I pfßpi a c e s f ä i i a w m S r , L©i 3

Bial, Sa 26 SVlalu tB40 Cenzurat

:e(¡

A B O N A M E N T U L :

0B an 150 Lei

it ft }«®itale • ic¡!l ji siraiaătate

75 Lei 300 Lei

lMCri.8 ia registrul publicaţiilor periodice al Tribunalului Târnava Mică sub Nr. 3—1938.

Proprietar: Mitropolia Română Unită din Blaj întemeietori: f AI . L n p e a n u - M e l i n şi lu l iu M a i o r Director, IULIU MAIOR Redactor, SEVER BAREU

ateav Scum p e t e a - Speculatorii — O învăţătură şi un îndemn pentru plugari —

Peste ţară s'a abătut, aşa ca un val pustiitor, scumpetea. Nu te mai poti a-propia cu bani puţini de o marfă, că rămâi ruşinat. N'ai cu ce s'o cumperi. Toate s'au scumpit: hainele, lemnele, pânea, fasolea, bucatele şi de altfel toate lucrurile de mâncare.

Intr'o jumătate de an viaţa s'a scumpit mult, întrecând toate socotelile bietului om deprins să lege banul cu şapte noduri.

Se plâng de această scumpete: func­ţionarii, muncitorii, plugarii şi chiar şi negustorii. Şi scumpetea creşte pe zi ce merge. Ba, au început dela o vreme să lipsească şi multe lucruri de ale mân­cării. Sunt zile, când orăşenii nu mai găsesc pe la măcelării carne şi unsoare. Din prăvălii lipseşte uleiul, fasolea, ma­zărea şi altele. Păsările şi ouăle sunt iarăşi tot mai scumpe şi mai rari.

Vinovaţii de acest rău nu se găsesc nicăirea. Negustorii se plâng şi ei şi spun că o duc tot mai rău. Plugarii de asemenea spun că nu mai pot trăi. S'a dat vina şi pe speculanţi, adică pe acei negustori, cari cam ascund marfa şi o dau apoi numai cu preţuri mari. S'au Şi luat măsuri împotiiva acestor specu­lanţi. Şi încă măsuri aspre. S'a vestit apoi, că guvernul şi-a plecat şi mai mult urechea la necazurile populaţiei şi a luat unele măsuri gospodăreşti pentru îmbunătăţirea traiului. A poruncit chiar autorităţilor să ajute la aducerea lucru­rilor cari lipsesc populaţiei.

Mai sunt însă şi alte măsuri, cari n u trebuie să pornească nuniai dela cârmuire, ci dela noi, din mijlocul nostru, acestea privesc mai mult pe plugari.

Vremurile de azi întind şi ele o jia" de ajutor plugarilor, oricât de

Şi de negre s'ar arăta. Produsele Căneşti, adică lucrurile din gospodăria J'ugarului: vitele, păsările, ouăle, laptele, 75 bucatele şi altele. sunt tot mai ^tate şi mai bine plătite. Trebue nu-2 5 Plugarii să caute şi să-şi spo­n c a aceste bunuri. Socotelile făcute ta ° a m e n i i pricepuţi, arată, că şi azi în L păs t ră sunt vite şi porci prea pu->• - §l de soi rău, cu toate că noi am Putea sPori cu mult aceste bogăţii: Sunt

foarte multe, gospodării ţărăneşti cari n'au nici măcar o vită în curtea lor. Afară de aceasta în multe părţi vitele pe cari le avem sunt de soi rău, iar vacile dau lapte puţin. Porci avem iarăşi prea puţini şi aceştia de soi rău. Deaceea şi carnea de porc este aşa de puţină şi aşa de scumpă.

Lipsesc apoi şi păsările de curte — găinile, gâştele, raţele — din multe gos­podării. Multe din curţile ţărăneşti sunt aproape pustii, când ele ar putea avea fiecare câte 50-100 de găini, raţe, gâşte, cari sunt destul de uşor de ţinut şi a-duc un venit frumos şi sigur. într'un an de zile, 40 de găini bune şi de soi bun, îngrijite bine, dau cam acelaş ve­nit, pe care l-ar da 4—5 hectare de pământ.

In alte ţări, din vânzarea ouălor şi a păsărilor se scoate un venit frumos, cu care se pot acoperi o parte din chel­tuielile ţării.

Toate acestea sunt lucruri pe cari nu trebuie să le uite plugarul şi să le ia aminte. Dacă vremurile sunt grele şi necazurile şi primejdiile bat la uşa lui în fiecare zi, nu trebuie să uite, că acum are şi el prilejul de a face un ban doi mai mult. Tot ce are el în gospodărie este căutat, bine .preţuit şi bine plătit.

Imbogăţindu-şi gospodăria cu pă­sări şi porci de soi, el nu va suferi nici odată de lipsa lucrurilor de mâncare şi cu el nu vor suferi nici orăşenii.

Greutăţile prin care trecem acuma să fie o bună învăţătură pentru viitor.

S e r b a r e a Reuniuni i M a r i a n e a e l e v i l o r d o l a Liceul „Sf. V a s i l e " . Du­minecă 19 Mai Reuniunea Mariană a elevilor dela Liceul „Sf. Vasile" a aranjat o frumoasă serbare religioasă în sala Palatului Cultural. După ceremonialul străjeresc de desch'dere a urmat cuvântul preşedintelui Reuniunii, e evul luliu Maior din ci. VIII, despre însemnă atea al rostul unei Societăţi Mariane între elevii de

o a l M P o i s'a jucat drama .Stafia". Serbarea ?a plăcut mult publicului numeros care a fost de faţă.

ANUNŢURI ŞI RECLAME conform regulamentului de aplicare

a tarifului comercial, categoria V

Serbarea zilei de 3| 15 mai la Blaj

Ziua aceasta aşa de scumpă amintirii Ro­mânilor ardeleni a fost sărbătorită Ia Blaj cu toată căldura şi Jnsufleţirea de către preoţii profesori şi mulţumirea şcolarilor din acest oraş.

Dimineaţa s'a slujit o sfântă liturghie In biserica catedrală, fiind de faţă I. P. S. mitro­polit, profesorii şi elevii, o delegaţie a coman­danţilor străjeri din Ţinutul Mureş şi reprezen­tanţii autorităţilor. După slujba religioasă a ur­mat pe Câmpia Libertăţii o frumoasă serbare de pomenire a acelor măreţe zile din trecut.

A vorbit dl Sever Pop In numele coman­danţilor străjeri din ţinutul Mureş, iar despre Însemnătatea zilei păr. canonic Dr. Vasile Aftenie.

Serbarea s'a sfârşit cu vechiul cântec „De­şteaptă-te Române" depă care a urmat defilarea strSjerilor şi premiiitarilor prin faţa „P/etrii Libertăţii".

După masă şcolile din Blaj au dat o fru­moasă seibare la sala Palatului Cultural. S'a jucat cu acest prilej piesa „Fântâna Darurilor", scrisă de dl prof. Nic. Comşa dela L'r. .Sf. Vasile".

O m a r e c i n s t e p e n f r u u n a d v o c a t r o m â n a fost aceea când dl. Dr. Victor Van-cea, advocat din Cluj, a fost la Roma distins cavaler de Malta de către cancelarul ordinului Lulgi Ratigoni Macchiavelli. Cavaleri al acestui ordin nn pot fi decât numai bărbaţii de seamă catolici, cari se trag din familii nobile de cel puţin 300 de ani şi sunt recunoscuţi ca oameni cinstiţi. Ei poartă mantie roţie, împodobită cu şnururi aurii, şi sabie cu mâner de aur. Di. advocat Dr. Victor Vancea este nepotul fostu­lui mitropolit ai Blajului Dr. Ioan Vancea de Buteasa, iar familia Vancea are diplomă de nobil din anul 14C6, dela principale ungar Gheorghe Racoţil. A doaa zi după primirea tn ordin, dl Dr. Victor Vancea a fost primit în audienţă de către Preafericitul Părinte Papa Plus XII

R u g ă c i u n e a P a p e i p e n t r u p a c e a l u m i i : O, Răscumpărătorule — s'a rugat Prea­fericitul — ascultă cererea noastră, ca pacea ta să biruiască în lume şl această pace să o dai şl Italiei. Să fie din nou pace între neamu­rile şl popoarele încercate de războia, care, în­tunecate de patimi, an uitat legea Iubirii! De­părtează, Doamne, dintre popoare gândul morţii, al invidiei şi al răzbunării şi fă din toate popoa­rele o singură turmă paşnică, ca toate neamurile să asculte de Tine şl să stăpânească pacea".

I T M H U g A P O P O R U L U I .

Pomenirea sfinţilor Luând acum preotul în mână pres­

cura cea dintâi, zice: „întru cinstea şi pomenirea prea'

binecuvântatei, măritei, Doamnei noastre, de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Măria) fentru ale cărei rugăciuni primeşte, Doam­ne, jertfa aceasta, întru altarul tău cel mai presus de ceruri""

şi taie o părticea in formă de triun-ghiu, o pune la stânga agneţului, aşa ca agneţul să aibă acest triunghiu deadreapta, şi zice:

„De faţă a stătut împodobită Împărăteasa, dea dreapta ta, în haină aurită îmbrăcată".

Prin aceasta biserica doreşte să arete că, după Domnul nostru Isus Cristos, Prea­curatei sale Maice i-se cuvine cea mai mare cinste, fiind ea totdeodată şi Maica noa­stră a tuturora.

Ia apoi preotul in maca stângă a doua prescură şi scoate din ea pe rând 9 părticele şi le aşează in trei rânduri, de sus In jos, în partea dreapta, de-a stânga agneţului, in faţă cu părticeaua Născătoa­rei de Dnmaezeu şi pomeneşte pe rând: mai întâi pe sf, han Botezătorul, care, este cel mai mare om născut din femeie şi care a fost sfinţit fncă In pântecele maicii safe. Urmează la rând prorocit dintre cari sunt pomeniţi numai Moisi şi Aaron, Ilie şi Eiiseiu, Da vid a lui Iesse, cei trei prunci cari au fost aruncaţi de vii în cuptor şi Daniil; toţi aceştia au prorocit despre Isu3. In local al treilea ii pomeneşte preo­tul pe sf. apostoli, iară cu numele pe sf. Petru şi Pavel, fiindcă aceşti doi au lucrat mai mult pentru propovăduirea credinţei.

In rândul al doilea cea dintâi părticea e a sfinţilor părinţi şi ai lumii mari das­căli si ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Cuvântătorul de Dumnezeu şi Ioan Gnră-deaur, Atanasiu şi Chirii, Nicolae dela Mira Lichiei. Intre aceşti mari ierarhi noul nostru liturghier îl pomeneşte şi pe Ni-chita al Remesianei apostolul Românilor. Urmează sf. mucenici cari cu vărsarea sân­gelui au mărturisit adevărătatea învăţă­turii lui Cristos; Intre mucenici se pome­nesc şf. Ştefan cel dintâi mucenic, apoi sfinţii Dumitru, Gheorghe, Teodor Tiron şi Teodor Stratilat. Rândnl al doilea se încheie cu preacuviosii ţt de Dumnezeu purtătorii părinţi, cari au dus viaţă siântă şi şi-au înfrânt toate po iţele şi toate gân­durile rele, trăind o viaţă de sfinţi.

