GAZETA TRANSILVANIEI.REOACţlUUEA ŞI AI>M1 N INTRAŢIU> E A :

BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22.

„G A Z E T A “ IE S E ÎN F IE C A R E DI.Pe unii an d 12 fior., pe ş e s e luni 6 fior., pe t r e i l u n i 3 fior.

România şi stră inătate:Pe anii 36 fr., pe ş e s e l u n i 18 fr., pe t r e i l u n i 9 franci.

ANULLJ XLVII A N U N C I U R I L E :O seriă garmondii 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare

Scriso ri nefrancate nu se primesou. — Manuscripte nu se retrămltu.

SE P R E N U M E R Ă :la poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

NB 153. Sâm bătă 2 5 A ugustü (6 Septembre) 1 8 8 4 .

Braşovti in 24 Augustü (5 Sept.)Este fórte tristű pentru (Jiaristulü românü

când se vede ccndamnatű de a ínregistrá totü numai fapte străine şi când i se dă aşa de pu­ţinii ocasiune de a vorbi de fapte săverşite de cei ce sunt chiămaţî a luptâ pentru binele po­porului şi pentru recăştigarea drepturilorű lui.

Suntemü sătui de a totü înşirâ la fapte duş- mánóse, la fapte réutációse şi barbare, ce se co- mitű di11 partea protivnicilorù noştrinaţionali în prejudijiulü libertăţii, alü drepturi- lorii ai alü desvoltării pacïnice a poporului ro- mânù. Voimü se au(}imü şi de fapte vrednice de apërare ale Românilorü, de energia şi cura- giulu lorü, de buna înţelegere şi strînsă unire dintre ei şi de neobosita lorü stăruinţă şi perse- veranţă în luptă.

Suntemü sătui de a totü înşirâ în colónele fóiei nóstre lovirile ce trebue sê-le îndure necur­mată învăţămenlubi nostru românescü din partea şovinismului maghiarü oficioşii şi neoficiosű. Vo- imű së ni se dé odată prilegiulü ce-lü asteptàmü cu atâta sete, de a raportă lumei românescî, că toţi Românii de bine fără deosebire de con­fesiune, preoţii şi mirenii, vë(}êndü că nu mai e de glumă ş i - au datü mâna şi au în - heiatu sânta ligă a dreptăţii, cu scopü de a apéiá prin fapte demne rom ânescî, prin fapte curagióse necurmate, cu tóté mijlócele le­gale zidulü culturei nóstre românescî, care ne scutesce deodată naţionalitatea şi legea strămo- şâscă.

Suntemü sătui de a ne totü plânge asupra tractărei umilitóre, ce o suferü unii dintre archie- reii noştri, asupra atacurilorü ce se índréptá (Jil- nicü în contra autonomiei nóstre bisericesc! şi şcolare prin amesteculü organelorü politice în a- facerîle nóstre, asupra nepăsărei ce-o documentézá unii şi a lipsei de susţinere şi sprijinire, de care sé jáluescü alţii. Este timpulü ca se vedem ü o- dată o mişcare sănăt0să şi seriósá pe terêmulü bisericescü, sè vedemü formându-se şi consoli- dându-se în sînulü bisericelorü române de amên- doue confesiunile nisce falange puternice, cari s0-şî alégá de devisă a trăi şi a muri pentru au­tonomia bisericii, singura cetăţuiă în care sê mai adăpostesce a^î limba şi naţionalitatea nóstrá; cei ce se bucură de binefacerile constituţiunei bise­ricesc! së stárnéscá a-o susţinâ şi a-o desvoltá spre binele obstescü, ér cei ce încă nu să bucură de sinodalitate se pretindă restabilirea ei, ca o garanţiă pentru pacïnica desvoltare a biserieei şi pentru independenţa ei.

Suntemü sătui de a raportă mereu despre nedreptâţirile, ce trebue së le sufere bietulü ţă­ranii românü şi despre ilegalităţile, ce sô comitü spre rènlü lui de cătră cei ce n ’au inimă pentru élű. Amù dori së au^imü odată, că Românii cunoscători de carte de prin judeţe s’au deştep- tatü din apatia lorü şi au înÇelesü că datoria lorù este de a sări în ajutorulü ţăranului, de alü povăţui, de alü conduce cu cunoscinţele, lorü prin labirintulü de legï, care de care mai apësà- tóre, şi de a nu suferi ca së fie şi mai amarü îmbrâncită prin arbitrariulü şi violinţa organe-

Ilorü puterii.

Suntemü sătui în fine de a vedé atâta slă­biciune şi netrebniciă în sînulü cărturariloru noştri.

Voimü së-i vedemü odată pe toţi şi pretutindeni impuindü printr’o atitudine démná, curagiósá şi corectă duşm anilom neamului nostru, căci cu câtü vom ü dovedi mai multü servilismü, cu atâtü mai multü ne putemü aşteptă a fi despre- ţuiţî şi batjocuriţî din partea lorü.

Libertatea şi drepturile poporului românü niciodată nu se vorü puté recâştigă printr’o purtare şovăit0re şi têrëitôre. Biserica şi raţio­nalitatea nóstrá niciodată nu-o vom ü puté apërâ cu succesü fiind lipsiţi de curagiulü şi de ener­gia strămoş0scă,

N ’ajnnge să ne numimü Români, trebue să fimü Români zeloşi, cu alte cuvinte trebue să fimű „zeloşi apêràtorï ai naţionalităţii şi ai religi- unei romane.11 Aşa ni-a povăţuim însuşi Maiesta­tea Sa prea bunulü nostru Domnitorü.

Zëlosü apărătorii şi luptătoru naţionalti este însă numai acela, care dovedesce acésta prin fapte. D e aceea voimü së vedemü fapte, cerenm fapte cari se înalţe véda şi bunăstarea poporului românü, fapte demne românescî şi adevëratü pa­triotice, cari să-i uşureze presentulü şi să-i asigure viitorulü.

SOIRI TELEGRAFICE.(Serv. part. ală ,Gaz. Trans,«)

Malaţca, 5 Septemvre. — Maiestatea Sa sosi aici cu trăsura venindü de pe cámpulü de ma­nevre. Pe tótá calea fü íntém pinatü cu strigări entusiastice de imensa mulţime a poporului. După amé(Ji pela două césurí primi M. Sa înaintea por- ţei de triumfü din piaţa principală salutarea au- torităţilom . Maiestatea Sa adresă cuvinte graţi0se cătră mai multe persóne şi merse apoi la caste- lulü lui P âlfy, unde după ce fü salutatü de stă­pâna castelului, se retrase în apartamentele Sale. Séra castelulü a fostü iluminatü prin unü focü strálucitü de artificii.

V ie n a , 5 Septemvre. — Regele Sérbiei Mii anü nu va merge la Grleichenberg, ci va rămânea ín Viena ca óspe alü împăratului. Mi- lanü a primiţii în audienţă pe ministrulü K ál- noky şi pe K állay.

