Subiectul IVarianta1A.1.D-Danemarca;G-Estonia.2.1-Madrid;4-BerlinB.1.A(Portugalia);2.Praga;3.C(UK)C.1-c;2-b;3-a;4-d;5-a.D.Deosebiri:- in Europa Nordica sunt prezente tipurile de clima:subpolar,temperat-oceanic,iar in Europa Sudica ,cel subtropical.-Temperatura media anuala este mai scazuta in Europa Nordica situata intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 grade C.-in Europa nordica apar influente oceanice si polare,iar in Europa Sudica pregnante sun influentele mediteraneene si nord-africane.E.1.prezenta ghetarilor cuaternari de calota,datorita latitudinii ridicate si a celor montani datorita reliefului.2.bilantul natural negativ datorita scaderii natalitatii.

Varianta 2A.1.C-Italia;D-Spania.2.7-Londra;12-Atena.B.1.C(Italia)2.D(Spania)3.J(Finlanda).C.1-b;2-d;3-c;4-b;5-b;D.Deosebiri:-Muntii Alpi s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii s-au format in orogeneza caledoniana.-Altitudinea maxima in Muntii Alpi ajunge la 4807 m (Vf. Mont Blanc),iar in Muntii Scandinaviei la 2469 m (Vf. Galdhopiggen).Asemanare:-Prezenta a reliefului glaciar in ambele unitati montane.E.1.altitudini de peste 3000 m.2.circulatia predominant vestica a maselor de are;scade intensitatea vanturilor de vest de la vest la est.

Varianta 3A.1.B-Portugalia;D-UK si irlanda de nord2.3- Madrid;10-MoscovaB.1.15(paris);2.I(ungaria)3.F(Islanda).C.1-b;2-c;3-a;4-d;5-c.D.Deosebiri:-in Nordul Europei se intalneste climatul subpolar,iar in sudul Europei climatul subtropical.- Temperatura media anuala este mai scazuta in Europa Nordica situata intre 5 si -5 grade C,iar in Europa Sudica este de 15 grade C.-precipitatii medii anuale,in climatul subpolar sunt cuprinse intre 500-800 mm,predominant sub forma de ninsoare,in climatul subtropical precipitatiile medii anuale au valori cuprinse intre 600-900 mm,dominant in octombrie si aprilie.E.1.in unele state europene imbatranirea deomgrafica a determinat un deficit de forta de munca,de aceea s-a apelat la forta de munca externa.(SAU)-costul mai scazut al fortei de munca externe.2.o cauza este clima temperat oceanica din Norvegia,influentata de Curentul Golfului,la care se adauga

natura substratului muntos pentru a explica prezenta padurilor din Norvegia,pe cand in Groenlanda clima subpolara si polara,cu vanturi puternice si temperaturi foarte scazute a favorizat instalarea ghetarilor.

Varianta 4A.1.D-Polonia;H-Bulgaria;2.4-Oslo;6-Praga.B.1.temperat-oceanic;2.Sena;3.Amsterdam.C.1-b;2-a;3-a;4-b;5-c.D.Deosebiri:-Muntii Ural s-au format in orogeneza hercinica,iar Muntii Alpi in orogeneza Alpina:-Inaltimea media e mult mai redusa pentru Muntii Ural (au aspect de dealuri):-Fragmentarea e mult mai accentuata pentru Muntii Ural,care au in schimb o lungime mult mai mare(2000 km fata de 1200 km pentru Mtii Alpi).Asemanare:-modul de formare(prin incretirea scoartei).E.a.Clima Europei e influentata de latitudine,relief,oceanele si marile care o inconjoara.b.Sporul natural foarte redus in Europa are drept consecinte incetinirea cresterii poulatiei,imbatranirea demografica,scaderea potentialului fortei de munca a populatiei.

Varianta 5A.1.E-Belgia;J-Grecia;2.4-Minsk;7-RigaB.1.Baltica;2.1;3.Alpi.C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b.D.Deosebiri:-Muntii Carpati s-au format in orogeneza alpina,iar Muntii Ural in orogeneza hercinica:-Mtii Carpati au altitudinea maxima de 2655m (Vf. Gerlachovsky),iar in Mtii Ural este de 1894m(Vf Narodnaia).Asemanare:-Mtii Carpati si Mtii Ural s-au format prin cutarea scoartei.(SAU)-prezenta reliefului glaciar.E.1.Estuarele la varsarea fluviilor in Oceanul Atlantic s-au format datorita amplitudinii mari a mareelor.2.Estuarele sunt favorabile pentru amenajarea porturilor si dezvoltarea navigatiei fluvio-maritime.

Varianta 6A.1.G-Bosnia si Hertegovina;I-Suedia.2.3-Amsterdam;4-Moscova.B.1.C;2.Dunarea;3.Baltica.C.1-c;2-c;3-a;4-b;5-b.D.Deosebiri:-Campia Europei de Est este dezvoltata pe o structura rigida,apartinand Platformei Est-Europene,pe cand Campia Padului este o campie de acumulare fluviala:-Campia Europei de Est are varsta proterozoica,pe cand Campia Padului s-a format mai tarziu,in cuaternar.Asemanare:-ambele regiuni au relief de campie,cu interfluvii netede si vai largi.E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si subpolar;-soluri aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate.

Varianta 7A.1.C-Italia;I-Danemarca;2.6-Kiev;12-Reykjavik.B.1.Germania;2.Minsk;3.9.C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b.D.Deosebiri:-In Peninsula Iberica altitudinile depasesc 3000 m,pe cand in Peninsula Scandinavica altitudinea maxima este de 2479 m:-Muntii Scandinaviei sunt munti vechi,erodati,formati in timpul orogenezei caledoniene;muntii din Peninsula Iberica sunt tineri,cu creste ascutite,inaltati in timpul orogenezei alpine.Asemanare:-in ambele peninsule muntii s-au format prin cutare,in timpul proceselor orogenice,in ambele regiuni este prezent relieful glaciar.E.-situare la distanta mare de Oceanul Atlantic,ceea ce determina cantitati reduse de precipitatii:-extensiunea mare a masei continentale,ceea ce determina amplitudini termice tot mai mari spre est.

Varianta 8A.1.H-Bosnia-Hertegovina;G-Letonia.2.3-Dublin;10-Praga.B.1.Belarus;2.E;3.A.C.1-a;2-c;3-b;4-b5-a.D.Deosebiri:-cantitatile de precipitatii sunt mai mari in Europa Centrala (peste 750 mm\an)fata de Europa de Est (500-750 mm\an):-amplitudinile termice sunt mai mici in Europa Centrala fata de Europa de Est.Asemanari:-In ambele regiuni circulatia atmosferica este predominant vestica.E.-prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean,carora li se datoreaza existenta a numeroase vestigii antice si medievale:-primele capacitati de cazare turistica,in regiunile cu un potential natural deosebit (litoralul mediteranean,Muntii Alpi);turismul de masa a aparut in tarile europene industrializate timpuri.

Varianta 9A.1.B-UK;F-Belgia.2.1-Atena;9-Varsovia.B1.J;2.Oslo;3.GC.1-d;2-d;3-b;4-c;5-d.D.Deosebiri:-In Italia tipul predominant de clima este mediteranean,in Noevegia cel temperat-continental si in sxtremitatea nordica,cel subpolar:-temperaturile medii anuale sunt peste 15 grade C in Italia,pe cand In Norvega se situeaza sub 5 grade C:-in Italia,vara se fac simtite vanturi fierbinti din nordul Africi;in Norvegia sunt frecvente invaziile de are polar.E.-conditii climatice restrictive:climat temperat-rece si cubpolar;-soluri aride,cu fertilitate scazuta,in mare parte a anului fiind inghetate.

Varianta 10A.1.D-Franta;H-Elvetia.

2.3-Reykjavik;7-Zagreb.B.1.Irlanda;2.G;3.Lisabona.C.1-a;2-c;3-a;4-b;5-c.D.B-Irlanda;H-ElvetiaDeosebiri:-daca in Irlanda este caracteristic climatul temperat-oceanic,in Elvetia se intalneste un climat temperat-continental:-In Irlanda amplitudinea termica este mult mai redusa valoric decat in Elveta:-In Irlanda isi fac simtita prezenta vanturile de vest care aduc precipitatii bogate,pe cand in Elvetia influenta acestora este nesemnificativa.E.-Rinul are un regim hidrologic complex deoarece strabate regiuni variate din punct de vedere morfologic si climatic.-In cursul superior topirea zapezii in lunile de primavara determina debite bogate.Varianta 11A. 1. B - Portugalia; F - Belgia;2. 5 - Stockholm; 6 - Berlin.B.1. A (Ucraina); 2. C (Lituania); 3. Slovenia.C.1-b;2-b;3-c;4-b;5-c.D.- deosebire: varietatea mai mare a reliefului Bulgariei, comparativ cu eel al Irlandei (relieful Irlandei este constituit, Tn cea mai mare parte, dintr-o campie joasa, acoperita cu mlastini, laeuri, turbarii si pasuni, Tncadrata de dealuri si munti josi, Tnrtimp ce relieful Bulgariei este mai Variat, reprezentat de munti, de podisuri si de campii, relieful malt fiind dominant);- deosebire: altitudinile reliefului Bulgariei sunt mai rnari decat ale reliefului Irlandei (Tn Bulgaria, Munfii Rila, cu varful Musala, ajung la 2925 m altitudine maxima, Tn timp ce Tn Irlanda altitudinea maxima abia depaseste 1000 m);- deosebire: teritoriul Irlandei a fost modelat, Tn cea mai mare parte, de eroziunea glaciara, Tn timp ce relieful glaciar apare Tn Bulgaria doar la altitudini de peste 1800-2000 m (Tn Muntii Stara Planina, Rodopi, Finn si Rila).E.1. doua materii prime folosite Tn industria siderurgica: minereul defiersi carbunii superior!;2. doua state europene cu pondere Tnsemnata Tn industria siderurgica: Germania, Marea Britanie.

Varianta 12A.1. A - Elvejia; D - Lituania; 2.13-Zagreb; 15-Sofia.B.1. E (Italia); 2. 6 (Paris); 3. Tamisa.C. 1-d;2-c;3-d;4-d;5-d.D.- deosebire: clima Finlandei este subpolara Tn nord si temperata-rece cu nuanta continental Tn centru si sud, Tn timp ce Italia are un climat mediteranean;- deosebire: temperaturile medii anuale Tn Finlanda sunt cuprinse Tntre 2-6 °C, Tn centru si Tntre 0 si 4 °C Tn nord, Tn timp ce temperatura medie anuala Tn Italia este de 15 °C;- deosebire: Tn Finlanda iernile sunt lungi, aspre si cu temperaturi foarte scazute, Tn timp ce Tn Italia iemile sunt blande si ploioase.E.- regimul termic, care determina o curgere redusa de iarna pentru raurile si fluviile care se varsa Tn Oceanul Artic (din cauza mghetului), comparativ. cu raurile si fluviile care ajung Tn Marea Mediterana, care au o curgere bogata iarna (datorita temperaturilor pozitive, dar si a cantitdtilor mai man de precipitatii lichide);

- catenele montane (Alpi, Carpati, Pirinei etc.) prelungesc perioada curgerilor bogate pan§ Tn prim§van5 (Tn cazul Alpilor si a Pirineilor) sau pana Tn van5 (Tn cazul Carpa}ilor).

Varianta 13A.1. D - Cehia; G - Portugalia;2. 5 - Londra; 9 - Vilnius.B.1. J (Islanda); 2. Balcanice; 3. B (Olanda).C.1 - c; 2 - a; 3 - a; 4 - d; 5 - d.D.- deosebire: climatul Irlandei este temperat-oceanic, Tn timp ce Grecia are un climat mediteranean;- deosebire: Irlanda beneficiaza de precipitatii bogate in tot cursul anului (peste 1000 mm/an), Tn timp ce Tn Grecia verile sunt foarte secetoase, precipitatiile cad aproape exciusiv iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat pe muntii Tnalti;- deosebire: Tn Irlanda amplitudinile termice anuale sunt reduse, verile sunt racoroase si umede, Tn timp ce Tn Grecia verile sunt toride, secetoase, cu un numar mare de zile senine.E. - Etna, Vezuviu, Stromboli;- bazinul mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa africana si placa eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creaza o tensiune continua (specifica zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn coliziune, care genereaza, pe langa miscari orogenetice, si fracturari ale scoartei ce due la vulcanism activ.

Varianta 14A.1. F - Spania; G - Austria; 2.2- Varsovia; 9 - Lisabona.B.1. H (Norvegia); 2. E (Bulgaria); 3, C (Germania).C.A - b; 2 - b; 3 - a; 4 - d; 5 - d.D.- deosebire: Tn Italia climatul este mediteranean, Tn timp ce Tn Norvegia climatul este temperat-oceanic, Tn cea mai mare parte, doar Tn nordul extrem devenind subpolar;- deosebire: Tn Norvegia precipita{iile medii multianuale sunt mult mai ridicate (peste 1500-2000 mm/an si chiar peste, Tn spatiul montan) si au o distribujie relativ uniforms Tn cursul anului (mai mar) iama), Tn timp ce Tn Italia precipitate scad sub 1000 mm/an (cu exceptia Munfilor Alpi) si cad, aproape exclusiv, iarna;- deosebire: Tn Norvegia verile sunt racoroase si umede, nebulozitatea este accentuata, Tn timp ce Tn Italia verile sunt toride $i secetoase, cu un numar mare de zile senine.E. - principala insula a Arhipelagului Britanic are o desfasurare longitudinala (de-a lungul meridianelor), pe axa N-S, si este foarte Tngusta Tn lajime (pe axa E-V), iar cateneie muntoase sunt orientate aproximativ pe direcjia E-V, meat orice arter§ hidrografica are o distanta mica de parcurs pana la o mare sau ocean;- desi scurte, raurile Marii Britanii au debite bogate Tn tot cursul anului, datorita climatuiui temperat-oceanic (vecinatatea oceanului justifies dominanta vanturilorde vest, totdeauna umede, fapt ce expiicS abundenta ploilor, nebulozitatea accentuata Tn mare parte din an si umiditatea sporita din timpul iernii, cantitatile de precipitatii anuale depasind 1000 mm si asigurand debitele bogate ale raurilor).

Varianta 15A.1.A- Germania; B - Ucraina; 2. 7-Dublin; 11-Madrid.

B. 1. 5 (Oslo); 2. G (Federatia Rusa); 3. 13. (Reykjavik).C.1 - c; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - c.D.- asemanare: atat campiile litorale din Germania cat si campiile litorale din Italia au climate de tip maritim, cu influenta marii asupra uscatului din imediata vecinatate, cu temperaturi moderate si cu frecventa brizelor marine;- deosebire: campiile litorale din Germania au un climat oceanic, cu veri racoroase si umede. Tn timp ce campiile litorale din Italia au un climat medjteranean, cu temperaturi mai ridicate si veri calduroase si secetoase;- deosebire: Tn campiile litorale de pe fatada atlantica a Germaniei cad precipitatii bogate Tn tot cursul anului (peste 800 mm/an, mai mari iarna, Tn timp ce Tn campiile litorale ale Italiei precipitatiile cad aproape Tn exclusivitate iarna (de regula sub 700 mm/an).E.- majoritatea tecurilor din campiile Suediei sunt lacuri glaciare, formate Tn depresiunile modelate de calota glaciara pleistocene, retrasa Tn prezent spre nord;- ele s-au format Tn depresiunile modelate de calota glaciara pleistocena (Tntre valurile morenice), retrasa Tn prezent spre nordul extrem al continentului

Varianta 16A. 1. E - Macedonia; I - Elvetia;2. 1 - Roma; 4 - Sofia.B.1. Moscova; 2. Pirinei; 3. oceanica.C.1-a;2-d;3-a;4-a;5-b.D.- deosebire: Tn statul A (Spania) tipul de clima caracteristic este eel temperat-oceanic si mediteranean, iar Tn statul J (Finlanda) este temperat-continental rece si subpolar; - deosebire: Tn statul A (Spania) doming vanturile de vest, Tn timp ce Tn statul J (Finlanda) bat vanturile polare; - 2p.- deosebire: Tn statul A (Spania) temperaturile medii ale lunilor extreme sunt de 10°C (ianuarie), respectiv peste 25°C (iulie), Tn timp ce Tn statul J (Finlanda), 5-6 luni pe an sunt temperaturi medii negative; media lunii iulie situandu-se Tntre 10°C si 15°C. - 2p.E.- desfasurarea Tn latitudine a continentului;- scaderea valorii bilantului radiativ dinspre sudul spre nordul continentului.

Varianta 17

A.1. B - Belarus; I - Elvetia;2. 3 - Varsovia; 10 - Lisabona.B.1. Balcanica; 2. J; 3. 2.C.1-d;2-c;3-d;4-c;5-a.D.- deosebire: Tn statui D (Irlanda) tipul de clima caracteristic este eel temperat-oceanic, iar Tn statui G (Moldova) este temperat-continental; - 2p.- deosebire: Tn statui D (Irlanda) este caracteristica circulatia maselor de aer vestice, umede si racoroase, Tn timp ce Tn statui G (Moldova) este caracteristica circulatia maselor de aer nordice si est-continentale; rece si umed Tn nord, mai cald si arid Tn sud; - 2p.

- deosebire: Tn statui D (Irlanda) precipitatiile medihenuale sunt Tntre 800-1000 mm/an, Tn timp ce Tn statui G (Moldova), precipitatiile medii anuale au valori Tntre 600 mm/an, Tn zona de podi$, $i 350 mm/an, Tn campiile din sud. - 2p.E.- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor limitativ Tn raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de1 campie. si de dealuri joase este ospitalier pentru populate; - 2p.- tipurile de clima din zona temperate (mediteraneeana, temperat-oceanica, temperat-continentala) sunt favorabile populatiei, Tn timp ce clima subpolara este neospitaliera pentru raspandirea^ populatiei. - 2p.

Varianta 18A.1. A - Slovacia; C - Grecia;2. 2 - Dublin; 8 - Varsovia.•s-B.1. Balcanica; 2. Baltics; 3. Lisabona.C.1-c;2-b;3-c;4-c;5-d,D.- asemanare: Tn ambele state, E (Frant,a) si F (Regatul Unit al Marii Britanii), exists unitati de relief de vechi de vdrstd hercinica; - 2p.-deosebire: altitudinea maxim§ a reliefului din statul E (Franta) se ridica la 4.807 m (Vf. Mont Blanc) Tn Muntii Alpi, Tn timp ce, altitudinea maxima Tn statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) ajunge doar la 1.343 m (Vf. Ben Nevis); - 2p.- deosebire: Tn mun|ii tineri (Muntii Alpi) din statul E (Franca) este bine dezvoltat relieful glaciar, Tn timp ce acest tip de relief lipseste din statul F (Regatul Unit al Marii Britanii). - 2p.E.- latitudinea mare, la peste 60° lat N; (altitudinea mare, de peste 2000 m); - 2p-Alpii Scandinaviei, au fostafectati Tn Cuatemarde glaciatiune, fiind acoperiti de calota glaciara care, prin eroziune, a modelat v§i si circuit glaciare. - 2p

Varianta 19A.1. H - Estonia; J - Ucraina;2. 3-Moscova; 13-Sofia. B.1. Tamisa; 2. Apenini; 3. Grecia.C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d.D.- deosebire: Tn statui G (Islanda) climatul este temperat-oceanic si subpolar, Tn timp ce Tn statui I (Ucraina) climatul este temperat-continental excesiv; - 2p.- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (500- 800 mm/an), predomi¬nant sub forma de zapada si repartizate uniform Tn statui G (Islanda), Tn timp ce Tn statui I (Ucraina), precipitatiile sunt mai reduse (300-500 mm/an) si repartizate neuniform Tn timpul anuiui (cad predominant vara, sub forma de averse); - 2p.- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai mari Tn statui I (Ucraina) si reduse Tn statui G (Islanda). - 2p.E.- conditii climatice restrictive: climat temperat rece si subpolar Tn nord, cu temperaturi scazute si vanturi puternice; - 2 p.- conditii improprii pentru agricultural solurile au fertilitate scazuta, Tn mare parte a anuiui fiind

Tnghetate, Tn partea nordica. - 2p.

Varianta 20A.1, B - Franja; D - Bulgaria; 2.12-Bruxelles; 14-Mlnsk,B.1, Baltlcfi; 2. Llsabona;,3, Scandlnave,*C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-d.D.- asemanare: atat in statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat si Tn statul G (Norvegia) este prezent climatui este temperat-oceanic; - 2p.- asemanare: precipitajiile medii anuale sunt ridicate (peste 1000 mm/an) atat Tn statul F (Regatul Unit al Marii Britanii) cat,si Tn statul G (Norvegia), fiind repartizate uniform Tn timpul anului; - 2p.- asemanare: verile sunt umede si rScoroase cu nebuiozitate ridicata Tn ambele state. - 2p.E.- caile de comunicatie ale Franfei formeazS o retea diversificatS si complementara;- traficul persoanelor si al produselor este realizat prin mijloace de transport variate: cai ferate - cu densitati ridicate; refele rutiere modeme (autostrazi) completate de lucrari de arta rutiera (ex. terminalul Calais); noduri de navigate aeriand (Paris) deservite de mari companii aeriene.

Varianta 21A.1. H - Slovacia; J - Austria;2. 1 - Praga; 5 - Belgrad.B.1. Dunarea;2. Dublin; 3. 9.C.1 - d; 2 - b; 3 - c; 4 - c; 5 - a.0D.- asemanare: atat in statul notat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat pe harta cu litera F este caracteristic un climat subtropical;- asemanare: atat in statul marcat pe harta cu litera A, cat si Tn statul marcat pe harta cu litera F se resimt influence mediteraneene (ierni blande si umede, veri calde si uscate);- asemanare: izoterma 15° Celsius intersecteaza atat statului marcat pe harta cu litera A, cat si statului marcat pe harta cu litera F.E.- relieful accidental;- climatul rece.

Varianta 22A.1. A - Portugalia; I - Cehla; 2.4 - Viena; 8 - Belgrad.B.1. Suedia; 2. Lituania; 3. Berlin.C.1-d;2»b;3-c;4-d;5-c.D.- deosebire: relieful Peninsulei Scandinave este de varsta precambriana si caledoniana, pe cand relieful Pensinsulei Iberice este de varsta hercinicS si alpind;- deosebire: Tn Peninsula ScandinavS relieful este dispus Tn trepte de la SE catre NV, pe cdnd Tn Peninsula IbaricS treptele Tnalte alterneazS cu treptele joase;- asemdnare: si Tn Peninsula Scandinava, si Tn Peninsula Ibericd este dezvoltat relieful glaciar.E.- vecinatatea mdrilor si oceanelor;

- relieful prin altitudine si orientare.

Varianta 23A.1. J - Bulgaria; B - Estonia; 2.2- Lisabona; 8 - Vilnius.B.1./Iovacia; 2. G;3. E.C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-c.D.- deosebire: Peninsula Scandinava are un climat temperat-oceanic si subpolar, pe cand Peninsula Balcanica are un climat subtropical;- deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile medii anuale oscileaza Tntre 0 - 12 °C, pe cand Tn Peninsula Balcanica, temperaturile medii anuale oscileaza Tntre 14 - 18° C;- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava, cat si Tn Peninsula Balcanica, exista o clima etajata, m munti.E.-clima temperat-oceanica si mediteraneana;- refieful, prin altitudine.

Varianta 24A.1. F - Austria; I - Finlanda;2. 4-Tirana; 11 - Praga.B.1.Norvegia;2.A;3.J.C.1-b;2-d;3-d;4-b;5-d.D.- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B este o clima temperat-oceanica cSnd Tn statul marcat, pe harta, cu litera J este o clima meditaraneana;- deosebire: temperaturile medii anuale sunt de 7 - 12°C Tn statul marcat, pe harta, litera B, pe cand Tn statul marcat, pe harta, cu litera J, acestea sunt de 14 - 18* C;- deosebire: Tn statul marcat, pe harta, cu litera B verile sunt racoroase (18 - 20° C; umede, pe cflnd Tn statul marcat, pe harta, cu litera J verile sunt toride si aride.E. 1. - energia eollana;- energia mareelor.2.-Olanda;-Franta.

Varianta 25A,1.A-Spania;H-ltalia; 2.3- Lisabona; 10 - Paris.B.1.lrlandei;2.Tallin;3. H.C.1-d;2-a;3-c;4-b;5-b.0.- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au fost Tnaltati de orogeneza caledoniana, pe can Muntii Carpati au fost mal|ati de orogeneza alpina;- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi au o desfasurare NE - SV, pe cand Muntii Carpati; o desfasurare sub forma de arc de cere;- deosebire: Muntii Alpii Scandinavi sunt putemicfragmentati, fapt pentru care masivitate este redusa (sub 2000 m), pe cand Muntii Carpati au o compactitate mai mare, fapt pentru ?i masivitatea este mai expresiva (peste 2500 m).E.-Europa de Vest primeste o cantitate medie de precipitatii, de 800 - 2000 mm, datori vecinatatii

Oceanului Atlantic;- Europa de Est primeste o cantitate mai scazuta de precipitatii, 250 - 800 mm, daton vastitatii uscatului si departarii de Oceanul Atlantic.

Varianta 26A1. C - Franta; D - Portugalia;2.9-Helsinki; 12-Roma. B.1. Suedia; 2. Tibru; 3. Belarus.C.1-c;2-d;3-b;4-c;5-b.D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic, temperat-cor nental si subpolar, iar Tn peninsula Italics, climat mediteranean;- deosebire: temperature medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 - 2 °C, iarln Penmj sula Italica, temperatura medie este de 15-18 °C;- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavd au valori de 2000-3000 mm/an fatada atlantica, iar Tn Peninsula Italica au valori medii de 600-1200 mm/an.E - ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani Tntre 15-20% din totalul populatiei, statt Europei Vestice devenind spatiul unui dramatism demografic si datorita natalitatii scazute - 2p;- statele Europei Vestice au cea mai ridicata speranta medie de viafa de pe Glob -

Varianta 27A.1. B - Bulgaria, E - Regatul Unit at Marii Britanii si al Irtandei de Nord;2. 1 - Bruxelles, 3 - Lisabona.B.1. Ungaria; 2. A; 3. D.C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - c; 5 - b.D.- deosebire: Muntii Scandinaviei sunt formafi Tn orogeneza caledonica, iar Muntii Alpifl orogeneza alpina, de data mai recenta;- deosebire: altitudinile din Muntii Alpi sunt mult mai mari: 4807 m (Varful Mont Blanc).; Tn muntii Scandinaviei altitudinea maxima este de 2469 m Tn Varful Galdhopiggen;,- asemanare: Tn ambele unitati exista relief glaciar bine dezvoltat, cu forme spec circuri glaciare, vai glaciare, valuri de morene, creste ascutite etc. *E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori/an), ponderea scazuta a grupei de pop tanara si ponderea crescuta a grupei de peste 65 de ani (Tntre 15-20% din totalul populatiei) in Tn Europa dramatismul demografic;- apar situa|ii Tn care populatiile sustinute de sistemele de pensii sunt foarte numero iar populatia activa se reduce, ceea ce poate duce la colapsul sistemelor respective.

Varianta 28A.1. A - Franfa; D - Ucraina;2. 7 - Berna; 14 - Varsovia.B.1. Vilnius. 2. Portugalia. 3. Spania.C.1 - a; 2 - c; 3 - d; 4 - a; 5 - c.D.- asemSnare: ambele unit§t,i, Campia Padului si Campia Panoniei, s-au format pn colmatarea unor

zone de subsidenja, au roci sedimentare;- asemanare: ambele campii, Campia Padului si Campia Panoniei, au altitudini redu (sub 150 m), dar au si sectoare mai fnalte la contactul cu regiunile limjtrofe;- asemanare: gradul de fragmentare este scazut pe ambele campii, aparand interflu netede si largi.E. Se acorda 4 puncte, cate dou£ puncte pentru fiecare argument corect, astfel:- In aceste trei tari: Romania, Ucraina, Moldova, exista suprafefe arabile cu ponde ridicate;- solurile sunt din clasa molisolurilor, au fertilitate si productivitate foarte mare, ap suprafete frigate, iar pe zonele de deal si podjs se practica viticultura si pomicultura.

Varianta 29A.1. C - Letonia; H - Olanda;2. 5 - Madrid; 9 - Belgrad.B.1.6; 2. Bosnia si Hertegovina; 3. Dunarea.C.1 -c;2-a;3-a;4-c; 5-d.D.- asemanare: ambele peninsule, Peninsula Italica si Peninsula Iberica, au clima mediteranean cu veri caniculare si secetoase si ierni relativ calde si umede;- asemanare: temperaturile medii anuale sunt Tn ambele peninsule cotate la peste 15 grade Celsius;- asemanare: precipitatiile medii sunt de 750-100 mm/an, mai ridicate pe zonele mon tane de 1000-2000 mm/an Tn ambele peninsule mai sus amintite.E. - Valea Rhinului are densitate mare, de peste 200 loc./kmp mai ales Tn portiunile cursulii| mediu si inferior, Tn Germania si Olanda atingand valori maxime Tn conurbatia Rhin-Rhur;- Valea Rhinului are multiple resurse naturale de subsol, aparzone industriale extrem dedezvoltate, iar Rhinul este eel mai important fluviu navigabil european.

Varianta 30A.1. E- Irlanda; F-Spania;2. 5 - Lisabpna; 10 - Sofia.B.1.12; 2. Lituania;3. Belgia.C.1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - a.D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava exista climat temperat-oceanic, climat temperat-continental si climat subpolar, iar Tn Peninsula Balcahica climat mediteranean - 2p;. - deosebire: temperatura medie Tn Peninsula Scandinava este de 0 - 2 °C, iar Tn Penin-1sula Balcanica temperatura medie este de 12 -18 °C - 2p;- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinava au valor! de 2000-3000 mm/an -1 fafada atlantica, iarTn Peninsula BalcanicS au valori medii de 600-1200 mm/an - 2p.E. - in ambele peninsule, Iberica si Italica, exists climS mediteraneana cu veri calde s secetoase si cu ierni farS inghet si umede, climat propice pentru vi(a-de vie - 2p;- vita-de-vie este o planta endemica-mediteraneana, iar Italia si Spania ocupa locui doi s trei pe plan mondial la produced de struguri, iar Portugalia Tn primele zece - 2p,

Varianta 31

A.1. A - Suedia; G - R. Moldova;2. 3 - Bruxelles; 7 - Varsovia.B.1 - Lisabona; 2 - Sena ; 3 - F.

C.1 - a; 2 - a; 3 - b; 4 - c; 5 - b.D.- deosebire: Tn Portugalia climatul este mediteranean, iar Tn Belarus climatul este tempera!-1 continental;- deosebire; precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Portugalia si repartizate I neuniform Tn timpul anului (veri calde si secetoase, iemi blande si ploioase) si mai reduse, Tr Belarus;- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Belarus decat Tn Portugalia.E.- nordul Italiei (CSmpia Padului, zona Piemont si aria montana Tnconjuratoare) reprezinta regiunea economica cea mai dezvoltata, unde este repartizata cea mai mare parte a Industrie constructoare de masini, industria chimica, sectorul tertiar si sudul Italiei, subdezvoltat;- Tn nordul Italiei se gaseste principala regiune agricola a tarii, unde se practica o agriculture intensiva de mare productivitate, iar sudul Italiei are o agriculture de subzistenta.

Varianta 32A.1. I - Olanda; J -Albania;2. 5 - Vilnius; 6 - Berna.B.1.1; 2. B;3. Praga.C.1-b;2-d;3-c;4-a;5-c.D.B - Norvegia, G - Islands. AsemanSrir- climat rece de tip oceanic;- prezenfa vSnturilor de vest;- temperature medie anuala are aceleasi valori Tn ambele \an.E.- dezvoltarea industrials, nevoia de forta de muncd Tn industrie;- amplasarea ramurilor industriale Tn orase a atras numerosi oameni.

Varianta 33A.1. B - Belarus; E - Finlanda;2. 3 - Roma; 7 - Moscova.B.1. F; 2. 14; 3. Luxemburg.C.1-a;2-d;3-a;4-d;5-a.D.- asemanare: atat Tn Franta cat si Tn Portugalia este caracteristica clima mediteraneana;- asemanare: Tn ambele state, climatul mediteranean se caracterizeaza prin temperatura medie anuala de 15 °C;- asemanare: Tn ambele state iernile sunt blande si ploioase, iar verile sunt calde si secetoase.E.- relieful muntos, prin altitudine, masivitate, pante mari este un factor limitativ Tn raspandirea populatiei, Tn timp ce relieful de campie si de dealuri joase este ospitalier pentru populatie;- tipurile de clima din zona temperata (mediteraneana, temperat-oceanica, temperat-continentala) sunt favorabile populatiei, Tn contrast cu clima subpolara, inospitaliera pentru raspandirea populatiei.

