geografie

7
Cea mai lungă autostradă din Europa. Bundesautobahn 7, care străbate Germania de la graniţa cu Danemarca, până la frontiera cu Austria, este cea mai lungă autostradă europeană. Şoseaua, care măsoară 963 de kilometri, este mai lungă decât toată reţeaua de autostrăzi din ţara noastră. Reţeaua germană de autostrăzi ( n.r. Bundesautobahnen, sg. Bundesautobahn, în limba germană ) este a doua cea mai întinsă din Europa, cu 12.879 de kilometri, fiind depăşită doar de reţeaua spaniolă. Ideea realizării unor astfel de drumuri a apărut la sfârşitul anilor '20, în timpul Republicii de la Weimar, iar prima şosea de acest fel, o porţiune de aproape 20 de kilometri între Köln şi Bonn, a fost inaugurată de Konrad Adenauer, în 1932. Aceasta este considerată cea mai veche autostradă din Germania, deşi nu a fost numită iniţial Autobahn , ci Kraftfahrstraße ( n.r. drum pentru automobile, în limba germană ). Bundesautobahn 7, care măsoară 963 de kilometri, este cea mai lungă autostradă din Europa. Aceasta împarte ţara, de la nord la sud, în două jumătăţi aproape simetrice. Şoseaua începe în Ellund, Handewitt, în landul Schleswig-Hosltein, la graniţa cu Danemarca. De la Flensburg şi până la Hamburg, autostrada urmează Ochsenweg (n.r. drumul boilor, în limba germană) un vechi drum comercial din Epoca Bronzului, care pornea din zona în care astăzi se află oraşul danez Viborg. Şoseaua trece apoi pe sub râul Elba, prin patru tuneluri paralele. Cele mai impresionante autostrăzi ale lumii Cele mai rapide autostrăzi din lume sunt în Germania Cunoscute ca fiind cele mai rapide autostrăzi din lume, Autobahnen sunt destinate exclusiv maşinilor. Este strict interzis pentru biciclete, mopeduri sau alte mijloace de transport care nu pot circula cu peste 60 km/h să intre pe Autobahnen. Fiind autostrăzile naţionale ale Germaniei, ele sunt numite Bundesautobahn (BAB), ceea ce se traduce prin „drum federal pentru maşini". Deşi 52% din BAB nu are o limită de viteză, este recomandat a se circula cu o viteză limită de 130 km/h.Alte zone ale autostrăzilor au limita de viteză impusă de condiţiile meteo sau de trafic. Din cauza vitezei mari cu care cele mai multe autovehicule circulă pe Autobahnen, este ilegal să opreşti pe autostradă

description

geografie

Transcript of geografie

Cea mai lung autostrad din Europa.Bundesautobahn 7, care strbate Germania de la grania cu Danemarca, pn la frontiera cu Austria, este cea mai lung autostrad european. oseaua, care msoar 963 de kilometri, este mai lung dect toat reeaua de autostrzi din ara noastr.Reeaua german de autostrzi (n.r. Bundesautobahnen, sg. Bundesautobahn, n limba german) este a doua cea mai ntins din Europa, cu 12.879 de kilometri, fiind depit doar de reeaua spaniol. Ideea realizrii unor astfel de drumuri a aprut la sfritul anilor '20, n timpul Republicii de la Weimar, iar prima osea de acest fel, o poriune de aproape 20 de kilometri ntre Kln i Bonn, a fost inaugurat de Konrad Adenauer, n 1932. Aceasta este considerat cea mai veche autostrad din Germania, dei nu a fost numit iniialAutobahn, ciKraftfahrstrae(n.r. drum pentru automobile, n limba german).Bundesautobahn 7, care msoar 963 de kilometri, este cea mai lung autostrad din Europa.Aceasta mparte ara, de la nord la sud, n dou jumti aproape simetrice. oseaua ncepe n Ellund, Handewitt, n landul Schleswig-Hosltein, la grania cu Danemarca. De la Flensburg i pn la Hamburg, autostrada urmeazOchsenweg (n.r. drumul boilor, n limba german)un vechi drum comercial din Epoca Bronzului, care pornea din zona n care astzi se afl oraul danez Viborg. oseaua trece apoi pe sub rul Elba, prin patru tuneluri paralele.Cele mai impresionante autostrzi ale lumiiCele mai rapide autostrzi din lume sunt n GermaniaCunoscute ca fiind cele mai rapide autostrzi din lume, Autobahnensunt