Bucuresci, 5 Septemvre. — Fóia oficială (Jice, că R egele a íntreprinsü călătoria la Belgradü din iniţiativa Sa personală şi cu con­lucrarea guvernului. Intre améndoué popórele strínsü unite nu esistă nici unü felü de diferenţă, deaceea şi călătoria va fi însoţită de resultate fericite pentru améndoué regatele.

CRONICA piLEI.In cele dintâiă cjile ale lunei lui Septemvre s o c i ­

e t a t e a p o m p i e r i l o r ă v o l u n t a r i b r a ş o v e n i îm­plineşte 4ece ani dela fundarea sa, şi cu acestă prilejă va aranja o s e r b a r e în 6 şi 7 Septemvre s. n. Sâm­bătă, va fi întrunirea colegială în sala hotelului »Nr. 1.* Duminecă la 6 óre diminăţa musica pompieriloră va cântâ; la 10 óre va fi adunarea în sala »sfatului,« unde voră ţine doué vorbiri, una despre istoria societăţii pompieriloră braşoveni, dela întemeiarea ei până a(Ji; la trei óre se voră face esercitii după cari se voră îm­părţi medalii de argintă pompieriloră cari au servită 10 an i; după amétjí la 5 óre va fi banchetă în sala hotelului Nr. I. Pentru banchetă se facă anunţările la farmacia din »Tergulă grâului« până mâne Sâmbătă, la 12 óre a. m ; la 8 óre séra va ii concertulă musicei pompieriloră, după care va urma joculă. Intrarea 60 cr., la banchetă ună tacâmă 1 fl. 50 cr.

*

fiarele maghiare desminţescă sgornotele ce se lăţi­seră despre ună atentată, ce s’ar fi plănuită împotriva

Regelui Milană. In Ungaria şi Austria — <Jică ele — Milană se află în ţera pretiniloră lui şi atâtă în cercu­rile politice, câtă şi la poporă elă intâmpină cele mai nefăţărite simpatii.

*

Se telegrafézâ farului . P o l i t i s c h e C o r r e s p o n ­de nz« că, la defilarea ce a fostă la muntele Topcider, Regele României se puse în fruntea regimentului ce I-a fostă dată de regele Milan ca proprietate şi a defilată pe dinaintea regelui Sêrbiei. In urmă cei doi roonarchl au dată mânile şi mulţimea i-a aclamată cu mare en- tusiasmă. La prâncjulă de gală ce s’a dată séra, regele Milană a închinată ună toastă în sànëtatea regelui Carolă relevândă asemănarea desvoltărei istorice a celoră douë ţări şi statornicia amiciţiei ce nu s’a turburată nici odată. Regele Carolă închinândă asemenea ună toastă în să- nëtatea regelui Milană, a exprimată aceeaşi ideiă.

*

Comitetulă pentru sărbătorirea centenarului lui Horia, Cloşca şi Crişană, publică ună apelă, prin care rógá pe s c r i i t o r i i r o m â n i s ă - ş i t r i m é t à celü p u ţ i n ă p â n ă la 25 Septemvre scrieri de ale lorű p e n t r u a l b u m u l ă , ce se va publica, propune înfiin­ţarea de s u b - c o m i t e t e p e n t r u s e r b a r e a c e n t e ­n a r u l u i ş i î n p r o v i n e ii şi anume, că deschide l i s t e de s u b s c r i e r e p e n t r u c r e a r e a f o n d u l u i lui Ho­r i a. »C.ontămă« — sfîrşesce apelulă — ,pe sprijinulă tuturoră Româniloră în împlinirea sarcinei, ce ne-amă luată. Së nu perdemă din vedere: Străinii ne pri- vescă !«

*

Din Lemberg se telegrafézá, că dela Miendzyborz unde se facă de presentă manevrele de tómná — a pornită unii escadronă din regimentulă de ulanî, ce portă numele Impëratului Franciscă Josifă, spre Varşovia. Musica regimentului îlă însoţesce.

*

M. Sa ImpSratulă a dăruită 500 fl. pentru cei ne­norociţi de focă din Toporow şi 100 fl. pentru zidirea unei sinagoge în Tamoruka în Galiţia.

*

» Ră s b o i u l ă « scrie: ministrulă de rësboiu a dis­pusă mobilisarea a douë secţiuni de ambulanţe militare, spre a veni în ajutorulă comuneloră rurale bântuite de bólé, din judeţele Mehedinţi şi Putna, cu totă persona- lulă medicală şi materială necesară de pansamente. Cu acéstá ocasiune se va fece esperienţă cu cuptórele de campaniă pentru fabricarea pânei.

*

Ac e l a ş i ef iară scrie, că congresulă studenţiloră universitari, care se va Çiné în luna lui Septemvrie în Galaţi, va fi câtă se póte de imposantă şi prin numără şi prin calitate. Studenţii din ţâră şi străinătate se gră- oescă së se înscrie; mai cu sémá cererile de înscriere de prin provinciă curgă ca plóia.

Se 4*ce că cu acéstá ocasiă se va face o escursi- une la Constanţa pentru statua lui Ovidiu; în acestă scopă o agenţiă a vaporeloră — nu scimă care — va oferi gratis drumulă în acéstá escursiune.

*

»Romania* scrie, că ministrulă dorindă a mai uşură sarcina soldatului în timpă de campaniă, a însărcinatăo comisiune, pentru a hotărî reducerile, ce s’ară puté face atâtă în efectele de îmbrăcăminte câtă şi de echipamentă.

*

»Naţiunea« spune: Codulă de justiţiă militară ac­tuală avândă óre-care lacune, ministerulă de rësboiu a numită o comisiune care së studieze părţile, ce ară fi de modificată séu de introdusă. Iacă — după revista mili­tară — principalele modificări, ce se voră introduce: In consiliu së potă luă parte tóté gradele superióre, ser- vindu-le acéstá dreptă scolă, pentru ca astfelă së pótá fi pregătiţi ca së aplice bine legea când voră fi chemaţi. Consiliulă se va numi prin tragerea la sorţi. In materiă de delicte s’a suprimată munca publică, spre a se pune în concordanţă codulă penală militară cu celă ordinară.

*

Guvernulă italiană a însărcinată pe d. Bruto Amante, cunoscutulă filo română şi redactoră ală faru lu i »Confe- deraţiunea latină,« să-lă represinte la inaugurarea statuei

lui Ovidiu, care se va face la Constanţa în luna lui Oc- tomvrie. *

Principele Bismark încă în săptămâna acésta va plecá la Berlinü. Acéstá grabnică călătoriă a surprinsü pe toţi, cei ce erau de credinţa, că diplomaticulü ger- manü va rémáné în Varzin pănă la tómná târziu. Sco- pulü lui, se (Jice, că este a se înţelege cu împăratulă în privinţa unorü cestiunî mai însemnate din politica es- ternă, şi anume despre schimbarea recentă a relaţiuni- lorü dintre Francia şi Germania.

