Geografia Culturala13.mar.2014Curs 1Notiuni introductive

Populatia si asezarile omenesti debuteaza in 1974, este primul curs de Geografie Umana din invatamantul romanesc la Universitatea Bucuresti. Acesta este sustinut de Vasile Cucu si este tiparit in 1874/1881 de E.D.P.In partea introductiva se face o prezentare a evolutiei, preocupari de geografie umana, descrierea contributiei unor scoli geografice consacrate cu fondatori si autori de cercetare in domeniu. Inceputurile Geografiei Umane ca ramura de baza a geografiei, in forma ei ca stiinta moderna, sunt puse sau se preduc la mijlocul secolului al XIX-lea si cele mai importante contributii au fost cele a: a. Scolii Germane reprezentate de Alexander Von Humboldt, Friederich Ratzel si Friederich Von Richtstofen. Ei se preocupa de relatia dintre societatea umana si mediul terestru, stabilind niste determinari ale mediului asupra evolutiei societatii umane(vezi lucrarea Antropogeografialui Ratzel). Conceptul fundamental elaborat, a fost acela ca: urmare a conditiilor fizico-geografice si mai ales a celor climatice, societatea umana s-a diferentiat rasial, dar si social, astfel, in regiunile cu conditii climatice mai putin favorabile oamenii au fost determinati sa lucreze mai mult, sa fie mai creativi pentru a-si asigura necesitatile de viata si ca urmare s-a produs la scara sociala o diferentiere comportamentala intre: rasa europoida localizata geografic la latitudini temperate si reci, care a adoptat un comportament mai disciplinat, cu o mai buna organizare sociala si economica, ce i-a asigurat dezvoltarea si evolutia culturala.b. Scoala Geografica Franceza acelasi interes dedicat relatiei societate mediu geografic l-a urmarit si geografii intemeietori ai Geografiei Umane in Franta: Paul Vidal de la Blache, care s-re deosebire de germani accentueaza rolul transformator al societatii umane asupra naturii(Natura ofera, omul dispune). Scoala Franceza dezvolta acest domeniu al geografiei sub denumuirea de Geografie Sociala, in timp ce germanii foloseau termenul de Antropogeografie/Geografie Umana. Alti cercetatori importanti in cercetarea evolutiei Geografiei Sociale: Elisee Reclus, care a dezvoltat relatia biunivoca intre relatia dintre geografie si istorie spunand caGeografia este istorie in spatiu, iar istoria este geografie in timp., Max Doureau, J.Demanjeon. Scoala Franceza continua preocuparile sale de si in sec.XX, ducand la o diverstitate mare de domenii de studiu. Alte nume importante din sec.XX: Pierre George, Jaqueline Beaujeau Garnier. Ca urmare, Geografia Umana denumita si Geografia Sociala a devenit un domeniu de studiu al sec.XX, mai dezvoltat cantitativ decat Geografia Fizica. De aici, controversa dintre cele doua ipostaze, cea de geografia stiinta a naturii sau stiinta a societatii.

Ramuri a Geografiei Umane:1.Geografia Populatiei/Geodemografia care relationeaza cu demografia2.Geografia Habitatului/Geografia Urbana si Rurala imbinate cu amenajarea si utilizarea spatiului, topografia3.Geografia Politica din care s-a desprins subramura Geopolitica si Geostrategia in relatie si cu cercetarea militara4.Geografia Electorala 5.Geografia Medicala face o inventariere a starii de sanatate pe diferite teritorii, morbiditatea6.Geografia Culturala care are ca obiect de studiu valorile material si spiritual create de societatea umanaetc.

Studiulu sau cercetarea in Geografia Culturii se orienteaza, dirijeaza spre urmatoarele domenii component sau elemente ale antroposferei.1.evolutia culturilor istorice si a diferitelor culturi materiale si civilizatiei umane2.caracteristicile si tipurile de culturi materiale contemporane3.caracteristicile si evolutia culturii spiritua le dealungul timpului4.cercetarea comportamentului social, a psihologiei maselor si tendintelor acestora5.cercetarea indicatorilor nivelului de civilizatie contemporana6.influenta regionala a diverselor culturi7.cunoasterea diferentelor dintre marile culturi si civilizatii ale momentului/contemporane

