Metodologia cercetarii in geografia turismului

36
7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 1/36

Transcript of Metodologia cercetarii in geografia turismului

Page 1: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 1/36

Page 2: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 2/36

Page 3: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 3/36

Page 4: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 4/36

Page 5: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 5/36

Page 6: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 6/36

Page 7: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 7/36

Page 8: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 8/36

Page 9: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 9/36

Page 10: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 10/36

Page 11: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 11/36

Page 12: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 12/36

Page 13: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 13/36

Page 14: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 14/36

27 

Tratatul

 – lucrare de specialitate, în care sunt expuse principiile fundamentale ale

unei discipline;

 – se adresează studenților, doctoranzilor, specialiștilor – în general;

 – obiectiv – instruire aprofundată într-un domeniu mai larg, bine precizat.

 – prezintă  informații detaliate, incluzând noțiuni și concepte de dată 

recentă, cu referiri la aspectele cele mai importante ale cercetării în domeniu; – uzual, referințele bibliografice fac trimiteri la tratate de aceeași amploare,

monografii sau articole de cercetare cu rezultate bine cunoscute în domeniu;

 – frecvent, tratatul este elaborat de un colectiv mai numeros de autori, sub

coordonarea unei personalități științifice în domeniu.

Monografia

 – studiu științific asupra unui subiect, tratat detaliat și multilateral;

 – se adresează  doctoranzilor, specialiștilor, cercetătorilor (caracter

științific);

 – obiectiv – acoperirea în mod exhaustiv a unei singure ramuri (domeniu

 îngust) de cunoaștere.

 – corelează într-o manier ă sintetică informațiile existente din aria științifică 

abordată;

 – referințele bibliografice se bazează pe: articole cu caracter clasic,

articole de dată foarte recentă, alte monografii cu subiect similar/apropiat.

Fondul periodicelor

 – reviste sau volume: 

 – reviste științifice cu profil general :

 – se adresează persoanelor cu instruire superioar ă în domeniu;

 – urmăresc promovarea cunoașterii și transmiterea informațiilor într-

un domeniu științific larg. – reviste științifice de specialitate:

 – vizează specialiștii dintr-un anumit domeniu;

 – informațiile apar țin unei arii de cercetare bine delimitate;

 – editate sub egida unor societăți științifice/instituții de profil.

28 

Revistele geografice ale mediului academic clujean

Evaluarea calitativ ă a lucr ărilor

 –  primii pași în cercetare - sub presiunea imensului volum de lucr ări

existente;

 – non-pretenția parcurgerii tuturor lucr ărilor – lectura academică  = mai

degrabă calitate decât cantitate!

 parcurgere selectivă a lucr ărilor.

Ce select ăm și după ce criterii?  – în funcție de tema, scopul și obiectivele cercetării – se au în vedere

următoarele elemente: 

 – cuvinte și fraze cheie;

 –claritatea enunțării problemei de fond a cercetării;

 – referirile la cercetările similare în domeniu (calitatea documentării - o

lucrare care se sprijină pe o literatur ă științifică relevantă și la zi confer ă greutate

cercetării); – maniera prezentării rezultatelor (logica, claritatea, precizia, coerența);

 – elementele de originalitate;

Page 15: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 15/36

Î

Page 16: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 16/36

31 

 În paralel cu consultarea materialului bibliografic, se recomandă  elaborarea

fi șelor generale și speciale, care, astăzi, pot fi și în formatul unor fișiere gestionate

computerizat.

 – fi șele generale

 – trei categorii de informații:

 – datele tehnice ale lucr ării;

 – datele de conținut;

 – adnotările personale.

 – fi șele speciale 

 – se întocmesc pe teme/probleme: 

 – tema;

 – în ordine cronologică  – lucr ările importante;

o  informațiile de interes (pag.);

o  textele-citat (pag./[ile]) ce vor fi utilizate în lucrarea finală;

o  adnotările personale.

 fișele speciale se pot constitui într-un nucleu al lucr ării.

Structura resurselor bibliotecii (catalogul bibliotecii)

 – catalog tradi ț ional: 

 – catalog după autori;

 – catalog tematic (pe subiecte). – catalog computerizat: 

 – software dedicat – la BCU Cluj-Napoca și filiale: Aleph

(poate fi utilizat și f ăr ă logare).

