Geografie umana - subiecte examen.pdf

8/9/2019 Geografie umana - subiecte examen.pdf

1/14

SUBIECTEGEOGRAFIE UMANA GENERALA

SESIUNE IUNIE 2011

LECTOR DR. BOGDAN SUDITU

A. 1. Geografia uman / Antropogeografia evoluia conceptelor, terminologie, obiect de

studiu.

Geografia uman (antropogeografia) studiaz grupurile umane cu activitile i structurile lor

(economice, sociale, politice i culturale) i felul cum interacioneazcu mediul natural. Geografia

uman incearc s rspund la intrebarea de ce? i cum? s-au format acele activiti i structuri

umane. De asemenea, incearc s rspund la intrebarea de ce anumite fenomene se intamplintr-un

anumit loc i nu in altul.

- Termenul de antropogeografie s-a folosit inc de la jumtatea sec. XIX in literatura tiinific

german, dar nu se putea discuta despre o tiin.

- intemenietorul antropogeografiei moderne a fost Friederich Ratzel {se citete Fridrih Ral}.

- Friedrich Ratzel, in sec. XIX, definea antropogeografia ca fiind studiul relaiei om-mediu geografic.

- ali geografi, in diferite perioade au folosit i termenii de morfologia peisajului cultural, geografie

cultural sau geografie social.

- In Romania, termenul de antropogeografie s-a utilizat inc de la apariia primei catedre de geografie

la Univ. din Bucureti. Acest termen a fost introdus de printele geografiei romaneti, Simion

Mehedini, care a fost elev al lui Friedrich Ratzel.Simion Mehedini menioneaz in cursul su c

antropogeografia caracterizeaz legtura omului cumediul geografic. El insist ca relaiile dintre om i

mediul geografic s fie analizate atat sincronic (inprezent), cat i diacronic.

- Dup primul rzboi mondial, in Europa, termenul de antropogeografie este inlocuit cu termenul de

geografie uman, care a fost introdus de Paul Vidal de la Blache (in 1903). Termenul devine oficial

mai intai in literatura tiinific francez (La Geographie Humaine) i apoi incea anglo-saxon

(Human Geography).

- In Romania, termenul de geografie uman a fost introdus de un cerecttor francez, Emannuel de

Martonne, care i-a realizat teza de doctorat pe probleme de Geografie fizic i uman a Romaniei,

numit La Valachie. Termenul este preluat apoi de G. Valsan.

- In perioada comunist, termenul de geografie uman este interzis i inlocuit cu cel de geografie

economic. Inperioada comunist, studiul s-a concentrat pe resurse, industrie i transformarea

teritoriului Romaniei. Geografia social i politic erau interzise. Totui, prof. V. Mihilescu a cutat spstreze importana geografiei umane; el spunea c geografia ecomonic aparine geografiei umane.

- Dup 1990, termenul de geografie economic este inlocuit cu cel de geografie uman i economic,

dar revine i termenul de antropogeografie.

Ali termeni folosii astzi sunt: geografie social, geografie cultural, geografie politic (sau

geopolitic).

2. Geografia uman in epoca Marilor descoperiri geografice: descoperitorii (Bartolomeo Diaz,

C.Columb, F.Magelan), cercettorii (A.Ortelius, S.Munster, R.Hakluyt, N.Carpenter, Ph.Cluver).

Marile descoperiri geografice aparin potughezilor i spaniolilor. Factorii care au condus la mariledescoperiri geografice au fost:

- ocuparea Bosforului de ctre turci i blocarea drumului mirodeniilor, aurului i diamantelor din India

spre Europa.

- drumul mirodeniilor prin Oceanul Indian i Marea Mediteran, era greoi i plin de primejdii.


2/14

Marile desoperiri geografice au ajutat la:

- cunoaterea unor populaii noi, cu limbi i obiceiuri noi;

- explorarea unor teritorii necunoscute;

- descoperirea i rspandirea unor plante noi (cartof, porumb, tutun);

- diversificarea comerului;

- colonizarea teritoriilor noi;

- a aprut comerul cu sclavi;

- rspandirea cretinismului;

Descoperitori:

Bartolomeu Diaz,portughez de origine, a fost primul explorator care a ajuns panla cel mai sudic

punct al Africii i a descoperit Capul Bunei Sperane.

Cristofor Columb traverseaz Oc. Atlantic i cucerete America (Lumea Nou), la 12 octombrie

1492. Expediia lui a plecat spre Vest, cu gandul s ajung in India prin oc. Atlantic. De altfel, el nu a

realizat niciodat c pmantul pe care ajunsese nu era India ci unul nou. In aceeai cltorie, el a

descoperit i insula Cuba, unde gsete tutunul, porumbul i cartoful. Columb a mai fcut apoi inc 3

cltorii in Lumea Nou. Fratele lui, intemeiaz oraul Santo Domingo, ca prima aezare european in

America. Abia mai tarziu, un alt navigator, Amerigo Vespuci, care merge pe urmele lui C. Columb va

da numele de America noului continent descoperit. America va fi imprit intre marileimperii

coloniale ale vremii, Spania i Portugalia. Mai tarziu, America este colonizat i de olandezi, englezi i

francezi.

Fernando Magellan face prima cltorie in jurul lumii mergand spre vest i implinete visul lui Columb

de a ajunge in Asia cltorind prin vest. Marele lui merit este c a descoperit ruta maritim

transpacific, care a completat ruta transatlantic i a fcut unificarea comerical a Planetei.

Cercettori:Noile teritorii descoperite trebuiau s fie cercetate i s apar pe hrile lumii.

Abraham Orteliuspublic primul atlas al lumii i primul dicionar geografic Synonimia

Geographica.Sebastian Munsterpublic Cosmographia universalis, prima lucrare de geografie descriptiv

modern, care prezint colectivitile umane i activitile lor i mediul natural in care triesc.