destinate exclusiv mainilor. Este strict interzis pentru biciclete, mopeduri sau alte mijloace de transport care nu pot circula cu peste 60 km/h s intre pe Autobahnen.Fiind autostrzile naionale ale Germaniei, elesunt numite Bundesautobahn (BAB), ceea ce se traduce prin drum federal pentru maini". Dei 52% din BAB nu are o limit de vitez, este recomandat ase circula cu o vitez limit de 130 km/h.Alte zone ale autostrzilor au limita de vitez impus de condiiile meteo sau de trafic.Din cauza vitezei mari cu care cele mai multe autovehicule circul pe Autobahnen, este ilegal s opreti pe autostrad dac acest lucru nu este necesar, iar acest lucru se refer i la pana de benzin.Alte drumuri fr limit de vitez sunt n Nepal i India.Big Dig, cel mai scump proiect de autostradAutostrada numit Big Dig din Boston a fost o idee care a costat 2,8 miliarde de dolari n 1985 i a crescut pn la 14,8 miliarde, ajungnd s fie cel mai scump proiect de autostrad din istorie.Construcia a nceput n 1991 i a dus la rni mortale pentru patru muncitori, precum i la moartea unui motociclist atunci cnd o plac de beton s-a prbuit peste el. Structura complex a fost terminat n 2007.Drumul Yungas, cel mai periculos drum construit vreodatLung de mai puin de 80 de kilometri i lat de doar trei metri, drumul Yungas, din Bolivia, ucide aproximativ 200-300 de cltori n fiecare an. Trecnd pe coasta unui munte din Anzi, drumul duce din oraul La Pez n regiunea Yungas i a fost numit cel mai periculos drum din lume n 1995, de Inter-American Development Bank.Autostrada Panamerican, ce-a mai lung din lumenc din 1923, planul era s se fac o autostrad din Alaska pn n Chile. Autostrada Panamerican este cel mai lung sistem de autostrad, care se ntinde pe aproximativ 25.749 de kilometri i trece prin 16 state, inclusiv Statele Unite, Mexic, Canada, Costa Rica i Peru.Autostrada 401, cea mai aglomerat din America de Nord420.000 de autovehicule trec zilnic prin unele pri ale acestei autostrazi. De la terminarea ei, n 1960, autostrada leag prile sudic, central i estic aprovinciei Ontario, din Canada.Autostrada Katy, cea mai lat din lumeCu pn la 26 de benzi n unele locuri, Autostrada Katy este cea mai lat din lume i 219.000 de autovehicule circul pe ea n fiecare zi. Construit niial n anii 60, ea se ntinde pe o fie de 37 de kilometri de la intersecia ei cu Autostrada Interstatal 610 pn n oraul Katy, din Texas.Autostrada Karakoram, cea mai nalt din lumeAutostrada Karakoram este cea mai nalt din lume, la 4.876m altitudine i trecnd prin trei regiuni muntoase: Munii Himalaya, Karakoram i Pamir. Drumul se ntinde pe 804 kilometri i leag regiunea Xinjiang din China de Islamabad, capitala Pakistanului.n 1963, Pakistan i China au semnat un acord cu privire la construirea unui drum de care ar putea beneficia ambele ri. n 1986, Autostrafa Karakoram a fost oficial deschis cltorilor i a legat China de rile din centrul Asiei.Drumul Tuen Mun din Hong KongEste cunoscut pentru numrul mare de accidente i se crede chiar c ar fi bntuit de o fantom, care produce toate aceste accidente. Drumul Tuen Mun a fost construit n 1977 pentru a lega regiunile Tuen Mon i Tsuen Wan din China.Tunelul Guoliangn Munii Taigang din China exist un drum lung de puin peste un kilometru, numit Tunelul Guoliang. n 1972, 13 steni au nceput s sape un drum pe versantul muntelui pentru a lega satul lor de lumea exterioar. Pe 1 mai 1997, drumul a fost deschis cltorilor.Trans-siberianul Cel mai lung drum de fier din lumeMii de kilometri de cale ferat. Un adevrat univers strbtut de cea mai lung i spectaculoas cale ferat din lume. Sute de istorii adevrate presrate de-a lungul a milioane de traverse. O experien unic, despre care cei care au trit-o spun c nu se compar cu nimic similar. Pentru c nu exist nicieri n lume o alt cale ferat care s lege