-roM: 1 - h lm de m& iasoriaf BI iormd itabilig. and ~nictoou~n.
psraielrpipadic3; 2 - cenlur+3 lateral din beton armat 3 capac din belon amtat: 4 - masiv da heton oenfru pamtoareia indie8 defer-
~~~ , - oontrapresiune: 5 - p ~ s d lridmulrc8: 6 - pl~cimelalice: rnatii ,,erlicalc rnicl de 7 - role melalice; 8 - stalp ne iezistennta: 9 . dulaoi dl" iwnn de esenm tare; l o - rniocompamloare; I 1 - ca- 0.01 ~ilrnhniniit se pune dru penW rnonlarea rrricmnri~,>aiataamior
sub preslune uiesa hi-
cir21ulici care asigurA fo* de tdiew, creslerea ptesiirnii 12ctndu-se in trepte de 5
ninlosfere, fiecare Ireapt2 rnentlnandu-se pen$ csnd dep la~rea orizolllalB, la loale
micioconlparotoarale scade sub 0.01 mmhllinut. DupB co se irlregislreaza prosiui~ea
: tnaxitn* la cure se produne Mierea blocului se carltinus lrnpingerea acestuiii
I rn'6sur9ndu-se conL~uu dspiasarca preculn sl presiunea curespunzatoaie pruducerii ! i dcplasarii. in mod obisnuit deplasarea bloculul se hce pe dislvr~te de 100 mrn. In I
) h t tlmpul forlecaril se inregislreilzs deplasarlle pe verticdla si se rnelltlne canstanG I j presiilnea la presa ilidraulica verticnla.
D a d efortul de forfecors s lace unghiul a cu pianui in care se lnsctia supmiilia
de iorlecare, efvrlul nornlal si efortul de forfecare q se determlna cu relatille
in care o, este efofiul unitar vertical datorat presel lrid~aulice verticale:
rr, - eiartr~l venicsl rezultai din descompunerea efortuiui t.>tal ila!nrat pr -~ i
ihidratllice cnre dezvoiti fn;b de torfeeare;
P, - presirlnea citild la manomrlrnl ponlpai dc "lei care actioneazs presa
hidraulic:, VellicaM;
p, - P re~ i~ r~ea '~ i t i t 3 la rnansmctl.ul punipei de ulei car^ actiutieazti prasa
hidmulicg care dezvoiM
fort, de forfecars:
AT- aria boroi pi&onuiui dc
la presa hidraulica verticau
pe care actioneazS presi-
unea P, ;
A, - aria bazei pistonl~ltli
de la presa hidrauiic8 care
dezvolta f om de fotfecare.
pa care ,actioneaza presl-
unea P, ; . . A - aria supratelei
F,g.10.13. Dlagnme de variafie a rezisfelilei la foffecan srlb de iorfecare a bioc,,lui ds sarciilS conslanta, in tunclie de lwlecaraa bioculul roc& . .
Pentru fiecare bloc
supus fo1fec5n1, mentinbnd
efortul vertical a constant
se inregistrex8 variatia $,Z
efoltuiui tangential r, In Z l l
funetic de daplesarea 5 a
hlocuiui.
CU dateie respec- I I
tive, pentru iiecare bloc se
constn~iesc diagramele ro-
date in fig.10.13 din cam '
F I ~ . lo. 14. Ornapla lui Coulomb psnlru rezlstenla de iorfocare se debrmlng rezistel?lo dc la vW(qc) sipenlm rozlsfanla reziduata (O,,d iolfecafe la Varf rr sf
. * .. A,,.. .. - , . .,.:. f?> ,:,.. *.,. ,.: Cunoscand perechile de valori I , a intr-un sistem de ax-; T - a se trase;t+h i" . -. 5:: drc;ite!c iui Coulomb care ponnit detorminnrea unghiului de fisiare inbitoar5 si
ti . coezin~iii. ~orespullz~tuace rezistcntei le varf (Q.c) si rezislentei rreziduale (rD, ,c,] i., i:': iFig.10.14). b jr Deteneiniri de forfecare beton-mcS. Rezistenta la fo~fecare hetan-m& se
i:- deierni/n~ ca si rezistcntaia forfecare rac5-rod cu deosebirea c6 biocuriie de roc3 sunl
I. inlocuite cu bioculi de beton turnzte pe ioc. Asffel de determin3ri se fa0 ponm
con3t:udii dc bcton supuse la actiuni importante ale fortelor orizonloie (e~arnplu fl- ji baraje, slf,vilare, batardouri s.a.) In vederea calculelor da siabiiitate a constnlctliior
respective la iunecarea pa roca de fundare.
hvand in vedera costui ridicat ai acestor determinsri este recomandabil oa pe 1 Wocuik de beton in prima e t a L ir se efectueze l c e r d i de canpr&siL~iiitato ip I : cicluri cresc5loaredewrescdtnara. pentrc uliculUI modulelor de dafornlatie si da
elasticitale iar in corn-nnaro blacurile s8 se suplln:, la eforturi de forkcars dupa aconnxi
meioddogie ca s'14ortec2riie roc8-roc&.
Prirl iricercari de forkcare baton-roc* se detemin8 rsziztutnnla la Hiiinre rr ia
conhctiil betonuiui cu rom, exprimala prin un~h iu l de frecare interioorA a si cuez11.lnaa
c, precum si coancienlrll de frccare betan-roc5
10.2.3. Evaluarea presiunii rnasivrllul de roc& , - asup~agolurilor .- subferanc
Presicmea roctor in qa!&rii. Cmficle~rtul da iSrle Prot0rlia:rom- - Penbu dimonsionarea sprijinirilor si c3ptusnllior galcriilar, camorelnr penvu
sonlralele hidrooiectrica subtemne. tuneiurilor s.a. este important se cnnoasr.;i
t~npingerea cu care roca din masiv actioneaza asupia acestor eiemente de constructie.
Pentrc o roca l~ecoszivi, cu imghiui de fracare itrterioal a,. M.iVi.Protodial(onov
a calcuiat lmpingerea masivulul ds Foci asupra rlnel galsrii orizontale.
Pentru o galerie cu secSune drephnghiularii boiia de echiiibru ara fnnlna unqi
parabolo (Fig.10.15) care se determlna cu reiatia .. ,
rezistenta reziduaii r.. r!O:lq
204 205
in care p este presiunea P
uniform disb'ihuita i n plan .. .
-I-.+ orizonlal iar H - fa* de
reactiune orizonbi3 la
nastcraa boltii.
Stabiiitataa baitii este
asiguras cand
H-ci-.P
In care f este coeficientul
de Brie al rocii, denumit
coeficientul Protodiaiionov
inr P - reactiuneo verfical5
ega13 c i 0.5 pb.
Pentru un mefcienl Fig.10. $5. Shhenja de calcul penlru roef~innhil de tan6 de siguran(a eyal cu 2,
Protodialio!u~v
1 3 ~ . ra. ./6. Gratic de corelafie rntre rerislenh la coRrpmsiune o, siwekien~ulde !die Pralodiakonov f
1 1 Hz---f . b-p 2 2
<.. 4; IL. 2 r"- " r. - 'iL r .
[10.'18] I . I,
j;: i: Cand Y, = b12 si y = h, in'lltimea ds rupero a buitii este 2. ;.. I? ,..~ h = - ['iO.l9] 1 2
1 diri care se obtlne coefic~entui Protod~aiconov: 1; -1, 1.- i Lh
1 . Acest.coeficient, in practica de santier, se evalueazil si pe cale enlil iric~ iolosir~d I i rolalia
i li I- - (C. I
110.211 100
In care ti, este rezlstenta is rupere a racii la efortu~i de cornpresiune monoasiaid.
Ca ordin d r marine, In functie de rezislenta ia co~npresiune, coeficirllNi
i . Prtibdiahonovusriaz5 conform diagralnei din figure 10.16.
Eveluarea afsrii de tenslune dln masivul de rncS pe baza
I obsewaiiilor asirura corrr!.1ori8r1/ annZiurIl de susNnwe
Cei2 mai concluderile rezultate se obtin prin deiern~ina~ea in situ a ir~lpitfyelii
1 ~ocilor in yalerii insa acestaa sunt costisiloare si necesis o duraUi mare de limp.
Cea mai silnpla mstods se bare& pe urmsrirea infrlirii sub sarcin8 z sl3ipiio1 si
grinzilor din arlnatura de eustinam, pi.in obnervalji asupra defonnsrii acest0r.a pan3 ia
rupere.
ArmAturiie de sostinere din ien~ri iurnireaz8 c e l ~ mai bun@ inlt~ln~slii. Dacii
st?l[rui sau grinda din cadrul de susljrlere nu se all3 sub sarcina, reronanta acestula prin
batere cu ciacal?ul este aono6, Pe rrlkisura ce arrrlatura intra sub sarcilla sunetul
; obtinut prin hatere devine din ce in ce niai Infundat. In plus, cand presiunea Gal*
! acluneaz5 pe allrlZluri depftseste o inumiG valoare elelnenlele irlniltlrrii lncep sa i : csdeze hsptat prin curbare, =&pare insotiti de lrosnituri si in final prin rupere.
j Cunosdnd feziskenta trlecanid a iemnulul din care sunt cornftlctionate
, cadreie de sustinere. In funcfie de daformatiiie grinzilor si smlpilor ss poale evnioa
urdinul de marime al indltimli bolNi de desprindere a rocii din lavan (Fig.lO.17).
Lao anumita siars de defo~rr~are a unul sle mant de arm5hlr;l sforhll uliitar
a.=y.l1
din care se dckrmina fnsltitnea Lxlltii
7
in reiafiilo 10.22 r;i i@ ?? -. wprezintj yreutatoa ~iol i i
,sirs a rucilor.
h42surarea .pLeyesls~~i~-uf - . ImDlnrlere cu aiutar@i
cePs#,lalor rle Presiune
. Acest procsdw con
sl3 in alcgereo rlnor scc
iiuni reprez+ntiih:,c da-2
Fig. r0.77. Emiunms in9ltimii bdtiide surPaV.5 a gaieriilnr~e iungul galeriei In care fnlre baza rezbli?n:e, da cedare a cadreior dtn arrn3:um dr suslinw~ ar~nitura de stlstinare si
roca din tavan se inboduc capsule de presiune din tabi3 de otel, piine cu Uitii si
prev'dzute cu insnometre de presiune (Fig.lO.18).
imedini dupa mon-
'Bre presiunea la mano-
rnetn, oste zero Pe mB-
sur5 ce rDca se reiaxea~d si
iiicep 52 apal'?! suprafetelc
du desprintlere rr,b,c ,.... r!. prwsiunea In capsul;l cres
te p%nS ce sllprafetele ds
desprinaere allng bolta de
echilibn~ de la care pre-
sionea r3m6ne constant?.