Richard Hakluyt a fost preot, dar a predat geografia la Univ. Oxford. El i-a propus reginei Elisabeta I

a Angliei un plan de colonizare a Americii de N.

Nathanael Carpenter a scris prima lucrare geografic in limba englez, in care face descrieri precize

ale unor inuturi.

Philipp Cluver,public Introducere in Geografia Universal. El structureaz geografia in 4

subdomenii:

- Geografia (descrierea Pmantului)

- Cosmografia (studiul Universului i a relaiei Pmant-Univers)

- Chorografia (geografia regional)- Topografia (analiza unor locuri).

El a scris i o Geografie istoric.

3. Alexander von Humboldtfondator al geografiei moderne: etape in formare, opera,

reevaluarea noiunii de peisaj, principale contribuii geografice.

Alexander von Humboldt este considerat fondatorul geografiei moderne, alturi de Carl Ritter.

Humboldt s-a nscut la Berlin, intr-o familie de burghezi. Dou evenimente importante i-au marcat viaa

i cariera:

a) O cltorie in Renania, Olanda, Frana i Anglia impreun cu George Forster, un coleg al tatlui su,care fcuse o cltorie in jurul lumii. Forster l-a introdus in studiul direct al geografiei, i-a fost prieten i

profesor.

b) Cltoria in America spaniol, impreun cuun botanist francez. Aceasta este prima expediie cu

adevrat tiinific in Lumea Nou. El face multe descoperiri geografice pe care le prezint in lucrarea


3/14

Cltorie in regiunile echinociale ale Noului Continent, care are 6 pri:

I: Relatare istoric (cltoria pan in Peru, un atlas geografic i fizic i un atlas pitoresc)

II: Observaii de geologie i anatomie comparat

III: Eseu politic asupra regatului Noii Spanii, Eseu politic al insulei Cuba i un atlas al Noii Spanii

IV: Observaii astronomice, operaii trigonometrice i msurtori barometrice

V: Fizic general i geologie i Eseu asupra geografiei plantelor

VI: Studii asupra plantelor

In Eseu asupra geografiei plantelor apar elemente de antropogeografierolul omului inmodificarea peisajuluidefriri, deplasarea unor plante (de exemplu, cartoful i porumbul au fost duse

in Europa). Cea mai important oper a sa a fost Kosmos, lucrare in 5 volume, din care ultimul a fost

publicat dupmoartea sa. Este considerat cea mai complexlucrare tiinific aprut pan atunci.

Aceast lucrareaeaz Europa in centrul lumii fizice prezentate ca un intreg.

Humboldt a fcut o reevaluare a noiunii de peisaj. El a luat termenul din pictur i l-a introdus in

geografie ca totalitateacaracteristicilor unei regiuni

Principalele sale contribuii in geografie:

- a privind natura dintr-o perspectiv geografic, inclusiv a relaiei om-natur

- a pus accetul pe metodele tiinifice, mai ales pe metoda inductiv

- a fcut numeroase msurtori (meteorologice, altimetrice) i cercetri in teren

- a atras atenia asupra rolului omului i a fcut deosebirea intre mediile natura i mediile umanizate

- a recunoscut rolul metodei istorice in studiul geografic

- a pus accetul pe metodele cantitative de caracterizare a fenomenelor

- a artat legtura strans dintre geografia regional i geografia general

4. Carl Ritterfondator al geografiei moderne: etape in formare, opera, principale contribuii la

dezvoltarea geografiei.

Carl Ritter este considerat fondatorul geografiei moderne, alturi de Alexander von Humboldt, cu

care a fost prieten.Ritter s-a nscut in Saxonia i a fost influenat de ideile lui Jean Jac ques Rousseau, care indemnau

la cunoaterea lumii in mod direct, prin drumeii i cltorii lungi. Inc din coal, geografia a fost

materia lui preferat. In studenie, a fost preocupat de geografie, istorie iteologie. Apoi, a lucrat ca

profesor privat la Frankfurt.

Opera:1. Europaun tablou geograficistoric i statistic pentru prieteni, profesori de geografie i

tinerii interesai este o lucrare in 2 volume, care include i 6 hri. Lucrarea este o prezentare

regional (peregiuni i ri), care include: o introducere (cultur, istorie i politic), o prezentare

economico-geografic, elemente de geografia populaiei i oraele. El subliniaz relaia om-natura.

2. Erdkunde (Geografia), o prezentare a lumii pe regiuni. Prima ediie aavut 2 volume dedicate

Africii i Asiei. A doua ediie a fost o prezentare mai ampl (19 volume) a acestor doucontinente.Lucrarea pune accetul pe aspecte de geografie uman.

3. Lucrarea Introducere General in Geografie Fizic Comparat a fost tradus in englez i

ultima ediie republicat in 2009.

4. Prelegeri universitare care au fost publicate dup moartea sa.

Principalele sale contribuii la dezvoltarea geografiei moderne:

- a infiinat prima catedr de geografie din lume la Universitatea din Berlin

- a creat o adevrat coal geografic. Printre elevii si au fost: Elisee Reclus, Karl Marx, Regele Carol

I al Romaniei. Mai tarziu, Regele Carol I a infiinat Societatea Romande Geografie.

- a transformat geografia din domeniu de cercetare in tiin

- a contribuit la dezvoltarea geografiei regionale i a geografiei umane.

- a incurajat studiile inductive i cercetrile in teren- a introdus folosirea hrilor in lucrrile tiinifice, fr a le exagera rolul i importana

- a evideniat importana noiunii de poziie geografic

- a pus accentul pe relaia om-mediuel a privit lumea ca pe locuina omului


4/14

5. Fr. Ratzelopera i principiile antropogeografiei moderne.

Friderich Ratzel {se citete Fridrih Ral} este fondatorul antropomorfologiei moderne i

geografiei umane, alturi de geograful francez Paul Vidal de la Blanche.