*Cu totă paza, coléra a isbucnitű în Italia, unde

unü mare numérü de locuitori au cá4utü jertfă în Nea- pol, Turin, Genua, Pisa şi în I t a l i a n o r d i c ă ; aprópe e dérá şi de Austria. In Tirolü au fugitü din Italia o mulţime de lume. Regele şi miniştrii au cercetatü locu­rile infectate, au mângâiaţii pe locuitori şi au datű şi însemnate sume de bani pentru uşurarea nécazurilorü poporului.

*Lunea trecută locuitorii din Lecco, în Italia sudică,

au íntocmitü o procesiune, ca sé se róge pentru ferirea lorü de coleră. In fruntea procesiunei se purtă statua de lemnü a patronului acelei localităţi. Bersaglierii însă au provocată mulţimea sé se înprăştiă. Se începu o încăierare între poporü şi puterea armată, care se fini cu ruperea în bucăţi a statuei.

*Unü corespondentă din Marsilia alü diarului »Le

T e mp s ; « telegrafézá că s’a descoperită de cătră obser- vatorulü din acelă oraşă, a 240-a planetă din grupulă situată între Marte şi Jupiter. Strălucirea acestei pla­nete este de o potrivă cu aceea a unei stele de a două­sprezecea mărime.

*Ministrulü Gladstone a ţinută înaintea unei mulţimi

de alegători din Edinburg o vorbire, în care a respinsă afirmaţiunea foiloră germane, că Englesii ară privi cu ge- losiă colonisaţiunea germană din Africa; elă e tocmai de idea contrară. Purtarea Angliei cătră alţii trebue să fie aşa, cum pretinde ea să se porte alţii cătră densa. Glads­tone şi-a esprimată părerea sa de rău despre nesuccesulă conferenţei, ceea ce a alterată forte multă însămnătatea conferenţeloră europene, organulă autorităţii civile în in- teresulă păcii şi fericirii poporeloră. Primă ministrulü englesü atinse apoi politica egipténá din trecutü a gu­vernului; despre politica viitóre nu a voitü să vorbéscá, până ce nu-şi vorü împlini Northbrook şi Volseley mi­siunea lorü. In generalü, se pare, că Gladstone nu se simte bine în isolarea, în care a ajunsă prin politica sa. Elă a ocolită ori ce cuvéntü, ce ar fi pututü face sânge rău unde-va şi s’a mărginită să vorbéscá câtă mai puţină.

*Cu totü protestulü făcută de 799 comune cu aprópe

3.000,000 locuitori, cu tóté manifestaţiunile, cari nici în Anglia nu-şi potă găsi séménü de mari ce au fostü — camera belgiană a primită proiectulă de lege a scólelorü cu 80 voturi contra 49. Poporaţinnea e tare aţîţată în contra guvernului. Ultramontanii se temă acum, că Regele nu va sancţiona legea şi ameninţă chiar şi coróna. »Journal de Bruxelles* a scrisă: ,Nesancţionarea proec- tului ar dă o grea lovitură prestigiului şi siguranţei re- galităţei.«

* *Revoluţionarii din Varşovia, se (Jice, că au cercatü

să scape din citadela de acolo pe tovarăşii lorü Bordow- ski, Novak şi alţii. Au pătrunsă pănă în coridóre, dar au fostü băgaţi în sémá de-o sentinelă, care făcendă sgomotü, ei au fugitü. In curte s’au găsită o mulţime de unelte de spartü, scări şi funii. Prisonierii erau deş­tepţi cu toţii şi îmbrăcaţi gata de ducă. Nimănui nu i se mai permite acum să intre séu să se apropie de c i­tadelă.

*Din Petersburg se desminte scirea, că la graniţele

ruso-chinese s’ar fi ivită turburărî şi că supuşii chinezi ară voi să se rupă de sub stăpânirea rusă. Nici pe cale oficială, nici pe cale privată vestea nu se póte adeveri.

*In China partida răsboiului a eşită învingetore. Ma­

rele secretară şi vice-rege Li-Fung-Ceang, care vré pace cu Francia a fostă degradată şi lipsitü de tóté decora- ţiunile. In stradele Pekingului s’au lipită afişe, în care se declară răsboiulă Franciéi, şi se poruncesce totodată tuturoră locuitoriloră sub pedepse aspre, să se elibereze de orice sarcini impuse de cei de naţionalităţi străine.

*»Times* anunţă, că în Pecking s’au afişată pe strade

proclamaţiunî, în cari se declară răsboiulă contra Fran­ciéi. Dér totă prin ele ar fi opriţi toţi supuşii de-a mal­trata pe străini.

*»Colegiulă Censoriloră« din Pechingü a înmânat.ü

împărătesei-regente a Chinei unü memorandă în contra ori cărei înţelegeri cu Francia.

POLONII DIN AUSTRIA.Intréga presă polonă se ocupă de discursulu

ce l ’a ţinuţii înaintea alegétorilorü séi deputatulii Dzieduszyck şi despre care amii relalatü íntr’unulü din numerile trecute. „Gazeta K rakowska“ scrie între altele:

Acestu conducătoră distinsă ală representanţiunei nóstre parlamentare nu s’a mulţămită numai de a enu­mera alegétorilorü săi îii trécátü şi amăsurată afacerilorü acţiunile deputaţiloră poloni în Reichsrath şi în dietă, ci în darea sa de sămă a desfăşurată şi vederi politice mai întinse — i d e i a I a g e l l o n i l o r ü ! Óre se află o inimă patriotică polonă, în care apelulü pentru redeşteptarea acestei idei se nu afle ună echou durabilă. Nu vomü renunţa la credinţa în patria nostră, în Polonia. Reali- sarea ideei Iagelloniloră ne va pluti totdéuna înaintea nostră. Pe lângă drepturile nóstre naţionale, pe lângă independenţa autonomă şi desvoltarea constituţională, pétra fundamentală pentru politica nostră reală, baza pe care noi aşedândă aceea pătră, avemă să zidimü edificiulü nostru, o formézá ra(|a de speranţă într’ună viitorü neperitorü şi încrederea în esistenţă conti­nuă ca statü a patriei nóstre, precum şi credinţa în viitórea putere a Poloniei. Idea Iagellonilorü este unü instrumentü cu care íncepemü acéstá construcţiune. Dér realisarea tradiţiuniloră Iagellone, a ideei nóstre familiare naţionale, nu aternă numai de noi. Practicii noştrii po­litici vorü trebui să cumpenéscá, când se póte folosi acéstá ideiă ca scopü, şi când ca mijlocü. Câtă vreme nu e cunoscută, décá la loculü cuvenitü s’a primitü re­alisarea acestei idei, cu greu va avé succesű o astfelü de losincă, ba s’ar puté (Jice cu siguranţă, că în ra­porturile actuale pr fi şi periculosü şi neînţelepţesce, de a se esprima în publică parola despre realisarea ideei Iagellonilorü, înainte de a se agită cestiunea polonă şi cestiunea restabilirii Poloniei.

SCOLELE COMERCIALE.