Face apoi preotul începutul rândului al treilea şi pomeneşte pe sfinţii si făcă­torii de minuni fără de argint, cari au făcut cele mai multe minuni, au vindecat oamenii de boale şi de neputinţe şi cari ne stau într'ajntor şi astăzi în ceruri cu rugăciunile lor. Nu uită apoi biserica să pomenească nici pe dumnezeeştii Părinţi ai Preacuratei, pe sfinţii loachim ţi Ana pe sfântul a căruia pomenire se face în ziua aceea, precum şi p e toţi sfinţii p e n

tru ale căror rugăciuni Dumnezeu ne mi-lueşte cu nenumărate daruri. In stârşit scoate preotul şi părticeaua a noua, In cinstea sfântului a cărui liturghie se slujeşte, aşadară oii a sf. Ioan Gurâde-aur ori a sf. Vasile cel Mare.

Aşadară agneţul, care-1 închipueşte pe Domnul nostru Isus Cristos, are în dreapta pe Preacurata, iară în stânga pe toţi sfinţii. Prin aceasta vrea să arete biserica noastră, că Dumnezeu ascultă rugăciunile noastre prin mijlocirea Preacuratei şi ale sfinţilor. Precum la regele nu poţi intra decât prin mijlocirea celor din jurul lui, cam aşa poţi ajunge şi la Dumnezeu mai uşor prin mij­locirea sfinţilor şi a Preacuratei sale Maice.

Ia apei preotul în mână a treia pres­cură şi scoate din ea mai multe părticele, pe cari le aşează sub agneţ, pomenind mai întâi pe cei vii şi apoi pe eei morţi. Intre cei vii mai întâi pe Papa, pe Mitro­politul şi pe episcopul in a cărei eparhie se află biserica, apoi întreagă tagma preo­ţească, pe ceice slujesc împreună cu el şi-i ajută la sf. slujbă, pe Regele şi pe toţi domnitorii drepteredincioşi. Pomeneşte apoi pe acela sau pe aceia, pentru cari se slujeşte acea sf. liturghie, punând pen­tru fiecare câte o părticea şi zicând: „Pomeneşte, Doamne, pe robul tău (cutare)"

După aceea luând a patra presecră, zice:

„Pentru pomenirea şi iertarea de păcate a fericiţilor ctitori ai sfin­tei Bisericii acesteia"

Apoi pomeneşte preotul pe arhierenl care 1-a hirotonit şi pe morţii pe cari va vrea, zicând la fiecare:

„Pomeneşte, Doamne, pe ador­mit robul tău (cutare)"

Şi mai pe urmă zice aşa, punând o părticea:

„Şi pe toţi cei cari intru nădej­dea învierii vieţii de veci şi întru împărtăşirea ta au adormit, drept-credincioşii părinţi şi fraţi ai noş­tri, iubitorule de oameni Doamnea.

Cea din urmă părticică o pune pen­tru sine şi zice:

„Pomeneşte. Doamne, şi nevred­nicia mea şi-mi iartă toată greşala cea de voie şi cea fără de voie*. ticetele* c u m s e prezintă agneţul cu păr-

A D ; ; ; .... Avem aşadară deasupra In rândul t„

adecă De « n M » » m ' " a n l i « » luplUoarc CWar ¿ta frZt£V"lni Cris*»' formează faî " " " " ^ c a , i

«ia cari tt£g£?&**Ata* «¡te părticeaua D r 3.S " d e d <*°pt

Cristos şi totdeodată mijloceşte • ciunile noastre pentru biserica sufer'- ^

Toate trei aceste biserici iJ'^ să numesc cu un singur nume w % a

P N sfinţilor, iar biserica arată pn n * N marea legătură ce există între - 8 s l

biserici şi dovedeşte că preotul ţine această legătură.

cele este

Pârlntaj,

k

liill,

Din viaţa sfintei Sore Ţ e r e

de Pruncul isus l\ Călugărita Măria Sfintei Inimi, sora si 1

sfintei Tereza din Lisieux ? i ! (urmare) I

i In mănSatip,

Intrând în mănăstire, în ziua cea d' r de vieaţă călugărească ea se simte aşa de { cită ca si in zina întâiei sale sfinte camine* -Isus m'a chemat* — scrie ea — s i ,„ " »?' eu 15 venit Ia El. Ce fericire ss poate asemi n , ţ , aceea de a urma glasul Lui?... Ce taină] t}a

EI stăpânul făpturei sale ? Şi El totuşi o p,|. teste s î -L iubeascü. I-o cere chiar, daca vru, Fiind El dragoste, nu poate face altfel; dragori cu sila e cu neputinţă. Ceeace e mişcător, etfj că El doreşte să fie iubit şl pune mare prtj pe iubirea bietei Sale făpturi]

In mănăstire, mica Tereza ti ia ca mult înainte. Ce fiinţă cerească! Cum creşte m«u| Văzând-o prin zăbrelele aălei de primire, Măria i-se pare că Damnezen a umplut sufletul soţi­oarei sale de toate darurile. Acum ea o pri­meşte şi o Încunună, ca o pregustare a redni-cei cununii.

Iubirea acestor surori e cu totul dumic-zeească. .Când te Întâlnesc" — îi scrie odali Tereza — „mi so pare că întâlnesc un înger. Eu văd In tine ceeace alţii nu pot si radi, pentrncă tu ştii să ascunzi bine ce eşti şi, ii ziua Domnului, mulţi vor fi uimiţi".

Asemenea gânduri sfinte au nu numai ele amândouă, ci şi altele. Cercetând-o In 1915 sora Leonia, călugăriţă In mănăstirea visita»-dinelor din Caen, unde această soră poartf numele călugăresc de Franciaca-Tereaa, Măriei i se pare că vremea a Încetat; trecutul e V fulger; şi, de acum, începe fiinţa de faţă «• nesfârşită a veciniciei.

In mănăstire, la început e dată ca ajutor Ia slujba bolnavelor, apoi la bucătărie, la W" paraturi, In grădină.

Pretutindeni ae vede bunătatea ei »» presus de fire. Ce grijă deosebită are eadeî* rorile bolnave, obositei Cum le strecoari «• pe neobservate, sub şerveţel, câte o bucata-două de zahăr mai mnlt decât celor sănătoase, ca să ie poată întrema mai curândl D« , t e t ' ţiunea ei aşa de drăgălaşă pentru surorile «rt a'o vedeau cu ochi bunii Când cineva a îo t t i' bat-o, de ce e cu atâta băgare de seamă I»»* ceste surori, ea răspundea: „Vedeţi, eo "» menea nimicuri se redă unui suflet tom Paceal"

Dar ca grădinăreasa, cât e de fericiţi' ^ câtă bucurie nu pliveşte ea toate buruieni1* numai din straturile de flori şi de l c & u t D ' ' ¿ | de pe cărări şi din toate ungherele g r í í l , fi

Sădind iederă, tămăifă, trandafiri şi »Ke i m , se gândeşte, cum ar putea fi şi ea o flo«»J j t

care dumnezeescul Grădinar s'o răsădesse»^ grădinile raiului I Dar aceasta numai spr«' , curia şi siava lui Dumnezeu, nu ţi » 6 1

ea îşi dă bine seama, că unde începe acolo încetează dragostea.

fiiso interes""'

încercări ?l buWV&

La 8 Iulie 1897, când iubita ei s ° r £ r

Tereza, e greu bolnavă şi trebue dusă »

N&JO. U N I R E A P O P O R u i i M

rie, Măria e lângă ea. Aşezându-i-se în faţă l făcător de minuni al Maicei Domnului,

«aminteşte bolnavei aceste două versuri: fS

Tu, care ai venit aă-mi zâmbeşti în dimineaţa vieţii mele.

Maică, vino şi-mi zâmbeşte şi acum; căci iată e seară!

Tereza e atât de mişcată de aceste ver-, 0 ri spuse i e sora şi naşa ei Măria, încât între lacrimi şi suspine, abia i-a putut spune: „Nici­odată chipul Ei nu mi-a părut atât de frumos" 1

In după amiaza silei de 30 Septemvrie 0ft când începe agonia acestei neasemuite iurorii despre care ea scrie că era un cheruvim c n totul fără prihană sfinţită tncă din pântecele mamei sale, Măria ştie să- şi birnească lasrimele |i durerea, văzându-si de treabă, la pregătirea ostiilor, ca şi cum nimic nu s'ar întâmpla. Ce Înseamnă credinţa şi resemnarea în Domnul!

întrebată în 1923, de ce doreşte ca sora Ţereza să iie declarată fericită şi cinstită ast­fel de toată creştinătatea, Măria răspunde: „O doresc, pentrucă socotesc că bunul Dumnezeu o vrea, şi El va fi slăvit. El ne-a făcut, ca să-L cunoaştem şi să-L iubim, dar puţini îl cunosc ţi, în urmare, puţini îl iubesc. Cei mai mulţi il privesc ca Judecător şi Stăpân, dar aşa de pu­ţini ca Părinte! — Sora Tereza a Pruncului IJUS învaţă să ne ducem la EI cu încredere şi dragoste şi când Biserica va consfinţi această cale de încredere care face sufletelor atâta bine, mî se pare. că tot mai mulţi vor veni nob acest steag şi-i vor urma pilda. Pen­trucă Dumnezeu e dragoste şi făpturile 11 ilivesc mai mult prin dragoste. Privesc, deci, pe sora Tereza a Pruncului Isus ca pe apostolul, ca pe crainicul ales de Domnul în ţremea din urmă, pentru a vesti tuturora ne­mărginita dragoste ce El o are pentru ,noi" . Iar sărbătoarea beatificării i se pare o icoană a judecăţii. Cu o dumnezeească măreţie Sfânta Biserică arată judecăţile lui Dumnezeu despre mica soră Tereza.

La fel gândeşte Măria şi despre canoni­zarea, adică despre ridicarea surorei sale Te-reia în rândul sfinţilor. «Pentru slava iui Dum­nezeu eu sunt ( fericită" — scrie ea — „dar numai pentru această slavă, pentrucă Tereza are mai multă putere să-L facă cunoscut şi iubit, să-i aducă suflete. Socotesc că El s'a

Pag. 3 slujit de© copilă, ca să arate celor mari şi în­ţelepţi ai lumei adevărata cale a cerului. Şi El ni se arătase prunc la început, dar noi am ui-tat de aceasta; acum ne reaminteşte acest ade­văr prin învăţătura micei noastre Tereza*.

Şi bucuria beatificării şi aceea a canoni­zării surorii sale, îi sunt umbrite de dureri şi suferinţe: umflături reumatice Ia mâni şi la pi­cioare, aprindere de plămâni. Dar ea rămâne senină, liniştită, împăcată. Când diavolul vrea s'o împingă uneori în prăpastia desnădejdii, ea spune: »Aş vrea să rămân pe pământ în a-ceaită tristă stare trupească şi sufletească, până la capitul lumii, dacă aşa vrea bunul Dumne­zeu, numai să se mântuiască tot mai multe suflete".

Ca şi sfânta ei seră, Măria îşi dă bine seama că, afară de dragostea Iui Dumneseu şi jerta pentru suflete, toate sunt deşertăciune. Timp de 11 ani boala i se înrăutăţeşte mereu, dar ea nu se plânge. Când e întrebată, cum se simte, ea răspunde: „Sunt înconjurată şi în­grijită de îngeri".

