Gazeta Web 9-15 Noiembrie 12

ROMÂNIA

INFO PE WIND.IT

CALL YOUR COUNTRYSUNA ÎN ROMÂNIA

DE LA 5 CENTI PE MINUT.

Nr. 42, An X � 9 - 15 noiembrie 2012 � [email protected] � s\pt\m=nal al rom=nilor din Italia � pre] 1,20 €

Reg. Trib. Roma nr. 118/2003 del 17.03.2003 g Tariffa Roc: Poste Italiane S.P.A. Sped. in Abb. Post. - D.L. 353/2003 (cpnv. in L.27/02/2004 n. 46) art. 1 comma 1 DCB-ROMA

WWW.WIND.IT/PORTAITUOIAMICI

PENTRU TINE50% DIN ÎNCARCARILE EI

TIMP DE 6 LUNI

ROMÂNIA

PORTA I TUOI AMICI IN WIND

Conecteaz`-te la comunitate!

www.gazetaromaneasca.com


Sorin Cehan

Cu pu]in timp `n urm\, ampublicat `n Gazeta Rom=neasc\un material intitulat “Cursurilede limba rom=n\ sunt inutile”, `ncare se vorbea de aceast\inven]ie a ultimilor ani pentrudiaspora rom=neasc\: cursuripl\tite de statul rom=n, pentrucopiii rom=nilor din str\in\tate.

Statul rom=n a ajuns s\ fac\acest curs obligatoriu `n [colileitaliene: p\rin]ii de la o [coal\din Ladispoli s-au revoltat at=tde tare `nc=t cazul a ajuns `n “IlMessaggero”: nu vor cursuri delimba rom=n\ nici gratis!

Cursul de limb\, cultur\ [iciviliza]ie rom=neasc\ este pre-dat de persoane care uneori aupreg\tirea necesar\ la limbarom=n\ [i la pedagogie, alteorinu, iar selec]ia se face printr-unconcurs deobicei anun]at deform\, care are destul de multecriterii subiective de evaluare.

(continu\ la pag. 3)

Campionna]ional`n Italia

A organizatsalonul c\r]iide la Milano

Victor Ponta la Roma

“Nu vrem cursuri de rom=n\”pag. 3

pag.15

pag. 2

Cursuri inutile Triumful lui Cornel Mihai Andrie[

Consilier la 22 de ani

pag. 4

A ob]inut un loc `n Consiliul local din Montevarchi (l=ng\Arezzo, `n regiunea Toscana), dup\ ce un consilier a fost arestatpentru trafic de droguri. Cornel a candidat anul trecut pe listelePartidului Democrat [i a ob]inut 47 de voturi, dar fiind primulcandidatul neales, a intrat acum `n consiliu. “Am luat decizia s\particip la alegeri pentru c\ avem nevoie ca hot\r=rile care suntluate `n prim\ria `n care tr\im s\ ]in\ cont de rom=ni”.

pag.13

Pomeni electoralef\r\ alcool [i m=ncare

Guvernul a stabilit cecadouri se pot oferi în cam-panie: candida]ii nu au voies\ `mpart\ aleg\torilor ali-mente, b\uturi sau bani.

Lucian Bute, din nou campion

La jum\tate de an dup\pierderea titlului mondial IBFla supermijlocie, pugilistulrom=n l-a `nfruntat [i `nvinspe rusul Denis Grachev.

pag. 19 pag. 30

Traiul este tot maiscump `n ]ar\

~n acest an, s\rb\torile deiar n\ vor fi [i mai s\race. Sepreconizeaz\ noi scumpiri carevor stoarce [i mai mult buzuna-rele deja goale ale românilor.

pag. 25

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 20122 SPECIAL

Prim-ministrul Victor Ponta a efectuat pe 31octombrie o vizit\ ofi cial\ la Roma, unde aavut o `n t=lnire cu Mario Monti, pre[edinteleConsiliului de Mini[tri italian.

Cei doi nu au f\cut declara]ii, nici `nainte,nici dup\ `nt=lnire. Comunicatul guvernuluiitalian spune c\ cei doi premieri au discutat,`ntre altele, despre intra rea Rom=niei `nSchengen. Mario Monti a confirmat sus]inereaIta liei pentru eforturile Rom=niei de a intra `nspa]iul Schengen. “Premierul Monti [i-a expri-mat speran]a ca Rom=nia s\ completeze rapidadoptarea recomand\rilor Comisiei Europene`n cadrul Me canismului de Coope rare [iVerificare instituit pentru a ajuta realizarea pro-greselor a[teptate `n materie de reform\ judi-ciar\ [i lupt\ `mpotriva corup]iei [icriminalit\]ii organizate.”

Un comunicat oficial de la Bucure[ti afirm\c\ “vizita s-a `nscris `n cadrul dialogului peri-odic bilateral, av=nd ca obiectiv schimbulaprofundat de opinii [i coordonarea pozi]iilorpe teme de actualitate ale agendei europene.”

Conform comunicatului, su biec tele centraleale convorbirilor cu omologul italian au vizat“stadiul rela]iilor bilaterale [i func]io narea Par -teneriatului Strategic Con so lidat, agenda euro-

pean\ de cre[tere, viitoarea perspectiv\ finan-ciar\ a UE, precum [i procesul de extindere.

~n ceea ce prive[te rela]iile bila terale, cei doioficiali au accentuat nivelul excelent al coop-er\rii `n diverse domenii [i dinamica dialoguluipolitic. `n context, premierul rom=n VictorPonta a subliniat interesul pentru cre[tereaprezen]ei investi]ionale italiene `n economiarom=neasca, `n domenii precum energia, infra-structura, agricultura etc., inclusiv `n regiuniledefavorizate.

A fost analizat\ oportunitatea particip\riifirmelor italiene la licita]ii publice pentru

lucr\ri de infrastructur\ [i derularea de partene-riate public-private. A avut loc un schimb deidei privind de programele de m\suri econom-ice ale guvernelor celor dou\ ]\ri [i a fost expri-mat interesul p\r]ii rom=ne `n a beneficia deexperien]a italian\ privind eficientizarea chel-tuielilor `n administra]ia public\.”

~n finalul comunicatului se spune c\ “a fosteviden]iat\, de ase menea, sus]inereaautorit\]ilor italiene pentru comunitatearom=neasc\ din Italia.”

Deci care a fost scopul vizitei? Ne l\mure[tepu]in Ziarul Finan ciar, care scrie c\ Victor Pon -ta a venit la Roma pentru a-i cere premieruluiMonti s\ sus]in\ pozi]ia Rom=niei la stabilireaBugetului UE pentru perioada 2014-2020.

Rom=nia a avut alocat la ultimul buget UE,din 2007 - 2013, 34 de miliarde de euro, fon-duri structurale [i de coeziune care, `n opiniaBucure[tiului, ar trebui s\ r\m=n\ `n exerci]iulfinanciar viitor m\car la acela[i nivel. ~n primulr=nd pentru c\ nu am reu[it s\ cheltuim ace[tibani - am absorbit sub 10% din banii aloca]i -este foarte posibil s\ primim mult mai pu]inisau chiar deloc.

Acesta pare s\ fi fost motivul principal alsosirii intempestive a lui Victor Ponta la Roma.

De ce s-a `nt=lnit Ponta cu Mario Monti

~nt=lnire fulger pe 31 octombrie la Roma

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ SPECIAL 3

“Chiar dac\ e gratis, nu vremcursul de rom=n\ pentru copiiino[tri. Da]i-ni-l mai degrab\ pe celde englez\”. Lec]iile de limba [icultura rom=n\ au declan[at orevolt\ la institutul [colar CorradoMelone din Ladispoli, una dintre[colile mari, frecventat\ zilnic de941 de elevi de la trei ani `n sus:225 de str\ini, dintre care 182 dena]ionalitate rom=n\.

Un procent mai mare fa]\ decel al ora[ului: din 42.000 delocuitori, peste 5.000 sunt rom=ni.Dar de ce s\ te pl=ngi de oportuni-tatea oferit\ de directorul RiccardoAgresti copiilor de la gr\dini]\ [idin [coala elementar\?

Cursul este obligatoriu, fiindinserat `n orarul di dactic normal.

“Suntem deja mul]i - spuneComitetul p\rin]ilor de la Melone- cei care nu accept\m ca fiilorno[tri s\ le fie predat\ rom=na `nmod obligatoriu, lu=nd spa]iul al -tor materii importante. Nu `mp\ r -t\[im aceast\ ini]iativ\ [i ceremscutirea de la acest curs. Am fipreferat ca a doua limb\ predat\ `n

mod gratuit s\ fie engleza, av=nd`n vedere c\ trebuie s\ o pl\tim a[acum facem pentru cursurile demuzic\ [i gimnastic\”.

Nemul]umirea este at=t demare `nc=t unii p\rin]i au anun]atc\ `[i vor transfera copiii la alte[coli.

Il Messaggero a stat de vorb[cu directorul [colii, CorradoMelone.

Domnule director, cum sespune `n rom=n\ “grossoguaio”?

“Voi `nv\]a acest lucru cur=nd,

`ns\ nu `n]eleg - spune directorul[colii care are pe birou dou\steaguri tricolore: cel verde-alb-ro[u [i cel albastru-galben-ro[u -de ce sunt at=tea pl=ngeri pentruun curs gratuit”.

Apropo, cine pl\te[te?“Totul este `n sarcina guvernu-

lui rom=n, `n urma unui acord cucel italian. Nu-mi place s\-ldefinesc curs de limb\, ci maimult o cunoa[tere a unei culturisor\ cu a noastr\: suntem tot `ncadrul limbilor [i tradi]iilor latine.Ini]iativa a fost propus\ profeso-rilor, care au considerat-o util\pentru copii, [i a fost introdus\ `npropria program\ care nu esteobiect de discu]ie cu p\rin]ii.

Din punct de vedere didacticeste vorba de o `mbog\]ire deinvidiat, fiindc\ introduce [i diver-sificare cultural\, av=nd `n vederec\ rom=nii sunt una dintre comu-nit\]ile cele mai integrate `nLadispoli”.

Poate este mai util\ engleza.“Crede]i c\ nu mi-ar fi pl\cut

ca Anglia s\ fi pus la dispozi]ie `nmod gratuit un profesor de limb\matern\ cu materialul aferent pen-tru curs? ~n schimb, `n fa]a unorrepetate t\ieri ale investi]iilor pen-tru [coal\, nu ne r\m=ne dec=t s\organiz\m cursul de englez\ cuplat\ pentru copiii de la gr\dini]\”.

Cazul Melone a ajuns deja `naten]ia Consiliului local: “~ntr-unsistem tot mai european - spuneconsilierul local al majorit\]ii [ime mbru al comisiei de Educa]iePublic\, Stefano Fierli - sunt ne -cesare instrumente pentru inte-grare plec=nd tocmai de la cei maimici, `ns\ `ntr-un asemenea pr oi -ect cred c\ trebuie ascultat\ opiniap\rin]ilor fiindc\ planul fo rmativeste valid numai dac\ este accep-tat de ei. Familiilor le r\m=nedreptul de a decide edu ca]ia dingr\dini]e a propriilor copii”.

“Nu vrem nici gratis cursurile de limba rom=n\”

P\rin]ii copiilor de la o [coal\ dinLadispoli, localitate l=ng\ Roma, serevolt\ contra cursurilor de limbarom=n\, pe care conducerea [colii“Corrado Melone” unde `nva]\ 182 de

copii rom=ni vrea s\ le impun\ obligato-riu acestor copii. Il Messaggero a scrisdespre subiect pe 31 octombrie, subtitlul sugestiv “Il corso di lingua romenaanche gratis non lo vogliamo”.

Cursuri inutile(continu\ de la pag. 1)Dar pentru c\ am `ndr\znit s\ punem la `ndoial\

utilitatea acestor cursuri, am fost ataca]i de “p\rin]i”[i “profesoare” [i f\cu]i `n tot felul.

~ndr\zneam s\ aprindem lumina `n mica lor `nc\ -pere `ntunecat\, atr\g=nd, de exemplu, aten]ia asupralipsei de transparen]\ a organiz\rii, dar [i a inutilit\]ii`n sine, dincolo de incompeten]a celor care le predau.

“Aceste cursuri, din p\cate, sunt inutile [i statulrom=n arunc\ sute de mii de euro de poman\.”, eraconcluzia materialului semnat de Andi R\diu.

Apriti cielo!, ar spune italienii. Au s\rit ca ar[iclien]ii acestor cursuri.

Un “p\rinte rom=n din Italia” a s\rit la g=tul jurna-listului: «Argumentele aduse de “domnul jurnalist”sunt lipsite de form\ [i fond. Exist\ gre[eli de expri-mare [i ortografie ̀ n textul dvs, “domnule jurnalist”.»

Un domn care se prezint\ ca so] al unei profesoa-re de LCCR: «Am citit articolul dumneavoastr\ la`ndemnul unor prieteni care [tiau c\ so]ia mea esteprofesoar\ la acest curs [i am decis s\ v\ r\spund `ncalitate de p\rinte a doi copii. Da, domnule reporter

cred c\ este foarte util acest curs, eu vreau ca odrasle-le mele s\ [tie diferen]a `ntre ziarist, jurnalist [i repor-ter, care este mare. Da, domnule reporter eu vreau caodraslele mele s\ [tie s\ citeasc\ [i s\ `n]eleag\rom=ne[te, s\ iubeasc\ tot ceea ce este rom=nesc pen-tru c\ odat\ [i odat\ tot acolo ne `ntoarcem.»

Un anonim a venit cu o idee pentru “p\rin]ii”nemul]umi]i de articol: «Copiii merg cu aceea[ipl\cere? Crede]i c\ le face]i vreo favoare c\-i b\ga]i`n confuzie [i c\ nu-i l\sa]i (m\car pe ei) s\ `nve]elimba italian\ la perfec]ie? O idee: `n Rom=nia sevorbe[te 24/24 rom=ne[te. De ce nu o lua]i u[or, `ndirec]ia aia?»

Apoi au s\rit cu gura mai multe profesoare LCCR,care [i-au l\udat marfa mai ceva ca hangiul vinulbotezat cu ap\. Cursul se nume[te de “limb\, cultur\[i civiliza]ie” rom=n\ [i presupune competen]e didac-tice peste medie, dac\ nu excep]ionale. Dar dac\ `nRom=nia ̀ nv\]\m=ntul este la p\m=nt, din cauza sala-riilor mici, a haosului [i a incompeten]ei [efilor(mini[tri ai Educa]iei plagiatori numai la noi seputeau `nt=mpla), cum o fi extensia sistemuluirom=nesc de `nv\]\m=nt `n str\in\tate? Mai bun\ `nniciun caz. S.C.

Copiii de la [coala Melone, obliga]i s\ `nve]e rom=ne[te

Directorul [colii, nedumerit

Cornel Mihai Andrie[, un rom=n de 22 deani, a devenit consilier local din parte Parti -dului Democrat `n localitatea Montevarchi(l=ng\ Arezzo, `n regiunea Toscana).

El a ob]inut un fotoliu `n Consiliul localdin zona Valdarno dup\ ce candidatul care aavut mai multe voturi dec=t el la ultimelealegeri administrative (mai 2011), LeonardoSimioni, a demisionat. Primul pe list\ dintrecei neale[i a fost tocmai Mihai CornelAndrie[.

Contactat de Gazeta Rom=neasc\, proas -p\tul consilier s-a prezentat ca fiind o per-soan\ ce `n mai pu]in de zece ani a trecut dela stadiul de emigrant care se love[te demulte probleme, la o persoan\ integrat\, real-izat\ [i cu proiecte ambi]ioase.

“M\ numesc Cornel Mihai Andrie[, suntn\scut pe data de 25 ianuarie 1990 la B\lan,`n jude]ul Harghita. Am copil\rit p=n\ lav=rsta de 13 ani `n satul Buruiene[ti, com.Dolje[ti, jude]ul Neam]. Ulterior am ajuns `nItalia, unde `mprejur\rile nu au fost tocmaiu[oare, av=nd `n vedere c\ nu cuno[teamlimba italian\ [i nici modul de via]\ `n nouasocietate. Cu toate acestea, am reu[it s\ m\integrez, s\ m\ adaptez societ\]ii noi, iar `nprezent sunt student `n al treilea an laFacultatea de Architectur\, sec]ia IndustrialDesign din Floren]a. Pasiunea mea este pic-tura [i `ncerc `n mod deosebit s\-i descop\rsecretele, s\ m\ perfec]ionez prin observarea,studierea [i chiar `ncercarea de a reproduceoperele pictorilor.”

Pre[edinte de asocia]ie

Rom=nul a `nfiin]at o asocia]ie cu scopulde a-[i ajuta cona]ionalii. “Sunt pre[edinte alasocia]iei “SiSempreInsieme” ce a fost `n -fiin]at\ `n urm\ cu un an [i jum\tate. Deciziade `nfiin]are a acestei asocia]ii a venit `nurma alegerilor electorale locale, observ=ndnecesit\]ile compatrio]ilor mei de aici, dinlocalitatea Montevarchi. Mi-am luat inima `ndin]i [i am pornit acest proiect, chiar dac\ nuintrasem la acel moment `n consiliu. Scopulera acela de a `ncerca s\-i ajut pe cona]ionaliimei dup\ posibilit\]ile pe care le aveam.”

Proiecte electorale

L-am rugat pe t=n\rul consilier s\ nedescrie motivele pentru care a ales PD [i cuce proiecte electorale s-a prezentat `n fa]aaleg\torilor, `n special a rom=nilor. “Am luatdecizia s\ particip la alegerile electorale pen-tru c\ avem nevoie ca hot\r=rile care suntluate `n prim\ria `n care tr\im s\ ]in\ cont deprezen]a [i parteciparea noastr\, a rom=nilor,ca cea mai numeroas\ comunitate de str\ini,`n societate.

Alegerea Partidului Democrat a venit pen-tru c\ sunt convins c\ nu este doar un numede partid, eu cred `n valorile men]ionate `npropriul statut [i posibilitatea oferit\ tinerilorde a se manifesta `n via]a politic\ prin diferiteactivit\]i.

Am ob]inut 47 de voturi din aproximativ800 de reziden]i rom=ni din localitateaMontevarchi. Punctele principale au fost

parteciparea comunit\]ilor str\ine `n via]a [iactivit\]ile din localitatea unde tr\iesc [imuncesc. Am `ncercat de asemenea s\ expliccompatrio]ilor mei c=t de important estepartecipare noastr\ la vot, faptul c\ neimplic\m direct [i `n via]a politic\ a urbei.Am `ncercat s\ nu fac doar promisiunide[arte [i tocmai de aceea am `nfiin]at ulteri-or o asocia]ie”

Sprijin pentru rom=ni

Cornel Mihai Andrie[ ne-a mai declarat c\nu are leg\turi cu politica rom=neasc\ iarprincipala sa preocupare este aceea de a creao comunitate rom=neasc\ unit\. “Av=nd `nvedere c\ sunt la prima mea experien]\ `nconsigliu, `ncep cu g=ndul de a fi un punct dereper pentru rom=ni [i de a reu[i s\ form\m osocietate c=t mai unit\, comunicativa [i trans -parent\. Despre politica rom=neasc\ nu potspune prea multe, a[ vrea totu[i s\ fie un spri-jin pentru rom=ni [i nu un motiv de`ntristare.”

Andi R\diu

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 20124 SPECIAL

Cel mai t=n\r consilierrom=n din Italia

Mihai Cornel Andrie[ s-a n\scut `n1990 `n Transilvania, dar [i-a petrecutprimii ani din via]\ `n comunaBuruiene[ti, l=ng\ Ia[i. La 13 ani,p\rin]ii, stabili]i `n Italia, `l aduc cu eila Montevarchi. Este pasionat de art\ [is-a specializat `n reproduceri dup\ pic-tori renumi]i.

Consilier local la 22 de ani

Alegerea t=n\rului rom=n a fost oficial-izat\ pe 29 octombrie `n Consiliullocal. Simioni, predecesorul rom= -

nului, a fost constr=ns s\ demisioneze dup\ce a fost arestat pentru posesie de droguri.

Pre[edintele Consiliului Local, LucianoTaddeucci, a citit public scrisoarea dedemisie pe care Leonardo Simioni a prezen-tat-o pe 13 octombrie, cu o s\pt\m=n\ `nainteca povestea cu drogurile s\ devin\ public\.Iat\ textul scrisorii de demisie a predece-sorului lui Andrie[: “Prin prezenta `mi depundemisia irevocabil\ din func]ia de consilierlocal [i de pre[edinte de Comisie, din gravemotive personale. Reafirm stima [i consid-era]ia mea fa]\ de figura primarului [i a`ntregului consiliu, fa]\ de grupul de con-silieri din care fac parte [i fa]\ de [eful degrup. V\ doresc o munc\ rodnic\ [i pozitiv\,Leonardo Simioni”.

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ACTUALITATE 5

William Br`nz\, parlamen-tar de diaspora, candidat la unnou mandat la alegerile din 9decembrie, vorbe[te desprenerealiz\rile din acest mandat,dar [i de o nou\ abordare pen-tru urm\torul. Primul pas:implicarea aleg\torilor `nactivitatea politic\ din colegiu.

Domnule deputat, ce v\reprosati ca nerealiz\ri în acestmandat?

«Nu am reu[it s\ determin opozi]ie clar\ a statului român fa]\de românii din str\in\tate.Ambasadele [i consulatele s-aureformat prea pu]in.

M\ doare atitudinea unorfunc]ionari din Consulate fa]\ deromâni. Ace[tia nu au în]eles c\“st\pânul” lor este Românul.

Aceasta “mo[tenire” este vi-zibil\ peste tot. Anul acesta, înurma cutremurului din Italia,Ambasada a reac]ionat nu târziu,ci foarte târziu.

Eu m-am deplasat la fa]a locu-lui [i l-am sunat pe ministrul deExterne de la acea vreme, cerân-du-i s\ intervin\, [i abia atunci aufost luate m\suri. A[a ceva nu seva mai întâmpla în noul man-dat.»

Ce v\ propune]i s\ face]i înurm\torul mandat?

«Vreau s\ schimb paradigmareprezent\rii unui parlamentar aldiasporei. De aceea, am propusaleg\torilor s\ facem împreun\programul meu electoral.

Ei vin cu propunerile, iar juri-ul - Mihai Ricci, fost consilier alCasei Regale, jurnali[ti dinDiaspora, Andi R\diu de la

“Gazeta Româneasc\” din Italia,Cristian Radu de la “Rom=nul”din Spania [i Andrei B\din, real-izator B1 TV - prime[te prop-unerile [i decide care sunt cele10. Acestea vor fi trecute în pro-

gramul meu electoral. Câ[tig\torii vor face parte

dintr-un Consiliu Consultativ almeu pentru diaspora [i vorurm\ri împlinirea acestor idei înmandatul meu de parlamentar

din legislatura 2012-2016. Ample dezbateri am avut `n

Fran]a, Marea Britanie, Grecia,Italia, [i voi ajunge în Spania, adoua mea ]ar\, la Zaragoza,Barcelona [i Castellon, unde [i-au anun]at prezen]a la `nt=lnirefoarte mul]i rom=ni.»

~l ve]i avea contracandidatdin partea USL pe VictorSocaciu. Nu v\ teme]i c\ o s\ v\„încânte” aleg\torii?

«Respect orice contracandi-dat, orice idee a acestuia pentrucomunitatea româneasc\. Eusunt în fiecare week-end într-ocomunitate româneasc\.

Am întâlniri cu mii de români.Îi provoc pe contracandida]ii meis\ vin\ la una din aceste întâlniri,unde, în fa]a a mii de români, s\avem o dezbatere despre unproiect coerent pentru români.»

William Br`nz\: “Am propus aleg\torilor s\ facem `mpreun\ programul meu electoral”

Ce ar trebui s\ fac\, `n opinia voastr\, unparlamentar al diasporei pentru electoratuls\u? Care ar trebui sa fie principalelepuncte din programul s\u politic 2012-

2016? La aceste `ntreb\ri v\ a[teapt\ s\ r\spunde]ideputatul William Br`nz\, iar cele mai bune idei vorfi premiate.

Deputatul de diaspora (Colegiul Europa de Vest)William Br`nz\, pre[edintele Comisiei parlamentarepentru rom=nii din afara grani]elor ]\rii, a demarat,pe 18 octombrie 2012, proiectul “G=nde[te pentruRom=nia”, pentru implicarea activ\ a diasporeirom=ne[ti.

Timp de patru ani, deputatul Br`nz\ a preluat [i areu[it s\ `ndeplineasc\ parte din cererile diasporei.Acum deputatul Br`nz\ dore[te s\ creeze un cadruprin care diaspora s\ aib\ un cuv=nt de spus, iarpropunerile venite de la membrii comunit\]ilorrom=ne[ti s\ intre `n dezbaterea public\ dinRom=nia `n vederea concretiz\rii acestora `ntr-un

timp c=t mai scurt.Deputatul a ini]iat `n acest sens pe site [i pe con-

tul s\u de facebook un concurs prin care s\ premiezecele mai bune 10 idei [i propuneri venite de larom=nii din str\in\tate. Aceste propuneri vor deveniparte a programului deputatului Br`nz\ pentru man-datul de parlamentar `n legislatura 2012-2016. C=[ -ti g\torii concursului vor deveni membri ai Comi te -tului Consulativ al deputatului (consilieri onorifici),care va urm\ri punerea `n practic\ a propunerilor.

C=[tig\torii concursului vor primi 10 premii,const=nd `n tablete Serioux GoTab S770, 7”,512MB, 4GB, Wi-Fi, Android 2.3.

Data limit\ a primirii propunerilor este 1 decem-brie.

Propunerile vor fi trimise la adresa de e-mail:[email protected], cu men]iunea“Concurs de idei”.

Detalii pe www.williameuropa.eu,www.facebook.com/william.brinza

www.gazetaromaneasca.compove[tileromånilordin Italia

pe net

[tiri, comentarii, forum,informa]ii legale...cu un singur click

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 20126 ACTUALITATE

N\scut la Oradea, Ovidiu Gala ajuns `n Peninsul\ `n 2001 [i a`nfiin]at la Roma o firm\ de re pa -ra]ii de televizoare [i calculatoa -re, Aalabserv. S-a implicat `n po -litic\ iar 2008 a f\cut campanieelectoral\ pentru candida]ii Parti -dului Democrat Liberal la parla-ment. Ulterior, `n 2010, a fost ex -c lus din organiza]ia PDL Italia.

~n iulie 2012, rom=nul s-alansat pe postul Hora TV cu omelodie popular\ despre via]a deimigrant `n Italia:

“Este vorba mai mult demuzic\ etno, nu muzic\ popular\tradi]ional\”, ne spune OvidiuGal din Rom=nia, unde se afl\pentru a `nregistra un alt video-clip, intitulat “Roma, Roma”.

“Pasiunea mea pentru muzicatradi]ional\ este mult mai veche.De la v=rsta de 12 ani am `nv\]ats\ c=nt la vioar\ de la al]i muzi-can]i, cum s-ar spune, “dup\ ure-che”. ~n 1991, am ob]inut locul Ila Festivalul de interpretareinstrumental\ “M=ndru-i cante-cu-n Bihor”, care se organizeaz\`n fiercare an. Apoi am studiat [iorg\. ~n Rom=nia eram invitatdeseori la nun]i, botezuri, petre-ceri, pentru a c=nta at=t vocal, c=t[i instrumental”.

