GAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIGAZETA HÂRTIBACIULUIPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICPUBLICAAAAAÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LÞIE LUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAUNARÃ A ASOCIAÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „ÞIEI „VVVVVALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULALEA HÂRTIBACIULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI” ÎN colaborare cu Primãria ORAªULUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITUI AGNITAAAAA

„ªi care va vrea sã fie întâi între voi, sã fie tuturor slugã” Marcu, 10.44

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

NumÃRNumÃRNumÃRNumÃRNumÃRUL 60, UL 60, UL 60, UL 60, UL 60, MAI 2011MAI 2011MAI 2011MAI 2011MAI 2011APAPAPAPAPARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITARE LA AGNITA -A -A -A -A - PREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEUPREÞ: 1 LEU

Din SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMARDin SUMAR

- pag. 7

ORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAORTODOXIA PE VALEAHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUIHÂRTIBACIULUI

- pag. 2

- pag. 3

- pag. 7

- pag. 8

- pag. 5-6

- pag. 8

„10 MARIHÂRTIB{CENI”””””

De la Poli\ie …

- pag. 2

- pag. 2

- pag. 7

- pag. 5-6

Tineri ºi frumoºi dar mai ales mândrii, absolvenþiiColegiului Tehnic A.T. Laurian, au ieºit cu toþi la braþ dincurtea ºcolii ºi admiraþi de pãrinþi ºi prieteni au defilat prinoraº spre locul marelui banchet.

De acum drumurile li se vor despãrþii, fiecare cãutându-ºi propriul drum

Poate unora le va oferi oraºul natal o ºansã, poate alþiivor deveni o ºansã pentru Agnita. Noi îi felicitãm ºi le dorimsã-ºi împlineascã visele oriunde vor fi de acum încolo.

Îi felicitãm ºi le mulþumim mai ales celor din echipa„Serviciului de Voluntar Agnita”: Emanuela Andrei, OctavianBârsan,, Diana Bordean, Maria Bonea, Florin Frãþilã, PaulHârþoagã ºi Ioana Potor.

TUTUROR LE DORIM BAFTÃ LA EXAMENELE DEBACALAUREAT!

Redacþia G.H.

La Biblioteca Orãºeneascã din Agnita a avut loc în datade 23 mai lansarea cãrþii „PERFORMANÞà ªI PRESTIGIU.O ISTORIE A GIMNASTICII FEMININE ROMÂNEªTI”.Dupã lansarea cãrþii în Alba Iulia ºi Sibiu, scriitoarea DanielaMaria Pãnãzan a þinut sã facã prezentarea acestui volum ºila Agnita.

Maria Daniela Pãnãzan este membru al UniuniiScriitorilor din România, Licenþiat în Filologie la Universitatea„Babeº Bolyai” din Cluj Napoca, Magister Teologie laUniversitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Doctor înfilologie la aceeaºi universitate ºi mai ales profesor de Limbaºi Literatura Românã.

Pentru cã în familie performanþele sportive erau la marecinste, Daniela a început de timpuriu sã colecþioneze articoledin presã despre stelele gimnasticii româneºti, aºa cum alþiicolecþioneazã timbre sau ºerveþele. Astfel ºi-a cultivatdragostea pentru muncã ºi performanþã.

Articolele despre performanþele gimnasticii feminineromâneºti, pe care le-a decupat din ziare ºi le-a lipit pe foi decaiet, au devenit baza cercetãrii pentru realizarea acesteiminunate cãrþi document, la care a lucrat timp de 11 ani. 11ani de privaþiuni, de muncã, de zbatere, de cãutare, pentru apune înaintea cititorului minunate pagini despre muncã ºiperformanþã, despre mândria de a urca pe podium odatã cudrapelul României ce urcã pe catarg. Fiecare paginã a cãrþii,fiecare paragraf te incintã sã citeºti mai departe, sã trãieºtialãturi de minunatele fete, emoþiile competiþiei.

Puþini agniþeni au ºtiut despre evenimentul de la

ABSOLVEN|II

LANSARE DE CARTELANSARE DE CARTELANSARE DE CARTELANSARE DE CARTELANSARE DE CARTE

Biblioteca orãºeneascã. Cei care au fost prezenþi ºi au reuºitsã-ºi procure cartea, sunt mai bogaþi sufleteºte.

Maria Daniela ºi-a prezentat cartea în Agnita din douãmotive temeinice: este cãsãtoritã cu agniþeanul Francisc-MihaiLorinczi, ºi el autor de eseuri, iar de la toamnã va fi profesoarãde Limba ºi Literatura Românã la ªcoala Generalã „G.D.Teutsch”. O ºansã minunatã pentru cei care îi vor fi elevi.

I.B

FESTIVALULFESTIVALULFESTIVALULFESTIVALULFESTIVALULH}RTIB{CENILORH}RTIB{CENILORH}RTIB{CENILORH}RTIB{CENILORH}RTIB{CENILOR

(în pagina 4)

COOPERA|IA DIN AGNITACOOPERA|IA DIN AGNITACOOPERA|IA DIN AGNITACOOPERA|IA DIN AGNITACOOPERA|IA DIN AGNITACE A FOST ~I CE-A AJUNSCE A FOST ~I CE-A AJUNSCE A FOST ~I CE-A AJUNSCE A FOST ~I CE-A AJUNSCE A FOST ~I CE-A AJUNS

~COLI PENTRU UN VIITOR VERDE~COLI PENTRU UN VIITOR VERDE~COLI PENTRU UN VIITOR VERDE~COLI PENTRU UN VIITOR VERDE~COLI PENTRU UN VIITOR VERDE

Inger - picturã de Silvia Pãcurar

SFÂNTUL IOAN GUR{ DE AUR“Cuvânt la În[l\area Domnului”

PELERINAJ LA MÂN{STIRILEDIN ARGE~ ~I V}LCEA

- pag. 5

- pag. 6

CÂTEVA ASPECTE L{MURITOARE PRIVINDCÂTEVA ASPECTE L{MURITOARE PRIVINDCÂTEVA ASPECTE L{MURITOARE PRIVINDCÂTEVA ASPECTE L{MURITOARE PRIVINDCÂTEVA ASPECTE L{MURITOARE PRIVINDCIMITIRUL ~I LOCURILE DE ÎNMORMÂNTARECIMITIRUL ~I LOCURILE DE ÎNMORMÂNTARECIMITIRUL ~I LOCURILE DE ÎNMORMÂNTARECIMITIRUL ~I LOCURILE DE ÎNMORMÂNTARECIMITIRUL ~I LOCURILE DE ÎNMORMÂNTARE

INELUL CU AMETISTINELUL CU AMETISTINELUL CU AMETISTINELUL CU AMETISTINELUL CU AMETIST

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

OBICEIURI LA NA~TEREOBICEIURI LA NA~TEREOBICEIURI LA NA~TEREOBICEIURI LA NA~TEREOBICEIURI LA NA~TERE

S[pt[mâna Na\ional[ aS[pt[mâna Na\ional[ aS[pt[mâna Na\ional[ aS[pt[mâna Na\ional[ aS[pt[mâna Na\ional[ aVoluntariatuluiVoluntariatuluiVoluntariatuluiVoluntariatuluiVoluntariatului

Comunicat de pres[

Comuna Ro`iaComuna Ro`iaComuna Ro`iaComuna Ro`iaComuna Ro`ia - pag. 8

Generaþiilor mele...

DespãrþirePlecaþi aºadar de aici, mai departe,cãlcând peste sufletul ºi inima mea.Când florile voastre-mi alungã visarea,despãrþirea devine mai lungã, mai grea.

Astãzi s-a rupt ciudata puntece a legat maturul copil,care plânge trecutul cu lacrimi ascunse,de copii maturi,care-ºi sãrbãtoresc viitorulcu zâmbete aruncate cu dãrniciepeste feþele noastre sãtulede atâtea despãrþiri necesare.

Plecaþi, cãlcând nemilos peste inima mea,Luând din mine,o parte a tinereþii mele,luând aºa cum aþi fost învãþaþi sã luaþi,unii mai mult,alþii mai puþin.

Plecaþi, cãlcând peste o punte de sori,Aruncând cuminþi cununile de floride pe frunþile voastre boltiteºi când glasurile voastre prin ºcoalã s-or stingevor plânge în sufletul meu,formând între mine ºi voi,un sfânt curcubeu.

Am vrut sã fiu sfãtuitor ºi-învãþãtor ºi mit,o faclã care arde cu putere,pentru acela care cere,din bãnci ce scârþâie cu jale,cãldura ºi lumina minþii sale.

Prof. Baciu Gheorghe Victor

… mereu alãturi de dumneavoastrã.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2 2011

De la Poli\ie …Deºi am încercat de nenumãrate ori sã

atragem atenþia asupra efectelor nerespectãriiconduitei rutiere ºi cu toate eforturilor fãcutede lucrãtorii Compartimentului de Poliþie Rutierãde la Poliþia oraºului Agnita precum ºi alelucrãtorilor Posturilor de Poliþie arondate, de aveghea la respectarea legislaþiei de specialitate,evenimentele rutiere cresc în numãr ºi gravitate.

De departe cel mai grav eveniment rutier aavut loc în data de 06 mai 2011, pe raza comuneiBrãdeni. Numitul D.D. de 46 de ani din localitate,în timp ce se deplasa cu autoturismul VW Golfproprietate personalã dinspre Retiº spreBrãdeni, datoritã vitezei excesive în condiþiileunui carosabil uscat, a pierdut controlul volanuluiºi s-a rãsturnat. Ca urmare a accidentuluiconducãtorul auto, care nu purta centurã desiguranþã, a decedat iar maºina a fost avariatã înproporþie de 60%.

Tot evenimente rutiere se numesc ºisituaþiile nedorite constatate de poliþiºti, chiardacã nu au existat victime sau pagube materiale.Conducerea autovehiculelor pe drumurilepublice fãrã a poseda permis de conducere esteo infracþiune pe care poliþiºtii au constat-o înurma controalelor efectuate în trafic pe ValeaHîrtibaciului. În aceastã situaþie au fost depistaþinumiþii M.M.I. de 38 de ani din Marpod, L.I. de63 de ani din Iacobeni – care conduceautractoare; ºi PV de 54 de ani din Stejãriºu – careconducea un autoturism Ford Escort. Tot fãrãpermis dar ºi cu un autoturism având plãcuþefalse de înmatriculare provizorie a fost depistatH.G.D. de 20 de ani din Agnita iar B.E. de 27 deani din Agnita a fost gãsit conducând fãrã permisun autovehicul neînmatriculat. Autovehiculeneînmatriculate conduceau ºi numiþii A.I. de 42de ani din Nocrich, A.M. de 29 de ani din Sibiuºi R.I. de 47 de ani din Retiº ultimii doi fiind ºisub influenþa alcoolului. Un caz mai aparte îlreprezintã cel din data de 10 mai 2011 când peraza comunei Iacobeni a fost depistat unautoturism Fiat Doblo la volanul cãruia se aflaO.I. de 22 de ani din Mediaº, care nu posedapermis de conducere dar care a declarat cãurmeazã cursurile ºcolii de ºoferi. Maºina i-a fostîncredinþatã spre conducere de pasagerul dindreapta din maºinã, M.M.C. de 26 de ani dinMediaº care, ºtiind cã O.I. este învãþãcel în alecondusului, a dorit sã îl ajute sã se obiºnuiascãcu meseria. În toate cazurile de mai sus au fostîntocmite dosare penale ºi, dacã au avut,conducãtorilor auto li s-au ridicat permisele.

La începutul lunii mai Catedrala Ortodoxãdin Agnita a fost þinta unei spargeri. Hoþii, dupãce au pãtruns în interiorul clãdirii printr-un ochide geam, au forþat cutia milei ºi au luat conþinutul.Poliþiºtii au reuºit sã-i identifice în persoana adoi minori din Agnita care, cu banii „colectaþi”,au plecat sã „cucereascã lumea”. Dupãidentificare, minorii au fost încredinþaþi pãrinþilordar, cercetãrile continuã.

O serie de spargeri din garaje, pe razaoraºului Agnita, au condus la identificarea unuigrup de trei minori, doi din Agnita ºi unul dinSibiu. Aceºtia pãtrundeau în garaje prin forþareapereþilor ºi pãgubeau proprietarii de câteva dinobiectele depozitate: roþi de bicicletã,radiocasetofoane, scule mãrunte. În urmaidentificãrii acestora, o parte din prejudiciul creata fost recuperat.

Preþuri mari la carne? Probabil acesta a fostmotivul pentru care persoane necunoscute i-ausustras lui H.S. din Metiº, la mijlocul lunii mai,patru vite tinere – doi tãuraºi ºi douã viþeluºe.Dar, cu caii ce-au avut? Cu caii lui S.S. dinChirpãr. Douã iepe lãsate la pãscut peste noaptede cãtre proprietar ºi care a doua zi dimineaþãlipseau la numãrãtoare. Cercetãrile poliþiºtilorcontinuã, în amândouã cazurile, pentru cavinovaþii sã rãspundã la întrebãri în faþa legii.