Ministrulü de instrucţiune ungurescü a publicatü în fóia oficială unü decrelü îndreptată cătră inspectorii de scóle. Decretulü conţine disposiţiunile, ce le-a luatü mi- nistrulü pentru schimbarea organisaţiunei de până acum a şcoleloră comerciale, organisaţiune, ce esistă de la anulü 1872. De însemnată este din acestü decrelü îm­prejurarea că cursnrile ce se fncü Duminecă şi în dife­rite seri din săptămână pentru copii, ce se aplică la ne- gotü abia se deosibescü de cursurile de repetiţiune şi clasele elementare şi că nu coréspundü în nici unü chipü cerinţelora unui ucenicü de comerciantü. S’a mai băgatü de sămă, că instrucţiunea în scólele medii comerciale mai are şi neajunsulü, că se întinde şi asupra unorü obiecte, cari s’au învăţatü în clasele mai de josü ale scólelorü primare, ce arfi însemnă o zadarnică perdere de timpü; nu s’a uitatü apoi nici defectulü, că pen­tru câştigarea cunoşcinţeloră generale unele obiecte rudite de învăţămentă nu se predau de odată şi unite, ci separate. — îndemnată de aceste neajunsuri, minis­trulü de instrucţiune a luatü şi a íntocmitü o nouă or- ganisaţiune a şc01eloră comerciali, care are de scopü să ridice şi s c ó l e l e p e n t r u u c e n i c i i de c o m e r c i ­a n ţ i peste nivoulü şcoleloră de repetiţiune, să contragă într’o măsură cuvenită obiectele de învăţămentă, ce să referă la cunoscinţele generale, şi să dea instrucţiuneio astfelü de direcţiune, íncátü şcolarii să-şi potă mai cu înlesnire câştiga cunoştinţele şi generale şi speciale, carili suntü de lipsă, pentru cariera comercială. Orele de predare se voră împărţi de aceea astfelü, ca profesorulü să potă preda numai cele mai de căpeteniă principii ale obiectului său, dér numai acestea şi să-i rămână şi şco­larului vreme, să-şi prelucre prelegerile aurite şi să mai pórte grije şi de lucrările practice, ce să cerü delă dén- sulü.

AUTONOMIA BISERICII SASESCI AMENINTATA.Maghiarii au dată încă de o pedecă ce le stă în

cale. Autonomia bisericescă a Saşiloră ardeleni le zace ca o petră pe inimă. E vorba cum să-o înlătureze. f ia ­rele ungurescî, atâtu de meştere în născocirea mijloce- loru, cu care se p6tă lovi în naţionalităţile nemaghiare, îşi bată acum capulă cum s’ar pute strînge în chingi autonomia bisericei săsesci. »Magyar Polgâr« din Cluşă e celă dintâiu, care să încercă să deslege acestă pro­blemă şi, profitândă de ocasiunea ce i-o oferă conventulă evangelică din Pesta, scrie:

Organismulă bisericei evangelice lasă multă de do­rită. In actualulă organismă n’are destulă val6re idea unităţii statului ungară, Saşii ardeleni iormeză ună stată în stată, ceea ce nu se unesce cu noţiunea de stată de dreptu modernă. »Ori câtă s’ar provocă ei la o m a g n a c h a r t a . Faptuiă că superintendenţa evangelică a Sasiloră nu stă în nici o legătură cu superintendenţele din Ungaria, ci întreţine legături mai multă cu Germania, decâtă cu biserica înrudită ungurescă, e o referinţă atâtă de anor­mală, încâtă trebue înlăturată. Nu (jicemă, ca să se ni- micescă autonomia bisericescă a Saşiloră, ci numai s’o

aducemă în armoniă cu cerinţele statului de drepţii mo­derau. Intr’ună stată de dreptă nu se pote suferi, ca pe teritorulă său să esiste o corporaţiune lăţită şi orga- nisată seu confesiune, care graviteză în : afară. Nu se pote suferi, că sub masca autonomiei bisericesci se gâ- sescă în fiecare comună bisericăscă nisuinţe separatiste duşmăndse statului. Nu se p6te suferi ca o comisiune să se afle in luptă continuă chiar cu naţiunea. Posiţi- unea actuală a bisericei Sasiloră insă a creaţii cam o astfelă de situaţiune. Superintendenţa Saşiloră ardeleni nu vrea să vie în atingere cu biserica evangelică din Ungaria, nu vrea să se desvOlte împreună cu acesta Sunt chiar Saşi, cari mărturisescă, că nu sunt cetăţeni ai statului ungară, că prin urmare n’au nimică comunii cu vieţa statului ungară. Cumcă între Saşi la fie-care pasă întelnesci vederi nepatriotice, considerândă ca o virtute faptulQ, că în timpulă răsboiului pentru libertate au luptată în contra naţiunei ungare; că aici acum nu înceteză a agită în contra maghiarismului, tote acestea se ascriu împrejurării, că Saşii nu voescă să între în organismulQ protestatimului ungurescă.

»Magyar Polgâr« termină provocândă opiniunea pu­blică a ţării, ca să silescă pe Sasi a întră în uniune cu biserica evangelică ungurescă. Decă Saşii suntâ pa­trioţi, potă face acăsta, dice foia cluşiană.

Germania şi Francia.In revista sa dela 2 Septemvre— (Jiua luâ-

rei Sedanului — „Neue Freie Presse“ se ocupi de relaţiunile raarilorű puteri dela apusü.

,ţ)iua acésta« (jice 4iaru'u vienesă, »e o (Ji, de care Germanii îşi aducă aminte cu mândriă, şi de care Fran- cesii cu totă Zdrobirea loră nu au de ce să se ruşineze, C ei î n v i n ş i s ’a u l u p t a t ă t o t ü cu a ş a vitejii ca şi î nv i ngă t o r i i ! ! . . . Pe cámpulü sángerosü de luptă dela Sedană, precum şi pe alte 20, au vécjutü Fran- cesii şi Germanii ce grozave jertfe cere résboiulü dintre, ei şi învingătorii, şi învinşii se voră fi unită în gânduli că ar fi demnü de cele două popóre fruntaşe ale Europei, se tráiéscá pe viit.oră în pace şi înţelegere.... Ca vecini buni Francesii şi Germanii potă trăi şi voră şi trăi din mo- mentulă, din care în Paris se va da uitării trecutulü şi sé va renunţa la ce nu se mai póte lua îndărătă«....

„N. F . Presse“ pom enesce apoi tratatul» încheiată cu Francia, pentru apărarea emigran­ţii om germani în casű de résboiu cu China, pomenesce visita lui Courcel la Varzin, cari sunt dovecfî de pretiniă, produsă mai multă prin greşelile politicei englese. Egiptulu este legătura prin care Germania se légá cu Francia si cei din Berlină îşi dau tótá silinţa sé íntarésca acésta legătură catü mai multü. Esistenţă ei depinde ínsé de o condiţiune, care este mai de căpeteniă póte, decâtii tó té : afară de guverne trebue sé se înţelâgă şi popórele.

Poporalii germanu sé şi póte înţălege mai uşorii, căci elü póte mai uşoru sé uite résboiulü dela 1870.

