8/16/2019 Geografia Turismului in Romania Curs

1/6

GEOGRAFIA

TURISMULUI

INROMANIA

- CURS -

Lect. Univ. Plesoianu Daniela

Litoralul roanesc detine o importanta salba de lacuri, fe cu apa dulce

(Siutghiol, Tasaul, Neptun, Jupiter), fe cu apa sarata (Techerghiol) si suluroasa

8/16/2019 Geografia Turismului in Romania Curs

2/6

(Mangalia), olosite pentru argement sau in scop terapeutic. Lacurile din Lunca si

Delta Dunarii sunt destul de numeroase si de mare atractiitate pentru turism prin

aspectele peisagistice si domeniul piscicol. !n loc aparte il ocupa acumularile de

interes hidroenergetic ale caror oglin"i de apa si bara#e sunt utili"ate in interes

hidroenergetic ca obiectie turistice sau pentru agrement nautic ($idraru, %"orul

Muntelui&'ica", $idra, ortile de ier %, $aliug, antanele, *ilau).

Marea Nea!ra detine un loc important in potentialul hidrogeografc si

turistic al tarii, intalnindu&se utili"ari ca agrement nautic, baie, pla#a si

talasoterapie.

A"ele inerale si termominerale de mare bogatie si arietate repre"inta o

componenta de ba"a a potentialului turistic natural.

CLIMA

+re o importanta considerabila pentru turism. a determina ambianta

necesara desasurarii turismului in general iar printr&o serie de indici bioclimatici,

cum ar f cel de comort termic, de stres climatic cutanat si pulmonar eidentia"a

aptul ca regiunile cu altitudini mi#locii, respecti dealurile si muntii sub -m

pre"inta un climat mai putin solicitat decat litoralul.

/lima in0uientea"a in unctie de se"on si pe "one, statiui sau trepte de relie,

intreaga actiitate turistica precum si deplasarea turistilor spre destinatia

solicitata.

Studiile de specialitate au aratat ca in tara noastra conditiile de clima

constituie un actor important de cura, astel aparant climatoterapia ca un mi#loc

termic, cu a#utorul elementelor climatogeografce. !nele elemente climatice sunt

indispensabile practicarii sporturilor de iarna, cum ar f stratul de "apada si

temperatura aerului. Numarul mediu al "ilelor cu strat de "apada inregistrea"a mai

putin de 12 de "ile pe litoral, 2&3 de "ile in campie si creste la aproape la - de

"ile in dealurile subcarpatice, depasind 1 de i"le la peste -2m.

Masiele montane de partea de $est a tarii, situate in calea maselor de aer

oceanic&umed benefcia"a de un interal mai ridicat cu strat de "apada chiar la

inaltimi de sub -2m (Muntii Semenic 112 "ile4an, Muntele Mare 15 "ile4an,

Muntii $ladeasa si Tarcu 5-2 "ile4an. !nele emenete cum ar f poleiul, chiciura,

ceata, iscolele pot deaori"a practicarea sporturilor de iarna.

8/16/2019 Geografia Turismului in Romania Curs

3/6

#EGETATIA

Se asocia"a de regula altor componente de peisa#, completandu&le dar

repre"inta si un aloros potential in toate regiunile tarii.

ste eidenta aloarea pentru turism a padurilor de coniere si oioase din

munti si de pe dealuri dar mai ales cele situate in apropierea statiunilor

balneoclimaterice ('aile eli6, Soata, +mara). $aloarea turistica a egetatieisporeste prin e6istenta unor specii declarate monumente ale naturii si a

re"eratiilor cu caracter stiintifc, cum sunt agetele Seculare din Semenic, codrii

de la Slatioara si din *iumalau, padurile /iornuleasa, /omana).

!n real interes turistic pre"inta egetatia submediteraneana din Defleul

Dunarii, muntii 'anatului si $alea /ernei ca si padurile de liliac de care se leaga

sarbatorile olclorice din #udetul /aras&Seerin si de la onoare din #udetul

Mehedinti.

$egetatia ariata, lu6urianta si specifca din Delta Dunarii repre"inta un

elemente de atractie turistica.

auna, sub aspect turistic, pre"inta importanta prin aloarea sa cinegetica

sau estetica. ondul cinegetic este repre"entati pe plan international prin

arietate, densitate dar mai ales prin aloarea premiile acordate la dierse

concursuri internationale.

+nimalele de interes anatoresc (urs, mistret, cerb, caprior, cocos de munte)

se concentrea"a in unitatile montane, respecti /aliman&7arghita, 8odna&

Maramures, /eahlau&'istritei&Tarcau, arang&*odeanu&Tarcu, dar si in parudile de

deal si campie iar 'altile si Delta Dunarii constituie paradisul pasarilor.

auna acatica este un element de mare atractiitate, constituind o

principala componenta de potential. Lacurile si raurile de munte detin un important

ond salmonico iar lacurile de deal si campie sunt populate cu crap, mreana,

stiuca, biban, caras. %n Marea Neagra repre"entatie sunt scrumbiile albastre,

calcanul, hamsiile, stari"i, gui"i, gui"ii si sturionii.

auna tarii noastre pre"inta si o aloare stiintifca, sporindu&i interesul prin

cercetare si specii rare, in pericol sau pe cale de disparitie, cum sunt dropia si

lostrita.

+laturi de re"eratiile stiintifce sunt ocrotite ca monumente ale naturii si o

serie de arbori i"olati sau mici grupuri, cum sunt castanul de la Tautii de Sus din

Maramures, gorunul lui 7orea de la Tebea, capra neagra, estera !rsilor de la

/hiscau.