A fcut studii de zoologie, geografie i geolgie i a cltorit in Europa (inclusiv in Bucovina i

Ardeal) iAmerica de N si S. A fost profesor universitar la Munchen i Leipzieg. S. Mehedini a fost

unul dintre elevii si.

Ratzel a promovat determinismul in geografie.Determinismul in geografie ara la baz ideea c mediul natural este factorul determinant in

dezvoltarea omului, iar omul nu poate influena mediul. Astfel mediul influeneaz natura uman,

apariia i dezvoltarea raselor, a naiunilor i a societilor.

Opera:

1. Antropogeografia, este o lucrare major, in 2 volume, cu mai multe capitole printre care:

- migraia popoarelor (nomadismul, sedentarizarea, colonizarea)

- spaiul geografic

- graniele popoarelor

- lumea vieuitoarelor

- clima in legtur cu omul

- aspectul geografic al omenirii

- statistica omenirii

Ratzel evideniaz trei noiuni eseniale: spaiul, poziia geografic i cadrul natural.

2. Geografia Politic este o alt lucrare majora lui Ratzel.

El spune c statele apar, se dezvolt i mor la fel ca organismele vii. Aceasta arat concepia lui

determinist asupra vieii umane, adic viaa pe Terra este dependent de condiiile naturale. Lucrarea

studiaz probleme ca: relaia dintre teritoriu i stat, micrile istorice (rzboaie, colonizarea), relaia

cultur-stat, influena poziiei geografice, frontierele, rmurile, insulele i peninsulele.

3. Schie ale vieii urbane i culturale nor americane.Este o lucrare carepune bazele etnografiei moderne ca tiin.

6. P.Vidal de la Blacheopera, genr e de vie, identitatea spaial i cea social i principiile

geografiei umane.

Paul Vidal de la Blache (1845-1918), geograf francez, este considerat intemeietorul geografiei

umane, alturi de geograful german Friederich Ratzel.

El a fost profesor universitar de geografie i istorie la Nancy i la Paris i a pus bazele colii

franceze de geografie uman.

El a promovat posibilismul in geografia uman, adic a afirmat c opiunea uman e mai

important decatlimitele impuse de natur. Vidal de la Blanche a cltorit mult prin Europa i spaiul

mediteranean.Genre de vie (modul de via) este un concept introdus de Vidal de la Blanche. El reprezint rspunsul

colii geografice franceze la determinismul colii geografice germane: spaiul in care se desfoar

relaiaom-natur formeaz o regiune, care trebuie studiat. Astfel geografia regional este considerat

nucleul geografiei.

Genre de vie este o analiza spaial i social a fiecrei regiuni.

Opera:

1.Articole de geografie uman publicate in revista Analele geografiei.

2. Tabloul geografiei Franei , unde folosete pentru prima dat termenul de Geografie uman.

3. Frana de est prezint peisajele rurale i industriale din Alsacia i Lorena i modul de organizare

regional in jurul marilor orae.

4. Principii de Geografie uman lucrare publicat de ginerele lui Vidal de la Blache, dup moarteageografului. In capitolul Sensul i obiectul geografiei umane, Vidal de la Blache dezvolt conceptul de

geografie uman.

Vidal de la Blanche spunea c omul i natura sunt unii i inseparabili, omul fiind cel care trebuie s

modeleze suprafaa pmantului. Peisajul natural trebuie studiat impreuncu cel antropizat.


5/14

Principiile sale arat c:

- omul trebuie privit in contextul regional

- omul este un agent natural care are posibilitatea de a modifica peisajul in sens pozitiv sau negativ

- fora omului de a transforma peisajul este foarte mare

Vidal de la Blanche a avut numeroi discipoli (elevi) care i-au continuat ideile i opera, printre care Jean

Brunhes, Albert Demangeon i Max Sorre.

7. Modelele clasice ale geografiei umane : J.H.von Thunen, E.Burgess, W.Christaller i

Th.Hagerstrand.

Modelele clasice au stat la baza noii geografii umane, aprute in Europe i SUA in anii 50-60, in

timpul revoluiei cantitative.

1. Modelul lui J.H. von Thunen: Corelarea utilizrii terenurilor cu distana fa de ora

El a studiatproducia agricol in ferma lui i a artat c valoarea terenului rural scade directproporional

cu distana fa de ora. De asemenea, structurarea produciei agricol depinde de distrana fa de ora i

de specificul culturii. In general, exist urmtoarele 3 zone concentrice:

- zona de legume i apoi zona de zarzavaturi i creterea animalelor pentru lapte (in vecintatea

oraului);

- zona forestier (pentru procurarea lemnului)

- zona agriculturii extensive i a creterii animalelor pentru carne (cea mai indeprtat de ora).

Modificand unele condiii (introducerea unui rau navigabil, al doilea ora, fertilizarea solului) se

modific i dispunerea zonelor agricole.

2. Ernest Brugess: Modelul dezvoltrii urbane

El a propus un model de ora cu 5zone concentrice:

- Central Business Districtcu instituii administrative, comerciale, hoteluri, teatre, cinema etc.

- Zona de tranziie spaii rezideniale, cu activiti industriale i comerciale, locuit de o populaie

srac, cu magazine ieftine

- Zona rezidenial a populaiei muncitoreti, cu salarii modeste- Zona rezidenial a clasei de mijloc i a celor bogai (vile, apartamente de lux)

- Zona suburban locuit de navetiti, unde exist i locuri de distracii i coli bune.

Ca o alternativ la acest model a aprut modelul sectoarelor.