Ctlnascand presiu-
nea pe armalue si gre-
utatea *~olunliCb a rocii se
h75sr~rarea ~ r e o i ~ l n i i de
;mpir~oem c u t?i11~0~1/ - st6lfjilor hio'ra~~lici
Intr-r-n sectiuno a
galeriei cadrui de sustinere
este lnlocuit cu o grlnrla
sprijini&3 po sulpi hidra-
ulici pus1 sub presiune
(Flg.10.19).
Prin unnbrima cre-
stclii presiunii in cilindrii
skilpilor hidrauiid de sus-
tinere. p$na la stabilizare.
se determilla folfa de
lmpinget~ pe sistcmui dc ,Frg. 70.19. Lktaiminaraa impingerii boifli cU ajUIDilJ1 sldlpilsi
hrdrsl~llci: 7 .grinds: 2 - sf;9ip hidmvlic: 3 - manomolru Su5tinere si fn'ltinlnn
AiSs!rravea tensuni i de
desc<rcnr$ in qol&&
rllmensirrni mici -- - in conditil- naturaie
un masiv de lac8 sa* gd-
seste irltl-o anurnit8 stare
de eiozturi. rJacir In ma-
sivul de rccg re practica
un go1 in jurul aceshlia se
produce o madificarr a Fi? 10 20. lnngbtrarea dntensionii"iparfiaieie a rnasiv~liiri
de m S stirii i de e101t in sensui
desc3rcSrii tensiunilor In-
saute de defortnatii.
Un procedeu slmplu de lnregistmrs a descarcfsrii tsnsillnii din r o d cans6 !n
muntarea a lrei tensometre prevrizute cu mlcrodomparatoare dispuse in&-un
triunghi ocl~ilaterai si practicarea unei gfsiiri in csntrul tr iunghiului,~~ ajdorui unui
perforator (Fig.iO.20).
MiZsurnn,ea ddcseirdrii terlsiurlii se face cu ajuturui nricrocon~panioarelor cu cam
a513 pre\~&ui iiecnre iensoniellu.
f?cslli.biliren sifitii i:~itiaie a tertsiunilor din nrnsivlrl de roc6 -- Acsst pracp~iei~ cons# din opelntii care se desfdsoaM In unnsbarea suc.
cuslune (Fip.iO.Z?):
- pe poielel. excauatiri, prin incaetraro, se monteaz5 lraductoli cu coerrizi
viSlsnB$i oe m6soari, frecvenla vibrakiilor produse de aceste corzi (Fig.ID.21a):
- In po~.nle se practic5 unsiit cu ajutorul unei niasini ds tiiiat cu disc cu inserlii
d.; dialrlanl (Fig.lO.21 h). Prin practicaisa acestui slit se produca o relaxare a rocii a
r e i n se pune in eviden6 prin haductorii cll corzi v ib r~n tea &ror
tonsiilnle se rwdi i id ;
Fig. '10 21. Resi..bIiirun sl3rli de fensiune din mas'v-ivul de rod: a - m3sumrea ssni iniiiele de ionslur,e: b - rndificaraa s13d de fensivne pri,~ pecticarea siiturib,: c - is- stabi l i~a slarii de tensiune pnn punama 6Uh sarcins a piesoi piate: I - tm . diminti cu c ~ i l i ~ l d vittranf8; 2 - boituti de ~nnstmre:3 - slit de i m d piati: ri - pre.6 piald lip F,eyssinal; 5 - lnoriai M clnlen!, 6 . robinel; 7 - nlanomti In,: 8 - r:ano'ucfa de ia pampa de preslune
- in siiiul respectiv se introduce o pres5 piaU de tip Freyssinet, de lormi
.;eti:icircuinM, prin52 in rnorlar de cimerit (Fig.lO.21~).
- prin puiiolua sub presiune a presei se, urrnarffite n~odiiicarea starii de
L*iisiuns prin t~ociuel~~ri cu corzi vibtante p3na a n d se restabileste tonelitaha initiald
c-ru cotuspurdu i~iulluiui ulritar normal hansmis do pre* pa perel4e siiluiui.
, . i . .- Pentru evaiua~ea presiurlii masivului de r o d osupra goiuriior subleril~ie, it,
8 - vederee di~iiensio~lerii optime a constt~uc~iilor subterans:(tuneluri, gaietii l ~ i d l o e n e r ~ e t i ~ , . f . csntrale clrctrics suMerane s.a), pe lar!gPl ~ndsurrltorile privlnd cornpoilalea tsolugica a
i. n'iasivului de rocS, cam sunt costisitoare ~i necesu obsenapi do lungs durafi, deoscbil ! de uiile sun1 observalilie eiactuole asupra compaltii~~ii rocilor si alernentaior de sustiners ! i, in encavaliiie subterane.
! Etoctuarea observatiilor pennanente, pe parcursul onecutiei lucr6rilor cor~sUtr~ie o j . dbllgativitetc a pelsonaiuiui tehnic ingineresc care acords asistan* geologic5 tehnic5
10.2.4. Determinarea ~xwneal~i l i t f i t i i prin i ~ ~ i e c t i i cle ac:! sub -- presiune -- a lerenurilor de fulee3baraiclor a ~ ~ ? p I a s a t e p$ . - r i i e s i v e - - . . -. do . . . - roci - . .- fiournle - . -
in cazul rocilor fisurate metoda pracUc6 per~bu determillaroil perll1enbiiil3tii
cons16 ir, injectarea ape1 sub presiuns pe tinnsoane din gaura lorajului. Prin acsrt
procedcu se pot creea gradietiti de curgera nleri, cumparabiii cu cei care apar i n lirrtpul
eapiuat8rii canslnrctici. si zortn terellui de fundare, din punct de vrdele ni
pc;~:neabiiiMlii corespi~nz~toa,s presiunii ta care urmeazLi sa lucreze conslmctia.
Deter~niriarea perme
obiliUlii prin illjeclalea apei
se aplicrl pe scar4 largrl,
prezenend nvarllajui cil
sste simpl5, rapids si eco
- - -- ~,omit% iar ~~zn l t~ i l o l c abti
nute suni suficient de con
cludente.
Ecliipalnenlul trhrtic
necssar pentru deteriili !
narea . par~neabiiit%ii prin
ilijeutii ds spa eete mdat
Scheltlatic i n ligum 10.22.
Fig 10 22. Schema generaia afi~slalafiei de efecluaw a in pmctlca de $an
pmbei de permeabilitafe prin injeclara de epS: tier conditiile de ibnpetrne 1 - habZl cu apa. 2 - pmpa: 3 - pacher; 4 - conclucta P.3che~I~l.: 5 - nzanametre: fi - -ducta de reiu~are: abilizare a terenurilor de 7 - ventiie fundare se slabilesc pe
baza vainrii COnvanLionale a absorbiiei de apB
21 1
I i I liln' .. . .
'1 - Z I ~ . ime~nb. min ur . ;ital I i n care 12 este cantilatea da apb care pehunde In taren pe 111'1 tionsan c!i lS~!ng:rne-r 1
din gaura fornjnlui. i n intemiui de timp t. Is presinn~? de injectara F. . . Msta mai mirite critsrii convenlianale de aprecisre 2 psrin;sbilit3%i tsrsni:itl;.:
fisurate, stabillle de cdlre diversi aubri, criteriui ~ugean Bind cwi mui iinporlznl.
Criteriul Lugeon (1433) recamandZi ca limib maxim5 a absortt i~i de spa LC'.
care nu mni este necesar2 imperlneabiiizarea lelmu!ul da fundarr 4 = O.i iitn.mtn.atm.
ceea ce corespunde unei absorbtii de ap8 In strat de un lihu pe un tmnson al gelrlii da
foraj de un metru iungime, in limp tie un minut sub o presiatna de tnlecla!e sc~alX scu 'lii
almosfero. Aceast6 marime sste cunosmds in praclica Se santier sub ram& de
!tnitnto "Lugeon" n o b e prescurtat V.L.
Criteriul Lugeon admite ipotezz cB debihrl absorb'it in s t id este dil-rct propadia~a'
cu presiunea d i injeciare. l n realitate presiurlaa de ir~jaciale poale modlficd dasctlidatiir
risurilor prin deformare elastic3 iar materiaiui argiios care ohtureaza fisicrilr pilate i f
sp5iat i n aceste conditti intre presiunaa de injectare si aebtl rlu si mat pastieaza G
?latie iiniars.
In practica nu intotdeauna se pot elecrna tnieclii da parmealrtlifutz la
p+esiunee constanl& de 10 atmosfere. 353 i l tm pli??tede ~ f ~ s l ? l l i Lllgeon. LIiP 3CYS1
motiu, in iacul ahsorbeei do op3, ccrespun;3ton!i. :iitertttloi Lugeon, sc ioiosesic
capacilatea specific5 de absorbtia
1 (2 i-l-l, (Iilji. lnolr~t. rr1intlt~lt.1 lO;lt~l,l c is = [10.??4
cale reprezinffi caniiirisa de apB care pabunde in t ~ i u f i pd ull iror~son de iungime? din
gaura fomjului: In intervaiui de timp I la presiurten p e:<plirnalS il l mar i coioani de spa. Zonarea terenuiul de tundare din punct de vrdere at pormeabiliiatii, pe
haza capacit~itii spocifice de absorbtie dstetminatX la presitini diferite, poale li
cnnsldarvte ca acceptabiie dace determindrlla experimentale se electueazs la preslirni
situzt* sub valoaroa prcslunii critice 12 cn?e ~IICCF? ~p41ale>~ atgiiei din fisitri sau
ldrgirea Rsunlor prin defonaroa elastic5 a rocii.
Efslrcluarra ~robelr?rile o e r m e a
Pentru eiechrarea pmbelor da pern~eubilitale se placodeaz8 asllei:
- pentN fiecare bonson se stabilesie programui de.desfSsursre a probei de
pernleabiiltate ladancrmea si lunoimw Bonsollului. valoarea beptelar de presiune
la care se inlellr??r& apa - rnlnlrnllm trst tlcpte - nllnlBrlrl da CiclUri de illjedaie etc.):
- ee mdsoar* nrveiui apn, in garhra iorbifitllli:
- ' sem~ni~az i I in5talalia de injectare coniurm sciiamoi din figurn 10.22:
- se pune apa in imhii sat! maiaxcr pan5 la un nivei care esr? de.torrnind cu ajutorul
rlnci rigie gmdatf: a u CLI un tub de nivcl;
- se pu~npeazd spa sub prima treapW de presiune c-I, din lnomentul In care
plasiunsa mSsurat3 la manomehu devine consianfil, is Itilnrvaie ria 5 r~iinute se m5soar;i
nivsiui apei in hab3.