Am lãsat la urmã un eveniment de la finelelunii aprilie când, preotul evanghelic din Agnitaa sesizat Postul de Poliþie Bîrghiº cã, în cimitirulevanghelic din satul Apoº au fost doborâte maimulte pietre funerare. Prejudiciul material,probabil, nu este foarte mare dar cel moral estecu siguranþã mare. Pentru cã fiecare dintre noiavem pe cineva care a pãrãsit lumea aceasta ºi,indiferent de confesiune sau credinþã, ne doarecând cineva îºi bate joc de locul unde ne maiputem simþi aproape de cel plecat. Poliþiºtiicontinuã cercetãrile pentru identificarea celorcare, fãcând gestul, au dat dovadã de o marelaºitate. Pentru cã cei din morminte nu se potridica sã-ºi apere numele scris în piatrã, iar noi,cei rãmaºi în urma lor, nu vrem sã pãzim unspaþiu ce ar trebui considerat sacru de cãtre toþi.

Pentru ca astfel de evenimente sã aibã loccât mai rar sau chiar deloc, poliþiºtii de pe ValeaHîrtibaciului vã reamintesc cã sunt …

Cãtre,Ministerul

Transporturilor ºiInfrastructurii

Doamnei MINISTRU,ANCA DANIELA BOAGIU

INTERPELARE

Referitor la: Realizarea unui nod deacces din Autostrada Transilvania înDJ 106, Sighiºoara-Agnita-Sibiu

Doamnã Ministru, ca urmare aaudienþelor pe care le-am efectuat înlocalitãþile Judeþului Sibiu, autoritãþile localeºi cetãþenii din localitãþile de pe ValeaHârtibaciului au solicitat asigurarea accesuluidin Autostrada Transilvania spre DJ 106,Sighiºoara-Agnita-Sibiu.

Vã rog doamnã Ministru sã ne rãspundeþidacã proiectul de execuþie prevede accesulde pe Autostrada Transilvania în DJ 106,Sighiºoara-Agnita-Sibiu, în zona Agnita.

În cazul în care proiectul actual nuprevede acest lucru, vã rugãm sã analizaþiposibilitatea realizãrii unui nod de acces, sprelocalitatea Netuº comuna Iacobeni, JudeþulSibiu, cea mai apropiatã localitate deAutostrada Transilvania. Acest punct deacces este absolut necesar pentru cei peste35.000 de locuitori din Agnita ºi localitãþiledin zonã pentru legãtura cu Municipiul Sibiuºi Culoarul IV European, Arad-Sibiu.

Având în vedere importanþa acestuiobiectiv pentru localitãþile Judeþului Sibiu,pentru dezvoltarea economicã ºi socialã azonei, vã rog doamnã Ministru sã nerãspundeþi în scris în privinþa celor solicitatemai sus.

Cu stimã,Deputat, Ioan Cindrea07 februarie 2011

În urmã cu 22 de ani, Cooperativa deConsum Agnita era cea mai performantãunitate din oraº. Beneficiile realizate deangajaþii acesteia, pentru rezultatele obþinute,erau invidiate de toþi ceilalþi agniþeni. În plus,lucrãtorii din comerþ se bucurau de respectultuturor locuitorilor.

Indiferent de marfã; o carte bunã sauhârtie igienicã, parfum, detergenþi, sãpun,cãmãºi, chiloþi, vatã, pâine, mezeluri, peºte,zahãr, bere, totul se cumpãra stând la coziinterminabile sau „pe sub mânã”, dacã teaveai bine cu gestionarul. Nu mai vorbescdespre mãrfurile „de lux”, cafea, portocale,ciocolatã, Pepsi, þigãri B.T. (Bulgar Tabac),pentru care aveai nevoie de aprobareapreºedintelui. Pentru materiale deconstrucþie trebuia sã faci contract de porciar pentru televizoare color, trebuia sã teînscri pe un tabel de aºteptare. ªi aºteptaipânã îþi venea rândul, dupã cei care aveauprioritate sau relaþii. Prioritate aveaudirectorii ºi secretarii de partid iar relaþiiaveau neamurile, prietenii sau cei care aveauceva de oferit tot „pe sub mânã”.

Aceasta fãcea ca unitatea sã fie foarteimportantã în oraº iar angajaþii ei sã fierespectaþi ºi curtaþi de ceilalþi muritori derând.

În 1979 Cooperativa a inauguratComplexul Dacia, cea mai mare unitatecomercialã din oraº, cu magazine de textileºi încãlþãminte, restaurant cu autoservire,magazin alimentar, hotelul cu restaurantul decat. I, în care se plãtea remizã (o taxãsuplimentarã în restaurantele de lux),consemnate în pliantele turistice ca locuridemne de vizitat

COMUNICAT DE PRESÃLa cererea unor primari ºi cetãþeni de pe Valea Hârtibaciului, din Colegiul electoral nr. 4,

care au solicitat lãmuriri cu privire la realizarea unui nod rutier de acces din AutostradaTransilvania în DJ 106, Sighiºoara-Agnita-Sibiu, în calitate de deputat am depus o interpelarela Ministerul Transporturilor ºi Infrastructurii prin care am solicitat prevederea unui nodrutier în zona localitãþii Netuº(km 80), unde DJ 106 intersecteazã traseul AutostrãziiTransilvania.

Rãspunsul Ministrului Transportului ºi Infrastructurii a fost favorabil. Ataºez:Interpelarea ºi rãspunsul Ministerului Transporturilor ºi Infrastructurii.

Deputat, Ioan Cindrea

La ºcoala „G.D. Teutsch” din Agnita s-auîncheiat cele patru activitãþi din cadrulconcursului naþional „ªcoli pentru un viitorverde”. Preºcolarii ºi elevii claselor V – VIII

COOPERA|IA DIN AGNITACOOPERA|IA DIN AGNITACOOPERA|IA DIN AGNITACOOPERA|IA DIN AGNITACOOPERA|IA DIN AGNITACE A FOST ~I CE-A AJUNSCE A FOST ~I CE-A AJUNSCE A FOST ~I CE-A AJUNSCE A FOST ~I CE-A AJUNSCE A FOST ~I CE-A AJUNS

Dupã 1989 Cooperativa de Consum adevenit proprietatea acþionarilor, ºi-aschimbat numele în „Consum Coop” a maifuncþionat bine câþiva ani, în virtutea inerþieidar odatã cu dezvoltarea comerþului privat aînceput sã se dezintegreze, deºi avea cele maimari resurse, avea personalul cel mai ºcolitîn domeniul comercial ºi deþinea, înproprietate, cele mai multe spaþii comerciale.

Rând pe rând spaþiile au trecut înproprietatea altor beneficiari. Unele au fostretrocedate foºtilor proprietari, altele au fostînchiriate iar cele mai multe au fost vândutepentru achitarea datoriilor.

S-au vândut în primul rând toatedepozitele, cele de pe Avram Iancu ºi cele depe Fabricii, apoi laboratorul de cofetãrie ºibrutãria, restaurantul „Grãdina de varã” ºiparterul din Complexul Dacia.

Au fost închiriate spaþiile de pe str.Fabricii, o parte din fostul magazin deelectrice ºi o parte a complexului din piaþã.

Hotelul Dacia este închis din lipsã declienþi. În hotelul care era odatã cel mai luxosdin zonã, nu au putut fi cazaþi nici muncitoriicare lucreazã la reþelele de apã-canal ºi laartera principalã a oraºului. Restaurantul încare trebuia sã ai „þinutã corespunzãtoare”pentru a fi servit a fost ºi el închis, deasemenea marele spaþiu unde funcþionamagazinul alimentar, cel mai bineaprovizionat din zonã ºi unde erau cele mailungi cozi. Nu mai este nimic nici în spaþiulîn care puteai cumpãra perdele frumoase,covoare, veselã sau încãlþãminte de bunãcalitate, dacã aveai relaþii.

Acum, din toate magazinele fosteicooperaþii, se mai face comerþ în piaþã, înspaþiile din Ruja ºi Coveº ºi în ce a mai rãmasdin fostul magazin de electrice. Dintre toateastea, singurul magazin rentabil este cel dela „electrice”. Alimentarele din Ruja, Coveººi piaþã genereazã pierderi, la fel ca ºirestaurantele din cele trei locaþii. De fapt„restaurant” este prea mult spus, ele fiindde fapt simple cârciumi, unde se consumãbãuturi ieftine în condiþii modeste.

Toate „realizãrile” acestea au fãcut cadiscuþiile de la ultima Adunare Generalã aacþionarilor, sã fie foarte tensionate, deºiConsiliul de Administraþie a prezentatrezultatele din 2010 ca fiind pozitiveîncheindu-se cu profit. Din acesta au putut fiachitate pierderile din 2009, rãmânând ºi 7,6mii lei pentru dividendele cuvenite celor 39acþionari.

Acþionarii s-au arãtat sceptici faþã derezultatele raportate, mai ales cã la sfârºitulanului unitatea avea, numai la firma Liliacul,datorii pentru pâine de peste 70 mii lei iar ladata raportãrii acestea au ajuns la 103 miilei, adicã peste 1 miliard în lei vechi.

Deºi singurele venituri certe sunt de lamagazinul de electrice ºi din chirii, Consiliuls-a angajat sã achite datoriile din profituri,rentabilizând ºi celelalte magazine. În acestsens, acþionarii au hotãrât ca în 2011 sã nu semai vândã nici un spaþiu.

Prezentã la ºedinþã, reprezentantafirmei Liliacul s-a arãtat scepticã faþã deaceastã hotãrâre, f irma dorind sã-ºirecupereze datoria prin compensare cu unspaþiu comercial.

Va reuºi Consiliul de Administraþie sãopreascã în 2011, cãderea inexplicabilã aacestei unitãþi comerciale, ori va vinde încontinuare spaþii nerentabile pentru ConsumCoop dar profitabile pentru alþii?

I. Bârsan

~COLI PENTRU UN~COLI PENTRU UN~COLI PENTRU UN~COLI PENTRU UN~COLI PENTRU UNVIITOR VERDEVIITOR VERDEVIITOR VERDEVIITOR VERDEVIITOR VERDE

pãstrarea calitãþii mediului („Activitate lapepiniera Agnita”)

- mediatizarea în clase pentru acþiuneade voluntariat în vederea colectãrii hârtiei-carton, pentru a salva câþi mai mulþi copaci;sensibilizarea preºcolarilor ºi elevilor pentrureciclarea hârtiei-carton („Activitatevoluntarã pentru salvarea unui copac!”)

- gãsirea unor soluþii concrete de aeconomisi hârtie utilizând resursa umanã(preºcolarii) ca mijloc de exprimare a unoridei; transmiterea mesajelor nonverbale fãrãa utiliza hârtia (Astãzi am economisit cel puþino coalã de hârtie!”)

Marinela Cernea

de la ºcoala noastrã au participat la acestconcurs alãturi de alte 2700 de ºcoli dinRomânia.

Activitãþile de la „G D Teutsch” au fostorganizate ºi coordonate de „echipa verde”compusã din Marinela Cernea, VoichiþaPãdure ºi Manuela Scridon.

S-au urmãrit ºi s-au realizat urmãtoareleobiective:

- stimularea potenþialului creator alpreºcolarilor ºi elevilor cu privire lacapacitatea acestora de a transmite mesajeprin intermediul picturii („Colþul verde”)

- sensibilizarea elevilor în privinþa calitãþiimediului; rolul vegetaþiei forestiere în

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 3

„10 MARI HÂRTIB{CENI”””””Iacobus Paleologus

(1520 – 1585)A fost un important beletrist ºi economist. Nãscut în

primele decenii ale secolului al 16-lea, în insula Chios dinMarea Egee, a fost dupã propriile afirmaþii un urmaº aldinastiei împãraþilor bizantini cu acelaºi nume. Pentruconcepþiile lui “eretice” este arestat de cãtre inchiziþia papeiPaul al IV-lea ºi întemniþat, reuºind sã evadeze în anul 1559.Pe moºia nobilului Gerendi din Alþâna, Paleologus rãmâneascuns pânã în vara anului 1575, când sub presiunea saºilorde confesie protestantã din Sibiu, se refugiazã din nou înPolonia ºi Boemia, unde este arestat în anul 1581. Dupã oîntemniþare de 3 ani la Roma, timp în care refuzã, în repetaterânduri, sã dea o declaraþie prin care sã-ºi califice opera drepto eroare, este ars pe rug în 1585. Opera „Disputatioscholastica” este consideratã, de cãtre o parte din specialiºti,primul român fantastic al literaturii universale, scris la Alþâna,cu o logicã ºi raþiune convingãtoare; „CatechesisChristiana”, lucrare în care analizeazã rolul bãncilor de creditîn economia statului, devenind prin vederile liberale unveritabil precursor al burgheziei; „De tribus gentibus”,lucrare în care analizaezã conþinutul etic al religiei creºtine,mahomedane ºi israelite, trãgând concluzia cã toate cele treireligii sunt identice, deosebirile fiind postulate de ordinformal, secundar. (Articol Horst Klusch, Revista Cibinum,1981).