Varianta 34A.1. A-lslanda;C-Albania;2. 7 - Budapesta; 12 - Tallin.B.1. Bosnia si Herfegovina; 2. J; 3. Tibru. . C.1 - c; 2 - c; 3 - a; 4 - a; 5 - c. •D.:- deosebire: Tn unitatea B avem climat temporal si de tranzijie spre eel oceanic Tn H avem climat

mediteranean si temperat-oceanic;- deosebire: precipitatiile medii anuale Tn unitatea B sunt de 500-700 mm, iar Tn unitatea H depasesc pe cea mai mare suprafata 1000 mm;- deosebire: temperature medie anuala Tn B este de 0-5 °C, iar Tn unitatea H este Tn medie de 154°C.E.- prezenta unui ghefar de calota Tn Pleistocen, datorita climatului rece, care a creat reliefglaciar,- altitudinea mare a Mun(ilor Alpi (peste 3000 m) face posibila existenta ghetarilor montani si Tn prezent.

Varianta 35A.1. F - Franta; G - Germania;2. 6 - Praga; 7 - Viena.B.1.G;2. H;3. Dunarea.C.1 - b; 2 - a; 3 - c; 4 - a; 5 - c.0.- deosebire: Tn Norvegia este un climat boreal cu tendinta oceanic!, iar Tn Spania este climat mediteranean;- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform Tn timpui anului Tn Norvegia si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul pnului (veri toride si secetoase. ierni blande si ploioase) Tn Spania;- deosebire: iemile sunt mai aspre Tn Norvegia decat Tn Spania.E.- transformarea aproape completa a mediului de stepa si silvostepa Tn terenuri agricole care, utilizate intensiv, a determinat accelerarea proceselor de degradare ca urmare a spulberarii solului Tn perioadele secetoase;- poluarea solului si a apelorfreatice cu ingrasaminte chimice si substante de combatere a daunatorilor din agricultural

Varianta 36A.1. A - Cehia; H - Polonia;2.7 - Lisabona; 13 - Moscova.B.1. Austria; 2.1 (Germania)j 3. G (Italia).C.1 - c; 2 - c; 3 - b; 4 - a; 5 - d.D.- asemanare: ambele state au climat mediterenean;- asemdnare: Tn ambele state sunt veri toride si secetoase, ierni blande si ploioase;- asemanare: Tn ambele state bat vanturi fierbinti, dinspre continentul african (exemplu: Sirocco) sau: Tn ambele state temperatura medie anualS are valori ridicate (18°C).E.1. fier, mangan;2. Marea Britanie, Suedia.

Varianta 37A.1. A - Polonia; B - Irtanda;2. 3 - Helsinki; 4 - Kiev.B.1. Dunarea; 2. F; 3. mediteranean.C.1-d;2-b;3-b;4-c;5-d.D.- deosebire: Alpii Scandinavi sunt munti vechi, format! fn timpul orogenezei caledonjene iar Muntii Alpi sunt munti tineri, format! fn timpul orogenezei alpine;- deosebire: Alpii Scandinavi au altitudini mai reduse, abia depasind 2000 m, fn timp ce Muntii Alpi

depSsesc 4000 m altitudine (4807 m - Varful Mont Blanc);- asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin fncretjrea scoartei terestre.E.- relieful determina diversitatea eiementelor climatice: precipitatiile cresc cu altitudinea, iar temperatura aerului si presiunea atmosferica scad;- circulatia generala a atmosferei se desfasoara la nivelul continentului pe directie vest-est, ceea ce determina cantitati mari de precipita{ii m vestui Europei si scaderea acestora spre est.

Varianta 38A.1. B - Cehia; E - Islanda; 2.1 - Madrid; 3 - Oslo.B.1,C;2. B;3.A.C.1-d;2-c;3-a;4-d;5-d.D.- deosebfre: statul marcat, pe harta, cu litera A (Italia).are climd mediteraneanS, iar statu marcat, pe harta, cu litera D (Marea Britanie) are clima temperat-oceanicd;- deosebire: fn Italia verile sunt elide si secetoase, Tn timp ce Tn Marea Britanie sunt | rficoroase si cu preclpitatii bogate;- deosebire: fn Italia bat vdnturl fierbintl, dinspre Africa (exemplu: Sirocco), iar Tn Marea j Britanie bat vanturile de vest.E.- majoritatea statelor europene au spor natural negatlv;- mobilitatea popuia^el (Tn farile est-europene reducerea bruscfi a varstelor de pestej 85 de anl este mal pronuntati decdt Tn (firlle vest-europene, datorita absen{ei imigrantilor).

Varianta 39B.1.B;2. 4; 3. Norvegia.C.1-a;2-d;3-b;4-d;5-b.D.- ddosebire: Muntii Alpi sunt munti tineri, format! Tn timpul orogenezei alpine, iar Muntii Ural sunt munti vechi, format! Tn orogeneza hercinica;- deosebire: Muntii Alpi depasesc 4000 m altitudine (4807 m Varful Mont Blanc), Tn (imp ce Muntii Ural au altitudini reduse, fnaltimea medie fiind de 600 m;- asemanare: ambele unitati de relief s-au format prin Tncretirea scoartei terestre.E.- conflictete interetnice; .- factorii economic!.

Varianta 40A.1. C - Lituania; F - Grecia;2. 3-Madrid; 15-Stockholm.B.1. Dunare; 2. Berlin; 3.3.C.1-c;2-a;3-d;4-b;5-a.D.- deosebire: Peninsula lutianda are clima temperat*oceanicd, cu unele influents continentalism, iar Peninsula Balcanica are o clima mediteraneana;- deosebire: Tn Peninsula lutianda iernile sunt mai aspre, cu temperaturi negative,' timp ce Tn Peninsula Balcanica iernile sunt blande si ploioase;- deosebire: Tn Peninsula lutianda Tntalnim prezenfa maselor de aer vestice, iar i Peninsula BalcanicS, a celor de est si de^ud-est.

E.1. minereurile de fier, mangan; 2^. Suedia, Ucraina.

Varianta 41A.1. A - Slovacia; B - Portugalia; 2.2- Varsovia; 8 - Bruxelles.B.1.Tamisa;2. E;3. J.C.1-b;2-a;3-b;4-b;5-a.0.- deosebire: tn Peninsula Scandinavica apar influentele oceanice Tn vest si cele I continentale Tn est, iar Tn Peninsula Iberica se mtalnesc influente oceanice Tn nord, influente j mediteraneene Tn sud si est si influente continentale Tn centru si nord-est;- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate si repartizate uniform Tn timpu. j anului Tn Peninsula Scandinavica si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride | si secetoase, ierni blande si ploioase) Tn Peninsula Iberica;- asemanare: prezenta influenfelor continentale si oceanice Tn cele doua peninsule.E.- Norvegia are o desfasurare longitudinala, mun{ii avand aceeasi orientare, iar raurile ] au o distanfa mica de parcurs paha la varsarea Tn ocean..- desi scurte, raurile Norvegiei au debite bogate Tn tot cursul anului, datorita climatului j temperat-oceanic, vanturile de vest aducand precipitatii de pana la 1000 mm anual.

Varianta 42

A.1. Lituania; Islanda;2. Berna; Stockholm.B.1. Dunarea; 2. Grecia; 3. D.C.1-d;2-d;3-b;4^d;5-b.D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este tipul de climat subpolar, iar Tn Peninsua Italla este climat mediteranean.- deosebire: temperatura medie anuala Tn Peninsula Scandinava este cuprinsa Tntn 0 si 5° C, iar Tn Peninsula Itafica este mult mai mare (15-18° C);- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinavia cat si Tn Peninsula Italia exista climat montap. |E.- defrisarea padurilor ce determina torentialitate si alunecari de teren;- pasunatul excesiv practical Tn unele regiuni montane.

Varianta 43A.1. A - Cehia; G - Bosnia si Herzegovina; 2.12-Madrid; 13-Moscova.B.1. J; 2. 4 Nordului; 3. Grecia.C.1 - d; 2 - d; 3 - c; 4,- b; 5 - c.*D.- deosebire: in Irlanda (I) avem climat temperat-oceanic, iarm Belarus (F) Tntalnim clin temperat-continental;- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (1000-2000 si peste 2000 mm/a Tn Irlanda, iar Tn Belarus precipitatiile au valori cuprinse Tntre 500-1000 mm/an;- deosebire: iemile sunt mai aspre si geroase Tn Belarus decat Tn Irlanda, unde ninsori sunt rare.E.- prezenta focarelor de civilizatie din bazinul mediteranean, datorata climatului bland i prezenfei marii;

- re|ea foarte bine dezvoltata a statiunilor turistice si balneomaritime.

Varianta 44A.1. E-Polonia; F-Austria;2: 3-Kiev; 10-Tirana. B.1. H;2. Copenhaga; 3. D.C.1-b;2-c;3-d;4-a;5-d.D.- deosebire: Tn Olanda (C) Tntalnim climat temperat-oceanic, iar Tn Spania (I) predomin climatul mediteranean si eel dontinental;- deosebire: amplitudinea termica este mai redusd Tn Olanda, unde iernile sunt blande! verile racoroase, pe cand Tn Spania diferenfele vara - iarna sunt foarte man;- deosebire: valoarea precipitatiilor Tn Olanda este de 500-1000 mm/an, pe cand TQ Spans valorile fie suht mai ridicate Tn N (1000-2000 mm/an), fie mult mai scazute Tn centru (sub 500 mm/an).]E.- cele mai vechi portiuni de uscat formate prin cutare au aparut Tn timpul orogenezei| caledoniene (Munfii Scandinaviei si Scotiei);- orogeneza hercinica a avut ca rezultat formarea unul lant rflontan, astazi erodat, avand] o discontinuitate de-a lungul oontinentului, din Peninsula Iberica pana la MuntTi Ural;- orogenezS alpha completeaza relieful Europe! prin cei mai Tnalfi munti;- activitatea vulcanica a dat nastere unui lant vulcanic Tn Europa, astazi stins, si unor j insule vulcanice si vulcani activi.

Varianta 45A.1. B - Danemarca; F - Letonia;2.3- Ljubljana; 8 - Tallin.B. 1.J;2.Zagreb;3.C.C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - c; 5 - d.D. deosebire: m statul C (Ucraina) este caracteristic climatul temperat-continentaI, ia statul D (Regatul Unit) climatul temperat-oceanic;- deosebire: Tn Ucraina este caracteristic vantuLr|umit Crivat, iar Tn Regatul Unit su caracteristice vanturile de vest;- deosebire: precipitatiile medii anuale din Ucraina sunt de 500-750 mm, iar Tn Regati Unit depasesc 1.000 mm.E.- existenta unor orase (Milano, Torino, Geneva, Bologna, Venetja) cu mare potential < influenta care acopera o mare parte a nordului Italiei si unde activitatile industriale se coroborea cu activitati comerciale, agricole, cultural-administrative, turistice, portuane si de transport;- migratia populafiei din sud cStre nord, dinspre MezzogiomO spre nordul industrial.' spre zone cu agriculture de piata.

Varianta 46A. 1.D- Germania; J • Macedonia; 2. 2 - Minsk; 6 - Helsinki.B.1.Tibru;2. G; 3. Grecia.C. 1-b;2-b;3-c;4-d;5-d.D.- asemanare: B - Spania, F - Italia au climat mediteranean cu veri caniculare si secetoase ierni mai calde si umede;

- asemanare: In ambele state, Spania si Italia, apar etaje climatice de campie, de deal si podis, de munte;- asemdnare: temperaturile medii anuale Tn ambele state Spania si Italia sunt de peste 15 grade, valorile medii de precipita^ii se TncadreazS Tn ambele state Tntre 750-1000 mm/an, ma ridicate Tn zonele montane Tntre 1000-2000 mm/an.E.- Tn Europa sudica este clima mediteraneana caracterizata prin veri calde si ierni blandece oferd conditii favorabile culturii citricelor. - solurile rosii de tip ,terra rosa" sunt propice cultivSrii citricelor.

Varianta 47

A.1. A - Polonia; J - Olanda;2. 5 - Viena; 9 - Zagreb.B.I.Arctic, 2. J, 3. Iberice.C.1 - c; 2 - b; 3 - a; 4 - a; 5 - b.D.- deosebire: statul C (Islanda) are climat temperat-oceanic si subpolar, iar statul(Italia) are climat mediteranean; *- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt repartizate uniform Tn timpul anului Tn Islandsi mai mult Tn timpul iernii Tn Italia; «- deosebire: temperature medie anuala este mai scazuta Tn Islanda (0-5 °C) si ridicataTn Italia (15-18 °C).E.1 - Europa dispune de importante resurse de petrol si gaze naturale cantonate mai ales] Tn Marea Nordului si zona Volga-Ural;- resursele de huila, desi se exploateaza de mult timp, sunt Tnca importante Tn bazinelej Donetk, Silezia.2. Norvergia, Regatul Unit - petrol; Ucraina, Polonia - huila.

Varianta 48A.1. G - Belgia; I - Bosnia si Hsiiegovina; 2.1 - Praga; 4 - Roma.B.1. Dunarea 2. Carpa{i-Tatra; 3.6.C.1 - c; 2 - d; 3 - b; 4 - d; 5 - a.D.- asemanare: atat Tn statul notat pe harta cu litera A (Spania), cat si statul marcat pe harta cu litera F (Grecia) este caracteristic climatul subtropical.- asemanare: atat Tn Spania cat si Tn Grecia se resimt influentele mediteraneene cu iemi bl§nd4 si umede, veri calde si uscate;- asemanare: Tn ambele state temperatura medie anuala are valori cuprinse Tntre 15-18 °cE.- caile de comunicatie ale Germaniei formeaza o refea diversificata si compiementara;- traficul persoaneler si al marfurilor este realizat prin variate mijloace de transport: cai ferate (cu densitate mare), retele rutiere modeme (autostrazi), noduri de transport aerian (Frank¬furt), cai fluviale (Rhin), transport maritim (porturile Hamburg, Bremenhaven).

Varianta 49A.1. H - Estonia, I - Austria - 2p;2. 6 - Madrid;13 - Dublin - 2p.B.1. Iberica: 2. C; 3. Londra.C.1 - a; 2 - a 3 - c; 4 - c; 5 - a.D.- asemanare: ambele sisteme montane, Carpa|ii ?i Pirineii, s-au format prin cutare i orogeneza alpina;

- asemanare: ambele unitati montane au un relief glaciar bine conturat;- deosebire: fn Muntii Carpa(i exista un lant montan vulcanic, iar Tn Muntii Pirinei nu i roci vulcanice.E.- vanturile de vest aduc Tn zonele litorale precipitatii abundente, care depase 1000 mm anual.- influenta oceanica se manifest! si prin moderare termica, veri racoroase si iemi blande

Varianta 50A.1. B - Belgia, F - Slovacia;2. 10 - Kiev, 13 - Ljubljana.B.1. Varsovia;2. Sena; 3. Baltica.C. 1-b;2-b;3-a;4-a;5-'a.D.- deosebire: climatul temperat-oceanic are caracter moderat termic, cu veri nu fo calde si ierni blande, iar climatul mediteranean are veri toride si ierni calde;- deosebire: precipitatiile sunt mai bogate Tn climatul temperat-oceanic, Tntre 1000-2G mm/an, decat Tn climatul medileranean (500-1000 mm/an);- deosebire: .temperaturile medii anuale Tn climatul temperat-oceanic sunt mai sc (5-10°C), doar Tn Franja sunt de 10-15°G, iar Tn climatul mediteranean sunt mai ridicate (15-20*E.- natalitatea scazuta (9-12 la mia de locuitori /an), ponderea scazuta a grupel de poput tanara si ponderea ridicata a populatiei de peste 65 de ani (Tntre 15-20 %);- speranta medie de viata este foarte ridicata datorita nivelului de trai ridicat.

Varianta 51A.1. C - Olanda; I - Belarus;2. 8 - Kiev; 15 - Reykjavik.B.1. 9; 2. Finlanda; 3. climat temperat-oceanic.C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - b.D. C - Olanda, E - Grecia:- deosebire: Tn Olanda este caracteristic climatul temperat-oceanic, spre deosebire de Grecia, Tn care mediul geografic este determinat de un climat subtropical, mediteranean;- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai bogate (cerul acoperit cu nori Tn mare parte din an, umiditate ridicata Tn timpul iernii) Tn Olanda si mai reduse, repartizate neuniform Tn timpul anului (veri toride si secetoase, iemi blande si ploioase) si Tn suprafata (mai ridicate Tn partea de vest, cu relief predominant muntos) Tn Grecia;- deosebire: pentru Olanda vegetafia naturala este reprezentata de paduri de foiase (Tnlocuite pe man suprafete de campuri cultivate deschise), iarm Grecia mediul initial al padurilor de foioase a cunoscut o degradare rapida, fiind Tnlocuit de o vegetafie reprezentata prin asociatii detipfrigan.E. Se acorda 4 puncte, cate doua puncte pentru fiecare argument corect, astfel:1 - situarea Tn nord-vestul Europei, Tn regiunea Tn care este caracteristica vegetatiareprezentata de paduri de foioase' (stejar si fag);- condifiile climatice (clima temperat-oceanica) favorabile dezvoltarii pSdurilor de foioase.2. coliziunea dintre placa africana si cea euroasiatica.

Varianta 52A.1. B - Regatul Unit al Marii Britatnii si Irlandei de Nord; H - Finlanda;2. 2 - Paris; 5 - Zagreb.

B, 1.Lituania;2. lutlanda; 3. E.C.1 - d; 2 - a; 3 - a; 4 - a; 5 - c.D.B - Marea Britanie, J - Grecia.- deosebire: fn Marea Britanie relieful este dezvoltat pe un fundament cristalin Caledonian (sistem de munti paleozoic!), pe cand Tn Grecia relieful este format pe structuri alpine;- deosebire: Tn Marea Brifanie relieful este dominat de treapta montana joasa (1343 m alt. max. Tn vf. Ben Nevis/Muntii Grampian), pe cand tn Grecia relieful este dominat de treapta montana Tnalta (2917 m alt. max. Tn Muntele Olimp);- deosebire: in Marea Britanie campiile joase, straba'tute de siruri de cueste, se desfasoara Tn sudul si estui tarii, pe cand Tn Grecia campiile se dezvolta Tn centru si nord, formate prin intense procese de aluvionare a unor bazine tectonice.E.1. carbuni, gaze naturale;2. Germania (carbuni), Rusia (gaze naturale).

Varianta 53A.1. J - Serbia; D - Ucraina; 2,2-Tallin; 14-Roma.B.1. B; 2. Austria; 3. alpina.C.1-b;2-d;3-c;4-c;5-b.4D.G - Ungaria, D - Ucraina:- deosebire: Tn Ungaria relieful este reprezentat Tn proportie de peste doua treimi de campie, iar Tn Ucraina aproape jumatate din teritoriu are un relief de podis;- deosebire: sub raport geologic, relieful Ungariei corespunde unei depresiuni tectonice intraalpin© (Depresiunea Panonica), iar Tn Ucraina, relieful este format, Tn mare parte, pe un fundament vechi-precambrian;- deosebire: Tn Ungaria muntii ocupa suprafete reduse si au altitudini mici (1015 m Tn Muntii Matra), iar Tn Ucraina muntii sunt situati Tn sud-vest si au altitudini mai mari (2061 m In Varful Hoverla din Carpatii Padurosi).E.- scaderea ponderii populatiei tinere, Tn raport cu celelalte grupe de varsta (consecinta a unei rate scazute a natalitatii);- Franta, Italia.

Varianta 54A.1.1-Helsinki; 4-Dublin; 2.1 - Suedia; B - Germania.B.1. A; 2. Bratislava; 3. Austria.C.1-d;2-c;3-b;4-d;5-d.D.A - Spania; D - Ungarja- deosebire: Tq Spania* clima prezintd influente mediteraneene Tn sud-est, pe cand Tn Ungaria lipsesc;- deosebire: Tn Spania verile sunt cdlduroase si iernile sunt mai blande, pe cand Tn Ungaria iernile sunt mai red si verile calde si secetoase;- asemanare: Tn ambele state se regasesc influenfele oceaoice.E.- majoritatea raurilordin Peninsula Scandinavicd izvordsc din Muntii Scandinaviei si se dirijeazd spre Marea Balticd;

- dispunerea reliefului peninsulel Tn trepte longitudinale care scad Tn altitudine de la vest la est conferd vdilor raurilor un caracter transversal si, ca atare, un potential hidroenergetic ridicat.

Varianta 55A.1. B - Finlanda; F - Grecia; , 2.4- Roma; 15 - Moscova.B.1. 8; 2. Islands; 3. Dunarea.C.1-c;2-b;3-d;4-a;5-c. -D.- deosebire: Muntii Caucaz apartin sistemului muntos alpin, iar Muntii Scandinaviei apartin sistemului muntos Caledonian;- deosebire: Munp Caucaz au altitudini ce tree de 5000 m (altitudinea maxima este de 5642 m Tn Varful Elbrus), iar Muntii Scandinaviei au altitudini mai mici, altitudinea maxima fiind de 2469.m;- asemanare: Tn ambele unitati montane este prezent relieful glaciar.E.1. bilantul natural'este negativ (-4,8%o);2. climatul mai aspru; suprafete mari ocupate de taiga (padurea de conifere).

Varianta 56A.1. B - Suedia; H - Austria; 2.10 - Bruxelles; 3 - Madrid.B.1. Germania; 2. monarhie parlamentarS; 3. Lisabona.C.1 -a;2-a;3-c;4-c;5-d.0.- deosebire: Tn Italia osatura montanS s-a definitivat Tn tlmpul orogenezei alpine; Germania exists si unit&ti de relief de varstS hercinicS;- deosebire: vulcanii activi reprezintS o caracteristicS a reliefului Italiei, Tn timp Germania vulcanii sunt stinsi;- asemSnare; Tn ambele state, altitudinile maxime sunt de peste 2,900 m.E.- revolutja industrials a determinat cresterea productiei si a productivitStii muncli plicit cresterea nivelului de trai - factor geodemograflc;- cresterea natalitSfii si reducerea mortalitStii.

Varianta 57A.1 . C - Lituania; E - Cehia; 2. 2 - Dublin; 8 - Belgrad.B.1.D;2.-1;3.AC. 1-a;2-b;3-a;4-b;5-b.D. asemanare: atat Campia Europe! de Est cat si Campia Nord Europeana fac parte di Europa straveche (Placa Est Europeana si respectiv Scutul Baltic);- asemanare: atat Campia Nord Europeana cat si jumatatea nordica a Campiei Europ de Est sunt acoperite cu depozite fluvio-glaciare;- deosebire: fragmentare redusa a Campiei Europei de Est produsa de raurile care i afluenti putini datorita precipitatiilor reduse, pe cand Tn Campia Nord Europeana fragmentere produsa de rauri este mai mare deoarece au afluentii sunt mai numerosi datorita precipitatiik mai mari.E.1 . In industria energiei electrice sunt folositi combustibili fosili: carbuni, gaze naturali 2. Exemple de state europene Tn care se exploateaza combustibilii amintiti la puncanterior: Rusia, Romania.

Varianta 58A.1. E - Lituania; G - Irlanda; 2.4- Varsovia; 10 - Reykjavic.B.1. D; 2. Campia Londrei; 3. Munfli Alpi.C.1 - d; 2 - H; 3 - c; 4 - b; 5 - c.D.- deosebire: ca geneza, relieful Muntilor Apenini este tanar, de tip alpin, iar relieful Muntis Urali este vechi, de tip hercinic;-- deosebire: altitudine maxima de 2912 m Tn Vf. Gran Sasso din Muntii Apenini si altitudii maxima de 1894 m Tn Vf. Narodnaia din Munjii Urali;- asemanare: tipuri de roci predominant dure: granite, sisturi cristaline, Tn unele zoni acoperite cu calcare.E.- conflicts militare: razboaie;- realizarea dreptului de autodeterminare a unor popoare cu respectarea legislate internat,ionale si recunoasterea interna^ionala.

Varianta 59A.1. A - Cehia; F - Suedia;2. 7-Oslo; 13-Berlin.B.1.F;2.1;3.HC.1-c;2-b;3-c;4-d;5-d.D.- deosebire: tipul de climat Tn nordul Peninsulei Scandinavice este subpolar, cu influe oceanice, Tn Alpii Scandinaviei Tntalnim un climat montan si temperat-continental, iar Tn Peninsu Iberica predomina climatul subtropical (mediteraneanj, iarm partea centrala climatul subtropical seceti- deosebire: temperaturile medii anuale Tn Peninsula Scandinavica sunt Tn sud de + 6y si Tn nord de 0°C, cu influenta termica a curentului Golfului (Tn iulie 14° C-16° C), iarm Peninsu Iberica, temperatura medieTn sud este +18°C, iarm nord de +14°C (Tn iulie +20°CTn nord si +2? Tn sud - cu veri foarte calduroase);- deosebire: precipitatiile Tn Peninsula Scandinavica sunt de 1000 -2000 mm/an, Tn nord 600-800 mm/an Tn sud, predominant sub forma de zapada, iar Tn Peninsula Iberica, precipitafiile anu sunt de 500-600 mm/an Tn partea central-sudica si 1000*000 mm/an Tn partea montana nordica.E. - razboaie locale, conflicte regionale;- somajul ridicat al populatiei active dintr-o regiune si oferta de locuri de munca a a regiuni.

Varianta 60A.1. C - Italia; D - Belarus;2. 8 - Bruxelles; 14 - Kiev.B.1. Rusia; 2. Bosnia si Hertegovina; 3. A.C.1- b; 2 - c; 3 - a; 4 - d; 5 - c.D.- deosebire: Tnaltimi maxime: Tn Munjii Pirinei, Vf. Pic d'Aneto: 3404 m, Tn Munjii Apenini. Vf. Gran Sasso d'ltalia: 2912 m; Mun(ii Apenini sunt mai fragmentati;- asemanare: ambele regiuni muntoase s-au format Tn orogeneza alpina, prin cutare s maltare, dar $i vulcanism, cu rod dure, predominant sisturi cristaline, granite, dar si calcare;- asemanare: tipuri genetice de relief: relief fluvial, relief petrografic format pe' sistur | crisaline, relief

granitic, relief carstic.E.1. minereu de fier; cocs;2. Germania; Marea Britanie.

Varianta 61A.1. B - Portugalia; C - Lituania;2. 4 - Moscova; 14 - Viena.B.1. Tamisa; 2. Atena; 3. 5.C.1 - c; 2 - a; 3 - c; 4 - d; 5 - c.D.- deosebire: temperaturile medii lunare sunt mai ridicate Tn Peninsula Iberica decat in I Peninsula Scandinava (Tn sezonul rece de -1° C Tn Peninsula Scandinava si de 8° C Tn Peninsula) Iberica, iar Tn sezonul cald, de 15° C Tn Peninsula Scandinava si de 22° C Tn Peninsula Iberica);- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate Tn Peninsula Scandinava (valorilel pot depasi 2000 mm/an), Tn timp ce Tn Peninsula Iberica sunt repartizate neuniform Tn cursuil anului (veri toride si secetoase, ierni blande si ploioase) si valori frecvente de 600 - 1000 mm/an: I- asemanare: atat Tn Peninsula Scandinava cat si Tn Peninsula Iberica se manifesta un] climat temperat-oceanic.E.- cresterea altitudinii si accesibilitatea redusa (pante accentuate, grad ridicat de| fragmentare a reliefului);- conditiile climatice aspre si solurile cu fertilitate redusa.

Varianta 62A..1. C - Suedia; J - Slovacia;2. 7-Oslo; 10-Tirana.B. 1. Baltica; 2. Zagreb; 3. E.C. 1 - d; 2 - b; 3 - d; 4 - a; 5 - b.D.- asemanare: atat Tn Italia, cat si Tn Ucraina (pe litoralul Peninsulei Crimeea) apare climatul subtropical mediteranean;- asemanare: Tn nordul Italiei (Tn Muntii Alpi) si Tn sud-vestul Ucrainei (Tn Carpatii Padurosi) climatul este tipic montan, umed si racoros;- asemanare: atat Tn Italia, c§t si Tn Ucraina, verile sunt calduroase si secetoase.E.- lagunele sunt Tntinderi de apa marina separate de marea deschisa printr-un cordon literal;- tarmul cu lagune este specific Marii Baltice (N. Germaniei si Poloniei).

Varianta 63A.1. B - Rusia; I - Albania; 2.2- Copenhaga; 15 - Minsk.B.1. Dunare; 2. Stockholm; 3. F.C.1 - a; 2 - c; 3 - d; 4 - d; 5 - a.D.- deosebire: Tn B (Rusia) predomina dimatul temperat-continental, iar Tn H (Franta). climatul temperat-oceanic;- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt Tn Rusia Tntre 500-750 mm/an, iar Tn Franta de peste 750 mm/an Tn cea mai mare parte a teritoriului;- deosebire: temperature medie anuala Tn Rusia este Tntre -5 si 10 °C, iar Tn Franta Tntre 10 si 12 °C.E. - explozia demografica datorata revolutiei industriale;- extinderea teritoriala si administrativa a oraselor si aparitia unor nuclee urbane Tn jurul marilor orase.

Varianta 64A.1. A - Norvegia; J - Slovacia;2. 11 -Minsk; 15-Helsinki.B.1. F - Skopje; 2. E; 3. monarhie.C.1.-a;2. -a; 3. -c;4. -c;5. -b.D. - asemanare: atat Muntii Pirinei cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format Tn timpul orogenezei alpine;- asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerable forme ale reliefului glaciar;- deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc - 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Pirinei (Varful Pic d'Aneto - 3408 m).E.- scaderea natalitatii si implicit a sporului natural - 2p;- nivelul de trai ridicat, perfectionarea asistentei si practicilor medicate care favorizeaza cresterea duratei de via{a a populatiei, Tn majoritatea statelor europene

Varianta 65A.1. B - Marea Britanle; D - Estonia;2. 1 -Praga; 10-Dublin.IB.1.Bruxelles;2. E; 3. G.C.1.-a;2. -b;3.-a;4. - b; 5. - b.D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Alpi sunt munti tineri, care s-au format Tn timpul orogenezei alpine;- asemanare: ambele lanturi muntoase prezinta pe suprafete considerabile relief glaciar;- deosebire: valoarea altitudinii maxime este mai mare Tn Muntii Alpi (Varful Mont Blanc - 4807 m) Tn comparatie cu cea din Muntii Carpati (Varful Gerlachovsky - 2655 m).E.- contrasted termice mari, Tn sezoanele extreme, dintre masele de aer oceanice (mai racoroase vara si mai blande iarna) si masele continental (foarte reci iarna si calde vara);- umiditatea mai ridicata a maselor de aer oceanice aduse de vanturile de vest m Europa Occidentala, fata de masele de aer continentals, mult mai uscate, ce vin dinspre est.

Varianta 66A.1.A-ElvetJa;l- Serbia;2.2- Moscova; 11- Lisabona. *B.1. Spania; 2. Belgia; 3. 14.C.1.-d;2. -a;3. -d;4. -d;5. -c.D.- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica temperatura medie anuala are o valoare deaproximativ 15°C, Tn Peninsula Scandinava valorile temperaturii medii anuale sunt mai mici,fiind cuprinse Tntre 0 si 5°C; *- deosebire: daca Tn Peninsula Iberica predomina climatul mediteranean, uscat, Tn nordul Peninsulei Scandinave este caracteristic climatul subpolar, Tn pare iama dureaza aproape noua luni;- asemanare: Tn NV-ul Peninsulei Iberice, ca si Tn NV-ul Peninsulei Scandinave, se Tntalneste un climat temperat-oceanic, influentat de vanturile de vest.E.- Etna, Vezuviu, Stromboli, Vulcano;- Bazinul Mediteranean a luat nastere pe o falie de transformare situata Tntre placa africana si placa

eurasiatica; prin Tnaintarea spre nord a placii africane se creeaza o tensiune continue (specifics' zonelor de subductie) Tntre cele doua placi aflate Tn coliziune, care genereaza, pe linga miscari orogenetice, si fracturi ale scoartei ce due la vulcanism activ. »

Varianta 67A.1. E - Germania; J - Moldova;2. 10 - Moscova; 13 - Berna.B.1. alpina; 2. Paris; 3. Varsovia.C.1-a;2-c;3-d;4-a;5-d.D.- deosebire: Tn Ucraina climatui este temperat-continental, Tn timp ce Tn Suedia, spre nord, exista climat subpolar, iar Tn restul tarii climat temperat-oceanic;- deosebire: Tn nordul Suediei bat vanturi polare, reel, care nu sunt prezente Tn Ucraina;- deosebire: Tn nordul Suediei temperaturile medii anuale sunt de -5°C fata de cele din Ucraina care sunt peste 0°C.E.- Tn Europa de Vest densitatea populatiei este mai mare decat Tn Europa Nordica deoarece climatele sunt diferite. Climatul subpolar din Europa Nordica este caracterizat prin temperaturi scazute ceea ce determina o populate redusa Tn r.egiune;- Tn Europa de Vest climatui temperat-oceanic cat si relieful este favorabil habitarii.