(Va urma). Pr. Ioan Georgescu

Cuvânt festiv R o s t i t de P ă r . Dr . VASILE AFTENIB

în z iua de 3/15 M a i u 1940

Nicicând ziua de 3/15 Maiu nu a fost sărbătorită în vremuri atât de critice ca cele pe cari Ie trăita azi, Chiar deaceea trebne, ca astăzi, aici pe Câmpia Libertăţii, în apropierea monumentului de care se leagă cele mai sfinte amintiri ale poporului românesc de dincoace de Carpaţi, să ne descoperim capetele şi să răscolim trecutul.

Ziua aceasta este mândria noastră; câm­pia pe care stăm vatră scumpă a românismului; cununa de şcoli ce o înconjoară, cn bătrâna Catedrală, mărturie vie a fot ce a fost Blajul cultural şi bisericesc pentrn neamul românesc.

Iată, dece ne-am adunat şi astăzi, ca în toţi anii, să proslăvim această zl măreaţă cu toate relicvllle ei.

Păcat, că vremurile grele pe care le trăim nu ne-an permis să dăm amploarea care se

cnvenea acestei zile! Blajul, numit de atâtea ori Mecă a românismului, este doar locul de unde a răsărit soarele Românilor, care soare nicicând n'a fost mai strălucitor ca în memo­rabila zl de 3/15 Maiu 1848.

Era o zl frumoasă de Luni. Iată cum ne-o descriu Istoricii! „Ziua de 3/15 Maiu era una din cele mal strălucite, era limpede, senină. Câmpul verde şi înflorit. Era căldură fierbinte. Poporul sta nnmai în cămăşi albe, încins! toţi cu şerpare".

Văile Transilvaniei deja cn două zile îna­inte de măreaţa zl s'au fost transformat în râuri de oameni, cari în chiote de bucurie se scur­geau spre Câmpul Libertăţii, formând o mare de oameni.

Românii transilvani gemeau de veacuri sub jug străin. Sufletele lor au înăbuşit în ele atâta amar şi jale, încât era cu neputinţă aă nu isbucnească. Răbdarea a fost de prea lungă durată.

Pronia cerească însă, nădejdea de totdea­una a Românului, a volt ca acest popor plă­mădit pe câmpiile, prin văile şl munţii Tran­silvaniei, să-şi redobândească libertatea şl dreptul la viaţă. Pământul pe care 1-a udat secole dearândul, cu sudoarea feţei Iul, trebuia să fie al lui.

Poporul românesc era despoiat de cele mal elementare drepturi politice şi sociale. Dă-rile erau grele, dar dispreţul stăpânitorllor şi mai greu. Starea lucrurilor apare atât de lim­pede din răspunsul dat stăpânirii din trecut, de către martirul neamului I. M. Claln, încă cu o sută ani înainte de 48: „Nu trebue să vă miraţi că bieţilor oameni în afară de piele un le lăsaţi nimic, cu ce să se hrănească. Oare nu Românii vă lucrează ocnele, minele de fier şi de aur, iar de pe unii nu despoiaţi şi pielea?". Desnodământul trebuia să se producă.

Onorată Asistenţă, şl în, 48, ca mal apoi şi ca Întotdeauna, poporul românesc aflându-se Ia răspântii anevoioase, a format zid puter­nic în jurul conducătorilor supremi, împreună cn elita societăţii. El ştie să freacă peste orice considerente, fie ele politice, sociale şi chiar confesionale. La nevoie toate aceste dispar, rămânând singură ldela de unitate daco-ro­mană întie hotarele ci fireşti, a terltorulul pe care trăeşte.

Povestea rachiului - Cum a răscumpărat un drăcuşor o

bucată de pâine — Un ţărm sărac plecase la munca câmpu-

iol fără să ii luat ceva în gură; dar luase cu el la câmp o bucată de pâine. Ţăranul răs-tornă plugu şi aşeză sub o buruiană bucata de Pâine, acojerind-o cu haina. Calul osteni »' ţăranului i se făcu foame. înfipse în pământ •'Szdarul ringului, deshimă calul pe care-1 lăsă

s i pască în voie, şi apoi se apropie de haină c* să mănince. Ridică haina, ia pâinea de "°«" nu e. Caută omul, căută, întoarce h a i B » în t.ate părţile, pâinea nicăeri. Ţăranul s e miri; jMare comedie şi asta", cugetă el, »B'«m văzu pe aici pe nimeni, şi cineva mi-a f D f « pâin e i«.

Acu, >âinea o furase un drăcuşor, pe când '««noi a r a s e aşezase după buraiană ca să * u d ă Pe tiran ocărând şi chemând pe dracu.

Omul 5 e întristase: „La urma urmei, zise ' a'»m sămor de foame. Se vede treaba că

C e l c « e a uat-o era flămând. Să-i fie de bine"! . O m u l se duse Ia fântână, bău apă, se o-

adu s cal ni, îl înhamă din nou şi începu

iar să lucreze. Drăcuşorul nu mai putea de ciudă că cu putuse face pe ţăran să păcătu-iască. El se duse la mai marele lui să-i poves-tiască păţaniat. Ii povesti mai marelui tot, cum furase pâinea ţăranului şi cum acesta, în loc să înjure, zisese! Să-i fie de bine!

Tartorul se supără: — Numai tu eşti de vină că te-a biruit

ţăranul, zise el, căci n'ai ştiut cum să-1 iei. Dacă ţăranii şi apoi femeile se învaţă aşa, s'a sfârşit cu noi, hu mai avem din ce trăi. Intoar-ce-te Ia ţăran şi răscumpără bucata de pâine. Dacă de-acu până peste trei ani nu birui pe ţăran, te arnnc într'un vas cu aghiazmă.

Drăcuşorul se înfricoşa foarte. El detefuga pe pământ şi începu să chibzuiască, cum ar face să-şi răscumpere greşala. Cine caută găseşte. Drăcuşorul se prefăcu într'un om de treabă şi se înfăţişă ca argat la bietul ţăran.

Drăcuşorul învăţă pe ţăran că într'o vară secetoasă e bine să sameni grâul pe un Ioc mlăştinos. Ţăranul ascultă de argat şi semăna în smârcuri.

La alţi ţăran! grânele erau arse de soare, la ţăranul cel sărac grâul era înalt şi cu spicul umflat. Ţăranul se hrăni până în primăvară, ba îi mai rămase grâu.

Vara următoare argatul sfătui pe ţăran .1 aamene pe coastă. Vara fu ploioasă. La toţ. S ţ i grâul putrezise şi nu dăduse sptc.l. ţă-

ranul nostru, pe coastă, se făcuse o mândreţe de grâu.

Argatul învăţă pe ţăran ca să facă rachiu din grâu. Ţăranul făcu mult rachiu, începu s§ bea şi dete şi altora să bea. Drăcuşorui se duse la tartor şi se lăudă că a biruit. Tartorul veni să se încredinţeze.

Când ajunse, văzu că ţăranul poftise pe fruntaşii satului şl-i cinstea cu rachiu. Femeia lui da rachiu oaspeţilor. Dar pe când ocolia masa, se împiedică de un colţ şi răsturnă un pahar. Ţăranul se năcăji şi ocări pe iemee: „Proasta dracului! — zise el —. Un lucru aşa de preţ să-1 verse pe jos de parcă ar ii lături"!

Drăcuşorul împinse cu cotul pe mai-ma-rele lui.

— Vezi? zise el. Ţăranul înjură pe femee şi începu să toarne

el singur rachiu. Un ţăran sărac care no fuieae poftit se

întorcea dela muncă; el dete bineţe oamenilor şi se aşeză mai la oparte. Se uită la oameni cum beau rachiu. E ostenit şi ar vrea să bea şi el. Stă deoparte şi aşteaptă, aşteaptă, Înghi­ţ ind in sec. Stăpânul casei nu-i dă şi lui rachiu; el mormăe printre dinţi: „Când ai sta să dai rachiu la toţi"!

Diavolul se bucură, iar drăcuşorul se făli: „Stai, aă vezi, o să fie fi mai rău".

Ţăranii cei bogaţi băuseră, gazda dease-

Pag. 4

Dacă na ar fi" foit aşa, n'am odată 3/15 Maia. Şi cam s'ar fl PJMl «

Ideal: deYroblre. poporului român şi t r e z e a i ' a o nonă viaţă?! In faţa dragostei

banei- înţelegeri se prăbuşesc munţii ure şi Jispar râariie de venin, făcând ioc câmpiilor mănoase, străbătute de ape cristaline, vinde­cătoare de dureri şl de necazuri.

SI facem cu istoricul, o privire retrospec­tivă şi să reconstituim, pe scurt, ziua a cărei aniversare o proslăvim azi.

In ziua de 2 5 Martie 1 8 4 8 / î n prezenţa lui Timoteiu Gipariu, s'a pus la cale marea adu­nare. Arou Pumnul redactează proclamaţ'a-eonvocator, pentru Dumineca Tomii, pe care clericii şi studenţii (aşa se numeau atunc! elevii) dela şcolile din Blaj au copiat-o în sute de exemplare şl au împrăştiat-o în toate păr­ţile ţârii locuite de Români.

„Să proclamăm pacea, frăţietatea şl li­bertatea", pe cari să le ceară „totalitatea po­porului". Aşa suna proclamaţia.

In ziua următoare, 26 Martie, Simion Băr-nuţiu a redactat o a doua proclamaţie către Români: „Să vă adunaţi în jurul principiului naţional, aci să staţi, de aci să porniţi..."

Guvernul din Cluj a interzis adunarea dela Dumineca Tomii, făcând răspunzător pe epi­scopul Lemenyi, şl ordonând ca Arou Pumnul, fiind preot şl profesor, să fie pedepsit. Dar în cele din urmă a crezut că nu e bine să o-prească cu totul adunarea. A permis deci ca flecare din cei doi episcop! Români să ţină adunarea separat. Zis, dar nu făcut. Episcopul Lemenyi a şi convocat-o pe 3 / 1 5 Maiu la Blaj, iar Conslstornl din Sibiu tot pe 3 /15 Maiu şi tot la Blaj.

Adunarea s'a ţinut în Catedrala din Blaj, unde mereu se auzeau cuvintele: „Trăeşte încă Dumnezeul neamurilor". Alexandru Paplu Ila-rian a oprit pe mulţi de a merge acasă încă din Dumineca Tomii.

Dar se apropie ziua de Luni, 3 /15 Maiu. Siblenii şl Braşovenii, în frnnte cu Episcopul Şaguna, sosesc încă de Sâmbăta. La Mănărade îi întâmpină delegaţia de Blăjeni trimisă de Lemenyi, anunţând pe Arhiereu că tot timpul cât va petrece la Blaj va fl oaspele său.

menea. Ei începură să se linguşiască unul pe altul, să rostlască vorbe mincinoase sau bârfeii. Tartorul ascultă, ascultă, lăudă pe drăcuşor pentru isprava pe care o făcuse.

— «Dacă băutura asta — zise el — li face să se linguşiască unul pe altul şi să se insele, au să ne cadă toţi in ghiară".

— „Aşteaptă, zise drăcuşorul, nu s'a sfâr­şit. LasS-i să mai bea un pahar. Acuma sânt ca vulpile cari se gudură ţi dau din coadl, caută să se înşele unul pe altul; dar stai să vezi, a-cum o să se facă răi ca lupii".

