Geneza Universitatilor Medievale Bun Pt Prezentare!

7/28/2019 Geneza Universitatilor Medievale Bun Pt Prezentare!

1/6

1 | P a g e

GENEZA UNIVERSITATILOR MEDIEVALE

Originile universitatilor n jurul anului 800 a crescut interesul pentru antichitatea clasic, n

cadrul Renaterii carolingiene. Carol cel Mare a iniiat reforme profunde n educaie.Clugrul englez Alcuin de York a elaborat un proiect de dezvoltare a nvturii, stabilind

programe de studiu ale celor apte arte liberale: trivium, sau educaia literar (gramatic,retoric i dialectic) i quadrivium, sau educaia tiinific (aritmetic, geometrie,astronomie i muzic.)

Secolele al XII-lea si al XIII-lea nu au marcat doar o Renastere la nivelul culturii si alstiintei, ci si o nnoire a institutiilor, cu precadere a celor destinate unor forme de nvatamntsuperior (studium generale). Grandiosul fenomen spiritual a nceput cu scolile din preajmamanastirilor sau a catedralelor si s-a ncheiat cu primele universitati. n secolul al XII-lea, se

poate sesiza un urias influx de cunoastere, dinspre civilizatia islamica spre EuropaOccidentala, prin intermediul mai multor filiere, cum ar fi: statele crestine cruciate dinOrientul Apropiat, Sicilia, sudul Italiei si, n principal, studentii arabi din Spania. Pe de alta

parte, nca pe la anul 1100 scoala nsotea profesorul. Dupa anul 1200, profesorul urmascoala, adica universitatea si prestigiul acesteia.

La sfrsitul secolului al XI-lea, nvatamntul de nalta tinuta se confunda cu cele sapte arteliberale (septem artes liberales) traditionale. Aceste discipline, specifice nceputurilornvatamntului medieval, prin excelenta monahal, fusesera canonizate si standardizate deMartianus Capella, nca din veacul al V-lea. Renasterea secolului al XII-lea (C.H. Haskins)a completat trivium-ul si quadrivium-ul cu noua logica, matematica si astronomie. A generatfacultati de drept, medicina, teologie si, n final, filosofie. Prin urmare, universitatile s-aucristalizat, n mod firesc, o data cu expansiunea cunoasterii. Revolutia intelectuala si ceainstitutionala au progresat ntr-o armonioasa sincronizare.

Pe lnga faptul ca a generat universitatile, secolul al XII-lea a statuat forma de organizare sifunctionare a acestora pentru vremurile care au urmat. Universitatile nu au nsemnatresurectia unui model ancestral. Lumea greco-romana nu a cunoscut universitati, n sensulmodern al cuvntului. A dispus, e drept, de un nvatamnt urban de exceptie, de un

remarcabil proces de instruire n domeniul dreptului, al retoricii si al filosofiei, dar acestsistem de educatie nu a fost organizat pe facultati, colegii sau natiuni si nu a cunoscut nicimecanismul unor programe didactice riguroase si al unor grade academice. Universitatilemedievale sunt, n consecinta, institutii insolite, tipic europene, contributii specifice alesecolului al XII-lea la civilizatia universala. De aceea, cei care au analizat veacul respectivvorbesc, n plan spiritual, de o Renastere.

Evul mediu a cunoscut numeroase forme de viata corporatista. La origine, cuvntuluniversitate (universitas) nsemna corporatie sau ghilda, ntr-o acceptiune generalizata.Treptat, termenul a nceput sa denote exclusiv o tagma de nvatati sau o asociatie de profesori

si studenti, adica universitas societas magistrorum discipulorumque. Profesorii si discipoliilor au simtit nevoia de a se organiza n asociatii profesionale, pentru a proteja autonomia si


2/6

2 | P a g e

privilegiile comunitatii scolare si pentru a se emancipa de sub tutela autoritatii ecleziastice,reprezentata de catre episcopi, si a celei laice, ntruchipata de organismele administrative aleoraselor n care si desfasurau activitatea.

Pentru a anihila controlul abuziv, exercitat de episcop, mai ales n privinta conduitei morale sia discursului academic, prin intermediul unui personaj specializat, cancelarul (scolasticus), si

jurisdictia aspra a autoritatilor civile, membrii comunitatilor universitare vor recurge lasecesiuni, boicoturi, revolte violente, pentru a apela, n final, la protectia papalitatii,autoritatea religioasa suprema a vremii.