Odat\ cu sosirea `n Italia,muzica a fost l\sat\ temporardeoparte, pentru c\ obiectiveleerau altele: “Nu au fost ocazii s\

c=nt, nu se prea cerea muzic\tradi]ional\ acum c=]iva ani, nuera acel patriotism. A[a c\ m-amocupat de electronic\. Mi-amdeschis o firm\ de servicii, repartelevizoare [i calculatoare”.

Dorin]a de a c=nta din nou s-aren\scut cu ocazia unui botez:un prieten l-a invitat pe OvidiuGal s\ fie solistul seratei.

“Dup\ acel botez, mi-a revenitdorin]a de a c=nta. Melodia“Via]a mi-am luat-o `n m=ini”despre imigran]i, s-a n\scut prac-tic `n trafic, `n timp ce mergeamla un client. Am `nceput s\ o fre-donez [i versurile au venit de lasine. Apoi am `nregistrat [ivideoclipl la Hora Tv”.

~n prezent, Ovidiu Gal esteinvitat s\ c=nte la petrecerilerom=nilor din Roma [i `mprejuri-mi: “M\ duc la botezuri, nun]i [ilucrez la a o a doua pies\, pe care

o `nregistrez `n Rom=nia. C=ntorice: blues, rock, etno, chiar [imanele. Nu am l\sat `ns\ firmade electronic\, lucrez `n paralel”.

~n leg\tur\ cu experien]a luipolitic\, Ovidu Gal ne spune:“Am r\mas dezam\git [i dezin-teresat de politica din Rom=nia.Nu comentez candidaturile, darcred c\ partidele din ]ar\ trebuies\ candideze rom=ni din str\in\ -ta te pe listele diasporei. Nu ex -clud `ns\ implicarea `n politicadin Italia, mai ales la nivellocal”. Miruna C\jv\neanu

Polemici pentru o transmisiune tv de lasediul din Piemonte cu ocazia meciului Juve-Napoli. Scand\rile pline de ur\ ale suporter-ilor [i “gluma nefericit\” a prezentatorului:“i napoletani puzzano”. Comitetul deredac]ie se scuz\, jurnalistul a fost sus-pendat.

Scandal asupra redac]iei Rai din Piemonte`n urma unei interven]ii transmise cu ocaziapartidei Juventus-Napoli, la Torino.

Interviurile luate la por]ile StadionuluiJuventus de jurnalistul Gian Piero Amandolaar fi trebuit s\ indice climatul de dinainteapartidei. De la sloganurile suporterilor de lacele dou\ echipe, se alunec\ `ns\ cu rapiditatec\tre scand\rile a doi juventini `mpotrivanapolitanilor (“O Vezuviu spal\-i tu”). Apoi,un alt suporter alb-negru spune: “Napolitaniisunt peste tot, precum chinezii” [i jurnalistulcare ia interviuri `n mod incredibil afirm\: “~idistinge]i dup\ miros”.

~nregistrarea transmisiunii a f\cut turulre]elelor de socializare, `nso]it\ de proteste

ale napolitanilor, `n timp ce [i site-ul supor-terilor alb-negri, Canale Juve, s-a disociat.“Acest stereotip continuu privind napolitanii[i Sudul este inacceptabil”, a comentat pri-marul din Napoli, Luigi De Magistris,explic=nd c\ atunci c=nd a v\zut `nregistrareavideo a “avut o explozie de indignare, [i pen-tru c\ acel jurnalist `n mod absolut nu inter-preta g=ndul torinezilor, cu care noi avem o

rela]ie extraordinar\”.De la echipa de [tiri din Piemonte au sosit

scuze pentru ceea ce a fost prezentat\ ca oeroare neinten]ionat\. O not\ a Comitetuluiredac]ional al Rai din Torino subliniaz\ c\ “[icolegul protagonist al episodului a recunos-cut c\ a fost victima unui incident cauzat degraba cu care a trebuit s\ monteze imaginile.Tentativa de a ironiza aspectele cele mai vul-gare ale suporterului de stadion - adaug\Comitetul redac]ional - s-a transformat `ntr-oglum\ nefericit\ pentru care este corect s\cerem scuze”.

~ntre timp Rai a comunicat c\ “jurnalistuleste suspendat din serviciu [i `mpotriva sainstitu]ia a deschis o procedur\ disciplinar\”[i s-a scuzat “`n mod profund fa]\ de to]icet\]enii din Napoli [i fa]\ de to]i italieniipentru transmisiunea incalificabil\ [iru[inoas\. Rai - se cite[te `ntr-o not\ difuzat\de biroul de pres\ - este [i va fi mereu `nprimele r=nduri `n lupta `mpotriva oric\reiforme de rasism [i stupiditate care o`nso]e[te”.

Via]a mi-am luat-o`n m=ini

Departe de ]ara meaLucrez `n ItaliaM-am obi[nuit cu astaN-am ce face, asta-i soarta.

Via]a mi-am luat-o-n m=ini{-am plecat printre str\iniPentru c\ am emigratDe toate mi-am cump\rat

P\cat c\ la noi `n ]ar\Nu-i salariul ca afar\De-ar fi numai pe jumateN-am merge-n str\in\tate

Amar\ str\in\tate,E[ti frumoas\ pe o partePe-alt\ parte e[ti ur=t\Noroc c\ ai mult\ valut\.

Ovidiu Gal, fost lider PDL Italia, s-a apucat de c=ntat

“P\cat c\ la noi `n ]ar\ /Nu-i salariul ca afar\”

Ovidiu Gal, `ntreprinz\tor rom=n la Roma [i fostlider al Partidului Democrat Liberal `n organiza]iadin capitala Italiei, [i-a redescoperit de cur=nd pasi-unea pentru muzica popular\.

Ovidiu s-a `ntors la muzic\

Scandal dup\ transmisia Rai de la meci: “Napolitanii put”

Reporterul a fost de acord cu suporterii


Parlamentul este ̀ n ̀ nt=rziere ̀ nprivin]a drepturilor omului. {i `ntimp ce se a[teapt\ modificarealegii privind cet\]enia, poate fiimportant\ pentru integrare [i con-ferirea cet\]eniei de onoare gen-era]iilor secunde.

Roberto Saviano a intervenitasupra reformei cet\]eniei,coment=nd ordinea de zi prezen-tat\ `n consiliul local din Bolognade consilierul Partidului DemocratLeonardo Barcelò.

Ordinea de zi propus\ de expo-nentul PD a fost programat\ pen-tru discu]ii `n plen pe 7 noiembrie[i cere conferirea cet\]eniei deonoare fiilor de imigran]i n\scu]i`n capitala emilian\.

Din ultimul recens\m=ntrezult\ c\ popula]ia de originestr\in\ rezident\ la Bologna aajuns la 52.500, adic\ 13,7% dintotalul cet\]enilor. Num\rul mino-rilor de p=n\ la 18 ani este de

10.800. Cei cu v=rsta cuprins\`ntre 0 [i 16 ani n\scu]i la Bolognasunt `n num\r de 7.056.

Barcelò a prezentat ini]iativa cape un “gest simbolic care lanseaz\un mesaj de civiliza]ie, avemnevoie de o ]ar\ multicultural\ `n

care diferen]ele s\ se `nt=lneasc\ [i`n care diversitea cultural\ s\ fieconsiderat\ o bog\]ie [i nu o prob-lem\”.

Saviano, care printre altele estecet\]ean de onoare al Bolognei, s-a ar\tat `n schimb `n favoarea pro -punerii cu o postare pe pagina sade Facebook. “Prim\ria din Bolo -gna - a scris Saviano - propune s\se dea cet\]enia de onoare fiilor deimigran]i. Majoritatea, compact\,e de acord, opozi]ia nu”.

“La Bologna - aminte[teSaviano - str\inii reziden]ireprezint\ 13,7% din popula]ie [inum\rul celor sub 16 ani n\scu]i laBologna este de 7.056. Aceast\propunere serve[te la favorizareaintegr\rii lor `n a[teptarea caParlamentul, mereu `n `nt=rziere`n materie de drepturi ale omului,s\ discute modific\rile la legea

cet\]eniei. Nu g\sesc aceast\ prop-unere a fi o provocare, ci un gestimportant”.

Numeroase interven]ii desus]inere din partea majorit\]ii.Sergio Lo Giudice (Pd) a ]inut s\precizeze c\ “tema cet\]eniei pen-tru fiii de imigran]i n\scu]i ̀ n Italiaeste o tem\ central\ a propuneriiguvernului de centru-dreapta” [ic\ “s\ se dea cet\]enia de onoare,a[a cum s-a f\cut deja ̀ n multe alteora[e ale Italiei, ar fi un gest sim-bolic care anticipeaz\ conferireacelei reale”. Potrivit lui CorradoMelega (Pd), “aceast\ distinc]ienu divide ci repar\ o nedreptate:procedura parlamentar\ va filung\ [i prin acest gest simbolicputem s\-i facem pe ei s\ ̀ n]eleag\c\ suntem dispu[i s\-i primim `ncel mai bun mod posibil”.

Popolo delle Libertà a anun]atc\ se opune: consilierul MicheleFacci a spus c\ e “o provocare”,“ar `nsemna s\ se denatureze`ns\[i institu]ia cet\]eniei deonoare”.

Valentina Castaldini (Pdl) aspus c\ nu s-ar schimba nimic:“Ce anume comport\ conferireacet\]eniei de onoare? Care estecotitura? Ce anume se schimb\ `nstatutul acestor persoane? R\spun-sul meu este zero, nu se schimb\nimic: nu outem s[ ne batem jocde 7.000 de copii”.

Potrivit lui Lorenzo Tomassini(Pdl) a spus: “Copiii nu sunt `ntre-ba]i: [i dac\ nu vor cet\]eniaonorific\?”

Saviano: “Cet\]enie pentru fiii str\inilor”

Un drept, Parlamentul`n `nt=rziere”“

Balotelli: “Rasi[tii? Pu]ini [i stupizi, nu ai ce le face”

Mario Balotelli cucere[te copertas\pt\m=nalului Time [i `i eticheteaz\ drept“pu]ini [i stupizi” pe rasi[tii care atac\ cuinsulte [i gesturi de dispre] presta]ia sa de peterenul de fotbal.

Edi]ia interna]ional\ a prestigiosuluis\pt\m=nal american celebreaz\ `n ultimulnum\r “primul juc\tor negru care areprezentat Italia”. {i printre alte lucruripoveste[te atacurile pe care le sufer\ dincauza culorii pielii sale, de la “nu exist\ ital-ieni negri” p=n\ la caricatura din Gazzettadello Sport care pe timpul ultimelor

Europene l-a portretizat drept King Kong.“Italia, p\m=ntul pe care s-a n\scut, `nc\ nu l-a acceptat `ntru totul”,

scrie Time, subliniind c\ Supermario a trebuit s\ a[tepte s\ `mplineasc\18 ani pentru a putea ob]ine cet\]enia a ceea ce este ]ara lui.

“Includerea sa reflect\ o mai larg\ schimbare social\. Italia a devenitmai multietnic\ [i a f\cut-o mult mai rapid dec=t multe alte ]\rieuropene”.

S\pt\m=nalul aminte[te c\ atunci c=nd s-a n\scut Balotelli, `n 1990,numai un rezident din 100 era str\in, acum raportul este de 1 la 12.“Mul]i dintre ace[ti imigran]i sunt negri, [i mul]i fac munci umile, `ns\[i iese la iveal\ o clas\ medie neagr\ de fii de imigran]i, n\scu]i [i cres-cu]i `n Italia, numit\ uneori Genera]ia Balotelli”.

“C=nd nu eram faimos - spune Balotelli - aveam o mul]ime de pri-eteni, aproape to]i italieni. Rasismul a `nceput c=nd am `nceput s\ jocfotbal. Rasi[tii sunt pu]ini, [i nu ai ce s\ faci `n privin]a lor. Sunt per-soane stupide. Eu sper s\ pot ajuta Italia s\ fie o ]ar\ modern\ precumAnglia sau America”.

Renzi (Pd): “Cine se na[te`n Italia este italian”

“Cine se na[te `n Italia esteitalian”, a scris pe Facebook pri-marul din Firenze [i candidat laalegerile primare din partea cen-tru-dreapta, Matteo Renzi (foto).“Ast\zi Mario Balotelli este pecoperta Time - observ\ Renzi -.[i inspir=ndu-se din experien]asa s\pt\m=nalul reflecteaz\asupra identit\]ii europene. Ar

trebui s\ muncim mult pe acest subiect, ajung=nd p=n\ la serviciulcivil obligatoriu european”. “~ntre timp, `ns\, s\ `ncepem cu lucrurisimple: cine se na[te `n Italia este italian”, concluzioneaz\ Renzi.

Roberto Saviano sus]ine dreptul la cet\]enie a celor n\scu]i aici


Dac\ nu e r\zboi, pu]in mailipse[te. Complice fiind criza, ital-iencele redescoper\ meseria de`ngrijitoare [i dau asaltul la un fort`n mod tradi]ional condus defemeile din estul european.

Cu ce sunt mai bune? “Niciostr\in\ nu va [ti vreodat\ s\g\teasc\ sau s\ calce ca noi”. ~nfond, asigur\ cei din sector, con-curen]a cu colegele rom=nce,ucrainence [i moldovence se joac\[i pe acest teren. Dar situ a]ia edur\ pentru toate: `n aceast\perioad\ familiile se descurc\ sin-gure `n materie de asisten]\.

Monopolul sectorului r\m=ne`n m=inile imigrantelor, `ns\ feno -me nul re`ntoarcerii italiencelor lameseria de `ngrijire a b\tr=nilorsin guri sau bolnavi exist\ [i `nc\cum.

Acest lucru se poate m\sura, deexemplu, din `nscrierile la cur-surile specifice de formare activec=te pu]in `n toat\ Italia.

Federica Rossi Gasparrini estepre[edinta Federcasalinghe: “Nu -mai `n ultimii doi ani la Milano,Roma [i Udine num\rul de ital-ience `nscrise s-a triplat”. Acela[ilucru este valabil [i `n cazul celorpeste 40 de cursuri organizateanual de Acli Colf. “De fapt -

observ\ Raffaella Maioni, respon-sabil na]ional - printre participanteexist\ o aglomerare de cona]ionalede-ale noastre”.

Tendin]\ `n cre[tere

O tendin]\ confirmat\ de oper-atorii profesionali. La Torino Ale -ssandra Riminucci este respon -sabila cu familia la ObiettivoLavo ro: “Datele arat\ c\ num\rul`ngrijitoarelor torineze angajateprin intermediul agen]iei noastre acrescut de la 948 `n 2008 la 1.757`n 2010, o cre[tere de 85%”.

Date pentru explicarea c\roranu este necesar\ deranjarea soci-

ologilor. Dar cine sunt aceste`ngrijitoare italience care se“re`ntorc”? Portretul robot estemereu acela[i: `ntre 45 [i 50 deani, diplom\ de gimnaziu, un locde munc\ (pierdut) `n spate, un so][omer. Deseori, apoi, este vorbade persoane divor]ate cu copii.

Cu siguran]\, majoritatea lucr\ -toarelor domestice (`ngrijitoare [imenajere) continu\ s\ fie str\ine:potrivit unui studiu Censis din2010 majoritatea dintre ele suntimigrante (71,6%). Sosesc dinRom=nia (19,4% dintre cazuri),Ucraina (10,4%), Polonia (7,7%)[i Basarabia (6,2%).

C=te sunt? Tot potrivit Censis,1.538.000 [i lu cre az\ `n 2.412.000de familii italiene.

Cu ce se disting italiencele deimigrante? “Italiencele - mai ex -pli c\ Maioni - av=nd propria lo cu -in]\ nu tr\iesc cu persoana de asi-stat, ci prefer\ s\ lucreze cu ora”.

Pe l=ng\ v=rst\ (str\inele suntmai tinere), o alt\ diferen]\ estenivelul de educa]ie: cel al imi-grantelor este pu]in mai ridicatfa]\ de cel al colegelor n\scute `nItalia. 37,6% posed\ o diplom\ debalcalaureat, 6,8% o licen]\, fa]\de 23,2% [i respectiv 2,5 `n r=ndullucr\toarelor domestice italience.

R\zboi

Licen]e, diplome: [i totu[i cefac `ngrijitoarele? Se ocup\ deigiena personal\ a b\tr=nului,g\tesc, fac cump\r\turi, pl\tescfacturile, supravegheaz\ adminis-trarea de medicamente. C=t c=[ ti -g\? Depinde. C=nd exist\ un con-tract regulamentar se pleac\ de la6,30 de euro pe or\. “~n general -mai spune Maioni - cona]ionalelenoastre prefer\ s\ lucreze la negrupentru compensa]ii mai mari: 10euro pe or\”.

Dar sunt [i multe care renun]\dup\ c=teva luni. Vilma Gabutti,de la asocia]ia torinez\ Asai,spune: “Nu este u[or, trebuie s\ aide-a face cu persoane v=rstnicecare deseori nu vor s\ accepte fap-tul c\ au nevoie de ajutor”.

Italiencele r\m=n cele mair=vnite. Vilma Gabutti adaug\:“Rudele caut\ figura “fiicei afec-tuoase” capabil\ s\ le `nlocuiasc\[i s\ le atenueze sentimentele devinov\]ie. Vor s\ fie `n stare s\vorbeasc\ `n dialect [i s\ g\teasc\m=nc\rurile locale”. Pentrug\tirea c\rora str\inele `ncep s\ se`nghesuie la cursuri. Una pestealta, r\zboiul `ngrijitoarealor abiaa `nceput. (sursa: La Stampa)

Badante, italience la concuren]\ cu rom=ncele

“Nicio str\in\ nu [tie s\ g\teasc\ [i s\ calce ca noi”

Str\inele suntmai educate dec=titaliencele dinacest domeniu

Fa]\ de anul trecut, la Torino s-adublat num\rul italiencelor care s-au angajat ca `ngrijitoare. Meseriade “badante” a devenit, `n timpuri

de criz\, atr\g\toare pentru ital-ience, care intr\ astfel `n concuren]\cu rom=ncele [i alte femei dinEuropa de Est. “La Stampa” face o

radiografie a fenomenului: italien ce -le se `ntorc la o meserie uitat\. Carear fi atu-ul lor? “Nicio str\in\ nu [ties\ g\teasc\ [i s\ calce ca noi”.

Cre[te num\rul elevilor cu cet\]enie str\in\`n Italia. Acest lucru este ar\tat de raportul“Elevi cu cet\]enie neitalian\ `n sistemul[colar italian. A.S. 2011/20112) publicat decur=nd de serviciul de statistic\ al MinisteruluiEduca]iei. Acesta a num\rat 755.939 de elevi“str\ini” (cel pu]in ]in=nd cont de pa[apoartelelor), 8,4% din popula]ia [colar\.

Fa]\ de anul [colar precedent, se `nreg-istreaz\ o cre[tere de 45.676 de unit\]i, cu6,4% ̀ n plus. Este o inversare a tendin]ei, dac\avem `n vedere c\ `n ultimii ani rata decre[tere a sc\zut, oprindu-se `n anul [colar2010/2011 la 5,4%. “Cre[terea - subliniaz\

raportul - este datorat\ ̀ n mod esen]ial elevilorcu cet\]enie neitalian\ n\scu]i `n Italia (44%dintre elevii str\ini `n total, echivalentul a334.284 de unit\]i) mai degrab\ dec=t consis-ten]ei fluxului migratoriu”.

Sunt circa dou\ sute de ]\ri de provenien]\.La nivel na]ional, cei mai numero[i sunt cei141.050 de elevi rom=ni, echivalentul a 18,7%din `ntreaga popula]ie str\in\, urma]i dealbanezi (circa 103.000, echivalentul a 13,6%)[i marocanii (96.000, 12,7%), `ns\ dac\ neconcentr\m pe fiecare regiune `n parte clasa-mentul cet\]eniilor se poate modifica `n modsensibil.

Regiunile italiene cele mai industrializate [iastfel cu cea mai mare ofert\ de munc\ suntcele cu o prezen]\ mai mare de elevi cu cet\ -]enie neitalian\: un sfert din totalul elevilorstr\ini, 185.000, este concentrat ̀ n Lombardia,urmeaz\ Veneto (89.000), Emilia Romagna(87.000) [i Lazio (72.000). Pe ultimele locurisunt Molise (1600) [i Valle D’Aosta (1500).

Raportul redimensioneaz\ [i alarmaprivind a[a-numitele “clase-ghetou”. La nivelna]ional, procentul claselor cu peste 30% elevistr\ini este de 5,3%, `ns\ dac\ nu se introduc`n calcul elevii str\ini n\scu]i `n Italia procen-tul scade la 1,7%.

756.000 de fii de imigran]i `n b\ncile [colilor


PENTRU MAI MULTE INFO DESPRE COSTURI, CONDIŢII ŞI LIMITĂRI, INTRĂ PE WIND.ITADU-I PE AMICII TĂI ÎN WIND. BONUS MAX 50€/LUNĂ. EXPIRĂ PE 13 IANUARIE 2013.NOI TUTTI INTERNATIONAL. PENTRU INFO DESPRE ŢĂRILE STRĂINE PENTRU CARE OFERTA ESTE DISPONIBILĂ INTRĂ PE WIND.IT PENTRU A SUNA ÎN STRĂINĂTATE, DUPĂ EPUIZAREA CELOR 240 DE MINUTI, CONTINUI SĂ BENEFI-CIEZI AUTOMAT DE TARIFELE AVANTAJOASE PREVĂZUTE DE CALL YOUR COUNTRY, FĂRĂ PLATA COSTULUI LUNAR CORESPUNZĂTOR.


NOI TUTTI INTERNATIONAL19PE LUNA€

VIZITEAZA WWW.WIND.IT/PORTAITUOIAMICI

PREZINTA-NE AMICII TAISI NOI TE REÎNCARCAM.

ŞI PRIMEŞTI TIMP DE 6 LUNI50% DIN VALOAREA ÎNCĂRCATĂ DE EI PÂNĂ LA UN MAXIM DE 300 EURO.

240 MINUTE REALE PENTRU A SUNA ÎN ROMANIASI LA TOATE NUMERELE ÎN ITALIA. TARIFARE LA SECUNDA SI FARA TAXA DE CONECTARE.

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201210 FLAGRANT

Concediat\ pentru consum de alcool, i-a luat la b\taie pe angajatori

~ngrijitoare be]iv\ [i agresiv\

Rudele unei femei de 96 de ani,grav bolnav\ [i constr=ns\ s\ steala pat, au decis s\ o conce diezepentru c\ `n diferite ocazii [i-audat seama c\ se prezenta beat\ lamunc\. ~ngrijitoarea rom=nc\, nua fost de acord [i - din nou `n starede ebrietate - a agresat rudeleb\tr=nei femei [i a `ncercat s\ fac\la fel cu poli]i[tii. Finela R\cariu,de 39 de ani, cu numeroaseantece den te, a fost arestat\ pentruleziuni, amenin ]\ri, ultraj [i dis-trugere. Pe 30 octombrie acomp\rut la tribunal `n fa]a unuijudec\tor, care a validat arestarea.

Episodul a avut loc la Sassari ̀ ndup\-amiaza de luni 29 octom -brie, scrie La Nuova Sardegna.

Rudele femeii asistate au sur-prins `ngrijitoarea beat\ [i au invi-tat-o s\ p\r\seasc\ locuin]a, comu-nic=ndu-i [i `ntreruperea raportu-

lui de munc\ care `ncepuse `n lunaiulie.

~ns\, la fel ca `n alte ocazii,`ngrijitoarea rom=nc\ a refuzat s\p\r\seasc\ locuin]a [i a `nceput s\insulte [i s\ amenin]e rudeleb\tr=nei. ~n acel moment a fostcerut\ interven]ia poli]iei [i la fa]alocului au sosit agen]ii uneipatrule. La vederea poli]i[tilor,Finela R\cariu s-a `ndreptat c\trecamera ocupat\ de ea [i s-a a[ezat`n pat: pe comod\ au fost g\site

dou\ sticle de coniac.~ngrijitoarea a reac]ionat `ntr-o

manier\ ur=t\ [i la cererilepoli]i[tilor [i a `ncercat s\-iloveasc\ de mai multe ori cu pum-nii [i picioarele (unul dintre agen]ia suferit leziuni u[oare). `n acelmoment a fost cerut\ interven]iaoperatorilor de la 118 [i `ngriji-toarea a fost dus\ la spital pentruun tratament sanitar adecvat.Agen]ii urmau s\ o denun]e `nstare de libertate, `ns\ mai t=rziu

rom=nca a p\r\sit spitalul [i s-a`ndreptat din nou spre locuin]ab\tr=nei din care a fost ̀ ndep\rtat\.

A `nceput s\ ia la [uturi u[a dela intrare [i vroia s\ intre `n aparta-ment. Astfel poli]i[tii au fostchema]i pentru o a douainterven]ie de c\tre locatarii blo -cului, teroriza]i de urletele [i deatitudinea violent\ a femeii. Lavederea agen]ilor, Finela R\cariua `ncercat o nou\ agresiune `ns\ afost blocat\ [i arestat\.

Dus\ la birourile chesturii,`ngrijitoarea rom=nc\ a continuats\ fie violent\ [i mai t=rziu a dis-trus [i u[a uneia dintre camerele desiguran]\.

Pentru b\tr=na doamn\ asistat\[i pentru rude a fost sf=r[itul unuico[mar. Au povestit c\ au `ncercat`n mai multe ocazii s\ suspenderaportul de munc\ `n termeni ami-abili, `n special dup\ ce li s-a con-firmat de mai multe ori c\ `ngriji-toarea a fost descoperit\ beat\ [i,a[adar, incapabil\ s\ efectueze sar -cinile care i-au fost `ncredin]ate.

Femeia a fost g\sit\beat\ la munc\

~ngrijitoarea rom=nc\, arestat\ `mpre-un\ cu concubinul ei, este acuzat\ de sus-tragerea cardului bancar cu care, `n numaio lun\, a ridicat peste 7.500 de euro. S-a`nt=mplat la Verona.

Potrivit cotidianului L’Arena, rom=nca aprofitat de `ncrederea unei femei infirme pen-tru a-i goli, cu complicitatea concubinului,contul bancar. Victima `n[el\toriei este ofemeie de 60 de ani rezident\ la Verona, afec-tat\ de o foarte grav\ infirmitate din cauzac\reia are nevoie de asisten]a a dou\ `ngriji-toare pe timpul zilei.

{i una dintre acestea, o imigrant\ rom=nc\de 35 de ani, este acuzat\ c\ a abuzat de situa]iadificil\ a femeii [i de un card l\sat `ntr-un ser-tar l=ng\ care se afla, la vedere, num\rul secretpentru efectuarea tranzac]iilor.

Acum femeia [i complicele s\u, [i acesta dena]ionalitate rom=n\, sunt ̀ nchi[i ̀ n penitencia-rul din Montorio cu acuza]ia de furt cu circum-stan]a agravant\ de sustragere [i utilizareinjust\ de card bancar, de `n[el\ciune `n daunaunei persoane invalide [i de abuzare a raportu-lui profesional.

Totul a `nceput `n aprilie, c=nd RodicaCotuna, de ani de zile `n Italia, rezident\ `npartea de Est a Veronei, intr\ `n casa doamnei

pentru a-i oferi asisten]\. La patru s\pt\m=nidup\ angajare, sora femeii asistate `[i d\ seamade frecvente ridic\ri de bani din contul curentcu ajutorul cardului, [i cu o frecven]\ `naparen]\ nemotivat\.

Din 20 aprilie p=n\ `n 19 mai au fost ridica]i7.500 de euro. ~nceputul a fost “soft”. Primaridicare a fost de 250 de euro, apoi de 400, iar250, 300, 500 [i a[a mai departe. Apoi saltul decalitate: 1.350 euro, 1.225, 1.750...

