Ştefan Alexandra

Judeţul Alba

• Alba este un județ al României situat în Transilvania. Reședința Judeţului este municipiul Alba Iulia cu 72.405 de locuitori. Județul are o suprafață de 6.242 km² (respectiv 2,6 % din teritoriul tarii) şi populație de 382.700 de locuitori (locul 28 în ţară), cu 61 locuitori km². Se învecinează cu județele Cluj și Mureș la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest și Arad și Bihor la nord-est.

Stema• Este formatã dintr-un scut cu

baza curbatã, despicat.• În primul cartier, pe

albastru are un legionar roman de argint, stând în picioare spre stânga, ţinând în mâna dreaptã o lance de argint, iar în stânga un scut negru, cu inscripţia V.R.R. (virtus romana rediviva).

• Cartierul secund, tãiat, are în partea de sus, pe roşu, o poartã de cetate, arcuitã, de argint, cu douã turnuri crenelate, având în intrare stema Moldovei, iar în partea inferioarã, pe aur, are sigiliul lui Avram Iancu (un brad verde încadrat de inscripþia SIGILLU PRAEFECTUREI AURARIE GEMINE).

Relief• Predomină regiunile înalte de podiș, deal şi munte, în est cu Munții

Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șureanu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parâng. Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor.

• În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrel.• Zona de podiș și deal alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul

Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400-500 m altitudine).

• Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul drept: Arieșul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda,Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Secașul, Sebeșul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic.

Rezervaţii naturale

• Lista rezervațiilor naturale din județul Alba cuprinde ariile protejate de interes național (rezervații naturale), situate pe teritoriul administrativ al județului Alba, declarate prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii protejate).

Avenul din Hoanca Urzicarului

• Avenul din Hoanca Urzicarului (cunoscut și sub numele de „Avenul Independenței”) are o lungime totală a galeriilor ce însumează 1.125 m, și o denivelare ce se termină într-un sifon cu o adâncime de 286 m. și este inclus în Parcul Natural Apuseni.

• Aria protejată se află în Munții Bihorului (grupă montană a Munților Apuseni, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Occidentali) la o altitudine de 1.710 m. și reprezintă un aven activ cu o intrare în forma unei guri de peșteră.

Bulzul Gălzii

• Ocupă o suprafață de 3 hectare. Pe teritoriul rezervației tronează o klippă de calcare sub formă de olistolite desprinsă din versantul sudic al Trascăului, bloc calcaros cu dimensiuni impresionante (înălțime 70 m, lungime 200 m, lățime 60 m) atribuit erei geologice a jurasicului.

• Arealul Piatra Bulzului reprezintă o zonă naturală acoperită cu vegetație arboricolă și suprafețe de fâneață; ce adăpostește comunități importante de plante mezofile cu specii de țăpoșică (Nardus stricta), iarba câmpului (Agrostis tenuis) și păiuș roșu (Festuca rubra).

Cheile Albacului• Se întinde pe o suprafață de 35 de hectare.• Aria protejată este inclusă în situl Natura

2000 - Munții Apuseni-Vlădeasa și reprezintă o formațiune de tip chei (abrupturi stâncoase, izvoare, izbucuri) săpate în calcare de apele Arieșului.

Cheile Cibului

Cheile Glodului

Cheile Ordâncușei• Se întinde pe o suprafață de 10 de hectare.• Aria protejată suprapusă sitului Natura 2000 - Munții Apuseni-

Vlădeasa cuprinde numeroase grote si peșteri, dintre acestea cea mai importantă fiind Peștera Poarta lui Ionele. Pe suprafața teritorială a cheilor se găsește și un pod natural. Prin Cheile Ordancușei trece unul dintre numeroasele marcaje turistice care duc la Ghețarul Scărișoara.

Calcarele de la Ampoița

• Arealul Calcarele de la Ampoița (cu o suprafață de 10 hectare) se află în versantul stâng al Văii Ampoiței (unul din afluenții de dreapta al Ampoiului), pe teritoriul căreia se află trei stânci (klippe calcaroase). Rezervația naturală reprezintă o zonă de pajiști cu vegetație saxicolă specifică stâncăriilor, constituită din specii de: mărgică (Melica ciliata), mierluță (Minuartia verna), timoftica (Phleum montanum), hajmă păsărească (Allium flavum), păiuș (Festuca cinerea).

Calcarele cu orbitoline de la Piatra Corbului

Calcarele de la Valea Mică

Cascada Vârciorog

Cheile Caprei

Alte arii protejate• Cheile Geogelului

• Cheile Piatra Bălții• Cheile Plaiului• Cheile Pravului• Cheile Siloșului• Cheile Tecșeștilor• Cheile Ampoiței• Cheile Găldiței și Turcului• Cheile Gălzii• Cheile Gârdișoarei• Cheile Întregalde• Cheile Mănăstirii• Cheile Pociovaliștei• Cheile Poșăgii• Poienile cu narcise de la

Tecșești• Piatra Boului

• Cheile Râmețului• Cheile Runcului• Cheile Văii Cetii• Cheile Vălișoarei• Detunata Goală• Detunata Flocoasă• Iezerul Ighiel• Iezerul Șurianul• Izbucul Cotețul Dobreștilor• Izbucul Mătișești• Izbucul Tăuzului• Laricetul de la Vidolm• Masa Jidovului• Molhașurile Căpățânei• Oul Arșiței• Pădurea Sloboda• Poiana cu narcise de la

Negrileasa

• Piatra Grohotișului• Piatra Poienii• Piatra Bulbuci• Piatra Cetii• Piatra Corbului (Roșia Montană)• Piatra Despicată• Piatra Varului• Pârâul Bobii• Peștera Huda lui Papară• Peștera Coiba Mare• Peștera Scărișoara• Peștera Poarta Zmeilor• Peștera Ghețarul de la Vârtop• Râpa Roșie• Șesul Craiului - Scărița-Belioara• Stânca Grunzii• Tăul fără fund de la Băgău• Vânătările Ponorului

Cutremurul din 1977• Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un

puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22:22 în data de 4 martie1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse), 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse) numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

• Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuinte au fost distruse și peste 100 de oameni au fost uciși.

• Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.