Viorel Nistor(1946 - ?)

(n. 8 oct. 1946 în satul Beneºti ), este un cunoscutmaestru coregraf ºi cercetãtor etnografic. A urmat liceul laAgnita, unde a activat în echipa de dansuri, participând lanumeroase spectacole ºi concursuri raionale ºi regionale. Astudiat mai apoi în cadrul Facultãþii de Biologie la Cluj, fãcândparte în acelaºi timp din renumitul Ansamblu „Mãrþiºorul”.În anul 1968 a fãcut cunoºtinþã cu coregraful Ioan Macrea ºiJunii Sibiului, unde a activat ca dansator o perioadã destul descurtã. Tot în aceastã perioadã, fiind profesor la Cisnãdie ainstruit formaþia de dansuri a Casei de Cultura din localitateºi a înfiinþat Ansamblul Tineretului din Sibiu. Din 1972 ºi pânãîn prezent lucreazã ca maestru coregraf la Centrul judeþeanal Creaþiei populare din Arad. În ceea ce priveºte activitateade cercetare amintim: „Folclor coregrafic arãdean”, volumul1 ºi 2, „De-aº mai fi odatã june” împreunã cu Ioan Macrea siIlie Moise ºi “Beneºti … un sat de pe Valea Hârtibaciului

Anneliese Thudt(1927 - ? )

(n. 29 mai 1927, Sebeº) este filolog ºi scriitoare de limbãgermanã. De frageda vârstã se mutã la Nocrich împreunã cupãrinþii. A studiat filologie germanã ºi românã la Cluj ºiBucureºti. Din 1960 a fãcut parte din colectivul de redacþie adicþionarului dialectului sãsesc din Transilvania, având unaport important la redactarea volumelor de la litera G pânã lalitera R. În 1973, Anneliese Thudt a preluat conducereacolectivului de redactare al dicþionarului ºi a menþinut-o pânãla pensionrea ei în 1986. În 1995 primeºte alãturi de alþicolaboratori premiul Timotei-Cipariu, iar în 2000 estepremiatã de fundaþia „Siebenbürgisch-Sächsischen Stiftung“(Germania) cu premiul Hans-Christian ºi Beatrix Habermann.Dintre lucrãrile Annelisei Thudt amintim Der tapfere RitterPfefferkorn und andere siebenbürgische Märchen undGeschichten, Editura Kriterion, Bucureºti, 1971, volum editatîmpreunã cu Gisela Richter.

Emanoil Suciu(1876 -1934)

(n.15 mar. 1876 - 30 sep. 1934 în satul Peliºor, com.Bârghiº)

Adevãrat apostol al satelor, s-a devotat total ºcolii ºi vieþiicultural-artistice sãteºti. Nu l-au interesat avuþiile materiale,cheltuia mult pe cãrþi. Era un om foarte corect ºi sever. Avândharul artei, al frumosului, a cules ºi valorificat folclorul local.Dar Emanoil Suciu a avut si har creator. A compus 5 anecdoteîn versuri, 9 comedii într-un act, drama „Nunta Marioarei” ºiromanþa „Cântec vechi”. Scrierile sale „s-au jucat pe scenateatrelor din Braºov, Sibiu, Sighiºoara, Blaj, Arad, Timiºoaraetc., precum aproape la toate satele din Transilvania, Banatºi Bucovina”. Cele mai multe se pot juca ºi azi! Ele „dauseama” despre cum se trãia în satul sud - ardelean la începutulsecolului trecut. Moartea a survenit pe neaºteptate. S-a luptatmult sã obþinã un local pentru ºcoalã, cãci era într-o casã. Era

duminica ºi trebuia sã vinã ministrul Angelescu la inaugurare.A urcat în camerele de sus sã se schimbe ºi acolo a fost gãsitmort, în genunchi. Avea doar 58 de ani.

Victor Pãcalã(1874 – 1955)

(n. 12 decembrie 1874 la Dealu Frumos comunaMerghindeal ), culegãtor de folclor, realizatorulimpresionantei monografii a comunei Rãºinari, în 1915(premiatã de cãtre Academia Românã din Bucureºti în 1916ºi este ºi azi „pilduitoare” pentru întocmirea unei monografiisãteºti. A absolvit pe rând gimnaziul german din Sighiºoara,Institutul Teologic – Pedagogic Sibiu ºi facultatea de istoriedin Budapesta. Atras, încã din anii studenþiei de munca decercetare etnograficã a fãcut numeroase excursii ºi cãlãtoriide studii în Dalmaþia, Italia, Africa ºi Asia Micã, publicândnumeroase articole în presa românã ºi lucrãri de cercetare.În ampla lui lucrare, Pãcalã nota, printre altele, ºi leacurilebãbeºti cu care medicina primitivã a Rãºinarilor încã tratabolile în 1914. Astfel, pentru durerea de ochi, bolnavii trebuiausã-ºi ºteargã pleoapele cu roua de pe mai multe flori, pentrudurerea de dinþi îºi însemnau obrazul cu monogramul lui IisusHristos, vaccinul antirabic de azi avea drept corespondentscrumul de raci bãut cu vin, iar în cazul durerilor de spate ofemeie care nãscuse gemeni era chematã sã calce spatelesuferinzilor. În 1967, Cioran îºi roagã fratele sã-i cautemonografia scrisã de Victor Pãcalã: “Dacã se întâmpla sã daipeste cartea lui Pãcalã despre Rãºinari, cumpãr-o imediat,oricât ar costa. Cu cât îmbãtrânim, copilãria capãtã contururimai limpezi”.

Franz Friedrich Fronius(1829 – 1886)

(n. 9 ianuarie 1829, Nadeº, judeþul Mureº - d. 14 februarie1886, Agnita) biolog ºi etnolog .A urmat gimnaziul laSighiºoara. Începând cu anul 1847 a studiat teologia ºi ºtiinþelenaturii la Universitatea din Leipzig. Între 1850-1859 a activatca profesor de ºtiinþele naturii în Sighiºoara. Franz FriedrichFronius s-a dedicat în special studiului botanicii, a studiat floradin Sighiºoara ºi a fãcut expediþii în Carpaþii Orientali ºiMeridionali pentru întregirea colecþiei sale. Rezultateleexpediþiilor sale au fost cuprinse în lucrarea sa intitulatãDezbateri ºi comunicãri a Uniunii Transilvãnene pentruªtiinþele naturii din Sibiu. Una dintre cele mai importantelucrãri ale sale din domeniul botanicii a apãrut în anul 1858 ºise intituleazã “Flora din Sighiºoara”. În anul 1868 a fost numitpreot în Agnita, unde, pentru început, a finalizat construcþiadeja începutã a ºcolii, dupã care a amenajat o grãdiniþãexemplarã. La 1881 a publicat un tratat despre flora carpatinã.În total a publicat 33 de lucrãri. Fronius Franz Friedrich afost membru al Comitetului VSL ºi al Uniunii AgricoleTransilvãnene, precum ºi membru al Uniunii Transilvãnenepentru ºtiinþele naturii din Sibiu.

Iacob Bologa(1817 - 1888)

(n. 7 decembrie 1817, Marpod, judeþul Sibiu - d. 18 mai1888, Sibiu), om politic, consilier aulic al Transilvaniei,membru fondator al Bãncii Albina din Sibiu, preºedinte alASTREI. A studiat la Sibiu ºi Cluj, iar la 1847 ajunge cancelistla tabla regalã de la Târgu Mureº. Ia parte la revoluþia de la1848 ºi este notar al adunãrii de la Blaj. Dupã acest momentîºi va continua cariera ascendentã, devenind pe rând consilierla tribunalul din Dej (1852), la tribunalul provincial de la Sibiu(1853), la Curtea de Apel a Transilvaniei (1858). Între 1863-1864 este deputat în districtul Sibiu, iar între 1865 - 1867 vadeþine funcþia de consilier aulic al Transilvaniei, la Viena. IacobBologa a avut o contribuþie importantã la emanciparearomânilor ardeleni, alãturi de elita româneascã, el fiindmembru fondator al Bãncii „Albina” de la Sibiu, apoi membruºi preºedinte (1871) al Asociaþiei Transilvane „ASTRA”. Afost deputat în sinoadele ºi congresele bisericii ortodoxeromâneºti. A participat la înfiinþarea societãþii de asigurare„Transilvania” ºi a fost membru al fundaþiei Gojdu.

Ilarion Cociºiu(1910 - )

(n. 24.08.1910 în satul Retiº, comuna Brãdeni )compozitor, etnomuzicolog, folclorist. A fost învãþãtor înBîrghiº, apoi maestru suplinitor de muzicã la Sc. Normalãdin Avrig. În 1935 trece examenul de capacitate ºi obþinecatedra de muzicã la Liceul de bãieþi din Sighiºoara pânã în

1945. În 1949 reuºeºte sã publice „Colinde din Ardeal”,„Folclor muzical din jud. Târnava Mare”. Tot în 1949înfiinþeazã Institutul de Folclor. Eminent folclorist ºimuzicolog, cercetãtor ºi etnograf a eternizat folclorul muzicalal Vãii Hîrtibaciului prin culegerile sale. Ilarion Cociºiu îºiîncepe ucenicia sub îndrumarea profesorului TimoteiPopovici, la ªcoala Normalã “Andrei ªaguna “ din Sibiu. De-atunci dateazã primele culegeri de folclor din ValeaHartibaciului realizate la îndemnul dascãlului sãu de muzicã.Ajungând în Bucureºti îl cunoaºte pe C. Brãiloiu cãruia îidevine discipol ºi colaborator la Arhiva de Folklore,cutreierând þara în lung ºi-n lat însoþit de nelipsitul fonografºi de o geantã cu cilindri. Cociºiu s-a dovedit, pânã la urmã,unul dintre cei mai sârguincioºi culegãtori de folclor devremece aproape o treime din fondul Arhivei lui Brãiloiu provinedin culegerile sale. Ea va constitui , mai târziu, sumarul uneiantologii de excepþie - Cântece populare româneºti, publicatãîn volum abia în 1960 de Tiberiu Alexandru ºi Maria Siminel-Fustein.

Georg Daniel Teutsch(1817 – 1893)

(n. 12 dec 1817 la Sighiºoara, d. 2 iulie 1893) teolog,filolog ºi istoric, personalitate proeminentã a comunitãþiisãseºti din Transilvania secolului XIX. Studiazã la Viena ºiBerlin teologie, istorie ºi filologie. În anul 1848 el se aflãprintre deputaþii de la Alba Iulia, iar în decursul vieþii sale afost deputat al saºilor în parlamentele de la Budapesta ºiViena. În anul 1863 G. D. Teutsch este ales preot al ParohieiEvanghelice din Agnita. La acea datã deja aproape ajunsesela apogeul activitãþii sale ºtiinþifice. Teutsch rãmâne în Agnitadoar scurt timp, în data de 19 septembrie 1867 fiind alesepiscop al Bisericii Evanghelice C.A. din Transilvania, funcþiepe care o preia la 28 noiembrie al aceluiaºi an. Cea mai marerealizare a sa la Agnita a fost punerea temeliei noii ºcolievanghelice din Agnita, actuala ªcoalã cu clasele I – VIII,corpul A. Lui G. D. Teutsch îi datorãm printre altele înfiinþareaa ceea ce astãzi s-ar numi prima cooperativã de credit ºiîntrajutorare din zonã. Cea mai mare realizare a lui G. D.Teutsch este însã scrierea „Istoriei Saºilor din Transilvania“,lucrare continuatã ulterior de fiul sau F. Teutsch.

Dimitrie Þichindeal(1775 - 1818)

(n.1775 probabil la Þichindeal d. 20 ian 1818) preot,cãrturar, fabulist ºi traducãtor. Este cel numit de Eminescu„Þichindeal - gurã de aur”. Istoriile literare menþioneazã cã s-a nãscut în satul Becicherecu Mic din Banat. Þichindeleniisusþin, cu destul temei, originea localã a lui DimitrieÞichindeal, un strãnepot al lui Absid Dragoman. DimitrieÞichindeal a fost printre cei care s-au opus consecventîncercãrilor autoritãþilor sârbeºti, civile ºi ecleziastice, de a-ideznaþionaliza pe românii bãnãþeni. Într-o petiþie din 1807cãtre împãratul Francisc I, Þichindeal susþinea drepturileromânilor din Banat, argumentând vechimea elementuluiromanesc prin rezistenþa elementului romanic. Þichindeal sasituat, împreunã cu C. Diaconovici-Loga ºi Moise Nicoarã, înfruntea acþiunii de sprijinire a ºcolii româneºti. El rãmâne înistoria culturii ºi literaturii prin activitatea sa cu caracterpatriotic naþional, prin încercarea de a adapta fabulele traduserealitãþilor sociale româneºti.