precum Trans-siberianul dou continente, mai multe lumi i mii de suflete.Eurasia vzut din trenTrans-siberianul sau TransSib-ul cum l numesc ruii, este fr nicio ndoial cea mai lung i mai faimoas cale ferat din lume. Strbate cu ale sale linii de oel ntreaga Eurasie. ncepe din capitala Moscova, strpunge Munii Urali care despart dou continente, continu prin stepele i taigalele Siberiei pentru a se opri n punctul terminus, oraul Vladivostok situat pe coastele Oceanului Pacific din Extremul Orient rus.Trans-siberianul asigur pentru iubitorii cltoritului cu trenul cea mai dezirabil experien de acest gen. Ruta sa acoper o distan de peste 9.000 kilometri de-a lungul creia se pot observa peisaje diverse, oameni din culturi diferite, imensul Lac Baikal i multe altele.Uriaa cale ferat a fost denumit iniial de ctre rui -Marele Drum Siberian- numele actual, cel de Trans-siberian fiind dat de ctre primii occidentali care au cltorit cu acest tren. Numele s-a perpetuat astfel pn n zilele noastre, fiind folosit de toi strinii care viziteaz Rusia.Calea ferat poate fi numit fr nicio rezerv coloana vertebral a Rusiei.Este, de altfel, singurul drum care strbate direct uriaa ar. Acest statut unic face ca linia ferat trans-siberian s aib o mare importan pentru economia i sigurana Rusiei, de altfel acestea au fost i dezideratele care s-au luat n calcul cnd acum mai bine de o sut de ani s-a luat decizia construirii cii ferate.Calea ferat care a depit cu mult n lungime faimosul Zid Chinezesc a fost construit ntre anii 1890-1916 pentru a controla mai bine i eventual proteja teritoriile ruse cu ieire la Oceanul Pacific, teritorii numite de rui Dalni Vostok sau Estul ndeprtat.n luna martie a anului 1890, viitorul ar Nicolae al doilea a inaugurat i binecuvntat personal nceperea construirii segmentului de cale ferat din Extremul Orient rus. Cel care avea s intre n istorie drept arul ucis ulterior de bolevici a inaugurat nceperea lucrrilor pe cnd poposise la Vladivostok dup ce venise din Japonia cu ocazia ncheierii cltoriei sale n jurul lumii.Nicolae al doilea fcea cu aceast ocazie referiri n jurnalul su personal referitoare la emoia cu care atepta s cltoreasc n condiii de lux prin slbticia neatins a Siberiei.Trenul arului a fost conceput i construit n atelierele din Sankt Petersburg pentru a servi n ultim instan drept principalul birou i sediu mobil al arului i apropiailor si n vederea cltoriilor de-a lungul i de-a latul Rusiei.Calea ferat care avea s uimeasc o lume ntreag i s uneasc dou continente a fost construit n principal de soldai rui i de deinuii politici i de drept comun din acea vreme.Un fabulos drum de fierPrincipala rut dintre Sankt Petersburg i Vladivostok a fost terminat n anul 1903, dar trebuiau finisate numeroase construcii adiacente precum halte, depouri, poduri, tuneluri i linii auxiliare, motiv pentru care terminarea sa definitiv a mai necesitat ali 13 ani de munc. De fapt, construirea sa a nceput pe data de 19 mai 1891 i a fost terminat pe data de 5 octombrie 1916, cu ocazia deschiderii podului de peste fluviul Amur.Pn la definitivarea Trans-siberianului nu existau legturi sigure ntre Rusia European i teritoriile sale din Asia. Contient de faptul c mari puteri precum Anglia, China i Japonia doreau s anexeze aceste toritorii, Rusia a vrut s i le securizeze. Motivul pentru care s-a construit aceast cale ferat a fost n mare parte unul de ordin strategic.Chiar i n zilele noastre, Trans-siberianul continu s aib o mare importan pentru Rusia Federal i nu numai pentru ea. Construirea sa a permis Rusiei, apoi Uniunii Sovietice s i dezvolte regiunile din Asia Central, Siberia i teritoriile cu ieire la Pacific.n prezent, Trans-siberianul rmne cea mai scurt rut dintre Europa i Asia, iar statul rus ctig sume importante de bani prin transportul de diverse mrfuri din China i Japonia ctre Europa, i viceversa. Sunt necesare aproximativ ase zile pentru a cltori cu trenul de-a lungul liniei ferate.Dup traversarea Siberiei, mai precis imediat dup oraul Irkuk, calea ferat se divide n trei direcii diferite:-Ruta Trans-siberian Moscova-Vladivostok, care recreaz traseul original al primelor trenuri trans-siberiene, rut care traverseaz complet Siberia pe lungime, pn la Pacific.