{i orele la care s-au ridicat banii erau sus-pecte. Figurau ridic\ri efectuate `n aceea[i zi la7.55, la 7.59, la 8.02 sau seara la 19.09, la19.12 [i la 19.14 [i mereu pe timpul orarului demunc\ al noii `ngrijitoare.

O frecven]\ `n mod absolut neobi[nuit\,care i-a determinat pe responsabilii institu]ieibancare s\ semnaleze ciud\]enia surorii femeiide 60 de ani. “Banca spune c\ au existatnenum\rate ridic\ri de bani, ce se ̀ nt=mpl\?”, a`ntrebat-o sora femeii asistate pe bolnav\.

~n acel moment lovitura de teatru: `ngriji-toarea, care probabil a ascultat conversa]ia din-tre cele dou\ surori, dintr-o dat\ anun]\ c\ tre-buie s\ se `ntoarc\ de urgen]\ `n ]ara de originedin cauza unor probleme de familie [i dispare.

Consistenta lips\ de bani, cu toate acestea,este denun]at\ la chestur\ [i agen]ii Echipeimobile se pun s\ lucreze. La anchetele Echipei

mobile a chesturii colaboreaz\ [i banca carefurnizeaz\ anchetatorilor imaginile `nregistrate`n luna mai de instala]ia de supraveghere video[i care au surprins un b\rbat, identificat apoi afi Daniel Amari]ei, de 25 de ani, concubinulRodic\i Cotuna.

Femeia de 60 de ani l-a recunoscut, dinimagini, a fi persoana care deseori o `nso]ea peasistenta sa. ~n casa b\rbatului anchetatorii aug\sit [i jacheta, cu croial\ neobi[nuit\, pe careo purta subiectul imortalizat de camerelevideo. Nici urm\, `n schimb, de bani. Ambiirezult\ a nu avea antecedente penale. Cei doiau fost aresta]i. Acum se fac anchete privindeventuale trimiteri de bani `n Rom=nia [i pen-tru a se stabili dac\ exist\ [i al]i complici.

Opera]iunea a fost ilustrat\ pe 2 noiembriede [eful Echipei mobile din Verona, RobertoDella Rocca, care `i invit\ pe to]i cei care auavut raporturi de munc\ cu femeia arestat\ [i audescoperit fapte anormale s\ le semnalezepoli]iei.

A jefuit-o pe b\tr=na pe care o `ngrijea

Rodica Cotuna [i Daniel Amari]ei

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ FLAGRANT 11

Fraud\ la bancomat cu “furculi]a”

Primul client a tastat codulPIN pe tastiera bancomatului, darapoi a r\mas `n mod inutil `na[teptare ca banii s\ ias\ din fantaaparatului. ~n final a plecat. Aldoilea a f\cut la fel. {i la felurm\torii trei. Atunci a fost mo -mentul c=nd au venit rom=nii cu“furculi]a”, cum au botezat-o ca -ra binierii, un fel de c=rlig cu careunul dintre ei a extras pl\cu]a demetal care bloca bancnotele [ime canismul de eliberare a ban-ilor s-a repus `n func]iune elibe -r=nd banii solicita]i `nainte deghinioni[tii clien]i. Circa 2.000de euro pe care trei rom=ni - Io nelMarius Bilu], de 31 de ani, cumici antecedente, Viorel Vidu [iMarian Sergiu D\bu lea nu, de 33[i 27 de ani, f\r\ antecedente pe -na le - i-au b\gat `n buzunar [i auplecat.

Toat\ scena a fost surprins\ decamerele de supraveghere videoale institu]iei de credit din zonaViale Marconi, la Roma. Tehnicautilizat\ este cea de cash trapping(“blocarea numerarului”), pe ca repotrivit carabinierilor cei trei auimportat-o la Roma din nordulItaliei.

Sisteme similare au ap\ruttotu[i de mai multe ori la furtu rilede rest din parcometre unde fantapentru monede este blocat\ tot cuun obiect asem\n\tor furculi]ei.

Rom=nii au fost bloca]i pe 31octombrie de investigatorii de launitatea din Trastevere `n timp ce`ncercau s\ retrag\ 1.400 de euro“captivi” `n bancomatul de laCariparma de pe via FrancescoGrimaldi, [i acela[i lucru l-au

f\cut la banca geam\n\ de pe viaStefano Jacini, la Vigna Clara. {i`n aceste cazuri carabinierii auvizionat `nregistr\rile camerelorde supraveghere pentru a reconsi-tui mi[c\rile ho]ilor care au fostaresta]i. Rom=nii au fost repu[i `n

libertate `n a[teptarea procesului.To]i stau `n Capital\ f\r\ domicil-iu stabil (numai Bilu] rezult\ a firezident la Anzio) [i sunt consid-era]i de carabinieri speciali[ti `ncash trapping “care ar putea p\reaun truc facil, dar `n realitate nueste deloc”, subliniaz\ investiga-torii. Alte arest\ri au avut loc laVerona [i Guidonia, pentruacela[i tip de infrac]iune cu “fur-culi]a”.

Pe 22 octombrie, Andrei Han -ca, de 20 de ani, [i Selin Hutino -vic, de 39, ambii reziden]i la Lo -vere, `n provincia Bergamo, petim pul procesului cu procedur\di rect\ au recunoscut c\ au folo sit“furculi]a” la Brescia, la Lo ve re

[i `n alte zone. Au fost aresta]itocmai c=nd pozi]ionaser\ “fur -culi]a”. Un sistem ingenios: ri -dicau o sum\ modest\ dar `n ain tes\ retrag\ banii pozi]io nau fur-culi]a `n interiorul fantei prin careies bancnotele. Din exterior nu sevede nimic `ns\ bancomatul nuface ca bancnotele s\ ias\, baniir\m=n=nd bloca]i `n dispozitiv.

Pe 5 noiembrie, la Guidoniaau fost aresta]i doi rom=ni de 20[i 30 de ani, care au plasat o “fur-culi]\” `ntr-un Postamat, bloc=ndastfel ie[irea banconotelor retra sede o femeie, chiar dac\ pe ec ranopera]iunea era corect efec tu at\.Clienta a plecat, pentru a reclamala banc\, dar a [i sunat la cara-binieri, care au sosit rapid [i s-aupostat la p=nd\. La c=teva minuteau intervenit rom=nii, ca re auscos dispozitivul [i apoi ba nii, obancnot\ de 50 de euro pe carevoia s-o scpat\ femeia. Cei doi aufost aresta]i `n flagrant.

Investigatorii le recomand\tuturor `n cazul `n care banii nuies din bancomat, dac\ pe displayopera]iunea rezult\ `ncheiat\, s\nu plece [i s\ apeleze la 112 sau113.

Dac\ nu ies banii,suna]i la 112”“

Rom=nii au inventat o nou\metod\ de fraud\ la bancomat,pun=nd pe jar autorit\]ile italiene:cash trapping, sau “furculi]a” esteo metod\ simplu de folosit, greu de

depistat [i aplicat\ deja pe scar\larg\. Au fost aresta]i rom=ni carefoloseau aceast\ metod\ la Roma,Verona [i Guidonia `n doar c=tevazile, dar metoda se extinde cu

repeziciune. Popula]ia este sf\tuit\s\ sune imediat la 112, `n cazul `ncare din bancomat nu ies banii,dup\ ce pe ecran se indic\ oopera]iune normal\.

Cu bicicleta pe autostrad\ Automobili[tii care mergeau cu vitez\ pe autostrada A3, `n

apropiere de Vibo Valentia, s-au trezit dintr-o dat\ cu un biciclist `nfa]\ [i au alertat poli]ia rutier\.

Agen]ii au intervenit astfel [i l-au identificat pe biciclist, P.P.G.de 42 de ani, rom=n, muncitor agricol, `n timp ce pedala lini[tit `napropierea racordului din zona Serre.

B\rbatul a explicat poli]i[tilor c\ vroia s\ se duc\ s\ se`nt=lneasc\ cu un amic `n Catanzaro, dar agen]ii, dup\ ce l-au mus-trat, l-au amendat cu 40 de euro.

C\lcat de tramvai la ScandicciLuni 29 octombrie,

`n jurul orei 15, unb\rbat a fost lovit deun tramvai `napropierea sta]ieiResistenza, laScandicci (provinciaFirenze), [i a murit.Victima, rom=n de 59de ani rezident laScandicci, nu avea

asupra sa documente [i a fost identificat numai seara t=rziu, dup\ cec=teva rude s-au prezentat la carabinieri pentru a denun]a dispari]iaacestuia de acas\. Dup\ ce a primit `ngrijiri de la personalul de la 118,a fost internat la spitalul din Careggi cu prognostic rezervat, `ns\starea sa a fost considerat\ critic\ `nc\ din primele momente. Potrivitinforma]iilor, b\rbatul a disp\rut de acas\ `n ziua de duminic\ 28octombrie. Luni `n jurul orei 15, potrivit reconstituirilor, a fost lovitde tramvai `n timp ce traversa [inele `n dreptul unei treceri pietonaleignor=nd semaforul ro[u.

Cer[etor mort de frig la GenovaProbabil frigul este una dintre cauzele mor]ii rom=nului de 42 de

ani, f\r\ domiciliu stabil, g\sit pe 30 octombrie la Genova, `ncartierul Nervi, de un operator ecologic.

B\rbatul era f\r\ via]\ l=ng\ casa sa din carton [i p\turi, obi[nuitulrefugiu de urgen]\ care probabil nu a fost suficient pentru a-l ]ine laad\post de temperaturile rigide din aceste ultime zile. Pe timpulnop]ii termometrul a ar\tat din nou valori foarte joase [i se crede c\omul str\zii nu a rezistat frigului.

Erau singuri pe strada pustie dela Vicenza, la ora 4 diminea]a,c=nd au sosit pe [antierul din zonaPomari cu toate cele necesare pen-tru o alimentare cu comustibil.~ns\ cineva, trezit din somn dincauza zgomotului, a urm\rit de lafereastr\ toate fazele furtului [i, `ndirect, a povestit ce se `nt=mplacarabinierilor care, `ntre timp, autrimis dou\ patrule.

Un furt de carburant pe un[antier din zona Pomari a fostdejucat de un cet\]ean ghanez carea anun]at 112 [i care, p=n\ lasosirea militarilor, a ]inut la curentcentrala operativ\ cu precizieprivind ceea ce f\ceau ho]ii. Ceicinci rom=ni au fost aresta]i:Nicolae Bumbu, de 58 de ani, f\r\ocupa]ie; Nicolae Florin Bumbu,muncitor de 30 de ani; Sebastian

Humaciu, de 27 de ani, transporta-tor auto; Radu Humaciu, de 34 deani, muncitor [i Marius Ciobanu,de 26 de ani.

C=nd au sosit militariiumpluser\ deja c=teva bidoane cumotorin\.

V\z=nd ma[inile carabinierilor,to]i au luat-o la fug\, dar `n celedin urm\ au fost prin[i.

Carabinierii au recuperat cin-cizeci de litri de motorin\ care aufost deja v\rsa]i `n dou\ bidoane,iar alte doisprezece recipiente aufost puse sub sechestru `mpreun\cu instrumentele de “lucru” g\sitepe [antier [i `n furgonet\: o p=lniecu un furtun, patru [urubelni]e [idoi cle[ti pe l=ng\ un ambalaj culame pentru fer\str\u. Magistratula dispus ca cei cinci s\ fie judeca]i`n libertate.

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201212 FLAGRANT

Ho]ii de motorin\

Florin Bumbu Marius Ciobanu Nicolae Bumbu

Sebastian HumaciuRadu Humaciu

Ho]ii au fostprin[i c=nddeja aveaudou\ bidoanepline cumotorin\

Halucina]ii provocatede alcool, a c\zut de laetajul trei

Un b\rbat de 60 de ani, cu grave problemede alcoolism, a c\zut la dou\ noaptea de la bal-conul de la etajul trei al unei case din San Stinodi Livenza (provincia Venezia(. A primit ime-diat `ngrijiri [i acum este internat la spitalulAngelo din Mestre.

B\rbatul a c\zut dup\ ce a `ncercat s\coboare pe o fr=nghie din cearceafuri de la bal-conul situat la etajul al treilea al locuin]ei fiicei

sale, unde locuia de ceva timp. Rom=nul de 60de ani a primit `ngrijiri din partea medicilorunei ambulan]e de la Suem din Caorle [i a fostimediat transferat la spitalul din Portogruaro.

Dup\ ce a fost supus unei transfuzii a fostdus de urgen]\ la spitalul din Mestre unde seafl\ `n condi]ii foarte grave. La fa]a locului auefectuat anchete carabinierii. Accidentul s-aprodus la aproximativ ora 2 noaptea. Fiicadormea, iar tat\l se afla `n sufragerie. La unmoment dat b\rbatul a luat c=teva cearceafuri,le-a legat de balcon [i a `nceput s\ coboare, `ns\acestea nu erau prinse bine [i astfel b\rbatul ac\zut. Fiica s-a trezit brusc. Duc=ndu-se `nsufragerie a observat fereastra deschis\, s-a dus

la balcon [i [i-a v\zut tat\l la p\m=nt pr\bu[it`ntr-un lac de s=nge. Femeia de 39 de ani a `n -ceput s\ urle. Vecinii au chemat 118 [i for]ele deordine. Medicii de la Suem au ajuns la fa]a lo -cului [i i-au acordat `ngrijiri medicale. Ini]ialb\rbatul era con[tient. ~ns\ odat\ ajuns la spitalst area sa s-a `nr\ut\]it. A fost intubat [i supus lanumeroase transfuzii. A suferit o fractur\ insta-bil\ a vertebrelor cervicale, fractura femuruluist =ng [i fracturi multiple la bazin. }in=ndu-seco nt de gravitatea r\nilor a fost transferat la spi-talul Angelo din Mestre unde este internat cuprognostic rezervat `n sec]ia de Terapie in te -nsiv\. A fost supus unei interven]ii chirurgicalela cap [i acum se lupt\ `ntre via]\ [i moarte.

Transporta ha[i[ `n stomac, arestat\Avea peste 250 de grame de ha[i[ `n stomac [i i s-a f\cur r\u. A riscat

grave probleme de s\n\tate [i o interven]ie chirurgical\ cet\]eanarom=nc\ Cristina Andrea Karacsony, de 24 de ani, f\r\ niciun ante -cedent penal [i, se pare, abia sosit\ `n Italia, la Lazise, unde era g\zduit\de o prieten\.

Carabinierii din Peschiera del Garda (Verona) efectuau un control peDrumul Regional 11 [i o furgonet\ a f\cut o dep\[ire periculoas\, astfelc\ militarii au somat [oferul s\ opreasc\.

La volanul vehiculului era un cet\]ean maghrebian cunoscut pentruantecedentele sale de trafic de stupefiante. Pe scaunul pasagerului se af -la femeia, care imediat a ̀ nceput s\ se pl=ng\ de dureri de burt\. Militariiau `ntrebat-o dac\ are nevoie de o ambulan]\, `ns\ ea nu a vrut-o.

Carabinierii au `nceput s\ redacteze procesul verbal pentru contra-ven]ia rutier\ [i femeia a `nceput s\ vomite, astfel fiind apelat serviciul118. Dup\ cum a explicat pe 30 octombrie c\pitanul unit\]ii din Pes -chiera, Mario Marino, medicii i-au efectuat o ecografie abdominal\ [i audescoperit o serie de ovule `n burta femeii. Unul dintre ele se a[ezasetransversal `ntr-o parte de intestin [i era cel care `i provoca dureri.

A `nceput astfel evacuarea indus\ de medicamente, dar acel ovul nuavea nicio inten]ie s\ se mi[te [i medicii de la Pederzoli au preg\tit salade opera]ii, dar `n final a ie[it [i acel ovul. Cet\]eana rom=nc\ a fost apoiarestat\ pentru de]inere de droguri `n scop de trafic.

Obligat\ de familie s\ se prostitueze la 13 ani

Treisprezece ani [i deja constr=ns\ s\ se v=nd\ pe strad\ de sora ei [ide o alt\ t=n\r\ rom=nc\. Poli]ia municipal\ din Verona a arestat cuacuza]iile de inducere, favorizarea [i exploatarea prostitu]iei dou\rom=nce de 18 [i 23 de ani. Datorit\ semnal\rii unui agent, nucleul depoli]ie judiciar\ a reu[it pe 30 octombrie diminea]a s\ descopere ceea cese `nt=mpla `n apropierea unei benzin\rii de pe via Palladio, la c=]ivametri de sta]ia Porta Nuova.

Fata de 13 ani era `n mod continuu abordat\ de clien]i de toatev=rstele [i provenien]ele [i se punea de acord cu cele dou\ mai mari pen-tru presta]ie. Dup\ circa o or\ de supravegheri, agen]ii au v\zut c\micu]a a urcat `n ma[ina unui client, care s-a `ndreptat c\tre un c=mpizolat din localitatea Spianà.

Aici tr\ia fata `mpreun\ cu p\rin]ii [i sora, `n acel moment absen]i. {iacolo era o barac\ `n care s-ar fi consumat raportul dac\ agen]ii nu ar fiintervenit cu promptitudine. Clientul a fost denun]at ̀ n stare de libertate,`n timp ce cele dou\ exploatatoare au fost arestate [i acum se afl\ ̀ nchise`n penitenciarul din Montorio. ~n urma verific\rilor efectuate a reie[it c\fata, analfabet\ [i chiar incapabil\ s\ disting\ cifrele, se vindea pe strad\de cel pu]in o s\pt\m=n\. Micu]a a fost imediat `ncredin]at\ unui centruspecializat din provincia Padova, `ns\ imediat dup\ a reu[it s\ fug\.


Atunci c=nd Jacqueline Miu, cadirectoare a editurii MJM, a deciss\ organizeze un T=rg de carte laMilano, s-a g=ndit c\ astfel vareu[i s\ prezinte publicului dinPeninsul\ [i o parte din culturarom=neasc\, chiar prin prezen]ascriitorilor contemporani la eveni-ment. Contactul direct cu autorulunor opere literare este de un mareimpact chiar [i pentru cona]ionaliistabili]i `n Peninsul\.

“Ca o furnicu]\, am dorit s\ leaduc oamenilor ceea ce probabil`n via]a lor n-ar fi g\sit nic\ieri,prezen]a scriitorilor rom=ni”m\rturise[te Jacqueline.

La prima edi]ie a Salonului In -ter na]ional de carte de la Milanoau fost prezente aproape 250 deedituri, chiar din Japonia, StateleUnite ale Americii [i Bolivia. DinRom=nia `ns\ a participat doar sc -r iitorul Adrian Munteanu, scriitorc\ruia i s-a decernat Premiul Int e -r na]ional pentru literatur\ Nux.

Jacqueline Miu a solicitat [iprezen]a unor edituri din ]ara noa -str\, `ns\, poate pentru c\ eveni-mentul se afl\ doar la `nceput, edi-torii din Rom=nia nu s-au `nghe-suit s\ participe la aceast\ “poart\comercial\ foarte apetisant\”, a[acum o nume[te directoarea.

Sacrificii pentru succes

Jacqueline Miu are de [apte anio agen]ie de voiaj [i aceast\ edi-tur\ de c\r]i, la care au ap\rut p=n\acum 475 de titluri.

“Sunt de 36 de ani `n Italia, darnu am pierdut nici un minut limbarom=n\”, poveste[te bucure[tean-ca. Mama ei este rom=nc\, tat\lfrancez, iar de la v=rsta de opt ania fost “adoptat\” de Italia.

Din ]ar\, femeia m\rturise[te c\ì lipse[te doar “p\m=ntul”, pe ca -re nu a mai p\[it de mul]i ani, dincauza volumului ridicat de munc\.

De[i nu avea probleme finan-ciare, Jaqueline a `nceput s\lucreze “de pl\cere mai mult dec=tde nevoie” de la v=rsta de 15 ani.

A absolvit dou\ facult\]i, una dearte [i alta de matematic\, iarast\zi, ca manager, munce[te chiar18 ore pe zi.

“Sunt m=ndr\ c\ sunt rom=nc\[i oriunde m\ duc, m\ simt caacas\” spune bucure[teanca, `ntimp ce urm\rea desf\[urareaevenimentelor din cadrul T=rguluide carte de la Milano.

“Tot ceea ce am realizat p=n\acum am f\cut prin sacrificii.Vreau s\ transmit celor tineri c\f\r\ un ideal, f\r\ un sacrificiu,nimic nu las\ o amprent\. Noi nuvrem s\ l\s\m amprente dec=t `nspiritual altora, ca s\ nu murim.Nu ne intereseaz\ paginile, foto -grafiile, c=t trebuie s\ ne intere-seze o vorb\ bun\ care cl\de[teceva. Eu cred `n lucru acesta” sub-liniaz\ Jacqueline.

~n timpul liber, rom=nca “sejoac\” scriind povestioare. “Amfoarte multe pasiuni. A[ fi fostorice pe acest p\m=nt, a[ fi fost ojurnalist\, un `not\tor, un muzi-cian, orice, pentru c\ sunt curioa -s\. Deci eu scriu din curiozitate.Ceea ce scriu sunt personaje carenu tr\iesc cu mine. Reprezint via]alor, dar este o pasiune pentru c\ tuvezi o lume care poate deveni maibun\ `ntr-o lume care este foartegreoaie. E ca [i cum ai pune os\m=n]\ [i ai a[tepta s\ ias\ pomul.Este nevoie de mul]i ani ca s\-l`nve]i s\ creasc\”.

Bagaj de tradi]ii

~ntrebat\ ce p\rere are desprecomunitatea de rom=ni din Italia,Jaqueline r\spunde promt:“P\m=ntul este al tuturor. Nu esteal rom=nilor, al italienilor sau alamericanilor. Este un p\m=nt, darspre deosebire de al]ii, noi,rom=nii avem o tradi]ie. Ne putemmi[ca cu bagajul nostru de tradi]iica s\-i mai `mbog\]im [i pe al]ii,a[a cum al]ii ne ̀ mbog\]esc pe noi.

Eu cred ̀ ntr-o conformitate cul-tural\. To]i scriem, to]i avem pro-bleme, to]i m=nc\m. Depinde doar

calitatea omului care pleac\ din]ar\. Dac\ omul e bun, e bun ori-unde, dac\ e r\u e r\u oriunde [i nu

mai conteaz\ dac\ e rom=n, ital-ian, albanez, negru sau alb” con-sider\ Jaqueline Miu. C.V.

Salonul de carte de la Milano, organizat de o bucure[teanc\

“Sunt m=ndr\ c\ sunt rom=nc\”Ini]iativa Salonului Interna]ional de carte de la

Milano, organizat pentru prima dat\ `n acest an,apar]ine unei rom=nce. Este vorba de Jacqueline Miu, obucure[teanc\ stabilit\ de 36 de ani `n nordul Italiei.

Premiu pentru Adrian MunteanuScriitorul rom=n Adrian Munteanu, 64 de ani, a primit Premiul

Interna]ional de Literatur\ NUX, la prima edi]ie a SalonuluiInterna]ional al C\r]ii de la Milano, 26 - 29 octombrie 2012, mani-festare aflat\ sub `naltul patronaj al Comisiei Europene.

Premiul se acord\ pe baza unei monitoriz\ri f\cute timp de maimul]i ani, poetul rom=n av=nd 7 volume de sonete publicate ̀ n perioa-da 2005-2011.

~nainte de premiere, scriitorul a dat publicit\]ii o scrisoare `n care`[i exprima m=hnirea c\ nicio institu]ie rom=neasc\ nu a fost intere-sat\ de t=rgul de carte de la Milano.

“La Milano voi fi singur”, a fost concluzia amar\ a scriitoruluirom=n, care s-a sim]it abandonat de institu]iile din propria ]ar\.

Iat\ c=teva fragmente din scrisoare: “Pe parcursul lunilor din urm\, organizatorii au trimis adrese tutur-

or institu]iilor rom=ne[ti care `[i asum\ sarcini culturale, adrese princare anun]au c\ un scriitor rom=n urmeaz\ s\ deschid\ seria premiiloracestui eveniment, `[i exprimau “onoarea de a celebra cultura rom=n\`n Europa”, [i ì invitau s\ devin\, `n mod gratuit, parteneri ai mani-fest\rii. Singura lor obliga]ie, mai mult moral\, era aceea de a popu-lariza evenimentul, de a se l\uda cu truda [i izb=nda scriitorului careì reprezint\. Pentru aceasta, sigla institu]iei respective ar fi tronat pesite-ul T=rgului milanez de carte. Singura institu]ie care a r\spunsacestei invita]ii a fost Prim\ria Bra[ov, ora[ul meu natal, a c\rei sigl\se poate vedea pe site-ul www.saloneinternazionaledellibro.it.

~n privin]a institu]iilor centrale din Rom=nia, de la MinisterulCulturii p=n\ la I.C.R., televiziuni [i radiouri, T|CERE!!! `n prelun-girea aceleia[i inexplicabile atitudini venite de sus, nici o editur\ dinRom=nia nu va fi prezent\ la Milano.

(...) Din afara ]\rii [i-a exprimat dorin]a de a fi partener al T=rguluiAmbasada Rom=niei la Roma. Numai c\ totul urma s\ r\m=n\ lanivelul unei declara]ii. O persoan\ din cadrul ambasadei,r\spunz\toare de leg\turile cu comunit\]ile rom=ne[ti din peninsul\,doamna Ramona Raus, a schimbat, o vreme, amabile mesaje cu orga-nizatorii, promi]=nd c\, ne`nt=rziat, va fi la Milano, la ceremonie.Apoi schimbul de mesaje a `ncetat brusc. Aflu abia acum c\, `ntretimp, persoana respectiv\ a fost mutat\ (...)

R\spunsul Academiei di Romania a fost cel mai concis : T\cere.Am repetat mesajul dup\ o lun\, cu acela[i rezultat.”

Adrian Munteanu [i Jacqueline Miu

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201214 ROM+NI ~N ITALIA

Sorin [i-a `nfruntat destinul la19 ani. Dup\ terminarea liceului[i imediat dup\ ce a urmat un ande facultate, a plecat la munc\ `nGrecia, unde a lucrat 4 ani:“Grecii sunt reci, nu sunt ca ital-ienii, noi suntem latini, e altceva.~n Grecia `n 5 ani de zile abiadac\ mi-am f\cut 5 prietenigreci, `n Italia `n primul an poateaveam 20 de amici.”

Din 2001 p=n\ `n 2011 a lucratla Trezorerie (Ministero delTesoro), la `ntre]inere. Dup\ zeceani de munc\ `ntr-un singur loc,Sorin decide c\ e timpul s\schimbe ceva [i pleac\ `nRom=nia `n vacan]\. ~n Italia seinteresase de pre]urile pentru ter-mopane pentru c\ voia s\-[i`mbrace balconul. Pre]urile `ns\`n Italia erau exorbitante. A[a c\a c\utat `n Rom=nia. Face c\ut\ripe google, caut\ furnizori [i pro-duc\tori, viziteaz\ show room-uri, se deplaseaz\ la fabrici.

C=nd a realizat c\ produselero m=ne[ti sunt de calitate [i la ju -m\tate de pre] fa]\ de Italia, a de -cis s\ fac\ o prob\ [i s\ aduc\ ma -

rf\ `n Italia. Treaba a mers [i a ur -mat deschiderea unui magazin,Porte e Finestre. Concomi tent, seocup\ [i de lucr\ri de amenajare,renovare a caselor. Nu a fost u[or[i c\ a trebuit s\ sch imbe c=]ivafurnizori neserio[i.