3. Walter Christaller: Modelul locului central

Acest model cuprinde 3 zone:

a) locurile centrale: oraele care deservesc o comunitatea regional cu bunuri (tractoare etc.) i servicii

(spitale, coli). Acestea pot fi de rang superior sau de rang inferior.

b) regiunile complementare: zonele care sunt servite de locurile centrale

c) centralitatea unui centru urban = raportul dintre serviciile oferite pentru intreaga regiune i serviciile

oferite numai locuitorilor oraului.

Ulterior, ali cercettori au mai adugat i alte concepte ca: mrimea pragului de pia, anvergura.In final se obine o reea hexagonal de regiuni complmentare in jurul locului central, ajungandu-se

la o stuctur de tip fagure de miere.

4. T. Hagerstrand {se citete Hegrtrand}: Teoria difuziei in timp i spaiu

Un articol sau o idee, cum ar fi o boal sau un produs, se difuzeaz intr-o regiune, intr-o anumit

perioad de timp.

Modelul a fost folositpentru analiza traseelor autobuzelor, a rspandirii televiziunii etc.

Difuzia are 4 stadii:

- stadiu primar, iniial (exist zone care au adoptat noul i zone invechite)

- stadiul difuziei (zonele innoite de extind centrifug)

- stadiul condensrii (al generalizrii) (se mrete nr. de zone innoite)

- stadiul saturrii (apare un declin al procesului de innoire, care apoi se oprete)


6/14

8. Dezvoltarea geografiei economice i umane in perioada comunist in Romania.

In perioada comunist, termenul de geografia uman a fost interzis. In locul lui s-a folosit

termenul de geografie economic.

Cercetrile geografice au fost orientate spre studii regionale, legate de construirea noii societi de

tip socialist.

Monografia geografic aRep. Populare Romane (1960) prezint schimbrile aprute in urma

industrializrii i cooperativizrii in agricultur.Peste 60 de teze de doctorat au prezentat domeniul geografiei economice regionale i al geografiei

urbane i rurale, folosind metode moderne de analiz i interpretare statistico-matematice. Geografia

social i geografia politic erau practic absente, nefiind permise de comuniti.

S-au dezvoltat urmtoarele subramuri ale geografiei umane:

Geografia urban :

- clasificarea oraelor (V. Mihilescu) ,

-prima sintez modern a oraelor (Vasile Cucu),

-problematica urbanizrii (gradul de urbanizare a oraelor, rolul socio-economic al oraelor mici,

sistemantizarea oraelor)

Geografia rural :

- apare conceptul de complex rural

-prima clasificare funcional a aezrilor rurale

- gruparea sau dispersia aezrilor rurale

- dezvoltarea industrial a satelor

- urbanizarea satelor

Geografia populaiei :

- repartiia teriotrial i structura pop.

- migraia intern

- mobilitatea populaiei i a forei de munc

Geografia economic:

- geografia industriei- geografia agriculturii i a utilizrii terenului

- geografia transporturilor i a cilor de comunicaii (ci feroviare de cltori i marf, maritime,

fluviale)

- geografia turismului (regionarea turismului, turismul internaional)

A fost publicat Atlasul Naional care cuprindea numeroase hri tematice pentru ramurile

geografiei economice.

Partidul Comunist Roman, a impiedicat totui modernizarea geografiei prin constrangeri i cenzur.

B. 1. Geografia uman in epoca antic: Hesiod, Thales, Herodot, Aristotel, Eratostene,

Strabon, Ptolemeu.

Geografia este una dintre cele mai vechi tiine ale omenirii.

Anticii au incercat s rspund la cele 3 intrebri fundamentale ale G.: Unde? Cum? De ce?

Au creat primele hri, au imprit Pamantul in uscat i oceane. Au dezvoltat geografia regional,

cartografia i antropogeografia.

Muli cercettri consider c Herodot, printele istorie, este printele geografiei. El a cltorit in

locuri indeprtate (Mesopotamia, Africa, Europa) i a inclus informaii geografice i antropogeografice

in opera sa.

Hesiod, in opera sa Munci i zile aduce informaii despre munca in agricultur, navigaia pe

mare, comer i despre un vant dinspre N numit boreas, care traverseaz Tracia.

Thales a cltorit in Mesopotamia, Persia, Egipt i a adunat numeroase informaii tiinifice despre oameni i locuri.

Thales i ceilali geografii din Milet au fost primii care au introdus noiunea de continent. Pe

hrile lor, apare Marea Mediteran care desparte dou continente. Apa cea mare care inconjura uscatul

era numit Okeanos (oceanul).


7/14

Aristotellucrarea sa Meteorologica este foarte important pentrugeografie. El vorbete de

dou zone nelocuite ale pmantului, in partea de sus (Polul N) i in partea de jos (Polul S), face leg tura

intre clim i culoarea pielii, relaia dintre poziia unui ora i regimul politic. Aristotel a introdus

metoda inductiv in cercetarea i explicarea fenomenelor.

Eratostene a fost primul care a folosit noiunea de geografie pentru studiul Pmantului i a calculat

cu o eroare de 0,5% dimensiunile Pmantului. A scris lucrarea in 3 volume Geographica. A avut

contribuii in cartografie.

Strabon a fost grec, dar a trit in Imp. Roman i in Alexandria. El a cltorit mult i a scris olucrarea in 17 volume numit Geographica, ajuns pan in zilele noastre. Pentru antropogeografie,

lucrarea sa este foarte important el spune c geograful studiaz intreaga lume locuit.

Ptolomeu este cel mai cunoscut geograf al lumii antice, opera sa adunand toate cunotinele

geografice ale antichitii. El a imprit tiina geografiei in dou pri:

- geografia (geografia matematic i cartografia)

- -chorografia (descrierea rilor i teritoriilor).

Opera lui a fost pstrat i tradus in latin.