Documentarea la distanță 

(Valorificarea resurselor de pe internet) 

 – utilizează informații/documente în format electronic; – complementar ă documentării clasice;

 – facilitează un acces rapid la informația secundar ă și, în anumite condiții,

la informația primar ă;

 – utilizarea sistemelor informaționale redimensionează unele activități:

 – căutarea resurselor (secundare) sporește eficacitatea

documentării;

 – obținerea facilă a listei referințelor.

Inconveniente utiliz ării internet-ului  

 – nu există o sistematizare a imensei cantități de informație;

32 

 – nu există  instrumente de clasificare și ordonare care să  evalueze

conținutul științific al informațiilor;

 – timpul de căutare a informației este frecvent mult mai mare decât s-ar

crede;

 – viteza de transfer a datelor este puternic dependentă  de furnizorul

serviciilor de internet.

Documentare în bazele de date bibliografice 

 – bazele de date permit accesul la sursele bibliografice primare;

 – accesul se face prin intermediul portalurilor bibliotecilor academice

(BCU);

 – este nevoie de:

 – permis de bibliotecă;

 – cont de logare;

 – pentru accesul la full-text se impune crearea unui cont suplimentar la

baza de date Ebsco (EDS – EBSCO DISCOVERY SERVICE);

 – pentru consultarea căr ților (când sunt disponibile) este necesar instalarea unui

soft dedicat (Adobe Digital Editions), care, la rândul lui, reclamă configurarea unui nou

cont.

D t t ti ti ă S i t l d t t ti ti ă î d l i tit ții ități

Page 17: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 17/36

33 

Documentarea statistică 

 – acest stadiu se concretizează  prin consultarea și culegerea informației

statistice cu caracter geografico-turistic;

 – fază importantă – facilitează surprinderea

aspectelor cantitative ale studiului (dinamic ă,

mărime, structur ă  etc.) ce vor constitui

argumentul-suport al enunțurilor științifice

calitative ale studiului.

 – pentru date statistice pot fi

consultate:

 – statisticile

Institutului Național de

Statistică  (INS –www.insse.ro) sau cele

ale Direcțiilor Regionale

sau Județene de

Statistică (DRS, DJS).

 – anuare statistice;

 – periodice statistice;

 – baza de date online (Tempo). 

 – statisticile Eurostat  – Oficiul de Statistică  al Comunităților Europene.

Eurostat are sarcina de a oferi UE statistici la nivel european care să permită 

comparații între țări și regiuni (http://ec.europa.eu/eurostat/)

34 

Se mai poate recurge la documentare statistică  în cadrul unor instituț ii sau unit ăț i

de profil  ori pot fi inițiate cercet ările proprii  (totale sau par țiale).

Uneori, date statistice sintetizate pot fi identificate în cadrul unor tabele ce

completează unele studii  din domeniu sub forma unor anexe.

Datele colectate se impun a fi prelucrate pe baza metodelor cantitative (statistico-

matematice) și analizate.

Pentru o mai corectă și mai facilă interpretare a informației statistice sunt indicateconstrucțiile grafice și cartografice.

Documentare cartografică 

•  materialul cartografic permite un prim contact cu terenul;

•  în primul rând se au în vedere hăr țile topografice;

o  alegerea scării  în funcție de:

  dimensiunea arealului;  gradul de detaliere propus/cerut;

•  areale mai extinse  hăr ți topografice – 1:25.000 până la 1:100.000

•  areale restrânse  planuri topografice – 1:5.000 sau 1:10.000

 – analiza hăr ților permite delimitarea teritoriului

o  limitele  pe baza rezultatelor cercetărilor precedente.

Teritoriul – poate fi stabilit după: – criterii administrativ-teritoriale:

 – comună, oraș, municipiu – NUTS V, județ  – NUTS III, regiune de

dezvoltare – NUTS II, macroregiune – NUTS I (nivel operabil mai degrabă 

statistic);

NUTS – Nomenclatorul Unităților Statistice Teritoriale 

 În România nu există asocieri teritoriale corespondente nivelului NUTS IV.

criterii fizico geografice hărțile geomorfologice

Page 18: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 18/36

35 

 – criterii fizico-geografice

(câmpie, depresiune, deal, podi ș, munte);

 – criterii istorice (geografico-istorice)

(provincii geografico-istorice – Moldova, Transilvania, Muntenia etc.sau “ țări”/ “spaț ii mentale” – Ţ ara Bârsei, Ţ ara Maramureșului,