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI4

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

2011

FESTIVALUL H}RTIB{CENILORFESTIVALUL H}RTIB{CENILORFESTIVALUL H}RTIB{CENILORFESTIVALUL H}RTIB{CENILORFESTIVALUL H}RTIB{CENILORmai sus.

Aplauze meritate au primit ºi jucãtorii dinNocrich, pregãtiþi de prof. Achim Mihuleþ. Ar fifost beneficã prezenþa la festival ºi a unui grupvocal bãrbãtesc din Nocrich, localitatea avândmulþi tineri cu talent, dispuºi sã se prezinte pescena festivalului. I-am auzit colindând ºi talentullor poate fi fructificat ºi prin cântece popularehârtibãcene.

Am remarcat ºi absenþa sârbei, purtatei ºiînvârtitei din Chirpãr. Jucãtorii acestei localitãþis-au prezentat pe scena din Bârghiº cu jocuri dinalte pãrþi ale judeþului deºi au un tezaur localdeosebit ºi e pãcat sã se piardã.

Tot la capitolul absenþe notãm formaþia dinNoiºtat, comuna Iacobeni, pregãtitã de NicolaeSecere. Prestaþia tinerilor jucãtori a fostremarcatã la ediþiile anterioare, ºtim cã s-aupregãtit pentru aceastã ediþie dar n-au fost ajutaþisã se prezinte ºi sã se bucure de rezultatul munciilor. Pãcat.

Spectacolul ansamblului „Cununa”, al Caseide Culturã Ilarion Cociºiu din Agnita, a fost osintezã a jocurilor ºi cântecelor hârtibãcene.Jucãtorii ºi interpreþii pregãtiþi de Ioan Sârbu aureuºit ºi acum ca ºi alte dãþi, sã redea toatãfrumuseþea folclorului hârtibãcean. Aplauzelepermanente au certificat valoarea jocurilor ºi ajucãtorilor. Orchestra, condusã de Nicolae Vâºtea,a susþinut nu numai prestaþia jucãtorilor ci ºiacompaniamentul soliºtilor vocali, PetronelaSandu, Ionuþ Precup, Ioana Bogdan ºi DianaNistor. De o primire deosebitã s-au bucurat soliºtiiMarcel Pãrãu ºi ªtefan Vaida.

ªi cea de a VI-a ediþie a festivalului ce aredrept scop salvarea folclorului hârtibãcean s-adovedit un succes, datoritã implicãrii primarilor,a organizatorilor ºi a principalului colaborator,Casa de Culturã din Agnita.

A VII-a ediþie va avea loc în Alþâna, tot înprima duminicã dupã Paºti.

Nici pentru aceastã ediþie Comisia deCulturã a Consiliului judeþean Sibiu nu a alocatbani, deºi este una din cele mai mari manifestãriculturale din judeþ iar instituþia judeþeanã estemembru fondator al Asociaþiei ValeaHârtibaciului, principalul iniþiator ºi organizator.Din pãcate hârtibãcenii au început sã seobiºnuiascã cu faptul cã zona lor nu-i preaintereseazã pe mai marii din instituþiile judeþene.

I. Bârsan

A trecut multã vreme de când bîrghiºenii,iubitori de muzicã ºi jocuri populare, au avut partede un spectacol folcloric de asemenea amploare.Peste 230 de jucãtori ºi cântãreþi, pãstrãtori aitezaurului folcloric de pe Valea Hârtibaciului, aufost aplaudaþi la cea de a VI-a ediþie a „FestivaluluiHârtibãcenilor”.

În deschidere, artiºtii ºi spectatorii au fostsalutaþi de Gheorghe Mândreanu, primarulcomunei Bîrghiº ºi de Ioan Dragoman directorulCasei de Culturã „Ilarion Cociºiu” din Agnita, carea prezentat istoricul festivalului.

Primii care s-au bucurat de aplauze au fostjucãtorii din Bîrghiº, formaþie care a fost prezentãla toate ediþiile festivalului. De o primiredeosebitã a avut parte grupul veteranilor, jucãtoricu pãrul alb ºi inima verde, aplaudaþi pentru jocullor fecioresc.

În aceeaºi notã trebuie remarcatã ºi prezenþapermanentã la festival a corului mixt din Alþânapregãtit ºi condus de Marcel Pãrãu. FiindDumineca Tomii, alþînãrenii au cântat la început„Hristos a înviat” ºi au continuat cu cântecepatriotice ºi de petrecere. Soliºtii vocali RoxanaPanaiot, Aurel Neamþu ºi ªtefan Luca au cuceritaplauze pentru minunatele cântece prezentate.Frumuseþea costumelor vechi, autentice, a fostîn ton cu frumuseþea cântecelor ºi a interpretãrii.

În general întregul festival a purtat amprentaautenticului.

Jucãtorii din Marpod, pregãtiþi de IoanTãrchilã au impresionat, la început, princostumele ºi jocurile din zona Rupea dar apoi auîncântat publicul ºi cu minunatele jocuriilimbãºene.

Nici retiºenii nu s-au lãsat mai prejos. Brâulfetelor ºi fecioreasca „Rara retiºanã” inimitabilã,au meritat aplauzele spectatorilor. Activitateainstructorului Ioan Baciu s-a concretizat printr-oprestaþie de realã valoare artisticã a tinerilorjucãtori.

Remarcabilã a fost ºi prezenþa grupului vocaldin Roºia, foarte bine pregãtit, cu minunatestrigãturi ºi cântece de nuntã. InstructoareaDaniela Þugulea a profitat de talentul tinerelorfete ºi a adus pe scena festivalului un momentdin frumuseþea nunþilor din sat, pline de veselieºi umor.

Ansamblul din Merghindeal, aflat a douaoarã pe scena festivalului, dovedeºte cã arepotenþial ºi cã pentru ei ºtacheta poate fi ridicatã

FFFFFoooooaie editaie editaie editaie editaie editaaaaatttttã de Proã de Proã de Proã de Proã de Protttttopopiaopopiaopopiaopopiaopopiatul Orttul Orttul Orttul Orttul Ortodoodoodoodoodox Agnitx Agnitx Agnitx Agnitx Agnitaaaaa

Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

„Lumina lui Hristos lumineazã tuturor!” (Liturghia Darurilor )

Anul iVAnul iVAnul iVAnul iVAnul iV, nr. 36, MAI 2011, nr. 36, MAI 2011, nr. 36, MAI 2011, nr. 36, MAI 2011, nr. 36, MAI 2011

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI„Apare cu binecuvântarea IPS Pãrinte Mitropolit dr. Laurenþiu Streza”

E sãrbãtoare ºi satulfreamãtã de dorul întâlnirii

Cu paºi mãsuraþiTe-ndrepþi, uitat þãran,Spre casa cea sfinþitãîn orice sãrbãtoare.

Tu iei de mãnã prunculªi-l duci la sfintele icoanesã-nveþe rugãciuneade bunãvieþuiredin biserica strãbunã,

ªi-l duci în faþa sfântului altarCa sã-se-mpãrtãºeascã,Timid, tu ºtergi o lacrimãdin ochii obosiþi de trudã,pentru c-ai ºtiut sã-nveþicopilul sã creascãla biserica de-acasãîn zi de sãrbãtoare

Maria Danuela Pãnãzan

BISERICABISERICABISERICABISERICABISERICADE-ACAS{DE-ACAS{DE-ACAS{DE-ACAS{DE-ACAS{

Parohia Ortodoxã Noiºtat a organizatîn zilele de 21 ºi 22 Mai 2011 o excursiela câteva Mãnãstiri din judeþul Argeº ºirespectiv judeþul Vâlcea, obiectivulprincipal fiind Mãnãstirea Bistriþa, undese af lã moaºtele Sfântului GrigorieDecapolitul. Cu ocazia acestui pelerinajs-au mai vizitat ºi Mãnãstirea Curtea deArgeº, în judeþul Argeº, MãnãstireaHurez, Mãnãstirea Surpatele, MãnãstireaDintr-un Lemn, Mãnãstirea Frãsinei,Mãnãstirea Cozia ºi Mãnãstirea Turnu,toate în judeþul Vâlcea. Au participatnumeroºi credincioºi din Noiºtat, dar ºidin satele apropiate: Retiº, Iacobeni,Bãrcut ºi Brãdeni. Cazarea ºi masaparticipanþilor la acest pelerinaj s-au fãcutla Mãnãstirea Bistriþa, unde se aflãmoaºtele Sfântului Grigore Decapolitul.Duminicã, 22 mai, grupul de pelerinihârtibãcieni a participat la SfântaLiturghie la Mãnãstirea Bistriþa, întrepreoþii cãlugãri slujitori aflându-se ºiPreacucernicul Pãrinte Popescu Ion,organizatorul acestei frumoase excursii.Pe lângã Mãnãstirile vizitate, credincioºiinoºtri s-au bucurat ºi de priveliºtea oferitãde Valea Oltului, cât ºi de tezaurulpopular de ceramicã de la Horezu. LaMãnãstirea Bistriþa, de asemenea s-avizitat peºtera Sfântului GrigorieDecapolitul împreunã cu Biserica din

“Deci, Domnul Iisus, dupã ce a grãitcu ei, S-a înãlþat la cer ºi a ºezut de-a dreaptalui Dumnezeu” (Marcu 16, 19)

Ce sãrbãtoare este astãzi? Este osãrbãtoare înaltã ºi mare, care covârºeºtemintea omeneascã, ºi vrednicã de mareabunãtate a Aceluia ce a aºezat-o, adicã a luiDumnezeu. Astãzi neamul omenesc iarãºis-a împãcat cu Dumnezeu. Astãzi vrãjmãºiacea îndelungatã s-a ridicat, rãzboiul celîndelungat s-a sfârºit. Astãzi s-a încheiat ominunatã pace, care mai înainte niciodatãnu se putea aºtepta. Cãci cine ar fi nãdãjduitcã Dumnezeu iarãºi se va împãca cuoamenii? Nu pentru cã Domnul era vrãjmaºal oamenilor, ci pentru cã robul era uºuraticla minte; nu pentru cã Stãpânul era aspru,ci pentru cã robul era nemulþumit.

Voieºti sã ºtii cum noi am întãrâtatasupra noastrã pe acest Domn plin dedragoste ºi de prietenie? Este neapãrattrebuitor sã cunoaºtem fondul vrãjmãºieide mai înainte, pentru ca atunci când vedemcã noi, care eram vrãjmaºii lui Dumnezeu,iarãºi am fost cinstiþi, sã ne minunãm dedragostea Aceluia. ªi sã nu credeþi cã aceaschimbare s-ar fi fãcut în urma propriilornoastre merite, ci mai vârtos sã nu încetaþia recunoaºte mãrimea harului dumnezeiescºi de-a pururea sã mulþumiþi Lui pentrumãrimea darurilor Sale.

Aºadar, voieºti sã ºtii cum am întãrâtatasupra noastrã pe acest Domn iubitor deoameni, plin de dragoste, bun, care toatele-a întocmit spre binele nostru? Dumnezeuhotãrâse odinioarã a stârpi tot neamulnostru, ºi aºa de tare Se mâniase asupra

SFÂNTUL IOAN GUR{ DE AUR“Cuvânt la În[l\area Domnului”

PELERINAJ LA MÂN{STIRILEDIN ARGE~ ~I V}LCEA

aceastã peºterã. Mulþumim bunuluiDumnezeu pentru cã ne-a cãlãuzit paºiiºi ne-a purtat de grijã în aceastã excursieºi nãdãjduim ca pe viitor sã mai putem

organiza astfel de popasuri duhovniceºti.

Pr. Popescu Ioan(Noiºtat)

oamenilor, încât voia sã-i stârpeascãîmpreunã cu femeile, cu copiii, cudobitoacele ºi cu tot pãmântul. El chiarspusese: „Voi pierde de peste tot pãmântulpe omul pe care l-am fãcut! De la om pânãla dobitoc ºi de la târâtoare pânã la pãsãrilecerului, tot voi pierde, cãci îmi pare rãu cãle-am fãcut” (Facerea 6, 7). Dar nuomenirea în sine ura El, ci rãutatea ei.

ªi noi, care pãream nevrednici depãmânt, astãzi ne-am înãlþat la cer. Noi, carenu eram vrednici de nici o cinste pe pãmânt,ne-am înãlþat la împãrãþia cea de sus ºi amtrecut peste ceruri ºi am ajuns la tronul celdumnezeiesc; ºi acea naturã, care fusesealungatã din rai de cãtre heruvimi, astãzi s-a ridicat mai presus de heruvimi. Dar cums-a sãvârºit aceastã mare minune? Cum ne-am ridicat noi la aceastã înãlþime, noi caream mâniat pe Domnul ºi nu pãream vrednicinici de pãmânt? Cum s-a înlãturat acelrãzboi? Cum s-a îmblânzit acea mânie?Cum? Cãci aceasta este de mirare, cã nunoi, ci El, Care cu dreptate Se mâniase penoi, ne-a chemat la pace ºi a întemeiatpacea. Cum, El a fost atacat ºi El cheamãla pace? Negreºit, cãci El este Dumnezeuºi de aceea ne cheamã pe noi, ca un Pãrinteplin de dragoste.