2. B.Vareniusprincipiile geografiei

Bernhardus Varenius, a trit la mijlocul sec. XVII i a fost un genial geograf german. El a fost

primul geograf care a renunat la ideile teologice.

A scrisGeographia Genialis, prima lucrare de geografie general modern, publicat la

Amsterdam.

Lucrarea sa are dou seciuni:

- geografia generalis (descrierea Terrei i explicarea legilor universale)

- geografia specialis (geografia regional, cu descrierea unor zone sau regiuni)

Varenius scrie despre modul in care triesc oamenii, cum sunt organizai, despre instituiile lor,

comer i despre problemele lor de sntate.

El a contribuit la evoluia tiinei geografice. A preluat informai ile aduse de Marile DescopeririGeografice i a analizat elementele socio-umane i economice.

A prezentat:

- modificrile aduse de colonizare i de comerul cu sclavi

- rolul omului in modificarea peisajului.

Opera lui are i elemente de etnogeografia, geografia istoric i geografia politic.

3. Elemente de geografie uman in opera lui P. Kropotkin.

Piotr Kropotkin, conte rus, este cunoscut pentru cercetrile fizico-geografice asupra N Europei i

Asiei. El are preocupri politice i geografice. Din cauza preocuprilor politice importiva arului, elprsete Rusia i triete in Elveia.

In Elveia il cunoate pe Elisee Reclus i il ajut s redacteze capitolele despre Siberia i Europa

de E din lucrarea sa Nouvelle Geographie Universelle.

Kropotkin scrie lucrarea Ajutorul reciproc/mutual, in care este importiva ideilor lui Charles

Darwin. El sugereaz reorganizarea marilor aglomerri urbane in localiti mai mici, cu spaii de munc,

de locuit ipetrecerea timpului liber. Aceste idei au fost puse in practic mai tarziu in Marea Britanie

(garden city), Germania, Suedia, Italia, Frana.

El a luptat pentru ca geografia s studieze nu numai natura, ci i omul.

4. Abordri de geografie uman in operele lui Elisee Reclus.

Elisee Reclus a fost un reprezentant important al colii geografice franceze. Venit la Berlin pentru

a studia teologia, el ascult prelegerile lui Carl Ritter, care ii starnesc interesul pentru geografie.

El face lungi cltorii in America de N si de S.


8/14

El se apleac asupra aspectelor umane ale geografiei, mai ales a inegalitiisociale, problemelor

economice i culturale.

Reclus folosea termenul de geografie istoric i statistic.

Particip la Comuna din Paris, i este luat prizonier, apoi exilat in Elveia.

A fost profesor de geografie la Universitatea din Bruxelles.

Reclus a combinat determinismul cu raionalismul i etica social liberal.

Opera :

Pmantul descrierea fenomenelor vieii pe pmant.Nouvelle Geographie Universelle.

Lhomme et la Terre (Omul i Pmantul) este o lucrare in care apare conceptul de geografie

social.

5. Contribuiile lui J.Brunhes, A.Demangeon i M.Sorre la dezvoltarea geografiei umane.

Jean Brunhes, Albert Demangeon i Max Sorre au fost elevii i discipolii lui Paul Vidal de la

Blanche.

Jean Brunhes a scris dou lucrri importante pentru geografia uman :

-La Geographie Humaine(Geografia uman)

-La Geographie Humaine de la France (Geografia uman a Franei)

El a cercetat activitilor umane i schimbrilor produse de om in peisaj.

El stabilete 3 grupe de fapte geografice eseniale :

1. fapte legate de ocuparea neproductiv a pmantului (locuine, drumuri)

2. fapte legate de cucerirea vegetal i animal (agricultura i creterea animalelor)

3. faptele economiei distructive (defriri, deseleniri, vantoare, exploatarea resurselor de subsol)

El a studiat i circulaia (pe drumuri), migraia i aglomeraiile urbane.

Brunhes formuleaz i definiia geografiei umane. El spune c studiaz fenomenele de la suprafaa

pmantului, la care ia parte activitatea uman.

Albert Demangeon are i el dou lucrri importante:- La Picardie (o lucrare de geografie regional)

- Probleme de geografie uman

El a introdus studiul a asezrilor rurale i a definit dou tipuri de aezri: satele adunate i satele

risipite.

Max Sorre a fost orientat mai mult spre geografia social.

El consider spaiul social ca fiind alctuit din mediul social + mediul natural.

6. Determinismul in geografia uman principii, abordri.

La baza studiului geografic stau 3 componente:- un obiect (Pmantul)

- un subiect activ (omul)

- un loc (regiunea, locuina etc.)

Geografia studiaz faptele i relaiile dintre acestea.

Astfel au aprut trei concepte geografice:

- determinismul

- posibilismul

- probabilismul

In legtur cu aceste concepte exist 3 noiuni importante :

- cauzalitatea

- hazardul sau intamplarea- informaia

Astfel, geografia regional a cercetat cauzalitate direct dintre fenomenele fizice i cele

umane.


9/14

Determinismul a fost susinut de coala geografic german, fiind promovat de Ratzel.

Aceasta a fost in opoziie cu Vidal de la Blanche, care promova probabilismul.

Determinismul folosea metoda pozitivismului i dorea s aplice in sociologie metode tiinifice,

precum cercetarea i verificarea ipotezelor, experimentul i msurtorile tiinifice.

Determinismul presupune acceptarea a dou postulate:

1. orice fapt geografic este explicabil prin cauze/condiii

2. atunci cand sunt indeplinite cauzele/condiiile, faptele au loc

Cauzele pot fi numeroase i diverse. Rolul cercetrii este de a identifica cauzele i a explicarolul lor. O condiie este considerat necesar atunci cand evenimentul nu se poate realiza fr ea.

(De exemplu, prezena apei este necesar pentru cultura trestiei de zahr.)