Varianta 68A.1. E - Cehia; G - Albania; 2.2- Dublin; 5 - Varsovia.B.1. Finlanda; 2. Tamisa; 3. A.C.1 - d; 2 - d; 3 - d; 4 - a; 5 - a.D.- deosebire: Tn Italia este prezent climatul mediteranean/subtropical, Tn timp ce Tn Rusia climatul temperat-continental (Tn cea mai mare parte) si eel subpolar Tn nord;- deosebire: Tn Italia bat vanturi calde dinspre Africa, Tn timp ce fn Rusia bat vanturi reel (Crivaful) si vanturile polare; -- deosebire: Tn Rusia amplitudinile termice anuale sunt mari, Tn timp ce Tn Italia sunt mai mici.E. - Peninsula ScandinavS este siluata Tn nordul Europe! la latitudine mare;- In Cuatemar, Peninsula ScandinavS a fost afectata de glaciatiune care a modelat prin eroziune circuri si v§i glaciare. fn perioada post glaciarS, dupS retragerea ghetarilor Tn circurile glaciare s-au format lacurile glaciare.

Varianta 69A.1. F - Norvegia; J - Estonia;2. 2 - Berlin; 12 - Sarajevo.B.1. 6; 2. Minsk; 3. C.C.1 - a; 2 - d; 3 - a; 4 - b; 5 - a.D.- asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franta, temperatura medie anuala este mai mare del 0°C-2p;- asemanare. atat fn Portugalia, cat si fn Franta, precipitatiile medii anuale sunt mai mari de 1000 mm/an - 2p;- asemanare: atat fn Portugalia, cat si fn Franfa, se manifesta varfturile de vest - 2p.E.-in Ucraina sporul natural este redus (rata natalitatii este cea mai mica din Europa 7,7 %o) ca urmare a:- procesului de fmbatranire a populatiei;

- a declinului economic;- a poluarii radioactive.

Varianta 70A.1.1- Letonia; 2. 4 - Sofia; 9 - Berna; 14 - Stockholm.B.1.1;2. D; 3, A.C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-a. 'D.- deoseblre: Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord exists relief mai vechi (de varsta caledonianS si hercinicS), iar Tn Italia muntii s-au format Tn orogeneza alpinS, fiind mai tineri;- deosebire: Tn Italia vulcanii activi reprezintd o caracteristicS a reliefului care nu este prezentS Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;- deosebire: Tn Italia altitudlnile sunt mai mari (4807 m - Varful Monte Bianco din Alpi), Tn timp ce Tn RegatuI Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord sunt mai mici (1343 m - Varful Ben Nevis din Munfii Grampian);..- asemanare: unitSfile montane din cele douS (Sri s-au format prin Tncrefirea scoarfei.E.- este principala axa de transport fluvial la nivelul continentului, unind prin extensie Marea Nordului de Marea NeagrS - 2p;- traverseaza tari fara iesire la mare (Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia), facilitand schimburile comerciale - 2p.

Varianta 71A.1 . F - Luxemburg; I - Austria; 2. 9 -Minsk; 11 -Zagreb.B.1. 3; 2. Baltics; 3. D. ,C.1 - b; 2 - d; 3 - d; 4 - b; 5 - aD.- asemanare: Tn ambele state este prezent climatul temperat-oceanic;- deosebire: Tn statul marcat cu D (Norvegia) sunt prezente climatele montan si subpo¬lar, pe cand in statul marcat cu A (Irlanda), acestea lipsesc; '- deosebire: Tn statul marcat cu D sufla, vanturile polare la N de Cercul Polar pe cand Tn statul marcat cu A, acestea nu se resimt.E.-factori economici (diferenta dintre estul si vestul Europei),care genereaza migratii de la est la vest;-razboaie locale,conflicte regionale sau regimul politic din fostul spatiu comunist din Europa Centrala di de Est.

Varianta 72A.1.1- Irlanda; 2. 2 - Vilnius; 3 - Bruxelles; 8 - Praga.B. 1.A;2. C;3. 7.C.1 -a;2-c;3-d;4-b;5-d.D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana, spn deosebire de Muntii Alpi care s-au format Tn orogeneza alpina;- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa, datorita eroziun mai Tndelungate, decat Muntii Alpi care sunt mai Tnalti datorita recentei Tnaltari;- asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depoziti glaciare si

periglaciare (glacisuri, volum mare de aluviuni, grohotisuri, dezagregari).E.- extinderea teritoriala si a tipurilor de climat;- diversitatea treptelor de relief si a altitudinilor.

Varianta 73A.1. D - Italia; I - Cehia;2. 2 - Chisinau; 6 - Bruxelles.B.1. Dunare; 2. Lituania; 3. F. ,C.1 -d;2-a;3-b;4-a;5-d.D.- deosebire: Marea Britanie are un climat temperat-oceanic, spre deosebire de Itala ] care are un climat mediteranean;- deosebire: precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate I uniform Tn timpul anului in Marea Britanie, Tn timp ce Tn Italia precipitatiile cad, Tn cea mai mare] parte, iarna si nu depasesc 1000 mm/an decat In spatiul montan;- deosebire: verile sunt mai umede si mai racoroase Tn Marea Britanie, spre deosebire | de Italia, unde verile sunt calduroase si secetoase.E.Europa de Est cuprinde, Tn cea mai mare parte, un relief jos de campie si de podis, CL | altitudini Tn general sub 400 m, cu rnterfluvii largi, netede sau usor valurite, cu fragmentare redusa cu soluri din clasa molisolurilor sau a luvisolurilor, favorabile acestor asociatii vegetale. Departares I mare fata de bazinele oceanice si marea dezvoltare a suprafetei continentale fac ca precipitatiile medii multianuale sa nu depaseasca 500 mm/an (si chiar sub 300 mm/an, la nord de Marea Caspica), cantitate insuficienta pentru dezvoltarea padurilor, la care se adauga verile calduroase si secetele frecvente, specifice climatului temperat-continental cu nuanja de ariditate. fn zonele ceva mai umede (la limita vestica a regiunii, sau Tn zona mai Tnalta), cu precipitatii mai mari de 500 mm/an, apar palcuri de padure cu specii termofile, Tn asociatie cu stepa (silvostepa).

Varianta 74A.1. B - Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord; C - Germania; 2.4 - Viena; 5 - Helsinki.B. 1. Franta; 2. Baltica; 3. C.C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - a; 5 - b.0.- deoseblre: Munfii Alpiii Scandinaviei s-au format tn orogeneza caledonica, iar Munti Alpii Dinarici s-au format Tn orogeneza alpina;- deosebire: orientarea culmilor este pe direc(ia nord-est-sud-vest Tn Alpii Scandinavic si nord-vest-sud-est Tn Alpii Dinarici;- asemanare: Tn ambele lan^uri muntoase altitudinile depSsesc 2000 m.E.1. energie eolianS si energie mareemotrica';2. Olanda (fara morilor de vant) si Franta (centrals mareemotricS - La Ranee).

Varianta 75A.1. A - Slovacia; C - Portugalia;2. 1 - Londra; 3 - Varsovia.B. I.Atlantic; 2. Rusia; 3.1.C.1-b;2-d;3-a;4-d;5-d.D.- deosebire: in Europa Sudica este o clima subtropicala (mediteraneeana), pe cand Tn Europa de Vest

este o clima temperat-oceanica;- deosebire: Tn timp ce Europa Sudica are o vara torida si arida, Europa de Vest are o vari racoroasa si umeda;- deosebire: Europa Sudica se caracterizeaza printr-un numar mare de zile senine Tn timpul anului, iar Europa de Vest este acoperita frecvent de ceturi.E.1. vecinatatea apelor Oceanului Atlantic (care au rol moderator) si vecinatatea curentului cald al Atlanticului de Nord;2. rauri scurte cu debite mici.

Varianta 76A.1. F - Lltuanla; I - Grecia;2. 3 -Minsk; 15-Praga.B.1.8; 2. H;3. E.C.1 -a;2-a;3-a;4-b;5-c.D.- deosebire: Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana (sunt munfi vechi). Tn timp ce Alpii Oinarici au rezultat In urma orogenezei alpine (sunt mun^i tineri);- deosebire: Alpii Scandinaviei sunt fragmentati tectonic, Tn timp ce Alpii Dinarici se remarcS prin masivitate;- asemanare: ambele siruri montane s-au format prin Tncrejirea scoartei.E.1. carbune, petrol;2. Federatia Rusa, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord.

Varianta 77A.1. C - Elvetia; H - Polonia;2. 1 - Vilnius; 4 - Bruxelles.B.1.15; 2. G;3. J.C.1 - c; 2 - b; 3 - b; 4 - b; 5 - d.D.- deosebire: Muntii Apenini sunt munti tineri, format! de orogeneza alpina, Tn timp ce i Muntil Penini sunt vechi, format! de orogenezele caledoniana si hercinica;- deosebire: Muntii Apenini sunt mai Tnalti (cca. 2900 m), tn timp ce Muntii Penini au altitudini reduse (cca. 900 m);- deosebire: relieful vulcanic, (chiar si vulcani activi) este prezent Tn Muntii Apenini, Ir timp ce Tn Muntii Penini este absent.E.- asigurarea interconectarii sistemelor de transport cu cele din Europa Centrala si de Vest- cresterea densitatii retelei rutiere si feroviare pentru marirea accesibilitatii catre zonele i rurale izolate, slab dezvoltate economic.

Varianta 78A.1. C - Macedonia; J - Suedia;2. 10-Zagreb; 14-Praga.B.1. temperat-oceanic; 2. I; 3. 2.C.1 -d;2-c; 3-a;4-b; 5-a.D.- asemanare: Alpii si Pirineii sunt munti tineri, format.! Tn timpul orogenezei alpine si fac parte din lantul alpino-carpato-himalaian;- asemanare: ambele lanturi montane prezinta'un relief tectonic, creat prin Tncrejirea scoartei, au o masivitate accentuate si altitudini care depasesc 3000 m;

- asemanare: relieful glaciar este present Tn ambele lanturi montane, fiind reprezentat prin circuri, creste, vai glaciare, morene, etc.E.- Londra este unul dintre cele mai mari noduri de transport de pe Glob deoarece de aici pleaca toate caile ferate si rutiere britanice, fiind totodata unul dintre punctele terminus ale Eurotunelului. Are 21 de aeroporturi (Tntre care Heathrow este unul dintre cele mai mari de pe Glob, iar metroul este eel mai vechi si mai lung de pe Glob (409 km);- portul Londrei este unul dintre cele mai mari de pe Glob, de aici plecand si cea mai lung§ ruta maritima din lume 21400 km, punct terminus Geelong Tn Australia.

Varianta 79A.1. B - Letonia; I - Norvegia;2. 5 - Viena; 9 - Sofia.B.1.3; 2. 4; 3. E.C.1-c;2-a;3-d;4-d;5-b.D.- deosebire: altitudinile Muntilor Alpi nu depasesc 5000 m (4807 m Tn Vf. Mont Blanc) Tr timp ce Varful Elbrus din Muntii Caucaz atinge 5642 m;- deosebire: diferenta de Tnal{ime dintre Muntii Alpi si regiunile Tnconjuratoare este mica Tn timp ce diferenta de Tnaltime dintre Muntii Caucaz si regiunile Tnconjuratoare este mare;- asemanare: Muntii Alpi si Caucaz sunt munti tineri, format! Tn timpul orogeneze alpine.E.- nordul Europei este de varsta caledoniana;- sudul Europei este de varsta alpina.

Varianta 80A.1. A - Lituania; F - Fran{a;2. 1 - Dublin; 7 - Berlin.B.1.D;2.Viena;3. H.C.1-b;2-c;3-a;4-b;5-c.D.- Tn Europa Vestica este un climat temperat-oceanic, iar Tn Europa Estica este un climat temperat-continental.- deosebire: climatul temperat-oceanic este caracterizat prin precipitatii bogate (1 GOO-2000 mm/an), Tn timp ce Tn climatul temperat-continental precipitatiile sunt reduse (sub 500 mm/an Tn nord si sub 300 mm/an Tn sud), cazand Tndeosebi vara, sub forma de averse;- deosebire: climatul temperat-continental este caracterizat prin prezenta vantului local Crivatul, care nu se manifests Tn climatul temperat-oceanic.E.- are fundamentul de varsta precambriana, larg boltit, si altitudinile sunt cuprinse Tntre -28 m (Tn regiunea Marii Caspice, Tn sud) si 463 m (Colinele Timan, Tn nord);- a fost modelata de ghetarii de calota, pleistoceni.

Varianta 81A.1. B - Portugalia; C - Grecia.2. 9-Minsk;10-Viena.B.1. Dublin; 2. D; 3. Moscova.C.1-d; 2-c; 3-b; 4-c; 5-b.D.- deosebire: Muntii Carpati se desfasoara sub forma unui arc de cere, pe cand Muntii Ural se desfasoara pe directia N-S;

- deosebire: Muntii Carpati s-au format tn ciclul alpin (orogeneza alpina), pe cand Muntii Ural s-au format Tn ciclul hercinic (orogeneza hercinica);- asemanare: ambele unitati prezinta relief glaciar.E.- Italia define jumatate din monumentele de arta ale lumii aflate Tn patrimoniul UNESCO;- potentialul turistic natural foarte variat favorizeaza practicarea celor mai importante tipuri de turism: balnear-maritim, montan si de cura balneara.

Varianta 82A.1. C-Austria; E-Suedia;2. 7 - Varsovia; 8 - Bruxelles. B.1. Belarus; 2, A; 3. monarhie.C.1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a.D.- deosebire: fn Danemarca este o clima temperat-oceanica, iar Tn Grecia este o clima mediteraneand;- deosebire: precipitatlile medii anuale sunt mai ridicate (800-1000 mm) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Danemarea si mai reduse (cca. 500 mm), repartizate neuniform Tn timpul anului Tn Grecia;- deosebire: amplitudinile termice medii sunt mai ridicate Tn Grecia decat Tn Danemarca.E.- climatul subpolar si polar;- mediul de tundra si ghetarii.

Varianta 83A.1. C - Portugalia; J - Belgia;2. 4- Helsinki; 6 - Paris.B.1.D;2. B - Islanda; 3. 3.C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - d.D.- deosebire: Muntii Alpi au fost format! de orogeneza alpina Tn Mezozoic si Neozoic, iar Munt,ii Ural au fost format! de orogeneza hercinica Tn Paleozoicul tarziu;- deosebire: Muntii Alpi prezinta orientare generala est-vest, iar Muntii Ural au orientare generala nord-sud;- asemanare: si Muntii Alpi si Muntii Ural prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice.E.- clima temperat-continentala cu precipitatii reduse (sub 500 mm/an);- relieful de campie, coline si podisuri joase.

Varianta 84A.1. F -Austria; J - Luxemburg;2. 6 - Bruxelles; 7 - Helsinki.B.1.B;2.5;3. E.C.1-c;2-a;3-b;4-b;5-b.0.-deosebire: Statui marcat cu E (Spania) are clima subtropical^, continentala Tn centru si temperat-oceanica, pe cand statui marcat cu H (Belarus) are clima temperat-continentala;- deosebire: temperaturiie medii sunt de 14-18° C fn Spania, pe cand Tn Belarus, temperaturile medii sunt de 5-8° C;- deosebire: Tn Spania predomina' circula{ia oceanic^ si mediteraneanS, pe cand Tn Belarus circulate continentals.E.- nivelul de trai si speran(a medie de viatS sunt ridicate;- comportamentul demografic modern, caracterizat prin natalitate redusS, etc.

Varianta 85A.1. D - Norvegia; J - Bulgaria;2. 7 - Helsinki; 15 - Praga.B.1. Dunarea;2. C; 3. Berlin.C.1-c;2-b;3-b;4-b;5-b.D.- deosebire: m Irlanda se Tntalneste o clima temperat-oceanica, iar fn Grecia o clima j subtropical (mediteraneana);- deosebire: Tn Irlanda precipitate sunt abundente, de 1000 - 2000 mm/an si repartizate uniform Tn timpul anului, iar Tn Grecia cantitatile de precipitatii sunt cu mult mai mici (600 - 900 mm/an) si cad predominant toamna si iama;- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (18-20 °C) Tn Grecia si reduse (15-17 °C)Tn Irlanda.E.- relieful montan, accidental;- densitatea redusa a populatiei si asezarilor umane deservite de reteaua feroviara

Varianta 86A.1. F - Lituania; G - Ungaria; 2.10-Moscova; 12-Riga.B.1. Sena; 2. Budapesta; 3. C.C.1-d;2-d;3-b;4-b;5-a.D.- asemanare: atat Muntii Carpati cat si Muntii Pirinei sunt mun|i tineri, format! de orogenezaalpina; '- asemdnare: Tn ambele unitati relieful glaciar este bine reprezentat;- asemanare: atat Muntii Pirinei cat?i Muntii Carpati prezinta sisturi cristaline cu intruziuni granitice.E.1. energie eoliana, maree-motrica;2. Olanda, Franta.

Varianta 87A.1. A - Bulgaria; G - Republics Moldova; 2.6- Kiev; 10 - Lisabona.B.1. Tamisa; 2. Minsk; 3. D.C.1 - b; 2 - d; 3 - c; 4 - d; 5 - c.D.- deosebire: Muntii Alpii Scandinaviei s-au format Tn orogeneza caledoniana, spre deosebire de Mun{ii Alpi, care s-au format Tn orogeneza"talpina;- deosebire; Muntii Alpii Scandinaviei au o altitudine mult mai redusa (sub 2500 m), datorita eroziunii mai mdeiungate, pe cand Muntii Alpi sunt mai Tnaiti (peste 4000 m) datorita recentei Tnaltari;- asemanare: atat Muntii Alpii Scandinaviei cat si Muntii Alpi au relief variat si depozite glaciare si periglaciare.E.- cauze etnice si religioase;- cauze economics.

Varianta 88A.1. C - Fran{a; H - Bosnia si Hertegovina;2. 4-Kiev; 15-Tallin.B.1. IbericS; 2.1; 3. Bosnia si Hertegovina.C.1-b;2-a;3-c;4-a;5-d.

0.- deosebire: fn Portugalia precipitatiile medii anuale au valori de 500-1000 mm, iarh| vestul Norveglei TnregistreazS valori mai mari de 2000 mm/an;- deosebire: fn Portugalia sunt speclfice vanturile de vest, lar fn Norvegia invazille mase de aer polar (arctic);- deosebire: Tn Portugalia este o clima temperat-oceanlcd si mediteraneana4, pe cdnd h| Norvegia este o cllmS temperat-oceanlcS si subpolarfi.E.1. cfirbunl; petrol;2. Ucralna; Marea Brltanle.

Varianta 89A.1. B - Regatul Unit; D - Islanda;2. 1-Atena;2-Sofia. ;B.1. Portugalia; 2. A; 3. J. C.1 -c;2-a;3-d;4-d;5-b.D.- Tn Spania climatul este oceanic ?n nord, temperat-continental Tn partea centrala si mediteranean Tn sud si est, iar Tn Ucraina domina climatul temperat-continental cu nuante excesive;- In Spania domina circulatia atmosferica din vest, pe cand Tn Ucraina domina circulatiaNEsiE; - Tn Spania se Tnregistreaza 800-2000 mm de precipitatii medii anuale, pe cand Tn Ucraina se Tnregistreaza 400-600 mm.E. - conditii fizico-geogi-afice diferite: restrictii de locuire Tn Islanda (climat subpolar, calota glaciara extinsa, vulcani activi), fata de Regatul Unit unde conditiile habituate sunt favorabile (climat oceanic, resurse naturale valorificabile);- imperiu colonial Tn trecut, stat cu economie puternic dezvoltata si pol de emigrare Tn prezent, explica densitatea mare a populatiei Regatului Unit fata de Islanda cu resurse naturale si pozitje geografica izolata, ceea ce au determinat limitarea activitatilor economice si implicit un grad scazut al densitatii populatiei.

Varianta 90

A.1. A - Islanda; H - Suedia;2. 2 - Minsk; 10 - Sarajevo.B. 1. Elvefja; 2. Balcanica; 3. J.C.1-b;2-b;3-c;4-c;5-d.D.- deosebire: climatui Irlandei este temperat-oceanic, Tn (imp ce Italia are un clima: mediteranean;- deosebire: Irlanda beneficiaza de cantitati mari de precipitatii, distribute uniform de-s lungul anului (peste 1000 mm/an), iarTn Italia precipita{iile cad aproape exclusiv iarna, valorile medii anuale nu depasesc 1000 mm;- asemanare: amplitudinile termice anuale au valori mici Tn ambele state. E. prezenja climatului subpolar cu temperaturi scazute si vanturi puternice;- condifii improprii pentru agriculture, solurile avand o fertilitate scazuta.

Varianta 91A.1. C - Suedia; E - Islanda;2. 1 - Oslo; 12 - Bratislava.

B.1. Sena;2. Belarus; 3. J.C.1-d;2-d;3-a;4-d;5-d.0.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava relieful major s-a format Tn etape tectonice diferite (Scutui Baltic format Tn Precambrian, acoperit Tn prezent de Campia Nord-Europeana, Podisul Finlandei, Podisul Suediei, Muntii Scandinavi format,! Tn orogeneza caledonica), iar Tn Peninsula Italica relieful s-a format Tn orogeneza alpina (Muntii Apenini s.a.);- deosebire: Tn Peninsula Scandinava predomina altitudinile mai mici de 500 m (campii, podisuri si dealuri joase), pe cand Tn Peninsula Italica predomina altitudinile mai mari de 500 m (munti si dealuri Tnalte);- deosebire: Tn Peninsula Scandinava este prezent relieful glaciar, reprezentat prin vai glaciare, fiorduri, morene, sandre s.a., pe cand Tn Peninsula Italica este prezent relieful vulcanic, reprezentat prin craterele vulcanilor stinsi si prin vulcani activi (Vezuviu).E.- introduce etajare climatica prin altitudine;- prin orientarea muntilor iau nastere bariere climatice.

Varianta 92A.1. A - Norvegia; B - Slovacia;2. 5-Lisabona; 13-Kiev.sB.1.D;2. 4; 3. 14.C.1 - b; 2 - b; 3 - a; 4 - b; 5 - a.D.- deosebire: statului marcat, pe harta, cu litera F (Marea Britanie) are climat temperat-oceanic, pe cand statui marcat, pe harta, cu litera H (Federatia Rusa) are climat temperat-continental si subpolar Tn nord;- deosebire: Tn statui marcat, pe harta, cu litera F bat vanturile de vest, iar Tn statui marcat, pe harta, cu litera H bat crivatul si vanturile reci, polare;- deosebire: valoarea cantitEp anuale de precipitatii este mai mare Tn statui marcat, pe harta, cu litera F (1000 - 2000 mm/an), Tn timp ce Tn statui marcat, pe harta, cu litera H valoarea cantitatii anuale de precipitatii este mult mai mica (500 -1000 mm/an si chiar sub 500 mm/an).E.- relieful este accidental si acoperit de ghetari;- substratul prezinta gheturi perene.

Varianta 93A.1. D - Franfaj F - Muntenegru;2. 4 - Bruxelles; 6 - Lisabona.B.1.Elveiia;2. Kiev; 3. D. ' ' ' .*C.1-b;2-d;3-b;4-b;5-c.D.- deosebire: statul marcat cu A (Suedia) are clima prepolara (subpolara) Tn nord si temperat-oceanica, pe cand statul marcat cu D (Franta) are o clima temperat-oceanica si mediteraneana;- deosebire: iernile sunt mai aspre Tn Suedia decat Tn Franta.- deosebire: Tn Franta bat Vanturile de Vest si Mistralul, pe cand Tn Suedia bat Vanturile de Vest si polare.E.- maslinul si vita de vie;

- doua state: Italia si Grecia

Varianta 94A.1. A - Finlanda; I - Polonia;2. 6 - Moscova; 12 - Roma.B.1.E;2. 1;3. Suedia.C.1 - c; 2 - c; 3 - c; 4 - c; 5 - b.D.- Muntii Penini s-au format Tn orogeneza caledonica, iar Muntii Caucaz Tn orogeneza alpina;- Muntii Penini nu depasesc altitudinea de 900 m, Tn timp ce altitudinea Muntilor Caucaz depaseste 5000 m (Vf. Elbrus, 5642 m).- Spre deosebire de Muntii Penini, Tn Muntii Caucaz este specific relieful glaciar.E.- densitatea medie a populatiei este mai mare Tn Olanda (peste 300 loc/km2) decat Tn Islanda (2,7 loc/km2) datorita pozitiei geografice, climatului mult mai favorabil extinderii oicumenei Tn Olanda decat Tn Islanda si reliefului predominant de campie Tn Olanda comparativ cu eel muntos Tn Islanda;- un alt factor este aportul migratoriu mare Tn Olanda comparativ cu Islanda.

Varianta 95A.1. B - Lituania; J - Portugalia;2. 1 - Reykjavik; 2 - Dublin.B.1. E;2. Zagreb; 3. Olanda.C.1 - b; 2 - b; 3 - c; 4 - d; 5 - a.D.- deosebire: statul marcat pe harta cu litera A (Ucraina) are un climat temperat-continen-tal, pe cand statul marcat cu litera I (Marea Britanie) are un climat temperat-oceanic;- deosebire: precipitape medH anuale sunt mai ridicate (peste 1000 mm/an) si repartizate uniform Tn timpul anului Tn Marea Britanie, si mai reduse (300-500 mm/an), repartizate neuniform m timpul anului (cad predominant vara, sub forma de averse) Tn Ucraina;- deosebire: amplitudinile termice anuale sunt mai man (25-26 °C) Tn Ucraina si reduse (16-18 °C) Tn Marea Britanie,E.- prezenja vulcanilor activi Tn Europa Sudica se datoreaza divizarii scoartei terestre (placa tectonica africana si cea eurasiatica), printr-o falie transformanta;- doua exemple de vulcani activi: Etna, Vezuviu.

Varianta 96A.1. C - Grecia; F - Islanda;2. 1 - Varsovia; 14- Kiev.B.1.4; 2. !;3.Atena.C.1 -b;2-a;3-c;4-c;5-b.D.- deosebire: Tn Europa de Nord temperaturile medii sunt scazute (Tntre -5 si 0 °C), pe cand Tn Europa de Sud temperaturile medii sunt de 14-18 °C.- deosebire: Tn Europa de Nord este o clima temperat-oceanica si subpolara, pe cand In Europa de Sud este o clima mediteraneana si temperat-oceanica;- deosebire: Tn Europa de Nord, iar Tn Europa de Sud bat vanturi calde de origine nord africana si austru.E.1. relieful cu altitudini mici si climatul temperat-continental;2. Ucraina, Moldova.

Varianta 97A.1. D-ltalia; I - Olanda;2. 3 - Praga; 9 - Minsk.B.1. B-Iberica; 2. Vilnius; 3. Tamisa.C.1-a;2-b;3-c;4-d;5-d.D.- deosebire: Tn Italia clima este mediteraneana, iar Tn Marea Britanie este tempera:-oceanica;- deosebire: Tn Italia precipitatiile sunt sarace vara si bogate iarna, iar Tn Marea Britane | ele sunt bogate tot timpul anului;- deosebire: Tn Italia temperaturile medii pe anotimpuri sunt Tn jur de 10 °C iarna si peste | 25 °C vara, iar Tn Marea Britanie de ~5 °C Tn sezonul rece si 20 °C Tn eel cald.E.- latitudinea mare;- Tn Cuaternar a fost afectata de glaciatiune.

Varianta 98A.1. D - Macedonia; H - Finlanda;2. 2 - Tallin; 9 - Paris.B.1, Chisinau; 2. C; 3. Atlantic.C.1-d;2-a;3-d;4-c;5-d.D.- deosebire: Tn Arhipelagul Britanice clima este temperat-oceanica, iar tn Peninsula Italic^ este mediteraneana;- deosebire: Tn Arhipelagul Britanic precipita{iile sunt bogate (800-2000 mm), iar Tn Peninsula Italica precipitatiile sunt sarace (200-800 mm);- deosebire: Tn Arhipelagul Britanic temperaturile medii anuale sunt de 7-12 °C, pe cand Tn Peninsula Italica temperaturile medii anuale sunt de 14-18 °C.E.- relieful malt care genereaza precipitatii bogate;- panta mare a cursurilor.

Varianta 99A.1. B - Spania; F - Germania;2. 5 - Stockholm; 11 - Belgrad.B.1. G;2. Rusia; 3. Londra.C.1 - d; 2 - c; 3 - b; 4 - b; 5 - c.D.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava sunt influente climatice oceanice si nordice, iar i-,| Peninsula Balcanica sunt influente mediteraneene;- deosebire: Tn Peninsula Scandinava temperaturile sunt scazute Tntre -5 si 6 °C, iar i-1 Peninsula Balcanica sunt temperaturi Tntre 12 si 15 °C.- deosebire: Tn Peninsula Scandinava precipitatii medii sunt Tntre 500-2000 mm/an, iar| Tn Peninsula Balcanica sunt precipitatii de 500-100 mm/an.E.- relieful predominant de campie si podis favorabil dezvoltarii antropice;- climatui propice temperat-oceanic.

Varianta 100A.1 . J - Irlanda; E - Grecia; 2.7 - Sarajevo; 13 - Varsovia.«\

B.1.lberica;2. F;3. 3.C. 1 -d;2-c;3-b;4-c;5-a.D. - deosebire: fn statui F (Rusia europeana) predomina campiile, iarfn I (Spania) predomin relieful malt de podisuri si munti;- deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) relieful este de varsta precambriana, hercinic si alpina, pe cand Tn statui I (Spania) relieful este de varsta hercinica si alpina;- deosebire: Tn statui F (Rusia europeana) altitudinile sunt mai mici (1638 m Tn Mur Ural), iar Tn I (Spania) sunt mai mari (3478 m Tn Sierra Nevada si 3404 m Tn Pirinei).,E. 1. energie eoliana, maree-motrica; 2. Olanda, Franta.

Subiectul IIVarianta 1A. 1. E - Podişul Someşan; F - Podişul Bârladului;2. 8 - Motru; 11 - Someşul Mic.B.1.C;2. B;3. 5.C.1.d;2.d;3. b;4. b; 5.d.D.- deosebire: altitudinile Munţilor Apuseni se situează sub 2.000 m, în timp ce muntii Grupei Parâng depăşesc frecvent 2.000 m, chiar 2.500 m;- deosebire: altitudinea maximă este de 1.849 m în Munţii Apuseni (Vf. Bihor) şi de 2.519 m în Grupa Parâng (Vf. Parângu Mare);- deosebire: în Grupa Parâng este bine dezvoltat relieful glaciar, iar în Munţii Apuseni lipseşte relieful glaciar, fiind bine reprezentat relieful carstic;- deosebire: gradul de fragmentare este mai mic în Grupa Parâng şi mai mare în Muntii Apuseni datorită prezenţei „depresiunilor-golf", a densităţii reţelei hidrografice.E.în Carpaţii Orientali sunt numeroase centre ale industriei produselor lactate datoita creşterii bovinelor pentru lapte pe baza păţunilor, datorită tradiţiilor legate de prelucrarea laptelui şi obţinerea unor produse renumite la nivel naţional.Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi sens cu ideile menţionate în ba^m.Se acceptă orice alt răspuns corect.