~n timp ce vorbe[te cu mine, `isun\ non stop celularul. ~l `ntrebcum `i merge afacerea, av=nd `nvedere criza. ~mi spune c\ dincauza perioadei de var\, au fostc=teva luni mai slabe din punctde vedere al afacerii, dar se pre-

conizeaz\ o ameliorare. ~ntreb dac\ are [i clien]i

rom=ni: `mi spune c\ a avutfoarte pu]ini, dar lucrurile se potschimba pe m\sur\ ce rom=nii `[icump\r\ case `n Italia.

Vise `mplinite

Sorin a plecat `n lume adoles-cent [i `ntre timp a devenit cap defamilie. S-a `ndr\gostit `n Italiade o fat\ rom=nc\; s-au c\s\torit[i au avut o feti]\, na[terea feti]ei

fiind cel mai frumos moment `nItalia.

E primul rom=n care `mir\spunde c\ nu a avut momentenegative `n Italia sau episoade derasism. S-a integrat perfect [ispune f\r\ s\ ezite: “S\ [tii c\ m\po]i considera un rom=n fericit.Am avut mereu de munc\, am ofamilie, am o feti]\, am o cas\aici alta `n Rom=nia, ma[in\. Amrealizat ceva, nu pot s\ m\ pl=ng.Poate c\ am avut noroc s\ am unloc de munc\ stabil, [i so]ia meaa avut un serviciu destul de bun,fiind educatoare la gr\dini]\.”

“M\ simt «stranier» c=nd m\duc `n Rom=nia. Sincer s\ fiu,mai bine ca aici, nu-i. ~nRom=nia trebuie s\ stai `ntot-deauna unde sunt bani, ca s\ po]itr\i decent. Unde nu sunt bani,nu ai ce s\ faci.”

~ncearc\ s\ defineasc\ secretulsuccesului lui: un dram de noroc,mult\ munc\, seriozitate. Si multoptimism: c=nd `l `ntreb ce `[idore[te pentru viitor, spune: “Cumagazinul `nainte.”

Ruxandra Dr\goescu

“M\ simt «stranier» c=nd m\ duc `n Rom=nia”

Magazinul Porte e finestre:Via Filippo Corridoni, 106San Cesareo, RM, 00030

Sorin G=rmacea tr\ie[te din 2001`n Italia, l=ng\ Roma. Are 36 de ani [ieste din Bac\u. A plecat din ]ar\ la 19

ani [i a muncit `nt=i `n Grecia, [i apoi`n Italia. {i-a `ntemeiat o familie, ades chis un magazin de termopane [i

consider\ Italia ca fiind casa lui. Pra -g matic, serios, responsabil, Sorin estedemonstra]ia vie c\ dac\ vrei, po]i.

Sorin G=rmacea a pus pe pcioare o afacere profitabil\

S=mb\t\, 3 noiembrie, a avut loc primaconferin]\ a organiza]iei “Diaspora Pro gre -sist\ - ROSA”, intitulat\ “Diaspora Rom= -neasc\ - Valoare Adaugat\ a Rom=niei”. Laeveniment au participat rom=ni din Grecia,Belgia, Germania, Italia, Rom=nia. Invita]ispeciali au fost Ioannis Maronitis reprezen-tand Clubul Unesco, Piraeus [i Florin P=rvu,consul la Ambasada Rom=n\ din Atena.

Programul zilei a constat `n prezent\ri,discursuri [i dezbateri centrate pe problemelecu care se confrunt\ cet\]enii rom=ni dindiaspora. S-a mai discutat despre atragereafondurilor europene [i cre[terea for]ei soci-et\]ii civile, `n vederea progresului.

Agenda 2013 a Diasporei Progresiste(www.diasporaprogresista.eu) a fost supus\dezbaterii [i adoptat\. Printre cele mai impor-tante activit\]i propuse pe anul 2013 senum\r\ demararea unui mecanism de asis-ten]\ gratuit\ a asocia]iilor [i funda]iilorrom=ne[ti din str\in\tate [i din Rom=nia, `n

vederea atragerii de fonduri; promovareaEchilibrului de Gen; constituirea unei re]elecaritabile pentru ajutorarea grupurilor vul-nerabile din Rom=nia; `nt\rirea dialoguluidintre societatea civil\ [i autorit\]ile rom=ne[i la nivel european; metode de `nt\rire acoeziunii etnice a rom=nilor afla]i pe teritoriistr\ine etc.

Participan]ii la conferin]a din 3 noiembrieau propus [i adoptat Declara]ia de la Atena aDiasporei. Iat\ c=teva fragmente:

“Binele tuturor rom=nilor poate fi ap\ratprin dezvoltarea unor eforturi de bun\credin]\, voluntare [i creative ale rom=nilordin str\in\tate, direct propor]ionale cunevoile reale ale oamenilor. Contribu]ia vol-untar\ a cet\]enilor rom=ni din str\in\tateeste indispensabil\ pentru impunerea deBune Practici `n Rom=nia, ]ar\ aflat\ `n plinproces de degradare, la toate nivelurile,afect=nd negativ vie]ile rom=nilor, pun=nd `npericol siguran]a na]ional\ [i buna dezvoltare

a noilor genera]ii de rom=ni.(...) ~mbun\t\]irea coeziunii sociale a

rom=nilor din str\in\tate presupune [i elim-inarea raporturilor distructive dintre diaspor\[i ]ar\. Diaspora Progresist\ `[i p\streaz\deschiderea c\tre dialogul cu Rom=nia, cuoameni angaja]i la fel ca noi, `n vederea pro-gresului na]iunii. Rela]ia diasporei cuautorit\]ile rom=ne trebuie s\ se bazeze pedialog [i pe respect reciproc, nu pe manipu-lare `n mas\, doar `n scopuri electorale.”

Atena, Conferin]a diasporei progresiste

Planuri mari la Atena

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ROM+NI ~N ITALIA 15

De[i Gabriel a sosit `nPeninsul\ `n urm\ cu abia treiluni [i `nc\ nu vorbe[te binelimba italian\, presa local\ l-aomagiat pe t=n\rul rom=n cafiind “campionul din Abbruzzo”.~n spatele succesului s\u se afl\`ns\ o munc\ [i o carier\ de totrespectul, `nceput\ `n Rom=nia.

Gabriel a fost de 9 ori consec-utiv campion na]ional alRom=niei, are 3 particip\ri culotul Rom=niei la campionatulbalcanic, `n 2009 ob]in=nd titlulde campion.

“Sincer s\ fiu, eram sigur c\voi c=[tiga, datorit\ experien]eide 12 ani de Taekwondo `nRom=nia”, ne-a declarat dup\concurs proasp\tul campion.“Pot spune c\ adversarii mei dincompeti]ie nu au fost la nivelulmeu, cu excep]ia finalei”.

Superioritatea rom=nului edemonstrat\ [i de scorurileob]inute `n partidele dinainteafinalei: 9-0 ; 14-2 ; 7-2 .14-12.

“E adev\rat, dup\ meciuri amfost bine primit [i felicitat inclu-siv de c\tre adversari”.

Oricum, t=n\rul sus]ine c\mereu are ceva de `nv\]at [i c\, `ntrei s\pt\m=ni de antrenamente la

clubul italian, a `nv=]at noi tehni-ci de lupt\.

Sosit de trei luni

Gabriel, orginar din Bucure[ti,a sosit `n Italia `n vara anului2012, `mpreun\ cu mama lui,care l-a sus]inut [i `ncurajat `nc\de mic. Tat\l, fost poli]ist, `mpre-un\ cu cele dou\ surori mai mariale lui Gabriel, de 26 [i 28 de ani,muncesc `n Peninsul\ de maimul]i ani.

Carolina Dornea nu a vrut s\-[i lase copilul s\ creasc\ singur [ia stat `mpreun\ cu el, `ntr-unapartament din cartierul Militari.~nscris la liceul sportiv MirceaEliade din capital\, s-a antrenatde patru ori pe s\pt\m=n\ laClubul Dacic din capital\.

“Gabi a fost mereu bun la[coal\ [i de mic s-a remarcat casportiv. L-am `nscris la o sal\ desport de l=ng\ cas\, unde a`nceput s\ practice taekwondo. Afost imediat remarcat, iarantrenorii m-au sf\tuti s\-l `ncu-rajez, pentru c\ are poten]ial. A[aa ajuns la clubul Dacic [i, dato -rit\ muncii unui antrenor foartebun, au `nceput s\ soseasc\medaliile [i rezultatele”.

Dup\ ce b\iatul a dat bacalau-reatul, familia s-a re`ntregit `nItalia. P\rin]ii, `mpreun\ cuGabriel, s-au stabilit laCasacanditella, o mic\ localitatede l=ng\ Chieti. Primul g=nd al

t=n\rului a fost s\ se `nscrie la osal\ de Taekwondo. Antrenoriis\i [i-au dat seama imediat decalit\]ile t=n\rului rom=n [i, `nc=teva s\pt\m=ni, Gabriel avealocul asigurat `n finala de laRimini, fiind singurul sportiv dinChieti participant la competi]ie.

“Via]a din Italia `mi ofer\,cred, mai multe oportunit\]idec=t cele pe care le aveam `nRom=nia. Apreciez modul devia]\ al italienilor, civiliza]ia [ieducatia lor. Mie mi se par prim-itori. De[i `mi lipsesc prieteniidin ]ar\, `ncerc s\ m\ integrez,necunosc=nd `nc\ foarte binelimba italian\”- ne spuneGabriel.

El [i-ar dori s\-[i terminestudiile `n ]ar\, unde s-a `nscrisdeja la o facultate. “Doresc s\`mi termin studiile `n Rom=nia [is\ fac o specializare `n domeniulsportului aici.”

~n 2013, rom=nul va da exam-en de centur\ neagr\ `n Italia [i`[i propune s\ ob]in\ un titlu lacampionatul regional din lunamartie.

O familie reunit\

Speran]a Carolinei este ca fiulei s\ ajung\ s\ lupte pentru omedalie olimpic\. De[i familia s-a reunit abia de c=teva luni real-izeaz\ c\ greut\]ile [i dep\rtareas-au transformat mai degrab\`ntr-un liant la fel de puternic cafor]a lui Gabriel pe ringul delupt\.

“Am c\utat s\ nu se simt\familia dezbinat\. Cu prilejuls\rb\torilor de Cr\ciun [i Pa[tesau vacan]e veneam `mpreun\ cuGabi `n Italia, unde era restulfamiliei. Am trecut prin multegreut\]i, dar copiii ne-au ]inutaproape [i abia a[teptam s\ fim`mpreun\”.

{i aici, `n Italia, e greu, maiales c\ mama lui Gabriel nu [i-ag\sit de lucru, din cauza uneiopera]ii. “Nu sunt c=inii cu cov-rigi `n coad\, cum s-ar spune pela noi. Dar parc\ altceva este.Traiesc cu speranta ca baiatulmeu va deveni un mare sportivaici, apreciat si recunoscut”.

Fericirea, pentru familiaDornea, `nseamn\ “a sta `mpre-un\ [i ne mul]umi cu pu]in, de[inici `n Rom=nia nu muream defoame, ci ne-am descurcatmereu. Aici este parc\, o alt\lume, cu alte perspective”.

Miruna C\jv\neanu

Gabriel, campionul din Abruzzo“Sunt o mam\ fericit\, fiul meu e

campion na]ional italian”, au fostprimele cuvinte ale Carolinei Dor -nea, c=nd a aflat c\ fiul s\u, Gabriel,a urcat pe cea mai mare treapt\ a

podiumului la Campionatul Italiande taekwondo, centura ro[ie seniori,organizat de FITA Federa]ia Italian\Taekwondo. Pe 28 octombrie, laRimini, Gabriel, `n v=rst\ de 19 ani,

a ridicat cupa, fiind cel mai bun lacategoria sa de greutate - 87 de kg -[i `mbog\]ind astfel palmaresul [coliide taekwondo hwarangdo E. Negri,din Abruzzo.

Un rom=n a ajunscampion na]ionalitalian la taekwondo

Mie italienii mi se par primitori”“

Aici nu sunt c=inii cu covrigi `n coad\”“

Gabriel, dreapta, dup\ ce a c=[tigat titlul na]ional italian

De mic a practicat acest sport

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201216 ROM+NI ~N ITALIA

La Pavia se afl\ `n acest mo entcirca 12 copii rom=ni bolnavi dediverse forme leucemie, `m pr eun\cu p\rin]ii lor. Paradoxul s\ r\cieivrea ca transplantul ne ce sar vin-dec\rii acestei maladii s\ costecirca 120.000 de euro, bani pl\ti]idin bugetul Ro m= niei. La aceast\sum\ se adaug\ un alt efort finan-ciar considerabil, cel al familiilormicu]ilor, care ajung s\-[i v=nd\tot ce au pentru a face fa]\cheluielilor co nexe: transport,chirii, m=ncare etc.

Din p\cate, acesta este scenari-ul optimist. Cel pesimist presu -pune lipsa formularului botezat debirocra]i E112. {i `n primul [i `n aldoilea caz, f\r\ ajutorul asocia -]iilor umanitare pentru str=n ge reade fonduri, familiile micu ]ilor nupot face mai nimic.

Cezara

“Sistemul rom=nesc este deco[mar. Cheltui mult pe [p\gi, pemedicamente [i ob]ii un tratamentinuman”, ne spune ElizaMihalache (42 de ani), mamaCezarei (12 ani).

Cezara a fost dignosticat\ culeucemie limfoblastic\ tip B, `naugust 2010. A fost internat\ ini -]ial la Spitalul Fundeni din Bucu -re[ti, perioad\ pe care mama ei odescrie cu un singur cuv=nt:“co[mar”. Experien]a din Capita l\s-a l\sat cu un protest numit“Manifestul Cezarei” [i publicatpe blogul prin care familia a so li -citat ajutor pentru tratament (aju-torpentrucezara.wordpress.com).

Cit\m din manifest: «Doctoriivin de regul\ la ora 08.00 [i la13.00, cel t=rziu 14.00, pleac\.Vizita medical\ dureaz\ doarc=teva minute [i de regul\ nu e[tiinformat nici de evolu]ia bolii, nicide tratamente adjuvante sau alteposibilit\]i de tratare in alt\ parte.

(...) Punc]iile medulare [i lombarese fac pe viu, ca la vite, cu treiasistente care ]in copilul, plus unuldin parin]i [i doctorul careac]ioneaza cu o sering\ enorm\. ~ntimpul punc]iilor copiii url\ de ]ise rupe inima, dar nu se faceanestezie sub motivul c\ este “per-iculoasa” pentru organism.»

A[a cum era de a[teptat, protes-tul i-a ridicat tot spitalul `n cap,dar i-a [i facilitat ob]inerea formu-larului E112, blocat p=n\ atunci cudiferite scuze.

“Tratamentul” Cezarei din Ro -m= nia nu numai c\ a fost ineficie -nt (din cauza analizelor insuficie -nte i-a fost administrat\ o chimi o -terapie gre[it\), dar i-a cauzat [ialte c=teva probleme; contagiereacu un parazit, probleme la rinichi[i ficat. Totul a costat circa 15.000de euro [i aproape un an de trata-ment pierdut. Emo]iile Cezarei [i afamiliei ei nu au luat sf=r[it.

~n acest moment se afl\ `ntr-opauz\ de tratament, merge la spitaldoar pentru controale, astfel c\locuie[te cu mama ei cu chirie laperiferia nord a ora[ului Pavia.Eforturile financiare sunt consis-tente, doar chiria se ridic\ la 610euro pe lun\, plus cheltuieli. Baniiprovin de la tat\l Cezarei, r\mas s\munceasc\ `n Rom=nia, dineconomii [i dona]ii.

Copiii de la Pavia

{i totu[i, acest caz este unuldintre cele mai “bl=nde”. Pe

holurile sec]iei de pediatrie amcunoscut-o pe Ana (4 ani) care seplimb\ sub atenta privire a mameiei, dar legat\ la o coloan\ portabil\de perfuzii, de care sunt ag\]ate [ini[te aparate medicale foarte com-plicate.

Printr-o u[\ a c\rei prag sub-semnatul nu a avut t\ria s\-ltreac\, am z\rit un alt copil rom=n,umflat de morfin\ [i totu[i contor-sionat de durere `ntr-o pozi]ienefireasc\. Doar o minune `l maipoate salva.

Sufer\ de o tumor\ desmoplas-tic\ `ntr-o form\ rar\, dar care dig-nosticat\ corect [i la timp ar fiputut `nsemna salvarea. Ghinionulde a te na[te `n Rom=nia.

De pe o teras\ am putut salutacu alt copil rom=n, aflat `n cameraseptic\ dup\ opera]ia de transplantde m\duv\. ~n[iruirea ar puteacontinua cu pove[tile fiec\ruiadintre cei peste 20 de micu]i cares-au perindat pe aici `n ultimii doiani. ~ns\ toate au un numitorcomun: fuga de sistemul sanitarrom=nesc.

Milioane de euro

Un simplu calcul arat\ c\ statulrom=n a cheltuit peste 2.000.000de euro doar pentru cazurile de laPavia, de[i scenariul se repet\ [i laalte clinici din Europa. Potrivitdatelor puse la dispozi]ie deAsocia]ia “Bubu li na” din Rave -nna, `n Rom=nia se af l\ 5.000 decopii bolnavi de leucemie. {i a[a

cum am aflat de la medicul rom=nGiani Huci din Milano, `nRom=nia exist\ doar o clinic\ dinTimi[ioara care poate duce acesttratament p=n\ la cap\t.

“Capacitatea acesti clinici pen-tru astfel de cazuri este de dou\paturi. Nu numai c\ este insufici -ent, dar este [i motiv de confuziepentru anumi]i func]io nari dinMinisterul S\n\t\]ii, care refuz\ s\elibereze formularul E112 pemotiv c\ tratamentul poate fi f\cut[i `n Rom=nia”, ne-a declaratHuci.

Speran]e puse `n voluntari [i dona]ii

Aici intervin Funda]ia “MereuAproape” [i Asocia]ia “Bubuli na”(denumire dat\ `n amintirea nu -melui de alint al unei pacienterom=nce de nici trei ani, decedat\dup\ doi ani de “tratament” `nRom=nia, n.r.) care `n limita posi-bilit\]ilor se ocup\ de birocra]iaob]inerii formularului [i de medi-atizarea cazurilor pentru a ob]inedona]ii. Pe de alt\ parte [i `n modabsolut voluntar, copii de la Pavia[i familiile lor sunt ajutate de doc-torul Huci, care le face viziteaproape s\pt\m=nale.

“Cam tot ce se face cu ace[ticopii `n Italia s-ar putea face [i `nRom=nia. Ar trebui doar s\ pri -ceap\ cineva din minister ce `n -seamn\ day-hospital [i s\ nu ]in\ omam\ [i un copil bloca]i `n spital,`ntr-un singur pat, c=nd tratamen-tul dureaz\ doar 4 ore pe zi.Transplantul de m\duv\ se poateface [i la noi, iar camerele septicenu sunt imposibil de realizat. Iarmedicamentele cump\rate depacient, apar oricum [i `n decon-turile spitalelor, deci sunt pl\titep=n\ la urm\ [i de stat”, ne-a maideclarat doctorul Huci.

Cornel Toma

Pavia, speran]a copiilor cu leucemie

O simpl\ vizit\ `n sec]ia de pediatrie a SpitaluluiPoliclinic din Pavia eviden]iaz\, dac\ mai era nevoie,incon[tien]a criminal\ a sistemului sanitar rom=nesc.Milioane de euro proveni]i din bugetul Rom=niei suntcheltui]i `n Italia pentru tratamente care ar putea fiexecutate foarte bine [i `n spitalele de acas\. Ar putea.Lipsesc `ns\ dou\ elemente cheie; voin]a [i umanitateaunei bune p\r]i a personalului medical.

Cezara a fost diagnosticat\ cu leucemie limfoblastic\. Mama ei spune c\ la Bucure[ti, se cheltuie degeaba pe [p\gi [i medicamente

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ MOLDOVA 17

La `nchiderea oficial\ a cam-paniei “Nimeni nu e singur pep\m=nt”, care a avut loc la Romape 28 octombrie, nu am vrut s\m\ duc. Dar so]ia mea s-a dus.

- Eu [tiu c\ nu-s singur pep\m=nt, i-am zis so]iei. C\ doarte am pe tine! [i apoi mi-a spus-o[i Adrian P\unescu, dar nu fu onoutate nici atunci; nu mergpentru c\ [tiu dinainte c\ \[tia vors\ m\ informeze [i s\ m\ “sensi-bilizeze”. Ah, s\ m\ sensibi-lizeze! [i nu-s suficient de sensi-bil?

- Nu, nu e[ti, pentru c\ nu vreis\ m\ sco]i `n lume, trebuie s\ m\duc eu singur\, de parc\ a[ fi anim\nui! Da, sunt o femeie anim\nui [i m\ duc s\ v\d specta-colul “Oameni ai nim\nui”!

- A, bine zici, vor ar\ta [ispectacolul cela al lui DumitruCrudu, s\-mi spui cum a fost,vizionare pl\cut\!

- Mul]umesc, dar o s\-]i par\r\u, am plecat.

- Du-te, du-te.{i s-a dus.

P=n\ c=nd so]ia mea se`ntoarce, s\ ne `ntreb\m care esteatitudinea moldovenilor fa]\ deemigra]ie. Moldovenii au emi-grat dintr-o neagr\ disperare, darnu numai. Au emigrat din disper-are atunci c=nd s-au v\zut f\r\lucru sau f\r\ salariu. Nu, `npropozi]ia anterioar\ nu exist\nicio contradic]ie, `n Moldovasf=r[itului de secol XX era posi-bil s\ ai un serviciu, dar s\ nu aisalariu, c\ci salariile nu se pl\ -teau uneori cu anii. Dar ne m=na`n lumea deschis\ nu numai dis-perarea, dar [i pofta de c=[tig;c\ci se [tie c\ moldovenii, chiar[i `n odioasa Uniune Sovietic\,porneau `n aventuri comercialeeroice, v=nz=nd de exemplusemin]e pr\jite de floarea-soare-lui la Moscova, Leningrad [iVladivostok. Apoi b\rba]ii maimergeau, ca sezonieri, [i la t\iatp\dure `n Siberia. Iar cu baniic=[tiga]i `[i f\ceau o cas\ maiar\toas\, `[i cump\rau ma[in\.Deci, emigra]ia s-a produs [idintr-o sete s\n\toas\ [i foartenormal\ de bani.

C\ efectele acestei emigra]iiau fost poate [i nepl\cute uneori -asta e altceva. Oamenii no[tri n-

au prea luat-o `n tragic. Familiidistruse? Se mai distrugeau [i-nvremuri mai bune. Copii aban-dona]i? Sinucideri? Ce s\-i faci,tr\im vremuri grele, la r\zboi cala r\zboi. De cea mai mareimportan]\ au fost `ns\ victoriilerepurtate de o[tile emigran]ilormoldoveni pe frontul muncii; am

biruit Occidentul `n lupt\ dreapt\[i l-am silit s\ ne pl\teasc\ untribut de miliarde de euro, iar totaurul acesta a plouat binef\c\tor[i peste Moldova. Acesta eadev\rul, restul e p\l\vr\geal\.

{i atunci cum apreciem `nde -m nurile pe care le fac unii ca s\ne `ntoarcem? Sunt f\]arnice [imincinoase. Eu zic c\ `n Moldo -va nu trebuim nim\nui [i c\ an -ume `n Moldova vom fi cu ade -

v\rat “oameni ai nim\nui”, pen-tru c\ nu exist\ o mare cerere defor]\ de munc\ [i nici oferte sal -ariale avantajoase; g\l\gia carese face nu e de dragul nostru, cide dragul banilor no[tri. Dar, m\rog, laud\ celor care se `ntorc, [iinvestesc, [i `nving. {i laud\Silviei Dumitrache [i proiectului“Te iube[te mama”, care ne sen-sibilizeaz\ `ntr-adev\r, spun= -ndu-ne nou\, celor care poate amuitat ori nu am [tiut, despre copii,c\ au un suflet fragil… [i cefacem cu spectacolul “Oameni ainim\nui” de Dumitru Crudu?

Iat\ c\ s-a `ntors acas\ [i“omul nim\nui”, adic\ so]ia mea.

- Ei, ]i-a pl\cut spectacolul?Ai v\rsat o lacrim\ amar\ pealtarul devastat al familiei [i aliubirii conjugale tr\date?

- Nu r=de degeaba, c\ specta-colul a fost bun. At=t numai c\toate istoriile pe care le `nsce-neaz\ sunt cam negative [i camlacrimogene… Unele femei dinsal\ au [i l\crimat. Dar au fostcategoric `mpotriva autorului

c=nd acesta a atins problemaintegrit\]ii morale a moldo -vencelor, corupte sexual deb\rba]ii italieni: “Noi nu ne d\mchiar a[a de u[or!”…

- Ha, p\i asta-i o noutatefoarte bun\!

- ~n rest, cred c\ adev\rul l-aspus o femeie care a zis cam a[a:“Suntem gata s\ trecem printoate greut\]ile posibile, numais\ ne p\str\m locul de munc\.”Dar nu conteaz\ p=n\ la urm\niciun adev\r, oamenii s-au`nt=lnit, au schimbat o vorb\ [i `nfelul acesta nu s-au sim]it“oameni ai nim\nui”, ca tine!..

Peste c=teva zile am citit `narticolul Raisei Ambros, de pewww.piuculture.it, cu titlul“Moldavi: non emigrate, tornatea casa”, aceste cuvinte care serefer\ la campania “Nimeni nu esingur pe p\m=nt” [i la specta-colul “Oameni ai nim\nui”:

“Nu mai emigra]i, veni]iacas\. Acesta a fost mesajuldirect [i indirect al campaniei deinformare [i sensibilizare amigran]ilor moldoveni “Nimeninu e singur pe p\m=nt”, care a`nceput `n prim\var\ [i a poposit`n cele mai importante ora[e aleItaliei. Spectacolul “Oameni ainim\nui” de Dumitru Crudu,promotor al mesajului-cheie alcampaniei, nu a prea pl\cut pub-licului `n cea mai mare partefeminin care a umplut sala…”

{i mai scrie Raisa Ambros `narticolul ei: “Oare c=]i moldo -veni se vor `ntoarce acas\ `nurma acestei campanii? A reu[itoare campania s\-[i ating\ obiec-tivul? Efectele negative ale emi-gra]iei moldovene[ti sunt camacelea[i ca [i `n alte ]\ri. Din feri-cire, sunt mult mai numeroaseefectele pozitive. Diasporamoldoveneasc\ e `n continu\cre[tere, fiii se reunesc cu p\rin]iiemigran]i. Genera]iile ulterioare,ca [i cele dint=i, vor fi o resurs\pentru Italia. Sigur, orice om ar fifericit s\ tr\iasc\ `n ]ara sa al\turide oamenii dragi, dar numai dac\exist\ condi]ii. ~n caz contrar ebine s\ aib\ dreptul de a-[i alegeliber ]ara [i felul de trai.”

Am observat, `n atitudinilemele critice nu sunt chiar singu-rul pe p\m=nt.

Victor Dru]\

So]ia mea este “om al nim\nui”

Oare c=]i moldo venise vor `ntoarce acas\ `n urma acesteicampanii?

“Nimeni nu e singur pe p\m=nt”, `nt=lnirea de la Roma

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201218 POLITIC

Dan Diaconescu [i-a ]inutpromisiunea [i va candida, `n 9decembrie, pentru un post de dep-utat `n colegiul 6 din T=rgu Jiu,acela[i colegiu `n care va candida[i pre[edintele PSD, Victor Ponta.