Datele Inregistratare trec lrb iisa de penneahiiible a fomjuliri:
. . .. ' .A,; .i $>~.
l.' lnjsdii rie cimerllare se fac cu susperrsii de tciment-spJ, iaporlul intra ~i lr l t l tgtm
?.:.
- po,,,ljarGa apei sirb treul-'L31 de presiuno dulsaia =end debi;ul injectat . de riment st calai!ale% de ap5 din srlsper~sie (C:A) Rind d i e d propoq!iu,xal cu v,.
linsne mnstant la putin tlei citiri consecutive. Clnd aceasti4 conditie este :;- c ~ P ~ ~ ~ ~ ! ~ ~ :PeciRci deabsorbtio.
indapiil.,i~ we,:= la ire@ de presiune unndt~are ~~~~~~~~~~~e fn mod - Simenbrea unui tc.nson fncepe cu .n ~~rspensie niai diI~tn3 51, daci ede
rtece*ar, suspensia da cinlenl i v mildifid piin cleslsrea car~tildlii de cimeni pan4 assm81-i2tor;
- dupa ei9sluarea in jaC~r i j apeI la beptele da prasiune stabilile In prealabil, $:. cand so obtine IefEUl la ciinenluie, adici ~ b a t u i nu nlai prilrlesle suspensie dasi
~:en,c,l~ desclise, se calculeaze capacitatsa specific5 de absorbiie cu i' prWiunea de ildechle nu se modiiic+i.
j i.a!3k, 1025, ff idnd corectia de Gesiune cu relatia (Fig.10.23):
I10.2q p = p . + Y " i h . - ~ ~ . i 10
in care esie v~esiunea mssula? la lnatlonlebu i a r ~ ~ greutales specific* a aPei. I
Diadrama parmeabitiiiltii detertninau prin injectii de aps €st@ redat5 in figura . 8
'10.24
in Rgura 10.25 este radaM diayiarrra de injectare a susporlsiei de cinant pa ur!
lronsvrt dintr-o gaur6 de fnraj.
DupS atingerea ~efuzul l~i de cinierrtara tlolrsunul respeetiv se lass ill plir:i
rnirllrllum , 72 ore dup3 care, pentru vfrlRcarea eflneiti4tii injecsrii, tlonsolinl ~ i ~ ~ , ~ ~ ~ rle pennra~~;,lafa delemha12 prin injs1arFa opal inri-un ~rOnsoJ~ respecUv se roioreazj si se Lace o probe3 de petrneabilltate cu ap8.
parin lixajului Det%t.r~linarea pernleabiiiStii prirl injectii de a p i pe tronsoane din giuii lo da iorai
~ ~ i ~ ~ f f : Gye?rime~rtate cu s l ~ s ~ e r r s i i de cinlerrt preculn si inject!iia expe~iinentale cu susper~sii de cimsnt perniit zorlarea telennlui da . on regul:i, ill ,-bntlnuarea probelor ae pertnaabilitate se lac injedil experlmenbie fundare din punct de vedrre a1 perlneabili[alii si al npacitatii de cimei~kle 111 vedorea
cu susi?eraii de dmerlt in s c o p ~ ~ alalwT;lrii proiectelor de consolidare si pruiectRrl1 si enocutiel voallllilor (14 iilj%c*i sub balaje (FIG. 10.26).
ii-,l$?elm0;lBiii7.;~1~ a masivdor de roc1 Rsurate.
21 5
214
i - s*. ! f&
I: :. . ,
: L: i.. i 5:; j !: 1: ;, ' Capitalull 9 I
. . CLASIFLICAREA G f OkOG16A TEHNICA A - ! u i i ! 16-m I ROGbkOR . FZI >I-25
I F;!U.& ":w;li
rs rors. Zoirarea lere,irilulde Iinidvre din pui r~t da vedare a1 -a/Jaclfilaiii de inleela=: a - prer;,rmi &sire la a~je;taw b - psmlc?ahiiifilalaa rm,lor c - mnsunluri de crment
216
Sconria 1crcstr;S esta mlotuitfi dim-o nnrc vitriobte de roci care se denseheso
mlre t l c piinh-o rnultitlldine de partic~rlarititti In ceea ce pliveste ccorpodtia
- mineialogicS, st~udurila sl texturile pelrograftce, gradele de dezagregare Fzict;,
aitelare chirnicj si bioioi ic~, conjolidare si cirnilltore, ctttare, fisurare, failere etc.
Aceste paliic~jlarifati conferii rocilor o gama ioatte vadaia de valori ale paramelrilol.
Fizico-mecanici care le caracterizeaz2.
Olasificitrilc rocilar din scaaftr* terostra pe criterii gooiogica-iehnice, dasi au atins
on shdiu avansat da irnhtm5litirn, sun! departe de a se considen ftnalizats, exis'Mnd
preocupiiii sustinule pet,t?u potfoctlonsrca acestom ostfel lncbt sb corospund9 c?lt mi
, bine scopuiilor ingineresti penhu a r e suntcor~ceputo. .
i 0 sint-8 a c!asiflc~rllor olvboratc panil m pl.ezent cu privire la dolinlitar~a
i ~oc lb r terl, iocllor semltari si .rocilor moi,pitmantoas~,1n ansamblul scoartei terestre
i aste prerenlata ln tabelul 11.1.
Conform datelor lnscrise in label rocila din scaarta tares&* se sepad tliri
mari categorii: roci tari sau sMncoase (hard roclcs), raci semitan sau semisDncoasi;
(soR racks) si roci moi, pSmantoas@, sau parnanturi (soils).
Uelirniiarea lnlrn rociie iari, pe de o pa*, si raciis pgm3ntosso, pa de alta pa*.
s-a Wcut pa ham cbntrastulul de proprietsti fizica-mewnice si cotnportXrii $ i r k e
icasiora In prezonta awl.
Tak iu i 11 .I. DELiMITAqEA RrJCiLOR STANCC~SE, ROClLUR SEPRIST~~.NCDASE Si ROCILOR FdO1 (PAMANTOASE) IN ANSAMBLUL SCOAXTEI TERESTRE
i- P , X E CARE ALCALULESC SCCIBR-ESTliA Eoca de bzz5
(Eedrock)
(& cristaiirare) roci _
C ~ z i v e i '
! .. ..... i.. - - .t
Tabeiul 11.2 (continuare)
-- a ! I I 2 3 T-- -T- - I ivlagmatice, meiamofie i i
-i Magmatice (granite, gabratti?, sedimen tare, cu grade avansate d:
landziie, bazalte s.a.1 rneiamonice tactonhare si aiterare (granite. '
I I Exsmple . I (micasistiln, amfiboliiie, cuatiie, / andezite, zisturi epirnetamoiiics,
de I gnaiss *.a,), sedimentare (gresii si miesisiuri. roci vulcanogen- I roci / congiorneraie cu ciment siIicbs, lsedimentars.mame si rnarno-
I ! puternic cirnsntate, calcar, dolornit ~alcare, congiamerate cu cimeni
s.a.) l -
i 1 caicaros a@iios slab cimentate,
I calcare ium=selice, cres, diaiomii,
ArgiiB, prai, loess,
mat, dcpoliie argi-
Nisip. pietris, bolo^
vanis, grohotis
isare gem*, gips s.a.) I -I----
ioase cu lurbi I
Eiuvii, deiuvii, coiuvil, proiuvii, aiuviuni.
ciepazite io&soide, depdzile giaciare,
soluri
--
I Structuri geologic~ magmaiice, me-
Forme
de
enistens -
tamonice si sedimerdara, aloituite
StrucNri magmatice intmsivesi din toci cu grade ridicaie de alien-
efusive, struciuri metamofice si . ! re si isston'ire. Predomin6 in ior-
sedimeniare cu roci puternic con- !maiiuniie de flig si de moias:, pra-
, solidate iei cimentaie, in arii de /cum si in wedura struc&rilorde I i arogened salt de piatiorma pi&form5, fn facies aigilffi inarnos
si nisipls-gruns precum si In
i
I ' 7--- nes lsqeii ep lojawed !n!pawlo:u! uud ')3e1!pu! ay 'e!:n3axa ap a!e!aads ap e w qns alezl!!ln
! i nsw n3 pal!^ aQ esa:a$lol!!ptulsum 1 e a ~ e p u ~ (-e.s !pnss.ml 'aqmyn l~w) ulod 1301 ap jlnda a w n ewnqs ' ~ e u o s e ~
1 '!n!nIJel61 SF 831Utpl066 101!31:5!1~3EJW
sa1eq1apwe3
I '
(a!q-uo!pe~ 4p!us!as . a ! r j a ~ ~ t - . - r - - - - - A-P ! -gala) 'aolztloa6 tunnaadsa~ .aim uau I i nme~ioloer 'e~llleLUI~e18'a3111aw I . , . - . - . . . . ..
-1)iid'6 1-ewnl is !p?du.oj ulld alql!ce -cu3=1e 'a>~rcsms apapw ~ l l a s 3 ~ y , ju tad :~i i.ialeo n~ EIE>SCC! ap lnle.eoe ' -mi ~ i r n q ~ r s o i d . ~ n (~oo6n i 311 I ; n> a a i ~ el !a i~a)s!m ee.eu!w~eiap '~3 czo~,uy&sa IJ!!~OI nes .at.>-) iunlse~o cns roe n l ~w=lu! / i .ttueu!p is p y q s 'plepuqs eliaeuad uud 1 lbll~njr~gwgd !ajua)s!zal ealeu!wlyap 'e!q I -awolel!p uud !s p q d ad !!lgll!q!sa~dwo-~ , ?a>eu!wlal=p nquad 41s u! ajsal lo)e.t ! aqe! ap 63!uqa~osfi aqleuv 'adeosn s.le!u eloqe! zp ez!leut/'ala!u!w u ~ s n ! !s
-luI 11p3nl lsa3!ue3ww!~~es !s alenuew a/ so!ue3su e!elo~ '?qSoloefi e l ~ g e ~ 1 :el01 u ~ d !unlpadsold 'go!fia!oati a1w.3 1
. ' - . -.- - - * .r'7..-...-.---.' - -- .- az!ueu!p; !
: !PE!-~IDS "1 ~ I ~ B S Y ~ ! I nes jaiqns) Z:qw
! I I
-tu!~plp!l( elzua.we ap s!!q!?dmsns tuns I i
i ~ E . ! Z ~ O ~ S U a ~ ! ~ n ~ u e w ~ d .sje!i!u! !!lnpRns / I
, j L i !!qsnqe~d npojep uew !!gsq'p!oss,a! I !