Sã vedem, cum se face aceasta?Mijlocitorul pãcii este Fiul Aceluia Care necheamã la pace; nu un om, sau înger, sauarhanghel, ori vreun altul dintre slujitoriilui Dumnezeu, ci însuºi Fiul lui Dumnezeueste mijlocitor. ªi ce face Mijlocitorul? Ceeace se cuvine mijlocitorului. Precum atuncicând doi sunt învrãjbiþi se pune între dânºii

un al treilea ºi potoleºte mânia unuia ºi aaltuia, aºa a fãcut ºi Hristos. Dumnezeu Semâniase pe noi, ºi noi ne abãtusem de laDumnezeu, dar Hristos a intervenit întrenoi ºi a împãcat amândouã pãrþile. Dar cumS-a fãcut El mijlocitor? Pedeapsa pe carenoi o meritam de la Tatãl, El a luat-o asupraSa; din partea lui Dumnezeu El a suferitpedeapsa, din partea omenirii celeiînvrãjbite cu Dumnezeu – ocara.

Voieºti sã ºtii cum le-a luat peamândouã asupra Sa? „Hristos, ne-arãscumpãrat din blestemul legii, fãcându-Se pentru noi blestem” (Galateni 3, 13).Acum vezi cã El a rãbdat pedeapsa cea pusãdin partea lui Dumnezeu? Dar iatã cum aluat asupra Sa ºi ocara ce vine de la oameni.Zice psalmistul: „Ocãrile celor ce Te ocãrãscpe Tine au cãzut asupra mea” (Psalmul 68,11). Aºa a ridicat El vrãjmãºia ºi n-a încetata face ºi a suferi toate, pânã ce iarãºi aîmpãcat cu Dumnezeu pe vrãjmaºul luiDumnezeu. ªi ziua de astãzi este pricinaacestor bunãtãþi.

El a luat pârga naturii noastre (adicãnatura omeneascã în a ei desãvârºire) ºi adat-o iarãºi Tatãlui, fãcând ca un lucrãtorde pãmânt care aduce lui Dumnezeu pârgaroadelor, ca prin aceasta Dumnezeu sãbinecuvânteze tot câmpul. El a adus Tatãluipârga naturii omeneºti, ºi Tatãl a admiratjertfa, ºi pentru vrednicia Celui ce a adusjertfa, ºi pentru însãºi curãþia jertfei. Aºacã Tatãl a luat-o cu mâinile Sale ºi a pus-olângã Sine, zicând: „ªezi de-a dreapta Mea”(Psalmul 109, 1).

Dar cãrei naturi a grãit Dumnezeu?

Cãtre natura cea omeneascã, ori cãtrenatura cea dumnezeiascã a lui Hristos?Arãtat este cã aceleia cãreia îi spuseseodinioarã: „Pãmânt eºti ºi în pãmânt te veiîntoarce” (Facerea 3, 19).

Nu era destul cã natura omeneascã,prin Hristos, s-a ridicat la cer? Nu era destulcã ea a ajuns în lãcaºul îngerilor? Nu era,oare, aceastã cinste negrãitã? Însã ea atrecut mai presus de îngeri, s-a înãlþat pestearhangheli, peste heruvimi ºi serafimi, ºinu s-a oprit pânã ce a ºezut pe tronul luiDumnezeu. Socoteºte cât de jos stãteaînainte natura omeneascã ºi cât de sus s-aridicat! Nu se putea sã cadã mai jos decâtcãzuse omenirea, ºi nici mai sus nu putea ase ridica decât a ridicat-o Hristos. Cãcinatura omeneascã prin Hristos s-a ridicatla cer. ªi ce însuºiri avea aceastã naturã maiînainte?

Eu mã opresc bucuros la înjosireanaturii noastre, pentru ca sã recunosc maibine uimitoarea ei înãlþare, prin bunãtateaDomnului. Noi eram pulbere ºi cenuºã. Darcel puþin aceasta nu era urmare a vinovãþieinoastre, ci din cauza slãbiciunii naturiinoastre, cã oamenii se fãcuserã mai fãrã deminte decât dobitoacele, dupã cum zice ºipsalmistul: „Alãturatu-s-a dobitoacelor celorfãrã de minte ºi s-a asemãnat lor” (Psalmul48, 12). A se asemãna cu dobitoacele celefãrã de minte înseamnã a fi încã mai înjositdecât ele. Adicã, la dobitoace, lipsa de minteeste ceva natural, nevinovat, dar o fiinþãînzestratã cu minte a se pogorî pânã lalipsirea de minte, aici este vinovãþia voinþei.

(continuare în pagina 6)

ORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUIORTODOXIA PE VALEA HÂRTIBACIULUI6 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Ortodoxia pe Valea HârtibaciuluiStr. Mihai Viteazu, nr. 20, Agnita, 555100, telefon 0269510325Preºedinte: Pr. Protopop Ioan JurcaRedactori responsabili: Pr. Naicu Mihai Pr. Coºorean Axente-CosminColectivul de redacþie: Pr. Nicolae Mãrginean (Agnita), Pr. Nicolae Piroº (Bârghiº),

Pr. Teofil Gârbacea (Iacobeni), Pr. Alexandru Copãceanu (Sãsãuºi), Pr. Aurel Avram(Nocrich), Pr. Nicolae Dorin Dumbravã (Mihãileni), Pr. Calin Roajda (Hosman), Pr.Dumitru Iridon (Ighiºu Vechi), Pr. Marius Rebegel (Ruja), Pr. Nicu Lazãr (Brãdeni)

Colaboratori: Luminiþa Feldara, Bogdan Foloba

Tiparul: Tipo Trib Sibiu, Editura Etape SibiuAºteptãm opiniile ºi sugestiile dumneavoastrã la adresa redacþieisau pe e-mail la adresa ortodoxiapevaleahartibaciului@yahoo.com

Potrivit Statutului de Organizare ºiFuncþionare a Bisericii Ortodoxe Române,articolul 186, aliniatul 2, “cimitireleparohiale ºi mãnãstireºti, ca bunuri sacredestinate exclusiv ºi direct cultului, suntinsesizabile ºi imprescriptibile ºi nu pot fiînstrãinate, schimbate, grevate sausechestrate”. Deci cimitirele parohialesunt socotite bunuri sacre ºi se aflã înproprietatea parohiilor. În protopopiatulnostru, Agnita, fiecare parohie ortodoxãare unul sau mai multe cimitire parohiale.Articolul 187, aliniatul 1 prevede cãcimitirul se administreazã de cãtreConsiliul Parohial, iar la articolul 2 esteprecizat faptul cã la parohie cimitirul stãsub supravegherea preotului paroh, aepitropului ºi a Consiliului parohial. Maideparte, la aliniatul 3, este stipulate faptulcã locul de veci concesionat rãmâneproprietatea parohiei, iar dreptul deconcesiune nu poate fi vândut de titular,transmiterea acestuia putând fi fãcutã doarprin succesiune cãtre soþ sau rude pânã lagradul IV. Pe baza prevederilor din Statutulde Organizare ºi Funcþionare a BisericiiOrtodoxe Române a fost alcãtuit unRegulament pentru Organizarea ºiFuncþionarea cimitirelor parohiale ºimãnãstireºti din cuprinsul eparhiilorBisericii Ortodoxe Române. În acestregulament sunt clarificate ºi câtevasituaþii speciale care pot apãrea în viaþaparohiilor. Articolul 39 prevede cã încimitirele parohiale ortodoxe pot fiînmormântaþi ºi neortodocºi, dacã cultul

Aºadar, oamenii au cãzut mai jos decâtdobitoacele, s-au fãcut mai nemulþumitori,mai nebuni, mai vârtoºi, mai înjosiþi, mainesimþitori decât pietrele.

Ce trebuie sã zic? Cum sã mã exprim?Aceastã nevrednicã omenire, cea mai fãrãde minte decât toate, s-a ridicat astãzi pestetoate. Astãzi îngerii au vãzut ceea ce de multdoreau sã vadã. Astãzi arhanghelii privesccele pe care de mult aºteptau sã le vadã.

Ei au vãzut natura noastrã strãlucindde pe Tronul cel împãrãtesc, strãlucind înslava ºi frumuseþea cea nemuritoare. Cãciacum, când natura omeneascã i-a covârºitcu cinstea, ei totuºi se bucurã, aºa cum maiînainte jeleau înjosirea noastrã. Deºiheruvimii alungaserã omenirea din rai,totuºi jeleau soarta ei.

Dacã oamenii simt compãtimire pentrualþii, cu atât mai mult îngerii au simþitcompãtimire pentru noi, cãci ei sunt maiplini de iubire decât oamenii. De aceea searatã îngerii pretutindeni unde se vorbeºtedespre reînãlþarea omenirii, atât la Naºterealui Hristos, cât ºi la învierea Sa dinmormânt.

Astãzi, la Înãlþarea Mântuitorului la cer,iatã ce se zice în istoria Apostolilor despreîngeri: „… doi bãrbaþi au stat înaintea lorîn haine albe, care au ºi zis: Bãrbaþigalileeni, ce staþi cãutând spre cer? AcestIisus, care S-a înãlþat de la voi la cer, aºa vaveni, precum L-aþi vãzut mergând la cer”(Fapte l, 10-l1). Ascultaþi acum cu luareaminte. Pentru ce vorbesc ei aºa? Nu aveauoare ucenicii ochi? Nu vãzuserã ei înºiºiceea ce s-a petrecut? Nu spuneevanghelistul cã S-a înãlþat înaintea ochilorlor? (Fapte l, 9). Pentru ce, oare, s-auînfãþiºat atunci îngerii ºi le-au spus cã El S-a înãlþat la cer? Pentru douã pricini:

Întâi, fiindcã ucenicii erau întristaþipentru despãrþirea de Hristos. Cum cã eiîn adevãr erau triºti, aflãm din cuvinteleDomnului: „Nimeni dintre voi nu mãîntreabã: Unde Te duci? Ci, fiindcã v-amspus acestea, întristarea a umplut inimavoastrã” (Ioan 16, 5-6).

Când noi ne despãrþim de prieteni ºide rude, ne pare rãu. Cum ar fi putut acumucenicii sã nu jeleascã ºi sã nu simtãdurerea, când vedeau cã se desparte dedânºii Izbãvitorul lor, Dascãlul ºiSprijinitorul cel plin de dragoste, cel blândºi bun? De aceea li s-au arãtat îngerii; eitrebuiau sã aline durerea ucenicilor pentruducerea Domnului de la dânºii, prinfãgãduinþa revenirii Lui. „Acest Iisus, careS-a înãlþat de la voi la cer, aºa va veni,precum L-aþi vãzut mergând la cer”. Vã parerãu cã El se ia de la voi, însã nu vã întristaþi,El Iarãºi va veni. Aceasta este întâia pricinãa arãtãrii îngerilor. Pentru a doua pricinã,nu mai micã decât prima, îngerul a adãugat:„El S-a înãlþat”, adicã S-a înãlþat, S-a ridicatla cer. Distanþa era prea mare ºi ochiiomeneºti nu puteau sã priveascã trupul ce

se înãlþa pânã a ajuns la cer. Precum opasãre, care se ridicã la înãlþime, se ascundetot mai mult de ochii noºtri, aºa ºi trupullui Hristos, cu cât mai sus se ridica, cu atâtmai mult se depãrta de ochii ucenicilor,fiindcã slãbiciunea vederii nu putea sãurmãreascã lungimea distanþei. De aceeas-au înfãþiºat îngerii, spre a încredinþa peucenici despre înãlþarea Sa la cer, ca ei sãnu creadã cã El a fost luat la cer ca Ilie. Iliea fost luat ca un rob al lui Dumnezeu, iarIisus ca Domn; Ilie cu o cãruþã de foc, Iisusa fost luat de un nor, cãci ºi Tatãl, precumzice Isaia, „sade pe nor” (Isaia 19, 1). Ilie,la înãlþarea sa, a slobozit cojocul sãu asupraucenicului sãu Elisei; dar Iisus, dupã ce S-aînãlþat, a fãcut sã se pogoare asupraucenicilor Sãi darurile Harului ºi a fãcut nunumai un prooroc, ci mii de prooroci, careau fost cu mult mai mari ºi mai slãviþi decâtElisei.

Aºadar, iubiþilor, sã priveghem ºi sãîndreptãm ochii duhului nostru la a douavenire a Domnului. Apostolul Pavel zice:„însuºi Domnul întru poruncã, la glasularhanghelului, Se va pogorî din cer, ºi ceimorþi întru Hristos vor învia întâi. Dupãaceea, noi cei vii, care vom fi rãmas, vom firãpiþi împreunã cu ei în nori, întruîntâmpinarea Domnului” (I Tesaloniceni 4,16-17). Însã nu toþi. Ascultã ce zice Hristos:„Atunci vor fi douã mãcinând la moarã, unase va lua, alta se va lãsa; în noaptea aceeavor fi doi într-un pat, unul se va lua, altul seva lãsa” (Matei 24, 41; Luca 17, 34). Ceînseamnã aceste vorbe neînþelese? Cele dela moarã sunt sãracii ºi chinuiþii (la iudeiiantici, slujnicele sau roabele erau datoaresã macine fãinã în râºniþã), cei din pat suntbogaþii, care au ºi comoditate, ºi prisosinþã.Domnul voieºte aºadar sã spunã cã atâtdintre sãraci, cât ºi dintre bogaþi, numai uniise vor mântui, alþii însã vor pieri. Drepþiivor fi rãpiþi în nori, spre întâmpinareaDomnului, iar pãcãtoºii vor fi lãsaþi ºi daþiosândei.