Inamici declara]i din cauzaafacerii “Oltchim”, patronul OTV[i actualul premier, vor fi person-ajele cele mai importante ale aces-tui scrutin, iar disputa se anun]\una”senza]ional\”. ~n urm\ cupatru ani, actualul premier intra `nParlament cu voturi de peste 50%`n acela[i colegiu. “Am ales cel maiimportant colegiu din Rom=nia,colegiul lui Victor Ponta. (...) Aicise va juca finala pentru postul de

prim-ministru. 9 decembrie esteultima zi `n care Victor Ponta vamai fi prim-ministru `n Rom=nia”,a proclamat acesta.

La `nceputul lunii octombrie,liderul PPDD declara c\ a fostrugat de mul]i speciali[ti `npolitic\ s\ `ngreuneze accesul“ciocoiului” Ponta `n viitorulParlament. Adversitatea dintreactualul premier [i realizatorul tv aluat na[tere `n luna septembrie,c=nd DD a c=[tigat licita]ia de pri-vatizare a combinatului chimicOltchim R=mnicu-V=lcea, dar nua mai pl\tit banii. La acel moment,Ponta a declarat c\ Diaconescu artrebui s\ r\spund\ penal pentrufarsa pus\ la cale.

Campanie electoral\ cu dosare [i jigniri

Dan Diaconescu a fost audiat,luni, 5 noiembrie, de c\treprocurorii DNA, fiind acuzat de`n[el\ciune `n dosarul Privatiz\riiCombinatului Oltchim R=mnicu-V=lcea. DD a c=[tigat licita]ia dela Oltchim, din septembrie,oferind cel mai mare pre], `ns\ nu

a putut aduce banii pe caresus]inea c\ `i de]ine. El a pierdutastfel garan]ia de aproximativ130.000 de euro, depus\ pentru aparticipa la licita]ie.

“Ponta, c=inele de Ponta mi-af\cut-o!”, a spus realizatorul tv`nainte de intrarea `n sediul DNA.

“Ponta a [i declarat public c\ ardori arestarea mea dac\ s-ar putea`nainte de alegeri ca s\ nu-l `ncurcla Colegiul 6 de deputat. Nu mi-eteam\, prefer s\ pl\tesc cu liber-tatea mea pentru eliberareapoporului rom=n”.

Pe numele lui Dan Diaconescuprocurorii au `nregistrat opl=ngere penal\ depus\ de Ofi -ciului Participa]iilor Statului [iPrivatiz\rii `n Industrie (OPSPI).DD este acuzat de `n[el\ciune `nform\ continuat\ prin inducerea `neroare a statului rom=n [i a opinieipublice `n ce prive[te de]inereasumei de circa 200 milioane de leinece sar\ pentru cump\rarea pa -che tului majoritar de ac]iuni de]i -nut la Oltchim de statul rom=n.

La r=ndul s\u, patronul Otv adepus pl=ngeri `mpotriva pre-mierului Victor Ponta. DanDiaconescu a mai explicat c\ vreas\ demonstreze c\ exist\ un plan alguvernului pentru a vinde Oltchi -mul pe o “sum\ de nimic” unuiconcern mondial, concern pe careDiaconescu l-ar fi vrut implicat `nmanagementul combinatului.

“T=rgu Jiu este subteroarea lui Ponta”

Liderul PPDD, Dan Dia -conescu a declarat c\ T=rgu Jiuar fi sub teroare [i c\ primul-ministru, `mpreun\ cu primarulora[ului, ar controla toat\ zona.

“Toate ac]iunile care mi se`nt=mpl\ `n T=rgu Jiu `ntrecorice `nchipuire. Sunt c=tevaunit\]i hoteliere, noi am `ncercats\ `nchiriem c=teva dintre ele.M\ crede]i c\ p=n\ la ora asta nuam reu[it s\ `nchiriem niciunhotel? Dup\ ce semn\m contrac-tul se rezilieaz\ imediat. Am`ncercat s\ `nchiriem ni[terestaurante, nici acest lucrulucru nu a fost posibil. Apoi am`ncercat s\ `nchiriem c=tevaspa]ii publicitare pentru cam-panie, nici asta nu am reu[it, [iexemplele pot continua”, se`ntreab\ patronul OTV.

Confruntarea Ponta - Diaconescu,meciul electoral al anului

Premierul Victor Ponta se va duela cu DanDiaconescu `n campania electoral\ pentru alegerileparlamentare, `n ceea ce se anun]\ cea mai interesant\lupt\ electoral\. B\t\lia senza]ional\ a `nceput deja,Diaconescu “gratul=ndu-l” deja pe premier cu invec-tive ca “ciocoi” [i “c=ine”. Pre[edintele PartiduluiPoporului `l aseam\n\ pe Victor Ponta cu celebrulpersonaj de desene animate, “Mickey Mouse”.

B\t\lia electoral\ a anului: patronul OTVvs. premierul ]\rii

Diaconescu, la DNA:“Ponta, c=inele dePonta mi-a f\cut-o!”

“Fiica mea `l aseam\n\ pe Ponta cu Mickey Mouse”

Pre[edintele PPDD a explicat c\ va candida la alegerile parla-mentare `mpotriva lui Victor Ponta, deoarece fiica sa l-a preferat pepremier `n detrimentul lui Crin Antonescu. Aceasta se distreaz\teribil c=nd `l vede la televizor pe premier. “Fata mea l-a preferatpe Victor Ponta, ea se distreaz\ c=nd `l vede la televizor [i-laseam\n\ mereu cu Mickey Mouse”, a spus liderul PPDD.

Ponta, despre candidatura luiDD: “Mul]i au venit [i au plecat”

Liderul PSD, Victor Ponta, a declarat c\ nu are nicio problem\“de contracandida]i”, sus]in=nd c\ are emo]ii “ mai ales pentru2016”. “Nu am nicio problem\. Eu, unul, n-am nicio problem\ decontracandida]i, ci doar vreau s\-i conving pe oamneni c\ echipadin 2004 merge mai departe”, a declarat Ponta. Ponta a mai spusc\ “toat\ lumea e binevenit\” `n acest jude], dar c\ “mul]i au venit[i au plecat”. Contracandidatul lui Victor Ponta de la PDL Gorjeste pre[edintele PDL T=rgu Jiu, Nicolae Davi]oiu. Omul de afac-eri Davi]oiu este `ns\ un apropiat al primarului din T=rgu Jiu,Florin C=rciumaru, pre[edintele PSD Gorj. A[adar, singurul care`i poate pune probleme premierului a r\mas `n prezent DanDiaconescu.

Victor Ponta

Dan Diaconescu

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ POLITIC 19

Premierul Victor Ponta in -ten]ioneaz\ s\ reglementeze, prinordonan]\ de urgen]\, condi]iile `ncare candida]ii la alegerile parla-mentare din 9 decembrie `[i vorface campanie electoral\ [i sumamaxim\ pe care o poate atingemita sau pomana electoral\.Astfel, candida]ii nu au voie s\ofere oamenilor alimente, b\uturisau bani.

“Este permis\ oferirea deobiecte `n enumerare strict\ - pix-uri, brichete, afi[e, [epci - cuobligativitatea de a fi inscrip]ion-ate cu numele candidatului sau aforma]iunii”, a spus Ponta, `n[edin]a de guvern.

“Mini[trilor Mircea Du[a siRadu Stroe s\ ia toate m\surilenecesare pentru ca alegerile s\ sedesf\[oare `n condi]ii ire pro -[abile”, a cerut premierul, men -]ion=nd c\ mita electoral\ nupoate dep\[i suma de 10 lei depersoan\.

Conform lui Ponta, regle-ment\rile, care vor fi `nso]ite desanc]iuni, au ca obiectiv principal`mpiedicarea abuzurilor `n perioa-da campaniei electorale.

Cei care nu vor respecta acesteprevederi risc\ de la [ase luni laopt ani de `nchisoare, potrivit luiPonta. Campania electoral\ pen-

tru alegerile parlamentare din 9decembrie `ncepe pe 9 noiembrie.

La alegerile locale, MinisterulAdministra]iei [i Internelor(MAI) a demarat o campanie pen-tru a aminti sanc]iunile ̀ n vigoare,`n cazul votului ilegal sau al miteielectorale. USL solicitase `n urm\cu ceva vreme Biroului ElectoralCentral s\ enumere explicit caresunt “bunurile cu valoare simbol-ic\” ce pot fi date `n campanie,`ns\ nu a primit un r\spun `n acestsens. Legea electoral\ nu pre-cizeaz\ care sunt bunurile cu val-oare simbolic\, `ns\ o list\ a aces-tora a fost aprobat\ de BiroulElectoral Cental la alegerilelocale din 2008. Astfel, nu au fostconsiderate mit\ electoral\ mate-rialele de progagand\, printre care[i g\le]ile, brichetele, pixurile,[epcile sau fularele.

~n 2008, `n lista bunurilorinterzise figurau produsele ali-mentare, b\uturile, ]ig\rile, dar [iobiecte precum aparatele electrice[i electronicele.

“Legea precizeaz\ c\ se con-sider\ ilegal, se consider\ mit\electoral\ s\ oferi sume de bani cuscopul de a influen]a aleg\torul s\voteze sau s\ nu voteze”, adeclarat Marian Muhule], pur -t\torul de cuv=nt al BEC.

Pomana electoral\, f\r\ alcool [i m=ncare

Guvernul va stabili prin Ordonan]\ de Urgen]\ cecadouri pot oferi candida]ii la alegerile parlamentare`n aceast\ campanie. Este o decizie f\r\ precedent aExecutivului, astfel de m\suri fiind adoptate, deregul\, de Biroul Electoral Central.

Ce `nseamn\ mita electoral\ [i vot ilegal?

Potrivit MAI, mita reprezint\ promisiunea, oferirea sau darea debani, bunuri ori alte foloase `n timpul campaniei electorale, precum[i `n scopul determin\rii aleg\torului s\ voteze sau s\ nu voteze oanumit\ list\ de candida]i. Mita electoral\ se pedepse[te cu`nchisoarea `ntre [ase luni [i cinci ani. Nu numai cel ce d\ mit\, dar[i cel care prime[te este pasibil de pedeaps\ `n campania electoral\.

De asemenea, amintesc reprezentan]ii MAI, si tentativa de mit\se pedepse[te. Despre votul ilegal este vorba atunci c=nd aleg\torulvoteaz\ de mai multe ori `n ziua alegerilor (votul multiplu),aleg\torul `[i exercit\ dreptul la vot `n alt\ zon\ (comun\, ora[,municipiu) dec=t cea `n care `[i are domiciliul sau cet\]eanulvoteaz\ f\r\ a avea drept de vot. Potrivit MAI, votul se face `n bazaunui document valabil (cf. art. 126): cet\]enii rom=ni - cartea deidentitate, cartea de identitate provizorie (1 lun\-1 an), buletinul deidentitate ori pa[aportul diplomatic sau de serviciu, aflat\/aflat `ntermenul de valabilitate la data alegerilor; elevii din [colile militare- carnetul de serviciu militar; cet\]enii Uniunii Europene `[i potexercita dreptul la vot pe baza oric\rui document valabil care leatest\ identitatea. Votul ilegal se pedepse[te, de asemenea, cu`nchisoare de la [ase luni la cinci ani.

Guvernul stabile[te prin Ordonan]\ de Urgen]\ cecadouri se pot oferi în campanie

Fraude la referendum:pre[edin]i de sec]ietrimi[i `n judecat\

Patru pre[edinti de sec]ii de votare dinjude]ul Mehedin]i au fost trimi[i ̀ n judecat\ ̀ ndosarul fraud\rii referendumului de demiterea pre[edintelui Traian B\sescu din 29 iulie,fiind acuza]i c\ au introdus fraudulos buletinede vot `n urne [i au falsificat semn\turi saualte date `nscrise pe listele electorale.

Procurori Parchetului de pe l=ng\ ~naltaCurte de Casa]ie [i Justi]ie au finalizat

cercet\rile `n cauza cunoscut\ mass-mediasub denumirea “Fraude la referendum”Mehedin]i [i au dispus punerea `n mi[care aac]iunii penale [i trimiterea `n judecat\ ainculpa]ilor Dumitru Mirea, Liviu C\t\linBondoc, Gheorghi]a Burcu [i ManuelaCarina Micu, pentru fraude electorale.Potrivit oamenilor legii, ei ar fi introdus `nurnele de vot 500 de buletine de vot false, `nacest mod s-a fraudat procesul electoral.

Nu este singurul dosar de acest fel.Referitor la fraudele de la referendumexist\ `n acest moment aproximativ 500 dedosare penale, constituite `n urma unorsesiz\ri. Tot `n leg\tur\ cu votul de pe 29iulie mai exist\ un dosar la Parchetul

General `n care sunt cerceta]i doi chestoridin fruntea Ministerului Administra]iei [iInternelor, pentru `ncercarea de falsificare alistelor electorale - Nicolae Cabulea, secre-tar de stat, [i Constantin Manoloiu, [efulEviden]ei Popula]iei -, dosar `n care trebuia`nvinuit [i fostul ministru al Administra]ieiVictor Paul Dobre. Acesta beneficiaz\ deimunitate, iar Parlamentul nu a permisanchetarea acestuia. `ntr-un alt dosaranchetat de DNA au fost pu[i sub `nvinuiredoi lideri USL, Liviu Dragnea (PSD) [iTheodor Atanasiu (PNL). Ace[tia sunt sus-pecta]i de faptul c\ prin fapte de corup]ieau influen]at rezultatele votului de la refer-endum.

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201220 POLITIC

UDMR Mure[ [i-a lansat can-dida]ii la alegerile parlamentaredin 9 decembrie. Astfel, 16 candi-da]i, dintre care patru senatori [iopt deputa]i, au intrat oficial `nlupta pentru un loc `n ParlamentulRom=niei.

Discursul candida]ilor a fostunul cu tent\, fiecare dintre cei 16udmr-i[ti amintind de autonomie[i de importan]a ungurilor `nRom=nia.

De exemplu, Gyorgy Frunda,candidat la Senat `n T=rgu-Mure[,a declarat chiar c\ “eu cred c\ `nanii urm\tori voi putea convingeRom=nia s\ o lase mai moale cudiscursul despre statul na]ional,pentru c\ minciuna are picioarescurte. Cred cu t\rie c\ putemcuprinde o regiune `n care noi,ungurii, s\ fim majoritari, maiales c\ aceast\ regiune exist\ demai multe secole [i a dob=nditautonomia sub Maria Terezia.Numitorul comun este c\`mp\r\]ia ei [i UE se bazeaz\ pere giuni”, a declarat GyorgyFrunda, candidat la Senat,

Lokodi Edita, candidat\ la

Camera Deputa]ilor, a subliniatimportan]a `ncrederii pe carealeg\torii trebuie s\ o aib\ `n can-dida]ii UDMR. “Dac\ pierdemreprezentarea noastr\, atunci nea[teapt\ vremuri grele. Avemnevoie de `ncrederea ungurilordin jude]ul Mure[. C=nd v\`ntoarce]i `n casele voastre, s\ lespune]i tuturor s\ nu r\m=n\ acas\[i s\ voteze pentru binele lor”, adeclarat aceasta. Fostul pre[edinte

UDMR Marko Bela consider\ c\Uniunea are o campanie “elec-toral\ este mult mai serioas\ dec=ta celorlalte partide” deoarece nu`[i permite s\ piard\. Acesta crede

c\ etnia maghiar\ lupt\ cu timpul[i cu majoritatea rom=n\, nu cupartidele ap\rute `n afara UDMR,[i c\ Legea Fundamental\ poate fischimbat\ “`n favoarea noastr\”.

UDMR [i-a lansat candida]ii la parlamentare

Autonomia, pe buzele tuturorcandida]ilor maghiari

UDMR [i-a lansat, la T=rgu Mure[, candida]ii pen-tru alegerile parlamentare din 9 decembrie. UDMR a`nscris 16 candida]i `n lupta electoral\, printre einum\r=ndu-se actualii senatori Marko Bela [i GyorgyFrunda [i deputa]ii Laszlo Borbely, Kerekes Karoly [iAttila Kelemen.

Gyorgy Frunda, candidat la Senat `n T=rgu Mure[

Sondaj IMAS: USL, cotat\ la 57,4%

Dac\ m=ine ar fi alegeri parlamentare,Uniunea Social Liberal\ (USL) ar ob]ine57,4% din voturi, potrivit unui sondaj real-izat de IMAS, `n perioada 10-18 octombrie.Este prima lun\ de cre[tere, dup\ trei luni desc\dere. Pe urm\toarele locuri se claseaz\Alian]a Rom=nia Dreapt\ (ARD) cu 16%,Partidul Poporului Dan Diaconescu (PPDD)cu 14,9% si UDMR cu 6,4%, `n timp cerestul forma]iunilor politice nu ar dep\[ipragul electoral.

Sondajul marcheaz\ o u[oar\ cre[tere aUSL, alian]a fiind cotat\ luna trecut\ cu 55%.

~n ultimele luni de zile, USL a trecut prin

dou\ perioade distincte din punct de vedereal cotei electorale, potrivit IMAS. C=[tigareaalegerilor locale din luna iunie a `nsemnatpentru USL ob]inerea celui mai bun scor dela `nfiin]are - 66,6%.

Afla]i pe un val de popularitate, lideriiUSL au trecut, la `nceputul lunii iulie, la sus-pendarea lui Traian B\sescu. Nu au reu[it s\ob]in\ demiterea pre[edintelui, care s-a `ntorsla Cotroceni dup\ ce la referendumul din 29iulie nu s-a `ntrunit cvorumul. ~n schimb,opera]iunea a afectat, procentele electoraleale USL. Alian]a aflat\ la guvernare a cobor=t`n iulie la 61,4%, `n august a ajuns la 57,1%,iar `n septembrie - la 55%.

Pe de alt\ parte, sondajul relev\ faptul c\formarea ARD, din care fac parte PDL, PFC[i PN}CD, nu a schimbat radical peisajul

politic. ARD ar ob]ine 16% din voturi,potrivit cercet\rii din luna octombrie, `n timpce luna trecut\, c=nd IMAS a m\surat PDLseparat, democrat-liberalii aveau singuri17,8%. Practic, cooptarea forma]iunii con-duse de Mihai R\zvan Ungureanu [i a aripiiPavelescu din PN}CD nu a avut niciun efectelectoral.

Partidul patronat de Dan Diaconescu,PPDD, are 14,9% `n octombrie dup\ ce `nseptembrie avea 15,5%. Practic, forma]iuneacondus\ de Dan Diaconescu nu a reu[it s\capitalizeze show-ul mediatic din scandalulOltchim. Potrivit cercet\rilor IMAS, PPDD aprofitat de r\zboiul USL - Traian B\sescu dinvar\. PPDD avea 9,8% `n iunie, a crescut la10% `n iulie, la 14,1% `n august [i la 15,5%`n septembrie.

Frunda: Rom=nias\ o lase mai u[or cu statul na]ional,minciuna arepicioare scurte!

Panou cu inscrip]ia “P\m=nt Secuiesc”, `n fa]a Prefecturii Covasna

Un panou cu inscrip]ia latineasc\ “SIC - TerraSiculorum” (“P\m=nt Secuiesc”) a fost amplasat `nfa]a Prefecturii Covasna de reprezentan]i UDMR, ̀ nsemn de protest fa]\ de ac]iunile prefectului CodrinMunteanu. Panoul de 12 metri p\tra]i va r\m=ne `nfa]a prefecturii p=n\ la Cr\ciun, deoarece a primitaprobare de la Prim\ria Sf=ntu Gheorghe, condus\de liderul UDMR Antal Arpad. Pre[edintele CJCovasna Tamas Sandor, unul dintre reprezentan]ii

UDMR care au fost prezen]i la amplasareapanoului, a declarat c\ aceast\ ac]iune este `ndrep-tat\ `n primul r=nd `mpotriva deciziilor [i comporta-mentului prefectului de Covasna, Codrin Munteanu.Sandor `l acuz\ pe Munteanu c\ “n-a adus `n jude]nicio pionez\”, `n schimb a atacat simbolurilesecuilor din jude]. El a exemplicat cu ac]iunea pre-fectului de a ataca deciziile privind denumirea maimultor institu]ii de cultur\, steagurile ora[elorSf=ntu Gheorghe [i Co vasna, al jude]ului,inscrip]iile de la intrarea localit\]ilor cu mesajul“Isten hozta” (“Dumnezeu v-a adus”), scrieMediafax. Primarul din Sf=ntu Gheorghe sus]ine c\prefectul provoac\ mereu comunitatea maghiar\, iar“cel care seam\n\ v=nt culege furtun\”.

Nu mai pu]in de 94 de senatori[i deputa]i au schimbat carnetelede partid `n legislatura 200-2012,opt=nd de cele mai multe ori pen-tru partidul aflat la guvernare.Vorbim de un num\r de trasei[timare mare dec=t dublul legisla-turii 2004 - 2008. C=]iva dintre eiau chiar patru forma]iuni la activ[i dac\ nu veneau alegerile puteaus\ continue

Statistic vorbind, cel pu]in unuldin cinci parlamentari a schimbatcel pu]in odat\ partidul [i implicitgrupul din Camer\ sau Senat.Dintre cei 94 de deputa]i [i sena-tori trasei[ti se eviden]iaz\ TudorCiuhodaru [i Florentin Gust.Ace[tia au schimbat tab\ra de c=tetrei ori trec=nd prin tot at=tea par-tide.

Premierele negative aduse de migra]ia politic\

Tr\d\rile deputa]ilor [i senato-rilor au dus la prima demitere aGuvernului de c\tre Parlament dedup\ Revolu]ie, prin mo]iune decenzur\. ~n octombrie 2009, cabi-netul Boc a plecat de la PalatulVictoria, dup\ ruptura dintre PDL[i PSD. Subit, la finalul lui 2009 [i`nceputul lui 2010, grupuri `ntregi

de ale[i social-democra]i [i liberaliau demisionat din partidele lor [iau sus]inut nou formatul GuvernBoc 2.

~n c=teva luni, social-de -mocra]ii au pierdut 39 de deputa]i[i 15 senatori, `n timp ce de la lib-erali au plecat 26 de deputa]i [i 16senatori. C=]iva dintre ei, catalo-ga]i drept tr\d\tori, s-au `nscris `nPDL.

Un grup numeros, `ns\, str=n[i`n jurul lui Gabriel Oprea, a`nfiin]at un partid politic catalogatde opozi]ie ca fiind artificial -UNPR - care a intrat la guvernare,f\r\ s\ fi participat `n alegeri.

USL, magnet pentru trasei[ti

Obi[nui]i s\ ia partidele la r=nd,mul]i dintre ei s-au reorientat [i auschimbat tab\ra c=nd au sim]it c\Guvernul Boc s-a erodat . Efectulimediat: al doilea cabinet demis `nParlament, `n mai pu]in de patruani. 32 de deputa]i [i 19 senatoride la PDL au trecut la nou-`nfiin]ata Uniune Social-Liberal\,mul]i dintre ei f\c=nd cale `ntoars\dup\ ce plecaser\ din PSD [i PNLla `nceputul mandatului.

De tr\dare a fost acuzat [iUNPR-ul lui Gabriel Oprea,membrii partidului ajut=nd la`nl\turarea lui Ungureanu, apoi lainslatarea lui Victor Ponta laPalatul Victoria.

~n concluzie, Parlamentul care`[i va `ncheia `n cur=nd mandatuleste campionul absolut la capi-tolul traseism politic.

Lipsa de moralitate ar putea ficompensat\ `n viitorul Parlamentprintr-o prevedere, sau o modifi-care chiar `n Constitu]ie, care s\ leinterzic\ parlamentarilor s\ seplimbe de la un partid la altul. Iarmodelul ar putea fi cel al primar-ilor, care, dac\ demisioneaz\ dinforma]iunea sub sigla c\reia auc=[tigat, `[i pierd imediat scaunul.

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ POLITIC 21

Parlamentul trasei[tilor, la final de mandat

Odat\ cu `ncheierea legislaturii2008-2012 se va `ncheia mandatulcelui mai traseist Parlament dinistoria recent\ a Rom=niei. Nu maipu]in de un sfert dintre senatorii [i

deputa]ii ale[i `n 2008 au migrat decele mai multe ori la partidele careaveau puterea. Legislativul cel maivirusat de migra]ia politic\ las\ `nurm\ c=teva premiere negative.

Dou\ guverne demise prin mo]iunede cenzur\, `nfiin]area unui partidparlamentar care nu a participat laalegeri [i, spre final, suspendareadin func]ie a pre[edintelui.

Migra]ia politic\ arputea fi împiedicat\prin schimbareaConstitu]iei

Legislatura 2008-2012: Corup]ie [i ineficien]\

Legislatura care se `ncheie a spulberat recordurile locale la catego-ria “parlamentari cerceta]i penal”. Un studiu al Institutului pentrupolitici publice arat\ c\ num\rul deputa]ilor [i senatorilor trimi[i `njudecat\ pentru corup]ie a ajuns la c=teva zeci. ~n acela[i timp, efi-cien]a ale[ilor `n Parlament este tot mai sc\zut\ iar Guvernul sedeta[eaz\ ca principal autor de legi. Topul chiulangiilor nu aduce sur-prize notabile: Crin Antonescu r\m=ne parlamentarul cu cele maipu]ine prezen]e!

Din cele peste 5.000 de proiecte de lege, Guvernul a depus `nultimii 4 ani 33 la sut\ iar parlamentarii, 67%.~`ns\ eficien]a estesc\zut\ `n cazul ultimilor. 75% dintre ini]iativele guvernului devinlegi comparativ cu doar 25% dintre cele ale parlamentarilor.

Recordman-ul absolut al legilor ini]iate, dar respinse `n majoritate,este independentul Mircia Giurgiu, fost PDL. Acesta a depus aproape400 de proiecte dintre care au fost adoptate doar 43. Exist\ [i parla-mentari care au depus proiecte pu]ine, dintre care [i mai pu]ine audevenit legi. Spre exemplu, deputatul Marin Bobe[ a ini]iat 7 proiecte`n 4 ani dintre care zero au devenit legi. {i senatorul Crin Antonescuare zero legi adoptate, de[i a depus 16 proiecte, conform studiului IPP.Topul chiulangiilor la Senat este dominat de Crin Antonescu, cu6,1%. El a votat `n 4 ani de 129 de ori `n condi]iile `n care num\rultotal de voturi finale a fost de 2122. La Camer\, cel mai pu]in prezentdeputat la vot este Viorel Hrebenciuc, cu un procentaj de 27,1% sau580 de voturi din 2142. Studiul IPP mai relev\ c\ 40 ale[i au renun]atla mandat din diverse motive pe parcursul legislaturii `ns\ alegerialegeri par]iale au fost organizate `n doar 5 colegii.

~n bilan]ul f\cut de IPP figureaz\ [i cei 22 de parlamentari trimi[i`n judecat\, `n principal pentru fapte de corup]ie. 5 au fost condamna]iprin sentin]e definitive la pedepse cu `nchisoarea `ns\ doar `n dou\cazuri, Adrian N\stase [i Virgil Pop, respectivii au [i ajuns `n deten]ie.

PPDD instituietaxa de traseism

Dan Diaconescu a g\sitre]eta senza]ional\ împotrivatraseismuui politic. Pleci dinpartid, pl\te[ti 2 milioane deeuro. {i ca s\ fie sigur c\ ceicare candideaz\ de pe listelePartidului Poporului nu vordezerta dup\ alegeri, Dia -conescu i-a pus pe ace[tia s\semneze un document princare accept\ s\ fie „amenda]i”dac\ vor pleca din partid întimpul mandatului.