»De ce să urímü pe Franceşi? Lorü avemü ale mulţămi dórá i m p e r i u l ü c e l ü nou!« au^irámü- (jice N. F. P. — gráindü pe ună cetăţană din Germania nordică. Francesii din parte-le încă ar puté (jice: »Dece să urîmă noi pe Germani? Lorü avemü să le mulţămimi doră r e p u b l i c a ! «

Greulü este însă, că nu toţi Francesii suntű republicani şi în poporü trăiesce încă ura împo­triva Germaniei şi ea se pronunţă în presa mai mică a Parisului. Foile cele mari vorbescă însă cu demnitate de Germania şi cumpenescu chiar de pe acum posibilitatea unei înţâlegerî durabile cu Germania.

Impécarea Franciéi şi Germaniei a apucaţi dar pe calea cea mai bună şi pe (}i ce merge cresce şi dorulü guvernului francesii sé întâmpine gândirile Germaniei. . . . Şi-apoi şi cei din Paris vorü vedé şi vorü pricepe, că Alsaţia şi Lotaringia nu mai trebue sé o socotésca de unü membru rupţi din corpulü Franciéi, ci de o parte constitutivă a îm- p0răţiei germane. Parola pusă de unele (Jiare: „Da- ţi-ne mai întâiu Alsaţia şi Lotaringia, apoi vomu vedé de putem fi pretinî!“ nu o póte — sfersesce „N, Freie Presse“ — primi Bismarck nici pentru cele mai bune relaţiuni cu Francia!....

ROMÂNI Şl VALACHI.„K olozsvári K ö z lö n y “ din 3 Septembre scrie

unii a rticu lü , priv itorü la Rom ânii din Ungaria şi T ransilvan ia sub titlu lü „R om âni şi Valachî“ (R om ánok és oláhok). R edroducem ü din aceşti a rticu lü u rm átórea parte tradusă din fidelü :

»Suntă în imperiulă Stului Stefanü câteva miliőié de supuşi maghiari cu graiu valachă. Aceştia suntü muncitori oneşti, cari în bună pace şi concordiă cu ceia- lalţi fii ai patriei portă sarcinele netăgăduită grele ale li­bertăţii şi independenţii statului. — Inima loră sêmtedu­rerile patriei, şi cu plăcere îşi jertfescă sudorile şi sân-l gele loră, aşa precum o pretinde acésta progresulă orae-1

nirei dela locuitorii frumósei ţări din Europa de mijlocü. Ei cu plăcere ínvétá unguresce, (?) şi suntü mulţămitori, căci ini îl bine îşi adu<-ü aminte de ocrotirea i ái intéscá a timpmilorü feudale, cándü boerulü maghiarii înaintea luaiei şi a lui Dumncdeu erá réspundétorü de bunăstarea şi liniştea iobagilorü (robilorü) séi. Ei n’avéu a se plânge de nimicii până pe timpulü Mariéi Teresiei, până ce cu- rentulü politicü, care ţîntea a scote din fire pe boerii ma­ghiari, nu i-a amárítü pe domnii, şi i-a fácutü sé pără- séscá pe iobagi lăsându-i în neputinţa lorü minorenă, în miseriă. .şi absolută zápácélá. Dar acéstá stare nu multü a duraiü. Măreţa luptă pentru libertate din 1848 a proclamatü pe toţi de ómeni şi de cetăţâni, şi şi pe Valachi, cari de atunci íncóce suntü stăpâni pe sortea lorü, suveranii muncei lorü, stăpâni pe esistenţa lorü, în acéstá ţâră, ocrotiţi de legi independente severe. Ei înainleză şi se desvóltá în raportű şi proporţiune cu ceilalţi Hi ai statului. Onóre lorü şi scutulü legilorü şi de aci înainainte!

Unü cafetierü din Satulü-Nou, la stăruinţa unui Ro- I France,* radicalü cu 30,000, »La Justice,«tOtÜ dfi annln nhnná ,:i----- --------------— I» • r" ■mânu totO de acolo, abona »Gazeta Transilvaniei« pentru

cafeneua sa, ca omenii s& se mai dedea şi cu cetitulii de (jîare românesc!. Şi cugetaţi că (Jiarulu românescii a scăpaţii de cangrena renegaţiloru maghiarisători? Nici vorbă. DomnulG B o n t i l o v i t s G u s z t â v (e domnii şi elii) care e încă învăţătorii românescii în Satul u-Nou, ve- (jendO (Jiarulti românescii în cafenea, i-a săltatu inima de bucuriă, sperându pe conta »Gazetei» a câştiga vre unu osii de roşii dela marele fabricanţii de Unguri, T r e f o r t şi dela necunoscutulO şefii alii Singhalezilorâ. Domnişo- rulu Bontilovits făcu în gura mare nisce esplicaţiuni dia­bolice despre »Gazetă« în faţa unorâ îndividi cu sânge asiaticii, cari apoi atâta au urlaţii în urechile cafetierului până ce-lâ constrînseră a pune capfitii abonamentului dela »Gazetă.« D. Bontilovits, Românii renegaţii, pare mi-se din Deva, fabricaţii în stabilimentului merelui prietenii alQ omenimei, Rethi, în duoi ani de dile a făcuţii atâtea scandale în Satulii-Nou, în câtii de

organulü

c.

■JT-S.* X S Z Z ’XÎSS: SZ22JST f r" *• *“■ —apusanö íinü cro.lö ş,-au însuşiţi ş, cualificaţiunea mo- sigură că ministru I'a şi plătită pentru astfelTd* ^ ralâ şi intelectuală mai înaltă, şi nebăgăndă în sémá pro- urmă ch.ar şi patronii lui cei mai buni şi puternL lonvin" verbală, care <J.ce că: >m natura non est saltus,. în géndu-se despre caracterulă fluştura-fl şl neruşinaţi a m T câţiva am sau metamorphosatü pe deplinü: din Saulü ca nuntătorului lorü l’*.i nerU!?,natu aIu de-prin minune s'a făeulă Paulă, din Irimiă Cassius, din p răpa^“Toderü (Togyer) Pompilius; şi devenindă incetuiă cu séu e cu multa mai mică ca «in ’ caracterului« u lă domnî potă lucra contra istoricei continuităţi Numai archanghelulü Mihailt m v T p n tT L p l ie dreptü a dulce, patri, potă lucra de acolo de josü turele consciinţei sale Dreptatea nu niero , unde se află, contra scutului maghiarü, ce i-a ocro- pincii românesci nu <>p n n to r - Ü sfinţema o- tittt şi îi ocrotesce, contra tradiţiunilorâ nealterabile tenilorü. P™ ana e crestăturile pin­ale fatalităţii, contra autorităţii şi legilorü sancţionate, contra mamei comune, contra frăţietăţii, ce au părăsit’o Au venitü Ciangăii şi pela noi, în apropierea Pan şi contra egalităţii. ciovel, dér v réndü că nu potü trăi mulţi au luat’o la