17.apr.2014Modele de stru??????????????????>>>>>>>>>>>>???????????????????????????????????????El structureaza lumea post-razboiul rece(dupa 1920) ca o lume multipolara cara se confrunta regional prin notiunea de civilizatie ca forma de exprimare/manifestare culturala si pleaca de la ideea ca civilizatia este un mod de organizare a vietii politice si culturale a lumii care se face vizibil prin aspectele politice in primul rand si apoi, prin cele religioase, etnice si lingvistice. Afirma ca civilizatiile au caracter istoric, adica apar si dispar in momente istorice. Ele nu mentin ordinea, nu stabilesc justitia ci, concretizeaza formele materiale si spirituale de convietuire. Civilizatia(entitate cultural-materiala) nu se confunda cu statul sau cu un anume stat. De exemplu: civilizatia japoneza poate fi suprapusa sau identificata cu statul japonez.O civilizatie are caracter istoric, apare la un moment-dat si dispare la un moment-dat(ex: civilizatia antica). Intre 1945-1990, lumea a fost dominata de confruntarea dintre capitalism si comunism(cu avangarda lor SUA si Uniunea Sovietica). Actualmente, lumea este structurata multipolar in arii/macroregiuni culturale care se confrunta nu global, ci pe anumite domenii cum ar fi: religia, politica, revoutia tehnologica, drepturile omului s.a. Conform lui Huntington, cea mai evidenta confruntare a acestei perioade, a debutului de secol XXI, este cea dintre lumea occidentala dominant crestina si lumea orientala dominant musulmana/islamica. Cortina de fier, s-a diluat dar, nu a disparut si se afla nedefinita strict geografic. Este vorba de conflictul dntre modul de viata european, care are tendinte universaliste(prin manifestari de imitare a moedelului, a societatii de consum) si civilizatia islamica conservatoare, traditionalista. In opinia sa, intalnim prezente urmatoarele civilizatii:1.occidentala: Europa, Oceania2.civilizatia latino-americana: de la Rio Grande spre sud3.civilizatia africana4.civilizatia islamica: N Africii, Orientul Apropiat, Mijlociu si SE Asiei5.chineza/sinica6.civilizatia hindusa/budista(acestea suprapunandu-se in mare parte pe aceeasi suprafata geografica): India, S si SE Chinei, Himalaya7.civilizatia ortodoxa: state ortodoxe Post-Sovietice Rusia, Ucraina, Belarus si Grecia, Romania, Serbia8.modelul japonez/sintoist2.Modelul FUCUYAMAFrancis Fucuyama, vorbeste de modelul sfarsitul istoriei si spune ca: asistam la universalizarea/mondializarea democratiei liberale occidentale ca forma finala a guvernarii umane. Viitorul nu va fi dedicat voioaselor batalii de idei ci, mai degraba, rezolvarii problemelor economice si tehnice moderne.

Exemple de confruntare a civilizatiilor:1.Ucraina stat de drept international, cu o suprafata de aprox.600.000 km 2, identitatea culturala este greu de stabilit deoarece:a.etnic: sunt 68% de ucrainieni(, peste 25% rusi si restul alte etnii(dintre care 2% romani, inregistrati diferit)Populatia ucrainiana la randul ei este eterogena include: a.1. 10%-15% de ruteni/rusini/ruslani ce locuiesc compact in V Ucrainei, in Transcarpatia si regiunea Lvov.b.2.cazacii joporoveni, grupati principal in partea C a Ucrainei, in lungul Fluviului Nipru.b.lingvistic: limba ucrainiana este foarte apropiata de limba rusa(considerata de rusi ca o limba inferioara pentru ca a evoluat putin literal si neutilizarea ei oficiala peste 100 de ani a dus la reducerea masiva a numarului de vorbitori)Din cele doua elemente, etnic si lingvistic, rezulta c ao parte din ucrainieni si-au pierdut identitatea nationala si se autoidentifica cu identitatea rusa, la acest fapt contribuind si:c.istoria: a fost comuna in ceea ce priveste cele doua popoare: au aceleasi origini etnica foste triburi slave iar, ca evolutie statala s-au suprapus astfel ca: Rusia a aparut ca stat la Kiev Rusia Kieveana. Prima existenta, efemera, a statului ucrainian a fost in 1941-194 cand a fost creata de catre Hitler o Ucraina Fascista. Atunci, s-a produs o falie adanca in societatea ucrainiana. O parte adoptand politica fascista iar, o alta parte au luptat ca partizani sovietici. Dupa 1990, Ucraina Independenta este un stat eterogen bazat pe un singur criteriu: dreptul international. Ii lipsesc coeziunea etnica, limba comuna, mentalitatile si aspiratiile comune(unii sunt pro occidentali si altii sunt pro rusi). Exista si un teritoriu autonom Republica Autonoma Crimeea (cca 23.000 km2 si cca.2 mil.locuitori, cu cca.70% rusi 12% ucrainieni si 11% tatari).d.religios: este dominant ortodoxa si spre deosebire de celelalte ortodoxe, ea nu are o biserica ca institutie nationala, nu are patriarhie ci este subordonata patriarhiei Moscovei. Exista si o minoritate romano-catolica si greco-catolica. In prezent, situatia este astfel: Republica Crimeea si orasul Sevastopol au fost ocupate de Rusia. In Estul Ucrainei s-au autodeclarat doua republici: Republica Donetzk si Republica Harkiev. Iar, in SE Ucrainei s-a atodeclarat Republica Odessa.2.Israel intersectia a doua civilizatii occidentala si islamica ; a patru culte religioase evreism, islamism, catolicism si ortodexie ; cu o confruntare militara si politica intre arabi si evrei si doua tipuri de economie cel tehnologic, foarte dezvoltat al evreilor si economia traditionala subdezvoltata a arabilor . Pentru valorile culturale occidentale, Israelul este asociat civilizatiei europene prin organizatii si domenii ale vitii cultural,e sportive, stiintifice. Ierusalimul este locul sfant pentru trei religii universale monoteiste. Politico-militar are o situatie mai complicata decat cea a Ucrainei. Aceste doua exemple sunt puncte fierbinti ale conflictului/confruntarii civilizatiilor din lumea actuala. Rezolvarea lor este dificila si nu poate fi realizata definitiv prin razboi.