94 de ale[i s-au desp\r]it de partidul care i-a trimis `n Parlament


Speran]a [i promisiunile unorc=[tiguri serioase `i fac pe tot maimul]i rom=ni, bulgari saupolonezi s\ plece la munc\ `nGermania. Doar c\ realitatea deacolo este `ns\ cu totul alta.Condi]ii dure, inumane, demunc\, `n schimbul unor salariimici, nu de pu]ine ori, f\r\ nici unfel de plat\. Cei mai mul]ilucreaz\ `n construc]ii, gas-tronomie sau hotel\rie, `n trans-porturi sau cur\]\torii, explic\ -`ntr-un intreviu acordat DW -Dominique John, responsabil deproiectul “Faire Mobilität”, `ncadrul Asocia]iei SindicatelorGermane (DGB). DGB a `nfiin]atcentre de consultan]\ `n marileora[e, pentru a-i sprijini pe ceicare sunt `n[ela]i de firmele ger-mane.

Un studiu recent publicatatest\ c\ muncitorii est-europenilucreaz\ `n condi]ii identice cucolegii lor germani. DarDominique John este de p\rerec\: “unele firme apeleaz\ `n modsistematic la angaja]ii str\ini pen-tru a reduce salariile [i a `nr\ut\]iicondi]iile de lucru”, potrivit DW.

Pu]in peste un euro pe or\

Este [i cazul celor 13 rom=ni,care au lucrat mai bine de dou\luni pe un mare [antier dinFrankfurt pe Main. Firma le-apromis un loc de munc\ sigur [iun salariu de baz\ de 1.200 deeuro. “C=nd au ajuns aici, angaja-torul le-a confiscat documentele[i pa[apoartele, ini]ial, pentrudou\ zile, “ explic\ John, “apoiau fost obliga]i s\ semneze ni[teh=rtii. `n realitate, ei lucreaz\

acum pe cont-propriu pentru unsub-contractant.” A[a `nc=t nu aunici un fel de asigurare des\n\tate sau accidente de munc\.`n plus, [eful nu le-a pl\tit dec=tc=]iva euro, care le ajung doarpentru a reveni a doua zi pe[antier. “`n medie au primit pu]inpeste un euro pe or\.” DGB [isindicatul IG Bau fac presiuniacum asupra firmei germane pen-tru a le pl\ti salarii decente.

Spre compara]ie, un german`ncaseaz\ pe or\ `n jurul a opteuro.

Nu doar rom=nii sunt exploa-ta]i de c\tre germani. ~ntr-ositua]ie similar\ se afl\ [i [asepolonezi, la Köln, ei fiind acumreprezentan]i de Horst Küsters.Ei au lucrat la o firm\ de schele:[ase p=n\ la [apte zile pes\pt\m=n\, 10 p=n\ la 12 ore pezi. `n locul salariilor promise, auprimit doar 50 p=n\ la 70 de europe lun\, pentru a nu muri defoame.

“Li s-a spus mereu c\ dataviitoare vor primi mai mult, “poveste[te Küsters `ntr-o discu]iecu Deutsche Welle. “`n noiembrie[i decembrie, vremea rea nu afost favorabil\ firmei de schele.Atunci nu au mai primit niciace[ti bani pentru m=ncare.Oamenii erau `nfometa]i. Amapelat la organiza]ii caritabile,precum Kölner Tafel pentru a leprocura alimente.”

Trai greu [i `n Regat

Un climat asem\n\tor celui dinGermania este `nt=lnit [i `nRegatul Unit. O jurnalist\ deinvestiga]ii din Rom=nia a real-izat, `mpreun\ cu BBC, un repor-taj sub acoperire `n MareaBritanie, vr=nd s\ afle `n cecondi]ii lucreaz\ [i cum suntpl\ti]i imigran]ii est-europeni dinaceast\ ]ar\. Ea s-a dat dreptmenajer\ [i a apelat la o agen]iede recrutare care plaseaz\ for]\ demunc\ `n hoteluri de lux.

Angaja]ii de aici au `nv\]at-o s\ `imint\ pe cei de la hotel,spun=ndu-le c\ are experien]\ [i amai lucrat [i `n alte stabilimente.

“Menajera” rom=nc\ a fostacceptat\ la hotelul de patru steleSt. Ermin’s, unde o noapte decazare cost\ cel pu]in 377 de euro.Rom=nca a lucrat `n total patruzile, c=te opt ore, dintre careprimele dou\ zile au fost de prob\,f\r\ plat\. Femeia a fost anun]at\c\ are voie s\-[i ia doar o jum\tatede or\ de pauz\ [i c\, `n restul tim-

pului, nu are voie s\ ias\ din hotelori s\ se odihneasc\, nici m\carpre] de cinci minute.

La o s\pt\m=n\ dup\ ce arenun]at la job, a venit [i salariul:echivalentul `n lire a 41 de europentru dou\ zile, de[i, conformsalariului minim din MareaBritanie, ar fi trebuit s\ primeasc\cel pu]in echivalentul a 113 euro.

C=nd s-a dus s\ cear\ explica]iila agen]ia de recrutare, i s-ar\spuns cu non[alan]\: “Nu con-teaz\ orele lucrate, ci num\rul decamere cur\]ate. Poate tu aicur\]at cinci camere, iar o coleg\a cur\]at zece - ]i se pare normals\ iei aceia[i bani?”.

“Voi, rom=nii [i bulgarii, crea]imari probleme, pentru c\ nu v\`n]elege]i statutul `n ]ara asta (n.r.Marea Britanie)”, i-au mai spusjurnalistei sub acoperire cei de laagen]ia de recrutare.

Mai mult, c=nd rom=nca acerut o copie a contractului, anga-jata de la recrutare a luat origi-nalul [i l-a rupt `n fa]a ei.

Cei de la BBC spun c\ de unastfel de tratament au parte imi-gran]ii angaja]i ca persoane fiziceautorizate. Potrivit sondajelorrealizate de Universitatea Oxford,27.142 de rom=ni lucreaz\ `nMarea Britanie ca persoane fiziceautorizate. Speciali[tii cred ̀ ns\ c\num\rul real este mult mai mare,se arat\ `n reportaj.

Exploatarea for]ei de munc\ nu este un fenomennou. {i totu[i, tot mai mul]i est-europeni sunt adu[i `nGermania precum sclavii. Un semnal de alarm\ [ipentru sindicatele din republica federal\, scrieDeutsche Welle. O situa]ie asem\n\toare a fost sem-nalat\ de cur=nd [i `n Marea Britanie. Un reportajBBC, realizat în colaborare cu o jurnalist\ românc\, ascos la iveal\ felul în care sunt trata]i imigran]iiromâni [i bulgari care lucreaz\ în Albion. Cel mai ade-sea, for]a de munc\ din Europa de Est este exploatat\[i prost pl\tit\.

Germania a devenitun co[mar pentrumuncitorii din estulEuropei

For]a de munc\ din Europa de Esteste exploatat\ [i prost pl\tit\

Presa str\in\ relateaz\ tot mai multe cazuri de abuz

Muncitorii rom=ni, exploata]i de angajatorii str\ini

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ IMOBILIARE 23

Dac\ `n anii anteriori aceast\perioad\ era una a stagn\rii sau asc\derii comparativ cu luna ante-rioar\, anul 2012 nu se `nscrie `naceast\ tendin]\. Fa]\ de luna sep-tembrie 2012, aprecierile de pre]pornesc de la 600 euro, `n cazulapartamentelor de dou\ camere, [itrec de 3.000 euro, `n cazul locuin -]elor de trei camere. Singureletipuri de apartamente la care s-auconsemnat sc\deri au fost aparta-mentele de patru camere.

Garsoniere

Pre]ul mediu solicitat de propri-etari pentru o garsonier\ `nBucure[ti a crescut `n octombriepentru prima oar\ din 2008 com-parativ cu aceea[i perioad\ a anu-lui trecut, dep\[ind pragul de36.760 euro. ~n compara]ie cu lunaseptembrie 2012, se observ\ ocre[tere peste 2.200 euro. ~n cazulgarsonierelor, num\rul ofertelor `ldep\[e[te `n octombrie at=t pe cel`nregistrat `n luna septembrie aacestui an, c=t [i pe cel dinoctombrie anul trecut, fiind scoasela v=nzare 462 de unit\]i. La fel ca

`n fiecare lun\, proprietarii aparta-mentelor de patru camere pun ladispozi]ia clien]ilor cel mai micnum\r de oferte din total, respectiv226 de locuin]e.

Dou\ camere

Apartamentele cu dou\ cameresunt cele mai vandabile pe pia]aimobiliar\ din Rom=nia, `nreg-istr=ndu-se, astfel, cea mai marecre[tere de la o lun\ la alta, datorit\`ntr]inerii mai mici [i confortuluisporit fa]\ de o garsonier\. Dac\ `nseptembrie 2012 pre]ul mediusolicitat de proprietari ajungea la55.150 euro, `n octombrie, a ajunsla 55.740 euro. Comparativ cuaceea[i perioad\ a anului trecut,statisticile `nregistreaz\ odepreciere de 4%, de la aproxima-tiv 58.200 euro. Apartamentele de

ou\ camere conduc `n topulnum\rului de oferte, cu 910 apar -tamete la v=nzare, cu 15% maibogat\ dec=t `n aceea[i perioad\ aanului trecut [i apropiat\ ca nivelde oferta lunii septembrie 2012.

Trei camere

Apartamentele de trei camerese `nscriu [i ele `ntr-un trend decre[tere de la o lun\ la alta, varia]iade pre] fiind una notabil\: 4% peun interval de 30 de zile, din sep-tembrie `n octombrie 2012,echivalentul a peste 3.200 euro.Pre]ul mediu solicitat de propri-etarii apartamentelor de treicamere trece `n octombrie de prag-ul de 78.000 euro, dar este cu 3%mai mic fa]\ de aceea[ luna a anu-lui trecut, c=nd un apartament era`n medie valorificat de proprietariilui la peste 80.200 euro.Proprietarii apartamentelor de treicamere au scos pe pia]\ `noctombrie 730 de unit\]i, cu 13%

mai multe dec=t `n urm\12 luni, [icomparabil cu luna septembrie.

Patru camere

Pre]ul mediu pentru o astfel deunitate `n Bucure[ti a ajuns `noctombrie la aproximativ 94.500euro, cu 2% mai pu]in comparativcu luna septembrie a acestui an,c=nd proprietarii solicitau ̀ n medie96.500 euro. Raportat la un inter-val de 12 luni, observ\m o varia]iede pre] de -6%, de la 100.900 euro.La fel ca `n fiecare an, lunilenoiembrie [i decembrie sunt mar-cate de sc\deri ale pre]urilor [i deun “`nghe]” care pune st\p=nire pepia]a imobiliar\. `n aceste condi]ii,luna octombrie ar putea fi ultima`n care proprietarii pot solicita pre -]uri mai ridicate pentru locuin]elelor. ̀ n plus, exist\ posibilit atea uneicereri `n cre[tere u[oar\ `ncondi]iile recentelor anun]uriprivind epuizarea fondurilor alo-cate programului Prima Cas\.

Luna octombrie pare s\ fi adus semne po zitive pesegmentul imobiliar. Pentru prima oar\ `n acest an,raportul lunar de monitorizare anunturi parti -culari.ro indic\ cre[teri de pre] la garsoniere, aparta-mente cu dou\ [i trei camere. Locuin]ele cu patrucamere au fost singurele ocolite de aceast\ cre[tere apre]urilor, `ntruc=t cererea pentru acest tip deapartamente este foarte mic\.

Pia]a imobiliar\ se redreseaz\

Fa]\ de luna septembrie, pre]urile au crescut cu p=n\ la 3.000 de euro

Prima Cas\ continu\ [i `n 2013Programul Prima Cas\ a demarat `n 2009. Prim-ministrul

Victor Ponta a f\cut un anun] d\t\tor de speran]e pentru cei care`nc\ nu [i-au cump\rat o locuin]\ cu sprijin de la Guvern: “PrimaCas\ a fost un program bun [i l-am sus]inut `n acest an. Vom con-tinua [i `n 2013”. Programul Prima Cas\ este un program guver-namental g=ndit ca o m\sur\ anti-criz\ [i al c\rui scop declarat afost de deblocare a credit\rii imobiliare, de sprijinire aconstruc]iilor [i de impulsionare a pie]ei imobiliare. Prin acestprogram, statul garanteaz\ `mprumuturile acordate de b\nciclien]ilor, `ntr-o propor]ie care s-a modificat de-a lungul timpului,de la garantarea integral\ a creditelor `n primele faze ale progra-mului, p=n\ la 50% c=t este pragul actual, `n cadrul Prima Cas\ 4,pentru cump\rarea sau construirea de locuin]e.

Apartamentele s-au scumpit cu6,5%. Cea mai marecre[tere de c=nd a venit criza

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201224 ECONOMIC

Indiferent cine va formaGuvernul dup\ alegerile de la 9decembrie, Rom=nia nu `[i vaputea modifica politica economic\[i va trebui s\ urmeze calea auster-it\]ii a[a cum a f\cut-o `n ultimiipatru ani. Pe fondul sc\derii eco-nomice europene, Rom=nia a `n -registrat [i o reducere dramatic\ ainvesti]iilor str\ine directe, agra-vat\ de criza [i incertitudinile poli -tice [i de corup]ie, dup\ cum adeclarat ambasadorul Statelor Uni -te la Bucure[ti, Mark Gitenstein.

Str=ngem cureaua `n continuare

Austeritatea, rigoarea [i strict -e]ea reprezint\ solu]iile germanede redresare economic\ a Europei[i, implicit, Rom=nia nu poatespera la o redresare economic\,ba, din contr\, la un proces`ndelungat [i dureros, care va pre-supune reduceri de cheltuieli,reforme structurale [i disciplin\fiscal\ crescut\. Recent, cance-larul german, Angela Merkel, aavertizat c\ vor fi necesari celpu]in cinci ani pentru ca zona euro[i Uniunea European\ `n ansam-blu s\ `[i revin\ dup\ criza eco-nomic\. “Avem nevoie de ri -goare”, a declarat, care a precizatc\ a sosit timpul pentru “un pic destricte]e” necesar\ pentru aconvinge restul lumii c\ este prof-itabil s\ investeasc\ `n Europa.“Rigoare” [i “stricte]e” `nseamn\un singur lucru: continuareapoliticii de austeritate la nivelulzonei euro [i al ]\rilor ale c\roreconomii depind de evolu]ia mon-edei unice, a[a cum este cazulRom=niei.

Suntem datori v=ndu]i

Aproape 7 miliarde euro tre-buie achitate anul viitor, iar `n2014 urmeaz\ `nc\ 6 milliardeeuro. `n total, datoria extern\ aRom=niei se ridic\ la suma de 13

miliarde euro, iar autorit\]ile nu[tiu de unde s\ scoat\ ace[ti bani.Singura solu]ie existent\ ar fi caBNR s\ achite din rezerva de 31,7miliarde euro pe care o de]ine `nprezent, iar statul s\ `ncheie noicredite pentru a completa rezerva.Av=nd `n vedere faptul c\ deficitulnu poate fi remediat [i [iinvesti]iile str\ine directe continu\s\ scad\, statul nu prea are de undes\ “colecteze” venituri. `n plus,nici la capitolul fonduri UE,Rom=nia nu exceleaz\. Suntem peultimul loc la absorb]ia de banieuropeni. Ba mai mult, mare partedin programele opera]ionale suntsuspendate. Astfel, cea mai proba-bil\ variant\, dat\ fiind dinamicaeconomiei na]ionale, este`nlocuirea `mprumutului vechi dela FMI cu unul nou.

Impactul asuprapopula]iei

Cre[terea fiscalit\]ii (modifi-carea cotei unice sau revenirea la

impozitul progresiv) ori o nou\urcare a taxei pe valoare ad\ugat\(TVA) la 25% nu sun\ bine dinperspectiva puterii de cump\rare amonedei na]ionale.

Mai mult, cursul de schimbpoate s\ri 5 lei/euro [i se poate sta-biliza `n jurul a 5,2 lei/euro. Acestscenariu nu este deloc greu decrezut, av=nd `n vedere cre[terea

alarmant\ de anul acesta avalutelor. Deprecierea leuluiaduce implicit scumpiri `ntr-oeconomie dominat\ de importuri.Astfel, nivelul de trai poate sc\deapentru majoritatea popula]iei anulviitor. Cu venituri mai mici [icheltuieli mai mari, rom=nii voravea din ce `n ce mai mult grijazilei de m=ine.

Rom=nia, `nc\ doi ani de austeritate~n urm\torii doi ani, rom=nii se vor confrunta cu o

situa]ie economic\ extrem de dificil\ din dou\ motive.~n primul r=nd, trebuie rambursat un credit la FMI `nvaloare de 13 miliarde euro, dintre care aproape 7miliarde trebuie pl\tite anul viitor. ~n al doilea r=nd,moneda na]ional\ s-a depreciat mult, iar economi[tiiprev\d un curs de peste 5 lei/euro.

Nu ader\m la zona euro `n 2015Rom=nia a ratat, din punct de vedere tehnic, adoptarea mon-

edei euro `n 2015, acest lucru fiind confirmat [i de guvernatorulBNR, Mugur Is\rescu. Totu[i, potrivit anali[tilor, este posibil caautorit\]ile s\ nici nu-[i fi dorit cu adev\rat s\ intre `n zona euro.Problemele de ordin tehnic sunt clare: pentru a adopta monedaunic\ `n 2015, ]ara ar fi trebuit s\ intre `n mecanismul de schimbvalutar cel mai t=rziu la 1 ianuarie 2013, iar acest lucru nu poatefi realizat, av=nd `n vedere c\ mai sunt doar dou\ luni p=n\ atun-ci. `n plin\ criz\, Rom=nia [i alte state care [i-au men]inut mon-edele proprii au fost avantajate, scrie New York Times. `n acela[itimp, politica monetar\ unic\ din zona euro a `mpiedicat Irlanda,Grecia sau Spania s\ `[i repun\ `n func]iune economiile.

Datoria extern\ de 13 miliarde euro trebuie pl\tit\ `nurm\torii doi ani

}ara noastr\, dup\ 4 ani de criz\ economic\

Pe 1 octombrie 2012 s-au `mplinit patru ani de criz\, victimeleacestei perioade extrem de grele fiind rom=nii. Autorit\]ile au priv-it neputincioase cum rom=nii se scufund\ `n s\r\cie. Bilan] dezas-truos pentru ]ara noastr\, la `mplinirea a patru ani de la declan[areacrizei economice. Rom=nia, total nepreg\tit\ pentru recesiunea carea lovit `n 2008, a adunat p=n\ acum sute de mii de [omeri, zeci demii de firme `n faliment [i scumpiri f\r\ precedent. Pia] muncii afost sectorul cel mai afectat de recesiunea economic\, `n tot acesttimp mii de rom=ni fiind concedia]i, fie c\ lucrau la stat sau la pri-vat. Acest fapt face ca, `n prezent, Rom=nia s\ aib\ un num\r de692.000 de cet\]eni f\r\ serviciu. Ratele la creditele contractate derom=ni `i aduc pe ace[tia la disperare.

Popula]ia Rom=niei va fi grav afectat\ de m\surile de austeritate

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ ECONOMIC 25

Majorarea tarifelor la utilit\]i,dar [i a pre]urilor la combustibili[i materie prim\ au f\cut ca pro-duc\torii de carne, p=ine [i lac-tate s\ mearg\ pe minus `nultimele luni, motiv pentru careace[tia se g=ndesc foarte serios lamajor\ri de pre]uri `n perioadaurm\toare.

“Pentru ca societ\]ile comer-ciale s\ reziste trebuie s\ creasc\pre]urile, `ns\, pe de alt\ parte,mai exist\ [i problema veni-turilor popula]iei. Salariile mariimajorit\]i nu au crescut.Veniturile sunt `n sc\dere, pentruc\ pre]urile la alimente, la ap\cald\, la `ntre]inere, la com-bustibili au crescut, ceea ce`nseamn\ c\ veniturile familiilorsunt `n sc\dere”, a declarat pen-tru g=ndul.ro Drago[ Frumosu,pre[edintele Federa]iei Sindica -telor din Industria Alimentar\.

~n opinia sa, pre]urile ar trebuis\ fie majorate cu 10-15% pentruca juc\torii din industrie s\reziste, `ns\ procentul este preamare pentru a putea fi suportat depopula]ie. Sindicalistul este dep\rere c\ pentru a contrabalansascumpirile la combustibili,energie electric\ [i materieprim\, Guvernul trebuie s\reduc\ fiscalitatea, ceea ce le-arpermite companiilor s\-[i reduc\din cheltuieli [i s\ men]in\pre]urile la nivelul actual.

Pre]uri mai mari la carnea de porc

Dup\ ce bugetul le-a fostsub]iat deja de major\rile pentrucarburan]i ori energie, produc\ -torii de carne anun]\ scumpiri.Pre]ul c\rnii de porc, cea maic\utat\ `n Rom=nia de Cr\ciun,ar putea cre[te cu p=n\ la 15%,p=n\ `n decembrie. Pi carnea de

vit\ va costa mai mult.Speciali[tii `n domeniu spun c\pre]ul acesteia va cre[te p=n\ `nprim\var\, chiar [i cu 30%.

Consumul anual de carne pen-tru fiecare rom=n este de circa 60kg, potrivit asocia]iilor dindomeniu. Fiecare rom=n m\ -n=nc\ anual 30-32 de kilogramede carne de porc, fa]\ de mediaeuropeana de 40-45 de kilo-grame. Carnea de vit\ reprezintadoar 10% din consumul total decarne din Rom=nia, fa]\ de 40%,c=t este `n Uniunea European\.

Reprezentan]ii hypermarke-turilor sunt speria]i deamenin]\rile produc\torilor. “Noisper\m s\ nu ajungem sub nicioform\ la aceste scumpiri pentru

c\ ne zbatem pe o pia]\ cu acela[inum\r de clien]i, puterea decump\rare este `n sc\dere,infla]ia este de 5,75% [i nu sereg\se[te `n salarii”, a declaratDelia Nica, vicepre[edinte alAsocia]iei Marilor Re]eleComerciale din Rom=nia(AMRCR).

Nica a subliniat c\ pre]ul pro-duc\torului nu e ceva ce poate ficomb\tut, dar [i c\ produc\toriidepind la r=ndul lor de furnizoricare depind de pre]ul materieiprime. Pre]ul de la raft al ali-mentelor este rezultatul acestuilan] [i depinde [i de cursulleu/euro, dat fiind c\ Rom=niaimport\ foarte mult, a argumen-tat Nica. ~n ceea ce prive[te

eventuale scumpiri `n perioadaurm\toare, `n special de s\r -b\tori, reprezentanta AMRCR aprecizat c\ “nu avem previziuni.Nu putem s\ compar\m nimic cunimic, nimic nu seam\n\ cu anultrecut. O s\ vedem atunci c=nd os\ cump\r\m”.

Scumpiri de toamn\

Laptele, uleiul, carnea deporc [i p=inea au trecut deja la`nceput de toamn\ prin filtrulscumpirilor. Produc\torii auargumentat major\rile de pre]uriprin seceta care a scumpit hranaanimalelor [i carburantul care aaruncat `n aer transportul pro-duselor. A[a se face c\ un litru delapte iese acum pe poarta fermeicu 30% mai scump `ncompara]ie cu pre]ul din var\.

Din moment ce pre]ul la unkilogram de floarea soarelui acrescut cu aprox 45% fa]\ deanul trecut, s-a scumpit [i uleiulde la 5,49 de bani/litru la 7,29 debani/litru.

Nivelul TVA, economianefiscalizat\ [i cre[terea acce-larat\ a pre]ului gr=ului din ulti-ma perioad\ au f\cut ca multebrut\rii s\ mearg\ pe pierdere `na doua jum\tate a anului, sus]inreprezentan]ii Patronatul Rom=ndin Industria de Mor\rit [iPanifica]ie (ROMPAN).

“Pre]ul gr=ului a crescut diniunie [i p=n\ acum cu 70%,pre]ul f\inii a crescut cu 50%.Ponderea f\inii `n pre]ul p=iniieste de 50%. Brutarii au `ncercats\ scumpeasc\ p=inea dar auconstatat c\ le scad comenzile [iau dat pu]in `napoi”, sus]ineAurel Popescu, pre[edinteROMPAN. Carnea de porc asuferit deja o majorare de pre] dealte 15 procente la `nceputultoamnei. M=ncarea cost\ maimult [i din pricina curentuluim\rit cu 6 procente, [i a carbu-rantului, ce poate fi consideratregina scumpirilor, dup\ 6major\ri succesive. Iar tarifele lagaze au crescut si ele cu 5 pro-cente.

Traiul, tot mai scump `n ]ar\~n acest an, s\rb\torile de iarn\

vor fi [i mai s\race. Scumpirile carese anun]\ în perioada urm\toarevor stoarce [i mai mult buzunarele

deja goale ale românilor. Seceta,devalorizarea leului [i m\surileGuvernului sunt o parte dintrecauze. Cele mai mari major\ri de

pre]uri vor fi la alimente, dar nicicarburan]ii sau utilit\]ile nu se las\mai prejos. Comparativ cu 2011,pre]urile au crescut cu peste 5%.

TVA de 9% pentru alimenteGuvernul va relua discu]iile cu Fondul Monetar Interna]ional

(FMI) privind reducerea TVA la 9% pentru alimentele de baz\,dup\ ce Ministerul Agriculturii se va consulta pe aceast\ tem\ cuMinisterul Finan]elor, a anun]at premierul Victor Ponta.

~n var\, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma c\bugetul pentru anul viitor va include “cu siguran]\” TVA de 9% laalimente, dac\ aceast\ m\sur\ nu va fi implementat\ din acest an.

Oficialul a declarat c\ sc\derea TVA la p=ine de la 24% la 9% nuva duce, poate, la diminuarea pre]ului, dar va mic[ora evaziuneafical\ cu 15-20%. Pre[edintele Comisiei de buget, Eugenia Barna,a explicat atunci, dup\ o discu]ie cu reprezantan]ii FonduluiMonetar Interna]ional, ai Comisiei Europene [i B\ncii Mondiale c\pentru m\surile economice propuse de Guvern trebuie realizate“studii de impact” p=n\ `n toamn\, la momentul construirii bugetu-lui pe 2013, delega]ia FMI ar\t=ndu-se deschis\ la propunerileExecutivului.

Alimentele s-auscumpit p=n\ `n luna septembrie, cu 5,1% fa]\ de 2011

Pentru c=nd vor fi capabili s\decid\ singuri pentru viitorul lor,copiii sunt preg\ti]i de p\rin]ipentru a reu[i `n via]\. {i cummul]i v\d str\in\tatea ca pe singu-ra [ans\ de succes, micu]ii `nva]\`nc\ `nainte de a merge la [coal\ olimb\ str\in\.

Copiii `nva]\ limbi str\ine `nc\de la v=rsta de trei ani. Limbaenglez\ este deja inclus\ `n pro-grama obligatorie la majoritateagr\dini]elor. ~n acest context, p\ r -in]ii `[i doresc ca micu]ii lor s\cunoasc\ [i o a doua limb\ str\in\.Interes crescut este pentru ger-man\, locul urm\tor `ntr-un top alpreferin]elor fiind ocupat defrancez\.

~n urm\ cu 10 ani, p=n\ la1.000 - 2.000 de copii plecau lastudii `n str\in\tate, `n prezent,num\rul lor a ajuns la 10.000.