Când un rege viziteazã o cetate,obiºnuiesc a ieºi înaintea lui cei ce îi suntfavoriþi; iar criminalii se þin în cetate, sprea aºtepta pedeapsa lor. Tot aºa va fi cândDomnul va veni la judecatã. Vom fi, oare, ºinoi atunci duºi spre întâmpinarea Lui? Ah,eu cunosc pãcatele mele ºi nevredniciamea!

Deci, sã nu se laude bogatul întrubogãþia sa ºi sãracul sã nu se creadãmizerabil ºi nenorocit. Mai vârtos fericit,ºi sigur fericit, ºi de trei ori fericit este celcare se va arãta vrednic în ziua aceea a ieºiîntru întâmpinarea Domnului, de ar fi el ºicel mai sãrac decât toþi. Iar noi, pãcãtoºii,sã ne tânguim pe noi înºine, ºi nu numai sãne tânguim, dar sã ne îmbunãtãþim, sã neschimbãm, pentru ca toþi sã primim cuvrednicie pe împãratul îngerilor ºi sã putemgusta acea sfântã fericire întru HristosDomnul nostru, Care fie proslãvit împreunãcu Tatãl ºi cu Duhul Sfânt, în vecii vecilor.Amin.

SFÂNTUL IOANGUR{ DE AUR

“Cuvânt laÎn[l\areaDomnului”

(continuare din pagina 5)

CÂTEVA ASPECTE L{MURITOARECÂTEVA ASPECTE L{MURITOARECÂTEVA ASPECTE L{MURITOARECÂTEVA ASPECTE L{MURITOARECÂTEVA ASPECTE L{MURITOAREPRIVIND CIMITIRULPRIVIND CIMITIRULPRIVIND CIMITIRULPRIVIND CIMITIRULPRIVIND CIMITIRUL

~I LOCURILE DE ÎNMORMÂNTARE~I LOCURILE DE ÎNMORMÂNTARE~I LOCURILE DE ÎNMORMÂNTARE~I LOCURILE DE ÎNMORMÂNTARE~I LOCURILE DE ÎNMORMÂNTAREde care au aparþinut nu are cimitir propriusau dacã nu existã cimitir comunal.Înhumarea acestora se face în parceleseparate, stabilite de Consiliul parohial. Cuprilejul înmormântãrilor decedaþilorneortodocþi este interzisã în incintacimitirului orice manifestare deprozelitism. Articolul 40 prevede cãdatoritã caracterului de bunuri sacre pecare îl au cimitirele parohiale, dacã unuldintre concesionarii unui loc a trecut de lacultul creºtin ortodox la un alt cult, nu maipoate fi înmormântat între decedaþiiortodocºi ºi pierde dreptul sãu deconcesiune asupra acelui loc deînmormântare. Aceste prevederi alearticolului 40 se aplicã ºi credincioºilorcare recurg la un act de sinucidere.Consider cã este bine ca aceste prevederiºi precizãri sã fie cunoscute de cãtrecredincioºi, deoarece în oraºul nostru aufost destule situaþii speciale, iar apropiaþiicelui decedat, de cele mai multe ori, nu auînþeles aplicarea acestor prevederi,interpretând într-un sens personal ºi nu calegi dupã care funcþioneazã instituþiaBisericii ºi care trebuie respectate. Defiecare datã când s-au întâlnit cu astfel desituaþii, Consiliile parohiale ºi preoþiiparohi, cu tot regretul pentru cã astfel desituaþii apar, nu au fãcut altceva decât sãrespecte prevederile regulamentuluicimitirelor.

Pr. Ioan Jurca(Protopop Agnita)

EI S-AU N{SCUT @N IUNIEGGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA A A A A HÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULHÂRTIBACIULUIUIUIUIUI2011 7

Noi le dorim sãnãtate, bãtrâneþe liniºtitã ºi bucuri din partea urmaºilor.N.R. Ne cerem scuze pentru eventualele erori apãrute din cauza nereactualizãrii listelor.

Era o zi de varã cãlduþã, umedã. Clara priveaprin pânza diafanã a ploii pieziºe spre vasta panoramãdin faþa sa. Munþii se profilau neclar pe cerul peticitici colo cu nori pufoºi ºi graºi îmbibaþi cu apã, ca maiapoi brusc în lumina soarelui sã strãluceascã, limpedepânã la mari depãrtãri, de parcã totul era dat cu lac.Sub deal se ivea orãºelul cu casele lui albe,acoperiºurile roºii ºi þuguiate acoperite cu þiglã, apoibiserica cu turlele lungi ºi suple care înþepau cerul.Mai jos se zãrea râul învolburat strãjuit de un malstâncos, acoperit cu o pãdure de brazi argintii cutainice creºtete verzi care parcã albãstreau zarea. ªidincolo de aceastã pãdure se vedeau luminoase,ºovãielnice ºi ademenitoare, zãrile nesfârºite.

Ea visa cã astãzi, de ziua ei va primi un cadouspecial de la bunica. Între ele exista un secret binepãstrat. Bunica cunoºtea faptul cã nepoþica ei scriepoveºti. Bunica, o pictoriþã cunoscutã, avea oslãbiciune pentru micuþa Clara, îºi regãseaexuberanþa copilãriei sale în comportamentulnepoatei. Chiar ºi fizic era o asemãnare izbitoare,ochii ºi pãrul aveau aceeaºi culoare. Pãrul, o cascadãspumoasã ºi buclatã cu reflexe arãmii, iar ochii…omare azurie cu irizaþii pãtrunzãtoare. Bunica iubeasufletul de artist al fetiþei, era fascinatã de dorinþa eide a vedea, a cunoaºte ºi lãcomia de a descoperi dintainele lumii. Era de-a dreptul îndrãgostitã de naturã,savura prin toatã fiinþa sa minunile naturii ºi erafurioasã pe cei care nu o protejau. Vara trecutã învacanþã, bunica i-a fãcut o surprizã frumoasã Clarei,la aniversarea zilei de naºtere. Au mers împreunã încapitala Spaniei, Madrid, la muzeul Prado. Acolo auzãbovit ore întregi, pline de încântare în faþa picturilorcelebre, ale unor pictori la fel de celebri care umpleaugeneros pereþii înalþi, drepþi ºi albi din labirintulîncãperilor. La fel de mult a încântat-o pe Claraexpoziþia de fotografie de la muzeul Reina Sofia ºimai ales pânza de mari dimensiuni, pictatã în alb ºinegru de cãtre Pablo Picasso – Guernica, aceasta fiindatracþia muzeului. Sufletul ei de copil, a fostimpresionat de duritatea ºi ororile rãzboiului civil carestrãbãtea ca un strigãt disperat din adâncul pânzei.Mesajul pictorului ºi-a atins þinta, iar Clara a întorsprivirea spre bunica sa ºoptindu-i uºor la ureche, ,,teiubesc, bunico”, ,,mulþumesc, bunico…bine cã noitrãim timpuri þesute cu armonie ºi pace”.

Clara împlinea doisprezece ani pe data dedoisprezece iulie, în anul eclipsei totale de soare. Sãfi fost ºi acesta un semn a ceea ce urma sã seîntâmple…cine ºtie…?

În timpul petrecerii a urcat grãbitã în cameraei, era frumos, a primit cadourile visate, dar nu asosit ea, n-a sosit bunica, niciodatã nu s-a maiîntâmplat aºa ceva. Stãtea cufundatã în lecturã ºi înfotoliul moale, catifelat de culoare maro, la luminalãmpii cu abajur din mãtase crem. Nu reþinuse nimic,cãci literele îi dansau în faþa ochilor, strigau ºi serostogoleau furioase pe foaie, semnul de întrebarerânjea urât arãtându-ºi dantura cariatã, semnulexclamãrii pendula asemeni unui evantai scuturatviguros de o doamnã catalanã, doar punctul stãteacuminte ºi la locul sãu. Da…cum se spune, punct ºide la capãt… Era supãratã, tristã, rãvãºitã cãci bunicanu venise la aniversarea sa. κi calma nervozitateajucându-se cu ciucurii grei ai pernuþei de care stãtearezematã, strângându-i unul câte unul aproape sã-istriveascã. Nu a auzit paºii ºi bãtãile uºoare în uºã,le-a simþit doar ca un fior plãcut. Bunica a intrat încamerã cu un aer solemn. Era îmbrãcatã într-uncostum turcoaz din organza ºi avea o eºarfã ºic prinsãîn pãrul bogat cu binecunoscutele reflexe arãmii. Înpicioare purta balerini bleu cu funde din satin, iardegetele cu unghii lungi, sidefate îi erau grele de inelecu pietre preþioase. În mânã þinea o tipsie de luminãpe care se aflau un trandafir alb, înflorit, ca un pocalmare, ºi o cutiuþã lucioasã din metal. Clara nu ºtia ceconþine cutiuþa, dar ºi-a amintit cã a vãzut-o de multeori în casa bunicii, în dulapul masiv din lemn de nuccu geamuri ºi oglindã de cristal. Acolo îºi þinealucrurile importante ºi obiectele de preþ. Fiind copil,de multe ori ºi-a lipit nãsucul de geamul dulapului ºia admirat minunãþiile de acolo. Împreunã cu sora ei,Isabel, dãdea iama în borcanele cu ºerbet ºi dulceaþãdin bufetul bucãtãriei, înfuleca cu poftã jeleuri

SÃRÃCIE LUCIEAceastã scurtã povestire vine din tradiþia arabã.Un om peste mãsurã de sãrman ºi tânãrul sãu fiu au întâlnit pe drum un mort dus la

groapã- Unde este dus mortul acesta? a întrebat copilul.- Undeva unde nu se aflã nimic de mâncat ºi nici de bãut. Undeva unde nu nu se aflã nici

aºternut, nici foc, nici covoare, nici mãcar o rogojinã.- Înseamnã cã-l duc la noi acasã, a spus copilul.

UNDE SE AFLÃ DUMNEZEU?Cineva i-a spus unui mare învãþat hasidic, Yitzhak Meir, pe când era copil:- Îþi dau un ban dacã-mi spui unde se aflã Dumnezeu.- Iar eu, a rãspuns copilul, îþi dau doi bani dacã-mi spui unde nu se aflã.

Prin botez, copilul intrã în comunitateacredincioºilor, iar prin alegerea numelui, e introdusîn cadrul formei de solidaritate care e familia. Esteprimul act prin care nou-nãscutul este socializat.Botezul reprezintã baia naºterii a doua, în sensulcã, pe lângã naºterea biologicã, el atestã calitateade nou membru al comunitãþii creºtine. Prinnaºtere din pãrinþi, noul nãscut este pãrtaº lapãcatul originar, iar taina botezului semnificãspãlarea pãcatului originar ºi intrarea în bisericaDomnului.

La ieºirea din casã nãnaºa spunea: Duc unpãgân ºi aduc un creºtin!În Roºia nãnaºa þineacopilul cu faþa la sobã întimp ce rostea de trei oricuvintele de mai sus. Eaducea la bisericã ºiî m b r ã c ã m i n t e a(plapumã, perinuþãscutec ºi faºã) ce odãruia finului ºi o canãmai mare, cu apã rece.Naºa mai ducea la botezmaterial lung câtcuprinde naºa pestemijloc (Marpod). ÎnIghiºu Vechi nãnaºaduce o baierã (panglicãdin lânã), giulgi pentru

o cãmãºuþã ºi ulcica cu agheasmã. La înfãºat,copilul era îmbrãcat cu hainele de la nãnaºã.Înainte de a ieºi din bisericã, el e închinat la icoane.Numai nãnaºa ducea pruncul. De la bisericã copilulîl ducea întâi acasã la ea, unde stãtea o orã saudouã, apoi la casa lui (Sãsãuº). În Ruja , la bisericãîl ducea nãnaºa mare, înapoi – celelalte, pe rând.În Chirpãr , la întoarcerea de la bisericã, naºa intraîn curtea unui om bogat ºi-i spunea finiºorului: sãfii înstãrit ca acest om ºi sã ai noroc în viaþã! Intrândîn casã, acum ea rostea: Am dus un pãgân º-aducun creºtin! În Ighiº se adaugã: Sã ne trãiascã ºi sãcreascã mare ºi frumos! În Agnita era atins destâlpul porþii ºi se spunea: Sã fii bun ca stâlpu’porþii! Momentul acesta, al intrãrii în casã dupãbotez, consacrã socializarea copilului creºtinat încadrul propriului grup familial. Pragul caseireprezintã trecerea între douã stãri: de la cea depãgân la cea de creºtin.