Varianta 2A.1. B - Munţii Apuseni, D - Podişul (Piemontul) Getic;2. 1 - Timişoara, 6 - Braşov.B.1.H; 2.4; 3. E.C.1.d;2.a;3.b;4. b; 5. b.D.- deosebire: relieful Munţilor Banatului s-a format pe roci predominant cristaline si sedimentare (calcare), în timp ce relieful Grupei Nordice a Carpaţilor Orientali s-a format pe roci cristaline, vulcanice

şi sedimentare cutate (fliş);- deosebire: altitudinea maximă în unitatea Munţii Banatului este de 1.446 m in (Munfl Semenic), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali ajunge la 2.303 m (Munţii Rodnei);- deosebire: Munţii Banatului se prezintă sub forma a două sectoare, unul în est, mai înalt, orientat N-S şi altul în vest, fragmentat, cu înălţimi sub 1.100 m, iar Grupa Nordică a Carpaţi;or Orientali se remarcă prin dispunerea sub formă de trei şiruri paralele cu alcătuire petrografica specifică, orientate NV-SE;- deosebire: în Munţii Banatului este bine dezvoltat relieful petrografic format pe calcare (carstic), iar în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este prezent relieful glaciar.E.1, Carpaţii, prin altitudini ridicate, temperaturile scăzute, precipitaţiile abundente, durata mare a perioadei de îngheţ, pantele abrupte, stratul subţire de sol determină condiţii puţin favorable pentru aşezările umane, în general, şl pentru densitate mare, Tn special - 2p;2. La latltudirţea României, mişcarea generală a aerului se produce, preponderent,de la vest spre est, determinând: repartiţia descrescătoare a precipitaţiilor de la vest la est; diminuarea caracterului oceanic şi accentuarea continentallsmulul. Tn vest, precipitaţiile medii anuale se situează la 630 mm/an, în timp ce în est, la aceeaşi latitudine, precipitaţiile medii anuale ajung la valoarea de 400 - 500 mm/an, Relieful, prin altitudine şi orientarea culmilor, constituie o barieră in calea maselor de aer oceanice bogate Tn precipitaţii. Influenţele oceanice nu depăşesc barlafl Carpaţilor Orientali

Varianta 3A.1. E - Grupa Parâng, G - Câmpia Bărăganului;2. 7 - Jijia; 11 - Bega.B.1. B; 2. 9; 3. Munţii Banatului.C.1. b;2.d;3.d;4.a;5.a.D.- asemănare: ambele unităţi s-au format prin cutarea scoarţei terestre;- asemănare: altitudinile sunt mari, depăşind 2.000 de metri în ambele grupe; -asemănare: prezenţa reliefului glaciaratât în Grupa Retezat-Godeanu cât şi în Grupa Făgăraş;- deosebire: Grupa Făgăraş se prezintă sub forma a două culmi principale: culmea nordică, masivă, cu altitudini de peste 2000 m şi culmea sudică-, având altitudini sub 2000 m, fragmentată de reţeaua hidrografică, iar în Grupa Retezat-Godeanu culmile sunt paralele, despărţite prin reţeaua hidrografică;- deosebire: în Grupa Retezat-Godeanu sunt forme de relief carstic, care nu sunt specifice grupei Făgăraş.E.1. Potenţialul hidroenergetic al râurilor este mai mare în cursul superior (în zona de munte), datorită pantei accentuate care determină o viteză mare, dublată de forţă; amenajările hidroenergetice sunt propice în zonele de munte pentru că albia este îngustă şi adâncă, rocile sunt foarte dure, rezistând presiunii unui mare volum de apă, iar forţa apei în cădere asigură funcţionarea turbinelor care produc energie electrică; majoritatea hidrocentralelor au fost construite în regiuni montane: Porţile de Fier I şi II, Vidraru, hidrocentralele de pe Bistriţa. în zonele de câmpie, amenajările hidroenergetice sunt dificile datorită pantei slabe, vitezei reduse de curgere şi solurilor sedimentare cu duritate scăzută şi permeabilitate mare - 2p;2. Aşezarea României pe 5° de latitudine şi influenţele exterioare determină diferenţe de temperatură între regiunile sudice şi cele nordice. Datorită dispunerii latitudinale, temperatura medie anuală scade de la sud la nord cu aproximativ 2,5°C, ceea ce reprezintă un gradient normai de scădere latitudinală a

temperaturii. La această diferenţă se adaugă influenţa reliefului, diferit ca altitudine în sud, unde este prezentă treapta de câmpie (până la 300 m altitudine), faţă de regiunea nordică, marcată de prezenţa treptei de munţi, cu înălţimi ce se ridică la 2.000 m - 2p.

Varianta 4A.1. A - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei, E - Subcarpaţii Moldovei;2. 3 - Suceava, 5 - Giurgiu.B.1.F;2.D;3.2.C.1.d;2, c; 3. c;4. a; 5. a.D.- deosebire: altitudinea maximă ajunge la 2509 m în grupa Retezat-Godeanu (Vf. Peleaga) şi la doar 1849 m în Munţii Apuseni (vf. Bihor - M. Bihor);-deosebire: calcare şi relief carstic în Munţii Apuseni şi şisturi cristaline în Grupa Retezat-Godeanu.- asemănare: ambele unităţi montane s-au format în orogeneza alpină.E.1. Alunecările de teren se produc datorită existenţei pantei şi a prezenţei argilei şi/sau a marnei în substrat. Se adaugă climatul continental, cu ploi neregulate, torenţiale sau îndelungate, cu topiri bruşte de zăpadă, alternând cu perioade de secetă, când terenurile argiloase se usucă.2. Podişul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief a ţării datorită prezenţei şisturilor verzi în Podişul Casimcei şl orogenezei hercinice prin care s-a format Masivul Dobrogei de Nord.

Varianta 5A.1. F - Podişul Bârladului; H - Grupa Retezat-Godeanu;2. 3 - Tg. Mureş, 6 - Craiova.B.1.E;2. H;3.G.C.1. a; 2. c; 3. b; 4. c; 5. d.D.- deosebire: climat de dealuri în unitatea C şi climat de munte în unitatea H;- deosebire: temperatura medie anuală este de 6-8°C în unitatea C şi de 0-6°C în unitatea H;- deosebire: cantitatea medie anuală de precipitaţii este de 600-800 mm în unitatea C şi de 800-1200 mm în unitatea H.E.- Dunărea - prin cantitatea mare de aluviuni transportate şi depuse în mare - 2p;- Marea Neagră, prin mareele cu amplitudine redusă şi prezenţa curenţilor circulari - 2p.

Varianta 6A.1. C - Munţii Banatului, F - Carpaţii Maramureşului şi ai Bucovinei;2. 3 - Suceava; 4 - Vaslui.B.1.H;2. E; 3. G.C.1.c;2. b;3.c;4.d;5. b.D.- deosebire: Grupa Sudică are altitudinea maximă mai mare (Munţii Ciucaş-1954 m) decât Munţii Apuseni (Munţii Bihor-1849 m);- deosebire: în Munţii Apuseni este bine reprezentat relieful carstic, iar în Grupa Sudică specific este relieful pe gresii şi conglomerate;- asemănare: ambele unităţi au structură de orogen, fiind formate prin cutarea scoarţei în timpul orogenezei alpine.

E.1. densitatea redusă a populaţiei în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H (Grupa Retezat-Godeanu) se datorează climatului montan (temperaturi scăzute, precipitaţii abundente, vânturi puternice), reliefului (înălţime, pante accentuate), solurilor puţin fertile, vegetaţiei de pădure dominante.2. amplasarea unui combinat al metalurgiei neferoase în oraşul marcat, pe hartă, cu numărul 1 (Tulcea) se datorează importului de bauxită, prelucrată într-un oraş-port la Dunăre, ceea ce conferă rentabilitate producţiei de alumină, prin transportul produselor pe calea apei, considerat cel mai ieftin.

Varianta 7A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Subcarpaţii Getici;2. 2 - Prahova, 4 - Vedea.B.1.H;2.B;3. Bihor.C.1. c; 2. a; 3. d; 4. c; 5. a.D.Deosebiri:- în Podişul Târnavelor este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri, în timp ce în Câmpia Olteniei etajul climatic specific este cel de câmpie;- în Câmpia Olteniei temperaturile medii anuale au valori de 10-11 °C, în timp ce în Podişul Târnavelor sunt mai scăzute fiind de 6-9 °C;- în câmpia Olteniei sunt caracteristice influenţe climatice submediteraneene care determină un climat mai blând, în timp ce în Podişul Târnavelor se resimt influenţe climatice oceanice care determină un climat moderat termic şi umed. «E.- amenajări hidroenergetice (Porţile de Fier I şi II) - 2p;- important coridor de transport fluvial ce asigură legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului, prin intermediul Canalului Dunăre-Main-Rhin -

Varianta 8A.1. F - Podişul Mehedinţi; H - Dealurile Silvaniei;2. 3 - Jijia; 6 - Crişul Alb.B.1. scandinavo baltice; 2. Dâmboviţa; 3. E.C.1.c;2. b;3.d;4.a;5. a.D. Deosebiri:r Podişul Dobrogei este o unitate complexă geologic şi geomorfologic. Geologic s-a conturat în urma mai multor orogeneze (baikaliană, hercinică), iar sectorul sudic s-a format prin sedimentare. Subcarpaţii Getici constituie, însă, genetic o unitate uniformă care s-a format prin cutarea depozitelor sedimentare acumulate la exteriorul Carpaţilor, într-o ultimă etapă de înălţare a acestora (finalul orogenezei alpine);- în Subcarpaţii Getici predomină rocile sedimentare friabile (pietrişuri, nisipuri, gresii), în timp ce în Podişul Dobrogei se întâlnesc roci variate (graniţe, şisturi verzi, calcare sarmatice, loess, pietrişuri, nisipuri);- Subcarpaţii Getici au altitudini mai mari (altitudinea maximă este 1218 m în Vârful Chiciora), comparativ cu Podişul Dobrogei (unde altitudinea maximă este de 467 m în Vârful Greci din Munţii Măcinului).E.1. La Bod, în depresiunea Braşov, s-a înregistrat în 25 ianuarie 1942 temperatura minimă absolută din

România, de -38,5 °C datorită manifestării fenomenului de inversiune termică caracteristic depresiunilor intramontane;2. Pădurile lipsesc în Bărăgan deoarece cantităţile anuale ale precipitaţiilor căzute sunt insuficiente dezvoltării vegetaţiei arborescente.

Varianta 9A.1. D - Subcarpaţii Getici, E - Podişul Someşan;2. 3 - Deva, 6 - Piatra-Neamţ.B.1. Jijia; 2. F;3.B.C.1.a;2. c; 3. c;4. d; 5. c.D.Deosebiri:- Câmpia de Vest are un climat de câmpie, pe când în Subcarpaţii Moldovei este caracteristic un climat de dealuri şi podişuri;- în Câmpia de Vest cantitatea anuală de precipitaţii are valori mai mici de 600 mm, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei valorile sunt cuprinse între 600 şi 850 mm;- în Câmpia de Vest se resimt influenţe climatice oceanice care determină un climat umed şi moderat termic, în timp ce în Subcarpaţii Moldovei se resimt influenţe climatice de ariditate care accentuează gradul de continentalism.E.1. situarea la ţărmul Mării Negre, favorizând dezvoltarea unor activităţi economice complementare (transport maritim, comerţ, petrochimie, şantier naval);2. în Bărăgan sunt frecvente lacurile cu apă sărată deoarece valorile ridicate ale temperaturilor, cu precădere în timpul verii, permit manifestarea fenomenului de evapotranspiraţie. Pe de-o parte, apa lacurilor se evaporă în cantităţi mari favorizând salinitarea apei, pe de altă parte, prin capilaritate sărurile din sol ajung la suprafaţă favorizând sărăturarea solurilor sau a pânzei freatice.

Varianta 10A.1. A - Grupa Retezat-Godeanu, G - Câmpia Olteniei;2. 1 - Călăraşi; 2 - Ploieşti.B.1. cutarea sedimentelor; 2. F; 3. Mehedinţi.C.1. d; 2. d; 3. b; 4. c; 5. d.D.Deosebiri:- Câmpia Olteniei are un climat de câmpie, iar în Podişul Bârladului se întâlneşte un climat de dealuri şi podişuri;- în Câmpia Olteniei sunt prezente influenţe climatice submeditaraneene, care determină un climat blând, pe când în Podişul Bârladului sunt prezente influenţe climatice de ariditate care sporesc gradul de continentalism;- în Câmpia Olteniei bate Austrul, iar în Podişul Bârladului iarna bate Crivăţul.E.1. unicitatea Mării Negre constă în existenţa a două straturi distincte de apă: unul la suprafaţă, cu o grosim,e de aproximativ 180-200 m, salinitate de 18-19 la mie, oxigenat, care asigură existenţa vieţuitoarelor, şi alt strat la adâncimi mai mari de 200 m, lipsit de oxigen, bogat în hidrogen sulfurat, gaz toxic, care nu favorizează existenţa vieţuitoarelbr.2. Câmpia de Vest este o importantă regiune agricolă deoarece în cadrul ei se întâlnesc soluri fertile,

molisoluri cu un conţinut ridicat de humus şi soluri aluvionare (de luncă) cu umiditate ridicată care favorizează cultura plantelor.

Varianta 11A.1. E - Câmpia Olteniei; F - Munţii Poiana Rusca;2. 9 - Târnava Mare; 11 - Ialomiţa.B.1. 6 (Brăila); 2. Podişul Bârladului; 3. E (Câmpia Olteniei).C.1. a; 2. c; 3. a; 4. c; 5. c.D.- asemănare: atât pe grindurile din Delta Dunării cât şi în sudul Câmpiei Olteniei apar dune de nisip;- deosebire: în timp ce Câmpia Olteniei este, în cea mai mare parte, o câmpie de terase, cu interfluvii extinse, despărţite de culoarele largi de vale ale afluenţilor Dunării, Delta Dunării are suprafeţe reduse de uscat, reprezentate prin grinduri şi ostroave rezultate în urma acumulării fluvio-maritime;- deosebire: altitudinile Câmpiei Olteniei sunt mai mari decât altitudinile Deltei Dunării. în Câmpia Olteniei altitudinile sunt cuprinse între 200-300 m, în nord, la contactul cu Podişul Getic şi circa 100 m, la contactul cu lunca Dunării, în timp ce în spaţiul deltaic altitudinea maximă este de 12,4 m pe grindul Letea (sau 47 m pe Insula Popina din complexul lagunar Razim-Sinoe).E.- vecinătatea Mării Negre asigură României largi perspective pentru dezvoltarea transportului maritim şi a activităţilor comerciale (prin portul Constanţa, cel mai mare din bazinul pontic, se derulează aproape 2/3 din comerţul exterior al României, la care se adaugă porturile Mangalia, Năvodari şi Sulina) - 2p;- pe platforma continentală a Mării Negre sunt importante zăcăminte de petrol, exploatate în prezent de către ţara noastră - 2p;

Varianta 12A.1. D - Câmpia Transilvaniei; E - Podişul Sucevei;2. 2 - Sibiu; 6 - Baia Mare.B.1. 5 (Ploieşti); 2. sedimentare; 3. 8 (Mureş).C.1.b;2. b; 3. c;4.d;5.d.D.- deosebire: Podişul Dobrogei primeşte influenţe climatice de ariditate, în timp ce Carpaţii Meridionali de la vest de Olt primesc atât influenţe climatice oceanice cât şi influenţe climatice submediteraneene;- deosebire: în Podişul Dobrogei temperatura medie anuală este cuprinsă între 10-11 °C, în timp ce, în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt temperatura medie anuală este cuprinsă între 6 şi 0 °C;- deosebire: în Podişul Dobrogei cantitatea de precipitaţii este cuprinsă între 400-500 mm/an, în timp ce în Carpaţii Meridionali de la vest de Olt acestea sunt cuprinse între 800-1400 mm/an.E.- regimul climatic periglaciar, respectiv fenomenele de îngheţ-dezgheţ (gelifracţie) care generează degradări de tipul „potecilor de vite", procesele nivale şi avalanşele, care generează nişe nivale, culoare de avalanşe etc. - 2p;- factorul antropic, fie prin suprapăşunatul produs de turmele de ovine, fie ca urmare a intensificării turismului montan prin acţiuni necontrolate de degradare (nerespectarea potecilor, campare, foc etc.) - 2p.

Varianta 13A.1. D - Carpaţii de Curbură; G - Munţii Banatului; *

2. 1 - Deva; 5 - Ploieşti.B.1. Bucureşti; 2. C (Podişul Târnavelor); 3. H (Podişul Dobrogei de Nord).C.1.a;2. c; 3. d; 4. b; 5. c.D.- deosebire: Munţii Apuseni primesc influenţe climatice oceanice, în timp ce Podişj] Dobrogei de Nord primeşte influenţe climatice de ariditate şi influenţe climatice pontice;- deosebire: în Munţii Apuseni temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 6 şi 0 °C. în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord temperaturile medii anuale sunt cuprinse între 10 şi 11 °C:- deosebire: în Munţii Apuseni precipitaţiile multianuale sunt cuprinse între 800 şi 1400 mm, în timp ce în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt cuprinse între 400-600 mm.E.- masivitatea redusă a Munţilor Apuseni şi a Munţilor Banatului se explică prin faptul că aceste grupe de munţi au fost fragmentate tectonic de liniile de falie care au creat zonele coborâte (depresiunile ce separă principalele culmi muntoase) - 2p;- lipsa reliefului glaciar în Carpatii de Curbură se explică prin altitudinea lor redusă (sub 2000 m) -2p.

Varianta 14A.1. E - Podişul Someşan; G - Câmpia Bărăganului;2. 4 - Târgu-Jiu; 5 - Sfântu Gheorghe.B.1. Timiş; 2. H; 3. A (Podişul Dobrogei de Sud).C.1.d;2. d;3. b; 4. c; 5. d.D.- asemănare: atât Munţii Banatului cât şi munţii din Grupa Făgăraş s-au format prim cutarea scoarţei în orogeneza alpină şi au avut o evoluţie comună până la sfârşitul Neogenuiui (dovadă fiind suprafeţele de modelare ciclică concordante), iar în alcătuirea lor predomină formaţiunile cristaline;- deosebire: altitudinile munţilor din Grupa Făgăraş sunt mult mai mari decât ale Munţilor Banatului. Altitudinea maximă în Munţii făgăraş este de 2544 m în Vârful Moldoveanu (cea mai mare din Carpaţii Româneşti), în timp ce altitudinea maximă a Munţilor Banatului este de 1446 m (Vârful Piatra Goznei din Munţii Semenic);- deosebire: în Grupa Făgăraş apare un relief glaciar complex şi spectaculos, la altitudini de peste 1800 m, cu circuri, praguri, custuri, văi glaciare, morene etc, în timp ce în Munţii Banatului, din cauza altitudinilor lor reduse, relieful glaciar lipseşte.E.- Câmpia Bărăganului (şi Brăilei) este o câmpie tabulară, netedă, cu interfluvii întinse (pe care apar forme de relief specifice loessului) despărţite de văile largi cu lunci extinse ce condiţii favorabile pentru culturile de câmp (cereale, plante tehnice, legume etc.) - - solurile fertile (predominant cernoziomuri din clasa molisolurilor) şi climatul blând (cu o durată mare a intervalului cu temperaturi pozitive şi cu o durată mare a strălucirii soarelui) sunt factori care favorizează culturile agricole - 2p.

Varianta 15A.1. A - Carpaţii Moldo-Transilvani; F - Podişul Sucevei;2. 9 - Crişul Repede; 10 - Târnava Mică.B.1. B (Grupa Făgăraş); 2. laşi; 3. A (Carpaţii Moldo-Transilvani).C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:1.b;2. c; 3. d;4. d; 5. c.

D.- deosebire: Câmpia Transilvaniei are un climat de dealuri joase cu influenţe climatice oceanice, în timp ce Câmpia Olteniei are un climat de câmpie cu influenţe climatice submediteraneene;- deosebire: cantitatea de precipitaţii în Câmpia Transilvaniei este de 600-700 mm/an, în timp ce în câmpia Olteniei sunt cuprinse între 500 şi 600 mm/an;- deosebire: temperatura medie anuală este de 8-9 °C în Câmpia Transilvaniei şi de 10-11 °C în Câmpia Olteniei.E.- Carpaţii Moldo-Transilvani (Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali) şi Subcarpaţii Curbuni sunt unităţi de relief cu un grad ridicat de împădurire (munţii din Grupa Centrală deţin 40% din fondul forestier al ţării), cu păduri de conifere şi de amestec de foioase cu conifere (în grupa montană) şi cu fag şi amestec de foioase (în Subcarpaţii de Curbură) creând premisele naturale favorabile pentru dezvoltarea industriei de exploatare şi prelucrare a lemnului. - 2p;- Munţii Făgăraşului prezintă un mediu topografic şi climatic puţin ospitalier pentru populaţie (sunt cei mai înalţi şi cei mai masivi din ţară) şi nu sunt traversaţi pe întreaga lăţime de nicio apă curgătoare, de asemenea, nu există depresiuni interioare care să permită instalarea facilă a aşezărilor omeneşti. - 2p.

Varianta 16A.1. B - Carpaţii Curburii; E - Subcarpaţii Getici;2. 1 - Botoşani; 5 - Baia Mare.B.1.C;2.7;3.A.C. Se acordă 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:1.c;2. b;3. b; 4. a; 5. b.D.- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) temperatura medie anuală este mai mică de 6 °C, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei) temperatura medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C; -2p.- deosebire: în unitatea A (Munţii Apuseni) precipitaţiile medii anuale sunt mai mari de i 1200 mm/an, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei), precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 450 mm; - 2p.- deosebire: îh unitatea A (Munţii Apuseni) se resimt influenţe climatice oceanice, în timp ce în unitatea C (Podişul Dobrogei), se resimt influenţe climatice pontice şi de ariditate. - 2p.E.1. prezenţa minereurilor complexe (polimetalice) în munţii vulcanici din grupa nordică a Carpaţilor Orientali; *2. prezenţa substratului argilos.

Varianta 17A.1. C - Delta Dunării; E - Câmpia Olteniei;2. 9 - Târnava Mare; 12 - Crişul Alb.B.1. D;2.10; 3. C.C.1.c;2. b; 3. b; 4. a;5.d.D.- deosebire: altitudinea maximă în Podişul Mehedinţi ajunge la 785 m, în timp ce in, Podişul Dobrogei, aceasta ajunge doar la 467 m; - 2p.- deosebire: în Podişul Dobrogei sunt prezente o diversitate de roci, unele foarte vechi (şisturile verzi caledoniene), altele mai tinere, între care loessul cuaternar, diversitate ce nu este prezentă în Podişul Mehedinţi; - 2p.- asemănare: Podişul Mehedinţi reprezintă o unitate de orogen cu strate cutate şi roci dure - şisturi

cristaline şi calcare mezozoice, la fel ca şi partea centrală şi nordică a Podişului Dobrogei. - 2p.E.1. diversitatea structurii petrografice: roci magmatice în Munţii Metaliferi şi Munţii Trascău, şisturi cristaline în nucleul central (Munţii Bihor), roci sedimentare în vestul Munţilor Apuseni;2. altitudinile reduse (altitudinea maximă 1954 m) aflate sub limita glaciaţiunii cuaternare.

Varianta 18A.1. A - Munţii Banatului; G - Grupa Munţilor Făgăraş;2. 5 - Focşani; 6 - Târgu Mureş.B.1. Bucegi; 2. C; 3. G.C.1.d;2.c;3. b;4.c; 5.d.D.- deosebire: clima unităţii E (Câmpia Olteniei) aparţine etajului climatic de câmpie, în timp ce clima unităţii H (Subcarpaţii Moldovei) aparţine etajului climatic de dealuri înalte; - 2p- deosebire: precipitaţiile medii anuale în unitatea E (Câmpia Olteniei) sunt de 600 mm/an, în timp ce precipitaţiile medii anuale în unitatea M (Subcarpaţii Moldovei) se situeaza între 700-800 mm/an; - 2p,- deosebire: în unitatea E (Câmpia Olteniei) se resimt influenţe submediteraneene, iar în unitatea H (Subcarpaţii Moldovei) se resimt influenţe continentale.- 2p.E.- Tn ambele unităţi de relief (Munţii Banatului şi Delta Dunării), densitatea medie este sub media pe ţară (89,2 loc/km, în 2006), sltuându-se între 25-50 loc/km2, în Delta Dunării, chiar sub 25 loc/km2; - 2p.- relieful Munţilor Banatului, fragmentat, cu suprafeţe cultivabile reduse şi soluri putin fertile, restrânge categoria plantelor cultivabile, Iar relieful Deltei Dunării este caracterizat prin ponderea redusă a uscatului, comparativ cu suprafaţa lacustră. -2p.

Varianta 19A. 1.3- Târnava Mare; 4 - Ialomiţa; 2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.B.1. Cluj Napoca; 2. Sulina; 3. E.C.1.a;2. a; 3. d;4. d; 5. b.D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de orogeneza alpină;- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria metamorfice (şisturi cristaline);- deosebire: în unitatea E, reprezentativ este tipul reliefului glaciar (văi glaciare, circuri glaciare, morene), pe când Tn unitatea C altitudinile cu aprox. 1000 m mai reduse nu au favorizat instalarea gheţarilor montani şi geneza reliefului glaciar.E.1. prezenţa substratului argilo-marnos; - 2p.2. prezenţa resurselor de lignit din bazinul Motru-Rovinari.- 2p.

Varianta 20A.1.1- Someşul Mare, 6 - Argeş; 2. 7 - Cluj Napoca; 8 - Timişoara.B.1.C;2. F;3.Vrancea.C.1.a;2.c;3.c;4. b; 5.d.D.- asemănare: geneza ambelor unităţi de relief este legată de procesul de sedimentare;- asemănare: petrografic, dominante sunt rocile din categoria sedimentare (nisipuri, pietrişuri, loess);- asemănare: prezenţa dunelor de relief (Câmpia Cărei, Câmpia Olteniei).E.- altitudinea reliefului - 2p;

- poziţia geografică care determină influenţele climatice - 2p.

Varianta 21A.1.7-Zalău; 10-Brăila; 2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Maramureş.C.1.d;2.c;3.d;4. b; 5. a."D.- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea marcată, pe hartă, cu litera H s-au format prin cutarea stratelor de roci;- asemănare: atât unitatea marcată, pe hartă, cu litera E, cât şi unitatea marcată, pe hartă, cu litera H prezintă calcare în constituţia litologica;- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E altitudinile depăşesc 1900 m (1954 m - Vf Ciucaş), pe când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H altitudinile sunt sub 1900m(1849m-Vf. Bihor).E.- Câmpia Transilvaniei este o unitate de orogen;- Câmpia Transilvaniei prezintă cute diapire.

Varianta 22A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;2. 9 - Sfântu Gheorghe; 10 - Călăraşi.B.1. Moldova; 2. C; 3. H.C.1.b;2. b;3.d;4.d;5.a.D.- deoseBire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A se încadrează,la etajul de climă temperat-continentală de dealuri şi podişuri, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de munţi înalţi;- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A are temperaturi medii anuale de 8-10° C, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H are temperaturi medii anuale de 0-6° C;- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera Ase resimt influenţe climatice de ariditate, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se resimt influenţe climatice oceanice şi submediteraneene.E.1. vânturile frecvente şi puternice;2. reîntoarcerea unui segment de populaţie urbană spre mediul rural.

Varianta 23A.1. B - Dealurile Crasnei şi Silvaniei; H - Podişul Dobrogei de Sud; 2.1- Târnava Mare; 6 - Jiu.B. 1.D;2. F;3.9.C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c.D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se încadrează în etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se încadrează în etajul de climă temperat-continentală de munţi înalţi;- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C temperatura medie anuală este de 10-11 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D temperatura medie anuală este de 0-6 °C;- asemănare: atât în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C, cât şi în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D se resimt influenţe climatice submediteraneene.

E.1. pantele cu expunere sudică, însorite;2. dezvoltarea timpurie a industriei şi prezenţa ei în multe localităţi urbane.

Varianta 24A.1. A - Podişul Sucevei; H - Podişul Mehedinţi;2. 5 - Someş; 6 - Dâmboviţa.B.1. scandinavo-baltice; 2. 7; 3. C.C.1. d; 2. b;3.d;4. b; 5.d.D.- deosebire: unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de câmpii şi coline joase şi litorală, pe când unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se încadrează la etajul de climă temperat-continentală de deaulri şi podişuri- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C temperatura medie anuală este de 10-11 °C şi peste 11 °C, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H temperatura medie anuală este de 8-10 °C;- deosebire: în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C se resimt influenţe climatice pontice, pe când în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H se resimt influenţe climatice submediteraneene.E.- Marea Neagră asigură României legături comerciale pe apă cu majoritatea statelor de pe Glob; - 2p.- în platforma continentală a Mării Negre există zăcăminte de hidrocarburi. - 2p

VArianta 25A.1. A - Grupa Bucegi; F - Câmpia Olteniei;2. 9 - Oradea; 10 - Alexandria.B.1. Sibiu; 2. Vidraru; 3. H.C.1.b;2.b; 3.d;4. b; 5. b.D.- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A are altitudini de peste 2500 m (Vârful Omu - 2505 m), pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera E are altitudini de sub 1400 m (Vârful Padeş - 1374 m);- deosebire: relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera A este format predominant din conglomerate şi calcare, pe când cel al unităţii marcate, pe hartă, cu litera E este format din şisturi cristaline;- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera A există relief glaciar, pe când în unitatea marcată, pe hartă, cu litera E acest tip de relief lipseşte.E.- prin altitudine, Munţii Carpaţi introduc etajare climatică;- prin orientarea culmilor, Munţii Carpaţi constituie barieră naturală în calea unor masede aer.

Varianta 26A.1. E - Munţii Poiana Rusca; G - Podişul Dobrogei de Sud;2. 2 - Crişul Alb; 3 - Ialomiţa.B.1. D; 2. Crişul Repede; 3. A.C.1.a;2.d;3.d;4.a; 5.d.D.- asemănare: ambele unităţi, F - Câmpia Olteniei şi G - Podişul Dobrogei de Sud, au temperaturi medii anuale de 11° şi 10 °C;

- asemănare: etajul climatic în ambele unităţi este de câmpie, dealuri şi podişuri joase (sub 300 m);- deosebire: precipitaţiile anuale sunt mai mari de 600 mm/an în Câmpia Olteniei decât în Podişul Dobrogei de Sud (suo^OO mm/an), iar influenţele climatice în Câmpia Olteniei sunt submediteraneene, iar în Podişul Dobrogei de Sud sunt temperat-continentale şi pontice.E.1. căile ferate magistrale pornesc toate din Bucureşti spre extremităţile teritoriului ţării, direcţia lor fiind impusă de poziţionarea şi configuraţia reliefului carpatic, care impune reţelei feroviare textura radiar-concentrică, cu două inele legate prin căi ferate transcarpatice;2. marea varietate petrográfica.

Varianta 27A.1. D - Munţii Apuseni; G - Câmpia Moldovei;2. 8 - Cluj Napoca; 10 - Timişoara;B.1.C;2. Barcău;3.7.C.1. a; 2. a; 3. b; 4. a; 5. b.D.- asemănare: (H - Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali; D - Munţii Apuseni), ambele unităţi montane s-au format prin cutare în orogeneza alpină, în Apuseni există roci sedimentare, vulcanice şi şisturi cristaline la fel ca şi în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali;- deosebire: altitudinile sunt mai mari în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali (Vârful Pietrosu Rodnei, 2303 m), decât în Munţii Apuseni: (Vârful Bihor, 1849 m);- deosebire: în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali apar formele reliefului glaciar, iar în Munţii Apuseni, datorită altitudinilor mai mici, glaciaţiunile cuatemare nu s-au instalat; în Munţii Apuseni apare un relief carstic foarte dezvoltat cu forme de endo şi exocarst, iar în Grupa de Nord a Carpaţilor Orientali, nu.E.1. scăderea natalităţii şi apariţia sporului natural negativ; spor migratoriu negativ;2. existenţa zăcămintelor de sare.

Varianta 28A.1. A - Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali; B - Câmpia de Vest;2. 8 - Botoşani; 9 - Ploieşti.B.1. Jiu; 2. Tisei; 3.11.C.1.a;2. c;3. b;4.c; 5.d.D.D - Subcarpaţii Moldovei; E - Subcarpaţii Getici- asemănare: ambele unităţi, Subcarpaţii Moldovei şi Subcarpaţii Getici, s-au format prin tectonizatea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealuri subcarpatice;- asemănare: ambele unităţi de relief sunt formate din roci sedimentare;- deosebire: gradul de fragmentare este mult mai redus în Subcarpaţii Moldovei decât în Subcarpaţii Getici.E.1. Direcţia de curgere vest-est, bazinul hidrografic extins, debitele mari, impun Dunărea în Europa ca arteră navigabilă de maximă importanţă (amplificată de canalul Dunăre-Main-Rin şi extinderea navigaţiei de la Rotterdam-Marea Nordului şi Constanţa-Marea Neagră);2. Existenţa zăcămintelor de petrol şi gaze naturale.

Varianta 29

A.1. E - Subcarpaţii Getici; F - Grupa nordică a Carpaţilor Orientali;2. 1 - Someşul; 4 - Jiul.B.1. Maramureş; 2. 3; 3. B.C.1.b;2. b;3.a;4. b; 5. a.D.E - Subcarpaţii Getici; C - Podişul Dobrogei.- deosebire: în Subcarpaţii Getici apar numeroase depresiuni şi dealuri interne şi externe, pe când în Podişul Dobrogei relieful este mai uniform;- deosebire: relieful Subcarpaţilor Getici, s-a format prin tectonizarea sedimentelor depuse iniţial în avanfosa extracarpatică sub formă de dealuri subcarpatice, pe când cel al Podişului Dobrogei, în urma mişcărilor orogenetice caledoniene şi hercinice;- deosebire: altitudinile din Subcarpaţii Getici sunt mai ridicate (chiar peste 1000 m), pe când în Podişul Dobrogei nu ating 500 m.E.- există soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor (cernoziomuri), care se pretează la cerealicultură - 2p; ţ- condiţiile climatice restrictive din Câmpia Romană, precipitaţiile scăzute, sub 500 mm/an, sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii) beneficiind inclusiv de suprafeţele mari, interfluviile netede şi relieful de mică altitudine - 2p.