Cel care nu le accept cele dou postulate ale determinismului consider c faptele sunt o intamplare

fiindc nu ii poate explica cauza.

Explicarea realitii prin intamplare (hazard) se numete astzi probabilism.

7. Posibilismul in geografia uman principii, abordri.

La baza studiului geografic stau 3 componente:

- un obiect (Pmantul)





- determinismul

- posibilismul

- probabilismul


- cauzalitatea

- hazardul sau intamplarea- informaia

Posibilismul in geografie a aprut in Frana, ca o reacie de opoziie la determinismul colii

germane.

Posibilismul a fost promovat de Paul Vidal de la Blanche i de Jean Brunhes. El s-a maifestat

i in randul geografilor americani i anglo-saxoni.

Posibilitii afirmau c opiunea uman este mai important decat limiteleimpuse de natur.

Posibilismul consider c societatea este un factor activ care modific peisajul geografic.

Omul folosete posibilitile oferite de mediul inconjurtor pentru a le transforma in avantajul su.

De exemplu: irigarea zonelor deertice pentru a le transforma in terenuri agricole, dezvoltarea anumitor

industrii in medii naturale dificile (de exemplu, industria ceausurilor in Elveia unde este greu s faci

agricultur).Posibilitii au folosit concepte culturale i economice pentru a explica influena omului in peisaj.

Funcia de utilitate este o noiune care exprim castigul rezultat din suma avantajelor i

dezavantajelor care dirijeaz comportamentul uman.

Posibilismul a oferit mult mai multe explicaii asupra faptelor geografice observate.

In acelai timp, a aprut clar faptul c dac exist prea multe explicaii poates apar pericolul de a

nu mai putea generaliza un fenomen.

8. Probabilismul in geografia uman principii, abordri.

La baza studiului geografic stau 3 componente:

- un obiect (Pmantul)




10/14



- determin ismul

- posibilismul

- probabilismul


- cauzalitatea

- hazardil sau intamplarea- informaia

Probabilismul a rezultat din 2 categorii de intrebri:

1. Dac X a generat pe Y in trecut, va fi la fel i in viitor?- dac toate cauzele se reproduc identic in viitor, rspunsul poate fi afirmativ

- dac apare un element nou, atunci X nu-l va mai genera pe Y

Nimeni nu poate garanta pentru viitor, deci o predicie nu poate fi sigur, cu numai probabil.

2. Este posibil identificarea tuturor cauzelor care au generat un fapt observat? - in tiinele umane rspunsul este NU: un eveniment nu poate fi explicat cu o siguran absolut.

- Orice explicaie este mai mult sau mai puin complet i probabil

Probabilismul inseamn c un eveniment poate fi explicat sau prezis numai intr-o anumit msur, care

uneori nu poate fi msurat.

Cu cat cauzele sunt mai puine i mai bine cunoscute, cu atat probabilitatea de a prezice un eveniment e

mai mare.

Y = f(X) + , adic evenimentul Y depinde de cauzele X i de un alt lucru

Pentru determinism, reprezint cauzele necunoscute

Pentru non-determinism, inseamn hazard/intamplare

Rata probabilitii este mic la nivel de individ, dar mai ridicat la nivelul grupurilor de indivizi.

Probabilismul st la baza geografiei umane actuale.

9. Pozitivismul logic in geografia uman.

Pozitivismul logic este un concept filizofic care identific cunoaterea cutiina i studiaz

realitatea concret i verificabil.

Acesta a stat la baza revoluiei cantitative in geografia uman.

Aceast revoluie a introdus noi tehnici i metode delucru bazate pe modele, analiz statistic i

pe localizarea in spaiu a fenomenului analizat.

Pozitivismul logic in geografia uman s-a dezvoltat foarte mult in prima jumtate a sec. XX.

Un rol important l-a avut un grup de filozofi cunoscui sub numele de Cercul de la Viena.

Ei se opuneau fenomenelor neverificabile. S-au opus nazismului i in general tuturor regimurilor

totalitare.

Pozitivismul logic:- nu accept compromisurile in tiin i combate prejudecile iraionale.

- consider c modelul su de cercetare este singurul valabil.

- consider c tiina este una singur, iar diferitele ei ramuri se deosebesc numai prin obiectul de studiu

- metoda de lucru comun este metoda ipotetic-deductiv, iar disciplina model este fizica.

In geografie, pozitivismul logic consider c polii Terrei (polul N i polul S) i coordonatele matematice

(lat. i long.) sunt singurele definiii speciale.

10. Noile paradigme ale lui Fr.Schaefer i revoluia cantitativ in geografia uman.

Geografia s-a modificat radical in anii 1950-1960, in aa numita perioad a revoluiei calitativein geografia uman.

Paradigma este un set de credine, valori i tehnici acceptate i folosite de membrii unei

comuniti tiinifice.


11/14

Noile paradigme se refereau la analiza cantitativ i bazat pe modele de lucru a fenomenelor

geografice.

Cauzele declanrii revoluiei cantitative in geografia uman au fost:

- geografia regional tradiional studia unitile teritoriale ca pe nite unicate.

- geografia era mai mult descriere decat explicaie

- in unele universiti din SUA fuseser desfiinate catedrele de geografie

- in Europa se dorea o abordare mai tiinific in geografia universitar

Revoluia cantitativ a avut dou caracteristici principale:1. pozitivismul logic (studiul realitii concrete i verificabile)

2. metodologia bazat pe modele, analiz statistic i localizarea in spaiu a fenomenului analizat

(analiz locaional)

Revoluia cantitativ afost declanat de apariia in pres a unui articol al geografului german

emigrat in SUA, Fred Schaefer {se citete efr}. El critica starea in care se gsea geografia i cerea ca

aceasta s ii creeze propriile legi i metode de studiu.

Scahefer a spus c geografia trebuie s studieze ceea ce se vede pentru a formula concluzii.