Aceştia sunt R o m a n i i : unü némü ambifiosü, sănătosa cătră Bucovina; cei mai »bogaţi« şi-au fácutü semiproletarü, bogaţi în fraseologiă convenţională, fără case neacoperite, cei séraci şi-au fácutü găuri în pămentfi legătură logică, veciniculü jargonü alü demagogilorü; ei ^ tráiescü ca sobolii. Mâncare le va mai dâ încă *misucescü tóté, sé vaită neíncetatü, sunt nisce fiinţe răpi- nistPr*ulú $ Crucea roşiă, fără ca ei sé lucreze ceva

dér şi acésta o dau jidovului pe beutură şi rabdă cum plitü. Unü opincarü.

tore în căpenegii de profeţii, strică ordinea, şi sunt pe în calea guvernării. In mânile lorii pressa este o

maşină diabolică, care răspândesce gâlcevă, în trupuliinutremântnW luată din pâmentulă maternelO se |SOCIETATEA PENTRU FONOULU DE TEATRU ROMÂNU

-o-

îşi vapreface în sânge alii urei şi reruşinării binecuvântareaeeau . w" ww- w ug- l t n i n u madusO creştinismula prin învăţarea scrierei şi cetirei la t jn6 adunarea^ ^ de teatru romantiei se preface în păcatti; ei se faci luptători în marea şi leîe 16/28 si 6 ^ In A r a d â în (?i"vecînica luptă socială a minciunei, şi pentru sine înmul- j - ^ T . "P_ernvre' r0orama e următorea,ţescii numărulii nefericiţilorâ.

Contra a c e s t o r a trebue s i luplămă cu paloşulă alegă duoi notari pentru şedinţele adunării — 3 Secredecheruvimă ală adevărului; trebue să-i f a c e m ă i m- tarinlă societăţii va ceti raportulu comitetnlui socieTătt

în i n i m a p o p o r u l u i credulă, pe care uşoră asupra lucrării sale, începute dela adunarea generală dtaf pot'. 7 Sg' , ,Tref ue f ' ,de” a; eâ,mai T‘'eb» 1 Se alege o comisiune de einci membri pe”teoperimft ag.taţtumle cu înţelesfl dupluală cuvinteloră tru propuneri, şi raportulă comitetului i se nrediM, ea si scotemă ceea ce se află ascunsă sub toga esaminare. — 5. Casarulă Societăţii va ceti raDortnlflk tribună, cuţitu ă d ntre flori, şi hidosulă capă ală despre starea cassei, cu sporulfi dela ultima adunare n■rţa de sub vilul» cela pestriţa. Aceste nise impună eoce, şi peste fotă despre averea ei - 6 Se va t(econsciintă şi de mintea sănătosă In Cluşiu s’a sâ- o comisiune de 5 membri pentru esaminar'ea raport . Z^ f " ”f 30 “ 314 lup‘e'- c,e ,rebue se-° casai'uta*- - 7. Se va alege o comisiune de 5 membri

tai. Acesta oraşa era cu deoseb.re potrivita a deveni care in înţelesula §-lui 4 din statutele Socielătii v a d ? Iâ elementelorâ subversive române, si Inii 1 « na va I ticr£ momKri _y ? ’

-------------T &lui Clemenceau cu 5000—7000; bonapartistulü »Li­berté« cu 12,000— 16,000; »Matin« cu 20,000, »Pays,« bonapartis’ű, cu 12 — 15,000; »Moniteur,* regalistü cu 10,(XX), »Naţional,* ministerialü, cu 10,000; radicalulü »Rappel,« organü alü lui Victorü Hugo cu 20,000; »Ré­publique Française.* care dela mórtea lui Gambetla a scrtdutü dela 80—90,000 la abia 8000 esemplare; repu- blicanulü »Siècle« cu 20,000; radicalulü »Evénement.« cu 10,000—20,000; bonapartistulü »Gaulois« cu 15,000; republicanistulü moderatü »Journalü de Débats,* care e şi celü mai scumpü diarü din Paris, cu 12,000. Ç)iarele ullra-montane »Monde,« Univers, »Français* şi altele nu au decâtü 2—5000 es. La olaltă parele republicaneesü în 1,193,000 esemplare, ér cele antirepublicane ín339,000.

Colegiulü censorilorú chinesî. — încă pe la 1420 Cr. s’a înfiinţattt în Pechingü »Colegiulü Censorilorü«

compusü la începutü din 12, ér acum din 50 de mem­bri. Colegiulü e ínsárcinatü sé predea o cronică fidelă a imperiului, şi sé observe ca cultulü cjeilorü, moravu­rile şi legile imperiului cerescü sé se menţiă"cu stricteţă. Duoi din aceşti censori stau totdéuna pe lângă împëra- . tulü, ale cărui fapte ei le observă şi le înregistrézü în fie-care di. După ce more împëratulü, se întrunesce co- egiulü, esaminézá faptele réposatului şi hotărăsce apoi,

décá elü merită séu nu sé fie pusü între 4e‘- Membrii acestui colegiu se alegü chiar de acesta, dér cu consim­ţăm ântu l guvernului, şi primescü lefuri strălucite.

Tawhiao. — Regele Tawhiao alü Maorilorü, care a fostü în Londra, a scrisü o adresă de despărţire şi a însârcinatü pe maiorulü The Whearo sé o publice. Tra­ducerea adresei este: »Cătră dragii mei prietini, cari m’au îngrijitü pe mine şi pe tovarăşii mei şi ne-au în- vitatü la ei cu mare dragoste, după ce amü ajunsü în acéstá depărtată ţâră. Sé trăiţi şi voi şi femeile şi copii voştri. Eu mé întorcü la rasa şi în ţara mea cu bine­cuvântarea lui Dumnezeu, care m’a povëÇuitü pe mine şi pe tovaiăşii mei pe mare, sé vë vedemü pe voi şi së ne învëjàmü a cunósce gândirile marei naţiuni. Vë trimetü astfeliu salutările mele la despărţire. Rămâneţi aici în ţâra nostră şi între poporulü nostru şi Dumnezeu, care mi-a arátatü bunătatea sa, sé ve ţînă traiulü, Bunătatea şi dragostea, care mi-aţi dovedit’o mie şi tovarăşilom mei nu se va perde. Amü vë(|utü bună­tatea şi iubirea de pace a întregei naţiuni, a femeilorü şi a copiilorü ei. O, dragii mei prietini, urmările bună- tăţei rëmânü ne schimbate. Vedi Mateiu 5, versü 6—10. Insfîrşitfi, la despărţire sunt veselü, că amü vëcjutü şi m’amü învăţatfi a cunósce lucrările, ce amü întâlnitü în cale în acéstá ţ0ră !* — Aşa scie scrie regele Tawhiao !. . .

Unű podű chinesü. — Intre podurile cele mai vred­nice de védutü din lume este podulü din Langang în China. Elü e construitü preste unü braţfi alü mării chinese, are o lungime de cinci mile englese (8,045 chi- ’ometri) şi nu mai puţintt ca 300 de arcuri. Pe colóna fie-cărui arcü zace câte unü leu de marmoră, lungü de 21 urme. Lăţimea podului e de 75 de urme.