Pe o tavã se puneau (Ruja) diverse obiecte ºise urmãrea ce alege copilul, ca sã afle ce va deveni:bani = bogat, ac cu aþã, foarfecã = bun meseriaº,stilou = profesor....

Se fãcea o masã, cu care ocazie copilul eracinstit cu hãinuþe, panglici de-nfãºat, bani ( aºa-numiþii somn, puºi sub perinuþa nou-nãscutului).Nãnaºii mai dãruiau finului , pe lângãîmbrãcãminte, un purcel sau un miel, în funcþie desezon (Chirpãr). De regulã, femeile cinsteauhãinuþe pentru copil, iar bãrbaþii – bani, purcelsau miel. Masa aceasta era modestã pe vremuri, laea luând parte doar nãnaºii, moaºa, pãrinþii ºi fraþii.În Henndorful vechi (Brãdeniul de azi) , ca ºi înalte sate, mai erau chemate încã 4-5 femei, numitecumetre. Una din ele ducea cana cu apa din careera botezat copilul. Petrecerea dupã botez este atâto recunoaºtere a copilului ca entitate a neamului,cât ºi o formã de solidarizare, prin darurile ce i sefac. Azi la botez e ca la nuntã, cu mulþi invitaþi ºi

Stãnilã Ana 83 de ani 01 iunie MihãileniBenchea Maria 88 de ani 02 iunie MihãileniHerbert Hedwina 84 de ani 05 iunie MerghindealJiman Elena 88 de ani 06 iunie AlþînaBãrtuº Maria 82 de ani 08 iunie AlþînaTatu Roman 83 de ani 09 iunie AlþînaHordobeþ Victor 82 de ani 11 iunie IlimbavAvram Valeriu 91 de ani 12 iunie VãrdBela Letiþia 81 de ani 12 iunie MihãileniBrezai Augustin 80 de ani 12 iunie RãvãºelCiuchinã ªtefan 82 de ani 13 iunie MovileTudor Ilie 81 de ani 14 iunie MovileMihu Ana 94 de ani 19 iunie ªomartinMitru Mãrioara 81 de ani 19 iunie VãrdPrunea Nicolae 89 de ani 20 iunie RetiºMicu Victoria 85 de ani 20 iunie Ghijasa de SusLomotã Vulvara 83 de ani 21 iunie MihãileniTogan Olimpia 81 de ani 21 iunie RãvãºelOprean Anica 84 de ani 22 iunie Ghijasa de SusPeriot Emilia 83 de ani 22 iunie AlþînaPãcurar Virsavia 86 de ani 24 iunie CoveºBucºã Maria 82 de ani 27 iunie AlþînaOprean Silvana 89 de ani 28 iunie Ghijasa de SusMoisiuc Elena 88 de ani 29 iunie Brãdeni

INELUL CU AMETISTINELUL CU AMETISTINELUL CU AMETISTINELUL CU AMETISTINELUL CU AMETISTMotto: ,,Dintr-un zâmbet, dintr-un moment de fericire, nu-

þi rãmâne decât un surâs ascuns în suflet, ascuns în împãrãþiaalbului ºi a negrului, în culorile vii care se joacã pe foaie…”

aromate de fructe ºi fursecuri fragede cu nuci ºistafide fãcute toate de bunica. ªi acum simte mirosuldulce al cozonacului pufos, proaspãt scos din cuptorulde lut din grãdina casei. Ea ºi Isabel erau ajutoarelede nãdejde ale bunicii, atunci când prepara astfel deminunãþii. Cu toate cã bunica lor era o bunicãmodernã, elegantã, finã, un artist în adevãratul sensal cuvântului, era ºi o bunã gospodinã. Ea ºtia deisprãvile fetiþelor ºi le trecea cu vederea. Dar sã lãsãmdulcile amintiri cãci se petrecea ceva special acum…

Bunica s-a apropiat în fugã, a îmbrãþiºat nepoþicaºi i-a oferit darul, spunând cu glas grav, rar, obosit:

- Clara, a sosit timpul sã-þi dãruiesc o bijuteriecare a aparþinut familiei de mai multe generaþii.

- Bunico, de ce mie ºi nu surorii mele mai mari,care este înnebunitã dupã bijuterii?

- Pentru cã tu eºti cea aleasã…- Aleasã… pentru ce, bunico, te simþi bine…?- Mã simt mai bine ca oricând, aproape cã îmi

vine sã zbor, simt cã mâinile îmi sunt aripi, dar n-osã-mi folosesc aripile la zbor, ci cu ele am sã teprotejez pe tine, draga mea Clara.

- Bunico, sã ºtii cã nu înþeleg nimic ºi mi-e teamã.- Sã nu-þi fie, eu voi fi mereu în preajma ta, ajunge

doar puterea gândului tãu ºi voi fi acolo unde îþidoreºti.

Când s-a mai dezmeticit, Clara s-a trezit singurãîn camerã. Bunica plecase. A alergat spre sufragerieunde petrecerea era în toi ºi a întrebat de bunica peIsabel. Sora sa a holbat ochii mari ºi nedumeritã i-aspus Clarei cã bunica nu mai este, cã s-a dus printreîngeri la sfârºitul anului.

- Ce este Clara, nu-þi mai aminteºti, vrei sã tefaci de ruºine în faþa musafirilor? mergi în camerata, calmeazã-te apoi sã revii cãci mama îþi va aducetortul.

Întoarsã în camerã, s-a dus la fereastra mare cuperdea strãvezie care cãdea pe podeaua lãcuitã înfalduri unduitoare. Sãgeþi de luminã þâºneau printransparenþa perdelei înþepând întunericul negru casmoala, care bãtea insistent în fereastrã. Cu privireaîncãrcatã de lacrimi a scrutat bezna de afarã. Prinþesãtura lacrimilor i s-a pãrut cã vede clar un taxigalben din care flutura eºarfa bunicii…ce apoi s-a topitîn depãrtare lãsând în sufletul fetiþei un sentimentciudat. Privirea tristã a Clarei s-a înseninat când azãrit pe mãsuþa de sticlã din camerã, cutiuþa de metal.Cu mâinile tremurând a deschis capacul care a scosun clic ascuþit, iar ochii i-au fost hipnotizaþi depiatra inelului, un ametistfrumos tãiat în formãhexagonalã prins într-omonturã finã de platinã,care arunca sãgeþi deluminã violet. L -a pusrepede pe deget cu oemoþie copleºitoare.Camera a fost pe locînvãluitã în fum ºi luminãlila, iar parfumultrandafirului îi gâdilanãrile f ine. Parfumulvenea de la trandafiruluscat pe care Clara îlpusese la presat chiar încartea care stãtea aruncatã pe fotoliu, ,, La rãscrucede vânturi” de Emily Brontë. Era trandafirul pe carebunica i-l dãruise anul trecut la aniversarea deunsprezece ani împreunã cu acea carte în avionul carele purta spre Madrid. Cu privirea plinã ochi de lacrimicare se revãrsau peste obrajii rumeni, micuþi, s-a lãsatameþitã, în voia destinului. Destin care o v-a trececurând pragul în tabloul vechi de pe perete.

Clara avea sã-ºi dea seama mai târziu cãrealitatea este despãrþitã de ficþiune doar de o liniefinã, abia perceptibilã de luciditate care oricând, înorice moment al vieþii poate fi trecutã, înainte ºiînapoi, în direcþii misterioase ºi cu consecinþenecunoscute.

Coleta GiupanãFragment din lucrarea premiatã de Studioul

de radio Iaºi

POVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICEPOVE~TI FILOZOFICE

OBICEIURI LA NA~TEREOBICEIURI LA NA~TEREOBICEIURI LA NA~TEREOBICEIURI LA NA~TEREOBICEIURI LA NA~TERE„Mulþimea copiilor – averea românului”daruri consistente!

Când copilul începea sã meargã, se fãcea ocruce pe podea cu cuþitul, între picioarele lui(Chirpãr) sau înapoia lui (Agnita), ca sã- i taiepiedica, adicã sã poatã merge.

Copiilor li se dãdea de obicei numelepãrinþilor. Mai ales primului nãscut- bãiat i se dãdeanumele tatãlui, ca sã nu se piardã neamul. Cândcopilul se nãºtea în apropierea unei mari sãrbãtori,primea numele sfântului respectiv. Adeseori, casã înºele moartea, îi puneau numele unui mort,dar nu al unui copil, cãci ar fi murit ºi el. În unelesate1 , când se nãºtea un copil, tatãl sãdea un pomsau viþã de vie, aruncându-se acolo apa de la primascaldã ºi cea de la botez: aºa cum creºte pomul,aºa sã creascã ºi copilul. Despre primul copil ºidespre cel din flori ( aluzie la Fecioara care a rãmasînsãrcinatã mirosund o floare) se spune (Fofeldea)cã vor fi norocoºi.

Moaºele ( moaºele comunale) erau în generalfemei calificate, mai ales în satele sãseºti. Sebucurau de stima ºi respectul tuturor, numelemeseriei lor devenind substantiv propriu. Toatãlumea le spunea astfel, chiar ºi copiilor lor li sezicea: Misch al Moaºî, Marþ al Moaºî... A fi moaºãera o cinste obºteascã în satul tradiþional, o facerede bine, nu o profesie ca azi, nu un mijloc de câºtig,de aceea nu erau plãtite oficial în bani. Primeaumâncare ºi bani (Ruja), erau plãtite de stat, darprimeau ºi ceva de la lehuzã (Coveº), erau plãtitede oameni (bucate, ouã slãninã ori le aduceaulemne) în Agnita.

Cuvântul moaºã este un termen autohton,sigur preroman. Moaºa, ca reprezentantã a moºilor(cuvântul moaºã e femininul lui moº, iar moºii auavut un rol cu totul deosebit la români) ºistrãmoºilor, a fost, la început, o rudã apropiatã (deobicei cea mai bãtrânã femeie din neamulbãrbatului), apoi o persoanã din sat, priceputã înprobleme de ginecologie ºi, în fine, un cadru cupregãtire sanitarã. Ceea ce se ºtia în acest domeniuvenea, la început, dintr-o practicã empiricã sau setransmitea prin ucenicie, prin iniþiere. Din a douajumãtate a secolului al XVIII-lea, în Ardeal seinstituie mãsuri speciale de control a activitãþiimoaºelor, din partea autoritãþilor administrativeaustriece, aºa încât moaºa trebuia sã fie o femeiecu studii ºi diplomã la absolvirea ºcolii de moaºe.O astfel de ºcoalã, de ºase luni, era la Sibiu. Laþarã se nãºtea deseori fãrã moaºã, cu asistenþamamei sau a soacrei, de aceea mureau mulþi copii,iar tinerele neveste se ofileau prea devreme.

Moaºa era învestitã cu rezolvarea tuturorproblemelor ivite la naºtere, de la primele semneale facerii pânã la botez: pregãtea psihic ºi ajutaefectiv femeia la naºtere, moºea copilul, rãspundeade igiena, sãnãtatea ºi viaþa mamei ºi a nou-nãscutului, efectua scaldele rituale, asiguraintegrarea noului venit, prin gesturi, acte, formulemagice ºi ceremonii specifice, în familie, în obºtearuralã, în lume, pregãtea masa ursitoarelor...Moaºaparticipa la botez, unde îndeplinea toate acþiunilerituale, iar ulterior, la momentele de bazã din viaþafamilialã a noului venit pe lume.

Prof. Mircea Drãgan - Noiºteþeanu1Prof. Gherasim Rusu Togan, Preot Mihai

Rusu, Cântecul vetrei. Monografia localitãþiiGhijasa de Sus, judeþul Sibiu, Ploieºti, EdituraLibertas, 2006, p.107

GGGGGAZETAZETAZETAZETAZETA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULA HÂRTIBACIULUIUIUIUIUI

Colectiv de redacþie: Ilarion Bârsan, Mircea Drãgan, Marius Halmaghi, Cãtãlin Varga

Tipar: Tipo Trib Sibiu EDITURA ETAPE SIBIU

8 2011

COLEGIUL DE REDACÞIE AGNITA

Str. P-þa Republicii nr. 19 -Tel.: 0269-510465, int.112e-mail: barsan.avh@gmail.com

orele 800 - 1500Cya

n M

agen

ta Y

ello

w B

lack

Sãptãmâna Naþionalã a Voluntariatului, deja o tradiþie la AgnitaDeja ajunsã la a zecea ediþie în România, Sãptãmâna Naþionalã a

Voluntariatului (S.N.V.) a ajuns la a treia ediþie consecutivã. SNV este uneveniment dedicat voluntarilor activi din România ºi tuturor celor cu careaceºtia colaboreazã în activitãþile lor, iniþiat în anul 2002 de cãtre ProVobis - Centrul Naþional de Resurse pentru Voluntariat ºi implementatanual în colaborare cu Reþeaua Naþionalã a Centrelor de Voluntariat dinRomânia.

