GENUL LIRICGENUL LIRIC

““Nimeni nu ştie mai bine ca inima Nimeni nu ştie mai bine ca inima secretele creierului. Poezia ar fi secretele creierului. Poezia ar fi secretul creierului scăpat din secretul creierului scăpat din gura inimii.gura inimii.””

G.VieruG.Vieru

Mihai Eminescu Mihai Eminescu

Mihai EminescuMihai Eminescu (născut ca (născut ca Mihail EminoviciMihail Eminovici) (n. ) (n. 15 ianuarie15 ianuarie 18501850, , BotoşaniBotoşani sau sau IpoteştiIpoteşti - d. - d. 15 iunie15 iunie 18891889, , BucureştiBucureşti) a fost un ) a fost un poetpoet, , prozatorprozator şi şi jurnalistjurnalist românromân, socotit de cititorii români şi de critica literară postumă , socotit de cititorii români şi de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din drept cea mai importantă voce poetică din literatura românăliteratura română..[1][1] Receptiv Receptiv la marile romantisme europene de secol XVIII şi XIX, poetul şi-a asimilat la marile romantisme europene de secol XVIII şi XIX, poetul şi-a asimilat viziunile poetice occidentale, creaţia sa aparţinând unui romantism târziu. viziunile poetice occidentale, creaţia sa aparţinând unui romantism târziu. Eminescu a fost activ în societatea literară Eminescu a fost activ în societatea literară JunimeaJunimea, şi a lucrat ca redactor , şi a lucrat ca redactor la la TimpulTimpul, ziarul oficial al , ziarul oficial al Partidului ConservatorPartidului Conservator..[2][2] A publicat primul său A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la VienaViena. . ManuscriseleManuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinta din 25 ianuarie 1902.25 ianuarie 1902.[3][3] Eminescu a fost internat în Eminescu a fost internat în 3 februarie3 februarie 18891889 la la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de Caritas. În data de 15 iunie15 iunie 18891889, în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit , în jurul orei 4 dimineaţa, poetul a murit în sanatoriul doctorului Şuţu. În în sanatoriul doctorului Şuţu. În 17 iunie17 iunie Eminescu a fost înmormântat la Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din umbra unui tei din cimitirul cimitirul BelluBellu din din BucureştiBucureşti. A fost ales post-mortem (. A fost ales post-mortem (28 octombrie28 octombrie 19481948) membru al ) membru al Academiei RomâneAcademiei Române..

DORINTADORINTA

Vino-n codru la izvorulVino-n codru la izvorul

Care tremura pe prund,Care tremura pe prund,Unde prispa cea de Unde prispa cea de brazdebrazdeCrengi plecate o Crengi plecate o ascund.ascund.

Si ?n bratele-mi intinseSi ?n bratele-mi intinseSă alergi, pe piept să-mi Să alergi, pe piept să-mi cazi,cazi,Să-ti desprind din Să-ti desprind din crestet valul,crestet valul,Să-l ridic de pe obraz.Să-l ridic de pe obraz.

Pe genunchii mei Pe genunchii mei sedea-vei,sedea-vei,Vom fi singuri-singurei,Vom fi singuri-singurei,Iar ?n par infiorateIar ?n par infiorateOr să-ti cadOr să-ti cada flori de tei.a flori de tei.

LUCIAN BLAGA

Lucian Blaga (n. 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, judeţul Alba - d. 6 mai 1961 la Cluj) a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar şi diplomat român. Personalitate impunătoare şi polivalentă a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate

A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe ţărm (1910), şi în Românul, cu studiul Reflecţii asupra intuiţiei lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeş în 1909. În anul 1911 călătoreşte în Italia, unde îşi petrece timpul în librării, căutând cărţi de filosofie, şi vizitând vestigiile istorice ale acestei ţări.

A urmat cursurile Facultăţii de Teologie din Sibiu şi Oradea în perioada 1914–1916, pe care le-a finalizat cu licenţă în 1917. A studiat filosofia şi biologia la Universitatea din Viena între anii 1916 şi 1920, obţinând titlul de doctor în filosofie. Aici a cunoscut-o pe Cornelia Brediceanu, cea care îi va deveni soţie. A revenit în ţară în ajunul Marii Uniri. În anul 1916, în timpul verii, Blaga vizitează Viena, unde descoperă Expresionismul

Volume de versuri

Poemele luminii Paşii profetului

În marea trecere Lauda somnului

La cumpăna apelor La curţile dorului

Nebănuitele trepte

AMURG DE TOAMNAAMURG DE TOAMNA

Din vârf de munţi amurgul suflăDin vârf de munţi amurgul suflăcu buze roşiicu buze roşiiîn spuza unor noriîn spuza unor norişi-atâtaşi-atâtajăraticul ascunsjăraticul ascunssub valul lor subţire de cenuşă.sub valul lor subţire de cenuşă.