I i I dB ep 'ayicdor3eu al!lmuglugd le: a!peq i _ 1 U ~ I W WEOI g e u ! ~ d a iq j~ !qesw~q i : -!lea-?legWn ap eucwouq rluazeid lod 1 ' , :,WOjWTN8p~ ai,!zeea ai!Jmugul?d '?il!oles qns !#g!!!q
. . .suilc;sp fs lqsso 1s aje%.uu! el !qusls!z! at = Y 3!ueaW 205 el eiuelePatl-, QL: 8 3!uesaw so* 21 e;uas!zey -
! I : -st e;.mnpei a!id !e!sads u! ul !ads. :;w*,Nep W S + B i qaDp3sn El j I
i eiuiiza~d ap i!?!suss a:e!uwn~u! lung . el eiuqsnetl
:(aseo) ! ~ Q s + L ; =rll'gde n.; 61rn1nq I I-pld ss.bl!lia) aa!nos .io!urquvw& t l n z ~ i ..er gdnp iil~.!nuu~ 60 in1uapwo3
I I I 1% 3lew weal !s e~ew el sngeo3au 1olum1 :,w~16 sac-2 '~ = Od p! !,lu?/6 S'Zi 'd geJ / -!l'%A?d in= ul 01az3!:3e1d a3211Weld - 1 m s n e ~ q s u l ga lede s$qsuaa - .sn alas gluslede qqsuaa -
, .
i i . :Cu3/6 s'z-9') =I ! :%SZ+G = U pew!ld a l ~ ! Z ~ I o d -I !%9% > WeJ2luld a l q l ~ ~ l o d - 1 i = 'a gmsn aiels UI pa iede q q p u e ~ ~ - i I I
L_ 8 .. ,lr; -. lntre rocile tari si rociie y?~lll&ntoase se intercaleara rocile semltari care constituie >: hi i: categoria de roci cu cele mai rnari variatii affit din punct de vedere pet~ografic si I./, 2.. shuctuial, cat si al proprietitlior yeomeconics. i V? i - Rocile semitarl real1zaaz.l tianzitla lntre rocile tari sl pamanturi.
i: Cercetariie geomecanice conlpiexe astlpra roclior tar1 si semitari s:an ! perfectionat wntir~uu, fiind stirnuiate de dezvoltarea lucdiriior miniere subterane ii
(puturi. gaierii. tuneluri, exploatarea slirii s.a.) si exploatiriior in cariare, constructiiior i' de drumuri, GI iemte, poduri precum, si de studiile efectuate In vederea falasirii f !- acestora a tsrenuri de iundare pontnl diverse construdii, in, special pentru constluctii 8:. 1. Ilidrotehnice si hidroer~ergetlce. i: Mare8 varletate a conditiilor yealogice din alnpiasamenteie ConstNcliifor fundale
pe roci tad sl sernilari a llnpus o anumiti prudenlil si retltlere In eiaboiarea urtor norme
privlnd ~tlilliarea acestor roci ca teren de fundare.
in marea majoritate a cazuriior slai~ililea progmmuiui si voluniuiui lucr~rilor de
cemebre (prospecliuni geolooice si geetlzice, teste de laboralor si in situ).
prelucrarea si interpretarea doteiur si in final slnbiiirea vaiorilor de cslcui ca si
rec-ponsebilitatea fitndamenl3rii acestor valori revin personalului irlgineresc care
eleborcad studiile gealogicr-tehnice. EOcaeltatea studiiior geologice-iwl~nice este
conditionati de trei factori de baza si anume:
- conlpiexibteo geologic% structural8 si IiidrogealogicA a zonel in care se
incaiireaza a~r~plasamentul care se stl.ldlzEL:
- periormanteie tehnlce ale uliiaielor si tehnologiilor utilizaie pentru
prospectarea terenuiui. efectuarea testelor in situ si In laborator si preiucrarea dsteial:
- niveiul ds ptsgitire sibnperlenta polsonaiului tehnic-inginerasc care lntocmoste
. ' studiile.
12.2. CHITERll PENTRU CUSIFICAREA GEOLOGICA- TEHNICA A RCJCILOR TAR1 51 SEMITARI CA TEREN DE FUNDARE
It1 iibl.atur2 se tntallleste un n~lmar mare de claslSc&ri ale rocilar tar1 si serrli~rl.
avand la bilzli divsrse criterii. Majoritatea ciasincariiar se bazeazc! pe dlferentierea
locilor in hlnctie de o serie de paiarnebi Rzico-mecanici printre care se lnentioneiize4
'p. I I. !nlnloqel uoluo3 'a~uado3eap !n!npW8 le alapah appund ulp 'a3!ue3awoa6
ro!!:J!puapwe3 1olpOIM e alqLpwo! o mqdopo y aleod waluos lsaon ul.
'rips inlqwesue u i p i ep l ~ l s e u ~ z e a z ! ~ a p ~ ~ e a me3 als~npnq5
!a e3!Go[oe6 .tol!1~ue!n3!ued lnpubj ed aleqol6 !~gu!uuepp !s q!s u! elque~ugedxe
!leu!wlelep 'roluoqe! ap !lFl;.le~ul uud eelnugqa 1ol.uolen !!lg!alo3 1s !aaleue - ad g$;m% a!nqe4 aa!uwawoaB lo!!agsuqswe3 ale lnqe3 ap Jolliolen eal!l!qqS
lolojepunj ealeuo!suaw!p
el aixleplsuoa ui alenl u .ton a3 itwe3 ap lol!lo~en eldnse appap E nlluad aluarJyns
iuns nu 'ngs (nlqwesue u l !nn!sew ~ziazyapweg am a!a3 s p ateldo~de !ew JUI~P
!sap :n!su1~1 !nln6aqLl! eteas el aw.!nsew e3!uwatuoaB lol!a!lsuapme3 a!!loleA
'o3!qalu!nelfi !s a3!11aw0113a!a 'waylawows1as
a w p w u!>d le!oeds u! :03!1yoefi !lolg.lnsgtu el ~ tq lw! ! qse '%!sew !~ l~~50qu!
epundsad& 5s a.tm .a!eqa!~ aa!ne?awoaG jol!amsuol3e~eJ eeleu!w.tslag
(jq) !~nrn~aa,?!r~ s (01 e-qucwl or13oiq ul eem SP !nlnqseru s;2.nie<as : .LL.EI;
OEZ
.;ueIaJ!e ap wlegp apwB n3 auoz !s w n w d '([wJ!:, 'o!+alel&[email protected] op alajeldns) a'J!L!@aew
IQ (@uIPA~~U~~!UI 'UIlSI)) 03!ZU Dl#@!llUJ1103E!p !G Pt1[1U! a6 31.3 U! Q 3 O l ap 3.IPU
!eu ulnloh un p1!3!los nl!s u! e~quew~mdxe alugu!unola(l 'nps ln(qwesue U1 BWI
a!) !ti~nn!sew ale elear al!lm!!ua 11ntu !ew le3 ~ e a t ~ g s ~ ~ > d n s awa a!s= )onslulWoqe! op
al!lp3lt)'JuJ u!ld aleu!wlslap a~!ueoaiuas8 a!p!l+!jel3e>m l d e ~ Iqseae !$!.tolea 'e.lWu11e
ep alasuenw auatuouej ap !s uward epe:,y!$eds 1s !en!!a ap lo!qa~elrlns 'lolunsy
quazald ap elepqe 3olep nes u!$nd alleoj tuns eieua!uojuo3 Ionre olqann~d3
-a3!uops$ la[unlo!q ale a!uauodwa= p o t ep 0!!~11301q013lw U!P a s w e elenrude
ad gz~snl334o as .10l)zloqel UI aqu~?atuoaTS 101!1Qs!.Ie19Ne3 0lUI;U~LulaX~a
'!qri3 Lqau ap !!u le !w !s
ajns 'pez p-I !qno ~tlaw!mp el s p euen jud so (gnoolqor!J!tu) !o!w !cut !un!suew!p n3 grrt
ap & l n q q u! !Ins!j ap stlsalal aligs ap le!uaufielj I) ale& -J!uupal ?w!q ale3a!3
.(r r ~ B M ) aqummr
!~I~U!CI U! 5301 ap l!in!setu ~ ~ w d s s ~ q s OP ?(i)l!u!! !S alswBplo3s!P 'alunS!u'al!!!ed
.s3!z~oa6 tto~!;.~nopw tul~d 'hlsetu (r16eq111 wl '!eqo!6 1s 'oleul
pleas el alerq3e~a alsal u!ld 'q!s u! !los>a3uj 'IOIEIO~CI UI ! J ~ J ~ ~ U L U ! J ~ ru!luis1ap
a s o>!ue~aruoeG nlryIsuape,!s3 'EOSUQ~E I~IA!S~$UI ~$a!tquqe ale3 al!m w e d
3: r.: i.. t i .,..
Nu Tntoideauna In cadrui studillor geologies inginernstl sr o:eclueaz?i deie11ni1t8ri h ?; c.:wnplete, de regulii punderea cea n~e i mare apaltine anallzelor de laborator prin care se
*I ohtin \Inlori ale cal'r~cleristicilor geornecnrtice de ordirtul I.
I! Deterrnln5ri enperi~ne~rlale In s i b prin care se obtin valori de urdinui II se ,L .. .:.. eiecti~eara, de regulE nurnal In an~plasaineniele construdlllor de ilnportanlil 1:.
exceptionaia (clasa 1) si eventual celor de important3 deosebil2 (clasa 11) lar cele la
scari glohali. prin care se oblin valori de ordlnul Ill se efnduewzB rar si nurnai perllru ...
canstructii de important2 exceptional5 In care conditiile yuologice mrnplexe irnpun
aceasla neceslhie. . Avand i n vedere in~porlanta factorului geoiagic-atr~iotuwl, lliicrotecionic si
gcomecnnic In cornpo~lama lsrenuiul de fundare, prccum si gradul de incer t i l~~dl~~e cu
privlre la posihiKbteo de cunoastete h i detallu a elementelor peoloyice-structurale si
n~lcroiectonlce, pentru const~uctillr care se lncadreaza In clnsele de Impomna Ill.
IV si V, valorlle yearn$canlce de calcul convenllorlaie se stabllesc In fu~~cl ie de:
- Tipul cunsbuctiei:
- Clasa de irnportanffi a con~lructiel (Tabelul 11.5);
- Faza de ploiectare:
- Clasa dde inndrate a lnasivulul de r o d wnforln
tabelrrlui 11 -3.
- Gradul de interbsitate selslnica al zonei;
- Ordlnul de incadrale a vaiorllor caraclerlsUcllor
gsolnecarlice ale rocllor, onforni tabelulUl 11.4.