-Ruta Trans-mongol Moscova- Ulan Bator, care strbate stepe i pduri aproape nemrginite, ba chiar i o mic poriune din Deertul Gobi.-Ruta Trans-manciurian Moscova- Beijing, care asigur astfel o cale direct din Rusia n China.Obiective turistice importante i recorduri uniceEvident, o cale ferat despre care se poate spune fr a exagera prea mult c acoper aproape o jumtate de lume, ofer accesul la numeroase obiective turistice de prim rang, precum i la experiene rare.Bunoar dup parcurgerea unei singure zile i acoperirea distanei de 1.800 kilometri, trenul oprete n Ekaterniburg, ora fondat n anul 1797, cel mai industrializat i poluat ora din Rusia i capital neoficial a regiunii Ural. Dup nc o zi de mers, cnd trenul a acoperit circa 3.300 kilometri de la plecare, acesta ajunge n Novosibirsk.Cel mai mare ora al Siberiei, cu peste 1. 400.000 locuitori, acesta a fost fondat n anul 1893. Este totui cel de-al treilea mare centru cultural i tiinific al Rusiei dup Moscova i Sankt Petersburg.Oraul Novosibirsk se dezvolt rapid i este considerat capitala ntregii Siberii. De aici se poate ajunge relativ repede i n Munii Altai.Cnd trenul a acoperit circa 4.000 kilometri, ajunge i n Krasnoiarsk, un alt important centru industrial din Siberia. n cea de-a treia zi de mers, trenul oprete n gara din Irkutsk, un ora important, cu o arhitectur intersant, situat la doar 60 kilometri deLacul Baikali Munii Saian.De fapt, trenul trece n pe malul acestui lac deosebit de important i interesant deopotriv, fie doar prin prisma faptului c este cel mai mare i mai adnc lac cu ap dulce din lume.Dup ce trenul a parcurs ntre 4-5 zile, i a strbtut circa 5.600 kilometri, locomotiva sa intr n gara din Ulan-Ude, ora n care poposesc muli turiti care vor s exploreze mprejurimile sau s se familiarizeze deja cu cultura mongol i templele budiste din inima Asiei. Dup cinci zile de cltorie, trenul a parcus circa 8.000 kilometri i a ajuns n Habarovsk, un ora situat pe malurile fluviului Amur, la mic distan de grania cu China.n final, dup ce trenul a strbtut 9.200 kilometri n circa ase zile, locomotiva sa a ajuns n Vladivostok, un ora cumva cu un aer provincial, dac nu ar fi unul dintre cele mai importante centre strategice ale Rusiei, fiind probabil centru politic i administrativ al Extremului Orient rus. Vladivostok este i un important nod aerian, cu zboruri zilnice ctre Japonia, Statele Unite i Coreea de Sud.n afar de aceste obiective, Trans-siberianul deine i o serie de recorduri i particulariti care-i sporesc faima. Nu doar c lungimea rutei sale principale atinge 9.288 kilometri, dar cel mai mare pod al su este cel peste fluviul Amur, pod care are lungimea de peste doi kilometri. La kilometrul 8140, ncepe cel mai lung tunel al cii ferate. La kilometrul 5311, exist gara staiei Sludyanka, construcie alctuit exclusiv din marmur.Trans-siberianul acoper 10 fusuri orare, 87 orae i 16 fluvii dintre care cele mai mari sunt Volga, Obi, Enisei i Amur. Trans-siberianul cltorete pe o lungime de 207 kilometri pe malulLacului Baikal. Acest legendar drum de fier circul pe o distan de 39 kilometri paralel cu Oceanul Pacific, pn cnd intr n gara din Vladivostok.Acesta este Trans-siberianul, iar o mare parte din tainele i povetile (n mare parte adevrate) care l nconjoar ateapt s fie descoperite de cuteztorii i n egal msur norocoii care vor reui s-l parcurg prin stepe fr hotar i pduri de ghea.