15.mai.2014Conceptul de Geografie Culturala si valentele valorificarii eiGeografia Culturala este definita ca studiu al produselor si al normelor culturale, al diferentierilor acestora si al relatiilor cu spatiul si locul vizat.In esenta sa, ea descrie si analizeaza modul in care limba, religia si guvernele modifica si transforma spatiile geografice impunand anumite particularitati, diferite de la o regiune la alta. Geografia Culturala foloseste metode de studiu consacrate in Geografie, cum ar fi:1.analiza geografica2.sinteza geografica3.ancheta si investigatia de teren4.tehnici specifice5.prelucrarea statistico-matematica a datelor6.reprezentarea lor grafica si cartografica7.interpretarea lorPrincipalele preocupari actuale ale Geografiei Culturale:1.identitatea culturala identificarea si descrierea identitatii culturale a unei regiuni, are la baza investigarea celor trei componente:a.comunitatea umanab.mediul naturalc.peisajul ca sinteza geografica a.analiza comunitatii umane presupune investigatii privind structurile geo-demografice: structura etnica a populatiei, structura lingvistica, structura religioasa dar, si indicatori privind nivelul de instruire, accesul la informatie, nivelul dezvoltarii umane. In unele studii,analiza geografica se bazeaza si pe importante observatii privind etnografia si toponimia. -etnografia releva informatii referitoare la cultura materiala, folclorul si traditiile comunitatii-toponimia vine sa completeze caracteristici specifice spatiului si comunitatii stabilite de localnici in timpEx.din orizontul local: In lungul litoralului romanesc sunt cateva limanuri si un sistem lagunar maritim. Toponimia acestora este extrem de sugestiva asupra chimismului apei: Siutghiol = lacul de lapte(apa dulce) Agigea = amara(cu saruri de potasiu in valoare ridicata) Tuzla = sarata Taclageac = dulcestib.mediul sub aspectul sau natural(dpdv fizico-geografic), necesita o cercetare analitica dupa algoritmul clasic(asezare geografica, evolutie geologica si compozitie petrografica, caracteristici geo-morfologice, potential climatic si hidrologic, caracteristici bio-geografice de sol, flora si fauna , elemente privind resursele naturale)c.peisajul notiunea de peisaj a fost folosita de pictorii din perioada renasterii si definea un tablou in care natura observata de om era personajul principal. Notiunea de peisaj este utilizata in foarte multe domenii ale cercetarii, avand intelesuri uneori total diferite. Ex.: Un medic defineste peisajul dupa potentialul sau terapeutic. Un istoric il vede ca un rezultat al mostenirii culturale, a civilizatiilor anterioare. Economistul ca pe o sursa de materii prime. Ecologul ca pe un suport al viatii, diferit de conditiile naturale initiale, ca urmare a prezentei transformatoare a omului. Geograful analizeaza peisajul ca rezultat al unui complex de factori fizico-geografici si antropo-geografici, cercetand relatiile de interdependenta dintre componentele sale. El cauta sa stabileasca individualitatea peisajului unui areal cu atributele sale fundamentale: obiective si permanente. Etnologia(adica, stiinta cunoasterii comunitatii umane in peisajul sau geografic)a introdus subtipuri ale notiunii de peisaj: peisaj mediatic(in toate sursele de informare), publicistic, politic, economic, peisaj tehnologic, industrial, urban, rural, agricol, terestru etc. Cel avut in vedere in Geografia Culturala este peisajul antropic alcatuit din elemente dinamice, fiecare cu un rol si o relatie de interconditionare. Prima data, notiunea de peisaj a fost folosita in Geografie in prima jum.a sec.IXX-lea de catre geograful Alexander Von Houmboldt.In