Penbu const~uctille care se incadreas i n clasele de ir11portant2 1 si il
stabilirea valorilor caraEteristicilor geomecanice pentru dirnenslonarea l u~~da i i i l o~ se
.Lluclurnie collslruiie face pe baza rezulhtelor calculelor efectuate pe modeie gen-
p ~ i n sepalalea rnasivului de roc* In blocuri tectonlce dslilnitale de ~ateaua de hlil
(Flg.ll.1).
. Pentru efectuarea calculelor pe rnadele gro~huctunle sunt izecesare valor1 ale
irrdicllor geontecanici de ordlnul I care caracterizeaz8 rnicroblocurlle delirr~llale de
supraletele de IlsuraUe, de ordinul I1 care caracter1zeaz;j blocurile Iedunice delilnlhie de
klli si de ordlnul Ill care caraclerizeaz5 rrlasivul de r o d In ansalliblul S u .
Tabelul 11.8
- - C a r a c t e r i r s r e 1
I . . ~ ~ o r t a n ' i + . .7. . . . ... -. . .. .. . . . -. . Construchl de lmaortanta ekcenflonala
I . I Cor~structii a c&rorevariere are urnlarl catastrofale.
Constructii a &or expioafare neintrorupfd esta indispenzabila
~onshuc t i<de importanti deosebitj 7 I
I
care nu exism inciicatii de incadrare in aite clase se 1 Incadre& ln acaaste clas*. 1 Canstructii de imnortanti sec~lndar i
Canstrtr\ldii a c'6ror averiers impilc.4 un pericol redus psntru viata si
sanhfatea oamenilor si prodllcs pagube materiale reduse ,
Consbuctii r~eimporta~te 1 Cons.trucUi prouizorii de vaioare iedus3, a &lor avariere nil pre2inlX
I I Y / pericola pentru viata si Snatatea aamenilor, construdii pentru I I 1 sdaposlirea temporar$ a animalelor . i
',b ,.- F
12.1. DATE GENERAtE Ecologia, ca3tiinffi a nalurii, studiaz6 relatliio dlntrs vieh~itoare si mediul In care
,~. ? acesteo ldiesc. In particular, Geoacologia~studiazB interactlunea dintre vietiliioare si :j 7 scaarb terestrd si consecintele acastai inieractiuni asupra mediuiui inco~ijuSAor. . ...
111 ansamblul ragnuiui animal ornul reprezinta specia cu n l a mai ' mari
disponibilit3ti de a contribui la modiflcari subsfaiitiale in plan geaecaln~ic, el dispunand
de inlellgenta si lnijlaace tahnice cu muR superioare ceiorialte specii. Din nefericire.
accsta disponibiliWli nu au fost folasite intntdeauna i n scopui protejarii scaanel terestte
pantru a nu doslansa~procsse geologico cu efecte negative asupra rnadii1li:i
inconjudtor.
Graba au careunoori aufosl exploatate o serio de recamintit de i:Shunl si sare,
pwbol si gaze, shlcturi acvlfere, executarea unor pnstructli, defrisiirile maslv~ pentru
rnploatarea lemnului dar sl pentru eltindarea terenuriloi agricole s.a.,
intocmiraa unor studii de impact si respectarea unor riiniuri si tehnologii p c v a t e , s a u
rasfrani nafavorabil asupra stabiligtii scoarlfi tsrestre si impiicit asllpra activiiiltii
umane.
D~meniul de studiu a1 Gooacoiogiei este vastsi insdcient cuplorat, dozvoltarns,
perfedionarea si sisteinatizarea cercetgrilor geoecoiogice constihlind o nocasihte de
mare actunlitate
$2.2. EXEMPLE DE ACTIVITATI UMANE GENER",LQ&RE?E PROCESEGEOECOLO-
12.2.j. C_onstruclii de haraje ci lacuri de aclJm!llnre - Consecinta imediaM a barHrii unei vai este modificarea substantiale a ragimulul
. . hidrologlc m avai de acumulare cu privire la alimentarea ssu drenarea acvilereicr
freatice din zonele de iun& si desssuraraa promelor de erozlunn si lrennprt tie
dsbit solid.
in zone iacuiui de acumiilare regin~ul apelor sltbierane so mncfifii3, do rain rrtal
mutts oii inv~w5!?du-se sensul d. curgere a1 apei 4ukarane i n interierul vsrsanfilor.
cu posibiie mrrsecinte asupm stridrii echilibrultil venantilor din vBtle adiccente
(Fig.12.1). $
,F!g 121. 1,duen:a lacuiilor cle aacumuiare asupra slahii1S:iI ii*ersanfilor a - curgerea apei subferane inainla cle crearea aacumul.3ni d e ap.3; b .. curgeI.ea ape; subiemne du?S ufz~lersa iaeuiui 6 2 acuolulare
In limpui fiuclualiiior nivelului apai din lac echilibiul versantilor poate fi aiedat
prin declar~sarea unor alunecari de teren, uneori cu consecinte catastrofale. Vna dinlle
cole mai dfzasb.uoaso alunecjri de acest gan s-a produs ia 9 octombrir 1963 i n
cuveta lacuiui de acum~llare Vajont din ltalia. 0 ma& ds roci, cu un volum de cca 240
nlilio3ne rnetri cubi, s-a desprins din versantul sffing si a alunecat in apa din lac, cu o
vile25 de 1530 mls. Alunocarea a provocat deversarea spei peste baraj (263,50 m
inaitinle). lama de a@ pa te coronamentul barajului fiind de cca 100 metri grosime.
Payuheie produse de iceasti3 alunecarc au fast foarte mari, localitatea
Longarorle din aval fiind complet distrusg, numarul victimelorfiind de peske 3000.
111 urma acestei alunadri cuveta laculul pmctic s-a cotmetal si acumularea a fast
iiefinitiv icoasli din iunctirlne
,:. 5:.
ir P: Cu~vslluctiiln axpuse cei lnai frecvent oveiiilol~ provacate de a~lnecertra veisit~~liior 2.- E clin nns ls sculnui8rilor l~icllolol~liice sunt dnlrnurile de ocal de pe contuiul laculni. - b~iv;ltiilc care rt'alizeaed leyat~lm inhs biulrro hldrugfafiee ndiil~%l~le, prin galotii
:IR adu~tiuns. de cele rnzi n'lulte nri joac2 rol de drenuri culecbare cam pot +
niodificzi suljsia~>iial reginiul hidrogeologio nalura din zona respectiva. . .
.7 Carlelele de matellale de constructii penti'u. executia barajelor, ;elelale de
!, drurnuli provi2arii si de exploahre. haldeie de I. galeriiie si plllurile l~idrolel~~iice. z defrisdrile dill Mna lacurilor s.a. canstitliie iucl3ri cu impact yooeovloyic irnpoltant
asupra rnediuiui ittco:ljur?tor.
.., In fine twbuie remarcat raptltl 4 prezenla unui lac de acumulare induce in
:one lespocUv.2 o acgvitate rnicr?seisrniLd. -
:
12.2.2. Ccnlstructkt de drumuri si c8i f'le in multe camri ercavstiilt care se execut5. pki~itru piatfr.~rrte de drumuri si c4i
Ftrate, preeum si tlolicul rutier si feroviar care se desflsoaid pe aceuka, akcteazi)
slabiiiiattcrr verjaritilor
bc-cutia drulnurilor sl callor farate pe versarltii vfiilor trcbuie pwce~laLi ds studii
gealogice inyineresti care st6 perri1iM nvaluarea poter~tialului de alilrlccole a versat,8loc si
stabilirea lucr%rilar de coirsolidais 1tecessr.s penlru a evita decln~rrtioa urtoi alul?ec:z3li.
Alunnc3tila de teren udati initial6 stint rtlult rnal greu da st$t~llizat, de aneno
stint do preferat IncrSri destinale plaverlirii prduucsrii amstole.
12.2.3. Explaat%ri la mi i n cariere
Calieraie din care se oxtray roci utile, substanle minerelo solida sou d i bun i
relxeziillS adevnmte cintrice pe supmht;~ scosrlei ie~.eslie.
hscl'iidetao u n ~ i cariere iilsoorrin3: distrrlgelen defil.11tivii o covorulr~i vegetal,
excavafii eiecluaic cu ulil;lje stele sau prin enplozii care pot duca la initier~a unor
alunecfiri de velsanli, crearea de, halde de sterll, perturbatii i n regiinui hldrageoiogie
natural atunci cdnd exploalalsi! zHcirndrlluiui necesil3 asecari, decor11prin'lHli ale vetrei
carierei. posibile rulleri hidiaulice daluriffi cedirii stratalor in~petnlcabiln din valla cu
reuiari de nlsip In stare de iicl~ofiers. Uneori. Cl~lpfi epuizarwa I ~ Z O I V R ~ O ~ exploataliile,
uclivilatea In cariera incetezz+, sisterneln da asecare slmt swase din iuncliune si
"~. ..*.. ..... .?l.. . - ::- I:..
12.2.4. E3'loatgri Miniere subterane -- Veciille erllloai2ri subterane pkiisite, indeosebi cele situate in apropierc;;
sllpmistei torestre. In foarie multe cazuri au gonaral prdbusiri ce au alecbt aril
inlportante care, nu de putinn ori, an fost lnvadaie de. apii Prahusirsa unor excavatii
stibtaane psntru expioataren sarli, carbunel8ti s.e.de mulk on an afectat zone constr;rite
de la suprefata teranului sau -au general declenserea unor niunecBri pe paliteie
42.2.5. Exploatsri de sare prin procedee de dirolvare Un procedeu me1 eomod de e~plcztare s sarli gemc II constituio dizolvoiea
s%ni prin reaiizarea unui circuit de aps iniectata In&-o gatlrfi de sonda care sbiillungb
maslvlll de sare si ekdagerea soluUei cu 0 concenbatle ndicaffl de stlrurl (Flg.lZ.2).
Fig.12.2. Prdbuslri in goluri subfenne dalorate exhagenisBrii prin dizoivare: a - schema lohnolqrc9 ds exlragere a sani prin procedeul dszoi~Srii; b - pprbusirea ravanrriui goluiul sublsmne rezullal In unna dizolv8rii Mrii
Acest procedau de sxploatare a ssrii conduce ia crearea unar goiuri in masivul de
=re, cu forme si dlmensiilni foarte "ariabile si greu de localizat. In multe 5zud tavanol
de rooi de deasupm acestor gaierii so prabuseste sub greuiata proprle cesa ce duce
la degndarea terenului, apa~itia bsitilor si protlucerea unor evantuale olunecari de
.,..
. .