8/16/2019 Geografia Turismului in Romania Curs

4/6

POTENTIALUL TURISTIC ANTROPIC

+ceasta orma de potential deria din istoria multimilenara si bogata a

poporului roman, continuitatea de locuire in spatiul carpatodanubianopontic dar si

unor mai echi sau mai noi ale tarii noastre.

POTENTIALUL CULTURAL-ISTORIC

 Tara noastra, detinatoarea unui te"aur imens de estigii arheologice,

monumente istorice de arta sau de arhitectura ca si a unui inestimabil patrimoniu

etnoolcliric care atesta eolutia si perenitatea peste aceste meleaguri, de"oltarea

culturii si artei poporului roman. Tot aces ond cultural istoric ormea"a o parte

insemnata a oertei turistice si o componenta a imaginii turistice a 8omaniei pe

piata internationala.

#esti!ii ar$eolo!ice "reistorice atesta pre"enta omului inca din

paleoliticul inerior dar mai ales mi#lociu, cu marturii a0ate in dierite mu"ee din

/raioa, Slatina, 'ucuresti, Dea. +mintim aici catea dintre culturile descoperite

din acea perioada. /ultura hamangia din Dobrogea cu fgurine de luta ca*anditorul si emeie se#and, cultura boiand cu podoabe si unelte, cultura cucuteni

intalnite in Moldoa, S Transilaniei, N Munteniei, caracteri"ata printr&o

cearamica cu orme ariate pictata intr&o tehnica superioara, cu motie decoratie

ce&i conera o indiidualitate si o deosebita aloare artistica.

#esti!ii ale antic$itatii. Se ramarca prin pre"enta ruinelor cetatilor

grecesti infintate la malul marii (7istria, Tomis si /allatis, prin intermediul carora

populatia autohtona getodacii au enit in contact cu marile ciili"atii ale

antichitatii, respecti ciili"atia elena sau romana.

$estigiile dacice sunt repre"entate de cetati si ase"ari dacice care auconstituit centrul politic al statului dac in perioada lui 'urebista si Decebal

(Sarmisegetu"a regia, iatra 8osie etc.). inre estigiile romane il au important

ortifcatiile militare sau castrele care costituiau puncte de spri#in in e6pansiunea

romana in Dacia si erau construite, de regula, pe echi ase"ari dacice (la Drobeta

 Turnu Seerin intalnim ruinele odului lui Traian, construit de +polodor din Damasc,

se intalnesc de asemeni ruine ale centrlor urbane, ridicate la rang de municipiu sau

colonie 9 Drobeta, +pullum, Napoca, Tomis, Sarmisegetu"a /olonia !lpia Traiana

+ugusta Dacica. 8uinele dotarilor edilitare, respecti temple, amiteatre, bai

termale, palate, locuinte si bogatul material arheologic descoperit in aceste orase

atesta inaltul grad de de"oltare economica si sociala din acele remuri, deimpletire a celor doua ciili"atii (dacica si romana) care a condus la ormarea

poporului roman. !n alt element al simbio"ei daco&romane il constituie Tropaeum

 Traiani de langa +damclisi, ridicat de imparatul Traian intre anii -:&-; pentru a

eoca ictoria auta asupra dacilor.

$estigiile cetatilor medieale. !n mare interes turistic il repr"inta cetatile

eudale, orase sau cetati, ridicate de breslele Targoetilor in ata atacurilor turcesti,

de unde si denumirea turnurilor de pa"a sau a bastioanelor in gri#a carora se a0au

8/16/2019 Geografia Turismului in Romania Curs

5/6

respecti croitori, ci"mari, dulgheri, olari, tabacari, lacatusi. < mare parte dintre

acestea se a0au in Transilania, 'anats si /risana si au ost construite intre

secolele =%% 9 =%$ dar, find mereu distruse, de fecare data au ost reacute in stilul

epocii respectie.

Monumente istorice si de arta medieala. %ntre cele mai repre"entatie se

remarca manastirile de la $oront, 7umor, Suceita, +rbore, Moldoita ce s&au

construit intre secolele =$ 9 =$% si apartin stilului moldoenesc de arhitectura si

pictura medieala. Multe dintre acestea au ost propuse pentru a f indtroduse in

patrimoniul !NS/

8/16/2019 Geografia Turismului in Romania Curs

6/6

Maramures, 8asinari in Sibiu, Sibiel si $ama in Suceaa, /iobanesti si Naru#a in

$rancea, /urtisoasa in *or#, /oteni in Maramures, +ram %ancu in +lba.

Sate de creatie artistica si arti"anala. /u o bogata traditie in arta populara,

oera posibilitatea ca in ateliere amena#ate si sub indrumarea unor artisti populari

renumiti, turistii sa se initie"e in dierite mestesuguri populare. Tismana, Marga,

Dragomiresti, Sapanta, Sat Sugatag, /iocanesti

Unitatea 'eluroasa su%car"atica detine si importante obiectie cultural&

istorice intre care estigii arheologice sau (cea) din Moldoa, respecti Suceaa,

'aia, Siret, 8adauti, Targu Neamt si Tara 8omaneasca, respecti Targoiste, /urtea

de +rges, 'ucuresti, Dobrogea cu monumente istorice si de arta, locuri istorice

comemorate prin monumente de arta plastica ce au o densitate mare in aceasta

"ona de straeche locuire si intensa actiitate sociala si economica situata la

adapostul munteluri si al padurii.