Ţăranii mai deteră pe gât un pahar; vor­bele lor sânt din ce în ce mai aprinse, mai de rând. Acum nu se mai linguşesc, se ocărăsc. S'auŢpornit unit împotriva altora, sânt gata să ae]ia la^bătae, se zgârâe unul pe altul. Omul de gazdă se amestecă In ceartă şi e şi el bătut.

Mai-marete se uită şi nu mai poate de bucurie.

— „Las* că-i bine — zice el - e foarte bine".

— Şi drăcuşornl de colo: — „Stal că o să fie şi mai răul Să mai

bea şi al treilea pahar, şi au să fie ca porcii". "Ţăranii au băut şi al treilea pahar şi s 'au

îmbătat de tot. Limba li se împleticeşte In gură s t r ! g A A F A R * 8 8 « t i e dece, dar nu se ascultă unul pep i tu l . Acum se despart şi p I B a c j . „ n H

•inguri, alţii câte doi sau trei. Toţi cad in uliţă

Ţ T f l i P i T A P Q P O R U L U I —

Tot Sâmbăta a sosit U n e a ţ i Bateanuicn Moţii şi Moldovan cu mulţimile de pe: Camp e.

' Românii cu lacrimi de bucurie ,n o hi işi .dresau reciproc salutul creş t inesc .Hr.sto j înviat, libertatea a î n v i a t e i primeau drept răspuns: .Adevărat a înviat".

P AdunSrli de pe câmp, de sub presldenfa celor doi Eoiscopi, i-a premers conferinţa din Catedrală începută cu invocarea binecuvântării Tatălui ceresc.

Na este condeiu care să poată descrie, nici g'.as omenesc să poată reproduce fidel ce s'a petrecut acolo. înţelegem mai bine din sta­rea sufletească a celor prezenţi, cari au isbacnit într'un singur glas: „Vivit Ţara românească, vivat libertatea, trăiască libera naţiunea r o ­mână ' !

Rostul celor 4 0 . 0 0 0 Români de pe Câmpia Libertăţii se desprinde din formala jurămân­tului pe care au rostit-o cu o mână pe inimă, ca cealaltă ridicată, având ochii aţintiţi spre cer: „Voia susţinea totdeauna naţiunea română, nu voîu lucra niciodată în contra drepturilor şl a intereselor ei, cl voiu ţinea şl voia apăra legea şi limba noastră română, precum şi li­bertatea, egalitatea şi frăţietatea. Aşa să-ml ajute Dumnezeu şi să-mi dea mântuire sufle­tului mea. Amin*.

Apoi, închelnda-se adunarea, aplecat fie­care pe la casele lor cu nădejdea de mai bine pentru viitor, care deşi târziu, dar s'a înfăptuit.

Onorată Asistenţă, Cu astfel de prilejuri cei mai in vârsti ,

cari au trăit mai aproape de măreţul eveni­ment a lui '48, varsă câte o lacrimă în semn de aducere aminte şi recunoştinţă pentrn con­ducătorii Românilor şl pentru eroii neamului din acea vreme.

In schimb voi, tineret, şl mal ales cel şco-' Iar, aţi venit azi pe acest Câmp, nu ca să plângeţi, ci sâ cinstiţi pe înaintaşii voşirl şl să vă oţeliţl puterile pentru viitorul acestui neam, inspiraţi din virtuţile conducătorilor şi anima­torilor din '48. — In viaţă numai acela reuşesc cari au o voinţă de fier, întemeiată însă pe voinţa şl dreptatea divină.

Pentru voi, Iubiţi elevi, astăzi nu sunt sus­pendate cursurile. Voi şl acuma sunteţi în clasă, împreună cu cei care au părăsit demult băncile şcolii. Câmpia asta este sala de cursuri, iar

Nr. 20

Omul de gazda, care a ieşit cu oaspeţii săi, cade cu nasul în noroi, se murdăreşte şi grohăe ca un porc.

Asta li plăcu şi mai mult tartorului: — „Prea bine! zise el, ai născocit o blutură mi­nunată, ji-si câştigat bucata de pâine. Spune­au cum ai alcătuit băutura î Trebue să fi pus în ea sânge de vulpn, ceeace a făcut pe ţăran

c u t V a * , 8 P 0 i S â D g C d e , U P ' d B »••»«-cut rău ca lupul, iar la urmă sânge de porc ceeace l-a făcut să cadă în noroi c , un porc" » « ca 5 * s P u n s e drăcuşorul. N'am făcut N t . Sângele de dobitoc li are totdeauna In el d " • « • • Poate da pe faţă când o r n T . r e „n

H cea d"n . l a » ? ? ' 6 g 8 t " 'H* împartl avut n,7. ? ă b H C a f i c ă d e P ^ * Dar când a TZZT t g u a ' * î a t « * * t , c u m « putea oe p e S r ? r U m g ă 5 i t e u u n ««'«o P treacă . * b " " C h i U - C â n d '

dc vulpe, de îl H *"* M E s â n 2 e I e

înainte rachiu V \ d e P°ro- Dac* ° ** bea dobitocu" ' ° " ^ f S m â n ă î n e l d « â t

de J T ™ - ^ P ° iertă bucata c i u i t r s w d e t e ° s i n i M m a i m « e » » « £

Piatra L i b e r t ă ţ i c a t e d r a d e p e care n 5

az i toţi m u c e n i c i i n e a m u l u i întruniţi a ^ 1

d e ani p e a c e s t l o c . a c t"Hî;

D i n c o m e m o r a r e a z i l e i d e azi s e rj trei mari î n v ă ţ ă m i n t e în cari S e r e o ^ ' 1

c h l p u ! ş i s u f l e t u l R o m â n u l u i . n %

1. A d u n a r e a d i n ' 4 8 p u t e m

f o s t nu n u m a i a T r a n s i l v ă n e n i l o r ci a r w 1

- " C r o n i c a r i i a a r e n ^ ( de pretutindeni zenţa lui Alexandri, R u s s o , C t z a , D Uf!.

B i S ' 2 B r ă t l a a u ş l alţ i i , to ţ i d e d i n c o l o da C-»rpai|

S ă r b ă t o a r e a d e a z i f s t e a neamului }„.' E s t e b u n i c u l ori s t r ă b u n i c u l evenimentelor"* ţ i o n a l e c e l o r m a i d e s e a a ă . Ei s e dator"' 1 8 7 7 şl 1 9 1 8 , c a t i m p d e p r e g ă t i r e şi t o r l c ă . D e ac i s'a a p r i n s c a n d e l a luptei c ' ş t i e n t e n a ţ i o n a l e . P o p o r a l r o m â n e s c aici ac« • o î

s t a t a t , c ă m u l t p o a t e el „uni t în cngsi l!'Hi s imţir i" . A p l e c a t h o t ă r î t p e dramul trasat/ î i (

ce i mai î n ţ e l e p ţ i c o n d u c ă t o r i ş l a realizat¿11,1

d e p e n d e n ţ a ş i u n i r e a R o m â n i l o r de pretoriAr

d e n i , atât d e d r a g ă n o u ă tu turora . [ş!

2. A d u n a r e a d i n , 48 n'a ere st o revolţj des f i in ţare a d r e p t a r l l o r naţiunilor cooll

»ar

con teu f Aa

«era

.Tra

LO Ini; ràtt late »H(

d e cu l toare şi d e d i s t r u g e r e . N a . In, 48 s'a c l a m a t o r e v o l u ţ i e c o n s t r u c t i v ă ş i de ridica» la dreptul c e 1 s e c u v e n e a c e l e i mal tadrep. t i ţ l t e dintre toa te n a ţ i u n i l e Trans i lvan ie i , Pjpij I larian o s p u n e a p r i a t î a a s a „Istoria Rom}, n i l o r ' , u n d e v o r b e ş t e d e 3! 15 M a l a : „De cSnd e ţara A r d e a l u l u i , a g i t a ţ i u n e c a aceas ta nni'i făcut , nici m a l p u t e r n i c ă , n ic i m a l cutezătoare, dar nici în s p i r i t m a l d e pace ş l de libertate'!

R e v o l u ţ i e f ă c u t ă in sp ir i t d e pace l Aţa-1 f î c u t R o m â n u l . El n a u r e ş t e d e moarte nlclptk" d u ş m a n u l lui . El e s t e c r e s c u t in mireasma î n - * văţăturel c r e ş t i n e .

Dacă. R o n â n a l ar fi an p o p o r răsbcnltor, d u p ă unirea d i n 1 9 1 8 a r fl trebuit s i curţi ş i r o a i e d e s â n g e , în u r m a r J s b a n i r l l nouilor s t ă p â n i faţă d e ce l v e c h i . A s i a Insă nu.

C o n d u c ă t o r i i n o ş t r i d e atunci şf cel de az i , In fruntea c ă r o r a s t ă î n s u ş i M. S. Regele ^ Caro l II, c ă l c â n d p e u r m e l e înaintaşilor, stă­pâniţ i de c e a m a i c a r a t ă d r a g o s t e creştinească, jd an î n d e m n a t m e r e u , a u s tăru i t şl chiar aa po-" rnnc l t d r a g o s t e a î n t r e toţ i ce tă ţen i i acestei ţîri, fără d e o s e b i r e d e r a s ă ori confes iune . Aceste! at i tndlnl î n ţ e l e g ă t o a r e a c o n d u c e r i i roraaaes.il s e da toreş t e c a l m u l ş l î n c r e d e r e a ce stăpâneşte az i în R o m â n i a , p e c â n d în a l t e ţări se cutre­m u r ă m u l ţ i m i l e î n f a ţ a z i l e i d e rrâlae. fle.

Cu as t fe l d e a t i t u d i n i popora l românesc p o a t e înfrunta o r i c e v r e m u r i , ori cât de grele ar fl e l e . M e r g e p e d r a m u l drcpfiţ l l daffl«' z e e ş t i , ş t i i n d c ă n i m ă n u i * n u l- ie face ne­d r e p t a t e .

3 In l o c u l al t r e i l e a : s ă f im gata a ® jertfi or i când p e n t r u n e a m u l a c e ş t i românesc ş i pentru ţara n o a s t r ă m â n d r ă ş l frtffloaiă.E 1

e s t e a n o a s t r ă , f ă u r i t ă d e n o i , c u c e r t ă de î m p o d o b i t ă d e n o i . — N a n e - a fort daţi I» dar , ca s ă n i - s e p o a t ă s p u n e : în d a s'o dat' E a n o a s t r ă ş i g a t a I .