. . 5 42.2.6. Expiorarea si exploatarea z5cFtmintefor --- , 5 de petrol si gaze . - iz rF C Princiialeie forme de manifestare geoecologicii a iucr2rilor de enpiomre si
2. exploatara ii sh'uchlriior petroiifere sunt tasarile pnn subsidenG, develsarea la *,.: " suprzfata terenul~ri a apnior de zBriirli6nt din gdunie de sondS incllise !I i" r~ecnre+p!!nnitor sau deteriorate si accidente tehnice care pot ait?ch fomati;tnile ',. .: gcclogice din zons rcspectiv8. I.;
.- Tasarea prin subsiden16 se daioraaz3 defomlatiilor sufariie de rociie puiabare : de petrol si gaze sub greutatea rocilor de deasupra, datorlta sdderii presiunii de
$ zXdniBnt. Efectul IaaBriior prin subsidanti este mai pregnant In zonele cu relief plan.
i' Lin exempi!] edificatol- I1 constituie ier~omenui de subsidenta Inregistmi ltizana orasulul :. -- Long Beach, din California, ca urrnare a exploaGrii pnui ziirAmsnt de pmoi,
linde s-a inregistrat o tasre total6 de 8,59 m.
Tasarea prin subsidanti care s-a produs datorita 6xploat3rii unai structnri
petroiifcrr din Vcneruelz a f5cut ca epclc lacuiui Mamniho s& se cxtinda catre 'ona
a h 5 sribsidcntB. lnvadarea zone1 rerpz;ti.de de catre apa lncului Macanlbo a
putut fi u?rM prin executarea rinui dig cu lungirnea d r peste3 km.
Pe ~ne le .~ I r~c tu r i petrolifers pot fi Inalnite vechi puturi de sonda, Inti.-o avansaiS
stare de degradare din care deverseazd ape de zacBmant putelnic iodumte si ciorurate. acestea wnstituind adeviirate Lvoare parmanante. Scurgerea apelor
puternic mineralirate pe supraiata soi l l l~ i a iavorizat dlsparitia vegetatiei si dezvolhrea
proceselor de eroziuno si alunecSiriior de h e n .
Asticl de fennmene se lntalnesc frccvcnt In Romania. pe slrr!cturlle petr~iifcrc
din D+prs-iunca Precarpatica ewloabte de cahe socictAH sstrino, cu mljlooce
rudimentare, Incopand din a duua juni8tate a secolului'trecut.
Uneoli, accidentele tehnice intervenite i n procesul de lomre sau de'exploatare
a unei sonde de titei sau gaze, pot favoriza producerea unor procese geoecolonice
importants. . . Un asuel de accident s-a prodtls la inceputul aniior'64 In zona Lipia, lang3 sahrl
Gmiu - ~iild*rt&ni, In .Seclorui Agricoi Ilfov. 0 sand3 care se afla i n fomj, dups
tubarea si cimenbrea coicanei de ancoraj, a continuat s~ fie sspaffl foiosindu-& ca
fiuld d e falaj noroi greu pentru mentinaraa stabiliiti! peretilor putuiul fomt
!n cuprinsul Pontianuiul a fost tiaversat un complex nlsipos fn care arau cantonats
gaze la o presiune de peste 150 atmostere.
teran in zonele adiacente.
238
fluidului greu de ior;il.
In ,mnlinuare iiiocesui de forara a sondei a decurs normal pans la lirnib dints
Pontian si Clelacic. La inbares in calcareie de vbrsta crstaclca llol'oiul de foraj S-a
scuis brusc prin iisuiile diri rociie caicaruase si aaura dr sonde $-a' golit rapid
iFlg.i2?j. GiiLel.2 dill co~npiexui forrliail, narnaiava~ld cor~lraprasiune, au iesit din
::a;i~,ianl In gaum dr iund.5. Oup2 lnchiderea pruvenituarelur de erupNe de la Bum
..-.,. -:..!*a. .* .- , :>,* .
.a,, >;,:
., , v snl~dni gaze19 sl-a. fOcllt lei: printre cdoana de ancoraj si racile din jur, iosind i n Pi,
. atlnosler3 ctl prssiune mare. Odnt6 ct! yazele a fost puiverkal2 in atmosfela o mars ... ,. , r a n t i i ~ b de noroi format din argild si nisip cu apb. 5; -i Erozlunoa din jurul coloanei de anconj a fast atat da puternicd rrlcdt s-a
f ~ i ~ n a i un imerrs =later il-I care s-au scufllndat in tutalitate utiiajele de foraj, jnciusb turla
Plseunl si lnal nluite case din aproplerea sondei.
i:
i i:
12.2.7. Exploatarea r;(.ru&urilor acvifere pentru alimerst3ri cu apa --
r . - li
8 Col;il;3:tla rilveluli~i hid;osfatic sau piezolnetric ai acviferaior subtetarle cu
e~iindere mare voate hvoriza bsarea terenuiui win subsider~M datorit4 trecerii ~ocliur
i, .. din stare subn~crsatt~n~stare sqturatB cu greutalevolumic3 lnal inare. lr~lportante b s l r i prin subsidnnW dalurare explnaldrilnr acviferalor sublerane, sunt cutloscute in
mne orasrlllli Mexico, unde au dPpRsit 7 rn, i n S.U.A. In rnai mulis zona din Texas xi
C3lifurnia. In Japonia. In zone arasuiui Tolria si Osalta. In Angila 5.a.
In Rwnariia tasiri prin subsidens s-au obsemt in zonela de expioatare a
calCunilor fn carirre, datorita coboiarii generala a nivsluiui apelor subtarana prir~
lusr5iiii de Rsecare a z5cArnintelon
12.2.8. LucrQri de i r i e - lntrarea In functiune si exploatarea sistemelur de irigatii pmduc perturbatii de
nalnr3 yeoecologlc~ prin flucti~?llile nivelulul apei subterane.
Ridicarea nivelului apei subterane poate duce la subinurldalea unor o rkon tu~
~Srn3nturi seniiblle la umezire (loessuri! si lasarea aceslora prin ptbbusira.
Ridicarea ciivelului apei subtetane si enfiilderes zonei de wpiloritate pdna In
aplopii.loa sulmivtei tersnului, unde sa produce o evaporare intens$, lavn~iznazh
degradarea sniurilor prin depuneri de cruste de minetale, isnomen cunosctst sub
rrurnela de s5r3hlrare.
0 problem2 cleusebis o reprezinta laou"ie tenpeulice siltlate la contaclul cu
ronele irigate.
DatorlM aportuiui.apei provenile din irigarea culturilor, niveiul general a1
acvirerelor ireatice sc. r id id Eeea ce intensifie drenajul c8tre:zoneie de iacuri.
Cresterea aportuiui de ape3 dulcb in lacurile telapeutice poab duoe la cornpromiterea
aceslola datorita dllrrliel. in aceaslA situalie segassste L~cul.Arnara, din judetui laioo~ila,
si iacui Tochirghioi.
241 . .
~~~~i A~~~~ *+, format ,jn vect.,i brat rnort rl rAtlllli lhlnmita in calo s; . aCl,mU~at aps cu divene saruri sp~late si iranspoltnte din saiurils donelor riterann a b s t nevoie, de de, poate mii de ani, p e n h ~ a se ajunge la un cchilihrl? inbc
colllpozi~ja chimid a apei din si formele de viati (flora si rniir6hun;l! Care *.all
dezvoitatconcon~itent cu rnalurile sapropelice de pe ful~clill lacului.
ca l i t a~a tempe~~flca a ape) si n~rnolului de pe fundui ape1 a IJCLJI Llin Lacub
Amara unul dintre cele mai suiicitate locuri detratament Si odihns. . . .
!.!. .~ -
I i
@. ir. $ y,. *$. I;; ... .,. $ b<. 3: , - F; .A;
1 fir 1!
Ftq 12.4. Degradarea calztafii apei din lazul Arnara. dahntd sislemalor de ingali dm zon8: a - subillundarea hcului in timpul irigatiiior si solulia Ieilniid defechJmd adopMM penlru mnfinerea lacuiu;l~ un nivei corlstant: b - solclia iefa1;ca plev8zuM Penlru redtloeraa aaortulu, de an8 0"" sllbinundere sr miacewe wlilatii lfarawutirn a apei . , din lac - ..... . . . ....--.. - Realizarea sistsmelor de irigatii i n zonele lnvecinate si inbarea in expioatare a
acestora a dus la creslnrea debiioior de ap5 intrate In lac, fapt ce a mntrlhult la ridicarea
nivaluiui lacuiui. la dllr~tia apwi si la crearea unor dezoohiliBre~ In dezvoltarna llprei si '
iaunei.
C zolutie tehnid adoplat:, pe cat da neinspimis, pe aWt de ddun3tanrc. a fost
aceaa de coborare si 'n~entinere a nivelului lacului la cota norniala prin executia unui
canal de deversare. Aceasffi solutie a ampiificai ritrnul de prlmonlro a ape1 din lac si
accentuarea degradarii acesleir. Ulterior, In llrma unor studii de detaliu, penbu reiacerna
cditatllor terapeutlce ale . lscului s-au adoptat solutii consbuctitle pentru diminuarea
accssului de apir in lac, transportaEI prin subteran din zonele limitrofe. In acest s m p
s e adoptat soiuiia de eweoutie e unui ecran perim~trai Insotit de un dren prin care sd
fre evacuat surplusul de debit banspoht =&be lac (Fig.li.4).
in n z u l lacului Tachlrghiol situatia &6 oarecum asemdnatoare cu cea a lacului
Amala.Una dinire soluiiiie care se preconizeaz6 a fl adoptas In c a u l iacului ~ e c h i r ~ l l i o l
consEI In executarea unei galerii dedrenaj pe conturul lacuiui cafe 53 captee dabitele
da ap8 subteranB datorate rididrii nivelului freatic din zoncle riverane In care
functioneaz.5 sisterne de irigarc (Fig.lZ.5).
Fig. 125 Influenfa IucBnbr de ingatii asupra lacuiui Techirghiol: a - subinundarh iacului pnn inrilt!nh7 da to~te IucBriIor de lngatii: b - solulle IehnicS PmpuS pentm pmtectie lacuiui impuiflva inliiiraliilr din exlelior
243
42.2.9. Malde . . .- naenajere si halde industriale Prlncipillele iispucis geoecoi"gico datoEte depoziteior de halde mc-najc-is- si
industriale sunt is5 i . i~ do cedarea terenului de fundare si de posibilitatea de deciartsare
a unor alunedri de teren In ronele de amplasare a acestora (Fig.12.6) precuin si de
transporti~l de ii!trf?j>elc,de infiitrsiie a diverselor substante chimice nocive din haid6 in
ocvirerelc freauca (Fig.12.7).