Organizarea studiului si strategiile de predare

n acelasi oras puteau functiona, concomitent, mai multe universitati, asa cum, de altfel,coexistau o serie de bresle. Aceste institutii de nvatamnt, distincte si autonome, geloase lanceput pe propria lor viata corporatista, s-au agregat treptat, devenind universitati singulare,care ncorporau nsa facultati diverse. Nucleul acestei insolite dezvoltari institutionale l-aconstituit, n Europa de Nord-Vest, corporatia profesorilor, iar n cea Sudica,asociatiastudentilor. n ambele cazuri, finalitatea procesului educativ se marginea laadmiterea discipolului n corporatia profesorilor. Fara o asemenea promovare, studentul nuobtinea licenta de predare (licentia ubique docendi). nainte de respectivul eveniment

profesional nu puteai apartine dect asociatiei studentilor, iar dupa, doar corporatieiprofesorilor.

Promovarea se efectua n virtutea unei examinari riguroase din diferite discipline de studiu.Licenta de predare este, prin urmare, cea mai veche forma de grad academic. Din perspectivaistorica, toate rangurile academice au fost, la origine, certificate de predare, aspect atestat si

prin titlurile de doctor sau master (magister). Un master of arts (magister artium) era unprofesor calificat n domeniul artelor liberale, iar un doctor n drept sau medicina era unprofesor abilitat pentru a preda discipline din domeniul respectiv. Conform cutumei, laobtinerea licentei de predare, candidatul era obligat sa prezinte, n fata unei comisii, compuse

din magistri, o prelegere exemplara (inceptio), care constituia debutul activitatii saledidactice.

Initial, n universitati, nici durata studiilor si nici vrsta studentilor nu erau precis delimitate.Pe lnga tineri (adolescenti sau majori), la procesul de nvatamnt luau parte inclusiv copii si

persoane mai n vrsta. Cei din urma erau ei nsisi magistri pentru anumite discipline sidiscipoli pentrualta. ntr-o asemenea situatie se aflau, de obicei, studentii greci, care erau

profesori de elina si, n calitate de auditori, studiau limba latina. Cei care se prezentau launiversitate cu o pregatire insuficienta, doar elementara, erau obligati sa urmeze mai ntifacultas artium, unde se parcurgeau, pe durata a 6-7 ani, cele doua module didactice, trivium

(didactica, gramatica si retorica) si quadrivium (geometria, aritmetica, teoria muzicii siastronomia). Studentul care promova acest ciclu initiatic de nvatamnt dobndea titlul de


3/6

3 | P a g e

magister artium. n virtutea acestui prim criteriu academic de pregatire, absolventului i seconferea dreptul de a frecventa oricare dintre celelalte facultati consacrate: dreptul, teologia,medicina. Dupa eforturi intelectuale prestate pe durata a 3-6 ani, studentul avea sansa saobtina titlul de licentiat. Primele facultati care au acordat titlul stiintific de doctor au fost cele

de drept. ncepnd cu secolul al XIII-lea, si celelalte facultati au nceput sa acorde titlulmentionat.

ntr-o universitate medievala activitatea didactica se desfasura sub forma de prelegeri saucursuri (lectio), discutii (disputationes) precursoarele seminariilor moderne si studiuindividual, deseori la biblioteca. Lectio se desfasura dupa canoanele metodologiei euristicescolastice si ncorpora patru etape: citirea unui text dintr-un autor consacrat (lectio), ridicareaunei probleme pe marginea textului (questio), discutarea problemei (disputatio) sicomunicarea solutiei (determinatio). La discutii (disputationes) participau nu numai discipoliicelui care conducea dezbaterea, ci si auditorii altor profesori, deseori de orientare teoretica

rivala. n consecinta, discutiile erau deseori extrem de aprinse si se ncheiau cu certuri, bachiar cu ncaierari.

Primele universitati medievale europene

Antecesoarele primelor universitati au fost scolile de pe lnga manastiri si catedrale,ntemeiate si reorganizate prin stipulatiile legislatiei carolingiene. Cele sapte arte liberale,care urmau sa fie nsusite n cadrul scolilor monastice, au constituit un ideal, deseoriintangibil. Scolile de la Monte Cassino si Bec, centre de eruditie notorii, au fost cteva dintrestralucitele exceptii ale vremii. De fapt, n secolul al XII-lea, manastirile intra n declin si se

transforma n sedii cultural-educative derizorii, de un prestigiu ndoielnic. n schimbcatedralele cstiga n importanta, pe parcursul aceluiasi secol, prin dinamizarea activitatii dinscolile care functionau n incinta lor.