D e a c e e a să ş t i e t o a t ă l u m e a c ă R o m * ^ n n u r e ş t e ; d e al a l t u i a n u s e a t i n g e , d » r P ^ tru c e e s t e a l s ă u , f i e c h i a r ş l a n P e t e ( L . p ă m â n t , s t ă r u i e , s e l u p t ă ş l c h i a r more- ^ r im m a i b i n e î n l u p t ă c n g l o r i e depl i i i» d e C

s ă f im sc lav i i a r ă ş i î n v e c h i u l n o s t i i f ° S n '

O n o r a t ă a s i s t e n ţ ă , s ă r b ă t o a r e a zll* 1 J 3 / 1 5 Maiu t r e b u e să f i e p e n t r n n o i , i « l a , î n z i l e l e d e a z i , c e l m a l p u t e r n i c î n d e i n n e î n c h e g a r â n d u r i l e ş i a ni i e s t r â n g tot 1 " — •••• - - * -»{]»•

dere

d e p l i n ă în T a t ă l c e r e s c . " P e El s ă - L tf*"^ s ă r e v e r s e harur i î m b e l ş u g a t e p e s t n o s t r u , l u m i n â n d p e c o n d u c ă t o r i î n *a M » ^ ş l d in h a o s u l c e n e î n c o n j o a r ă , R o m â i « i c l 1

Şi II

\ Ssr tic h <tâ 'tu

m u l t în jarul c ă p e t e n i e i S t a t u l u i , car< este S . R e g e l e C a r o l I I , a v â n d l a t e m e l i e acre

s *H „.„i ei safieies: şi na ţ io n a l , să iasă tcafără. '51 !\ ii ne ajute D u m n e z e u ! * g

;

A ?

T f ă | g S c ă M. S. R e g e l e C a r o l II ş i MîrTa k pare le V o e v o d M i h a i u ! Trăiască îna l tu l VJ j v e rnl SănătateI

U N I R E A P f i p n p n r j Ţ j Pag. 5

Congresul Gen. Arhidiecezan • ai „Agru"-Iui şi „Umfru"-lui I Asociaţia g e n e r a l ă a r o m â n i l o r uniţ i (Agru)

ji Uf l i f" 6 3 Marfa a? a F e m e i l o r Române U n i t e (Umfra) din A r h i d i e c e z a R o m â n ă U n i t ă d e A l b a -

Iasia fi F l g ă r a ş , c o n v o a c ă p e m e m b r i i „ A s o -; c:£ţlunil G î n e r a l e a R o m â n i l o r . U n i ţ i " ş i m e m -

b,e!e „Uniunii M a r i a n e a F e m e i l o r R o m â n e pai'ie* Ja congresul general arhidiecezan p - e -j i d a t d e I. P . S . M i t r o p o l i t D r . A L E X A N D R U jCOLESCU c e s e va ţ i n e a în oraşu l Dum-irâvini, judeţul T â r n a v a - M i c ă , în z i l e l e d e 25 -l 26 Mai 1 9 4 0 .

O R D I N E A D E ZI: SÂMBĂTĂ 25 MAI 1940: Ora 16: Primirea în

gara Dumbrăveni a I. P . S . Mitropolit Dr. Alex. Ni-mlescu şi a comitetelor arhidiecezane. Ora 17: Şedinţa comitetelor, arhidiecezane, în sala de conferinţe a li­ceului „T. Cipariu" (etaj I.) Ora 20: Paraclis în biserica

cat. Predicator CI. Păr. Dr. Ioan Suciu, profesor la Acad, Teologică din Blaj.

DUMINECA 26 Mai 1940: Ora 9: Liturghie Ar-ferească, cu predica rostită de I. P. S. Mitropolit Dr. ttaandru Nicolescu. — După Sf. Liturghie: Recepţie, II sala festivă a Primăriei. Ora 11.30: Şedinţa festivă a congresului în sala mare a Hotelului „Transilvania". 3, .împărate ceresc", cântat de întreaga asistenţă. 2. Cuvântul de deschidere al I. P. S. Mitropolit. 3. Cu­vântările celor doi prezidenţi. 4. Salutul delegaţilor şi delegatelor. 5. „Din trecutul bisericii noastre, confe-

rostită de d. Dr. Zenovie Pâclişanu, director ge­neral în Ministerul Cultelor, Bucureşti. 6. „Cuvine-se cu

arat". Ora 13.30: Masă comună în Restaurantul .Transilvania". Ora 15: Şedinţa a doua, în sala marea Hotelului Transilvania. 1, „împărate ceresc". 2. Confe-

religioasă pentru popor, rostită de Păr. Dumitru \ canonic mitropolitan, Blaj. 3. Exmiterea comisi­

ilor pentru verificarea procesului verbal al congre-lii şi a rapoartelor comitetelor. 4. Raportul general

» ,Agru"-lui. 5. Raportul general al „UmfruMui. 6. Descărcarea comitetelor pt. gestiunea anilor încheiaţi. '•Completarea comitetelor. 8. Alegerea localităţii pen­sii proximul congres. 9. Eventuale propuneri. 10. Cu» •totul de închidere 11. „Cuvine-se cu adevărat", cân-

de asistenţă Ora 21: Concert religios, în sala mare 'Hotelului „Transilvania".

Blaj, la 7 Mai 1940. H „AGRUMui Arhid iecezan

N. NEGRUŢIU P r e ş . „UMFRU" Arhidiecezan EM. HOPÂRTEAN-COLTOR

NB. Pentru mărturisirea credincioşilor stau la Wţie mai mulţi preoţi. Anunţurile pentru cartiruire masă comună să se facă pe adresa On. Oficiu .Pro-

8P°Pesc gr. cat. Dumbrăveni, Târnava-mică — Maria­jele sunt rugate a prefera costumele naţionale. ,

Membri i g u v e r n u l u i f r a n c e z s e •••• p e n t r u b i r u i n ţ ă . Duminecă în 19

m membrii guvernului francez, toate autori-| 6 Şi toate asociaţiile catolice din Paris au

j j 5 la catedrala „Notre Dime" = .Doamna •wtră* d i n p M i s ş I s » a n r a g a t pentru învin-

îlci E ' n i d ă - d a e s c că Dumnezeu va asculta ru-^'jnlle lor, pentru sfinţii cei mulţi pe cari

«Jt acea ţară catolică şi pentra preoţii lor t

d e buni cari slujesc zilnic liturghii in a-' sC0p,

P I N B O N U R I D E Î N Z E S T R A R E

JJâraţl viaţa şi căminul

Ce se mai petrece în ţară — creşte primejdia de război -

crâncene între I n s t a l a r e a n o i l o r miniştri

La începută! săptămânii trecute s'a făcut instalarea noilor miniştri, intraţi în guvernul refăcut de dl Gh. Tătărăscc.

La ministerul cultelor şi artelor a fost Instalat dl Ştefan Ciobanu, în locul dlul I. Nls-tar. La ministerul economiei naţionale a fost instalat dl Mlrcea Canclcov, în locul dlul Constantin Angelescu, iar la ministerul aerului şi marinei a fost Instalat dl general I. Ilcuşu nu­mit ministru interimar în locul dlul general Paul Teadorescu.

O m a r o a d u n a r e a Frontu lu i R e n a ş t e r i i N a ţ i o n a l e .

In săptămâna trecută în mai multe co­mune din ţară s'au ales sfaturile comunale ale Frontului Renaşterii Naţionale.

Alegerile acestor sfaturi săteşti an fost prilej de mare sărbătoare în toate comunele pe unde s'au flcnt.

Au luat parte la aceste adunări toţi frun­taşii vieţii româneşti.

In Basarabia s'a ţinut o mare adunare a Frontului în comuna Straşani din judeţnl Lă-puşna. A luat parte la această adunare şi dl secretar general al Frontului.

D a l a m i n i s t e r u l a g r i c u l t u r i i

Marţia trecută s'a ţinut o însemnată sfă-tuire la ministerul agriculturii. An luat parte dl ministru Gh. Ionescu-Şişeştl, directorii din acest minister şl un număr de agricultori.

S'au examinat în această şedinţă lucră­rile de plugărie din întreagă ţara. Ministrul plugăriei a hotărît să îndemne pe plugari să nu lase nici o palmă de pământ neînsămânţată şi să cultive cât mal multă fasole. Sămânţa de fasole se şi poate căpăta delà Camerele de Agrlcntură cu o reducere de 2 5 * .

Luna B u c u r e ş t i l o r

Anul acesta „Luna Bucureştilor" va avea o deosebită însemnătate. Va fi o expoziţie a înfăptuirilor din cei 10 ani de domnie a M. S. Regelui. Va fi şl o expoziţie de sărbătorire a M. S. Regelui.

Se vor arăta toate înfăptuirile la cari a ajuns Industria, comerţul, plugăria şl toată viaţa românească.

Se vor face cu acest prilej şl mari serbări. Pentru lnmea care vrea să viziteze a-

ceastă expoziţie se va face o reducere de 50% şl 75% pe tren.

P e d e p s e g r e l e

în faţa vremurilor şl greutăţilor de azi, guvernul a făcut mari pregătiri. A chemat la fertfe însemnate pe toţi cetăţeni, ţâr... Tuturor H-s'a cerut să ajute din bunul lor la pregătirile de apărare cari se fac.

Multe din taxele cari se pun astăzi sunt sortite să sporească fondul de apărare naţională. Pe acela cari se vor sustrage delà plata aces­tor taxe, atât de trebuitoare ţării, guvernul 11

V a P pedepslfe" a ior >e va face fără nici o cruţare.

întâmplări din alte ţări — Cum - Olanda s'a predat — Lupte aliaţi şi Germani

R o m â n i a v o g h i s z ă Furtuna războiului care bântue în alte

ţări s'a ţinut până acum departe de pământul nostru.

Ţara noastră veghează şl pe mal departe la păstrarea liniştii şi păcii.

In ultimul consiliu de miniştri s'a arătat din nou voinţa şi hotărârea guvernului, de a duce pe mal departe această politică de pace şl neutralitate.

România veghlază Ia păstrarea neştirbită a hotarelor ei şi respectă drepturile vecinilor.

C o n t r o l u l s t r e i n i l o r Guvernul a luat aspre măsuri pentru con­

trolul streinilor cari se află la noi In ţară. Nu se mai dă nici o prelungire de şedere

la noi în ţară, peste termenele date, Toate termenele de şedere în ţară, date

până la 1 Mai 1940, au fost nimicite şi aceşti străini suut siliţi să plece.

Streinii cari nu se vor supune acestei ho-tărîrl a guvernului vor fi Internaţi în lagăre. Pentru aceasta s'a şi înfiinţat un astfel de lagăr la Miercurea Clacului.

Griji ş i f r ă m â n t ă r i In săptămâna aceasta an sporit grijile şi

frământările. Răsunetul războiului se simte parecă pre-

tutindenea. Stăpâneşte mare îngrijorare în Jugoslavia.

Se vorbeşte chiar că această ţară ar fi mobi­lizat şi ar fi luat măsuri de apărare.

La începutul săptămânii Ungaria a mobi­lizat şt ea două corpuri de armată. Comuni­catul dat anunţă că această mobilizare s'a fă­cut pentru exerciţii nu cu gândul de a ataca vrenn alt stat.

S'a mai anunţat apoi că Ungaria ar fi în­chis graniţa de către Slovacia. Vestea aceasta ca şl mobilizarea Iugoslaviei, este desmiuţltă.

Va Tntra I ta l ia Tn r ă z b o i ? O primejdie mare s'a ară Ut de către

Italia. In mal multe rânduri s'a anunţat că în această ţară an fost mari manifestaţii împotri­va aliaţilor, adecă a Angliei şi Franţei. S'a chiar vorbit că această ţară ar avea de gând să ru­pă pacea şi să între în război. Dela o zi la alta se aştepta Intrarea Italiei în război. Ita­lienii s'au arătat tot mal nemulţumiţi de con­trolul pe mări, făcut de vapoarele engleze. Odată cu această îngrijorare sporeşte teama şi în Elveţie. Ţara aceasta se simte tot mai primejduită în vecinătatea Italiei, Franţei şi Germaniei.