Varianta 30A.1. D - Subcarpaţii de Curbură; H - Munţii Banatului;2. 8 - Slobozia; 10- Braşov.B.1. Moldovei; 2. Ialomiţa; 3. E.C.1.a;2. b;3. a; 4. b; 5. b.O.- deosebire: în Subcarpaţii Curburii este un etaj climatic de deal şi podiş, pe când în Câmpia Olteniei un climat de câmpie;- deosebire: Subcarpaţii Curburii se află sub influenţe climatice de ariditate, iar Câmpia Olteniei sub influenţe submediteraneene;- deosebire: temperatura medie anuală are valori mai scăzute în Subcarpaţii Curburii şi mai ridicate în Câmpia Olteniei.E.1. Energia reliefului şi alcătuirea petrográfica din roci tari, în care se poate construi digul acestor acumulări.2. Existenţa unor variate resurse de materii prime (petrol, gaze naturale, sare etc.).

Varianta 31A.1. B - Grupele Bucegi şi Făgăraş; F - Podişul Sucevei; 2.3- Bistriţa; 4 - laşi.B. 1. Caraş-Severin; 2. scandinavo-baltice; 3. C.C.1.b;2.b;3. d; 4. c; 5. b.D. A - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, C - Munţii Poiana Rusca- deosebire: în partea vestică a unităţii A există un şir vulcanic ce nu este şi în unitatea C;- deosebire: în unitatea A altitudinea maximă atinge 2100 m, iar în unitatea C doar la 1374 m;- asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.E.1. - face legătura directă pe apă între Dunăre şi cel mai mare port maritim al ţării, Constanţa;

- apele din canal se folosesc la irigaţii în Dobrogea;- pescuit, turism, navigaţie.2. - prezenţa sării şi a gazului metan.

Varianta 32A.1. E - Câmpia Bărăganului, H - Podişul Bârladului;2. 8 - Târnava Mare; 9 - Moldova.B.1. F; 2. Cerna; 3. Piatra Neamţ.C.1.b;2.a;3. c;4. b;5. c.D.B - Câmpia de Vest la nord de Mureş, E - Câmpia Bărăganului- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice oceanice, iar în unitatea E influenţe climatice de ariditate;- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale ating 700 mm/an, iar în unitatea E între 400-500 mm/an;- asemănare: ambele au climat de câmpie.E.1. exodul rural din perioada comunistă ca urmare a industrializării şi declararea de noi oraşe din aşezările rurale mai dezvoltate economic.2. resurse de cărbuni în bazinul Motru-Rovinari.

Varianta 33A.1. D - Podişul Târnavelor, G - Câmpia Bărăganului;2. 9 - Timiş, 10 - Suceava.B.1. H;2. Crişul Alb; 3. Vâlcea.C.1.b;2.a;3. c;4.d;5.a.D.B - Munţii Banatului, F - Câmpia Moldovei- deosebire: unitatea B are un climat de munte, iar unitatea F, de dealuri joase;- deosebire: în unitatea B temperatura medie anuală este de 0-6 °C, iar în unitatea F de8-9 "C;- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe mediteraneene, iar în unitatea F de ariditate (continentale).E.1. Satele sunt de tip adunat datorită utilizării cât mai adecvate a terenurilor arabile.2. Altitudinea redusă nu a permis, în Cuaternar, instalarea gheţarilor şi a circurilor glaciare.

Varianta 34A.1. A - Munţii Apuseni; B - Podişul Dobrogei;2. 8-Dâmboviţa; 11 -Şiret.B.1. F; 2. Suceava; 3. H.C.1. b; 2. b; 3. a; 4. c; 5. a.D.- asemănare: atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul Retezat-Godeanu se întâlnesc aceleaşi etaje climatice: climat de depresiune, climat de munte (de versant împădurit) şi climat alpin;- asemănare: masele de aer predominante bat dinspre vest la altitudini mari atât în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei cât şi în Masivul Retezat-Godeanu;

- deosebire: în estul Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei sunt influenţe climatice scandinavo-baitice, pe când în sud-vestul Masivului Retezat-Godeanu sunt influenţe climatice submediteraneene.E.- este o câmpie fluvio-maritimă în plină evoluţie, care se formează prin depunerea aluviunilor de către Dunăre şi cu aportul sedimentelor marine depuse de curenţii litorali pe locul unui fost golf marin - 2p;- relieful Deltei Dunării prezintă altitudini joase (cele mai mari altitudini sunt de 12 m), iar cele mai întinse suprafeţe de teren sunt ocupate cu suprafeţe acvatice: braţe principale, braţe secundare, lacuri, mlaştini - evidenţiind procesul de aluvionare din prezent - 2p.

Varianta 35A.1. B - Podişul Dobrogei; E - Grupa Retezat-Godeanu;2. 1 - Giurgiu; 6 - Alba lulia.B.1. A; 2. Crişul Repede; 3. F.C.1.b;2.d;3. b;4. a; 5. b.D.B - Podişul Dobrogei; H - Munţii Banatului- deosebire: în unitatea marcată, pe hartă, cu litera B sunt prezente brize marine, dar şi Crivăţul, iar în unitatea marcată, pe hartă, cu litera H bateAustrul;- deosebire: în unitatea B se resimt influenţe climatice de ariditate şi pontice, iar în unitatea H influenţe climatice mediteraneene;- deosebire: în unitatea B precipitaţiile medii anuale nu depăşesc 500 mm, iar în unitatea H depăşesc 1000 mm.E.• - varietatea petrográfica determină varietatea tipurilor genetice de relief din Carpaţii Orientali: în vest relief vulcanic dezvoltat pe rocile vulcanice, în partea centrală relief masiv dezvoltat pe şisturi cristaline, iar în partea de est şi în zona de curbură o mare varietate de forme de relief dezvoltate pe calcare, gresii, conglomerate, mame - 2p;- evoluţia policiclică a reliefului a determinat apariţia suprafeţelor de nivelare, iar altitudinile mari au permis instalarea gheţarilor în Pleistocen, gheţari care au creat relieful glaciar (Munţii Rodnei şi Munţii Maramureşului) - 2p.

Varianta 36A.1. E - Grupa Retezat; G - Carpaţii de Curbură;2. 4 - Mureş; 5 - Ialomiţa.B.1. Prut; 2. Caraş-Severin; 3. H.C.1. d; 2. c; 3. a; 4. d; 5. b.D.A - Subcarpaţii Getici, B - Podişul Dobrogei- deosebire: în unitatea A avem climat de dealuri înalte, iar în unitatea B climat de dealurijoase;- deosebire: în unitatea Ase resimt influenţe mediteraneene şi de tranziţie, iar în unitatea B pontice şi de ariditate;- deosebire: valoarea precipitaţiilor medii anuale este de 700-1000 mm în unitatea A şi de sub 500 mm în unitatea B.E.1. relieful inaccesibil şi condiţii climatice restrictive;2. prezenţa în subsolul regiunii a resurselor de petrol şi datorită existenţei rafinăriilor în zonă.

Varianta 37A.1. A - Podişul Someşan; B - Câmpia Bărăganului;2. 8-Piteşti; 11 -Satu Mare.B.1.1; 2. D; 3. E.C.1.c;2.d;3. b; 4. b; 5. c.D.E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu; I - Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali- deosebire: altitudinile maxime în unitatea E ating 2519 m, iar în unitatea I doar la 1954 m;- deosebire: în unitatea E întâlnim relief glaciar, iar în unitatea I relief de fliş; ' - asemănare: ambele unităţi s-au format în timpul orogenezei alpine.E.1. Altitudinea diferită a celor două unităţi de relief (temperatura scade odată cu înălţimea).2. Amplasarea la un curs de fluviu navigabil, adică pe malul Dunării.

Varianta 38A.1. B - Subcarpaţii Moldovei; F - Podişul Getic;2. 7 - Baia Mare; 10 - Slobozia.B.1. 6; 2. G;^. D.C.1. b; 2. a; 3. c; 4. a; 5. c.D.A - Podişul Bârladului, G - Munţii Apuseni- deosebire: unitatea A are un climat de dealuri joase şi înalte, iar unitatea G are climat montan;- deosebire: precipitaţiile medii anuale sunt de 500-600 mm în unitatea A, iar în G depăşesc 1200 mm;- deosebire: în unitatea A se resimt influenţe continentale (de ariditate), iar în unitatea G influenţe oceanice (atlantice).E.1. Cadru natural favorabil, spor natural ridicat.2. Turismul montan, lipsa de educaţie a unor turişti.

Varianta 39A.1. B - Câmpia Bărăganului, E - Grupele Parâng şi Retezat-Godeanu;2. 8-Piteşti, 10-Sibiu. 'B.1. 2; 2. Reşiţa; 3. oceanice.C.1.a; 2. b; 3. d; 4. a; 5. b.D.-deosebire: Câmpia Română este formată din nisipuri şi pietrişuri acoperite de loess, iar în structura litologică a Câmpiei Moldovei predomină argilele, care au determinat o modelare rapidă;- deosebire: spre deosebire de Câmpia Moldovei, în estul Câmpiei Române relieful este dominat de crovuri, mici depresiuni circulare formate prin tasarea loessuiui;- asemănare: ambele unităţi de relief s-au format prin depuneri succesive de sedimente peste un fundament mai vechi.E.1. precipitaţiile scad de la vest (600 - 700 mm/an în Dealurile de Vest, unde sunt influenţe oceanice), spre est (400 mm/an în Podişul Dobrogei, unde sunt influenţe aride);2. sunt suprafeţe agricole limitate, iar solurile sunt în formare.

Varianta 40

A.1. F - Poiana Rusca; G - Podişul Târnavelor;2. 9-Zalău; 11 - Braşov.B.1. Vidra; 2. G; 3. laşi.C.1.d;2. d;3. b; 4. d; 5. d.D.- deosebire: Câmpia Moldovei se încadrează în etajul climatic de dealuri joase, iar Munţii Poiana Rusca în etajul climatic montan;- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 8-10 °C în Câmpia Moldovei şi între 0-6 °C în Munţii Poiana Rusca;- deosebire: precipitaţiile medii anuale variază între 500-600 mm în Câmpia Moldovei şi între 800-1000 mm în Munţii Poiana Rusca.E.1. La peste 180 m adâncime nu există viaţă datorită acumulării de acid sulfhidric.2. Satele sunt organizate în sate de tip adunat pentru a utiliza cât mai bine terenularabil.

Varianta 41A.1. B - Câmpia Bărăganului; H - Podişul Getic;2. 7 - Focşani, 12 - Tulcea.B.1. Lotru; 2. F; 3. Timişoara.C.1.b; 2. d; 3. b; 4. b; 5. a.D.- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B (Câmpia Bărăganului) se resimt influenţe continentale de ariditate, iar în unitatea notată, pe hartă, cu litera D (Câmpia de Vest de la sud de Mureş) se resimt influenţe submediteraneene;- deosebire: în unitatea notată, pe hartă, cu litera B bate vântul, denumit Crivăţ, iar în unitatea notată, pe hartă, cu litera D, bate vântul denumit Austru;- asemănare: ambele unităţi au climat de câmpie.E.1. Temperaturi scăzute, ce nu permite plantelor să se dezvolte în condiţii bune.2. Podişul Dobrogei este unitate de orogen (în partea nordică) fiind alcătuit din roci foarte dure (şisturi verzi, granit).

Varianta 42A.1. C - Câmpia Moldovei (Jijiei); F - Munţii Poiana Rusca;2. 8 - Reşiţa; 9 - Zalău.B.1. Focşani; 2. G; 3. Piatra Neamţ. yC.1.b;2.b; 3. a;4.a;5.d.D.- deosebire: în unitatea E (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei) există etajul climatic montan, alpin şi de depresiune, iar în unitatea H (Podişul Getic) este climat de dealuri joase;- deosebire: în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei se resimt influenţe climatice oceanice şi scandinavo-baltice, în timp ce în Podişul Getic se manifestă influenţa submediteraneană (în partea vestică);- deosebire: temperatura medie anuală are valori cuprinse între 0-6 °C (sub 0 °C la peste 2000 m) în Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei în timp ce în Podişul Getic valorile sunt cuprinse între 8-10 °C.E.1. Dezvoltarea pajiştilor montane ca urmare a unui climat bogat în precipitaţii.2. Prezenţa unei arii de convergenţă feroviară şi rutieră, respectiv prezenţa unor legături transcarpatine cu toate regiunile istorice ale ţării.

Varianta 43A.1. C - Podişul Târnavelor; G - Câmpia Olteniei;2. 3 - laşi; 5 - Ploieşti.B.1.H;2.E; 3. D.C.1. b;2. a; 3. a; 4. c; 5. c.D.- deosebiri: în unitatea H (Podişul Sucevei) se resimt influenţe climatice scandinavo-baltice, pe când în Podişul Dobrogei de Nord (unitatea E) sunt influenţe continentale de ariditate şi pontice;- deosebire: precipitaţiile sunt mai bogate în Podişul Sucevei (700-800 mm/an), pe când în Podişul Dobrogei de Nord acestea sunt mai reduse (500-600 mm/an);- deosebire: în Podişul Sucevei temperatura medie anuală este mai scăzută (7-8 °C), iar în Podişul Dobrogei de Nord este mai ridicată (10-11 °C).E.1. Datorită altitudinii mari a Carpaţilor Meridionali temperaturile scăzute din Cuaternar au permis formarea gheţarilor care, prin procese de eroziune glaciară, au creat forme de relief specific: circuri glaciare, văi glaciare.2. Lipsa curenţilor verticali în Marea Neagră a determinat formarea a două straturi de apă: un strat superficial cu apă mai puţin sărată, care asigură viaţa şi un strat de adâncime (sub 200 m) care este neoxigenat, bogat în hidrogen sulfurat cu salinitate de 21-22 (suta la mie), ce nu permit existenţa vieţuitoarelor.

Varianta 44A.1. C - Podişul Târnavelor; E - Subcarpaţii Moldovei;2. 7 - Bârlad; 11 - Dâmboviţa.B.1. C; 2. Caraş-Severin; 3. oceanice.C.1.a;2.d;3.d;4. b; 5. b.D.-deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) s-a format prin cutarea scoarţei la sfârşitul orogenezei alpine, iar unitatea H (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare;- deosebire: unitatea E (Subcarpaţii Moldovei) sunt formaţi dintr-un şir de dealuri şi depresiuni, iar unitatea H (Podişul Getic) este format din platforme ce se înclină uşor spre sud:- asemănare: ambele unităţi sunt fragmentate puternic de râuri ce vin cu debite ridicata din zona montană.E.1. în sectorul maritim al Dunării (Brăila-Sulina) adâncimea albiei fluviului este mai mare, fapt ce asigură un pescaj de 7 m.2. în Cuaternar, temperatura de pe culmile mai puţin înalte ale Munţilor Apuseni nu a permis' formarea gheţarilor şi implicit a circurilor glaciare.

Varianta 45A.1. F - Câmpia Moldovei (Jijiei); G - Subcarpaţii Getici; 2.3- Timişoara, 6 - Ploieşti.B.1. D; 2.4; 3. H.C.1.a;2.c;3. b;4. b; 5. b.D.- deosebire: unitatea A (Câmpia de Vest de la nord de Mureş) are climat de câmpie, iar unitatea H (Podişul Getic) are climat de deal;

- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş se resimt influenţe oceanice, iar in Podişul Getic se resimt influenţe submediteraneene (în partea vestică);- deosebire: în Câmpia de Vest de la nord de Mureş bat vânturile de vest, iar în Podişul Getic, vântul predominant este austrul.E.- relieful influenţează răspândirea populaţiei prin caracteristicile sale - altitudine, pantă, fragmentare etc. - 2p;- resursele solului şi subsolului, valorificate în diferite ramuri industriale, asigura dezvoltarea economică a regiunii şi o mare concentrare a populaţiei - 2p.

Varianta 46A.1. B - Câmpia Transilvaniei; G - Subcarpaţii Curburii;2. 9 - Botoşani; 10 - Bucureşti.B.1. 6; 2. Chilia; 3. E.C.1. b; 2. c; 3. a; 4. d; 5. a.D.- deosebire: unitatea H (Podişul Mehedinţi) s-a format prin cutarea scoarţei, iar unitatea D (Podişul Getic) s-a format prin proces de sedimentare;- deosebire: gradul de fragmentare este mai redus în Podişul Mehedinţi decât în PodişulGetic;- deosebire: în Podişul Mehedinţi predomină rocile dure (şisturi cristaline şi calcare), iar în Podişul Getic rocile friabile (pietrişuri, nisipuri, argile).E.- în ambele unităţi există soluri productive, foarte fertile, din clasa molisolurilor, şi anume cernoziomuri (în podişul Dobrogei apar şi soluri bălane), care se pretează la cerealicultură - 2p;- condiţiile climatice restrictive din cele două unităţi, precipitaţiile scăzute sub 500 mm/an sunt suplinite de amenajările hidrotehnice (irigaţii), beneficiind inclusiv de suprafeţele mari,de interfluviile netede din estul Câmpiei Române şi de relieful de relativ mică altitudine, cu pante line şi grad scăzut de fragmentare din Podişul Dobrogei - 2p.

Varianta 47A.1. 3 - Motru; 5 - Buzău;2. 8 - Timişoara; 9 - Baia Mare.B.1.F;2. laşi; 3. Mureş.C.1. a; 2. c; 3. a; 4. a; 5. b.D.- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali predomină şisturile cristaline, iar în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali apar preponderent roci vulcanice şi sedimentare;- deosebire: altitudinile sunt mai mari în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali, de 2519 m în Vârful Parângul Mare şi 2509 m în Vârful Peleaga-Retezat pe când în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali este de doar 2100 m în Vârful Pietrosul-Călimani;- deosebire: în unitatea A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali există relief glaciar foarte dezvoltat, iar în unitatea F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali nu apar urmele glaciaţiunilor cuatemare; în A - Grupa Parâng şi Retezat-Godeanu din Carpaţii Meridionali gradul de fragmentare este mult mai scăzut decât în F - Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali, unde apar multe masive montane

individualizate de văi, defilee, păsuri şi depresiuni numeroase.E.1. aluviunile aduse de Dunăre sub formă de debit solid şi depuse la vărsarea în MareaNeagră;2. temperatura scade o dată cu latitudinea de la sud la nord, datorită scăderii unghiului de incidenţă a radiaţiei solare.

Varianta 48A.1. A - Podişul Someşan; E - Carpaţii Curburii;2. 2 - Prahova; 6 - Crişul Alb.B.1. Chilia; 2. Vidra; 3. Sălaj.C.1.a;2. c; 3. a; 4. b; 5. d.D.- asemănare: ambele unităţi (E-Grupa de Sud a Carpaţilor Orientali; H-Munţii Apuseni), s-au format prin cutare în orogeneza alpină - 2p;-deosebire: în Munţii Apuseni există roci sedimentare, vulcanice, şisturi cristaline, iar în Carpaţii de Curbură doar roci sedimentare; în Apuseni apare relieful carstic foarte dezvoltat, cu formaţiuni de endo şi exo carst, spre deosebire de Carpaţii de Curbură unde prezenţa calcarelor e redusă - 2p;- asemănare: gradul de fragmentare este ridicat în ambele unităţi, apărând numeroase catene montane individualizate de culoare, văi, depresiuni - 2p.E.1. Munţii Apuseni au variate resurse de subsol: zăcăminte metalifere (fier, bauxită, minereuri auro-argintifere şi suprifere), cărbune brun, roci de construcţie (calcar, granit, marmură).2. influenţa scandinavo-baltică din Podişul Sucevei, dar şi altitudinea mai mare a acestei unităţi decât a Câmpiei Olt-Argeş determină în Podişul Sucevei o temperatură medie anuală mai redusă.

Varianta 49A.1. A - Grupa Munţilor Parâng; H - Subcarpaţii de Curbură;2. 5 - Jijia; 3. 9 - Târgovişte.B.1. oceanice; 2. G; 3. Hunedoara.C.1.b;2.a;3. b; 4. b; 5.d.D.- asemănare: unitatea F (Podişul Dobrogei de Nord), dar şi unitatea H (Subcarpaţii Curburii) s-au format prin cutarea scoarţei;- deosebire: altitudinea Subcarpaţilor Curburii este mai mare (996 m altitudine maximă decât a Podişului Dobrogei de Nord (467 m altitudine maximă);- deosebire: în Podişul Dobrogei de Nord sunt roci foarte dure (şisturi verzi, granit calcar), iar în Subcarpaţii Curburii sunt roci friabile (marne, argile, pietrişuri).E.1. în unitatea A (Munţii Parâng) se înregistrează o cantitate mare de precipitaţii medii anuale (1000-1400 mm) datorită altitudinii mari (2519 m altitudine maximă), dar şi datoriita influenţei oceanice.2. în unitatea D (Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei), în condiţiile unui climat răcoros şi umed, pajiştile montane ocupă suprafeţe mari, fapt ce favorizează creşterea bovinelor.

Varianta 50A.1. G - Câmpia Moldovei (Jijiei);2. 1 - Someşul Mare, 6 - Ialomiţa; 3. 10-Bacău.

B.1. Vaslui; 2. 6; 3. 9.C.1.c;2.b; 3. a; 4. d;5. d.D.- asemănare: în unitatea E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) se resimt influenţe submediteraneene (în partea sud-vestică), influenţe ce se manifestă şi în unitatea H (Câmpia Olteniei);- asemănare: în Câmpia Olteniei, dar şi în Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu (partea sud-vestică), bate austru);- deosebire: Mantii Parâng şi Retezat-Godeanu au climat montan alpin şi de depresiune, iar Câmpia Olteniei are climat de câmpie.E.1. Râul Ialomiţa (6) străbate Câmpia Bărăganului unde se resimte influenţa continentală de ariditate şl precipitaţiile sunt foarte reduse în timpul verii, fapt ce determină scăderea accentuată a debitului.2, Tn unităţile E (Munţii Parâng şi Retezat-Godeanu) şi F (Podişul Getic) sunt amplasate termocentrale (Turceni, Rovinari în unitatea F, Paroşeni în unitatea E) datorită exploatării lignitului în bazinul Motru-Rovinari (unitatea F) şi a huilei în depresiunea Petroşani (unitatea E).

Subiectul IIIVarianta 1A.1. 5 mm; iulie - 2p;2. 27°C; iulie - 2p.B.1.b;2.b;3.d.C.1. în Europa Sudică - 2 p;2. Munţii Alpi, Câmpia Padului, Munţii Apenini - 2 p;3. climatul mediteranean - 2 p;4. Sicilia şi Sardinia - 2 p;5. industria constructoare de maţini, chimică, textilă. - 2 p.D.- deosebire: în Ungaria agricultura este bine dezvoltată şi diversificată: cereale (grâu porumb), plante tehnice (sfecla de zahăr, floarea-soarelui, rapiţă), legumicultura (tomate), viticultură pomicultură (balanţă agricolă excedentară), iar în Republica Moldova agricultura, marcată de perioada sovietică, este specializată în cultura de viţă-de-vie, tutun, floarea-soarelui şi plante aromate - 2p;- deosebire: Industria Republicii Moldova, deşi variată, este slab dezvoltată, fiind specializată pe cea alimentară: băuturi alcoolice (vinuri, şampanie, coniac), conserve de legume în timp ce Ungaria are o industrie variată, performantă, în plin proces de modernizare, axată pe construcţiile de maşini (autoturisme, maşini şi utilaje, echipament electronic), chimică, petrochimică industrie uşoară şi alimentară - 2p;- deosebire: turismul în Republica Moldova este mai puţin dezvoltat decât în Ungaria (ţară excomunistă cu mari venituri din turism) - 2p.E.1. Suedia şi Polonia; - 2 p2. Bulgaria şi România. - 2 p

Varianta 2A.1. 1.280 loc/km2; Malta - 2p;

2. 10 loc./ km2; Finlanda - 2p.B.Finlanda - 1 (climat rece, suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri); Olanda - 2 (relief jos, climat temperat-oceanic, grad ridicat de urbanizare, suprafatl relativ mică);Malta - 4 (suprafaţă extrem de mică).C.1. Munţii Grampian, Munţii Penini; - 2p2. Tamisa sau Severn; - 1p3. cărbuni, petrol, gaze natural; - 2p4. Liverpool, Leeds; - 2p5. industria aeronautică, textilă, chimică. - 3pD.- asemănare: în Serbia şi în Ungaria relieful este variat, cuprinzând toate treptele: câmpii podişuri, munţi;- asemănare: cea mai importantă arteră hidrografică din Serbia şi din .Ungaria este fluviul Dunărea;- asemănare: solurile din regiunile de câmpie sunt fertile, din clasa molisolurilor, favorabile agriculturii; ^- deosebire» clima Serbiei este temperat-continentală cu influenţe mediteraneene, iar clima Ungariei este temperat-continentală cu influenţe oceanice.E.- energia eoliană;- energia solară;- energia mareelor;- energia geotermală.

Varianta 3A.1. iulie şi august (15°C) - 2p;2. mai, 80 mm - 2p.B.1.d; 2.b;3.d.C.1. Peninsula Iberică - 2p;2. Munţii Cantabrici, Munţii Iberici - 2p;3. clima mediteraneană, clima oceanică - 2p;4. Sevilla, Barcelona, Valencia - 2p;5. Madrid; Palma de Mallorca - 2p.D.- asemănare: în Ucraina şi în Bulgaria relieful este variat, cuprinzând toate treptele câmpii, podişuri, munţi; solurile din regiunile de câmpie sunt fertile, din clasa molisolurilor, favorabile agriculturii;- asemănare: reţeaua hidrografică din Ucraina şi reţeaua hidrografică din Bulgaria sunt tributare Mării Negre;- deosebire: clima Ucrainei este temperat-continentală cu nuanţe excesive în est şi mediteraneană în sud, iar clima Bulgariei este temperat-continentală în nord şi mediteraneană în sud.E.Suprafaţa arabilă foarte mare, fertilitatea solurilor, mecanizarea lucrărilor agricole, soiurile performante, structura proprietăţii agricole.

Varianta 4A.1. Germania, 82 milioane loc. - 2p2. 41 de milioane locuitori - 2p.B.1. Franţa;2. Olanda;3. Ungaria.

C.1. în Europa Apuseană; -1 p2. Corsica; - 1p3. relief variat, 80% cu altitudini mai mici de 500 m; Alpii Francezi (Alpii Maritimi, Alpii Savoiei); - 2p4. influenţe mediteraneene în sud şi oceanice în vest; - 2p5. Bordeaux, Marsilia, Lyon; - 3p6. Regiunea pariziană, Coasta de Azur, Alpii Savoiei. - 1pD.- Germania: 38.126 x 100 : 369.000 = 38.126 : 3.690 = 10,33% - 2p;- România: 11.376: 3.690 = 3,08% - 2p;- Ucraina: 22.510: 3.690 = 6,10% - 2p.E.- la nivelul Uniunii Europene predomină o industrie energetică bazată pe materii prime clasice, neregenerabile, poluante;- resursele clasice, neregenerabile, exploatabile, la nivelul Uniunii Europene sunt modeste;- Cartea Verde a Comisiei Europene (8 martie 2007) impune liniile directoare ale unei politici energetice comune şi lansează dezbaterea publică pentru a se găsi soluţii la problemele energetice actuale;- statele Uniunii Europene sunt dependente energetic de Federaţia Rusă;- rezultatele eforturilor de a se obţine energie neconvenţională sunt modeste.

Varianta 5A.1. 30 milioane tone; Franţa - 2p;2. 5 milioane tone; România - 2p.B.1. Producţiile mari de grâu din Franţa şi Germania se explică prin potenţialul natural al reliefului, climei, solurilor, ca şi prin mecanizarea şi chimizarea agriculturii, structura proprietăţii agricole, subvenţiile statului pentru agricultură.2. Diferenţa producţiei de grâu dintre Franţa şi România se explică prin specificul agriculturii româneşti: mecanizare şi chimizare reduse, fărâmiţarea proprietăţii agricole, finanţarea deficitară.C.1. Ierni blânde şi ploiase în sud şi mai reci în nord; veri calde şi secetoase în sud şi cu specific continental în nord; - 2p2. Fluviul Pad sau Adige; - 1p <3. Genova şi Napoli; - 2p4. Sardinia şi Sicilia; - 2p5. turism cultural, balnear-maritim şi monahal. - 3pD.1. Franţa, Germania - 2p;2. România şi Bulgaria - 2p;3. Finlanda, Letonia - 2p.E.- prezenţa şi exploatarea materiilor prime (cărbuni, petrol, gaze naturale);- nevoile crescânde de energie electrică şi termică.

Varianta 6A.1. 78 mm în luna iulie;2. 30 mm în luna februarie.B.1.d; 2.d;3. b.

C.1. Belgia şi Franţa; - 2p2. Masivul Central şi Câmpia Loarei; - 2p3. bauxită, minereuri de fier şi cărbuni; - 3p4. Le Havre, Marsilia; - 2p 5. Regiunea pariziană, Coasta de Azur. - 1pD.1. Suedia, 20,03 loc/km2; Olanda, 397,13 loc/km2;2. Diferenţa de densitate medie a populaţiei dintre cele două ţări se explică prin relieful muntos, clima rece, întinderile forestiere mari din Suedia.E.Parisul este un important nod de comunicaţie rutieră, feroviară şi aeriană prin mărimea sa şi rolul de metropolă europeană, pentru legătura pe care o asigură între Regatul Unit şi Europa, între nordul şi sudul ţării.

Varianta 7A.1. 10000 mc pe secundă; mai; 42. oricare dintre lunile: martie, aprilie, mai, iunie, iulie, august, decembrie.B.1. 4000 mc pe secundă;2. octombrie;3. aprilie, mai, iunie. *C.1. oricare dintre: Insulele Mallorca, Ibiza, Menorca, Formentera; - 2p2. Portugalia, Franţa; - 2p3. oricare dintre: Munţii Pirinei, Cordiliera Betică, Podişurile Castilia Veche şi Castilia Nouă, Câmpiile Aragonului şi Andaluziei; - 2p4. climă mediteraneană în S şi E, climă oceanică în NV; - 2p5. oricare dintre: Barcelona, Valencia, Cordoba, Zaragoza, Bilbao. - 2pD.- asemănare: şi în Franţa şi în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord este caracteristic climatul temperat oceanic;- deosebire: dacă în Franţa altitudinea reliefului depăşeşte 4800 m în Munţii Alpi, in Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord altitudinea maximă abia atinge 1343 m în Vf. Ben Nevis din Munţii Grampian;- deosebire: dacă în Franţa cursurile de apă au lungimi considerabile, în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, cursurile de apă sunt mult mai scurte datorită specificului insular al uscatului.E.Stepa şi silvostepa ocupă suprafeţe întinse în Republica Moldova şi Ucraina, deoarece în aceste regiuni predomină un climat secetos de ariditate, cu valori scăzute ale precipitaţiilor şi temperaturi ridicate vara; asociaţiile vegetale de stepă şi silvostepa sunt favorizate şi de existenţa solurilor fertile, din clasa molisoluri, care sunt bogate în humus, de aceea suprafeţe întinse sau fost incluse circuitului agricol.

Varianta 8A. aprox. 70%.1. aproximativ 82 mm pe an; iunie;2. 40 mm pe an; februarie.B. aprox. 57%.1. 42 mm;

2. media anuală a precipitaţiilor se calculează însumând mediile lunare, iar suma obţinută se împarte la 12, numărul lunilor dintr-un an;3. oricare dintre: octombrie - decembrie; februarie - martie.C. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri, astfel:1. oricare dintre: Germania, Cehia, Italia, Slovenia, Ungaria, Slovacia, - 2p2. oricare dintre: Munţii Alpi, Dealurile Austriei Prealpine, Bazinul Vienei; - 2p3. - predominant climat temperat-continental cu nuanţe diferite, influenţate de altitudine; - precipitaţiile cresc valoric şi temperaturile scad în funcţie de treapta hipsometrică pecare o caracterizează; - 2p4. Dunărea; - 1p5. pădurile sau potenţialul hidroenergetic ridicat; - 1p6. oricare dintre: Linz, Graz, Salzburg, Klagenfurt. - 2pD.1. Grecia, 81 loc/kmp; Suedia, 20 loc/kmp;2. Valoarea densităţii medii este mai scăzută în Suedia deoarece o mare parte a teritoriului acestei ţări are un climat rece, subpolar care nu favorizează aglomeraţiile de populaţie în teritoriu.E. Strâmtoarea Gibraltar, care favorizează accesul ţărilor riverane Mării Mediterane, din sudul Europei, la Oceanul Atlantic.