“Rom=nii fug de Rom=nia”

Sociologul Alfred Bulai adeclarat c\ acesta este un fe -nomen ce ]ine de un stil al uneielite de a-[i preg\ti copiii pentruun gen de deschidere. Exist\tendin]a de a da copilul la limbistr\ine pentru c\ e o certitudine c\

ajut\, a spus Bulai. “O parte dinoamenii care `[i dau copiii `nasemenea [coli se g=ndesc proba-bil la ideea c\ vor avea o [ans\mai bun\ `n via]\ dac\ vor faceuniversit\]i afar\”, a spus socio-logul.

La r=ndul s\u, antropologulVintil\ Mih\ilescu a ad\ugat c\pentru copii nu e deloc o cor-voad\, ca `nc\ de mici s\ `nve]elimbi str\ine, ci o posibilitate carei se ofer\.

“Pentru marea majoritate arom=nilor integrarea `n UE a`nsemnat libertate de mi[care.

Problema nu e c\ pleac\ `nOccident, ci c\ fug de Rom=nia”,a subliniat Mih\ilescu.

Situa]ia copiilor cup\rin]ii pleca]i la munc\

Una dintre cele mai tristesitua]ii din Rom=nia ultimilor anieste aceea a copiilor crescu]i debunici sau de rude deoarecep\rin]ii lor sunt pleca]i la munc\`n str\in\tate.

Fenomenul este departe de a fistopat `n prezent, din moment ce[ase din zece rom=ni care `[i caut\

un job `n afara ]\rii `n aceast\toamn\ au copii, potrivit unei sta-tistici Tjobs.ro. La nivelul luniiseptembrie, 62,4% dintre bucu -re[tenii care au aplicat pentrulocuri de munc\ `n str\in\tate suntp\rin]i [i doar 37,6% dintre ei nuau copii.

Situa]ia este aproape la fel degrav\ `n Banat [i Ardeal, unde57,7% dintre c\ut\torii de joburi`n str\in\tate au familie [i copii,dar [i `n regiunea Moldovei, undeprocentajul este de 56,1%. Doar`n regiunile Muntenia [i Do -brogea ponderea emigran]ilorp\rin]i este mai mic\, dar trecetotu[i de 50%.

La sfâr[itul anului 2011,Direc]ia General\ pentru Pro -tec]ia Copiilor a identificat unnum\r de 83.000 de copii ai c\rorp\rin]i sunt pleca]i la munc\ înstr\in\tate. Din num\rul total,3.600 de copii beneficiaz\ dem\suri de protec]ie special\, ceimai mul]i aflându-se în grijarudelor pân\ la gradul IV ori încentre de plasament. Se estimeaz\`ns\ c\ num\rul real al copiilor“sibguri acas\” este de aproape 5ori mai mare decât cel de 83.000din statisticile oficiale.

Aceast\ diferen]\ uluitoarevine din faptul c\ legisla]iarom=neasc\ nu reglementeaz\ `nniciun fel situa]ia copiilor cup\rin]ii pleca]i peste hotare - cine`i num\r\, ce statut au [i, mai ales,cine r\spunde de viitorul lor?


Str\in\tatea pare a fi salvarea.Cei mai mul]i rom=ni au `n]elesacest lucru [i `[i pun copiii s\`nve]e o limb\ str\in\ `nc\ de la

gr\dini]\ pentru a avea [anse maimari de `navu]ire atunci c=nd vorcre[te. La r=ndul lor, cei caremuncesc deja peste hotare au g\sit

o salvare `n locurile de munc\ binepl\tite, `ns\ sunt desp\r]i]i demicu]ii lor, care tr\iesc `n ]ar\adev\rate drame.

Tot mai mul]i rom=ni`[i p\r\sesc ]ara

Numai `n ultimii 20 de ani, peste400.000 de cet\]eni au emigrat. V=rful afost atins `ntre 1990 [i 1996, c=nd au plecatdin ]ar\, `n medie 36.000 de rom=ni.

Cei mai mul]i rom=ni au plecat `nstr\in\tate imediat dup\ Revolu]ie, peste96.000. Un an mai t=rziu, num\rul lor asc\zut la jum\tate, iar `n ‘92 au ales s\

p\r\seasc\ Rom=nia peste 30.000 decet\]eni. Au urmat doi ani `n care trendulemigran]ilor a fost unul descresc\tor, `nmedie 17.000 de rom=ni s-au stabilit `nafara ?\rii. `n anii 1995 ?i 1996 , aproxima-tiv 47.000 de rom=ni au luat caleapribegiei, f\r\ a avea de g=nd s\ se mai`ntoarc\.

Iar dup\ ‘97 au plecat din ce `n ce maipu]ini. De la aproape 20.000 care au emi-grat atunci, `n 2002 num\rul lor a sc\zut la8.000, cu mici oscila]ii `n 2000.

~ntre 2004 [i 2006 a mai plecat un valmare de rom=ni, peste 12.000. Iar `n 2009,au mai p\r\sit ]ara al]i 10.000 de rom=ni.Interesant este c\ sunt mai multe femei careau p\r\sit Rom=nia, dec=t b\rba]i.

Atentie `ns\, vorbim despre cet\]eni careau plecat definitiv din Rom=nia, nu despreoameni care s-au dus s\ munceasc\ [i care`nc\ nu [tiu dac\ mai revin sau nu acas\. ~nacest caz, numai dac\ ne g=ndim la Spania[i Italia, num\rul rom=nilor din aceste ]\rise apropie de trei milioane.

Copiii, preg\ti]i de mici pentru str\in\tate

Preg\tirea pentrustr\in\tate `ncepe de la gr\dini]\

Occidentul, viitorulcopiilor rom=ni

Copiii `nva]\ limbi str\ine `nc\ de la v=rsta de trei ani

Un motiv să trimiţi bani acasă

Un motiv să zâmbeşti

TRANSFER DE BANI ÎN ROMÂNIA ȘI MOLDOVADE LA 4.90€*

Disponibilitatea fondurilor face subiectul termenelor şi condiţiilor serviciului, incluzând orarul de funcţionare al locaţiilor agenţilor autorizaţi şi diferenţele de fus orar. Pentru restricţii citiţi Formularul pentru trimis bani. Banii trimişi vor putea fi ridicaţi de către destinatar după 12 ore de la efectuarea tranzacţiei. În plus faţă de comision, Western Union câştigă şi când schimbă banii dumneavoastră din Euro. Ofertă valabilă pentru tranzacţii către România şi Republica Moldova din locaţiile Western Union din Italia. Ofertă valabilă începând cu 11 mai 2012

De la — Până la Comision €

0.01 — 50.00 — 4.9050.01 — 100.00 — 8.00

100.01 — 200.00 — 12.00 200.01 — 400.00 — 17.00 400.01 — 500.00 — 20.00


Urma[ul lui Dracula ajut\ turismul rom=nesc

Leg\turile dintre Casa Regal\britanic\ [i legenda lui Draculasunt folosite de Oficiul Na]ional deTurism pentru a atrage turi[tii bri-tanici, `n acest sens origineafamilei regale din Regatul Unitfiind rela]ionat\ cu Vlad al III-lea,Prin]ul Valahiei - sau Vlad }epe[,cum mai este cunoscut.

Oficiul Na]ional de Turism dinRom=nia pl\nuie[te s\ promovezepretinsele leg\turi dintre CasaRegal\ britanic\ [i “tiranul care l-ainspirat pe Dracula”, pentru aatrage mai mul]i vizitatori britanici`n Rom=nia, noteaz\ Daily Mail.

Cu ocazia World TravelMarket, care s-a deschis la Londra,luni, 5 noiembrie, Oficiul Na]ionalde Turism din Rom=nia a anun]atleg\turile regale dintre PrintulCharles [i Vlad }epe[, pentru aademeni turi[ti.

De altfel, `ntr-un documentardin anul 2011, `nsu[i mo[tenitorul

tronului britanic a f\cut referire laleg\turile ancestrale cu tiranul dinsecolul al XV-lea, el av=nd maimulte domenii cump\rate `nTransilvania.

“Transilvania este `n s=ngelemeu”, glume[te prin]ul Charles `ndocumentar. “Genealogia arat\ c\sunt descendentul lui Vlad ]epes”.

~n plus, Regina Maria a MariiBritanii, consoarta Regelui Georgeal V-lea [i str\bunica prin]ului, ar fiavut leg\turi de rudenie cu Vlad}epe[. Ceea ce este sigur, continu\cotidianul britanic, este c\veri[oara lui George al V-lea,Maria, s-a c\s\torit cu RegeleFerdinand, cei doi domnind `n

Rom=nia dup\ Primul R\zboiMondial.

Alte materiale `l prezint\ peprin]ul Harry, care a fost `nRom=nia de Pa[te, [i care spune c\a c\l\torit cu Wizz Air, companiece opereaz\ 20 de zboruri pes\pt\m=n\ c\tre patru ora[e dinRom=nia, cu plecare din Londra.

Potrivit Mariei Iordache, direc-torul organiza]iei din MareaBritanie, anul trecut 118.000 deturi[ti au vizitat Rom=nia, “`n 2012vor fi [i mai mul]i,. `n primultrimestru am avut o cre[tere de 7%la numprul de turi[ti din MareaBritanie. Dar vara [i toamna nea[tept\m s\ avem o evolu[ie chiarmai bun\”,a spus aceasta.

De asemenea, compania aer-ian\ britanic\ British Airways arezboruri c\tre cinci ora[e dinRom=nia, `n timp ce RomanianAirways are la r=ndul s\u cursec\tre Heathrow [i Bristol.

Prin]ul Charles:“Transilvania este`n s=ngele meu”

P=n\ acum, peisajele montane dinRom=nia au fost sinonime cu legendavampirului, conduc\torul crud carebea s=ngele victimelor sale [i care `[iteroriza inamicii, scrie ziarul britanicThe Telegraph. Dar Transilvania este

[i casa ancestral\ a Prin]ului de Wales.Leg\turile dintre familia re gal\ [i Vlad}epes, care a tr\it ̀ n se colul 15, nobilulale c\rui fapte au inspirat legendas=ngeroas\, sunt exploatate acum `ntr-o `ncercare de a atrage turi[tii `n

]ara est-european\. Oficiul Na]ionalde Turism din Rom=nia a promovataceast\ leg\tur\ `ntr-o bro[ur\ care afost `mp\r]it\ la T=rgul Modial deTurism, eveniment inaugurat luni, 5noiembrie, la Londra.

El Pais: Rom=nia, mai mult dec=t Dracula

Cotidianul spaniol “El Pais” a publicat decur=nd un articol ̀ n care prezint\ mai multe des-tina]ii turistice din Rom=nia [i recomand\ricelor care vor s\ viziteze ]ara noastr\.

“Pentru a cunoa[te bine o ]ar\, nu trebuie s\te mul]ume[ti cu zonele strict turistice. ~n reali-tate, trebuie s\ cau]i itinerariile unde via]a [i cul-tura tradi]ional\ `nfloresc”, se arat\ `n articol.

C\l\toria prin Rom=nia este `nceputa `nT=rgovi[te, vechea capital\ a ]\rii, aflat la o or\distan]\ de Bucure[ti. Sursa spaniol\ noteaz\ c\din T=rgovi[te au plecat mul]i rom=ni care auemigrat `n Spania, `n ultimul an. ~n acest ora[sunt prezentate Turnul Chindiei [i BisericaMitropolitan\. El Pais nu omite s\ arate c\ doar35% dintre drumurile din Rom=nia sunt asfal-tate.

Pe un deal de l=ng\ T=rgovi[te se afl\M\n\stirea Dealu, unde a fost adus capulprincipelui Mihai Viteazu, considerat o icoan\ ana]ionalismului rom=n. Mai departe, drumul

str\bate Valahia, c=mpurile antice pe careCeau[escu oblig\ cultivarea porumbului [i satelepitore[ti, fiind aminti]i [i micii agricultori cuc\ru]e trase de “cai obosi]i”.

“Via]a din c=mpurile valahe este imagineaexact\ a Rom=niei dintotdeauna - religioas\ [iconservatoare. Nu exist\ nimic comparabil cuc\utarea unei caz\ri `ntr-un mic sat, de preferat`n casele localnicilor, pentru a te bucura de untip de existen]\ ancestral\”, noteaz\ autorul arti-colului, care `i nume[te pe rom=ni “ospitalieri [isociabili”. Totodat\, spaniolii laud\ buc\t\riarom=neasc\ - ciorba, sarmalele sau m\m\liga.

Ruta turistic\ merge mai departe, pentru avizita “frumoasele m\n\stiri”, prin Curtea deArge[, de la poalele mun]ilor F\g\ra[i, apoista]iunea balneara C\lim\ne[ti sau m\n\stireaCozia. Urmeaz\ intrarea `n Transilvania, prinSibiu, care este numit\ “o ]ar\ mult mai bogat\”,de unde `[i are originea mitul lui Dracula, dar [ilocalitatea R\[inari, unde s-a n\scut marele scri-itor Emil Cioran. Din Sibiu sunt evocate centrulpietonal, muzeele [i “ceea ce r\m=ne din spec-taculoasele bastioane ale secolului XVI”. ~ncontinuare sunt prezentate ora[ele Blaj [i

Sighi[oara, “unde `ncepe legenda lui Dracula”,locul unde s-a n\scut Vlad }epes, El Paisrelat=nd o scurt\ istorie a domnitorului valah [ia modului `n care acesta a ajuns s\ fie cunoscutsub numele de Dracula.

Bra[ovul este numit “Mecca turistic\”, fiindamintite Pia]a Sfatului, dar [i fa]adele `n stilbaroc din centrul ora[ului. In plus, si cetateaRasnov si castelul Bran - “castelul lui Dracula”- isi gasesc loc in articolul cotidianului spaniol.Poiana Brasov si Sinaia cu castelul Pele[ sunturm\toarele destina]ii pe ruta turistic\ prezentat\de cotidianul spaniol.

Periplul spaniolilor se `ncheie `n Bucure[ti,care este, “`n mod curios, probabil locul cel maipu]in interesant din toat\ Rom=nia”. MuzeulNa]ional de Art\ [i Muzeul }\ranului Rom=nsunt printre destina]iile Capitalei, `n timp ceemblema arhitectural\ major\ o reprezint\Palatul Parlamentului, “produs al imagina]ieimegalomane a lui Ceau[escu”.

Autorul articolului `ncheie, not=nd c\ “ora[ula[teapt\ un alt moment pentru a deveni din nou«Micul Paris», a[a cum a fost cunoscut la`nceputul secolului XX”.


~n Rom=nia, p=n\ [i copiii auajuns o marf\, relateaz\Antena3.ro. S\r\cia, lipsa deeduca]ie [i de interes a auto -rit\]ilor dezumanizeaz\ sute demame an de an. Spitalele [i cen-trele de plasament ad\postesc `ntotal 60 de mii de orfani. Care cugreu pot fi adopta]i. {i de astaprofit\ v=nz\torii de copii.Culmea, comercian]ii de sufletesunt chiar p\rin]ii. Nu e unfenomen izolat.

Reporterii au g\sit copii dev=nzare `n toat\ ]ara. Sunt locuri`n care se v=nd cu cinci mii de lei“bucata”.

~ntr-un sat din Bistri]a-N\s\ud,comer]ul cu prunci a devenitindustrie: 5.000 de lei este pre]ulcerut de un tat\ pentru copilul luinen\scut ̀ nc\. Omul are [aizeci deani, locuie[te `n satul Rodna dinBistri]a-N\s\ud [i are nou\ copii.L=ng\ el, `ns\, au r\mas doar trei.Pe restul i-a v=ndut. O recunoa[tecu lejeritate, ba chiar arat\fotografiile copiilor lui, despre

care nu [tie `n ce condi]ii tr\iesc.~n Rom=nia copiii, chiar [i

nen\scu]i, au ajuns o marf\. {ipentru c\ mii de cupluri infertiledescoper\ o realitate crunt\: s\adop]i legal un copil este o misi-une imposibil\.

Negustori de copii

Mii de femei care doresc s\adopte un prunc se `mpiedic\ deun sistem lipsit de suflet, care nuofer\ alternativ\. Iar negustorii decopii profit\ din plin.

Marin este unul dintre ei [i epus la punct cu toate dedesub-turile care ocolesc legea. {tieexact la cine trebuie s\ apeleze cav=nzarea s\ se deruleze perfect.Autorit\]ile sunt [i ele implicate.

Este tat\ v=nz\tor de c=nd s-a`nsurat. Nici el nu pare s\ mai [tieunde se afl\ to]i copiii v=ndu]i.Pentru c\ omul n-a f\cut-o mereusingur. La a[a o afacere, a avutnevoie de un intermediar. L-ag\sit. Agentul de v=nz\ri de copiieste o femeie, o cheam\ Lenu]a [inu are mai mult de 25 de ani.

Ea supravegheaz\ din umbr\fiecare v=nzare pe care o ini]iaz\.Comisionul ei este constituitdintr-un procent luat [i de lap\rin]ii v=nz\tori [i de la cei carecump\r\. La r=ndul ei, este

`ns\rcinat\ [i deja are clien]i pen-tru pruncul nen\scut.

Pentru bani, oamenii v=nd tot,chiar dac\ este ilegal [i pedeapsaajunge la 15 ani de `nchisoare. Peei nu-i `ntreab\ nimeni nimic.

Probabil c\ autorit\]ile nu suntinteresate. Toate se `nt=mpl\ `ncondi]iile `n care mii de cupluricare nu pot avea copii [i stau anide zile pe listele de a[teptare alestatului pentru a adopta unul.

{ocant: copii v=ndu]i de p\rin]i

Copii, femei [i b\rba]iexploata]i de un grupde ciobani

Un grup de ciobani din jude]ul Gala]iexploata de doi ani copii, femei [i b\rba]is\raci ori orfani proveni]i de la centre deplasament. Re]eaua a fost descoperit\ depoli]i[tii g\l\]eni care au constatat c\minorii [i b\rba]ii erau pu[i la munc\ `n gra-jduri, st=ne [i saivane acolo unde [i dormeauiar femeile erau for]ate s\ `i [i satisfac\ sex-ual pe ciobani. Cei trei fra]i ciobani-exploatatori sunt Valeric\ Enache, 35 de ani,Neculai Enache, de 30 de ani [i Sorin

Enache, de 28 de ani. To]i sunt din comunaFrumu[i]a, jude]ul Gala]i.

“Ei acostau, `n general, tineri din familiinevoia[e. Vestea se ducea din gur\ `n gur\iar unii veneau singuri s\ c=[tige un banpentru o bucat\ de p=ine. Mai ales c\, [ti]icum e la ]ar\, s\r\cie mare”, a povesit un omal legii. Tinerii erau pu[i s\ p\zeasc\ oile [il\sa]i s\ doarm\ pe c=mp.

~n acest timp, ciobanii-exploatatoridormeau fie `n bar\ci, fie `n ma[ini.Sclavilor li se d\dea o singur\ mas\ pe zi.De[i li se promiteau salarii de 700 de lei pelun\, victimele nu vedeau niciun ban. Ceicare `ncercau s\ fug\ erau `nchi[i `ntr-unbeci, lega]i cu lan]uri [i, drept pedeaps\, li s\d\dea doar ap\ `ntr-o zi.

Tratamentul inuman la care erau supu[ilaolalt\ copii, femei [i b\rba]i a ajuns la ure-chile oamenilor legii dup\ ce o parte dintrecei sechestra]i au reu[it s\ fug\. Un adoles-cent de 16 ani a fost luat de la casa p\rin-teasc\ din jude]ul Vaslui.

“Este o familie cu mul]i copii [i p\rin]iiau fost de acord s\ `l lase pe b\iat [i pefratele s\u s\ munceasc\. Au primit dinpartea ciobanilor 150 de lei [i le-au zis c\b\ie]ii vor fi pl\ti]i cu 700 de lei pe lun\.C=nd au v\zut c\ nu sunt pl\ti]i, b\ia]ii aufugit. Unul dintre fra]i a sc\pat dar cel de 16ani spune c\ a fost b\gat `n portbagaj [i aduscu for]a `napoi. Victimele povestesc c\ eraub\tute drept pedeaps\ dac\ `ncercau s\fug\”, a povestit unul dintre ofi]erii g\l\]eni.

P\rin]i f\r\ suflet care `[i v=nd copiii. Se `nt=mpl\ `nRom=nia, cu complicitatea autorit\]ilor, fenomenulinvent=nd o nou\ meserie: negustorul de copii. Presaa relatat recent despre cazul unui tat\ dintr-un sat dinBistri]a-N\s\ud gata s\ `[i v=nd\ odrasla nen\scut\`nc\ pentru suma de 5.000 de lei.

5.000 de lei estepre]ul cerut de untat\ pentru copilul lui nen\scut `nc\

Cruzime: `[i v=nd copiii pentru organe

Se `nt=mpl\ tot `n Rom=nia. S\r\cia [i incon[tien]a `i `mping pep\rin]i s\ `[i v=nd\ copii trafican]ilor pentru organe. A[a se face c\recent un b\rbat din Bac\u a fost arestat dup\ ce negociasev=nzarea copiilor s\i pentru traficul de organe pentru suma de12.000 de euro. Poli]ia a mai descoperit un caz `n Gala]i, de copiidin orfelinate v=ndu]i unor trafican]i italieni. Pre]ul acestora: 3.000de euro. Micu]ii erau pu[i s\ cer[easc\ [i s\ fure `n Italia.

~n Romania, legea interzice categoric prelevarea de organe de laminori. Legisla]ia prevede dou\ cazuri de donatori: cei afla]i `nmoarte cerebral\ [i pentru care rudele `[i dau acordul [i cei care vins\ doneze organe pentru cineva din familie. ~n pu]inele cazuri `ncare nu exist\ o leg\tura de rudenie, donatorul [i receptorul trebuies\ semneze un act legalizat, prin care s\ declare c\ totul are un scopumanitar [i nu unul material.

Un b\rbat din Rodna [i-a v=ndut 6 din cei 9 copii ai s\i

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201230 SPORT

Lucian Bute l-a `nvins `n 12reprize pe rusul Denis Grachev [ia c=[tigat centura NABF la cate-goria semigrea (titlu regionaloferit de Federa]ia Nord-American\ de Box).

Lucian a `nceput timoratmeciul, iar dup\ primele cincireprize Grachev avea un u[oravantaj. Impulsionat de la mar-ginea ringului de antrenorulStephan Larouche, rom=nul a`nceput s\ loveasc\ mai clar, aechilibrat meciul, iar pe final af\cut chiar spectacol, ar\t=nddiferen]a de valoare dintre el [iadversar. Conform deciziei celortrei arbitri judec\tori, Bute s-aimpus cu 115-113, 118-110 [i116-112.

Antrenorul rom=nului,Stephan Larouche, a afirmat c\Bute nu a f\cut cel mai bun meci,dar a avut totul sub control.‘’Adversarul a fost dificil, maiales c\ venea dup\ meciul pier-dut cu Froch. Nu l-am sim]itobosit pe Lucian. A avut totulsub control. Mi-ar fi pl\cut `ns\s\ v\d mai mult\ fluiditate’’, aspus Larouche.

Denis Grachev a declarat c\nu se consider\ un `nvins dup\meciul cu Lucian Bute, sublini-ind c\ i-ar pl\cea o revan[\ curom=nul, informeaz\ presa cana-dian\.

‘’Nu am impresia c\ am pier-dut acest meci. Poate am pierdut3 sau 4 reprize. {tiam c\ nu potc=[tiga aici dac\ nu reu[esc unKO. Acum [tiu c\ m\ pot bate cuoricine, oric=nd. Bute nu mi-apus probleme [i mi-ar pl\cea s\

fie un meci revan[\’’, a declaratGrachev.

Tot `n cadrul galei de laMontreal, Bogdan Dinu l-a`nvins pe Eric Martel-Bahoeli,din Canada, prin KO `n repriza apatra, la categoria grea.

S\ vin\ Froch

“Sunt foarte, foarte fericit.Grachev a fost un adversar foarteputernic, care a f\cut pasul`nainte, a lovit cu ambele bra]e.Am controlat lupta, mi-am impusritmul. Au fost momente bune,dar [i mai pu]in bune. A fost ovictorie muncit\, frumoas\”, adeclarat Lucian Bute.

“A fost presiune foarte mare.Era un meci foarte important.Era mult mai important s\ c=[tigdec=t `n toate celelalte meciuri

din toat\ cariera. Dac\ pierdeam,era foarte greu s\ m\ ridic. Orevan[\ cu Froch ar fi fostimposibil\. Sunt fericit c\ amf\cut un meci de 12 reprize.

Absolut, sunt preg\tit. ~mi dorescrevan[a cu el! Mai sunt lucruri deameliorat. A[tept cu ner\bdareun meci cu Froch. ~mi dorescacest lucru. Sper ca el s\ c=[tigemeciul pe care `l are pe 17noiembrie”, a mai zis pugilistul.

Criticat de pres\

Presa interna]ional\ a comen-tat victoria pe care Lucian Bute aob]inut-o `n fa]a lui DenisGrachev. Jurnali[tii din America[i Canada nu sunt convin[i c\Bute a revenit `n elit\ prin succe-sul la puncte.

“Bute a p\rut deteriorat `n vic-toria cu Grachev. Nu [tiu ce s-a`nt=mplat cu fostul campionmondial Lucian Bute, dar cu sig-uran]\ a p\rut afectat de prece-denta lupt\ cu Carl Froch”, ascris boxingnews24.

“O lupt\ mult mai dificil\dec=t se prevedea pentru LucianBute, care a c=[tigat doar datorit\unei decizii unanime a arbi-trilor”, au comentat jurnali[tii dela Boxing Scene.

Reac]ii au fost [i `n Canada,]ara de adop]ie a lui Lucian Bute.

“Bute s-a intors, dar este sufi-cient de bun? La prima sa luptade la puternicul KO pe care l-asuferit `n fa]a lui Froch, Bute l-a`nvins pe Grachev printr-odecizie unanim\”, s-au intrebatcanadienii de la RDS.

Lucian Bute, din nou campionLucian Bute a revenit glorios `n ring dup\ pierderea

titlului mondial IBF la categoria supermijlocie `n fa]alui Carl Froch. La jum\tate de an de la teribila par-tid\ din Nottingham, pugilistul rom=n l-a `nfruntat [i`nvins la puncte pe rusul Denis Grachev, decizie una -nim\ a celor trei judec\tori de margine, `ntr-o partid\desf\[urat\ `n Bell Center din Montreal. Rom=nul aajuns astfel la 30 de victorii, dintre care 24 prin KO.Urm\torul meci al lui Bute ar putea avea loc `n lunamartie, `mpotriva lui Carl Froch.

Bute: “O victorie frumoas\! Sunt preg\tit pentru Froch”

Lucian Bute l-a`nvins pe DenisGracev, `n 12 runde

Bute l-a învins la puncte pe rusul Grachev

Doroftei, despre Bute: “~[i gr\be[te sf=r[itul!”

Leonard Doroftei, fostul campion mondial WBA la categoriasemiu[oar\, l-a criticat din nou pe Lucian Bute, pentru presta]iadin meciul cu Denis Grachev.

“Bravo, Lucian, s\-]i ajute Dumnezeu s\-]i revii! Dar ai avut osingur\ repriz\ de campion, cea de-a 12-a. ~n rest, uit\! Dac\ vre]i,v\ spun tot ce vre]i s\ auzi]i, c\ e bun, c\ e frumos! Dar nu e a[a.C=nd am spus c\ are nevoie de meciuri tari, to]i mi-a]i s\rit `n cap!A[a `]i vezi nivelul [i progresezi”, a spus Leonard Doroftei dup\meciul Bute-Grachev.