Obscura si relativ inexplicabila este aparitia, la Oxford, a primei universitati de pe teritoriulAngliei. Expertii considera ca e vorba de o evolutia accidentala. Localitatea nu beneficia nicide resurse intelectuale remarcabile si nici de o eventuala catedrala. Pentru a deveni centre denvatamnt universitar, pareau mai adecvate, la ora respectiva, Londra, York, Winchester sauCanterbury. Cu toate acestea, profitnd, se pare, de un grup masiv de studenti englezi,rechemati, n anul 1167, de la Paris, scoala de la Oxford se transforma n universitate.

Istoria Universitatii din Oxford nu poate fi inteleasa fara istoria orasului care i-a dat numele.Oxfordul este situat la 90 km nord-vest de Londra si are o vechime de 11 secole. Primaasezare saxona la confluenta raului Cherwell cu fluviul Tamisa si la granita de nord aregatului saxon Mercia era un targ de vite Oxenaforda (,,Vadul boilor). Avea rol de aparareimpotriva piratilor danezi, care puteau ajunge cu vasele lor pe Tamisa. Asa se explica de cecastelul (din care nu a mai ramas decat turnul bisericii St. George din incinta) a fost construitde normanzi in imediata vecinatate a fluviului.

Prima atestare documentara a asezarii apare in cronica anglo-saxona, in anul 912 d.Hr. Tot

din documente se stie ca in perimetrulul burgului se afla manastirea de maici, a carei stareta


4/6

4 | P a g e

era Sf. Frideswide, fiica unui conducator local numit Didanus si ca Eduard cel Batran (901-924) stapanea Londra (Lundenbryg) si Oxford (Oxnaford) cu toate pamanturile care iiapartineau.

La Oxford s-a nascut Richard Inima de Leu si tot aici s-a refugiat regina Matilda, pretedenta

tronului regelui Stephen.

Universitatea Oxford a luat nastere in timpul domniilor lui Henric II si Ludovic VII, prinmigratia studentilor englezi izgoniti de la Universitatea din Paris, in anul 1167. In secolulurmator apar primele colegii. Trei dintre ele sunt: University College (1249), Balliol College(1263) si Merton College (1264).

Din punct de vedere arhitectural marea majoritate a colegiilor, mai ales cele construite in sec.XIII-XVI au aspect monastic si militar medieval, fiecare cu zid de incinta, punctat de o poartamasiva cu arcada si gang, avand in partea superioara blazoanele in relief viu colorate. Zidul

inchide doua sau mai multe curti interioare (cu gazon), iar trecerea dintr-o curte in alta se faceprintr-o poarta cu gang.

Fiecare colegiu are cate o capela, care serveste drept sala de adunare. Tot aici se aflalocuintele membrilor colegiului, printre care se remarca apartamentul decanului, toate inaliniament cu zidul.

Particularitati ale catorva colegii mai importante ale Universitatii din Oxford:

Christ Church (infiintat de cardinalul Wolsey, 1525, reinzestrat de Henric VIII, in 1546)

este cel mai mare colegiu. Capela sa se afla in locul manastirii Sf. Frideswide, cu o masivapoarta turn, cu un clopot de sase tone, constructia este in stil gotic. Dintre fostii studenti faceparte: matematicianul Charles Dodgson (autorul lui ,,Alice in Tara Minunilor).

Colegiul Merton (infiintat in 1264 de episcopul de Rochester, Walter de Merton, lordcancelar al Angliei)adaposteste cea mai veche biblioteca medievala din Anglia.

Colegiul Balliol (infiintat in 1263 de castelanul John de Balliol) aici au studiat: regele OlafV al Norvegiei, premierii conservatori Harold Macmillan si Edward Heath, istoricul ArnoldToynbee si poetul Algernon Charles Swinburne.

University College (infiintat in 1249 de arhidiaconul William of Durham) aici a studiatpoetul Shelley, exmatriculat in urma publicarii in 1811 a faimosului pamflet in favoareaateismului.

Oriel (infiintat in 1326 de Eduard II) este prima fundatie regala. Aici au studiat: Sir WalterRaleigh, explorator, om politic si scriitor, descoperitorul Virginiei, Cecil Rhodes, premier alcoloniei Capului, Thomas Arnold (reformator al scolilor secundare private) si cardinalulcatolic John Newman.

Corpus Christi (infiintat in 1517, de episcopul Richard Fox de Winchester) are cea mai

veche catedra de limba elina.