Observaiile conduc la ipoteze i aceste trebuie verificate de mai multe ori inainte de a formula o lege.

Dup apariia articolului lui Schaefer, la universitatea statului Washington s-au organizat cursuri de

metode statistico-matematice pentru studenii geografi din SUA i Europa.

Noua geografie avea urmtoarele caracteristici:

-punea pe primul loc explicaia tiinific i apoi descrierea

- folosea modele i tehnici cantitative (metoda inductiv, pozitivismul, metode statistice)

- folosea calcule i msurtori

Geografia uman a devenit o tiin a spaiului umanizat.

Revoluia cantitativ s-a incheiat in 1963 in SUA i abia in anii 60-70 in rile din Europa.

C. 1. Geografia umana in Evul Mediu: Isidor din Sevilla, Virgiliu de Salzburg, Al Idrisi, Ibn

Khaldun.

In general, Evul Mediu este considerat o perioad neagr in istoria omenirii, deci i in geografie.

Totui, au fost destui oameni ai bisericii care au reuit s transmit valorile antice.

Isidor din Sevilla a fost un mare invat al Evului Mediu.

Lucrarea sa Etimologiea transmite cunotinele autorilor antici greci i romani.

Lucrarea cuprinde 20 de cri printre care: Omul, Lumea i prile sale (vorbete despre nori,

vanturi, ape, mri i oceane), Geografia, Agricultura, Edificiile publice i ci de comunicaii. Are

i o hart simbolic a lumii cunoscute.

Isidor din Sevilla a fost fcut sfant de ctre biserica roman-catolic i din2001 este considerat

patronul sfant al internetului.

Virgiliu de Salzburg, irlandez de origine, a avut preocupri in domeniul geografiei, astronomieii antropologiei i a intrat in conflic cu Biserica catolic. El a afimat c exist oameni care triesc

dincolo de ocean.

Incepand cu sec. VIII, lumea arab a jucat un rol important in tiin i in particular in geografie.

Existau numeroase universiti in Orientul Mijlociu i Africa de Nord, unde s-au format mari

personaliti geografice. Dintre geografii arabi, cei mai cunoscui sunt: Al Idrisi i Ibn Khaldun.

Al Idrisi, este considerat cel mai mare cartograf al timpului su i al lumii arabe.

A cltorit in Europa i a fondat coala de la Palermo.

A fcut prima descriere complet a Europei.

A creat 70 de hri regionale care s-au pstrat in lucrarea sa Recreaii geografice. In aceast lucrare el

descrie i spaiul romanesc: viaa social-economic de la Dunrea de Jos i realitile geografice din

munii Banat.Ibn Khaldun e considerat ultimul mare geograf arab medieval i printele geografiei istorice.

El a analizat ascensiunea i decderea imperiilor.


12/14

2. Imm.Kanttheoretician i practician al geografiei: cariera, opera geografic, cele cinci

geografii, abordarea determinist, fundamentarea filozofic a geografiei.

Immanuel Kant a fost un faimos filozof, dar i un mare geograf.

Kant s-a nscut i a trit toat viaa in Koningsberg (in Prusia Oriental).

El a predat geografia timp de 48 de semestre. Orele de geografie erau predate in semestrul II (de var),

iar in semenstrul I (de iarn) el preda antropologia.

El considera c geografia dezvolt gandirea sntoas a omului.A studiat cutremurele, micrile maselor de aer, rasele umane, influena Lunii asupra condiiilor

meteorologice, antropologia i geografia fizic.

El consider c geografia fizic este temelia (baza) celorlalte geografii.

A identificat 5 geografii:

- geografia matematic (forma, mrimea i micrile Terrei, locul su in Sistemul Solar)

- geografia moral (analizeaz obiceiuri i caractere umane in relaie cu regiunea unde locuiesc)

- geografia politic

- geografia comercial

- geografia teologic

Kant are o abordare determinist a geografiei: natura este elementul esenial in evoluua speciei

umane i in rspandirea ei pe intreg Pmantul. El spunea c omul trebuie s se acomodeze cu natura i s

invee s i-o apropie in folosul su.

In lucrrile sale filozofice, Kant folosete imagini metaforice geografice (insula inelegerii,

oceanul metafizicii) i concepte geografice (regiune, limit, camp, izvor, orientare).

In eseul su Spre pacea etern apare problema dreptului la via, la existen al tuturor

popoarelor, care este i o problem geografic.

Kant are idei umaniste care dovedesc bune cunotine de geografie economic.

Principala contribuie a lui Kant in domeniul geografiei este fundamentarea filozofic a acestei tiine.

El clasific fenomenele din dou puncte de vedere:

-primul in raport cu natura lui (clasificarea logic) de ex., zoologia studiaz animalele, botanica

studiaz plantele, geologia studiaz rocile,- al doilea in raport cupoziia lor in timp i spaiu (clasificarea fizic) istoria studiaz fenomenele

care se intampl intr-o anumit perioad de timp, iar geografia studiaz fenomenele dintr-un anumit

spaiu. Istoria e naraiune, iar geografia descriere.

Kant consider c geografia i istoria sunt tiinele eseniale.

3. Ellen Churchill Semplecontribuii la dezvoltarea geografiei.

Ellen Churchill Semple a fost eleva lui Friederich Ratzel.

Ea a promovat un determinism in scopuri socio-politice.

A fost profesor la Universitatea din Chicago i prima femeie aleas preedinte al Asociaiei GeografilorAmericani.

Opera:

1.Istoria Americii i condiiile sale geografice analizeaz factorii geograficiin legtur cu

evenimentele istorice naionale, cum este rzboiul civil.

2.Influenele mediului geografic subintitulat Pe baza sistemului antropogeografic al lui Ratzel

este lucrarea sa principal.