Varianta 9A.1. iunie, iulie;2. oricare dintre ianuarie, februarie, noiembrie, decembrie.B.1. Temperatura medie anuală se calculează însumând valorile medii lunare, iar suma obţinută se împarte la 12, numărul lunilor dintr-un an.2. Aproximativ 23 "C.3. Mişcarea de revoluţie a pământului care, în perioada respectivă, determină valori reduse ale insolatiei solare.C.1. oricare dintre: Spania, Belgia, Luxemburg, Germania, Italia; - 2p2. Munţii Alpi; - 1p3. Corsica; - 1p4. minereu de fier, bauxită; - 2p5. oricare dintre: Sena, Loire, Garonne; - 2p6. oricare dintre: Lyon, Marsilia, Bordeaux, Lille, Le Havre, Strasbourg, Toulouse, Dijon Orleans, Nantes. - 2pD.1. Suedia - 20,03 loc/km2; Portugalia -114,80 loc/km2.2. O mare parte a Suediei are un climat rece, subpolar, neatractiv pentru populaţie, în schimb în Portugalia este un climat mai blând, oceanic, care permite densităţi mai mari ale populaţiei.E.în Germania şi Italia productivitatea agricolă este ridicată datorită chimizării, utilizării seminţelor selecţionate şi a tehnologiilor modeme în lucrarea pământului.

Varianta 10A.1. aprox. 330 mc/s în luna mai - 2p;2. aprox. 60 mc/s în luna octombrie - 2p.

B. 1.d; 2.c; 3.b.C.1. oricare dintre: România, Bulgaria şi Ungaria; - 2p;2. Câmpia Voivodinei, Alpii Dinarici; - 2p;3. minereu de cupru, cărbuni inferiori; - 1p;4. temperat-continental; - 1p;5. stepa şi silvostepa în N, zona pădurilor în S; - 2p;6. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Sava, Drava, Morava, Timock; - 1p;7. oricare dintre: Belgrad, Subotica, Novi Sad, Pancevo, Kragujevac, Bor. - 1p;D.1. Franţa -1140,9 kwh/loc; Norvegia - 26 572 kwh/loc; Suedia - 7685,8 kwh/loc;2. energia solară şi energia mareo-motrică.E.- poluarea aerului prin evacuarea necontrolată în atmosferă a gazelor de eşapament- creşterea alarmantă a numărului accidentelor de circulaţie în urma cărora îşi pierd viaţa anual un număr mare de cetăţeni.

Varianta 11A.1. 200 mc/s, în luna decembrie - 2p;2. circa 40 mc/s, în luna august - 2p. »B.1. c (mediteranean) - 2p;2. c (temperaturilor ridicate) - 2p;3. b (inundaţii) - 2p.C.1. Bulgaria are ieşire la Marea Neagră; - 1p;2. Munţii Balcanici (Stara Pianina); - 1p;3. climă temperat-continentală cu influenţe mediteraneene; - 1p;4. Dunărea (la graniţa cu România), Mariţa; - 1p;5. Bulgaria are numeroase resurse naturale: minereuri de fie, oupru, plumb; - 2p;6. culturi agricole tradiţionale: legume şi trandafiri; — 1p;7. Vama şi Burgas; - 2p;8. litoralul bulgar al Mării Negre. - 1p;D.1. Europa 25,35 l/loc; Italia 99,77 l/loc; Franţa 90,83 l/loc; Spania 91,58 l/loc- 4p;2. - climatul mediteranean, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni blânde şi ploioase oferă condiţii optime pentru viţa-de-vie - 1 p;- suprafeţele întinse de podiş cu pante line şi versanţi cu expunere sudică, însoriţi şi solurile carbonatice, tradiţiile cu rădăcini antice în cultura viţei-de-vie a locuitorilor din zonă constituie premise favorabile pentru producţia de vin - 1p.E.Lipsa combustibililor clasici (petrol, gaze naturale şi cărbuni) a impus în Suedia găsirea unor surse alternative de energie care să le poată înlocui:1. relieful accidentat şi existenţa a numeroase râuri cu debite mari şi constante a favorizat construirea a peste 1000 de hidrocentrale (hidroenergia fiind cunoscută şi cu denumirea de „cărbunele alb");2. Suedia are în subsol zăcăminte de metale radioactive şi dispune de tehnologii avansate pentru obţinerea energiei atomoelectrice.

Varianta 12

A.1. 950 mc/s în luna aprilie - 2p;2. 300 mc/s, în luna octombrie - 2p.B.1. c (nordic) - 2p;2. b (îngheţul) - 2p;3. a (dezgheţul) - 2p.C.1. Republica Moldova este vecină cu România - ţara membră a U.E. - 1p;2. Republica Moldova are un relief jos, reprezentat, predominant, prin dealuri joase ş câmpii incluse în Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei, create pe un fundament precambian rigid - 2p;3. climatul este temperat-continental cu nuanţe de ariditate - 1p;4. Prutul şi Nistrul - 2p;5. Chişinău şi Tiraspol - 2p;6. vinuri, fructe şi tutun (ţigarete) - 2p.D.1. - dezvoltarea economică a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a fost favorizată de existenţa unor resurse naturale importante (cărbunii şi minereul de fler) care a permis apariţia revoluţiei industriale. Fiind ţara cu ieşire la Oceanul Atlantic şi-a dezvoltat relaţiile comerciale nu numai cu statele europene, ci şi cu statele din afara spaţiului european; -2p.- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în sec. a! XlX-lea şi începutul sec al XX-lea, a fost cel mai mare imperiu colonial al lumii. -2p.2. Industria constructoare de maşini care valorifică produsele siderurgice; industria textilă care valorifică materia prima locală (lână), şi bumbacul din import. -2p.E.1. Condiţiile naturale (mai ales relieful şi clima) au favorizat unele state şi au defavorizat alte state: relieful de câmpie a favorizat dezvoltarea nestingherită a căilor rutiere, în timp ce relieful muntos a constituit o piedică. -2p2. Condiţiile social-economice din statele europene áu fost diferite: după ai doilea război mondial, până în 1990 Europa a fost divizată în două blocuri politico-economice (Europa de Vest cu dezvoltare economică de tip capitalist şi Europa de Est cu dezvoltare economică de tip socialist). -2p

Varianta 13A.1. peste 11 milioane.de locuitori (aproximativ 11,5 milioane) - 2p;2. aproximativ 6,5 milioane de locuitori - 2p.B.1. Rhein-Ruhr - 2p;2. Atena (peste 3,5 milioane de locuitori) - 2p;3. Iberică - 2p.C.1. - potenţialul balneo-maritim, cele patru ţări fiind riverane Mării Mediterane; -1p- bazinul mediteranean este o zonă de veche cultură şi civilizaţie (elenă, romană), cu un potenţial cultural-istoric foarte ridicat (vestigii arheologice, cetăţi, castele, palate, monumente de artă), cu metropole importante (Madrid, Atena, Roma, Barcelona, Paris, Marsilia etc.) ce atrag anual milioane de turişti; - 1p.- existenţa infrastructurii turistice şi politica statelor privind dezvoltarea potenţialuluituristic; -1 p.2. balneo-maritim, pe litoralul mediteranean (şi atlantic, pentru Spania şi Franţa); cul-tural-istoric (Paris, Atena, Barcelona, Roma, Veneţia etc.); montan şi sporturi de iarnă (în Alpii francezi şi italieni etc.) - 3p

3. Franţa - Paris (Muzeul Luvru); Grecia - Atena (Parthenonul); Italia - Roma (Colo-sseum-ul); Spania - Marbella, pe litoralul mediteranean. - 4p.D.1. Ucraina are influenţe climatice continentale, cu nuanţe de ariditate, iar Ungaria are un climat temperat-continental cu nuanţe de tranziţie între influenţele oceanice şi ce le continentale; - 2p2. Ucraina 30,9 °C, Ungaria 26,3 °C; - 2p3. în Ungaria predomină circulaţia maselor de aer oceanic care aduc precipitaţii mai bogate în timp ce în Ucraina predomină circulaţia maselor de aer est-europene continentale. - 2p.E.1. dezvoltarea agriculturii ecologice, cu accentul pe horticultura, legumicultura şi floricultura - 2p;2. dezvoltarea infrastructurii turistice şi a serviciilor - 2p.

Varianta 14A.1. septembrie, 5200 mc/s - 2p;2, aproximativ 4500 mc/s - 2p.B.1. aprilie, circa 200 mc/s - 2p;2. primăvara - 2p;3. septembrie - 2p.C.1. Polonia, România, Ungaria - 2p;2. Munţii Carpaţi, Podişul Podolic, Podişul Doneţ - 2p;3. cărbuni, minereu de fier - 2p;4. climat temperat-continental - 1p;5. Nipru, Bugul de Sud - 1p;6. Odessa-1p;7. industria siderurgică, industria constructoare de maşini - 1p.D.1. Franţa 24 %, Germania 12 % - 2p;2. - relieful de câmpie (Câmpia Parisului, Câmpia Loarei) şi soluri fertile - 2p; - climat temperat-oceanic cu ploi bogate - 2p.E.1. Nordul Italiei este dezvoltat, atât din punct de vedere industrial, cât şi agricol datorită prezenţei resurselor hidroenergetice ale apelor din Alpi, a existenţei unpr tradiţii industriale (indus-tria textilă bazată pe lână, mătase şi bumbac, şi industria alimentară), la care s-au adăugat ulterior o puternică concentrare a industriei construcţiilor de maşini, chimie şi petrochimie, favorizate şi de prezenţa unor centre urbane mari (Milano, Torino, Genova, Veneţia, Bologna Florenţa). Agricultura este performantă, favorizată de Câmpia Padului, cu un climat mediteranean mai umed, bun pentru o mare varietate de culturi (cereale, plante tehnice, viţă de vie). Sudul Italiei, în schimb cu o climă mult mai aridă, cu un relief predominant stâncos, cu puţine centre urbane mari şi dispersate (Roma. Napoli, Palermo) a rămas în urmă cu dezvoltarea economică. - 2p2. Nordul Italiei s-a dezvoltat puternic încă din perioada feudală când existau oraşele state (Veneţia, Florenţa, Genova) care aveau legături economice cu toate statele europene ale timpului. - 2p.

Varianta 15A.1. peste 40 milioane de locuitori, în anul 2004 - 2p;2. în anul 1960 - 2p.B.1. 1833-2004 este intervalul de creştere numerică a populaţiei şi s-a bazat atât pe sporul natural

ridicat (în secolele trecute), cât şi pe un bilanţ migratoriu pozitiv (mai ales în ultim, deceniu) - 2p;2. 2000 şi 2004 - 2p;3. cu circa 11 milioane de locuitori - 2p.C.1. Ungaria, România, Bulgaria - 3p2. Munţii Carpaţi (Munţii Serbiei), Munţii Dinarici - 1p3. cărbuni, petrol, cupru, plumb, zinc - 1p4. Climat temperat-continental cu influenţe mediteraneene; climat montan în munţi - 2p5. Dunărea, Morava -1 p6. Belgrad - 1p7. români, unguri. - 1p tiD.1. Letonia 35,20 loc/km2 şi Olanda 403,80 loc/km2 - 2p;2. Olanda este o ţară dezvoltată cu economie performantă un pilon al comerţului global: Olanda este ţară recunoscută prin multiculturalism şi toleranţa, a devenit locul de refugiu pentru cei persecutaţi politic religios şi intelectual (aportul imigranţilor). - 4p. iE.1 Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord; - 2p2. Reţeaua feroviară a Europei de Vest este moştenită în bună parte din perioada industrială, este modernizată, rapidă şi cea mai ieftină cale de transport de pe uscat. - 2p.

Varianta 16A.1.12%; Austria; 2. Belgia.B.1.b; 2.c; 3.c.C.1. România, Grecia. - 2p.2. Sofia-1p,3. Munţii Stara Pianina - 1p.4. climat temperat-continental (în nord); climat cu influenţe mediteraneene (la sud de Munţii Balcani) - 2p.5. trandafir (tutun) - 1p.6. Ruse, Vidin - 2p.7. Marea Neagră - 1p.D.1. Belgia - 70%; Ungaria - 83%; - 4p.2. lipsa resurselor naturale (a combustibililor fosili)- 2p.E.- ţările sunt situate în regiunea climatului mediteranean, favorabil culturii măslinului;- 2:- în agricultura acestor ţări predomină gospodăriile mici în care se cultivă măslinul,- 2p

Varianta 17A.1. 325 mc/s; mai;2. 70 mc/s; octombrie.B. 1. topirea zăpezilor în zona montană; precipitaţiile bogate;• 2. cantitatea redusă de precipitaţii.C.1. Munţii Alpi; Munţii Pirinei; Masivul Central Francez; - 3p;2. cărbune; minereu de fier; - 2p;3. industria energetică; industria siderurgică; - 2p;

4. temperat-oceanic; - 1 p;5. Marsilia; Nisa; - 2p;D.1. Finlanda, 15,47 loc/km2; Bulgaria, 66,58 loc/km2;2. condiţii climatice diferite.E.- veri călduroase şi secetoase, ierni geroase, prezenţa Crivăţului;- contraste mari de temperatură între vară şi iarnă. - 2p.

Varianta 18A.1.8,7%o; Irlanda; 2. Ungaria; Bulgaria.B.1. emigrarea unui mare număr de persoane de vârstă fertilă; - 2p.2. economia dezvoltată; nivelul de trai ridicat; - 2p.3. -5%o; Bulgaria. - 2p.C. Se acordă 10 puncte pentru următoarele răspunsuri, astfel:1. Polonia; Olanda; - 2p.2. cărbune, minereu de fier; - 2p.3. Dunăre; Rhin; Elba; - 2p.4. Hamburg; Frankfurt; -2p.5. Rostock; - 1p.6. Marea Baltică. - 1p.D.- deosebire: relieful Spaniei este în mare parte un podiş muntos (Meseta) înconjurat de munţi, în timp ce în Ucraina predomină câmpiile şi podişurile; - 2p.- deosebire: în Spania, clima este temperat-oceanică (pe litoralul atlantic) si mediteraneană (în sud), iar în Ucraina clima este temperat-continentală cu nuanţe excesive în est şi mediteraneană în sud; - 2p.- deosebire: reţeaua hidrografică din Ucraina este tributară Mării Negre, în timp ce reţeaua hidrografică din Spania este tributară Mării Mediterane şi Oceanului Atlantic. - 2p.E.- activităţi turistice; - 2p.- activităţi financiar-bancare. - 2p.

Varianta 19A.1.1550 mc/s; aprilie; - 2p. 2. 400 mc/s; septembrie; - 2p.B.1.b;2.d;3. b.C.1. Spania, Belgia, Italia - 3p;2. temperat-oceanic - 1p;3. Sena, Rhone - 2p;4. Lyon, Nantes - 2p;5. brânzeturi, vinuri - 2p.D.1. Albania -111,5 loc/km2; Belgia - 337,39 loc/km2; - 2p.2. numărul locuitorilor este mai mare în Belgia; - 2p3. nivelul diferit de dezvoltare economică a acestor ţări; evoluţia istorică diferită. - 2:E.- distribuţia lanţurilor montane care implică dificultăţi tehnice de interconectare; barierele naturale sunt traversate de structuri construite cu costuri foarte mari (ex. Alpii, Pirineii, Carpaţii); -- nivelul diferit de dezvoltare economică al statelor U.E. - 2p.

Varianta 20A.1. septembrie: 55 mm/an - 2p;2. iunie: 175 mm/an - 2p.iB. 1.c;2. b;3. b.C.1. Austria, Olanda, Polonia - Sp;2. Marea Baltică, Marea Nordului -'2p;3. Rhin, Elba - 2p;4. Berlin - 1p;5. industria construcţiilor de maşini; industria chimică. - 2p.D.1. se adună valorile precipitaţiilor medii lunare, iar suma obţinută se împarte la 12. -2. - altitudinea reliefului - 2p; - influenţele climatice - 2p.E.1. Olanda: 392,8 loc/km2; Luxemburg: 177,6 loc/km2;2. numărul populaţiei este mai mare în Olanda.

Varianta 21A.1. iunie, 3100 m3/s - 2p;2. noiembrie, 1400 m3/s - 2p.B.1.d-2p; , 2. c - 2p; • 3. b - 2p.C.1. Insula Sardinia, Insula Sicilia - 2p;2. Munţii Alpi, Munţii Apenini - 2p;3. marmură, sulf - 2p;4. Veneţia, Florenţa - 2p;5. Vatican, San Marino - 2p.D.1. 1700-1800 m3/s;2. - ploile de primăvară din bazinul hidrografic; - topirea zăpezilor.E.1. în Finlanda densitatea medie a populaţiei este de 15,47 loc/km2, iar în Ungaria densitatea medie a populaţiei este de 107,29 loc/km2. - 2p.2. Raportul diferit între numărul de locuitori şi suprafaţa fiecărui stat. - 2p.

Varianta 22A.1. 22,5° C în luna iulie - 2p;2. -3° C în luna ianuarie - 2p.B.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare din cele 12 luni ale anului, iar suma astfel obţinută se împarte la 12 - 2p;2. 25,5° C - 2p;3. cantitatea de radiaţie solară căzută la latitudinea Câmpiei Române. - 2p.C.1. Germania, Spania - 2p;2. Munţii Alpi, Masivul Central Francez - 2p;3. temperat-oceanică - 1p;4. Lyon, Marsillia - 2p;

5. Riviera franceză - 1p;6. bauxită, uraniu - 2p.D.1. 69,80 loc/km2;2. - factori naturali: relieful, prin accesibilitate;- factori socio-economici: dezvoltarea industriei, serviciilor etc.E. - defrişarea tot mai intensă a pădurilor - 2p;- utilizarea agricolă îndelungată - 2p.

Varianta 23A.1. 22 °C în luna iulie - 2p;2. -5 °C în luna februarie - 2p.B. 1. se adună valorile temperaturilor medii lunare, iar suma astfel obţinută se împarte la 12 - 2. 27 °C - 2p;3. radiaţia solară căzută la latitudinea Câmpiei Panonice.- 2p.C.1. Câmpia Alfold; Munţii Bakony - 2p;2. climat temperat-continental de tranziţie, influenţe climatice oceanice în Vest - 2p;3. Tisa - 1p;4. lac tectonic; Balaton - 2p;5. stepă, numită „pustă" - 1p;6. Debrecen, Szeged - 2p.D.- în Austria predomină relieful de munţi masivi, pe când în Ucraina predomină câmpiile şi podişurile joase - 2p;- clima Austriei este predominant montană (etajată), cu influenţe oceanice, pe când în Ucraina este o climă temperat-continentală, cu influenţe de ariditate - 2p;-în Austria predomină pădurile etajate, pe când în Ucraina predomină stepa şi silvostepa -E.- nivelul de trai mai scăzut în estul şi sud-estul Europei, faţă de vest - 2p;- economia mai dezvoltată în vestul Europei, faţă de est şi sud-est - 2p.

Varianta 24A.1. 95 mm în luna iunie - 2p;2. 27 mm în luna februarie - 2p.B.1. se adună cele 12 valori medii lunare de precipitaţii, iar suma astfel obţinută se împarte la 12 - 2p;2. 70 mm - 2p;3. succesiunea anotimpurilor.- 2p.C.1. Baleare -1 p;2. Franţa, Portugalia - 2p;3. Munţii Pirinei, Podişul Meseta - 2p;4. mediteraneană - 1p;5. Barcelona, Sevilla - 2p6. Insulele Canare, Costa del Sol - 2p.D.- în Grecia predomină relieful de munte, pe când în Moldova predomină relieful de podiş - 2p;- în Grecia este climă mediteraneană, pe când în Moldova clima este temperat-continentală - 2p;

- în Grecia se dezvoltă vegetaţia de garigga şi frigana, pe soluri terra-rossa, pe când în Moldova se dezvoltă vegetaţie de stepă şi silvostepă, pe molisoluri - 2p.E.- climă subtropicală umedă - 2p;- vecinătatea Mării Negre, cu rol moderator şi adăpostul Munţilor Crimeii - 2p.

Varianta 25A.1. 5,5° C în luna august - 2p;2. -11,5° C în Iu/ia februarie - 2p.B.1. se adună valorile temperaturilor medii lunare, iar suma astfel obţinută se împarte la 12 -2.17° C -2p;3. succesiunea anotimpurilor - 2p.C.1. Polonia şi Olanda - 2p;2. Munţii Alpii Bavariei şi Podişul Bavariei - 2p;3. cărbuni şi fier - 2p;4. industria termoenergetică şi industria siderurgică - 2p;5. Duisburg -1 p;6. Hamburg - 1p.D.1. petrol - 2p;2. gaze naturale şi petrol - 2p;3. resurse de uraniu - 2p.E.- despăduririle intense - 2p;- utilizarea agricolă îndelungată a terenurilor - 2p.

Varianta 26A.1. 140 mm/an; iunie - 2p;2. 58 mm/an; noiembrie - 2p.B.1. media aritmetică a valorilor zilnice de precipitaţii din luna respectivă;2. aprilie;3. 25 mm/an - 2p.C.1. Munţii Penini, Munţii Cambrieni; - 2p;2. Tamisa; - 1p;3. temperat-oceanic; - 1p;4. Manchester, Livelpool, Birmingham; - 3p;5. cărbune, petrol; - 2p;6. regiunea capitalei Londra; - 1p;D.1. sporul natural în 1956 este +14,3%o;2. sporul natural în 2004 este -1,9%o;3. ponderea ridicată a populaţiei îmbătrânite.E.1. varietatea formelor de relief;2. existenţa unor resurse financiare mai reduse.

Varianta 27

A.1. 355 mc/s, mai - 2p;2. 70 mc/s, ianuarie - 2p.B.1. noiembrie şi decembrie; 2.260 mc/s-2p;3. topirea zăpezilor.C.1. Podişul Meseta, Munţii Pirinei; - 2p2. huilă; - 1p3. Barcelona, Valencia, Seviila; - 3p4. litoralul Mării Mediterane, Munţii Pirinei; - 2p5. Insulele Baleare şi Insulele Canare. - 2pD. 1. Relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807 m), pe când relieful Republicii Moldova este mai scund (429 m).2. Clima Franţei este variată, pe când cea a Republicii Moldova are caracter continental.3. Vegetaţia Franţei este mult mai variată, existând specii caracteristice climatului mediteranean, temperat-oceanic şi montan, pe când vegetaţia Republicii Moldova este formată din stepă, silvostepă şi păduri de foioase.E.1. degradarea nivelului de trai;2. migraţia populaţiei tinere spre ţările cu un nivel de dezvoltare mai ridicat.

Varianta 28A.1. februarie şi decembrie - 2p;2. mai şi septembrie - 2p.B.1. 23 °C, iulie -2p;2. -2 °C, ianuarie - 2p;3. se adună valorile temperaturii medii lunare, iar suma astfel obţinută se împarte la 12. - 2p.C.1. Câmpia Voivodinei, Munţii Dinarici - 2p;2. temperat-continentală; - 1p;3. Dunărea, Tisa sau Bega, Timiş - 2p;4. Belgrad, Novi Sad sau Niş, Pancevo - 2p; > 5. România; - 1p;6. crom, cupru. - 2p;D.1. Bulgaria: 66,59 loc/km2; Malta: 1266 loc/ km2;2. - marea sa întindere în suprafaţă; - condiţiile climatice aspre.E.- turism de litoral;- turism balnear;- turism cultural;- turism rural;- turism în arii naturale.

Varianta 29A.1. luna aprilie, 245 mc/s;2. luna septembrie, 50 mc/s.B.1.50 mc/s;2. luna iulie;3. cantităţile diferite de precipitaţii atmosferice.C.1. Munţii Stara Planina-Munţii Balcani, Rodopi sau Câmpia Dunării, Traciei - 2p;2. temperat-continentală; - 1p;

3. Dunărea; - 1p;4. Varna, Burgas; - 2p;5. ligpit, sare; - 2p;6. Marea Neagră; - 1p;7. cultura de trandafiri. - 1p;D.1. relieful Franţei are altitudini maxime mai mari (4807 m), pe când relieful Ucrainei este mai scund (2001 m);2. clima Franţei este variată, pe când cea a Ucrainei are caracter continental;3. vegetaţia Franţei este mult mai variată, existând specii caracteristice climatului mediteranean, temperat-oceanic şi montan, pe când vegetaţia Republicii Moldova este formată din stepă, silvostepă şi păduri de foioase.E.- oraşul Sibiu este situat în etajul climatic de deal şi podiş, pe când oraşul Varna, în cellitoral;- oraşul Sibiu este situat la o latitudine geografică mai mare, pe când oraşul Varna la o latitudine mai mică.

Varianta 30A.1. aprilie, noiembrie - 2. mai, octombrie - B. 1. iulie şi august - 2. decembrie şi ianuarie -3. 5 °C C.1. Câmpia Panoniei, Câmpia Balaton sau Munţii Matra şi Bukk;2. climat temperat-continental de tranziţie între cea oceanică şi cea continentală, cu ierni reci (-5 °C la Budapesta) şi veri călduroase (24 °C); precipitaţiile medii anuale sunt relativ reduse (500-700 mm/an); - 2p3. oricare dintre: Someş, Criş, Mureş; - 2p4. Balaton; - 1p5. stepa (pusta) cu Ierburi xerofite joase; - 1p6. Szeged, Miskolc. - 2pD.1.14,3%o; 2.1,9%o;3. - scăderea natalităţii; - creşterea mortalităţii.E.- preţul redus al energiei electrice per MW/h produs de hidrocentrale;- este o energie nepoluantă, nu se emit în atmosferă noxe (termocentrale) şi nici nu apar reziduuri radioactive (atomocentrale).

Varianta 31A.1.130 mm, octombrie; 2. 25 °C, iulie.B.1.a; 2.c; 3d.C.1. Marea Baltică; Marea Nordului; - 2p2. Dunăre şi Rhin; - 2p3. cărbuni, fier; - 2p

4. siderurgică, energetică; - 2p5. Hamburg, Duisburg. - 2pD.1. Belgia - 339,9 loc/kmp, Ungaria -107,2 loc/kmp;2. în funcţie de formele de relief.E.- reţea hidrografică bogată;- debit mare al râurilor ce permite amplasarea de hidrocentrale.

Varianta 32A.1. februarie, 25 mm - 2p;2. iunie, 95 mm - 2p.B.1.d-2p; 2.c-2p; 2.d-2p.C.1. Polonia, România, Ungaria; - 3p2. temperat-continentală; - 1p3. oricare dintre: Niprul, Doneţul, Bugul de sud, Nistrul; - 2p4. minereurile de fier şi cărbunii; - 2p5. Cernăuţi, Odessa. - 2pD.1. bilanţul natural: Italia - 11826 loc; Ungaria - 21135 loc;2, lipsa locurilor de muncă, nivel scăzut de trai.E.- poziţia geografică a oraşului Bergen cu deschidere la Oceanul Atlantic, pe de o parte şi poziţia geografică în interiorul continentului a oraşului Bucureşti, cu influenţe climatice de ariditate fac ca din punct de vedere cantitativ precipitaţiile să fie diferite - 2p;- oraşul Bergen primeşte Influenţa vânturilor de vest, foarte bogate în ploi, pe când oraşul Bucureşti primeşte masele de aer continentale sărace în precipitaţii - 2p.

Varianta 33A.1. 175 mm, decembrie - 2p;2. 7 °C, februarie - 2p.B.1.d-2p; 2. b - 2p; 3.d-2p.C.1. Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord are un climat temperat-oceanic (blând, fără călduri excesive sau friguri puternice, cu ploi prelungite şi ceţuri frecvente iarna este influenţat de vânturile de vest şi de curentul cald al Golfului; - 3p2. Tamisa; - 1p3. cărbuni, petrol; - 2p4. industria energetică, siderurgică; - 2p5. Liverpool, Manchester. - 2pD.1. Germania, 10,33%; România, 3,08%;2. - nivelul de dezvoltare economică;- infrastructura mult mai dezvoltată în cazul Germaniei;- evoluţia istorică diferită.E.- tip est-european;- climat excesiv vara;- îngheţul iarna.

Varianta 34A.1. 22 °C, luna iulie - 2p;2. -4 °C, luna ianuarie - 2p.B.1.b-2p;2. c - 2p;3. a - 2p.C.1. Munţii Alpi, Masivul Central Francez, Bazinul Parizian; - 3p2. Sena; - 1p3. fier, mangan; - 2p4. Marseille, Bordeaux; - 2p5. Turnul Eiffel, Muzeul Louvre. - 2pD.1. Finlanda 15,47 loc./ km2; Bulgaria 66,58 loc./ km2 - 2p;2. mediul geografic al Finlandei, cu climatul aspru subpolar pe cea mal mare întindere este mai puţin ospitalier decât mediul geografic al Bulgariei, cu un climat temperat-continental.E.-Munţii Alpi;- dezvoltarea turismului austriac;- multe pârtii de schi.

Varianta 35A.1. 10 °C - 2p;2. 26°C-2p.B.1. a - 2p;2. b - 2p;3. c - 2p.C.1. Creta, Rodos; - 2p2. Munţii Pindului; - 1p3. climatul este mediteranean, cu veri toride temperate de brize pe litoral şi de altitudine în restul Greciei; precipitaţiile, în general reduse (Atena circa 400 mm/an) sunt mai bogate în NV (circa 1300 mm/an); - 2p4. formaţiuni arbustive mediteraneene tip maquis, şibleac sau frigana; - 1p5. bauxită, industria metalurgiei neferoase; - 2p6. Atena, Salonic. - 2pD.1. 27 de state;2. Franţa şi Germania;3. Germania, Polonia, Lituania.E.- climatul aspru, spre nord chiar subpolar, este inospitalier pentru populaţie - 2p;- relieful predominant muntos nu este favorabil populaţiei - 2p.

Varianta 36A.1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 9,5...9,8°C; august - 2p;2. se acceptă orice valoare cuprinsă între -7,5...-7,8°C; februarie - 2p.

B. 1.16°C;2, se adună valorile temperaturii medii lunare, iar suma astfel obţinută se împarte la 123, altitudinea.C.1. Munţii Alpi, Câmpia Padului; -2p2. Tibru; - 1p3. climat temperat continental în nord, climat mediteranean în sud; - 2p4. Industria siderurgică, industria chimică; - 2p5. Milano, Torino, Genova. - 3pD.1. Suedia - 20,0 loc / km2 - 2p; Portugalia - 114,7 loc / km2 - 2p;2. relieful, condiţiile climatice - 2p.E.- varietatea reliefului - 2p;- numeroase obiective turistice istorice, culturale - 2p.

Varianta 37A.1. Luxemburg, 68.000 euro / loc. - 2p;2. Austria, Danemarca - 2p.B. 1. Finlanda, Irlanda, Bulgaria - 3p;2. Regatul Unit, Suedia - 2p;3. ţară în curs de dezvoltare - 1p.C.1. Munţii Alpi, Pirinei, Câmpia Loarei - 3p;2. climă temperat-oceanică, climă mediteraneană - 2p;3. Sena, Rhin, Loira - 2p;4. Bordeaux, Lyon, Marseille - 3p.D.1. Bulgaria, Ungaria - 2p;2. Germania, Italia - 2p;3. bilanţul natural negativ, mobilitatea populaţiei - 2p.E.- răuri cu debit bogat tot timpul anului;- râuri scurte şi repezi.

Varianta 38A.1, Franţa, Spania - 2p;2, Marea Britanle, România. - 2p.B.1. Italia, Spania - 2p;2. Germania, Suedia - 2p;3. Regatul Unit, Suedia - 2p.C.1. Insulele Hebride şi Orkney; - 2p 2/Penini, Granpiano; - 2p3. Scoţia, Ţara Galilor; - 2p4. oceanic; - 1p5. Tamisa; -1 p6. Manchester, Liverpool. - 2pD.1. Spania - 79,83 loc/kmp, Suedia - 20,03 loc/Rmp;2. climat neprielnic, rece şi subpolar.

E.- turism balneo-maritim (litoralul Mării Mediterane), turism montan - 2p;- obiective turistice istorice, culturale - 2p.

Varianta 39A.1. Germania, Franţa - 2p;2. Polonia, Spania. - 2p.B. 1. Olanda, Regatul Unit, Spania2. Franţa, Regatul Unit - 2p;3. nivel de trai ridicat. - 1p.3p;C.1. Franţa, Austria, Slovenia; - 3p 2.Alpi;-1p3. Stromboli, Etna, Vezuviu; - 2p4. Pad, Tibru, Arno; - 2p5. viţa de vie, măslinul. - 2pD. 1. numărul de locuitori a crescut (de la 380,3 mii. loc. la 484,3 mii. loc.) - 3p;2. PIB / loc a scăzut datorită extinderii Uniunii Europene (27 state), ultimele 12 state integrate având valori mai reduse ale indicatorului economic PIB / loc - 3p.E.- asigură fluxul de materii prime între zonele cu resurse şi centrele de prelucrare- asigură transportul produselor finite către pieţele de consum - 2p.