5/6

5 | P a g e

Queens (infiintat in 1341, de Robert de Eglesfield, reinzestrat de regina Philippa, sotia luiEduard III) deasupra intrarii fatadei de pe High Street se inalta un mic templu circular custatuia reginei Charlotte. Aici au studiat: Eduard, ,,Printul Negru cel care a repurtat victoriade la Poitiers asupra lui Ioan cel Bun, regele Henric V si astronomul Edmund Halley.

Colegiul All Souls (infiintat in 1438, de arhiepiscopul de Canterbury, Henry Chichele) afost construit ca un memorial al lui Henric V si al combatantilor morti in Razboiul de 100 deani din Franta. In Great Court se pot admira poarta masiva cu turnurile gemene in stil goticale lui Hawksmoor si cadranul solar proiectat de Wren in 1658. Biblioteca colegiului aremanuscrise din sec. al XI-lea.

Colegiul Jesus (intemeiat in 1558, de Elizabeta I)pentru studentii galezi.

Colegiul Magdalen (1458, William de Waynflete, episcop de Winchester si lord-cancelar alAngliei) a dat si numele podului de pe raul Cherwell. Imediat dupa pod se inalta un pod

gotic masiv cu clopot (1509). Colegiul are un imens crang si un parc englez cu caprioare.

Exeter (infiintat in 1314, de Walter de Stapeldon, episcop de Exeter) in interiorul capeleineogotice sunt tapiterii executate de William Morris si Edward Burne-Jones, care au studiataici.

Exista si colegii care au fost fondate de inalti prelati, de ordine calugaresti sau de regalitate:St.Johns, Wadham, Hertford, Trinity, Worcester, Pembroke, Lincoln si altele.

Gradele didactice in invatamantul superior britanic sunt: profesor, conferentiar, lector,

asistent. Cele academice sunt: licentiat, master, doctor. O particularitate a Universitatii dinOxford este cutuma, dupa care titlul de master poate fi obtinut la sapte ani de la inmatriculare,contra unei cereri scrise si a platii unei taxe.

Titlurile academice si gradele didactice sunt acordate de universitate, fiecare membru alcolegiului fiind in acelasi timp si profesor la una dintre facultatile componente aleuniversitatii.

In prezent Universitatea din Oxford are 39 de colegii si institutii colegiale, care difera casuprafata construita si populatie academica, avand fiecare resurse financiare proprii, rezultanddin donatii, taxe, dobanzi bancare, dividente la investitii si exploatarea unor proprietati(terenuri si constructii).

Fiecare colegiu este condus de un decan, o functie care poarta diferite titulaturi.

,,Rectorul poarta titulatura de vice-chancellor, iar pro-vice chancellor este ,,prodecan.Purtatorul functiei de chancellor (de reprezentare la ceremoniile oficiale, pentru deschidereaanului universitar) este fie un membru al Casei regale, fie un politician de marca, fie o

personalitate publica exceptionala.

Cealalta universitate istorica engleza, Cambridge, e ntemeiata, la nceputul secolului al XIII-

lea (1209), de un grup de studenti si profesori din Oxford, care migreaza, n semn de protest


6/6

6 | P a g e

fata de ncalcarea autonomiei universitare de catre autoritatile locale, spre oraselul dinvecinatate.

Tot att de complicata si de insolita este geneza universitatilor din spatiul mediteranean.ntemeiata, probabil, la sfrsitul secolului al XI-lea, de o corporatie studenteasca,

universitatea medievala din Bologna este o consecinta a renasterii dreptului roman, pe de oparte, iar pe de alta, a pozitiei geografice ideale pe care o detinea orasul, situat la confluentadrumurilor comerciale din Peninsula Italica. Ca institutie de nvatamnt legislativ a fost

precedata de scolile din Roma, Pavia si Ravenna, care nu au avut nsa sansa sa evolueze, laora respectiva, pna la rangul de universitate. Prin secesiuni succesive sau prin migrarea unor

profesori prestigiosi din Bologna se vor constitui, pe parcursul secolului al XIII-lea, nperimetrul Peninsulei Italice, si alte universitati, la Padova, Modena, Vicenza si Neapole.

Succesul proliferarii spectaculoase a universitatilor, pe parcursulsecolelor XII-XIV, afavorizat de absenta unor bariere lingvistice. n nvatamnt se utiliza limba latina. Pe de alta

parte, geneza universitatilor a determinat aparitia si consolidarea unei culturi omogene,propagata ntr-un limbaj international, la scara ntregului continent european.

Geneza Universitatilor Medievale Bun Pt Prezentare!

Documents

Transcript of Geneza Universitatilor Medievale Bun Pt Prezentare!