In aceste vremuri de frământări şl griji, dl Roosevelt, preşedintele Amerlcii, trimite nn mesagiu dlul Musolinl, în care ÎI cere, să nn Între în război. Dl Musolinl a răspuns acestui mesagiu. Nn se ştie însă care a fost cuprinsul răspunsului d-lni Musolinl.

Lupte c r â n c e n e

In tot careul săptămânii s'au dat lupte crâncene pe frontul din Apus. A foit cea mai

\

I I M I R R A P O P Q R P L £ L Ai

crâncenă U t i l i , din litoria dat între «mate «otorlzafe. Nemţii an a nn c t t în laptă mari armate motorizate, tancn I s maşini de război. Se spune că au adus pe acest front peste 7000 de avioane ş. 2000 de

tancnri. , , Pe frântul belgian s'au dat lupte înver­

şunate între Maastricht şi Enttich. La Luttlch două forturi au f o i t ocupate de Germani, iar dona au fost aruncate în aier. Au fost dease-menea lupte crâncene şl pe frontul olandez la Maastricht şl dealungnl canalului Albert.

Germanii au deschis un foc puternic şl asupra liniei Maglnot. In faţa apărării Îndâr­jite a Francezilor au trebuit însă să ss retragă.

Atacul Germanilor s'a îndreptat în două direcţii, anume în direcţia Braxellta-ulul şl a oraşului Auvera şl în direcţia Meusel. Prima înaintare a fost oprită de trupele motorizate fraBceze, iar în faţa celal de a doua trupele franceze şl belgiene s'au retras pe Meusa.

Situaţia s'a îngreunat însă tot mal mult pentru Olandezi. Trupele de paraşutlşti, lăsate în spatele frontului, măresc şl mal mult greu­tăţile luptei.

Principalele oraşe din Olanda au fost ocupate de Germani, ceeace a făcut pe Olan­dezi să se predea. In comunicatei pe care l-au dat, comandanţii! olandezi au spus că au făcut acest lucra, deoarece au avut pierderi prea mari.

Regina şi guvernul Olandei s'au refeglat In Anglia. Se spune că Olandezii au avut peste 100 mii de morţi. Luptele au continuat cu mare înverşunare pe Metisa. In cele din urmă Germanii au atrăpuns liniile belgiene de apărare şi au ocupat oraşele Bruxelles, Lou-vain şl Malines. După ocuparea acestor oraşe situaţia a devenit tot mai grea pentru trupe­le aliaţilor, cari au trebuit s i se retragă din faţa Germanilor cari au ocupat şl Anverstil.

Pe frontul francez, adică în Nordul Franţei, Germanii au deslănţult un puternic atac asupra liniei Maubeuge şi Casignan pe c r i le-au străpuns. In regiunea Maubeuge trupele ger­mane au întrat în liniile franceze. Două divi­zii franceze au suferit pierderi mari. Trupele germane au înaintat şl la sud de oraşul Sedan.

Luptele cele mal mari şi poate hotărî-toare se dau acum în Nordul Franţei.

C o m a n d a n t u l t r u p e l o r stlîate a fost s c h i m b a t

Generalul Gameiln, comandantul trapelor franceze în războiul cu Germania, a fost schim­bat şl înlocuit cu generalul Weygand, coman­dantul forţelor aliate din Răsărit.

Generalul Weygand este cunoscut ca un mare comandant şi partizan al războiului ful­ger, aşa cum 11 vreau Germanii. < .

C e f a c e A m e r i c a ? Departe de războiul din Europa, America

s e simte tot mal mult primejduită. De mal multeori, oameni cu răspundere

din această ţară arată în cuvântările lor pri mejdla de război, care se apropie şi de Ame­rica. , -

Multă lume socoteşte că hotărlrea^ Ame-cicil cu privire la războiul din Europa atârnă Io mare parte de hotărîrea pe care o va in» Italia.

Se vorbeşte însă, că tot mal mulţi sunt aceia, cari cer întrarea Americli in război

In America stăpâneşte părerea că zilele cari vin vor hotărî soartea războiului.

Dacă Francezii vor putea opri* pe Ger mani în înaintarea lor, atunci, spun Americanii" Germania va fi învinsă. Americanii,

Ţară puternică - România poale mobiliza în caz de răsboiu cinci milioane de soldaţi —

In aceste vremuri grela când din toate părţile se fac socoteli peste socoteli şl se a-rată puterea de luptâ'a altor ţâri ae cuvine ca şi noi să se cunoaştem mai bine ţara şl să ştim de ce este în stare într'nn caa de războia.

Intr'o revistă din Bucnreşti s'a şl publicat nn studia din care se arată puterea de război a ţării noastre, numărul locuitorilor ei, bogă­ţiile pe care le are, fabricile şl maşinile.

Se spune la acel articol că după sacote-lile făcute în anul 1938, ţara noastră ar ayea aproape la 20 milioane locuitori. Din aceştia 5 milioane sunt minoritari, anume: Ungari» Germani, Ruteni, Ruşi, Bulgari, Ţigani, Tnrcl' Polonezi, Cehoslovaci, Greci, Armeni, Albanezi şl alte neamuri.

In toate ţinuturile Românii sunt de trei ori mai mulţi decât toţi străinii aceştia adu­naţi la un loc.

In vreme de război ţara noastră poate mobiliza 5 milioane şi 300 mii de bărbaţi. Din aceştia 4 milioane şi 100 mii sunt pentru prima linie de luptă, iar ceilalţi mai tineri pentra alte servicii.

Pe lângă o armată aşa de numeroasă, ţara noastră mal are bogăţii destule, un pământ bogat, păduri şi fânaţe, aşa că ea nici odată nu va dace lipsă şi va putea avea rezerve în caz de război.

Având o armată aşa de mare, bogăţii des­tule, putem spune că ţara noastră este puter­nică şi în stare să poarte un război. Ea Insă doreşte pacea cn toată lumea şi nn vrea decât să fie lăsată aşa cum este acuma, In hotarele ei fireşti.

Dragoste şi moarte Slârş tul unei poveşti vechi de dragoste dintre

un fecior sărac şl o iată bogată

In silele trecute a'a judecat la Cluj un proces de omor. Învinuitul adus In faţa jude­căţilor omeneşti a fost un flăcău, Rogotan Petru dintr'o comună din judeţul B.hor. Vina lui era că în toamna anului trecut şi-a omorît iubita, pa Măria Pârlog din acelaş iat cu el.

D r a g o s t e î n t r e un f e c i o r s ă r a c f i o fată d e o m b o g a t .

Dragostea lor a început ca atâtea poveşti de dragoste între feciorii şi f e t 6 i e a a t e l o r

noastre Era însă o dragoste Intre un fecior sărac ş, o fată bog.tă de om cu stare. Petru Rogozan era un fecior cuminte aşezat şi mun­citor, dar era sărac, pe când Mar a Pârlog e« « « d » fetele cele mai bogate din sat Totu s i

P e t r u T ^ r S . M , P a ^ . M p ^ î * ^ ^ - a Câsd s'a reîntors acasă a aflat rf-i»

P"eten că Măria lui s'a s c h i m b a t Z i» d n £ » cu un altul, un flăcău' mJ b o g a t

°"*l**otJ™JT' ^ d e a o ! ^ l -

O lov i tura d a t o p o r

**Jt:<z£t* ****vazut d- — lor lui A ? ! * C a " ° i n b i a c a l ™ i n a ochi-

• C e s e " d P»n sat sunt numai

minciuii. Fata i-a mărturisit Jn,* lucru care 1-a înfuriat mult. F â r j s J . seama de ceea ce face, Petru Rogo"'' nn topor din mâneca hainei ş, 1 \ \ multe ori pe aceea care o [iubea. TQ" .% f de fapta Iui, a lăsat apoi totul şi , f ^ H l , ascuns până In primăvara anului acet 'M, a'a predat singur jandarmilor. ' %

La această nenorocire a au; nna. Dela armată era dat ca nesupus U ¡1 trare şi a foit trimis şi pentru vina ^ judecată.

M m O r i c i n e primeşte această

trebue s'o plătească. Aşa poruncesc cli,; legile ţării. N o i n'am trimis nin% gazeta decât dacă a cerut/o. Deci să ti^ju voiască a ne trimite abonamentul, ca LI nu fim siliţi a<l preda advocatului ncr;:.«i

I t t i

N i - s ' a c i n s t i t o a b l a lui Constant B r â n c o v e a n u . A c e a s t ă s a b i e a marelui v»' v o d , c a r e a s t ă p â n i t M u n t e n i a dela 1688 pli!?ICi la 1714, se af la p â n ă a c u m a In marele mia:'ae L o u v r e d i n P a r i s . S ă p t ă m â n i l e trecute aceisiiili s a b i e n l - a u c i n s t i t - o F r a n c e z i i nonă, aşaciirtaj va păstra în m u z e a l d e l a Bucureş t i . Sie

-Sale

A a b z l s m i t r o p o l i t u l Bucovinei..j-P. Sf. M i t r o p o l i t V i s a r l o n P u i u al Bncovice! A t h ! e p ' s c o p u l C e r n ă c ţ l l o r a a b z l s şi şl-acdj regu larea d r e p t u r i l o r la p e n s i e . I. P. S .S i t i* c u n o s c u t ş l la B i a j , d e c â n d a luat partflij» î n m o r m â n t a r e a n e u i t a t u l u i mitropol i t D r . V a i P . 1

Suc iu . P jrs!

P e n s i o n a r e a c a n o n i c u l u i Pelriift; T ă m â i a n d a l a O r a d a n . R e v i s t a blsericeaiif!c

«Ves t i toru l" d e l a O r a d e a î n c h i n ă nn norfatoi cano lcu lu l P e t r u T ă m â i a n , care , Î m p l i n i t a d e ani, a fo s t t r e c u t Ia p e n s i e . I-se aral:.t:r aces t n u m ă r d c r e v i s t ă t o a t e vredniciile p e cari Ic are .

Mai a v e m Tncă d i n „Calendarul d e l a B l a j " v r e o 20 d e e x e m p l a r e . Celceţji reş te aă-1 a l b ă , s i n e tr imită într'un F% ( cuver ta ) s a u pr in m a n d a t p o s t a i l5Le!f l l (

îl t r imitem I m e d i a t c a l e n d a r u l .

B i s e r i c i d i n g h i a ţ ă . In Islanda, o insulă ce se află între Anglia şl A m e n J

miazănoapte, bisericile sunt făcute dlQ g^Mti Nu mai paţin de 600 astfel d e biserici a e* ţ*i a:olo şl, se spune, că sunt destal de f i roase. Fereştlle sunt de sticlă. Aceste W« ţin 6 - 8 ani. | l j

S a s c u m p e s c l e m n e l e de t*^«« mai mult. Cauza este că iarna trecută ^ prea grea şl s'au ars toate lemnele taW'J,* muncitorii, fiind concentraţi, n'aa P l a t f l t 1

t u » '

ifdl»1' destule şi că C. F. R. a scumpit prep sportului. Dacă guvernai na va şti f*ce£

la iarnă vom degera de frig.