Varianta 40A.1, relieful şi clima;2. Finlanda.B.1. Europa de Nord - 20 mii., Europa de Vest - 158 mii., Europa Centrală - 181 mil.. Europa de Sud -140 mii,, Europa de Est -165 mii.2, 15 milioane.C.1. Câmpia Padului, Etna, Vezuviu; - 3p2. energetică, construcţii de maşini; - 2p3. Torino, Milano; - 2p4. Vatican; - 1p5. viţa de vie; -1 p6. Sicilia. - 1pD.1. Marea Britanie, Germania;2. fier, mangan;3. poziţia latitudinală, forma de relief.E.- defrişarea pădurilor;- practici agricole necorespunzătoare.

Varianta 41A.1. 80 mc/s în luna septembrie;2. 325 mc/s în lunile aprilie şi mai.B.1. septembrie şi octombrie;

2. februarie; martie şi iulie.C.1. cărbune, minereu de fier, magneziu (locul 3 pe glob); - 3p2. industria siderurgică, industria constructoare de maşini (autovehicule - locul 1 in Europa, nave maritime); - 2p3. Ruhr, Berlin; - 2p4. Rhin, Duisburg; - 2p5. Hamburg. - 1pD.- Belgia - 13.520 loc.- Franţa - 256.280 loc.- Irlanda - 34.800 loc.E.- Olanda beneficiază de un climat temperat-oceanic blând, moderat termic, favorabil comunităţilor umane, iar Norvegia are un climat oceanic rece şi subpolar în nord cu temperaturi scăzute;- Olanda are relief de câmpie cu soluri fertile, iar Norvegia are relief muntos pe o mare întindere, impropriu dezvoltării habitatului uman.

Varianta 42A.1.10 mc/s, septembrie - 2p2. aprilie, mai - 2pB.1. se acceptă orice valoare cuprinsă între 24 - 26 m3/s; 2.10 mc/s, septembrie;3. iulie, decembrie;4. topirea zăpezilor şi ploile bogate dtn timpul primăverii impun debite mari, iar seceta din timpul toamnei determină scăderea accentuată a debitelor.C.1. România, Ungaria; - 2p2. Câmpia Panonic, Munţii Dinarici; - 2p3. bauxită; - 1p4. clima temperat-continentală cu influenţe mediteraneene; - 1p5. zona forestieră (păduri de foioase şi conifere), zona de silvostepă; - 2p6. Dunărea; -1 p7. Belgrad. - 1pD.- Germania: minereu de fier/industria siderurgică;- Ungaria: bauxită/industria aluminiului;- Ucraina: sare/industria produselor clorosodice.E.- defrişarea pădurilor pe suprafeţe mari;- utilizarea agricolă îndelungată.

Varianta 43A.1. octombrie - 1p;2. ianuarie - 1p;3. 18 °C - 1p;4. 2°C-1p.B.1.c-2p;2. d - 2p;

3. b - 2p.C.1. oricare dintre: Munţii Alpi; Munţii Apenini; Câmpia Padului; - 2p2. oricare dintre: Roma; Milano; Torino; Napoli; - 2p3. climă.mediteraneană; - 1p4. lac glaciar; oricare dintre: Lacul Como, Garda, Maggiore, Lugano; - 2p5. Tibru; - 1p6. citrice, măsline. - 2pD.1. Bulgaria 66,5 loc/km2; Finlanda 15,4 loc/km2;2. - Finlanda se află în nordul Europei, iar o mare parte se află dincolo de Cercul Polar de Nord, unde există condiţii neprielnice;- Bulgaria se află în Europa Sudică, iar cea mai mare parte a acestei ţări are climat mediteranean, foarte prielnic dezvoltării umane.E.- Acropole din Atena;- mănăstirile de la Meteora.

Varianta 44A.1. 70 mm, decembrie - 2p;2. 9 °C, ianuarie - 2p.B.1. b - 2p; 2.b-2p;3. d-2p.C.1. temperat-oceanic; Oceanul Atlantic, vânturile de vest; - 3p2. oricare dintre: Sena, Garonne, Rhone, Rhin; - 2p3. Paris; - 1p4. Marsilia; - 1p5. constructoare de maşini (autovehicule, nave maritime, avioane), chimică; - 2p6. Coasta de Azur. - 1pD.1. Letonia (-5504) bilanţ negativ; Norvegia (+25723) bilanţ pozitiv;2. condiţii sociale şi economice foarte bune; salarii mari; nivel de trai ridicat.E.- nivelul de trai scăzut al ţărilor din această regiune - 2p;- libera circulaţie - 2p.

Varianta 45A.1. decembrie, 71 mm - 2p;2. iulie, 5 mm - 2p.B.1. d; 2. a; 3. b.C.1. mediteranean - 1p;2. Atena - 1p;3. Pireu, Salonic - 2p;4. culturi de citrice, măslin, viţă-de-vie - 3p;5. Creta, Eubeea, Ciclade. - 3p.D.1. Cehia - 10.216.364 locuitori; Norvegia - 4.626.052 locuitori - 2p;2. Cehia - bilanţ natural negativ ca urmare a tranziţiei economice (de la economia centralizată la

economia de piaţă) şi a dificultăţilor economice întâmpinate de populaţie;Norvegia - bilanţ natural pozitiv ca urmare a gradului ridicat de dezvoltare economică, a nivelului ridicat de trai al populaţiei şi al numărului mare de imigranţi - 2p.E.- poziţia geografică: Atena, în apropierea Mării Mediterane, şi Bordeaux, în apropierea Oceanului Atlantic - 2p; - circulaţia maselor de aer: Atena sub influenţa maselor de aer dinspre Marea Mediterană şi nordul Africii, iar Bordeaux sub influenţa maselor de aer oceanic - 2p

Varianta 46A.1. oricare din: august, septembrie, octombrie, noiembrie - 2p.2. aprilie, mai - 2p.B.1. c;2. c;3. c câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel:C.1. Iberică - 1p;2. Gibraltar (posesiune britanică) - 1p;3. mediteraneană şi temperat-oceanică - 2p;4. oricare dintre: Palma de Mallorca, Ibiza, Las Palmas, Sevilla, Barcelona - 3p;5. oricare dintre: măsline (locul 1 pe Glob), citrice, struguri - viticultură sau bumbac, trestie de zahăr, căpşuni - 3p.D.1. precipitaţiile sunt mai reduse toamna Tn sectoarele mijlociu şi inferior ale Dunării; -2p2. primăvara, debitele înregistrate pe Dunăre la Budapesta şi Olteniţa sunt mai mari datorită topirii zăpezilor în bazinul hidrografic dunărean, dar şi datorită precipitaţiilor bogate aduse sub Influenţa vânturilor de vest în această perioadă a anului.E.- 1. Finlanda 15,4 loc/kmp, Danemarca 126,4 loc/kmp.2, Condiţiile climatice sunt mult mai favorabile dezvoltării habitatului uman în Danemarca (+8 "C, temperatura medie anuală), în timp ce în Finlanda, condiţiile climatice sunt vitrege (0-4 °C este temperatura medie anuală), în nord se instalează noaptea polară.

Varianta 47A.1. februarie, 580 mc/an - 2p;2. august şi septembrie - 2p.B.1.b;2. d ;3. c .C.1. Grecia şi România - 2p;2. Marea Neagră - 1p;3. Dunărea - 1p;4. Munţii Balcanici (Stara Pianina) - 1p;5. Sofia, Ruse - 2p;6. 2007 - 1p;7. lignit (locul 12 în lume), minereuri neferoase (bauxită, plumb, zinc) - 2p.D.1. 500 mc/s - 2p2. Se acceptă orice valoare între 930-950 mc/s - 2p3. Garonne are valori mai mari ale debitului decât Sena deoarece primeşte un număr mare de afluenţi cu

debit ridicat din Munţii Pirinei.E.- primăvara, debitele medii cresc datorită topirii zăpezilor în bazinele hidrografice ale celor două fluvii;- precipitaţiile sunt mai bogate în timpul primăverii datorită vânturilor de vest care în această perioadă îşi intensifică activitatea.

Varianta 48A.1. martie, aprilie; - 2p2. 400 mc/s, septembrie. - 2pB.1.b-2p; 2.d-2p;3. b-2p.C.1. România, Austria, Slovacia; - 3p2. temperat-continental; - 1p3. câmpia; - 1p4. stepa (pusta); - 1p5. Budapesta, Debrecen; - 2p6. Lacul Balaton, Budapesta. - 2pD.1.1150 mc/s-2p2. 500 mc/s -2p3. Tisa are valori mai mari ale debitului decât Sena deoarece primeşte un număr mare de afluenţi din Munţii Carpaţi. - 2pE.- Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale);- Rusia produce 60% din energia termică în termocentrale care utilizează combustibili minerali fosili.

Varianta 49A.1. Orice valoare între 10-20 loc./kmp, Finlanda - 2p2. 1280 loc./kmp, Malta - 2pB.1. Suprafaţa extrem de mică a statului insular Malta - 2p2. Climat rece, suprafeţe mari ocupate de păduri şi lacuri în Finlanda - 4pC.1. Munţii Penini, Câmpia Londrei - 2p2. Munţii Penini au altitudine redusă şi s-au format în orogeneză hercinică; Câmpia Londrei este întinsă şi relativ netedă - 2p3. petrol (în Marea Nordului), minereuri de fier, huilă - 2p4. Tamisa -1p5. Manchester, Liverpool, Birmingham, Glasgow. - 3p.D.- deosebire: clima Ungariei este temperat-continentală cu influenţe oceanice, iar clima Bulgariei este temperat-continentală cu influenţe mediteraneene; - 2p- deosebire: în Ungaria este predominant relieful de câmpie, iar în Bulgaria relieful este variat, munţii ocupând o suprafaţă relativ mare; - 2p- deosebire: în Ungaria predomină vegetaţia de pustă (stepă), iar în Bulgaria stepa este completată de păduri de foioase, conifere, vegetaţie mediteraneană. - 2pE.1. Suprafaţa mică a Olandei (41.526 kmp) şi populaţia de 16,4 milioane locuitori.2. Nivelul de trai foarte ridicat, cu un PIB de 36.000 $/ loc. şi o dezvoltare industrială şi agricolă

deosebită.

Varianta 50A.1. iulie, 650 mc/s, decembrie, 730 mc/s - 2p;2. iunie, septembrie - 2p.B. 1. b-2p;2. a - 2p; 3.c-2p.C.1. Elveţia şi Norvegia au un relief predominant montan, cu râuri cu debite mari, precipitaţii peste 2000 mm/an, cu potenţial hidroenergetic exploatat la maximum; - 2p2. Germania şi Rusia au resurse mari de cărbune, au şi potenţial hidroenergetic amenajat precum şi capacitatea tehnologică şl Industrială necesară construcţiei de atomocentrale; - 2p3. hidroenergia; - 2p4. hidrocentralele nu emit noxe în atmosferă ca termocentralele şl nu produc reziduuri nucleare radioactive ca în cazul atomocentralelor. - 2pD.1. Italia 193 loc/kmp, Finlanda 15 loc/kmp;2. Italia 70%, Finlanda 70%;3. Italia - Roma, Finlanda-Helslnki.E.- în Finlanda condiţiile climatice sunt aspre cu temperaturi medii anuale ce coboară sub 0 °C în nordul ţării şi de doar +4 °C în sudul ţării, iar în Italia temperaturile medii anuale sunt optime dezvoltării habitatului uman (15-20 °C);- în Finlanda, deşi relieful nu este înalt, sunt suprafeţe considerabile ocupate de păduri şi lacuri, situaţie ce nu se regăseşte în Italia.

Varianta 51A.1. 91 mm, iunie;2. 26 mm, februarie.B.1. modul de calcul: se face media aritmetică a precipitaţiilor medii lunare înregistrate:2. 65 mm;3. regimul neregulat al precipitaţiilor este influenţat de caracterul continental/de tranzitie al climatului Câmpiei Române.C.1. Carpaţii Păduroşi, Câmpia Niprului; - 2p2. Nistru, Nipru; - 2p3. minereuri de fier, cărbuni; - 2p4. Odessa, Harkov; - 2p5. temperat-continentală; - 1p6. Peninsula Crimeea. - 1pD.1.77%;2. 69 %;3. existenţa unui potenţial hidroenergetic ridicat, inclusiv potenţialul energetic al mareelor.E.1. Franţa dispune de importante resurse de uraniu - 2p;2. Rusia dispune de mari resurse de combustibili minerali fosili (cărbuni, petrol, gaze naturale) - 2p.

Varianta 52

A.1. 148 mm, luna iunie;2. 58 mm, luna octombrie.B.1. modul de calcul: se face media aritmetică a precipitaţiilor medii lunare înregistrate2. mai sau iulie;3. 50 mm.C.1. România, Grecia; - 2p2. temperat-continentală; - 1p3. lignit, minereuri neferoase; - 2p4. Sofia; - 1p5. industria metalurgiei neferoase, industria chimică; - 2p6. Albena, Nessebar, Nisipurile de Aur. - 2pD.1. Belgia, 339,9 loc/km2 Suedia, 20 loc/km2.2. Climatul temperat cu nuanţe oceanice şi relieful predominant de câmpie determină în Belgia densităţi mai mari ale populaţiei, pe când în Suedia climatul temperat mai aspru în nord şi cu caracter continental în centru, la care se adaugă suprafeţele întinse ocupate cu vegetaţie forestieră sau lacuri, determină densităţi mult mai reduse decât în Belgia.E.- defrişarea tot mai intensă a pădurilor pentru diverse scopuri; cu cât vechimea popularii şi luării în cultură a unei regiuni este mai mare, cu atât aceste modificări sunt mai vizibile;- valoarea economică redusă a pădurilor din Europa Sudică (sunt păduri rare, cu o creştere lentă, deseori degradate).

Varianta 53A. 1. valoarea maximă a debitului mediu lunar este de 300 m3/s, înregistrată în lunile aprili«şi mai - 2p; >2. valoarea minimă a debitului mediu lunar este de 70 m3/s, înregistrată în luna ianuarie - 2p.B. 1. 230-237 m3/s;2. cantităţile de precipitaţii scad cantitativ din septembrie şi până în januarie; în plus temperaturile negative influenţează puternic fenomenele de scurgere;3. iulie şi august.C. 1. Munţii Pirinei; Munţii Alpi; Masivul Central Francez; - 3p2. Seine, Rhone; - 2p3. Marseille, Lyon, Bordeaux; - 3p4. litoralul mediteranean cu Cote d'Azur; - 1p5. bauxită. - 1pD. 1. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord - 2p;2. mărimea demografică a ţărilor din Europa Centrală - 2p;3. dezvoltarea economică a ţărilor din vestul Europei, care prezintă o mare atractivitate pentru populaţia din Europa de Est - 2p.E.- procesul de îmbătrânire a populaţiei Ucrainei - 2p;- declinul economic înregistrat de Ucraina - 2p.Se acceptă orice altă formulare care păstrează acelaşi

Varianta 54A.1. noiembrie şi decembrie;2. 74 m3/s, luna ianuarie.B.1. temperaturile scăzute şi precipitaţiile modeste sub formă de ninsoare, din lunile de iarnă, influenţează regimul de scurgere;2. 275 m3/s;3. suprapunerea topirii zăpezilor cu perioada ploilor de primăvară şi de la începutul verii.C.1. Salonic, Patras, Iraklion; - 3p2. Paralia - Katerini - Olimp; Atena - Pireu; Kalambaka - Meteora;3. Munţii Pindului; - 1p4. Creta, Santorin, Rodos; D.- deosebire: relieful Spaniei este unul de podiş (meseta) traversat de sierre şi înconjurat de lanţuri muntoase (alt. max. 3478 m), pe când relieful Modovei este unul de podiş (alt. max. 429 m) şi câmpie care coboară în trepte de la nord la sud;- deosebire: în Spania relieful glaciar are o largă dezvoltare în Munţii Pirinei şi Sierra Nevada (cel mai sudic gheţar din Europa), pe când în Republica Moldova relieful glaciar lipseşte datorită altitudinilor mici ale reliefului;- deosebire: în Spania se remarcă climatul oceanic (în nord-vest) şi cel mediteranean (în est), pe când în Republica Moldova aceste influenţe lipsesc, caracteristic fiind climatul continental.E.- procesul de îmbătrânire a populaţiei ţărilor Europei de Est;- declinul economic înregistrat de ţările Europei de Est.

Varianta 55A.1. luna Ianuarie, temperatura medie lunară minimă este de 7°C - 2p;2. luna iulie, temperatura medie lunară maximă este 25°C - 2p.B.1.18°C-2p;2. media aritmetică a temperaturilor medii lunare - 2p;3. advecţia maselor de aer tropical dinspre Africa spre sudul şi sud-estul continentuluiC.1. Munţii Balcani, Munţii Rila-Rodopi, Podişul Prebalcanic; - 3p2. lignit; - 1p3. cultura porumbului, cultura trandafirilor; - 2p4. Burgas, Vama; - 2p5. Albena, Nessebar. - 2pD.1. Bulgaria a avut o economie centralizată, de tip socialist până în 1989, în prezent este în curs de restructurare şi modernizare, axată pe servicii, agricultură şi industrie.2. Germania are o economie dezvoltată şi diversificată, bazată pe unele resurse proprii turism şi activităţile financiar-bancare;E.- avantaj: se realizează cu costuri relativ mici şi resurse inepuizabile;- dezavantaj: pericolul colmatării lacurilor de acumulare şi scăderea randamentului de funcţionare al centralelor hidroelectrice.

Varianta 56

A.1. 10-12 mm/an în iulie - 2p;2. 118-120 mm/an în noiembrie - 2p.B.1. 108 - 110 mm/an - 2p;2. octombrie, noiembrie - 2p; •3. temperatura medie a anului este ridicată în lunile de vară, determinată şi de vânturile calde din sud din zona continentului Africa - 2p.C.1. Câmpia Panonică; Munţii Bakony; - 2p2. Dunărea; Tisa; - 2p3. Balaton; - 1p4. climă temperat-continentală cu influenţe oceanice; - 2p5. Budapesta, Debrecen, Szeged; - 2p6. republică parlamentară. - 1pD.1. Bulgaria: 66,58 loc/km2; Finlanda: 15,47 loc/km2; Luxemburg: 183,45 loc/km2; Slovacia: 111,36 loc/km2.2. Condiţiile fizico-geograflce.E.1. - în nord clima este subpolară, iar în sud-est boreală cu influenţe continentale - 2p; - relief muntos în nord, cu pădure de conifere extinsă', iar în sud câmpie cu numeroaselacuri glaciare - 2p.2. Valoarea ridicată a PIB-ului este determinată de economia de piaţă modern dezvoltată cu înaltă productivitate a muncii.

Varianta 57A.1.10 mm/an în iulie - 2p; 2. 52 mm/an în octombrie - 2p.B.1. 42 mm/an - 2p;2. 6 luni - 2p;3. circulaţia din sud a maselor de aer, calde şi uscate - 2p.C.1. Câmpia Niprului; Podişul Podolic; - 2p2. Nipru, Nistru; - 2p3. climat de câmpie, climat de munte; - 2p4. minereu de fier, cărbuni; - 2p5. Kiev, Odessa. - 2pD.1. Grecia, datorită unor extinse culturi mediteraneene ce necesită forţă de muncă.2. Franţa, datorită gradului ridicat de mecanizare a agriculturii şi dezvoltării unei industrii moderne, a determinat ponderea mai mare a populaţiei în sectorul terţiar.E.1. O cauză sunt fermele agricole specializate cu producţie comercială de piaţă ce utilizează un număr redus de forţă de muncă.2. O cauză este dată de condiţiile naturale favorabile dezvoltării unor culturi agricole mediteraneene, precum şi a serviciilor, îndeosebi comerciale şi turistice.

Varianta 58A.1. -1°C în ianuarie - 2p;2. + 23°C în iulie - 2p.

B. 1.24°C2. valoarea radiaţiei solare variază în cursul unul an - 2p;3. Se efectuează suma temperaturilor medii din fiecare zi a anului şi totalul se împarte la numărul zilelor din anul respectiv. *C.1. România; Ungaria; - 2p2. Câmpia Niprului; Podişul Podolic; - 2p3. Nipru;-1p4. climă temperat-continentală cu influenţe de ariditate; - 1p5. minereu de fier; cărbune; - 2p6. Kiev, Odessa. - 2pD.- asemănare: predomină relieful muntos;- deosebire: clima Austriei este temperat-continentală cu influenţe oceanice;pe cand Grecia are clima mediteraneană;- deosebire; în Austria predomină argiluvisoluri şi spodosoluri, iar în Grecia predomină solurile terra rosa.E.Creşterea numărului de locuitori în Portugalia a fost determinată de următoarele cauze:- natalitatea mare şi mortalitatea mică;- imigraţia pentru locuri de muncă;

Varianta 59A.1. iunie -148 mm/ an - 2p;2. octombrie - 55 mm/an - 2p.B.1. Franţa 114,66 loc/ kmp; Italia 192,28 loc/kmp;2. Datorită numărului mare al populaţiei şi al suprafeţei relativ reduse.C.1. Marea Tireniană; Marea Adriatică; - 2p2. Munţii Alpi, Munţii Apenini; - 2p3. Padul; - 1p4. climă mediteraneană; - 1p5. gaze naturale; - 1p6. industria chimică; - 1p7. Roma, Veneţia. - 2pD.- asemănare: în Franţa şi Ucraina predomină (aproape de 80%) relieful sub 500 m altitudine- deosebire: Clima Franţei este temperat-oceanică şi în sud mediteraneană, iar Ucraina are clima temperat-continentală cu influenţe de ariditate.- deosebire: Vegetaţia şi solurile Franţei sunt predominant păduri de foioase pe argiluvisoluri, în sud vegetaţie mediteraneană pe soluri terra rosa, iar în Ucraina predomină stepa şi silvostepa pe soluri de tip molisol.C. Pentru GreciiE.- în interiorul ţării predomină relieful muntos al Munţilor Pindului unde sunt oraşe mai puţine:- câmpiile litorale şi lungimea mare a ţărmului, fragmentat de numeroase golfuri şt prezenţa a numeroase insule, favorizează dezvoltarea oraşelor şi densitatea mare a populaţiei.

Varianta 60A.1. -2 °C, ianuarie - 2p;2. + 23 °C, iulie - 2p.B.1.25°C-2p;2. variaţia radiaţiei solare globale în timpul unui an - 2p; 3. Temperatura medie lunară se calculează astfel: se face suma temperaturilor medii zilnice din luna respectivă şi totalul se împarte la numărul de zile ale acelei luni - 2p.C.1. Bulgaria; - 1p2. Munţii Pindului, Câmpia Tesaliei; - 2p3. climă mediteraneană; - 1p4. vegetaţie mediteraneană; - 1p5. bauxită, minereu de fier; - 2p6. industria aluminiului, industria siderurgică şi a construcţiilor navale; - 2p7. Pireu. - 1pD.1. Germania: 230,861 loc/km2; Grecia: 81 loc/km2;2. factorii fizico-geografici; evoluţia istorică şi valorificarea revoluţiei industriale;E.- Rata mare a natalităţii, rata redusă a mortalităţii şi ca urmare bilanţul natural pozitiv ce a determinat creşterea populaţiei.- revoluţia industrială; progresele în domeniul medicinii.

Varianta 61A.1. mai; 8000 m3/s;2. octombrie; 2000 m3/s.B.1. Franţa 114,7 loc/km2; Germania 230 loc/km2; Grecia 81 loc/km2;2. Germania (230 loc/km2), datorită gradului ridicat de urbanizare (90% populaţie urbană) şi industrializare ridicat la care se adaugă nivelul de trai ridicat.C.1. oricare dintre: Munţii Alpi, Munţii Apenini, Câmpia Padului; - 2p2. oricare dintre: gaze naturale, marmură, sulf, ape geotermale; - 2p3. construcţii de maşini (autoturisme), industrie textilă (lână, mătase, bumbac), industrie petrochimică şi chimie de sinteză; - 3p4. oricare dintre: Genova, Veneţia, Napoli; - 2p5. oricare dintre: Sicilia, Sardinia. - 1pD.1. Circa 80% din teritoriul Ungariei este reprezentat de câmpie, iar climatul este temperat continental de tranziţie, cu precipitaţii medii de 550-650 mm/a\2. Serbia este traversată de Dunăre şi de principalii ei afluenţi: Tisa, Drava, Savâ şi Morava.3. Deteriorarea situaţiei economice (scăderea nivelului de trai) în ţările din estul Europei, după destrămarea blocului comunist şi nivelul de dezvoltare mult mai ridicat al statelor vest-europene. tE.- dezvoltarea domeniilor de IT, biotehnologie şi telecomunicaţii - 2p;- crearea de euroregiuni de dezvoltare economică specifice, specializate - 2p.

Varianta 62A.1. octombrie; 2100 m3/s; - 2p;

2. martie şi iulie - 2p.B.1. Italia 192 loc/km2; Germania 230 loc/km2; Grecia 81 loc/km2;2. Germania (230 loc/km2); grad ridicat de urbanizare şi industrializare (90% populaţie urbană), nivel de trai ridicat.C.1. Munţii Pirinel, Câmpia Andaluziei; - 2p2. oricare dintre: cărbuni, roci de construcţie, mercur (locul II pe glob); - 2p3. oricare dintre: industrie alimentară (ulei de măsline, vinuri), industrie uşoară (textilă confecţii, pielărie, încălţăminte), construcţii de maşini, metalurgie; - 3p4. oricare dintre: Algeclras, Barcelona, Valencia; - 2p5. oricare dintre: Baleare (Ibiza, Mallorca), Canare. - 1pD.1. prezenţa minereurilor de fier (locul II în Europa), mangan (cel mal mare zăcământ de pe glob, la Nikopol), titan (locul II pe Glob), cărbuni superiori (bazinul Donetk);2. potenţialul favorabil al cadrului natural pentru agricultură, nivelul tehnologic ridicat productivitatea şi producţiile agricole mari sunt premisele Franţei pentru o agricultură dezvoltatăE.- este extinsă, diversificată, densă şi modernă;- complementarizarea reţelei de transport, precum şi creşterea vitezelor de deplasare.

Varianta 63A.1. aproximativ 14° C, în luna iulie;2. aproximativ 63 mm, în luna august.B.1. Polonia 123,2 loc/km2; Slovacia 111,4 loc/km2;2. Bulgaria (66,6 loc/km2) are o densitate a populaţiei mai scăzută, din cauza reliefului mai înalt şi mai fragmentat (predominant de podiş şi montan) şi din cauza gradului mai redus de urbanizare şi industrializare.C.1. climă mediteraneană; - 1p2. vestigiile antice (Acropole, Delfi, Olympia, Cnossos etc.) şi insulele cu peisaje pitoreşti (Cycladele, Creta, Rodhos etc); - 2p3. oricare dintre: Pireu, Salonic, Iraklion, Patras; - 3p4. oricare dintre: Munţii Pindului, Câmpia Thesaliei, Câmpia Macedoniei; - 2p » 5. oricare dintre: Creta, Rodhos, Cycladele, Ionice. - 2pD.1. - climatul mediteranean, favorabil, al Italiei comparativ cu climatul aspru, restrictiv, temperat rece şi subpolar al Finlandei;- relieful şi solurile fertile, favorabile comunităţilor umane, în Italia, faţă de vastele întinderi de păduri de conifere, numărul mare de lacuri glaciare şi solurile cu fertilitate redusă ale Finlandei.E.- sunt surse de energie inepuizabile;- sunt nepoluante.

Varianta 64A.1. -1 "C; 2. orice valoare cuprinsă între 22 - 24 °C.B.1. iunie;2. aproximativ 10 °C;3. în 11 luni ale anului temperaturile medii lunare au valori de peste 0 °C, ceea ce nu favorizează

manifestarea fenomenului de îngheţ.C.1. Balcani, Rila-Rodopi - 2p;2. oricare dintre: Dunăre, Mariţa, Struma, Iskăr - 2p;3. oricare dintre: Sofia, Varna, Burgas, Plovdiv, Ruse, Silistra - 3p;4. oricare dintre: Ruse, Giurgiu, Vidin, Calafat, Silistra, Călăraşi - 2p;5. Vama sau Burgas - 1p.D.1. Franţa (68,9%);2. Slovenia (3,2%);3. Bulgaria (14,3%).E.1. nivelul mai scăzut de urbanizare şi industrializare, tradiţiile în activităţile agricole potenţialul favorabil al cadrului natural pentru agricultură;2. nivelul tehnologic ridicat al agriculturii (gradul ridicat de mecanizare a lucrărilor agricole)

Varianta 65A.1. aproximativ 325 mc/s;2. septembrie.B.1. iunie;2. precipitaţiile medii în lunile august şi septembrie sunt cele mai scăzute din cursul anului, pe fondul unor temperaturi medii ridicate;3. topirea zăpezilor în sectorul montan; cantitatea crescută de precipitaţii.C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică (Tisei), Munţii Bukk, Matra, Bakony - 2p;2. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Drava - 2p;3. Balaton - 1 p;4. stepa şi silvostepa (pusta) - 1p;5. oricare dintre: Budapesta, Gyor, Debreţin, Pecs, Szeged, Miskolc, Tatabanya - 3p. 6.2004- 1p.D.1. 3 loc/kmp; 388 loc/kmp - 3p;2. condiţiile climatice; poziţia geografică - 3p.E.- existenţa resurselor de uraniu;- utilizarea tehnologiilor avansate care permit construirea şi securizarea unor centrale

Varianta 66A.1. iulie, august; aproximativ 27 °C;2. ianuarie; aproximativ 8 °C.B.1.d;2.d;3.b.C.1. oricare dintre: Munţii Carpaţi, Câmpia Niprului, Câmpia Crimeei, Câmpia Mării Negre. Colinele Doneţului - 2p;2. oricare dintre: climat temperat-continental, climat mediteranean; - 2p3. Nistru, Nipru, Prut; - 2p4. Marea Neagră; - 1 p5. oricare dintre: cărbuni, minereuri de fier, uraniu, sare; - 2p6. Kiev. - 1pD.1. petrol-2p;

2. cărbune, hidroenergie - 4p.E.- existenţa climatului subpolar;- pădurile ocupă suprafeţe întinse.

Varianta 67A.1. 225 m3/s, aprilie - 2p;2. 50 m3/s, septembrie - 2p.B.1. 175 m3/s;2. topirea zăpezilor şi precipitaţii abundente;3. hidroenergie, alimentarea cu apă a populaţiei, industriei sau agriculturii - 2p.C.1. Munţii Alpi, Munţii Apenini - 2p;2. oricare dintre: Tibru, Pad, Arno, Adige; - 2p3. oricare dintre: Genova, Veneţia, Trieste, Taranto; - 2p4. oricare dintre: industria constructoare de maşini, industria chimică, industria textilă; - 3p5. oricare dintre: Sicilia, Sardinia. - 1pD.- scăderea valorilor bilanţului radiativ şi ale temperaturii aerului o dată cu creşterea latitudinii; extinderea masei continentale în longitudine - 3p;- vegetaţia mediteraneană este localizată în jurul Mării Mediterane, iar vegetaţia de stepă este localizată în nordul şi nord-vestul Mării Negre - 3p.E.1. cauze economice (pentru căutarea unui loc de muncă mai bine plătit), cauze culturale (pentru continuarea studiilor) - 2p;2. deplasarea populaţiei din ţările Europei de Est către ţările Europei de Vest din motive economice şi deplasarea tinerilor din toate ţările Europei către centrele universitare din motive educaţionale - 2p.

Varianta 68A.1. 82,5 mm, iunie - 2p;2. 40 mm, februarie - 2p.B.1. 42,5 mm;2. suma cantităţilor medii lunare împărţită la 12;3. februarie şi martie (sau octombrie şi noiembrie).C.1. Câmpia Nord-Europeană, Munţii Alpi - 2p;2. temperat de tranziţie - 1 p;3. Rhin, Elba - 2p;4. oricare dintre: cărbuni superiori (huilă), minereu de fier, uraniu, săruri de potasiu şi sodiu; - 2p;5. oricare dintre: Duisburg, Koln, Mainz, Bremen; - 2p;6. oricare dintre: Zidul Berlinului, castelele de pe valea Rhinului. - 1p;D.1. curentul Atlanticului de Nord - 2p;2. activităţi portuare - 2p;3. Marea Britanie, Norvegia - 2p.E.- prezenţa cadrului natural favorabil (zona de câmpie cu soluri fertile într-un climat temperat-oceanic);- agricultură performantă cu numeroase îmbunătăţiri funciare.

Varianta 69A.1. 24°C, iulie - 2p;2. -1 °C, ianuarie - 2p.B.1. martie 5°C, octombrie 10°C;2. 24 °C - (-1 °C) = 25 °C;3. octombrie şi noiembrie.C.1. Munţii Alpi, Munţii Pirinei, Masivul Central Francez - 3p;2. mediteranean, temperat-oceanic - 2p;3. Sena, Rhone - 2p;4. industrie constructoare de maşini, industrie chimică - 2p;5. Muzeul Luvru - 1 p.D.- Dunărea facilitează legăturile cu numeroase ţări europene situate în bazinul hidrografic; prin intermediul canalelor asigură legături şi cu alte ţări europene - 2p;- Marea Neagră permite legături cu ţările riverane, iar prin comunicarea cu Oceanul Planetar asigură legătura cu toate ţările Europei care au ieşire la mări sau oceane - 2p;- Munţii Carpaţi traversează mai multe state europene, constituind un element natural de legătură - 2p.E.- cel mai mare oraş al Marii Britanii cu peste 7 milioane de locuitori, un important centru comercial şi financiar - 2p;- deţine o industrie diversificată şi puternică (constructoare de maşini, chimică etc), un important nod de căi de comunicaţie şi un bogat potenţial turistic (cultural, istoric) - 2p.