Dornelor etc.);

Spațiile mentale provinciale (Cocean, 2002, p. 57) 

 – criterii turistice (unități taxonomice teritoriale turistice)

(obiectivul, centrul, complexul, arealul, zona, regiunea – turistic); 

 – criterii geografico-economice

(centru, nod, zonă, regiune – economic).

  pot fi consulate (analizate) hăr țile speciale sau tematice:

  hăr ț ile geologice  cunoașterea structurii geologice ce condiționează extinderea teritorială 

a unor centre, obiective sau unități turistice; 

36 

  hăr ț ile geomorfologice

  generale sau speciale (ale proceselor geomorfologice actuale, ale

pantelor, energiei de relief) – se corelează  cu problemele de

organizare, amenajare și valorificare a teritoriului;

  hăr ț ile climatice

  (referitoare la temperatur ă, presiune, precipitații, vânturi) – prezintă 

importanță  pentru influențele asupra favorabilității / defavorabilitățiiunor amenajări turistice;

  hăr ț ile hidrologice și hidrogeologice

  permit cunoașterea resurselor de apă  care facilitează  sau

obstrucționează dezvoltarea centrelor sau unităților turistice;

  hăr ț ile biogeografice 

  prezintă  importanță  îndeosebi pentru identificarea prezenței

elementelor de flor ă/faună ce ar putea prezenta interes din punct devedere turistic.

  hăr ț ile turistice

•  permit identificarea obiectivelor naturale, antropice,

localizarea bazelor de cazare etc.

Studiul hăr ților existente, efectuat concomitent cu studiul materialului bibliografic,

conduce la schițarea primelor hăr ți de analiză ce vor servi, în etapa finală, elabor ării

studiului în sine.

Documentarea în teren

 – etapă importantă a cercetării

 – verificarea ipotezelor, informațiilor etapelor precedente;

 – observația - în toate formele sale, se observă direct și se adună date și

informații geografico-umane noi.

Preg ătirea deplasării

 – concret, se concepe un  plan de activitate/cercetare pentru teren,

care va trebui să conțină:

 – o listă a problemelor ce vor trebui urmărite;

 – materialele cartografice care trebuie întocmite pe baza observațiilor din teren.

 – se stabilesc itinerariile;

 – se stabilesc punctele de observație și, eventual, unele sectoare-cheie (sectoare

etalon) – reprezentative, ce vor fi supuse unei cercetări amănunțite;

în funcție de obiectivele cercetării particularitățile regiunii condițiile chestionar / ghid de interviu;

Page 19: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 19/36

37 

 – în funcție de obiectivele cercetării, particularitățile regiunii, condițiile

climatice se pregătește echipamentul, aparatura și materialele pentru teren:

 – carnetul de teren + creion;

 – laptop, mini-laptop

 – harta topografică (copie) 

 – teodolit sau stație totală, altimetru, busola

GPS – Global Positioning System / Sistemul de Pozi ț ionare Global ă 

 – un sistem de radio-navigație globală;

 – dintr-o constelație de 24 de sateliți și

stațiile lor de la sol;

 – folosește sateliții ca puncte de referință 

pentru a calcula pozițiile cu o acuratețe de ordinulmetrilor;

 – adresă unic ă fiec ărui metru pătrat al Planetei.

 – medii digitale de stocare a informației;

 – aparat-foto, camer ă-video;

 – tabele pregătite – pentru completarea (actualizarea) datelor statistice existente

sau pentru culegerea unor date noi;

 Ani Hoteluri Pensiuni Cabane Campinguri Hanuri

2013

2014

38 

 – chestionar / ghid de interviu;

 – posibilitățile de transport, căile de acces;

 – documentele oficiale.

 Activitatea din teren

 – notarea riguroasă a informațiilor în carnetul de teren:

  data și locul cercetării;  comentarii, explicații, legăturile dintre fapte sugerate de situația din teren;

  aspectele neclarificate, problemele nerezolvate, ipotezele și interpretările

care vor trebui urmărite și verificate în continuare;

  daca se realizează  fotografii (filmări) – se va nota semnificația lor, data

efectuării lor;

o  imaginile foto/video  elemente de comparație.