, o — - — kjuv;iclaţn, va caş-centrulü elementelorü subversive române, şi ,Iulia,« care tigâ membri fundatori, ordinari şi ajutători pentru So­se ascundea sub totü felulü de simbóle, dimpreună cu cietate. — 8. Se vorü ceti discursuri coréspundétóre sco- - - ------------- ^vicopuuatjiure sco-»scumpele« sale (Jiare ultraiste. promitea a fi unü stratü pului Societăţii, séu de altă materiă literară, ce sunt depotrivitü pentru scremăturile spirituale ale unorü fiinţe a se însinuâ vice-preşedintelui Iosifü Vulcanü înainte decatilinareprovocatóre. Tinerimea Uuiversitară nu puté su- adunare. — 9. Preşedintele închide şedinţa —Ieri hábéuciile destrăbălaţilorfi; prin păşirea sa sérbáto- II. In 17/29 Septemvre. 1. Preşedintele deschide şedinţăréscá i-a fácutü atenţi; tinerimea a declaratü, că trebue şi protocolulü şedinţei de eri se va ceti şi autentica __suflaţi din cale, duşi índéréptü în vizuniile lorü, aceea 2. Raportulü comisiunii pentru câştigarea membrilorü nuoi.carî vréu. precum zise domnulü nostru íncoronatü — 3. Raportulu comisiunii asupra socotelelorü casaruluicătră deputaţiunea din Caraş-SevermO, — sé submineze — 4. Raportulü comisiunii asupra raportului comitetului.buna înţelegere frăţ0scă.« Ceea ce tinerii au fácutü în Societăţii, şi insinuarea altorü propuneri în interesulü

i x -• j ___ i v umeritulü lucrului, este corectü, justü şi dreptü.Greşelele neînsemnate ale unora n’au fostü apro

fondului. — 5. Se va decide loculâ şi ^iua adunării ge­nerale pentru anula 1885. — 6. Se va alege o comi-

nici de 4iaru^ nostru, deşi sanguinismulâ mai mare siune de trei membri pentru autenticarea protocolului singuratecilorii se scuseză pe deplinii prin obrăsni- din şedinţa a doua. 7. Preşedintele va închide adunarea.a:—------------------- — - j ■’ - Din şedinţa comitetului societăţii, ţinută în Buda-

.................... .. Io-

ciile (jiarelorO » r oma ne , « prin demonstraţiunile aţîţă- , , ____ _____ r .f V,1JUIU. I1A AI6re din 15 Maiu, şi prin purtarea unora ca Nicoră- peşta în 5 luliu 1884. Dr. At. Marinescu secretarii.

Acum cândii cu ocasiunea visitei la Aradâ M. Sa sifâ Hosszu preşedinte.declaraţiuni atátü de hotărîte faţă de diferitele

deputaţiunî valache, cu care ocasiune metropolitului Mi- ronü Românii fórte lámuritü i s’a accentuatű pe lângă interesele tronului şi binele p a t r i e i , acum índoitü ne

inaintea ochilorü figurile acestor R o m â n i , carî pe désa amintire a tronului cu intenţiune sé ferescü

D I V E R S E .piaristica parisiană. — In capitala Franciei

eşiau în luna lui Iunie din ăstti anü 53 de 4*are cuoti-diane, în câte 1500 până la 100,000 esemplare, nesoeo-

de a respicâ şi cuvântulü, , patria,« care posede aceaşi tindü (|iarulü »Petit Iournal,« care ese în 600,000 esem-greutate. . . plare. Orleanistulü »Soleil* şi radicalulü »Lanterne

scotü câte 100,000 esemplare. Vine apoi »Petit Naţional şi »Petite République Française,« republicane cu 40 până la 50,000 esemplare; »Petite Presse* şi »Petite Moni­teur«, regaliste cu câte 25,000 esempl.; apoi foile comu

CORESPONDINŢA PART. A „GAZ. TRANS.“

Satulü-Nou de Banatü, 31 Augusta 1884 _ . ................^ luuo wluu.Credü, că v’aşfi face mare bucuriă, cándü v’aşfl nar(|ilorü şi demagogilorü »Bataille,« »Cri du Peuple« şi

comunica numai veşti bune din fundulü Banatului; ínsé »Intrasigent« totü cu atâtea esemplare. Dintre fiarele ie astădată acésta nu o potü face, fiindü silitü a vé mari parisiane are regalistulü »Figaro« cea mai mare pune înaintea ochilorü şi unü casü fórte regrelabilü pen- ediţiă de 80,000 — 90,000 esempl; după elü vine repü­lni piopăşirea némului nostru románescü din acestü blicanulü ministerialü »Temps* cu 35,000. Dintre cele Í- 1J‘ mai însemnate 4»are trebue sé mai pomenimü: *La

ÎNSCIINŢARE.*)înscrierea la scólele medii gr. or. române din Bra-

şovfi pe anulü scol. 1884/5 st. v. se va face în cance­laria direeţiunei dela órele 8—12 a. m. Şcolarii se vorü presentá la direcţiune însoţiţi de părinţii ori tutorii lorü. Se cere ca părinţii sé însinue la direcţiune unü vechilü responsabilü cu domiciliulü în Braşovti, carele va înlocui pe părinţi ori tutori faţă de direcţiunea şcolară. Şcolarii, cari vinü dela institute străine vorü produce testimoniu scolasticü în regulă, de botezü şi de vaccinatü.

Şcolarii aspiranţi la cl. I. g. ori I reală dela scó­lele primare esterne conformü decisiunei conferenţei pro­fesorale aprobate în acéstá formă de senatulü scol. ar- chidiecesanü, şi cei ce în sensulü legii de instrucţiune art. XXX §. 10 din 1883 s’au pregátitü privatim se vorü supune esamenului de recepţiune prescrisü din l i m b a r o m â n ă şi m a t e m a t i c ă .

Recerinţele sunt: Cetirea şi scrierea corectă ro­mână, reproducerea celorü cetite; proposiţiunea simplă pură şi amplificată. Cele patru operaţiuni aritmetice cu numeri întregi.

Esamenele de recepţiune şi supletorice se vorü ţin0 în 30—31 Augustü 1 şi 2 Septemvre 1884 st. v. dela 3—5 óre p. m. in fiecare (Ji-

Şcolarii cari s’ar presentá mai târdiu la îmatricu- lare se vorü respinge. Despre ulterióra recepţiune decide conferenţa profesorală şi în ultima istanţă senatulü sco­lasticü archiediecesanü.

NB. Didact.ru pentru gimnasiu infer. şi scóla reală e de 6 fi. 30 cr. pentru celü superiorü şi scóla comer­cială 10 fl. 50 cr. pentru cei de confesiune străină plátescü în- pátritü. Tacsa de recepţiune este de 2 fl.

De didactru se scutescü şcolarii pauperi cu purtare morală bună şi cu progresü în sciinţe bunü.

BraşovO, în 19/31 Augustü 1884.Direcţiunea scólelorü medii gr. or. române.