Aceasta dezbate probleme ca: aciunea factorilor geografici in istorie, societatea i statul in

relaie cu teritoriul, micrile popoarelor, localizarea geografic, graniele geografice, relaia omului cu

apa, antropogeografia raurilor, popoare costiere, popoare insulare, influenele climatului asupra omului

etc.

Geografa face referire in lucrarea sa i la spaiul romanesc dintre Carpai i Dunre.Ea spune c omul este produsul suprafeei Pmantului


13/14

4. E.Huntington i Gr.Taylor contribuii geografice

Huntington este un geograf american, iar Taylor este australian.

Ei au artat c prezena civilizaiilor superioare in zona temperat i absena lor in zona tropical este

dat de condiiile climatice.

Huntigton a scris lucrarea Pulsul Asiei, in care vorbete despre invaziile mongole i

manciuriene legate de modificri climatice.

Taylor a vorbit depre popularea Australiei, mai ales in regiunile cu clim temperat. Aceasta anemulumit autoritile i Taylor a fost obligat s emigreze in SUA i apoi in Canada. Mai tarziu,

autoritile au recunoscut rolul condiiilor naturale in procesul de populare a Australiei.

El ii prezint ideile in opera numita Geografia sec. XX.

5. Umanismul

Umanismul pune pe primul plan subiectivitatea i creativitatea individual i activitile umane.

Umanitii au explorat intotdeauna fiina uman.

Umanismul s-a opus dezumanizrii geografiei tiinifice.

Geografii umaniti au analizat valorile umane, sociale i culturale, estetica peisajului i

arhitecturii.

Geografia umanist consider oamenii ca interacionand permanent cu mediul.

Cel mai cunoscut geograf umanist este Yi Fu-Tuan care a scris:

- Topophilia

- Geografia Umanist

- Spaiul i locul

In ultimele decenii, geografii sunt tot mai preocupai de motivele umanitare,mai ales de

problemele sociale i de mediu (globalizarea, efectul de ser).

Geografii umaniti de azi reanalizeaz operele generaiilor anterioare de geografi i descoper

contribuiile lor in geografia social i cultural.Geografia umanist ine cont de aspecte emoionale, de estetic, credin i dorin.

In lucrarea Geographical Imaginations, geograful Derek Gregory redefinete locul geografiei in

cadrul tiinelor umaniste.

6. Structuralismul

Structuralismul s-a nscut odat cu micrile de protest de tip marxist i are la baz

exploatarea social.

Structuralismul critic sistemului politico-economic, srciei i inegalitilor.

In geografie, structuralismul a accentuat tendina de fragmentare a tiibei. Astfel, au aprut numeroasesubdiscipline, iar nucleul principal al geografiei a trecut pe plan secund.

Revoluia cantitativ din anii 50-60, a dus la ruperea geografiei umane de geografia fizic i

dezvoltarea unor subramuri de tip socio-geografice, cum sunt:

- feminismul

- etnografia

- criticismul postcolonial

- geografia radical (critic)

Au aprut termeni i concepte noi precum, pregtire profesional, calificare, domeniu public i

privat, cas i serviciu, conceptul de munc.

Studiile au artat c femeile duc greul muncii i de obicei nu sunt pltite pe msur. Aceast

discriminare sexual este o preocupare a geografiei umane actuale.Geografia actual studiaz dualismele: pmantul i viaa, oamenii i locurile, societatea i

spaiul, localul i globalul.

Relaia omului cu mediul inconjurtor antropizat rmane o preocupare important a geografilor

din zilele noastre. Un reprezentant al geografiei umane actuale, postmoderniste este David Harvey.


14/14

7. G.Valsanopera de geografie uman.

George Valsan (1885-1935) a fost studentul i colaboratorul lui S. Mehedini. El a fost geograf

fizician (geomorfolog), dar are i contribuii in antropogeografie.

Opera sa de geografie uman cuprinde lucrri despre:

-popularea rii Romaneti, mai precis a Brganului

- romanii din Serbia (de pe Valea Timocului)- vechimea populaiei romaneti la gurile Dunrii

A contribuit la infiinarea etnografiei moderne romaneti.

A infiinat Muzeul Etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca)primul muzeu etnografic din Rom.

A scris despre reforma invmantului geografic i relaia geografiei cu sociologia

A lsat opere in manuscris despre studiul creaiei populare.

A fost membru al Academiei Romane.

8. C.Brtescu opera de geografie uman.

Constantin Brtescu (1882-1945) a fost student i colaborator al lui S. Mehedini.

A fost preocupat de geografia uman, inclusiv toponimie i geografie istoric.

A studiat geografia uman a spaiului danubiano-pontic.

A fost supranumit geograful Dobrogei.

A contribuit la definirea nomenclaturii actuale geografice a Dobrogei.

A fost profesor la Univ. din Cernui i la Univ. din Bucureti.

A fost membru al Academiei Romane.

9. V.Mihilescu opera de geografie uman.

Vintil Mihilescu (1890-1978) a fost studentul i colaboratorul al lui S. Mehedini.

El s-a dedicat antropogeografiei.

V. Mihilescu considera c geografia uman trebuie s studieze pmantul ca teatru al reaciilor

omeneti fa de mediul inconjurtor.

Opere:- Bucuretii din punct de vedere antropogeografic i etnografic (tez de licen)

- Vlsia i Mostitea (tez de doctorat)

- Geografie teoretic.

A pus bazele geografiei urbane romaneti.

A studiat i aezrile rurale: el a fcut prima clasificare morfo-structural a aezrilor rurale, folosit iastzi.

A studiat i geopolitica a contribuit la scrierea lucrrii Unitatea i funciile rii i poporului

roman.

A fost membru corespondent al Academiei Romne.

Geografie umana - subiecte examen.pdf

Documents

Transcript of Geografie umana - subiecte examen.pdf