Formele cercet ării în teren

Cercetarea de teren – sub două forme: cercetare expedi ț ionar ă și cercetarea staț ionar ă 

Cercetarea expedi ț ionar ă 

 – se realizează pe o întindere mai mare, reclamă un instrumentar relativ simplu,

are un caracter discontinuu;

 – în general, deplasarea se face pe o rețea de itinerarii, oferind posibilitatea unui

studiu comparativ pentru diverse fapte sau fenomene spațiale;

 – dezavantaj  – observarea surprinde doar anumite momente izolate din existența

faptelor sau fenomenelor, f ăr ă a fi posibilă aprecierea dinamicii și evoluției lor;

 – utilitate – deosebit de utilă pentru studiul teritoriilor puțin cunoscute și asupra

cărora trebuie adunate cât mai multe informații într-un timp relativ scurt;

 – indicată pentru cercetările specifice geografiei umane, inclusiv ale turismului(așezări, unități economico-comerciale, infrastructur ă, obiective turistice etc.).

Page 20: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 20/36

Activități specifice la revenire din teren

Page 21: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 21/36

41 

 Activit ăț i specifice la revenire din teren

o  prelucrarea / sinteza informațiilor statistice;

o  prelucrarea rezultatelor cercetării selective;

o  se calculează / stabilesc eventualele corelații dintre fenomenele surprinse

 în teren;

o  soluții pentru rezolvarea aspectelor neclarificate / nerezolvate în teren;

o  definitivarea materialul cartografic;

o  trierea și prelucrarea materialului imagistic;

  eventuale analize de laborator (apă, sol, flor ă);

  dac ă se impune, se revine în teren.

42 

CANTITATIV vs. CALITATIV

(Colectarea și analiza datelor)

Distincția metode cantitative – metode calitative

Dezbaterile derivă din metodele utilizate pentru obținerea datelor primare

prin intermediul cercetărilor selective.

 – cercetările selective – bazate pe eșantion.

Metodele cantitative

 – folosesc cifre și metode de analiză statistică;

 – tind să  se bazeze pe măsurarea numerică  a unor aspecte specifice

fenomenelor studiate;

 – folosesc tehnici structurate (ancheta + chestionar).”Cercetarea cantitativă a fost realizată pe baza unei anchete prin sondaj care a avut labază un chestionar alcătuit din 32 de întrebări”.

”Acest procedeu a întâmpinat și dificultăți datorită  reticenței oamenilor la astfel deactivități, în special a turiștilor care vin în concediu și nu doresc să aloce nici măcar câtevaminute completării unui chestionar” (Fratu, 2012, pg. 38-39).

Metodele calitative:

 – nu se bazează pe măsur ări numerice;

 – urmăresc înțelegerea esenței proceselor sau fenomenelor; – folosite pentru a obține date mai bogate în conținut și mai de profunzime;

 – folosesc tehnici nonstructurate, semistructurate sau chiar

structurate (interviul, observația, studii de caz, analiza documentelor).

”Metoda de cercetare calitativă aleasă este interviul de profunzime structurat. Această metodă reprezintă o conversație, un dialog, o comunicare”.

“Persoanele selectate au constituit eșantionul și au fost intervievate în baza ghidului deconversație. Mărimea eșantionului este de 8 subiecți.”

“Interviurile s-au desf ășurat în perioada iulie-august în câteva agenții de turism dinorașul Brașov, iar fiecare interviu a durat în jur de 50 minute” (Fratu, 2012, pg. 34-35).

 – ambele abordări sunt utile – aport la sporirea cantității de cunoștințe;

 – se recomandă utilizarea ambelor metode.

 – calitativul poate precede cantitativul (pentru construcția instrumentelor

adecvate);

 – post-cantitativ – calitativul poate fi util pentru explicarea fenomenului

surprins prin cantitativ.

Page 22: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 22/36

Page 23: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 23/36

Page 24: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 24/36

Page 25: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 25/36

Page 26: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 26/36

Page 27: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 27/36

Page 28: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 28/36

Page 29: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 29/36

Page 30: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 30/36

Page 31: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 31/36

Page 32: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 32/36

Page 33: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 33/36

Page 34: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 34/36

Page 35: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 35/36

Page 36: Metodologia cercetarii in geografia turismului

7/23/2019 Metodologia cercetarii in geografia turismului

http://slidepdf.com/reader/full/metodologia-cercetarii-in-geografia-turismului 36/36

71