A m u r i t p ă r i n t e l e r o b i l o r . V* j a msrit la Madrid, în capitala S p a n , e , » ţ ^ Perez de Polgar, supranumit şl părifit«i | ( i t

nnţllor sau robilor. La înmormântat J Jt Parte 3 miniştri şi nnnţlal papal, ap°> ^ mii de oameni, Iară sicriul l-au faartat P , îfl Până la groapă 50 de deţinuţi W°x\ , V haine de robi. Iată pentrace: Păr. P e r e î

k M

.«I

U N I R E A _ P O P p R U L u i

c a r e a Introdus obiceiul de a H-se ierta « M pedeapsă robilor atâlea zile, câte s'an par

% itblde. Tot ei a Introdus şi obiceiul de a se % m munca deţinuţilor, iar din venitul curat yj3 parte se dă pentru susţinerea lor, iar 2/3

s e trimite acasă Ia femeie şi copii. A dară vrednic acest mare preot de în-

fcst aşa ^ 'ormântare ce i-s'a făcut, % - ~ ~ ti, O n o u a arma g e r m a n a . Germanii

' a a iscodit acnma o armă nonă, pe care aa şi folosit-o în laptele din Belgia. Spun luptătorii jjslgieni că srma aceasta a fost folosită d e p ă ­

şi r j ş aiiştii germani şl că ea are o mare putere li jsapra armelor duşmanului. Anume, s p â n e i ,

îndată ce s'au coborît paraşutiştii germani, sol-îa|ii belgieni n'aa mai putat trage ca armele lor, Na se ştie însă bine, dacă noua armă ger­mana arc putere numai asapra armelor duş-

| stanului, ori şl asupra omnlai. | câ t a r t r e b u i s ă t r ă i a s c ă o m u l .

«((socoteala aceasta o face un mafe învăţat ame-tiit ricin. El spune că ornai ar trebui să trăiască, iliiţla mijlocia, cam 195 de ani. Aceasta este vâr-:bj.ti pe care trebae s'o atingă fiecare o s . Na >HŞ® cât adevăr are socoteala Americanului, ittrvtdem însă că nimeni nu poite ajunge această

ifinti* iuti; J M u l ţ u m i ţ i p u b l i c ă . Curatoratul bise-pttcll române unite din Galda de sas malţu-Wiitştc şl pe această cele domnului senator iisifulln AlbinI din Zlatna pentra generoasa do-:i;ji}ie în samă de 2000 (adecă două mii) Lei,

fată acestei biserici ca ocazia sf. sărbători de învierii. Dnmnezea să-i primească gestul

•''Uil. Preot: Adrian Nestor. 4 ctnţ! CurourI d a c a n t o r i deocamdată na se Kilifşla Blaj, fiindcă mai sant cantori destui cari liljit absolvat cursurile trecute. Toţi acela, cari ailjir dori să asculte astfel de cursori, . să facă

hi câte o cerere către Preaveneratal Con-por Arhiepiscopesc din Blaj, arătând că In

i|f(pirohia lor na este cantor diplomat- Dacă vor iVHl cereri multe, poate că Preaveneratal Consl-rofytof Arhiepiscopesc din Blaj va încuviinţa ţine-^ • « J naui astfel de curs Ia toamnă. Aceasta o 5'.Wem drept râspans la tot mai multele înire-

b*rt ce nl-sa trimit la gazetă. 5 0 0 d a a n i d e l a n i s c o c l r e a t l p a -

lPUIi*Ului se împlinesc anul acesta. Născocitorul 1 fost germanul loan Gensflelsch nobil de tttenberg, Ca vremea 1-a rămas apoi numele

^ Qatenberg, sub care-1 cunoaşte toată iHmea. L» sfârşftal vieţii sale a ajenslnmare mizerie,

JM arhiepiscopul Adolf din Mainz l a scăpat ¡1*1 mizerie, adacânda-1 la cartea sa. A morlt

,JJ 1467 ori la începutul analei 1468. Numele ' ( f i i| i j l rămâne neperltor, fiindcă binefacerea lai

"otra omenire n'are seamăn. Şl>a u i l t a t s ă m e a r g ă Ia c u n u n i e .

Wua orăşel din Letonia, ţară din partea de ("jlazănoapte a Earopei, 'într'o duminecă din j^rtle trecat era că se ţină cannnla unei tl-

Perechi. Toată lumea era adunată; afară imtt- Căatata-l-au In toate părţile, dar ni-, r | w l-aa aflat Atunci i-a venit In minte ^ prieten, că mirele este mare fotbalist. S'a

'» arena de fotbal; unde mirele aştepta să |(rmlne jocul şi până atunci n'a voit să a'~* la cananie. Minunat mire, na-1 a ş a ?

Unda s e b e a b e r e m a i m u l t ă . Răs-Jn5al e că în Grmania, şi anume în Bavaria.

*j]|(tl

0J*nl Bamberg din Bavaria se bean 136 d e bere la an de fiecare locuitor, la Mun­

i t i 1 3 0 'itri, q e urmă urmează oraşele Re­to, °U r8 şi Nflrnberg, unde bea fiecare locai-

P t s t » 100 litri de bere la an.

Pag. 7

I W / i Ţ H T U R f l ZILEI: Cum veţi îngriji aşa veţi dobândi

p 0emZ ' t e

P ae'„ a i , B e , , i i ™ * P ă d U C h i i Ş i

PRAF ŞI LEŞIE DE TUTUN ui te le d e r â i e ş i fer i ţ i - ie d e noi i ş i i n s e c t e , s p a i ă n d u - i e c u

LEŞIE DE TUTUN şi gospodăria voastră va avea un viitor îmbelşugat

Produse de vânzare la toate depozitele C. A. M. Praf de tutun în pachete: 1 kgr. Lei 20 şi 500 gr. Lei 10. tutun în bidoane 1 kgr. Lei 35 şi 2 kgr. Lei 70.

Se pot comanda şi prin orice debit de tutun C A M P ^ F ŞI LEŞIE DE TUTUN

1 1 . I V I . LEŞIE D E TUTUN CKSR AUTONOMA K MONOPOLURILOR REGATULUI ROMÂNIEI

Leşîa de

Q 7 1—1

l-a s c o s c l o c a a m â n d o i o c h i i . Co­pilul de 4 ani Francisc Tulai din Slovacia s'a dus, nefiind mamă-sa în casă, să se joace ca cloca ce clocea într'o coşarcă. Cloca, fricoasă că i la oaie, i-a sărit în faţă şl l-a scos amân­doi ochii. Pe când a intrat în casă mamă-sa, şi-a aflat copilul în sânge, sbierând de durere cu amândoi ochii scoşi din orbite,

T i n e r e t u l d in G e r m a n i a este foarte bine ţinut în frâu. Băieţii şi fetele până la 18 ani na aa voie să se plimbe pe străzi, fără însoţitori, nici să între în cârciume sau In ci­nematografe, nici sâ umble seara dapă 9 pe străzi, nici să fumeze. Ceice na se sapan sunt pedepsiţi ca închisoare.

«Japonia a r a m a i mul ţ i c o n f e s o r i mi l i tar i c a t o l i c i , d e c â t a m c r e d e . Ca mare uimire am citit într'o revistă catolică, cât de înţelegători sunt Japonezii faţă de ca­tolicism, împăratul Japoniei, care este păgân, a numit de curând 30 de confesori militari ca­tolici, ceeace e mare lucra în Japonia păgână, unde religia catolică abia acuma începe a se răspândi. La noi In România — ande bisericii unite i se poate mulţaml întreagă culiara ro­mânească şi unde trăim aproape 2 milioane de români uniţi — noi Românii uniţi n'avem decât 3 confesori militari.

A m u r i t n f s e o c i f o r u l r a d i o - u l u i . La Paris a murit, în vârsta de 90 de ani, pro­fesorul Eduard Branby, care a născocit radio­ul în anul 1889. Dela acest francez a preiuat această născocire învăţatul italian Marconl, care a tot desăvârşit-o, până s'a ajuns la ceea­ce este astăzi.

f Elena Pop Hossu-Longin

Zilele frecate s'a stins din viaţă, la Băseştl, dna Elena Pop Hossa-Longin, fiica marelui luptător naţional Gheorghe Pop de Băseştl, numit de toţi Badea Gheorghe, celce a preai-Z adunarea dela 1 Decemvrie 1918 la Albi-Ialia, şi văduvă a vestitului advocat Francisc Hossu-Longin. .

Adormita In Domnul a fost o femeie foir e de seamă, deocnl tnră europeană şi totdeodată o mare binefăcătoare.

La înmormântarea ei a plecat noa numi­

tul episcop păr. Dr, Vasile Aftenie, ca repre­zentant al Ioaltpreasflnţitulul nostra Mitropolit.

întreaga avere de 1600 jaghere pământ şi castelul din Băseştl rămâne Capitlnlul Mitro­politan din Blaj, care va deschide acolo, con­form dorinţei marelui român Badea Gheorghe, o şcoală de agricultură.

In veci pomenirea el şi facă-i Dnmnezea partea ca drepţii t

Sosirea şi plecarea trenurilor din gara Blaj, începând cu zina de 19 Mai 1949

S p r e B u c u r e ş t i

Felul şi Nr. t r e n u l u i

So­seşte

Co­preste Pleacă

De unde? pană unde?

Accelerat 304 Accelerat 202

j Personal 3010 LaxOr.Expr.22 Personal 30021 Rap. Ardeal 32 Accelerat 302 Kapid 24 Personal 3018 Accelerat 402 Personal 3022

0.27 1.54 5.34 5.43

11.06 12.03 15.12 17.07 1808 23.32 23.51

S p r e

1 1 18 1 2 2 2 2 4 8 5

i Tel i

0.2S 1.55 5.52 6.44

11.08 12.05 15.14 17.09 18 12 23.40 23.56

Oradea-Buc. Curtici > Oradea » Curtici > Oradea » Ep. Bihor » Oradea » Cnrtici . > Cluj > Sighet » Teiuş-Braşov

Felul si Nr. t r e n u l u i

So­seşte

0 -preşte Pleacă Oe ande?

Până unde? Personal 3017 Accelerat 401 Accelerat 201 Accelerat 303 Personal 3001 Kapid 23 Accelerat 301 Personal 3021

| Rap. Ardeal 31 | Personal 3009

3.06 4.07 5.40 825

1239 14.12 17.35 19.42 20.38 22.01

2 2 5 2 2 1 2 2 2 2

3.08 4.09 5.45 8.27

12.41 14.13 17.37 19.44 20 40 22.03

Bucur. Cluj Buc. Sighet Buc. Curtici Buc. Oradea Buc. Oradea Buc. Curtici Buc. Oradea Braşov Teiuş Buc. Ep. Bih. Buc. Oradea

S p r e P r a i d • a l a P r a i d

Felul şi Nr. t r e n u l u i

PleacS Felul şi Nr. t r e n u l u i

So­seşte

Personal 3131 Automotor 3133 Personal 3135 Automot* 3137 Automot. 3139

55» 8.30 12,45 15.30 18.25 1

Automotor 3134 Automot.* 3138

» 3140 Personal 3136 Personal 3132

8.20 11.55 16551 20,00 23,20

*) Circulă numai intre 15 Iunie şi 15 Septemvrie.