Varianta 70A.iulie;2.ianuarie;3.3* C4.17*CB.1.a; 2.c; 3.c.C.1. oricare dintre: Câmpia Tisei, Munţii Matra, Munţii Bukk, Munţii Bakony; - 1p2. oricare dintre: temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea continentală; - 1p3. oricare dintre: Dunăre, Tisa, Criş, Drava, Raba şi Lacul Balaton; - 3p ' 4. oricare dintre: stepă (pustă) şi silvostepă; - 1p5. oricare dintre: soluri fertile, bauxită, resurse de apă; - 2p6. Budapesta; - 1p7. oricare dintre: Lacul Balaton, Băile Termale din Budapesta. - 1pD.1. densitatea populaţiei: Olanda, 397,13 loc/km2; Estonia 29,28 loc/km2; PIB: Olanda, 31.047 euro, Estonia, 19.637 euro - 2p;2. relief jos de câmpie, climă temperat-oceanică - 2p;3. economie în tranziţie către economia de piaţă - 2p.E.- resurse de materii prime (minereuri radioactive) - 2p;- capacităţi de producţie (atomocentrale) - 2p.

Varianta 71

A.1. iulie şi august - 1p;2. ianuarie - 1p;3. cea. 8°C - 1p;4. cea. 27°C - 1p.B.1.a;2. d ;3. a.C.1. Munţii Balcani (Stara Pianina) şi Munţii Rila-Rodopi sau Câmpia înaltă a Dunării. Traciei Superioare; - 2p;2. lignit şi minereuri neferoase - 2p;3. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina şi mediteraneană la sud de aceşti munţi; - 1p4. Dunăre sau Mariţa; - 1p5. Sofia şi Burgas sau Varna; - 2p6. Ruse; - 1p7. staţiunile balneo-maritime de pe malul Mării Negre (Vama, Burgas, Balcic). - 1pD.1. Austria 97,6 loc/km2; Ungaria 107,2 loc/km2; PIB/loc: Austria 34057 euro/loc; Ungaria 17332 euro/loc;2. suprafaţa mică a celor 2 state;3. Austria are o economie dezvoltată, bazată pe resurse proprii, turism şi activităţile financiar-bancare.Ungaria a avut o economie centralizată, de tip socialist, până în 1989, în prezent modernizată şi axată pe servicii, industrie şi agricultură.E.- relieful, prin altitudine şi declivitate mare, determină un potenţial hidroenergetic ridicat al râurilor ;- climatul montan cu precipitaţii ridicate, zăpezi şi gheţari permanenţi care se constituie în surse bogate de alimentare cu apă a râurilor - 2p

Varianta 72A.1. iulie;2. ianuarie;3. aprox.-18 °C;4. aprox. 20 °C.B.1.d-2p; 2.c-2p; 3. d - 2p.C.1. oricare dintre: Podişul Podolic, Munţii Carpaţi, Câmpia Niprului, Colinele Doneţului - 2p;2. Nistru şi Nipru - 2p;3. stepa, molisol (cernoziom) - 2p;4. cărbunii şi minereul de fier; industria siderurgică şi industria energetică - 2p;5. Kiev. - 2p.D.1. - Germania - aproximativ 231 loc/ km2; aproximativ 313 061 euro/loc - 1p; - Finlanda - aproximativ 15,5 loc/ km2; aproximativ 328 809 euro/loc - 1p;2. - condiţiile fizico-geografice deosebite - 2p;3. - dezvoltarea economică a celor două ţări - 2p.E.- un prim argument este acela că ţările sunt situate în regiunea climatului mediteranean, favorabilă culturii măslinului - 2p; .- un al doilea argument este dat de dezvoltarea acestor ţări; în agricultură predomină gospodăriile mici în care se cultivă măslinul - 2p.

Varianta 73A.1.18°C, în luna iulie - 2p; 2. -5°C, în luna ianuarie - 2p.B.1. aprilie, mai, septembrie, octombrie - 2p;2. iarna (în lunile ianuarie, februarie şi decembrie), t < 0°C; vara (în lunile iunie, iulie şi august), t> 13°C - 2p;3. amplitudinea termică reprezintă diferenţa dintre temperatura medie a lunii celei mai calde şi temperatura medie a lunii celei mai reci, în graficul de faţă fiind de 23 °C - 2p.C.1. oricare dintre: Câmpia Panonică, Munţii Mâtra, Munţii Biikk etc; - 1p2. climă temperat-continentală de tranziţie între cea oceanică şi cea continentală - 1p.3. oricare dintre: Dunărea, Tisa, Criş, Drava şi Lacul Balaton etc; - 3p4. oricare dintre: pustă, stepă, silvostepă, molisol (cernoziom); - 2p5. oricare dintre: bauxită, cărbune, soluri fertile; - 1p6. oricare dintre: Budapesta, Debrecen, Gyor, Miskolc, Szeged, Pecs. - 2pD.1 - Austria, aproximativ 98 loc/kmp (8 192 880 : 83.870); - Germania, aproximativ 231 loc/kmp (82 422 299 : 357 021). 2. Ţară dezvoltată cu nivel de trai ridicat, cu relief de câmpie.E.- condiţiile climatice vitrege ale Islandei (climat subpolar, rece, care susţine inclusiv gheţari de calotă) au contribuit din plin la o valoare redusă a densităţii populaţiei, comparativ cu Olanda care beneficiază de un climat temperat-oceanic mai blând, moderat termic, favorabil comunităţilor umane - 2p;- poziţia geografică izolată a Islandei, activitatea vulcanică şi calota glaciară, care restricţionează posibilităţile de habitat, lipsa resurselor de sol şi subsol (exceptând apele geotermale) au determinat o activitate economică mult mai limitată (pescuit, vânătoare, creşterea animalelor) şi implicit un grad mult mai redus de populare, comparativ cu Olanda, care are o poziţie foarte favorabilă la Marea Nordului, cu un relief de câmpie, cu soluri fertile, cu resurse importante de gaze naturale, într-o zonă cu oportunităţi economice largi (activităţi comerciale, navigaţie, agricultură, industrie petrochimică etc.) şi nu în ultimul rând, cu puternice tradiţii în activităţile meşteşugăreşti şi industriale; aceste avantaje ale Olandei au constituit tot atâtea premise pentru o densitate mare a populaţiei - 2p.

Varianta 74A.1. 325 m3/s (aprilie şi mal);2. 80 m3/s (septembrie).B.1. februarie, Iulie;2. martie, iunie;3. se însumează valorile lunare, iar rezultatul se împarte la 12 (luni).C.1. oricare dintre: Podişul Moldovei Centrale, Platoul Moldovei, Câmpia Moldovei de Sud; - 1p2. temperat-continental arid; - 1p 3 Prut şi Nistru; - 2p4. stepă; - 1p5. oricare dintre: Chişinău, Tiraspol, Tighina, Bălţi, Orhei; - 3p6. Ungheni, Albita. - 2pD.1. 1977 = 3,6%o; 1992 = 3,4%»; 2002 = -0,4%0.2. Rata mortalităţii mai mare decât rata natalităţii.E.1. factori naturali (relieful, clima); factori economici (dezvoltarea industriei, a agriculturii);

2. oricare dintre: Germania; Olanda; Belgia.

Varianta 75A.1. 225- 230 m3/s, aprilie - 2p; "2. 50 m3/s, septembrie - 2p.B.1. primăvara - 2p;2. toamna - 2p;3. 175 - 180 m3/s - 2p.C.1. oricare dintre: Munţii Balcani (Stara Pianina), Munţii Rila-Rodopi, Câmpia înaltă a Dunării, Traciei Superioare; - 2p2. temperat-continentală la nord de Munţii Stara Pianina şi mediteraneană la sud de aceşti munţi; - 1 p3. oricare dintre: Dunăre, Mariţa, Struma; - 2p4. oricare dintre: stepă, păduri de foioase, vegetaţie mediteraneană; - 1p5. oricare dintre: Sofia, Burgas, Balcic, Plovdiv, Ruse şi Varna; - 2p6. Negru Vodă, Giurgiu-Ruse. - 2pD.1.2,83 km/km22. - are un important bazin hidrografic trecând prin zece ţări şi patru capitate;- face legătura între Europa Vestică (Marea Nordului) cu Europa Răsăriteană (Marea Neagră) prin intermediul canalului Dunăre - Main - Rhin.E.- subtropicală (mediteraneană) - 2p;- poziţia geografică - 2p.

Varianta 76A.1. 11 milioane locuitori;2. 6,5 milioane locuitori.B.1. Milano;2. Atena;3. Iberică.C.1. Marea Nordului; - 1p2. Munţii Alpi şi Munţii Pădurea Neagră; - 2p3. climat temperat-oceanic; - 1p4. Rhin, Elba; - 2p5. cărbuni superiori, minereuri feroase; - 2p6. Berlin, Munchen. - 2pD.- asemănare: în ambele ţări câmpiile deţin ponderi însemnate (Câmpia Alfold, Câmpia Normandiei)- deosebire: altitudinile maxime sunt mai mari în Franţa (peste 4000 m în Munţii Alpi) faţă de Ungaria (peste 1000 m în Munţii Matra);- deosebire: clima este temperat oceanică în mare parte din teritoriul Franţei, pe când în Ungaria este specific clima temperat-continentală.E.- apropierea Franţei faţă de Oceanul Atlantic, determinând o nuanţă oceanică climatului temperat;- influenţele de ariditate specifice estului Europei.

Varianta 77A.1.22°C, iulie-2p; 2. 0,2°C, ianuarie - 2p.

B.1. amplitudinea termică medie anuală |22 °C - °C 0,2| = |21,8 °C| = 21,8 °C - 2p;2. câmpie - 2p;3. diferenţa de temperatură medie februarie-august este |1,8°C - 21,8°C| = = |-20 °C| = 20 °C - 2p.C. 1. Munţii Cantabria, Câmpia Andaluziei; - 2p2. minereuri feroase, cărbuni; - 2p3. climat mediteranean, climat temperat-oceanic; - 2p4. siderurgia, industria energetică; - 2p5. Barcelona, Valencia. - 2pD.1. Dezvoltarea timpurie a industriei în Olanda, care a condus la formarea unei aglomeraţii urbane-industriale (Randstad Holland); existenţa unor resurse naturale mai bogate şi mai vari-ate în Olanda.2. Marea Britanie, Irlanda.E.- dezvoltarea economică puternică, care determină fluxuri de emigranţi din Europa Centrală şi de Est, Africa de Nord etc;- cadrul natural care în mare parte este favorabil locuirii.

Varianta 78A.1.21°C, iulie -2p; 2. -1,8 °C, ianuarie - 2p.B.1. amplitudinea termică medie anuală |21 °C - (-1,8) °C| = |22,8 °C| = 22,8 '2. câmpie - 2p;3. diferenţa de temperatură medie februarie - august este |0,5 °C - 20 °C| = = |-19,5 "C| = 19,5 "C-2p.C.1. fier, cărbune, petrol - 3p;2. industria siderurgică, industria termoenergetică, industria chimică - 3p;3. Liverpool, Cardiff - 2p;4. zona Londrei; Stonehange - 2p.D.1. existenţa resurselor de cărbune şi minereuri în Germania, determinând dezvoltatea timpurie a industriei; bilanţul migratoriu pozitiv în Germania şi negativ în România.2. România, Bulgaria.E.-în statele din Europa Centrală valorile densităţii populaţiei sunt ridicate datorită condiţiilor climatice favorabile - 2p;- statele din Europa Centrală au o economie foarte dezvoltată (Germania, Austria) şi un nivel de trai ridicat - 2p.

Varianta 79A.1. martie, noiembrie;2. -2 "C şi 10 °C.B.1. -4 °C în ianuarie;2. 21 °C în iulie;3. 25 °C.C.1. Relief variat, cu toate treptele majore de relief (Munţii Alpi, Masivul Central Francez, Câmpia Normandiei etc); prezenţa reliefului glaciar în Munţii Alpi şi Munţii Pirinei. - 2p2. minereuri feroase, cărbuni; - 2p3. temperatura medie anuală de 8-15 °C, prezenţa climatului temperat-oceanic, mediteranean şi montan

etajat; - 2p4. industria constructoare de maşini, industria chimică; - 2p5. Marsilia, Le Havre. - 2pD.1. condiţii climatice restrictive în Europa de Nord;2. dezvoltarea economică;3. gradul de dezvoltare economică mai redus al ţărilor din Europa de Est.E.- existenţa a numeroase râuri montane, cu debit şi pantă mari;- existenţa unor resurse limitate de combustibili fosili.

Varianta 80A.1. dezvoltarea industrială - 2p;2. reducerea ponderii agriculturii în economie şi creşterea nivelului de trai - 2p.B.1. 22 mii. loc. + 18 mii. loc. = 40 mii. loc. în 1946; 42 mii. loc. + 15 mii. loc. = 57 mii. loc. în 1990 - 2p;2. 100*21/(21+13)=61,76% - 2p;3. 100*45/(45+14)=76,27% - 2p.C.1. Munţii Apenlni, Câmpia Padului; - 2p2. minereuri neferoase; roci de construcţie (marmură); - 2p3. climă mediteraneană; - 1p4. Tibru, Pad, Maggiore; - 3p5. Roma, Torino. - 2pD.1. Suedia = 19,6 loc/km2, Ucraina = 78,35 loc/km2 - 3p;2. principala cauză o reprezintă diferenţierea climatică dintre cele două state, precum şi valoarea mare a populaţiei din Ucraina - 3p.E.- Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord dispune de un potenţial turistic natural şi antropic mare, datorită istoriei şi culturii, formelor de relief care atrag anual un număr mare de turişti - 2p;- principalele obiective turistice sunt: monumente, muzee, parcuri (Turnul Londrei, Parlamentul, Trafalgar Square, Stonehenge, etc.) - 2p.

Varianta 81A.1. Germania, 82.000.000 loc;2. Irlanda, 4.000.000 loc.B.1. Franţa şi Marea Britanie;2. Italia si Spania;3. 60.000.000 loc.C.1. locul 1 la producţia de vinuri în Europa; cel mai mare producător european de came;2. minereu de fier, bauxită, cărbuni, roci de construcţii; - 3p3. oricare dintre: Sena, Loire, Rhon, Rhin; - 2p4. Strasbourg; - 1p5. Nantes, Le Havre, Marsilia. - 2pD.1. Bulgaria, 67,73 loc/kmp; Finlanda, 15,47 loc/kmp;2. condiţiile naturale restrictive (clima subpolară).E.- nivelul de trai scăzut;

- insuficienţa locurilor de muncă pe fondul restructurării economice după căderea regimurilor comuniste.

Varianta 82A.1. 27 °C, iulie;2. cea 17 °C;3. cea 50 mm.B.1. Olanda, 387,8 loc/kmp; Germania, 230,86 loc/kmp; Portugalia, 109,31 loc/kmp;2. Olanda;3. populaţie numeroasă raportată la suprafaţa mică a ţării.C.1. Munţii Pindului; - 1p2. marmură, bauxită; - 2p3. climă mediteraneană; - 1p4. vegetaţie mediteraneană; - 1p5. industria metalurgică, industria materialelor de construcţii; - 2p6. Salonic, Pireu; - 2p7. Creta, - 1pD.1. agricultură puternic mecanizată, agricultură intensivă (chimizată);2, în jumătatea nordică se disting câmpiile (Bazinul Parizian) şl podişuri (Podişul Ardenl), Tn partea central-vestică câmpiile (Bazinul Aquitanlei) şl coline (Colinele Gătlne), iar în partea estică şl sudică munţii (Munţii Pirinei, Munţii Alpl) şi podişurile (Podişul Longres).E.- antropizare timpurie şi Intensă;-utilizarea lemnului pentru construcţii navale, consum casnic etc, pădurile fiind înlocuite de arbuşti sempervirescenţl.

Varianta 83A.1. 143 -145 mm, iulie;2. 53 - 55 mm, octombrie.B.1.c;2. d; 3. b.C.1. Munţii Alpi, Câmpia Germană; - 2p2. climă temperată de tranziţie; - 1p3. Dunăre, Rhin; - 2p4. cărbuni, minereuri; metalurgia, industria chimică; - 4p5. Duisburg. - 1pD.1. Albania, 111,49 loc/kmp; Belgia, 324,59 loc/kmp;2. populaţia Belgiei este de trei ori mai mare decât populaţia Albaniei, având suprafeţe comparative;3. populaţia Belgiei ocupată dominant în servicii şi industrie, pe când cea a Albaniei în agricultură; nivelul de trai şi de industrializare mult mai ridicat în Belgia.E.- potenţialul turistic natural al Italiei este mult mai variat decât cel al Olandei, favorizând practicarea tipurilor majore de turism/montan, balnear-maritim, de cură balneară);- Italia deţine jumătate din bogăţia artistică a lumii inclusă în patrimoniul UNESCO

Varianta 84A.1. 97 - 99 mm, iunie;2. 25 mm, februarie.B.1. a; 2. d; 3. b.C.1. Peninsula Balcanică; - 1p2. Macedonia, Bulgaria; - 2p3. Rhodos, Creta; - 2p4. Atena, Salonic, Larissa; - 3p5. turismul, transporturile pe apă. - 2pD.1. Islanda, 2,91 loc/kmp; Ungaria, 108,56 loc/kmp.2. condiţiile naturale restrictive din Islanda.E.- Franţa prezintă resurse turistice diversificate: munţi, plaje, oraşe cu arhitectură medievalăetc.;- Munţii Alpi permit practicarea turismului pentru sporturi de iarnă.

Varianta 85A.1. 320 - 330 mc/s, mai;2. 50 - 60 mc/s, octombrie.B.1. topirea zăpezilor; ploi de primăvară;2. precipitaţii scăzute.C.1. bauxită, cărbuni, fier; - 3p2. industria metalurgiei neferoase, industria siderurgică, industria construcţiilor de maşini; - 3p3. Le Havre, Nantes; - 2p4. riviera franceză, Paris. - 2pD.1. poziţia geografică în Europa de Est, amplitudini termice mai ridicate, precipitaţii reduse (cea 500 mm/an);2. producerea hidroenergiei este mai ieftină, riscurile ecologice mai reduse comparativ cu termoenergia sau atomoenergia.E.1. identitate europeană, criterii democratice, criterii economice etc;2. - identitate europeană: statul ce candidează la aderare trebuie să fie european;- criterii democratice: pluralism politic, alegeri libere, separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor şi libertăţilor, a statutului minorităţilor;- criterii economice: economie de piaţă capabilă să se încadreze în cerinţele şi standardele U.E.

Varianta 86A.1. aproximativ 180 m3/s în luna martie; aproximativ 100 m3/s în luna octombrie - 2p;2. aproximativ 260 m3/s - 2p.B.1. fenomenele de îngheţ la nivelul solului corelate cu o scăzută cantitate de precipitaţii - 2p;2. topirea zăpezilor corelate cu ploi abundente de primăvară şi vară - 2p;3. aprilie şi mai - 2p.C.1. Franţa, Austria - 2p;2. lanţul alpin (Alpii Bavariei, Munţii Pădurea Neagră, Munţii Metaliferi); podişul Bavariei - 2p;

3. cărbunii în bazinul Ruhr - 2p;4. industria energetică şi siderurgia - 2p;5. Berlin - 1p;6. Duisburg - 1p.D.1. Franţa; exploatarea raţională a fondului piscicol, a fondului forestier şi mecanizarea agriculturii a condus la eliberarea forţei de muncă ocupată în sectorul primar, ceea ce explică ponderea scăzută a populaţiei ocupată în acest sector economic.2. Grecia; dominarea sectorului vegetal (2/3 din producţia agricolă), creşterea animalelor în sistem extensiv, pe baza păşunilor extinse (40% din teritoriul ţării) şi flota de pescuit absorb un număr ridicat de forţă de muncă, determinând ponderea ridicată a populaţiei ocupată în sectorul primar.E.1. Puternica dezvoltare economică şi gradul ridicat de civilizaţie, în care populaţia devine un consumator intens de servicii, a determinat dezvoltarea sectorului terţiar al economiei Franţei.2. Punerea în valoare a resurselor turistice.

Varianta 87A.1. aprox. 28 °C; iulie;2. aprox. 9 mm; iulie.B.1. 65 mm;2. nebulozitatea scăzută;3. suma temperaturilor medii lunare raportate la 12 luni.C.1. Munţii Alpi, Munţii Apenini; * 2p ^2. mediteranean; - 1p3. fond forestier, gaze naturale; - 2p4. industria petrochimică, industria materialelor de construcţii; - 2p5. Torino, Napoli; - 2p6. Riviera italiană. - 1pD.1. Finlanda;2. Olanda;3. condiţii fizico-geografice restrictive.E.- valori diferite ale bilanţului migratoriu;- cauze economice.

Varianta 88A.1. aproximativ 83 mm în luna iunie - 2p;2. două luni (februarie, martie) la staţia Satu Mare; şase luni la staţia Suceava (ianuarie, februarie, martie, octombrie, noiembrie, decembrie) - 2p.B.1. cantitatea de precipitaţii căzute într-o lună raportată la numărul zilelor din acea lună, respectiv cantitatea de precipitaţii dintr-un an raportată la cele 12 luni ale anului - 2p;2. prezenţa influenţelor climatice oceanice la Satu Mare faţă de staţia meteorologică Suceava unde se manifestă influenţe climatice scandinavo-baltice - 2p.C.1. San Marino şi Vatican (Statul Papal) - 2p;2. Milano şi Torino - 2p;

3. aeronautică şi automobile - 2p;4. Sicilia, Sardinia - 2p;5. Gorda, Maggiore - 2p.D.1. densitatea este de 69,8 loc/km2;2. condiţii fizico-geografice restrictive (relief accidentat, climat subpolar, pergelisol, fertilitate scăzută a solului);3. climat favorabil habitării.E.1. nivelul de dezvoltare economică a statelor; statele dezvoltate alocă sume mari de bani pentru extinderea şi îmbunătăţirea infrastructurii feroviare;2. condiţii fizico-geografice diferite (relief accidentat, declivitate mare a reliefului; condiţii climatice restrictive) care determină densităţi scăzute ale populaţiei şi implicit densităţi mici ale căilor ferate.

Varianta 89A.1. valoarea maximă în staţia Zalău este de aproximativ 99 mm în luna iunie - 2p;2. patru luni (mai, iunie, iulie şi august) în staţia Zalău; cinci luni (mai, iunie, iulie, august şi septembrie) la staţia Târgu Neamţ - 2p.B.1. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii raportată la 12 luni;2. prezenţa influenţelor climatice oceanice la staţia Zalău în comparaţie cu manifestarea în regim anticiclonic a maselor de aer de la staţia meteorologică Târgu Neamţ.C.1. oricare dintre: Munţii Rila-Rodopi; Podişul Prebalcanic; Câmpia Tracia Superioară; - 2p2. republică parlamentară; - 1p3. fond forestier; - 1p • '4. trandafir, tutun; - 2p5. Varna, Burgas; - 2p6. litoralul Mării Negre; - 1p7. Organizaţia Cooperării Economice a Mării Negre. - 1pD.1. - dezvoltarea performanţelor tehnologice în industria energetică, dar sunt şi nepoluante în comparaţie cu cele clasice;- impulsionate de „criza energetică" pricinuită de creşterea rapidă a consumatorilor, dar şi de scumpirea repetată a resurselor tradiţionale pe fondul scăderii rezervelor - 2p;2. - creşterea în balanţa energetică a energiei alternative;- scăderea resurselor de combustibili fosili la nivelul continentului european - 2p;3. Lituania, Ucraina - 2p.E.- număr mare de emigranţi;- cauze economice.

Varianta 90A.1. aprox. 64 mm în luna iunie;2. aprox. 22 mm; martie;B.1. suma cantităţilor medii lunare de precipitaţii raportată la 12 luni;2. - influenţe climatice continental excesive la staţia meteorologică Cernavodă şi influenţe climatice pontice la staţia Constanţa;

- altitudinea scăzută a reliefului nu favorizează convecţia maselor de aer.C.1. Arhipelagul britanic din vestul Europei; - 1p2. Munţii Penini, Munţii Cambrian; - 2p3. climat temperat-oceanic; - 1p4. cărbuni, roci sedimentare (nisip cuarţos, caolin); - 2p5. Glasgow, Liverpool;v- 2p6. industria siderurgică, industria materialelor de construcţii. - 2pD.1. 27 state - 1p;2. Bulgaria şi România - 2p;3. Spania şi Portugalia - 2p;4. Suedia - 1p.E.- oraşele Italiei au puternice amprente istorice - 2p;- are un cadru natural de excepţie, dar şi numeroase zonş puternic dezvoltate economic şi cultural - 2p.

Varianta 91A.1. aprilie sau mai, 350 m3/s - 2p;2. ianuarie, cea. 75 m3/s - 2p.B.1. este media debitelor medii lunare - 2p;2. primăvara - topirea zăpezilor şi precipitaţii ridicate - 2p;3. iarna, precipitaţii reduse sub formă de zăpadă şi fenomenul de îngheţ - 2p.C.1. Elveţia; - 1p2. ţară alpină, ţară dunăreană; - 2p3. Munţii Alpi; - 1p4. climat alpin; - 1p5. Dunărea; - 1p6. republică parlamentară; - 1p7. Graz, Linz; - 2p8. Munţii Alpi (Tirol). - 1pD.1. Italia, 192,8 loc/km2; Finlanda, 15,4 loc/km2 - 2p;2. Italia, 67%; Finlanda, 67% - 2p;3. climatul aspru cu ierni lungi şi geroase şi veri scurte - 2p.E.- cel mai mare muzeu în aer liber, având cele mai numeroase monumente istorice şi de artă din lume;- este unul dintre marile centre cultural-artistice, ştiinţifice şi universitare ale lumii - 2p.

Varianta 92A.1. -12°C, februarie - 2p;2. 17mm, februarie - 2p.B.1.c;2. b ;3. a ;C.1. Elveţia şi Austria; - 2p2. Etna; - 1p3. Napoli, Genova; - 2p4. Tibru; - 1p

5. măslinul, citricele; - 2p6. Sardinia şi Sicilia. - 2pD.1. Europa de Nord, 16,7 loc/km2; Europa Centrală, 142,3 loc/km2 -2,26,1% -2p.E.- poziţia geografică determină condiţii climatice aspre Tn Europa de Nord, puţin favorabile locuirii, comparativ cu Europa Centrală unde climatul temperat este favorabil locuirii - 2p;- extinderea mare a tundrei, taigalei, solurilor podzollce slab fertile etc, determină densităţi mici ale populaţiei Tn Europa Nordică, în comparaţie cu Europa Centrală care dispune de resurse variate, soluri fertile care au favorizat concentrarea populaţiei şl densităţi mari - 2p.

Varianta 93A.1. iunie şi octombrie - 2p;2. februarie şi septembrie. - 2pB.1.c;2. c ;3. b.C.1. câmpia; - 1p2. România, Austria; - 2p3. temperat-continentală; - 1p4. Dunărea, Tisa; - 2p5. lac tectonic, Balaton; - 2p6. Budapesta, Szeged. - 2pD.1. Europa: 69,41 loc/km2; România: 90,90 loc/km2E.Energia nucleară are o pondere ridicată în structura energetică a Franţei datorită resurselor importante de uraniu pe care le deţine şi datorită posibilităţii utilizării tehnologiilor avansate, care permit construirea şi gestionarea acestui tip de energie.

Varianta 94A.1. 20 mm, februarie - 2p;2. cea. 108 mm, iulie - 2p.B.1. 88 mm - 2p;2. cea. 70 mm - 2p;3. circulaţia maselor de aer. - 2p.C.1. Munţii Alpi, Masivul Central Francez - 2p;2. climat temperat-oceanic - 1p;3. Sena, Loira - 2p;4. Marsilia, Lyon - 2p;5. Marsilia, Le Havre, Bordeaux - 3p.D.1. Ucraina, 30,9°C; Ungaria - 26,3°C - 4p;2. Ucraina - influenţe continentale; Ungaria - influenţe oceanice - 2p.E.-180 mm/an - 2p;atenuarea spre est a influenţelor oceanice şi accentuarea celor continentale - 2p.

Varianta 95A.1.20°C, iulie-2p; 2. -5°C, ianuarie - 2p.

B.1. ianuarie, februarie - 2p;2. 25°C - 2p;3. media temperaturilor medii zilnice - 2p.C.1. climat temperat-oceanic - 1 p;2. poziţia geografică, circulaţia atmosferică - 2p;3. Sena şi Loira - 2p;4. Paris - 1p;5. Marsilia - 1p;6. industria construcţiilor de maşini şi industria alimentară - 2p;7. Coasta de Azur - 1p.D.- asemănare: în ambele state sunt regiuni întinse de câmpie şi dealuri joase;- asemănare: în ambele state clima este temperat-continentală;- deosebire: în Serbia vegetaţia este reprezentată în special de pădurile de foioase, în timp ce în Ungaria predomină stepa (pustă).E.în Munţii Caucaz densitatea populaţiei are valori reduse datorită reliefului inaccesibil(altitudini peste 5000 m) şi a condiţiilor climatice nefavorabile (temperaturi scăzute, vânturi puternice, zăpezi permanente).

Varianta 96A.1, 83 mm/an, iunie.2. 40 mm/an, februarie.B.1.43 mm/an.2. media aritmetică a valorilor medii lunare.3. februarie şi martie (august şi decembrie).C.1. se învecinează cu Germania la NE şi Spania la SV - 2p;2. Marsilia, Toulouse, Strasbourg - 3p;3. cultivarea viţei-de-vie - 1p;4. Sena - 1p;5. Turism montan - Alpi, turism litoral - Coasta de Azur, turism cutural - Paris - 3p.D.1. curentul Atlanticului de Nord;2. activităţi portuare;3. Norvegia, Marea Britanie.E.- necesitatea extinderii spaţiului destinat agriculturii;- antropizarea puternică a zonei încă din perioada antică.

Varianta 97A.1. 8,5%o, Irlanda.2. -5,2V Bulgaria.B.1. politici demografice pronataliste; 2.8,2;3. emigraţia tinerilor.C.1. Munţii Penini; - 1p2. Tamisa; - 1p

3. cărbune, petrol; - 2p4. petrochimie, construcţii de maşini; - 2p5. Liverpool, Manchester, Glasgow; - 3p6. Londra. - 1pD.1. 27; - 1p2. Germania, Franţa; - 2p3. Suedia, Finlanda, Polonia. - 3pE.- turism ;- transporturi.

Varianta 98A.1. aprilie şi august - 2p;2. octombrie şi noiembrie - 2p.B.1. iulie, 77 mm - 2p;2. februarie 30 mm - 2p;3. 10 mm - 2p.C.1. Podişul Moldovei şi Câmpia Colinară a Moldovei - 2p;2. climă temperat-continentală - 1p;3. Prutul şi Nistrul - 2p;4. stepa - 1p;5. Chişinău şi Tiraspol - 2p;6. viţă-de-vie şi tutun - 2p.D.1.13 milioane t - 2p;2. 11,3% - 2p;3. 14,1 milioane t - 2p.E.- turismul;- transporturile.

Varianta 99A.1. 70 mm în iunie - 2p;2. 30 mm în februarie - 2p.B.1. vara; 2. 40 mm3. apa este blocată în precipitaţii solide (îngheţul).C.1. huilă, minereuri, gaze naturale - 3p;2. industria chimică şi industria constructoare de maşini - 2p;3. Ruhr-Rhin; - 1p; ,4. Dunăre, Rhin; - 2p 5. Hamburg, Lubeck. - 2p 1D.1. Finlanda 15,47 loc/km2 şi Bulgaria 66,6 loc/ km2 ;2. clima - 2p.E.- defrişările;- păşunatul excesiv.

Varianta 100A.1.270 mc/s.2. 100 mc/s.3. 60 mc/s.B.1. - topirea zăpezilor primăvara;- secetele toamna;2. 150 mc/s.C.1. Austria, Franţa; - 2p2. Munţii Alpl şi Pădurea Neagră, Podişul Bavariei, Câmpia Germaniei; - 2p3. cărbune, sare; - 2p4. Berlin; - 1p5. Hamburg, Munchen, Stuttgart. - 3pD.1. Cipru, 84,8 loc/kmp; Suedia, 20 loc/kmp.2. condiţii istorice diferite.E.- factori economici.- nivelul de trai.