Orgsnizarea urtili depozit de hald3 necosls in primui rand ~rnenajarea fundatiei e~eztujlL UGCe,lbi (!+os~B~I ~UIIB,,~U.B~ pe s is t~n~u i de etensare si nRnci!e!ea ,: t!
ocestuie.
. . - - ~. 82. ,L.. . ,9 ; d t ~ ~ ~ w i u , ~ d e .~t~~310,7ie L,IJ~:,~~LG ,ju;?ue Gkr G~pozltui de lrald3 I,? acvfe[t,i fi3aric
. . Fig 12.6. Posihiiilalra de itrr:iera s oiior slu~recari de faen riaforale suptabrciircdrri
vcisnnnior iu depa~ite 6e halde - -. - . .. - .. . .- - 0 etnnears perfect5 a fundatiei, chiar la cele ma1 ingrijits ampiosamente, de reguld
nu se peaty realm a58 rncdt inlilbarea in acviferul freatlc a apeior care traverseare
dcporitui de haIda si se incarc5 cu subslante cl~irr~ice nocive tot se ma1 produce.
P teo~up l~ l ie in acest domeniu se concentreera asupre giisirii rlnor solutii de a
Liiniir~ua cat mai m:tlt posibil n~it i latoa de ap8 infestal5 care p8trunde i n acviferul frealic.
D a d sinlelr~ul de ebnsare a fundaliei se deieriored vidbil dupe acoperirea
cu niotariai de haIda, sl a%asul perttru eventuale reparatli nu mai este posibll, o solutie
uiicient5 eslo irolaioa ncviierului rieatic. prin scrsne de elansar~ exonltate pe corlturul
huldei (ig:12.8)
244
12.2.10. Retele cle c o ~ i d u c t e si canalirriri inyrtlpate - Efectele geoecologicw cauzate de acesle constructli se datore~ail pierderilor d,i
fluide care patrund In rocile incortjur8toare. Aceste fluide, care de cele ma1 mulls ur sunt reprezentate Prin a$ in stare lichidi sau vapori dar si prin produse peboliie~e,
produse chimice In stare iichidi sau gazoas6, ape ~ezlduaie lnerlajere sau
industriale etc., odatLi patrunse in p3rndnt modind rezistenta mecanici a acestuia
puUnd favoriza producerea unur importante alunodri ale vorsanlllor. AsKel de slhatii
se intSlhosr. trwuent in 'santisrele de evpiorare sl auplontare n stnlcltlrilnr ~ rn i rc~ l i f~ ,~
situate i n zone colinere, rand relelele de condude ca si rnajoritatea .Jn.~m~~rllor 31,
cnrndcr provizorin.
Pierdorile ds apil din slstarnole de canalhro, ps langa lnfsst?rea acviiereloi
subierane, de regllla au ca efect ridiiaree nivelulili general al apelor hsatisr o
afectarea fundalillor rnultor cona%ucHi.
Spre exemplificare so pot aniinli cazurile de i a Cornbinatul .Side~rgic de la
Galati si Usinole Progresul dln R&ila, anibeie ohlectlve industrlaie tiind amplasate pe
terenurl alcdluite din depazite ioessoide cu grosirnn mare.
Ridicarea nivelului peozsi fresticn ptin subinundare, a produs deranjarn%ntu ;u
In stmctura ioessurllor, cu cfocts nefavorahilo nsupm shhiiitirtii si functionalitd6i muitor ;i <.! constwoti1 din cadml unit&tilor arninkita. . . i
ji
Situatlile create au Impus luarea iirlor 1n2suti urgellla da reparatti a ieiulei dY d
canalizare si de executie a unor slsteme da drenal prin care 58 se mcntinii niveluriie .
apelor aubterane la cote nepericulaasa pentru fundatiile constructiilor.
j.2.2.j 3 . Defris5ri DOM~area padunlor a ConstiNit caa rnai vache si caa nial extinsa . activitate
umanit cu consecinte dezasbnoase asupra scoartei teresve.
Defridrile rnasive In zonele de deal si de rnulrte, alcatuito din rod rnpi, de tipul
argiielor, rnarnelor si nisipurilor, au favorizat producerea intensd a eroziunilor care la
r3ndul lor au condus la declansarca unor slunecdrl de tercn pe supmfete intinoc, cu
oonsocinte ccononiice 51 sotiale foarte importante.
Procesele de eroziune si alunecarile de teren favorlzate de detrii3ri suilt.
frecvente pe teritorlul Romanlei, lndeosnbi in zonela caracle~irate prirt prezeiita
f~irnatlunilor de tlis si rnolas8. Asifel, in zona Stlbcarpatilor Orientali, dar in mod . decsel>it in Subcarpatil Buzjltlui si Vrancei, alcatuiti din roc1 rnoi. usor erodabile, urlde
i n secoiul tracut s a u kcut defrlsali mssive penbu sbtinderea p&sunstuiui, fanornoneis
iizicagoalogice sub fonna de eroziunl si alunocdri de teren sunt foarte fiecvente
Actiunsa intense de scurgeri supeniciale, erozlune si transport de debiie soiidcl
sa rashanye nefavombil si asupra amsnajarlior hidretailnice din eceste mne.
Spre exemplficare se mentlonearB faptui c?L varlatiile de debit ale r8ului Buzau.
in6surate l a MBgula, se incadread lntra 2100 rn' Is (lulie 1975) si 1,3 nl' Is
[sepiembrie 1554) raportul intra aceste debite fiind da cca 1600. Dabitul rnadlu
246
rntlltia~!ual dn euspensii sollde pe raul Buzau esie de 57.5 ikgis, cea ma1 mere \mlniw
medle lunad, 138.2 k g h fiind mreglstmM in luna iulie 1'969.
In ceca cc prlvsste icurgereo rnedie spacitld de-oluviuni i n suspensii pe tau1
Bu:$u se ridlea la 25 tlha an.
In bazlnele Sl3nlcuIuI si ca;naului, afluenti pe sffinga iaului Buzdu, s-au
Inregistrat 43.Vha an, respectiv 56.5 Wha an de aiuviuni in suspansle.
Acesle cantiati marl da debite solids t~an~po@te'pe raul Ru-" ~ a u si aRueniii 56i
reduce durata de functjonare a acumul8rilor hldrotehnice. Astfel, acurnularea de pe mui
Ruz3n. in dreptui lowlildtli Oarca, data In functlune 15 inceputtti anlior '8O:dupa r
aprciipe 10 de de functionare e?!s In buns parte coiktata~ cu alu\iluni hxnspoht$ a?At
de t iu l Buz3u ckt zi dc doi atluenti dope partea sffin@ cnrc debus-azd diloct in lac: . SYrjtelul sl MurBtoaroa. .
ArnenaJarlie wlnplexe ln zonele pllternlc afechle de procese de erozlune .. necesiM volume mari ?e IucMri p e n h combatorea errvllu~ili saiuiul, sl,i>llhr~,
versanHiors1 numal dupB aceea crearea de lacuri da acc~rnulare pentru d i v e ~ p Lltiilt~li economice.
1. ,qrinei, st. (1973 - ~ ~ ~ k i c a pentru qeoloqi. Ed. Tehnica, 6ucure:ti.. , . 2. p,irinei,,~t (14.79)- :cerltoriui Romtiniei si lsctonica d64K. Ed. Stiintlflca sl
Enciildpedic'J, Bocure$ti.' 1 ,qnastasiu N (l[i;-(j ./)- ?A_in_elaie si roci se.d~.e.n_@Ie,DeLs_t:!TllIt.ator.. td. 1 ehnld .,. I '
Bucubesli. ' - -
4. pslss&iu, N.: ~ p a , D. (.1983) - Textnri sl structuri sedimentare. Ed. Tel'lnicd. Oclcitresti.
5. p,anasiu, 1. (1961). Cutremurele din Romania. Ed. Academiei, Buiuresli. 6. 8 jnc i i ~ , 1. s.a. (1900) - ~eolooie i~qbreasc8, vol.1 si II. Ed. TehnicB. Bucuresti. 7. Dallcilg,.l. (1Y89) .-G*$;I amenoidrilor hidro-E. Erl. TeiinicS. Bucuresti. 8. warbat, k , klarton, A. ~1989 ) - Iufurile vulcanice zeoiitice. Ed. Dacia. Ciui - Napoca. g Bleahu, M. (1982) -&liefui cars&, Ed. Aibatros. Bucttresti. 10. iyaahu, M. [1ga31- 1 - e a o b a ~ a . ~ d . stiintirica si Enciclopedicfl, Buiule~U- -1 1 Bolt. B.A. HOW, ~ 1 . i . Niac Pirnuld, GA.. Scotr, R.F. (1975) - Geoioolcal lle+ards. ~ - . . .
sninoer Vnriau. Berlin. NevJ Yorit. . . - , ~ ~ . -~ ... 12. Cailt:%u*. A. (1976, - Gboioc~ie qendcaie. Te~:~~.L.u_~e,PLaJ_eIes. ta lVtaSs0il. r a l h .
3 , clinciiici, 0 , s(oicllici, S. (1986) - @cebrea reoloeicB a s u b s t s n t ~ i n r ~ : . soiidr. inp&napjip&. Ed. Trhnic*, Gucuresti-
34 C.Odal.ces, ,$I (.i9~~5) . yinaralnqie vol-I. Cristai- FTrl nidaclicA si Pedagogic3, Bucureqti.
1s. consbr,flrlescu. L. s . ~ . (1964) - pros~ectiuni aeofgica. Voi.1 si 2. Ed. Tehnie RLCJ<O~U,
$6 . ;or,slal;bi,,~~c~, P. 5,s . (1979) - Gx&ic5 roine~s-isc6. Eo. Tcnnid. Buculesi;. i 7 Oontrscu. I.. ( I 57.1) -(jq?&cJp~ CIC 51 I O C I O ~ , L - ~ ~ _ O J S ! & Proyrasele sliw~tei \lo Y 13 corlacne. <.:h . ciavan. Gn ;1936) - f i ~ : ~ ~ ~ ~ ~ q ~ ~ & . i ~ ~ e i !e&
~ d . ~ o h n l c ~ , Oucur~ t i . 19. cotet. p. (1974) - &onotiolaqie cu elcmente de Q$&@. Ed. Didnctica si
pedagogid, Bucu~e$ti. 20. Pobrelov sn. (187q - Faciesurile rnetamorfismuiui.'Ed. Tehnid. Bucuregti. 21. Draghind$, J. (19SGj - Aerolotoqrafia i n cerceldcile oeoiooice. Ed. Tehriici,
Bucure+ti. 22. Uuniitriscu, I. ('1962) -CUE d r qeal~g!e strdcluralS, cu princi~i i de qeotecbnic8 sf
c~e._qe@g& Ed. Didoctica si Pedagogici. Bucuregti. 23. Flint, R.F.. S!:i!::~nr, 9.1. (197.1) - Phvsim! cooloqv. Ftecinnn Pub!. Co.. S-3
aeofiz/ce. Ed. p.cadernici R.S.R., BUG1
% >.>
.!I i: 27. Gheysefinck. R. (1959) -m&l in continua fi.~rnar,?;~2,a_. ':~i..;iii~~ihi~~. ~ , , ~ ~ ~ ~ ~ ~ i k 28. GiusiB. D. (1974) -PetroIouia r o ~ i ~ q e ~ ~ ~ d . ~:>i~r( ic f i , 2 29. Gridan. T. (1983! - P-Ao~ia - stiinE a m c l ! ~ . ~ d . ,~jbail.os. i,L!ci;re3ti.