Geografia Culturala putem recurge la peisaj cultural care, reprezinta o sinteza intre natura is cultura. Simion Mehedinti, in lucrarea Coordonate geografice. Civilizatia si cultura din 1930 spunea: Civilizatia se masoara pe coordonata telurica, prin numarul, calitatea si originalitatea uneltelor iar, cultura se masoara pe coordonata superioaraa creatiilor psihice adica prin: numarul, calitatea si originalitatea produselor sufletesti.Vintila Mihailescu in 1968 definea peisajul ca: Ansamblul caracterelor exterioare specifice ale unui teritoriu si preciza ca Geografia este descrierea si explicarea stiintifica a peisajelor. Victor Tufescu in 1971 spunea ca: Peisajul geografic reprezinta rezultatul interactiunii diverselor elemente si fenomene geografice care se reconditioneaza reciproc intr-un tinut oarecare.Monica Dumitrascu in 2006 aprecia ca peisajul este o parte a intregului teritoriu neomogen prin natura componentelor(abiotice, biotice si antropice) insa, omogen prin interrelatia lor.Mai multi autori(ex:Ion Mac 1990, Mihaela Alexandrescu in 1994 etc.)au apreciat ca: valoarea peisajului este variabila in timp in functie de contextul geografic, economic si social al fiecarei perioade.Alexandru Rosu si Irina Ungureanu in 1977, disting 3 nivele de ierarhizare a peisajului si mai multe tipuri pentru fiecare nivel. Astfel:A.nivelul planetar, prezinta:1.planetar2.zonal3.local\domeniu localB.ordinul sau tipul regional, ca subtipuri:1.subregiunile: Poid.Dobrogei, Delta DunariiC.nivelul de organizare local in care distingem:1.geo-faciesul aspectul vizibil2.biotopul aspectul vizibil biologicConcluzie: deosebim doua tipuri mari de peisaje1.peisaj natural2.peisaj antropicPentru Grografia Culturala, obiectul de studiu este peisajul antropic. Notiunea de etnologie are la baza o serie de termeni:-cuvintele grecesti ethnos = popor si graphos = descriereNotiunea este folosita prima data de Scoala Geografica Germana in jurul anului 1800 iar, Scoala Franceza va folosi in jurul anului 1840 termenul de etnologie. Sub influenta Scolii Germane, in Geografia Romaneasca s-a incetatenit termenul de etnografie, folosit prima data in 1911 de George Varsan intr-o conferinta sustinuta la Blin cu titlul de Etnografia definind-o ca o stiinta noua. Etnografia este stiinta care da icoana(vizibilitate)gruparilor etnice de pe toata suprafata pamantului, descurca originile lor si fagaduieste sa afle legile dupa care evolueaza aceste grupari.El nu s-a limitat la intelesul material si a spus ca etnografia este: disciplina care studiaza fiinta poporului in infatisarea sa fizica si in insusirile sale sufletesti. In ultimii ani se utilizeaza tot mai mult, sub influenta internationala, termenul de etnologie\peisaj etnologic ca parte componenta a peisajului cultural. Peisajul etnologic sintetizeaza toate fenomenele si procesele generatoare de cultura si civilizatie a unei etnii.

Caracteristici ale peisajului etnologic dobrogean:Dobrogea se caracterizeaza ca o regiune multi-culturala, avand in vedere structura multi-etnica, lingvistica si religioasa a populatiei si este in acelasi timp un model de convietuire armonioasa pentru un peisaj cultural asemanator spatiului balcanic pentru ca:-evolutia istorica este aproape identica cu cea a Pen.Balcanice: civilizatiile greco, romana si Imperiul Otoman-structura etnica diversa: 12 etnii romani, turci, tatari, greci, armeni, rusi-lipoveni, italieni, evrei, tigani-structura lingvistica diversa: vezi aliniamentul precedent-structura religioasa diversa: ortodoxi, romano-catolici, greco-catolici, protanest, neo-protetanti, musulmani

Spatiul cultural si mult-etnic carte profu`