St. Iosifü,Directorü.

ţare.*) Diarele române suntö rugate a reproduce acéstá însciin-

Directorulă.Ëditorü: laeobfi Mureş ian u.

Redactorü responsabilü: I)r. Aurel Mureşianu.

Oursulü la bursa de Vienadin 4 Septemvre st. n. 1884.

Rentă de aurii ungară6°/0 122.15 Rentă de aurii 4°/0 . . . 91.55 Rentă de hârtiă 5°/0 • • 88.15 Imprumutulii căiloră ferate

u n g a r e ........................ 142. —Amortisarea datoriei căi-

lorii ferate de ostii ung.(1-ma emisiune) . . . 95.50

Amortisarea datoriei căi- lorii ferate de ostti ung.(2-a emisiune) . . . . —.—

Amortisarea datoriei căi- lorti ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 102.—

Bonuri rurale ungare . . 101.— Bonuri cu cl. de sor jsre 100.75 Bonuri rurale Banat-Ti-

m i ş i i ............................. 100.50Bonuri cu cl. de sortarel00.50 Bonuri rurale transilvane 100 75

Bonuri croato-slavone . .100.— Despăgubire p. dijma de

vinii ung......................... 98.70Imprumutulii cu premiu

ung...................................114.10Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului . 115.90 Renta de hărtiă austriacă 80.65 Renta de arg. austr. . . 81.40 Renta de aurii austr. . . 103.95 Losurile din 1860 . . . 134.55 Acţiunile băncii austro-

u n g a r e ......................... 850.—Act. bănceî de creditii ung. 295.— Act. bănceî de creditii austr. —. — ArgintulQ —. — GalbinI

îm p ă ră te s c ! ................ 5.74Napoleon-d’o i i ................ 9.657aMărci 100 împ. germ. . . 59.50 Londra 10 Livres sterlinge 121.6q

B u r s a d e R u c u r e s c Î .

Cota oficială dela 21 Augustü st. v. 1884.

Renta română (5°0). . . Renta rom. amort. (5°/0) .

> convert,. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 1.) . Credit fonc. rural (7°/0) .

* 5? (5%) •» » urban (7%) .

» (6%) .» (5°/o) •

Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom. .

« » » Naţională AurăBancnote austriace contra aurii

). 933/, vend. 94953/4 » 96—97 V2 » 98Oü

1013/4 » 102V291 911/a

101V4 » 10297 » 97 »/.87 » 87s/*

1400 1405360. 361243 » 244

5-40.°/o » 6-502.08. » 2.10

Cursulu pieţei Braşovudin 2 Septemvre st. r>. 1884.

Bancnote românesc! . . . . Cump. 9.05 Vend.

[Argint rom ânesc ..................... ......»Napoleon-d’o r î ............................... »Lire turcesc!..................... •. . »Im p e r ia li .................................. ..... »G albenî...................................... ......>Scrisurile fonc. »Albina* . . . » Discontulü » . .

9.— »9.62 »

» 10.86 »

9.86 »5.64 »

» 100.50 »7—10 % pe anü,

9.641

101.5Ô

Numere singuratice din „Gazeta Tran­silvan iei“ se potu cum păra în tutunge­ria lu i G r o s s (în casa prcfecturei.)

ABONAMENTE LA „GAZETA TRANSILVANIEI."se potü face de la 1 şi 15 a fle-cărei luni.

Pentru Austro-Ungaria pe anü

» » |2 »

|4 »

Se aetfrdă abonamente şi lunare cu . Pentru România şi străinătate pe anü

12 fl. v. a.

6 „

3 „

36 franci

»

4

18

9

Celti mai uşoru mijlocii de abonare este prin man-

datti poştalii. Abonamentele se plătescu înainte.Rugămu pe domnii abonaţi se binevoiescă a ne da

lămuritu adresa, ca trimiterea diarului se nu sufere nici

cea mai mică întârdiere, Adm inistraţiunea.

Insciixitare.Subscrisul ă aduce la cunoscinţa onoratului publică, că

după pensionarea sa ca jude la tribunalulă regescu, a începută a practică advocatura şi că a deschisă. cancelaria sa în centrulu oraşului, strada Franciscaniloru Nr. 639.

B r a ş o v u în 31 Augustă 1884.l o a c l i i i n i i P â n c z £ l .

lMÎÎ*«

3

tiM

Subscrisulu ’mi iau libertate a aduce la cunoscinţa ono­ratului publică, cumcă din 29 Augustă a. c. st. n. voi ţinea o trăsură pentru pasageri

O M I JB U S .Acestă omnibus (trăsură pentru pasageri) va circulă între

Satulungă şi Braşovă prin comunele Cernată, Turcheşi, Bacifalău şi Dârste pe lângă preţurile mai josă arătate în modulă următoru:

1. Joia, Vinerea şi Dumineca va pleca spre Braşovu de 2 ore dela biserica nouă din Satulungă, dim inua la 6 6re şi înainte de prânză la 11 Va 6re. Totă în aceste 4^e va P̂ ec ̂din Braşovă spre Satulungă dela H otelulă „Cor6na“ diminua la 8 6re şi după prânză la 4 6re.

2 .' Lunea, Marţea, Mercurea şi Sâmbăta va circulă nu- f mai odată între Satulungă şi Braşovă. In aceste dile va plecă din | Satulungă dim inua la 6 6re, £r din Braşovă după prânză la 4 6re. j

Creţurile d.e pers6n.ă,:1. Din Satulungii, Cernatu, şi Turcheşd, până la Braşovii . . . 30 cr.2. Din B a c lfa lu ............................................................................ ..... . 25 »3. Din Derste ...................................................................................... 20 »

S at u 1 u n g u, 1884. Augustă. Ş t e f a n l i d p e .

Reincepondu lucrările mele cu

JLuru şi argintiiîntrerupte acum câţi-va ani, am onorea a anunţa că mi-am strămutatu laboratoriulii meu în casa de sub numerulu 4 01 din U liţa Negră.In chipulu celu mai solidu şi mai frumosu se- vârşescu lucrări, ce se ţinu de sfera meseriei mele, fie din nou, fie şi reparaturi.

H E ^ Î R I C t J E K £ L 1 U § .

SBBBHHBgBBH2— 5

Luni în 8 Septembre diua ultimă.Marea exposiţiă artistică istorică a Ini veitée

în sala redutei din cetate va fi incă numai pănă răni 8 Septembre n. expusă

Mersulu la esafodü.?

Intrarea acum K ,Eseeuţiunea nefericitei Regine Maria Stuart.

C u d e o s e b i r e s e d i s t i n g e g r u p n l u

C H R IS T O S U ÎN A IN T E A L V I P IL A T U D E M U N K AC SY. Deschisă diua dela 5 ore după am edi p â n ă la 10 ore sera, în D um ineci şi serbători dela

3 ore d. a. penă la 10 ore sera .Preţulu intrării de personă numai IO cr.

Cu t6tă stima

Louis Veltee.Tipografia Alexi Braşovii.