30. G u ~ U . A. (1982) - Microlecton& Ed. T5lrnid. B:.tcur?gli, 31. l iayv~al4 0.T. (i5Ttij - Geoloav in erlviiontnw!@p&in_g; Ivjcii!aw..iiill BOO^^ co,, .pi N4w Yort. 33. t-lubsl, L., ZaJic, J. (1981) - Ancora.rea 1rt locL Ed. T~ifirica. O!Jc~lia?fl. 33. lancu, M. !.'1966) - d I c r e m e n ~ a v 5 . Caroetli OrieI~bIi vu!~:*gici~ Ed. StiillBiiL-j,
fi Bucumzf 7 -..
34. lordache. Q. (.1981i - ~.J.e&1?~1iie.$entiiulfi>; i?i.$!.r~2,i0. Ed. DidacUci si f Pedagogics, Bucnregti.
ii 35. Juncu, A. (1064) - Deletmlnarea miC losco~ ic : i j : . c~ i~~~Ei2 : . Sd. TB~IIIcB, BUcurOSti. !i: 36 LBz*tescu. V. (19801 -OeIsgieriz&i. Ed. Tatit-,is,, Bu:umHi. 2.i 37. Legel, F.R.. Hatileway, W.A. (1908) -.geo!agy~[&,gri~ii'ept,ji?.q~ MCG~,"-HIII BOGIC :1 ?. Co.. i\lewYork. .c 38. Logman, C.W. (1974). plate trlsto~il~s. MoGravt.i.iill OdC C:o.. rdsw Yorfi j: 33. Lolrlih, C.. Rosertblueth, E. (1976) - Seismic rislr ar!d~i::!kp.~tjrtn decisiotls.
Elsevier Publ.. Amstsrdatn.
- - *~ . . 4.2. Nianb. i. i l k ) -.V~!kg~Li.TxrpJ. Ed. Aibakos. Bucute6ti. I?.lMar~hidaau. E. (1983) - ilnoetnleabilirerga prin Cinlr_i?&r.~.fi~p~j~~~~.g:& ~ d .
Tehnica, Bucuregli. 44. MarCI'lidanu. E. !tg87) - Paclica yeoloacd inuirve!.~~~$_rfii!c+fi~t~,c& ~ d . ~ ~ i , ~ i c , ?
Bucureqti. 45. Morchidanu. E. Cf9961 -k!idJ~oolociia in i.nni[~~k~_nj~~tj:w&~. ~ d . Tel>tli~a
Bucuresti . ~
46. Maskcan. G. (7967) - Crisiale: mineraie, roci. Ed. SIi!nB%cS, Bucure.iti. 47. Mercus. A. (1981) - m a i o q i e si lpelroqralis tek-, Vniveisilalua Bucur+,$li. 40. Miii3llescu, N. s.a. (1984) - Geoioqi~ si paIeo~iLoio&~. Ed. Didnclii-a si Periagogica,
: Bucure+li. 49. MiilSilescu. N.. Grigore. 1. (1901) - Rerune r n i n e r a l ~ ~ y j : ~ ! ~ ~ t:p!mriil~~ d~ pilskuctij
Ln..Romatlia. Ed. Teitnicb. Bucur.s~ti. 50. Mu1.g~. (.1953) -&piot8ri si ax~loatfiri tnit~ieIy E d Diri:>%:!iG si P~~dayuglca,
SIJcuresii. 54 INetlma. St. (1979) - E'rin WestarIIe Iimii. Ed. :;port- Titrism. Rtrci<re.$ti 52. OnCsScu. N. (1965) - Geoioaia RornBniei. Ed. Tehnicc, B~iciziejti. 53. Opris. 1. (19921 - U~ti!o~a~um.e_a_~?ic~t~o~. Ca::r dr w~liu-' , d ~ i i l i i i i ~~~ .
SPERANTA, Bucuregli. 54. Pa\ielescn. I-. (1965) - Petrosiana ~ o c i ~ ~ l k ~ ~ ! ~ ~ ~ ~ + . ;ra. i!.*,iac!itfi poriagogicd, Bucuresti. ~' 55. fan~u, G. (1985) - Roc1 fl~urate~coiectoar~ d~..i~~h...i E Tc!: :.... .,. i;ttc,i~~~ii. 56. Parvu. G. 5.a. (1977) --tie din ~u~t!$&a: ~i! . '.~+::i:i p ~ ~ ? , % t i . 57. Peiin, M. (1976) - Geolaqie ~ i e t l e ~ n t . ; i i ~ i . : . : ; c ! ~ ~ : ~ ~ ~ ; . ; , 58. Petlrscu. Gii. (1959) - Cutremuro @ ii nap*. ~ d . ; .:i.::,,i;. ~ . , : ~ , r ~ ~ t i . 56. Petrescu. I. jig771 - PBrn6tih1l- u bio&\e a;ie&cdcd n.ii?. 3ulUrFT6. 60. Pietraru. J. (1982) -Hal& Dentru deim~ilarea s~.ain~~~.i~k~~~.... .-.:;~&j;ijor. sterilelor
si cieseurilor InenaJe~ Ed Tehtbi~j, ti. 6.1. Popovici, A., Popescu, C. (1982) - ~ a r a i e ~ . e ~ ~ ! ~ . a ~ . ! i ~ ~ i i ~ ~ d ~ a i * . VD~. .I, ~ d .
TehnicB, Bucuresti. 62. Pose% Gr. s.a. (1676) . Geotnotroloqie. Ed. Did:le!ieG si ~ + j ~ ~ ~ i ~ z , @l,3:uregii
: . . . . .
63 ~ r i s ~ : , ~ R., Popvici, A: Stnmatiu, D , llie, L., Sters i; !I!4Hin - !!gir~r*.%&p!$.? , P: rnarilor barale. Ed. Academiei R.S.R.. Bucuregti. ir .. .... 64. &dulescu. D. (1965) - eetroqrafia rocilor sed~mentare..~d. Uidactlca si Pehagogtcd, :, . . BucrlregLi. .,.. .... 65. R?.dulescu, D.P. (1976) . Bicani i astazl si in trecutul aeoioaic. Ed. Tciioi;:,
I> : . %
' Bucuregtl. i ', 66. Ruhin, L.B. (1966) - Bazele litolooiei. Ed. TohnicB, Bucure:ii. 67. Sagatovici, Al.. Pauliuc. S. (1976) -Curs de oeotectanicir oet~erdli. Univelsitatra 2.. ,,-
Bucurepti. I: 68. Sitter. LU DE. (.1969) - @~io?i&i&raia. Ed. TehnicZ. Bucuresti.
!.: , ,:
69. Smoldirev, A.E. (1982) - Metudica zi tehnia lucr3rilar de c?lcetzrs asoiwici mari?3, 'I, ~. . .
Ed. ~ehnlc3, Bucnregtl. , .: 70 Socalesnr, M., CincSrdai, R., Airinai. St. Popascrl M !1875! -F~?-lr;r%s!rrlgnii,
scaartei terestie din Romania. Ed. Tehnic6. Doeurilgti. 71. Spencer. E.W. (1977) - I ~ ~ ~ ~ ~ ~ Q I L & ! @ $ L ~ ~ E W L ~ ~ ~ I . IvlcGraw-Hlll Boo!<
i. (1975) - Determinabr peniru rociie maurnatice si fi!. .i*
- -....-...-.... 72. Seclarnan, M.. Gunnesch. KJ
metamorflce. Ed. Tehnicd. B u c u ~ t i . 2.. -- -. . . 73. Tazleff, H. (1953) - lntalnlri cu diavolol. Ed. SUlntiiic'd. Bucure$ii. I:'
,;r 74. TazieA. ii. (.1966) - Cgnd PBmantul se cutremuri. Ed. Stiintifld. Bucnresti. :. , z.
75. Tazieff, 1-1. (1991) . Yuicanii si derivi .............. 76. Todorescu. A.(1984) - Prot~rieStiIe rocilor. Ed. Tehnid. Bucuregti. .. r 77. Tudor. C. (1986) - Illdrumstor ~cntrrt executaroa f o n ~ t & Ed. CERES,
." -
-- - 2,.
I conHnenlelar. Ed. Bttintiicii. ~ucut is t i . . .
,
Bucure$ti. iR Turk L.1. (1975.76) -Environmental qeolngy Vo l l & 2, Springer Veriag Beriin - -.
l4eidslberg - Nev; Yoilc. 79. Voight, 8. (1977) - Rocl<slides and avalanches. NxturBJ.L&xxx?Bpa, Elsevier Publ.
Co. Amsterdam. 60, Wir~dow, H.L. (1976) - Weatherin0 of the Eaiih's ciusL. Chemi~-ai ocean%!&.
\In1 5 Aradamic Press. ILdndan. . - .. - , ... - -. .............. 81. Zaruba, Q.. Mencl, V. (1976) - m e e r i n q Gealoqy. Prague Acadotnia. 82.Zarube. U.. Illlencl. V. (1969) -Lg&dides and theirco@d. Elsevier. Amsterdam.
London, Naw Yorlc, Prague Academia. . I , .
: ~ i i i j : JIJO cscrnp~nrc. I , I
3 . . . . . . . . . . . . . . : i:o~ccb!t: n#!t"rl&l ! "
I ..... ..-- ... - - i Ductiiugz~illiut: Atinn Kanceil - U.T.C.B. . . . . . _ . . . . - . . . . . . . . . I
i 'Dcscnc: M i o ~ ~ m Ghica - ISPIF S . h i ...... - .... - .- - . - . .- . I Multipiicqrca s-;l mcut ill i;iclici~clc U.T.C.R. i i slib rnmandn nr. tl4lIlDecemhrir 1995 -..,
![[Www.fisierulmeu.ro] Geologie Fizica](https://static.fdocumente.com/doc/165x107/55cf9196550346f57b8ec39b/wwwfisierulmeuro-geologie-fizica.jpg)