Sub egida Anului European al Voluntariatului, anul acesta Serviciulde Voluntari a înscris cinci acþiuni locale în Calendarul Naþional.De ce Sãptãmâna Naþionalã a Voluntariatului ºi la Agnita?

Comuna Roºia þine pasul cu dezvoltareaeconomicã ºi socialã a judeþului Sibiu, chiar dacãvremurile economice pe care le trãim ºi-au pusamprenta ºi asupra nivelului de trai al locuitorilorcomunei. Chiar dacã resursele financiare s-auîmpuþinat în ultimii doi - trei ani, viaþa economicã ºisocialã a comunitãþii dã semne de revenire. S-au fãcutinvestiþii concrete ºi necesare în 2010, iar proiecteleadminstraþiei locale pentru 2011 sunt destul deoptimiste. Primarul comunei, Valentin Aldea, ºimembrii Consiliului Local Roºia fac tot ce pot pentruca aceastã zonã a judeþului sã ducã mai departe tradiþiaaºezãrii.

Ce s-a fãcut în 2010În ºedinþa Consiliului Local Roºia din luna

ianuraie, a avut loc aprobarea contului de execuþiebugetarã pe anul 2010 ºi aprobarea bugetului pe anul2011. Odatã cu încheierea anului 2010, în cadrulºedinþei s-au punctat lucrãrile realizate, cum ar ficontinuarea lucrãrilor de asfaltare la drumul comunal54 Nou; construirea unei forãri la mare adâncime învederea identificãrii unei noi sursã de apã în satul Nouºi echiparea acesteia cu o pompã care sã aducã apa lasuprafaþã ºi introducerea apei în reþeaua de alimentarea satului pe un tronson de 2 km, care deserveºte peste400 de persoane, în vederea îmbunãtãþirii niveluluide trai.

În decursul anului 2010, în satul Daia a fost pus înfolosinþã noul rezervor de apã cu o capacitate de peste200 de metri cubi. ªi tot în aceastã localitate, ºcoala aîmbrãcat o hainã nouã. Unitãþii de învãþãmânt i s-aaplicat termosistem pe pereþi exteriori, în întregime.

O altã realizare a vizat drumul comunal 55 Caºolþ.Acestuia i-a fost aplicat, pe întreaga lungime, un noutratament cu criblurã. De asemenea, în satul Caºolþ afost înlocuitã conducta de alimentare cu apã pe odistanþã de 3,6 km.

O altã localitate, Cornãþel beneficiazã de un nouspaþiu în care se desfãºoarã actul medical. Totodatã,aici, funcþioneazã sediul de poºtã ºi existã o salã marepentru personalul serviciilor administrative locale(primãrie, poliþie, jandarmi).

În satul Nucet a fost înlocuitã conducta de apã peo distanþã de 4,3 km, urmând ca în 2011 sã fie pusã înexploatare.

Per ansamblu, în întreaga comunã au fostefectuate, în cursul anului trecut, lucrãri de curãþire aterenurilor de gunoaie menajere ºi a pârâurilor ºi avãilor. De asemenea, cu ajutorul camionul achiziþionatde administraþia localã s-a transportat piatrã, iar cuutilajele primãriei s-au fãcut lucrãri considerabile lastrãzile comunei, pentru ca circulaþia rutierã sã sedesfãºoare în condiþii optime.

Jake Shulman-Ment BandaUn violonist tânãr din New York, care devine rapid

unul dintre cei mai buni interpreþi ai muzicii klezmerpe scena internaþionalã, Jake Shulman-Ment a adunatun ansamblu original pentru acest turneu special deconcerte în România. Aceste concerte vor prezenta ocolaborare internaþionalã între muzicieni evrei din NewYork ºi muzicieni români, în care vor explora limbacomunã a muzicii klezmer ºi cea popularã româneascã.Ei se vor inspira din acest patrimoniu comun bogat, ºiîn acelaºi timp, împingând limitele dintre cele douãgenuri vor crea astfel un sunet nou ºi original.

Vino ºi ascultã magia celor douã tradiþii, separatecu mult timp în urmã de emigrare ºi rãzboi, ºi reuniteîn locul naºterii lor, România!

Jake Shulman-Ment ºi ansamblul lui vor susþinedouã concerte în judeþul Sibiu, la urmãtoarele locaþii:

- Sibiu, 7 iunie, ora 18: Biserica evanghelicã -Ferula

- Hosman, 8 iunie, ora 18.30: Moara VecheDespre muzica klezmerKlezmer, tradus mot-a-mot “navã de cântec” în

ebraicã, a fost iniþial numele dat muzicienilor evreidin Europa de Est, care cântau la nunþi ºi alte celebrãriimportante. Ei au cântat nu doar pentru evrei ci ºipentru alte comunitãþi cum ar fi români, maghiari,

S[pt[mâna Na\ional[S[pt[mâna Na\ional[S[pt[mâna Na\ional[S[pt[mâna Na\ional[S[pt[mâna Na\ional[a Voluntariatuluia Voluntariatuluia Voluntariatuluia Voluntariatuluia Voluntariatului

Principalele obiective pentru care Serviciul de Voluntari a iniþiat ºi laAgnita acþiuni au fost promovarea miºcãrii de voluntariat ºi impulsionareacãtre activitãþi a comunitãþii ºi instituþiilor. Mai timid, dar cu entuziasm,aºa a fost prima ediþie la Agnita, în 2009 când ºi Serviciul de Voluntariera la început de drum. 2011 ne gãseseºte plini de entuziasm ºi pregãtiþisã promovãm miºcarea benevolã, în cadrul Anului European alVoluntariatului. Am înregistrat în Programul Naþional cu 5 evenimente,din diverse domenii de activitate. Vom face promovare ºi recrutare, acþiuniîmpreunã cu cei mai în vârstã din cadrul „Casei Seniorilor”, ecologizareºi activitãþi interactive cu cei mici, copii de la grãdiniþã.

Prima zi, pe 9.05.2011, ne-am regãsit alãturi de prietenii noºtrii dinCasa Seniorilor. Cu muzicã, discuþii, planuri de viitor ºi vizita domnuluiprimar Radu Curcean, voluntarii au petrecut câteva ore cu seniorii. Ziuaa doua ne-a pus faþã în faþã cu elevii colegiului tehnic “A. T. Laurian” carene-au primit foarte bine, am discutat despre voluntariat, am glumit ºi ne-am fãcut noi colegi. Joi ne-am uitat cu seniorii la un film, plin de conspiraþieºi enigmã - “Codul lui Da Vinci”.

Activitãþile cu copii de la grãdiniþa cu program prelungit din Agnitase înscriu într-un parteneriat început între voluntari ºi grãdiniþã în 2010care prevede mai multe activitãþi, unele deja desfãºurate, altele careurmeazã sã se desfãºoare. În cadrul actualului proiect la care SVA s-aalãturat, 3 grãdiniþe din oraºe diferite vor construi vagoane de tren, înminiaturã, prin care vor promova voluntariatul ºi prietenia. Astfel, fiecaregrupã din grãdiniþele participante, Grãdiniþa nr. 16 Sibiu, Grãdiniþa nr. 2Sighiºoara ºi Grãdiniþa cu program prelungit Agnita vor construi câte unvagon, urmând ca voluntarii sã punã la construiascã locomotiva.

Alãturi în acest proiect ne sunt ºi As. Prietenii Mocãniþei, cei ce întoamna trecutã au repus pe ºine, pentru câteva zile MocãniþaHârtibaciului. Proiectul se desfãºoarã pânã la 31 Mai, demarând laînceputul lunii martie.

Sâmbãtã, pe o vreme frumoasã ne-am adunat, cu mic cu mare sãfacem curãþenie în pãdurea Steinburg. Rezultatul, 20 de saci de gunoaiepreselectate pentru a fi trimise la reciclare. Mulþumin pe aceastã ocazietuturor celor care ne-au sprijinit ºi continuã sã o facã, partenerilorstrategici: Primãria Agnita, As. GAL Microregiunea Hârtibaciu, CaseiSeniorilor, Grãdiniþa cu progr. Prelungit Agnita, Colegiului tehnic „A. T.Laurian” ºi As. Zâne pentru tineret.

Contact:Serviciul de Voluntari AgnitaTel. 0748 082 095 | e-mail: voluntariat@agnita.info | web:

www.agnita.info

Comunicat de pres[ucraineni, polonezi, ºi þigani. Prin urmare, repertoriullor a inclus o cantitate mare de muzicã pur evreiascãprecum ºi pe a celor lângã care au trãit. Între anii 1880ºi 1924 a avut loc un val mare de emigraþie evreiascã înStatele Unite din cauza sãrãciei ºi a violenþei anti-semitedin Europa de Est. Acest lucru, combinat cu Holocaustuldin timpul celui de al doilea rãzboi mondial ºirepresiunea culturalã a comunismului, aproape au ºtersmuzica klezmer din Europa de Est ºi a supravieþuit maiales în Statele Unite. Cu toate acestea, în ultimii 20 deani, muzica klezmer a renãscut . Ea devine popularã înEuropa, atât sub formã de concert cât ºi ca muzicã denuntã.

Membri grupului- Jake Shulman-Ment, vioarã (SUA)- Adrian Receanu, clarinet ºi caval (Moldova-Franþa)- Benjy Fox-Rosen, contrabas ºi canto (SUA)- Petrica Baranciuc, acordeon (Moldova)

Pentru a asculta muzica lui Jake Shulman-Ment,vizitati:

http://www.myspace.com/jakeshulmanment

Concertele sunt organizate de Parohia EvanghelicaC. A. Sibiu ºi de asociaþia Hosman Durabil - MoaraVeche. Contact: J. Cotaru (0740-959389).

Comuna Ro`ia, între realiz[rileComuna Ro`ia, între realiz[rileComuna Ro`ia, între realiz[rileComuna Ro`ia, între realiz[rileComuna Ro`ia, între realiz[riledin 2010 `i perspectivele lui 2011din 2010 `i perspectivele lui 2011din 2010 `i perspectivele lui 2011din 2010 `i perspectivele lui 2011din 2010 `i perspectivele lui 2011

Proiecte concrete pentru 2011Pentru 2011, Consiliul Local împreunã cu primarul

comunei Roºia, Valentin Aldea, ºi-au propus ºi au aprobatun program de lucrãri ce vizeazã îmbunãtãþireainfrastructurii în întreaga comunã. Între proiectelepentru acest an enumerãm continuarea reparaþiilor ladrumurile ºi strãzile din comunã, îmbunãtãþireailuminatului stradal, amenajarea unui spaþiu în satulNucet pentru a fi folosit ca dispensar uman ºicontinuarea lucrãrilor la Cãminul Cultural în satulCornãþel. De asemenea, în acest an, în satul Caºolþ va fifinalizatã înlocuirea conductei de apã ºi se va pune înexploatare întreaga reþea. În satul Daia va fi înlocuitgrupul de pompe de la hidroforul din partea de sus asatului ºi vor fi continuate lucrãrilor la cãminul culturalºi cele de înfrumuseþare a localitãþii. În paralel, în satulNou se vor continua lucrãrile de introducere a conducteide apã pe strãzile unde nu existã reþea de alimentare cuapã ºi se vor efectua intervenþii pentru înlocuireaconductelor care sunt mai vechi de 20 de ani. Tot însatul Nou vor continuarea lucrãrilor de modernizare dela ºcoalã ºi a anexei auxiliare a cãminului cultural dinlocalitate.

În localitatea Roºia se vor finaliza lucrãrile la reþeauade canalizare ºi staþia de epurare, astfel încât sã fie datãîn folosinþã. Un alt obiectiv imediat al administraþieilocale este finalizarea lucrãrilor de construcþie ºi deamenajare a Cãminului Cultural Roºia. Noul cãmin vaavea o capacitate de peste 450 de persoane. Este unproiect necesar ºi îndrãzneþ, în condiþiile în care cãminulexistent a fost retrocedat. Este practic, o investiþie decare satul ºi nu numai are mare nevoie, iar eforturileprimarului ºi Consiliului Local sunt concentrate înaceastã direcþie.

În altã ordine de idei, Primãria Roºia a depus înluna ianuarie la Ministerul Dezvoltãrii solicitãri definanþare pentru douã proiecte de reabilitare ºimodernizare ce vizeazã drumuri comunale DC 54 Nouºi DC 55 Caºolþ. Aceste drumuri vor fi asfaltate, iar înacest moment ambele proiecte au primit avizul favorabildin partea Comisiei de evaluare.

CASETAComuna Roºia este situata la 16 km de Sibiu pe

drumul judeþean Sibiu-Agnita. O zonã pitoreascã, încondiþiile în care în apropiere, la Poiana Pisc de pe razasatului Casolþ, s-a descoperit o aºezare cu mai multeniveluri de locuire din neoliticul mijlociu ºi urmele uneiaºezãri daco-romane. Localitãþi componente: Casolþ, la8 km sud; Cornãþel, la 5 km; Daia, la 4 km; Nou; la 3 kmºi Nucet, la 8 km.