Getiţi şi răspândiţi „UNIREA POPORULUI"

Să ne înscriem cât mai mulţi inşi la concursul grâului

şi al porumbului

Se aduce Ia cunoştinţa plugarilor, că fl în anul acesta, ca şl în anii trecut!, va avea loc serbarea concursului pentru cultura grâului

şi t porumbului. . . . . „ In acest scop, agricultorii mari, mijlocii

,1 mici, sunt invitaţi, să se înscrie Ia Ocoalele Agricole respective, până la 1 Iunie a. c. pentru grâu, Iar pentru porumb până la 15 Iunie a, c.

La concursul grâului pot lua parte: a) Propletarlî mari, dacă au cultivat cel

puţin 25 hectare. b) Propletarlî mijlocii cu cel puţin 5 ha. şl c) Propletarlî mici cari au cultivat sub 5

ha., dar au cel puţin 1 Ha. La concursul porumbului se pot înscrif:

agricultorii mari cari au cultivat cel pcţln 10 ha, Iar pentru agricultorii mici se cer aceleaşi suprafeţe ca pentru grâu.

Trebuie să dăm atenţiunea cuvenită aces­tei cinstite întreceri, la. care vor fi sărbătoriţi acei ce poartă sapa şl plugul dealucgul şl la­tul celor 9 milioane hectare cultivate cu grâu şi porumb, cari asigură populaţiei şl armatei hrana atât de necesară mai ales in aceste timpuri grele.

La concursul grâului se va, răsplăti nu dărnicia naturii, ci destoinicia plugarulni.

Se va da întâietate agricultorilor cari: 1. aa simănat grâul sau cucuruzul într'o

rotaţie bună, după o plantă potrivită, 2. cari au făcut 2 arături cu Ingrăşemlnte 3. cari folosesc seminţe alese şl 4. au gospodărie bine înzestrată cu ma­

şini agricole necesare, groapă de nutreţ şl nu Ie lipseşte îngrăşămintea cu bălegar.

i Toţi agricultorii sunt invitaţi, să răspundă cu dragoste şl să se înscrie într'un număr cât mai mare.

Trebuie, să înţeleagă iertfa pe care o face Statul în aceste vremuri grele, să-şi dee seama de chemarea ce au şi să nu uite că ocupă lo­cul de frunte în această ţară.

Scopurile urmărite de Ministerul Agricul­turii şl Domeniilor sânt următoarele:

1. Urmăreşte să producă o rodnică în­trecere între agricultori, încurajând pe cel ce lucrează cu suflet şl după sfaturile celor che­maţi să- i conducă.

2 Urmăreşte să se cunoască regiunile şi solurile cari produc cele mai bune şi mal mar recolte de grâu şl porumb.

In felul acesta se conving şl agricultorii de rezultatele bune ce le dă o muncă price­pută, Iar străinătăţii 11 facem cunoscută faima grâului românesc

Răsplătirea celor mai buni agricultori, se va face întt'un cadru sărbătoresc în toate ca­pitalele de Judeţ, unde toată lumea îşi va face o plăcută datorie să ia parte, cinstind astfel pe cel mal vrednici gospodari.

Suntem convinşi că şl de data aceasta premianţii judeţului nostru ne vor reprezenta ca şl în anii trecuţi, la concursul naţional dela Bucureşti, luând astfel parte la marea sărbă-toarc a agriculturii româneşti, undo v a fj d "

fată toată suflarea românească, în frânte cu

primul Plagar «1 ţării, M. S. Regele Carol al

Il-lea. Ing. agr. l o a n G h e r m a n

Poşta gazetei Vereş Grigore cantor. Primind carta poştali în

13 Aprilie, noi am reclamat numaidecât la poştă, de unde am primit răspuns abia in 15 Mai, .numerele de 11 şi 13 ale gazetei au fost ndicatede curierul comunal şi Primarul comunei Apatrn, In care domiciliază destinatarul. S'au luat măsuri pentru regu­lata ajungere a lor la mâna destinatarului.. Deci D. Ta trage-1 la răspundere pe Primarul comunei şi pe cuneru poştal sau măciucaşul, că ei sunt dc vină. Ii poţi şl

Pâlâ" Alexă Popa Făgit. La carta D. Tale poştală din 24 Martie 1940 răspundem: Reclamând la poştă, ni-sa răspuns: .Corespondenţa comunei Făget este ridicată de factori comunali. Şi cum înainte de 1 Apnhe 1940 era m alt factor din comuna Chesler, care pentru pur­tarea Ini a fost Înlocuit, s'ar fi putut chiar el să fi es-tras acest ziar al reclamantului. Dela primirea prezentei am. constatat că ziarul vine regulat*.

Joia M. Giurgi, Sagna. Dela poştă ni-s'a răs­puns: „Nu au sosit trei numere consecutive. Ziarele se predau la domiciliu destinatarului. Nici odată, până la nesosirea acestor ultime 3 numere, nu s'a Întâmplat să nu sosească gazetele.*

D e c l z i u n i TRIBUNALUL TÂRNAVA-MICĂ

Extrase din registrul pentru asociaţiunile recu­noscute persoane juridice.

Nr. ord. 14-1. Titlul sau denumirea persoanei juridice: Socie­

tatea de înmormântare >Sfânta Elisabeta», din Ibaşfalău. Sediul: Ibaşfalău. Numele, profesiunea, domiciliul şi naţionalitatea

persoanelor ce compun organele de direcţiune şl ad-ministraţie:

1. Dr. Ioan Iiyes, şef de serviciu, preşedinte; 2. Papp Mihail, fabricant de sifoane, vicepreşedinte, 3. Binder Francisc, curelar, casier; 4. Szabo luliu, rotar, secretar. Membri în comitet: 5. Gtimo Emeric, tâmplar; 6. Szentpeteri Cristor, tâmplar; 7. Zwarits Dănilă, co­merciant; 8 Szalontai Carol, pantofar; 9. Ţentea Petiu econom, român; 10. Moldovan Joaif, olar, român; Îl! Viţelar Ioan, pantofar, român; 12. Schiltz Ioan, tinichigiu sas. Membri suplimentari: 13. Solgyelgya Francisc, pantofar; 14. Magyarosi Ioan, econom, ceilalţi maghiari şi domiciliaţi în Dumbrăveni.

Modificări ulterioare: Modificarea membrilor din direcţiune s'a înregistrat în baza încheierii Nr. 751-924 din 3 Februarie 1940, membri aleşi în adunarea din 14 Martie 1926.

Dumbrăveni, 6 Februarie 1940. Dos. Nr. 751-924.

— Nr. ord. 14-2.

Titlul sau denumirea persoanei juridice: Socie-

Nom.1,, proletara domiciliul ,1 uitiomlititra

I"; 11. Schitz Ioan, tnichieiu îa v °' p a D t ° -Membri suplimentari' T,tab ÂLi ***** F r a n c i s c -rosi Ioan, Lnom Cet ri- ^ ^ " A ^ L 4 ' M ' « R -Laurenţiu loan, funcţionar românfl t T r " ' ' 6 '

încheierii Nr. 751-924, din 3

Februarie 194o'S '° Dos. Nr. 751-924.

— Nr. ord 14 3.

Sediul: SSu." 3 E l l S a b e t a " ' d i n Iba?lal5«-

PersoaneTcVco'mnur2- " T ^ 1 ? i ^«uaUtatea nistraţie: P ™ ° r g a n e l e d e d i r «ţ iune şi admi-

Tin/U..*;- o - • d l l a k a h ArVA meramV.

4. Dozsa Bela, econom. Membri supl | m e _. keş Gavrilă, lăcătuş. Censori: 6. Madarasz M-' 5 , V 7. Lengyel Grigorie, tinlchiglo, toţi maEhi a • ail.f,v liaţi tn Dumbrăveni. ' a t I Şi ^

Modificări ulterioare: Modificarea m 1

direcţiune, aleşi la 19 Ianuarie 1930, s'a •"^V baza încheierii Nr. 751-924 din 3 FebruarÎM 8'^

Dumbrăveni, la 6 Februarie 1940 ' Dos. Nr.'

— Nr. ord. 14 4. Tttlul sau denumirea persoanei jurM'

tatea de înmormântare «Sfânta Elisabeta8 d''^ Sediul: Ibaşfalău. . ' nH| Numele, profesiunea, domiciliul şi n j f

persoanelor ce compun organele de direcţiun115^ ministraţie: Ihi

1. Gyarmati Ioan sen., pensionar, vicenr ' Membri tn comitet: 2. Carol Nagy pantofar; 3 Tan Joslf, olar, român. Censori: SiUcs Eugen 1 5. Lengyel Grigorie tinichigiu, toţi maghiari S ciliaţi în Dumbrăveni. " *t

Modificări ulterioare: Modificarea membrii 1

direcţiune aleşi la 26 Februarie 1953 i'a huet/!!1' baza încheierii Nr. Prsj. 751-924 din 3 FebruK

Dumbrăveni, la 6 Februarie 1940. 1

Dos. Nr. »5 — Nr. ord. 14-6. Titlul saa denumirea persoanei juridice: Sui,

tatea de înmormântare >Sfânta Elisabetat, dinlUjii' Sediul ibaşfalău. Numele, profesiunea, domiciliul şi naţien, ,

persoanelor ce compun organele de direcţiune şi] ministraţie:

1. Dr. Ioan Iiyes, şef de serviciu, preşedinte> Farcaş Emeric, vicepreşedinte; 3. Ioan Gyaimati« casier: 4 Sztkely Gheorghe, secretat. Membri in B

tet: 5. Jakib Arpad, mecanic; 6. Vass Dominic; J, lich Anton; 8. Doxsa Bela, econom; 9. Nagy Ca pantofar; 10. Vacxi Gheorghe; 11. Kuhn Ludovic,« merciant; 12 Tentea Petru, econom, român; 1.3. Viţe'; Nicolae, pantofar, român; 14. Keszler DânlS. Meni supleanţi: 15. Biro Carol, pantofar; 16. Nagy fi Censori: 17 Qabor Anton; 18 Madarasi Mihail; 19,1». gyel Grigorie, toţi maghiari din Dumbrăveni.

Modificări ulterioare: Modificarea membrllsii direcţiune aleşi la 9 Februarie 1936 s'a înregistrat reg. pers. juridice în buza Încheierii Nr. Prs], 7S1-S din 3 Februarie 1940.

Dumbrăveni, la 6 Februarie 1940. 61(1 -1 ) Dos. Nr 751«

BANCA NAŢIONAL A A ROMANIJL

De vânzare

Imobilul din M e d i a ş strada Gheţii N o . 12 .

Licitaţia se va ţine în zi' u a i (

Luni 10 Iunie 1940 ora H a; ^ la sediul Băncii Naţionale Blaj l10' calul Băncii Patria).

Amatorii vor depune cel ^ târziu până la începerea licitat»61^

D garanţie în numerar de 5 * <^n ? ţul oferit. ( ,,j

Banca Naţională a Româna rezervă dreptul de a decide. 66 ( 1 - 1 )

bonuri de impoîi 1' ^ consolidare, în con". ^

joase. Informaţiile de lipsă se dau la Red*0! 65 (1-1)

A c u m c â n d v r e m u r i l e sunt s c h i m b ă c i o a s e ş i l u c r u r i l e din 1

sch imbă d e l a c e a s l a c e a s , ni" 1

m a i p o a t ă t r ă i f ă r ă d e o gaze t a . ^ p o t r i v i t ă g a z e t ă p e n t r u p lug^ 1

,UNIREA P O P O R U L U I " d e l a