“~mi calc pe inim\ [i m\ duc eu la Pechea, s\ stau de vorb\ cuel. Nu ai voie s\ iei at=]ia pumni. Viitorii lui adversari nu vor fi carusul \sta, vor fi mai experimenta]i. A dat numai lovituri izolate [ia stat la schimb de lovituri. Nu avea nevoie de ace[ti pumni. `[igr\be[te sf=r[itul”, a mai ad\ugat Leonard Doroftei.

~n replic\, Lucian Bute a precizat ca nu va renun]a laantrenorul Stefan Larouche, a[a cum l-a sf\tuit Leonard Doroftei.

“Dorine, accept sfatul t\u pentru c\ vine de la un mare campi-on, dar e u[or s\ vorbe[ti c=nd te ui]i din fotoliu. ~n nici un caz nuvoi renun]a la Stefan (Stefan Larouche- antrenourl sau-n.r.). Am`nceput cu el un drum, el m-a adus aici, el m-a f\cut campionmondial [i nu voi renun]a niciodat\!”, a spus Lucian Bute.

Patru echipe [i-au asigurat cali-ficarea `n grupele principale aleChampions League la handbalfeminin dup\ etapa a patra a fazei`nt=i a grupelor. Este vorba desprecampioana Rom=niei, OltchimR=mnicu V=lcea, de cele dou\reprezentante ale Ungariei `ncompeti]ie, Gyor [i FerencvarosBudapesta, [i de campioanaNorvegiei, Larvik. Oltchim esteuna dintre cele mai `n form\echipe din Europa din acestmoment. Oltchim mai are de jucatmeciurile cu Hypo Viena, `ndeplasare (11 noiembrie) [i cuBuxtehuder SV, pe teren propriu(18 noiembrie).

4 victorii din 4 meciuri

Duminic\, 4 noiembrie, Olt -chim a bifat cea de-a patra victoriedin tot at=tea partide `n aceast\edi]ie a Ligii Campionilor, dup\ cea trecut cu 27-23 de campioanaDanemarcei, Randers HK. V=l -

cencele au avut din nou problemecu danezele (10-10 pauz\), `ns\diferen]a s-a f\cut `n parteasecund\, c=nd oaspetele nu au maireu[it s\ g\seasc\ la fel de u[ordrumul spre poarta PauleiUngureanu. ̀ n cel\lalt meci al gru-pei, Hypo a trecut cu 27-24 deBuxtehuder [i are prima [ans\ lacalificarea `n grupele principale.Austriecele pot pierde ambele par-tide r\mase de jucat (cu Oltchim

acas\ [i Randers `n deplasare), cumen]iunea c\ nu pot ceda la maimult de [apte goluri `n deplasareadin Danemarca.

Primul loc `n grup\

Dup\ primele patru etape, cam-pioanele Rom=niei au maximumde puncte `n grupa A acompeti]iei. Antrenorul echipei,Jakob Vestergaard, a declarat lafinalul partidei cu Randers HK,c=[tigat\ cu scorul de 27-23, c\ `[idore[te victorii [i `n cele dou\meciuri care au mai r\mas de jucat`n grupa A a Ligii Campionilor.“Eu rulez lotul `n meciurile decampionat, nu `n Liga Camp -iuonilor. `n disputele internefiecare juc\toare are [ansa s\evolueze, s\ arate forma `n careeste. Chiar dac\ suntem califica]i`n grupele principale nu voi faceexperimente pe final. Vrem primulloc, vrem maximum de victorii, neducem la Viena s\ luam ambelepuncte”, a spus Vestergaard.

Cea mai bun\ ap\rare

Cu o medie de 20 de goluriprimite pe meci, v=lcencele au cea

mai bun\ ap\rare din LigaCampionilor dup\ trei meciuri.De asemenea, portarul PaulaUngureanu a reu[it 17 parade `npartida cu Randers, av=nd un pro-centaj de mingi salvate de 46%.Unul dintre cele mai importantemotive care st\ `n spatele perfor-man]ei este forma incredibil\ `ncare se afl\ portarul echipeiv=lcene, Paula Ungureanu.Revenit\ la `nceputul acestuisezon dup\ ce a n\scut, Paula afost un adev\rat `nger p\zitorpentru campioana Rom=niei `nultimele dou\ partide.Goalkeeperul Oltchimului areu[it 22 de interven]ii `n meciulcu Buxtehuder (c=[tigat deOltchim cu 34-15), respectiv 17parade `n victoria cu Randers.

Galacticele, favorite la titlu

Oltchim nu este degeaba con-siderat\ una dintre cele mai put-ernice echipe din Europa. Echipaare `n palmares 16 titlurina]ionale, 13 Cupe ale Rom=niei,2 trofee IHF, 1 Cupa Cupelor, 1Supercupa Europei [i 1 Trofeu alCampioanelor.

Cel mai recent, a ajuns `nfinala Champions League `nsezonul competi]ional 2009-2010, `ns\, de data aceasta galac-ticele vor s\ [i c=[tige finala cuorice pre]. Astrele handbalisticeindic\ o final\ de ChampionsLeague `ntre Oltchim [i Györ.Campioana Ungariei a f\cutprima pasul c\tre faza a douacompeti]iei, , iar la nici 24 de orecampioana Rom=niei a urmat-o.

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ SPORT 31

Oltchim, `n drum sprefinala Champions League

Oltchim R=mnicu V=lcea este deneoprit `n actualul sezon com -peti]ional al Ligii Campionilor,fiind una dintre cele mai `n form\

echipe. Campioana Rom=niei lahandbal feminin a ob]inut dumi -nic\, 4 noiembrie, pe teren propriu,cea de-a patra victorie consecutiv\

`n grup\, cu danezele de laRanders, scor 27-23, calific=ndu-se`n grupele principale cu un punctajmaxim.

Oltchim s-a calificat `ntre celemai bune 8 echipe

CampioanaRom=niei este dene`nvins `n Europa

Dup\ patru etape, v=lcencele au maximum de puncte

Neagu resimte dureri la um\rHandbalista echipei Oltchim, Cristina Neagu, a declarat c\ este

la 60 la sut\ din poten]ialul s\u fizic dup\ trei meciuri jucate `nLiga Campionilor, preciz=nd c\ resimte o oboseal\, pe care o con-sider\ normal\ av=nd `n vedere perioada de inactivitate avut\.“~nc\ mai am dureri la um\r, acum resimt [i o oarecare oboseal\.Nu sunt `ngrijorat\, este normal din moment ce vin dup\ o lung\perioad\ `n care nu am jucat. Nu `mi e team\, sper c\ a]i observatc\ nu joc cu fric\. Sunt undeva la 60 la sut\ din poten]ial, lucrurilemerg spre ceea ce `mi doresc. Sunt con[tient\ c\ am trecut printr-o perioad\ dificil\ [i c\ altfel se vorbea despre mine dac\ f\ceamni[te meciuri foarte slabe”, a spus Neagu. La sfâr[itul anului2010, Cristina Neagu era declarat\ cea mai bun\ handbalist\ alumii, dar dup\ numai dou\ luni, în februarie 2011, a acuzat durerila bra]ul de aruncare [i s-a operat la um\r. Un an [i opt luni a duratchinul handbalistei, a suferit interven]ia chirurgical\ [i recuper-area în Statele Unite.

Clasamentul grupei A

1. Oltchim (Rom=nia) - 82. Hypo Viena (Austria) - 63. Randers (Danemarca) - 24. Buxtehuder (Germania) - 0

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201232 SPORT

Acesta fost al 127-lea mecidintre cele dou\ mari rivale,`ncheiat cu a 37-a victorie stelist\.De altfel, steli[tii s-au impus `nultimele trei partide directe, `nfiecare din acestea marc=nd c=tetrei goluri [i de fiecare dat\dinamovi[tii fiind cei ce audeschis scorul. Cea mai recent\`nt=lnire a demonstrat c\ Steaua eechipa cea mai puternic\ dinRom=nia la ora actual\. “Arefoarte mult\ for]\, cu juc\toritehnici care ne sunt superiori [itactic [i fizic. Sunt juc\tori maiputernici dec=t noi [i asta o vedetoat\ lumea. E o chestiune de for]\genetic\, juc\torii steli[ti a[a aufost construi]i”, a declarat `nsu[iantrenorul lui Dinamo. ~n urmaacestei victorii, “ro[-alba[trii” s-audistan]at la 13 puncte de Dinamo`n clasamentul Ligii I.

Au `ntors rezultatul

~n prima parte a jocului, Steauanu a ar\tat aceea[i for]\ ofensiv\cu care a obi[nuit `n sezonul com-peti]ional 2012-2013. Ba, maimult, pe fondul unor gre[eli indi-viduale `n lan], dinamovi[tii aufost cei care au deschis scorul,dup\ un contraatac letal al luiAlexe. Elimina]i din CupaRom=niei de Con cordia Chiajna [icondu[i de marea rival\, “ro[-alba[trii” nu p\reau s\ mai aib\

puterea s\ revin\, `ns\ nu a fosta[a. Dup\ pauz\ au p\rut maiproaspe]i [i mai motiva]i [i aureu[it rapid egalarea, mai ales c\Dinamo a practicat un stil ital-ienesc de `n chidere a jocului, darcu juc\tori rom=ni, ie[i]i dinform\, deci ineficient. Au urmatalte dou\ goluri, care au stabilitscorul final, 3-1, [i lansarea Stelei`n cucerirea titlului cu num\rul 24.

“Am meritat victoria”

Antrenorul echipei Steaua,Lauren]iu Reghecampf, a de claratc\ adversarii nu meritau s\ c=[tigemeciul dup\ ce s-au ap\rat pe totparcursul `nt=lnirii. “Felicit echipa[i to]i oamenii care au contribuit lavictoria din aceast\ sear\. Con -

sider c\ s-a `n t=mplat ceea ce ne-am propus, adic\ s\ c=[tig\mmeciul. M\ consum\ foarte multun astfel de meci, dar `ncerc s\ nule transmit asta juc\torilor mei.Spectacolul oferit de fanii no[tri afost incredibil. Toate victoriile aufost frumoase, dar cea din searaasta este extrem de important\,mai ales c\ am reu[it s\ `ntorcemscorul”, a spus Reghecampf.

“Mai mult nu am putut”

Tehnicianul echipei Dinamo,Dario Bonetti, a declarat c\ eleviis\i nu puteau face mai mult [i aprecizat c\ `n opinia sa ar fi trebuits\ li se acorde un penalti.

“Cred c\ am avut un penaltineacordat [i cred c\ era mai corect

s\ fie acordat al nostru dec=t cel pecare l-a dat Stelei. Am fost con-str=ns s\ fac dou\ schimb\ri pen-tru c\ s-au accidentat, ceea ce adus la pierderea calit\]ii joculuinostru.

Felicit `ns\ juc\torii mei pentruatitudinea din teren, mai ales c\trebuie s\ ]inem cont c\ am jucatla doar 72 de ore dup\ meciul deCup\. Diferen]a a fost f\cut\ [i delipsa de experien]\ a juc\torilormei `n fa]a steli[tilor. Mai multdec=t am f\cut ast\zi nu se puteaface”, a spus Bonetti.

“Ro[-alba[trii” [i-au ar\tat din nousuprema]ia fa]\ de echipele din Liga I[i s-au impus categoric `n fa]a rivalei,

`n “El Clasico” de Rom=nia - cel maiimportant meci din campionatulRom=niei. Steaua a `nvins, duminic\,

4 noiembrie, cu scorul de 3-1, echipaDinamo, `n derbiul etapei a XIV-a aLigii I, disputat pe Arena Na]ional\.

Steaua-Dinamo, “El Clasico” de Rom=nia

Steli[tii s-au impus cu3-1, dar dinamovi[tiicontest\ arbitrajul

Steli[tii, supu[i unui control antidoping

Steaua este liderul la zi al campionatului Rom=niei,performan]ele juc\torilor antrena]i de Lauren]iu Reghecampf dinprima parte a sezonului pun=nd pe g=nduri mul]i adversari. Au exi-stat [i voci care au acuzat un posibil dopaj al steli[tilor, `ns\ nimicnu a fost dovedit p=n\ acum. Dup\ ce “Ro[-alba[trii” au fost supu[unui control antidoping inopinant cu c=teva zile `naintea meciului,dup\ derbi-ul cu Dinamo, Raul Rusescu, autorul primelor dou\goluri, a fost supus unui nou test. Dinamo a solicitat acest controlantidoping `n speran]a c\ va putea c=[tiga meciul cu Steaua la masaverde. “A alergat suspect de mult”, au spus oficialii “alb-ro[ilor”.

Dinamovi[tii acuz\ vehement arbitrajul

Oficialii [i juc\torii lui Dinamo acuz\ vehement arbitrajul bel-gianului Alexandre Boucaut, pe care `l consider\ responsabil deneacordarea a dou\ penalty-uri pentru echipa lor [i acordareaincorect\ a unei lovituri de pedeaps\ pentru Steaua, decizii care arfi schimbat total rezultatul partidei. Marcatorul unicului goldinamovist, Marius Alexe, nu a fost impresionat de Steaua [i sedeclar\ nemul]umit de presta]ia arbitrului. Chestionat de pres\ laie[irea din stadion, Cristi Borcea, fostul ac]ionar, nu a rostit dec=ttrei cuvinte: “A fost jaf”. De aceea[i p\rere au fost [i antrenorul [ijuc\torii dinamovi[ti, care spun c\ nu este nevoie de arbitri str\ini.

Armata lui Reghe a fostpeste ap\rarea lui Bonetti

“Ro[-alba[trii”, la 13puncte de “c=ini” `nclasamentul Ligii I

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ SPORT 33

Dintre echipele care emit pre-ten]ii la titlu, numai FC Vaslui(vicecampioana) a reu[it s\redreseze startul slab al actualu-lui sezon competi]ional. CFRCluj (campiona), Rapid [iDinamo (echipe care au ridicatme reu [tacheta fotbalului rom= -nesc) se pozi]ioneaz\ la jum\ -tatea clasamentului [i nu dausemne de revitalizare. Mai mult.O]elul Gala]i (campiona dinurm\ cu doi ani) `ncearc\ dinr\sputeri s\ nu retrogradeze.Surpriza actualului sezon com-peti]ional a produs-o nou promo-vata Viitorul Constan]a, care sebate de la egal la egal cu echipeledin Liga I.

Campiona CFR Cluj

CFR Cluj, campioana Ro -m=niei, voia ca [i anul acesta s\`[i asigure prima pozi]ie a clasa-mentului, `nc\, p=n\ acum nu af\cut dec=t s\ dezam\geasc\.Obi[nui]i cu trofeele, ardeleniinu au reu[it s\ se impun\ [i din

cauza accident\rilor `n lan]. CFRCluj este pe locul 6, cu 22 depuncte, iar singurul obiectivr\mase este cucerirea CupeiRom=niei, trofeu care ar asiguraparticiparea `ntr-una dintre celedou\ competi]ii europene,Cham pions League sau EuropaLeague. Totu[i, nu este de negli-jat performan]a ardelenilor dinUCL, competi]ie unde se bate cuManchester United, Braga [iGalatsaray [i cu mari [anse decalificare `n “prim\vara euro-pean\”.

Vicecampioana FC Vaslui

Anul trecut, FC Vaslui a pier-dut dramatic toate obiectivelestabilite. Nu s-a impus `n campi-onatul Rom=niei, termin=nd pelocul secund, de[i presta]iilemoldovenilor erau convin g\toa -rea. De asemenea, `n EuropaLeague, echipa lui AdrianPorumboiu a f\cut spectacol cu

Sporting, Lazio [i Zurich, dar nua reu[it s\ treac\ de faza grupelor.Toate frustr\rile din sezonul tre-cut par s\ se fi rev\rsat asupraechipei anul acesta, c=nd obiec-tivele stabilite par greu de real-izat. FC Valsui, este, `n prezent,pe locul patru `n campionat, cuun total de 25 de puncte, cu zecemai pu]ine dec=t liderul com-peti]iei. Totu[i, mai exist\ [iop]iunea Cupa Rom=niei, echipafiind calificat\ `n sferturi.

O]elul, la retrogradare

`n urm\ cu doi ani, `n sezonulcompeti]ional 2010-2011, O]elulGala]i c=[tiga campionatul Ro -m=niei, devans=nd echipe puter-nice precum Steaua, Dinamo,Rapid, CFR sau Vaslui. Maimult, `n acela[i a c=[tigat [iSuper cupa, iar participarea e -chipei de la malul Dun\rii `nChampions League era un visdevenit realitate. Era a treiaechip\ din provincie care realizao asemenea surpriz\, dup\ CFR

Cluj [i Unirea Urziceni. Dinp\cate `ns\, lipsa banilor a dus lao presta]ie slab\, ba chiar la dis-trugerea echipei `n sezonulurm\tor. Anul acesta, fo[tii cam-pioni sunt aproape de ret-rogradare, pe locul 15. O]elariilupt\ din r\sputeri s\ r\m=n\ `nprimul e[alon, `ns\ au numai 14puncte.

Viitorul lui Hagi

Dup\ un sezon extraordinar `nLiga II, echipa de pu[ti finan]at\de marele Gic\ Hagi a promovatpe prima scen\ a fotbaluluirom=nesc. Plin de optimism [i cupoft\ de glorie, cel mai mare fot-balist Rom=n spunea, `n var\, ca[i-a propus ca echipa lui s\ ter-mine sezonul competi]ional2012-2013 `ntre primele 10echipe. Obiectivul ViitoruluiCons tan]a nu este ireal, `ntruc=t,dup\ 14 etape, echipa lui Hagi seafl\ pe pozi]ia a 11, cu 18 puncte,la numai un punct distan]\ delocurile 8-10.

Campioanele Rom=niei au dec\zut anul acesta

Cele 14 etape disputate din sezonul competi]ional2012-2013 o propulseaz\ pe Steaua `n fruntea clasa-mentului, detron=nd orice alt\ echip\ care emitea, celpu]in `n var\, preten]ii la titlu. Este cert, spun oameniidin fotbal, c\ “ro[-alba[trii” vor ob]ine titlul cunum\rul 24 din istoria clubului.

Rapid, Dinamo, CFR [iO]elul, marile dezam\giriale actualului sezon

Liga I, dominat\ categoric de “ro[-alba[trii”

RezultateleetapeiGloria - Viitorul: 1-1Ia[i - “U” Cluj: 4-0CFR Cluj - FC Bra[ov: 5-0FC Vaslui - Ceahl\ul: 4-3O]elul - Gaz Metan: 2-0Steaua - Dinamo: 3-1Pandurii - Severin: 2-2Petrolul - Concordia: 0-0Rapid - Astra: 0-2

Liga I se va juca dup\ sistemul play-off

Conduc\torii fotbalului rom=nesc se g=ndesc serios la schim-barea sistemului competi]ional al Ligii I, dorind cu orice pre] ridi-carea nivelului fotbalului rom=nesc. Dumitru Dragomir, pre[edin-tele Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) confirm\ aceste discu]ii [ispune c\ aproximativ 12 cluburi sunt de acord cu introducerea sis-temului competi]ional de tip play-off, iar un alt avantaj ar fi acela c\Steaua [i Dinamo s-ar `nt=lni de patru ori `ntr-un sezon. “Am infor-ma]ii c\ 10-12 echipe doresc schimbarea sezonului competi]ional.Acum s\ vedem de c=nd se va putea pune `n aplicare o astfel dehot\r=re. Vom avea patru meciuri Steaua-Dinamo pe sezon.” a spusDumitru Dragomir la gsptv. Schimbarea sistemului presupune, `nprimul r=nd, diminuarea num\rului de echipe din primul e[alon, dela 18 la 14. Astfel, echipele vor fi din cele mai puternice, f\r\ celeretrogradabile, iar meciurile vor fi mult mai echilibrate.

ClasamentulLigi I1. Steaua - 35 2. Astra - 273. Pandurii - 274. FC Vaslui - 255. Petrolul - 23 6. CFR Cluj - 227. Dinamo - 228. Concordia - 209. Rapid - 1910. FC Bra[ov - 1911. Viitorul - 1812. Gaz Metan - 1613.Ceahl\ul - 1514. “U” Cluj - 1515. O]elul - 1416. Gloria - 1017. Ia[i - 818. Severin - 5.

Gazeta Rom=neasc\ 9 noiembrie 201234 PUBLICITATE

CABINET STOMATOLOGIC(DENTIST)

DDrr.. PPeett rruu CCoovvaaccii

Metrou A - Cornelia Largo Boccea

Via Taddeo da Sessa, 12 (intrarea vizavi de Upim)

Tel. 06-66019505,

Cell. 347-3493913

Reduceri 50% pentru romåniPosibilitate finan]are plat` \n 24 rate, dobånd` zero

Italia - Rom=niaTransport s\pt\m=nal colete

[i persoane, m\rfuri voluminoase, mut\ri de domicilii

Transport frigorific tur-retur

Costel ChitacuTransportator autorizat

`n Rom=nia [i Italia

Tel. Italia347 7723735327 0073930

Tel. Rom=nia0745 8060400745 014180

1euro/kg

Garan]ie maxim\, pre]uri convenabile

� Aranjamente florale pentru ocazii speciale: nun]i, botezuri, anivers\ri

� Invita]ii de nunt\ [i de botez� Buchete de mireas\ [i buchete de na[\� Flori de pus `n piept (naturale)� Lum=n\ri de cununie [i de botez� Pahare de nunt\ pentru miri [i na[i� M\rturii (bomboniere) pentru nun]i [i botezuri� Colabor\ri cu firme de catering [i restaurante rom=ne[ti� Orn\m s\li de nun]i cu huse pentru scaune, e[arfe [i fe]e de mas\.

Flor\ria Eden v\ ofer\:

Vizita]i magazinul nostru situat `n RomaVia C.A. Jemolo, 131 - zona Torraccia

(Uscita 12 GRA - Centrale del Latte)

Telefon: 3280486663 � 0664508880 www.edenfiori.it

Serviciu pentru

comunitateîn colaborare

cu ARI

În fiecare an 20.000 de romåni î[i cump`r` cas`

în Italia.Tu ce a[tep]i?

Sun` la 06 263 162 sau vino la sediul nostruVia Fringuello, N° 50 A, Roma

Te ajut`m 100%

Personal care vorbește limba românăCosturi reduse pentru români și moldoveniDeschis şi sîmbăta şi duminica

Extracţie dinţi 35€Curăţare dinţi 35€Opturare estetică 50€

(la interfone sunaţi 50)

cont

acte

CABINET STOMATOLOGIC

CABINET STOMATOLOGICDENTIST

Dr. MINO VICIDentistul vostru la Milano

Telefon: 320 7515221

Reduceri pentru romani

9 noiembrie 2012 Gazeta Rom=neasc\ S|N|TATE 35

Fructele [i legumele, consumate `n can-tit\]i mari, reprezint\ arme eficiente contradepresiei, fiind asociate cu starea de bun\ dis -pozi]ie [i cu un risc mai mic de apari]ie ademen]ei. De[i se [tie de mult\ vreme c\ princonsumarea a cel pu]in cinci por]ii de fructe [ilegume pe zi organismul lupt\ eficient contramultor boli, pu]ine studii [tiin]ifice au tratatrela]ia dintre alimenta]ie, buna dispozi]ie [is\n\tatea mintal\. Rezultatul unui studiurecent este surprinz\tor: pentru a avea o starede bun\ dispozi]ie [i o bun\ s\n\tate mintal\,sunt recomandate nu cinci por]ii de fructe [ilegume pe zi, ci mai degrab\ [apte sau chiaropt por]ii, informeaz\ lefigaro.fr.

Acest studiu britanic, realizat de cerce -t\torii de la Universitatea Warwick, a fostefectuat pe un e[antion de 80.000 de persoane

alese la `nt=mplare. Analiza mai multor studiirealizate `n Marea Britanie a necesitat maimulte metode matematice [i statistice pentrua interpreta r\spunsurile oferite de partici-pan]i la un chestionar foarte detaliat despreobiceiurile alimentare, starea lor de s\n\tate,senza]ia de bun\ dispozi]ie sau, eventual, dedepresie.

~n ceea ce prive[te senza]ia de bun\ dis-pozi]ie [i s\n\tatea mintal\, cercet\torii auremarcat o leg\tur\ puternic\ a acestor doifactori cu cantitatea consumat\ de fructe [ilegume, indiferent de prezen]a sau de absen]acelorlal]i factori demografici, sociali [i eco-nomici. “Efectul statistic generat de con-sumul ridicat de fructe [i legume a reprezen-tat o surpriz\”, a declarat medicul SarahSteward Brown de la Universitatea Warwick.

Noua Gazeta Rom=neasc\registrazione al Tribunale di Roma

nr. 118/2003 il 17.03.2003

Via Eleonora Duse n° 53 IV piano, 00197 – Roma Tel. 06 943545 15; Fax 06 9799 8632

www.gazetaromaneasca.come-mail: [email protected]

Editore: STRANIERI IN ITALIA srlVia Eleonora Duse n° 53, 00197 – Roma

Tel. 06 943545 15; Fax 06 64790280 www.stranieriinitalia.it: [email protected]

Direttore responsabile: Sergio Talamo

Direttore editoriale: Sorin Cehan

Collaboratori: Miruna C\jv\neanu, Andi R\diu,Crina Suceveanu, Irena M\d\lina Carave]eanu,

Ruxandra Dr\goescu, Georgiana Baciu, Nicoleta Mogo[, Gabriela Chiril\, {tefan Dabu,Marin Octavian, Elvio Pasca, Stefano Camilloni

Grafica: Carmen Florea, C\t\lina P\un

Pubblicità: Tel. 06 943545 05; Fax 06-67490280

[email protected]

Distribuzione: Messaggerie Internazionali

Via Manzoni, 8, 20089 - RozzanoNumero Verde: 800 827 112

Distribuzione locale e abbonamenti: Anca Gliz

Tel. 06-94354507; Fax 06 9799 [email protected]

CENTRO STAMPA QUOTIDIANI SpA

Via dell'Industria 52 - 25030 - Brescia


FISIOTERAPICO FLAMINIO

Îngrijiri pentru boli

( , MASAJE REABILITARE ACCIDENT, LASER, TECAR, VERTEBRALE, ELECTROTERAPIE, ETC).

Via Francesco Carrara, 24 • 00196 Roma Metro Flaminiotel\fax 06.3215105 • tel. 06.3230368 • mobile 331.5320257

Informa]ii: Tel.: +39 06 263 162 - mob. +39 3771113888Tel.: +40 237 230 324 - mob.: +40 763 924 142ROMA – ITALIA: Via del Fringuello, 50 A

Site: www.elephantmoving.eu email: [email protected]

Pre]uri mici, servicii

de calitate

- Mut\ri de domiciliu intern [i interna]ional

- Transport de: colete de la 80 de cen]i la kg, m\rfuri,

mobil\, autoturisme din/`nItalia-Rom=nia

- Bilete de avion

Suntem prezen]i pe tot teritoriul Italiei

+39 06.263162

Fructele [i legumele, arme eficiente contra depresieiAbonament la

Cost anual (44 edi]ii): Euro 90.00Plata: Cont curent po[tal nr. 50655786Titularul contului: Stranieri in Italia srl

~n buletinul de v\rs\m=nt specifica]inumele ziarului la care v\ abona]i -

Gazeta Rom=neasc\ - indic=nd numele,adresa [i num\rul vostru de telefon.

Pentru mai multe informa]ii:email: [email protected]

Tel: 06.94354516, Fax: 06.97998632

Gazeta Web 9-15 Noiembrie 12

Documents

Transcript of Gazeta Web 9-15 Noiembrie 12