O razăO razăce vine goană din apusce vine goană din apusşi-adună aripile şi se lasă şi-adună aripile şi se lasă tremurândtremurândpe-o frunză:pe-o frunză:dar prea e grea povara -dar prea e grea povara -şi frunza cade.şi frunza cade.

O, sufletul!O, sufletul!Să mi-l ascund mai bine-n pieptSă mi-l ascund mai bine-n pieptşi mai adânc,şi mai adânc,să nu-l ajungă nici o rază de să nu-l ajungă nici o rază de lumină:lumină:s-ar prăbuşi.s-ar prăbuşi.

E toamnăE toamnă..

NICHITA STANESCUNICHITA STANESCU Nichita StănescuNichita Stănescu, numele la naştere , numele la naştere Nichita Hristea Nichita Hristea

StănescuStănescu, (n. , (n. 31 martie31 martie 19331933, , PloieştiPloieşti, , judeţul Prahovajudeţul Prahova — — d. d. 13 decembrie13 decembrie 19831983 în în Spitalul FundeniSpitalul Fundeni din din BucureştiBucureşti) a ) a fost un poet, scriitor şi eseist fost un poet, scriitor şi eseist românromân, ales post-mortem , ales post-mortem membru al membru al Academiei Academiei RomâneRomâne.Considerat atât de critica .Considerat atât de critica literară cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai de literară cât şi de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba seamă scriitori pe care i-a avut limba românăromână, pe care el , pe care el însuşi o denumea „însuşi o denumea „Dumnezeiesc de frumoasăDumnezeiesc de frumoasă”, Nichita ”, Nichita Stănescu aparţine temporal, structural şi formal, poeziei Stănescu aparţine temporal, structural şi formal, poeziei modernistemoderniste sau neo-modernismului românesc din anii sau neo-modernismului românesc din anii 19601960--19701970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se . Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuşi, fiind considerat de unii critici aseamănă decât cu el însuşi, fiind considerat de unii critici literari, precum literari, precum Alexandru Alexandru CondeescuCondeescu[1][1] şi şi Eugen SimionEugen Simion,,[2][2] un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate un poet de o amplitudine, profunzime şi intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici şi poetici.A fost laureat al Premiului inventatorilor lingvistici şi poetici.A fost laureat al Premiului Herder şi nominalizat la Herder şi nominalizat la Premiul Premiul NobelNobel pentru Literatură pentru Literatură ( (19801980

PLOAIE IN LUNA LUI MARTEPLOAIE IN LUNA LUI MARTE

Ploua infernal,Ploua infernal,şi noi ne iubeam prin mansarde.şi noi ne iubeam prin mansarde.Prin cerul ferestrei, oval,Prin cerul ferestrei, oval, norii curgeau în luna lui Marte.norii curgeau în luna lui Marte.

Pereţii odaii erauPereţii odaii erauneliniştiţi, sub desene în cretă.neliniştiţi, sub desene în cretă.Sufletele noastre dansauSufletele noastre dansaunevăzute-ntr-o lume concretă.nevăzute-ntr-o lume concretă.

O să te plouă pe aripi, spuneai,O să te plouă pe aripi, spuneai,plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.plouă cu globuri pe glob şi prin vreme.Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,mie-mi plouă zborul, cu pene.mie-mi plouă zborul, cu pene.

Şi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-miŞi mă-nălţam. Şi nu mai stiam unde-milăsasem în lume odaia.lăsasem în lume odaia.Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, Tu mă strigai din urmă: răspunde-mi, răspunde-mi,răspunde-mi,cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...cine-s mai frumoşi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,Ploua infernal, ploaie de tot nebunească,şi noi ne iubeam prin mansarde.şi noi ne iubeam prin mansarde.N-aş mai fi vrut să se sfârşeascăN-aş mai fi vrut să se sfârşeascăniciodată-acea lună-a lui Marte niciodată-acea lună-a lui Marte