CUPRINS

A.CARACTERIZAREA RESURSEI

B.UTILIZAREA RESURSEI

C.REZERVE DE GAZE NATURALE

D.PRINCIPALELE TARI PRODUCATOARE DE GAZE NATURALE

E.EFECTE DE MEDIU GENERATE IN FAZA DE PRELUCRARE SI EXTRAGERE

F. POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND GAZELE NATURALE

G. POLITICA ROMANIEI PRIVIND GAZELE NATURALE

H. CONCLUZII

A.CARACTERIZAREA RESURSEI

Prin gaze naturale se inteleg hidrocarburi gazoase provenite din doua tipuri de surse: zacaminte asociate cu cele de petrol, in care avem de-a face cu gazele de sonda, si zacamintele independente, care nu au nici o legatura cu cele de petrol. Cele doua tipuri de gaze naturale au in

comun faptul ca metanul, CH4 , predomina net fata de toate celelalte componente ale amestecului. In rest , exista o deosebire de compozitie , relative pronuntata; gazele de sonda sunt mai complexe, pe cand celelalte gaze naturale sunt alcatuite din mai putine componente.

Originea organica a gazelor naturale este confirmata de majoritatea cercetatorilor. Materialul organic acumulata de-a lungul erelor geologice – in mari, golfuri, lagune- s-a transformat in conditiile unui mediu anaerob; presiunea interioara a dus la migrarea gazului in stratele de suprafata; zonele geologice cu o mare mobilitate tectonica au inlesnit formarea zacamintelor gazeifere.

Clasificarea zacamintelor

Criteriile cele mai des utilizate in clasificarea gazelor natural sunt compozitia chimica si localizarea in zacamant. Se diferentiaza :

GAZUL METAN (uscat) GAZUL DE SONDA (asociat , umed)

Gazul metan formeaza zacaminte naturale in care metanul poate detine peste 99% din totalul hidrocarburilor. Ca urmare el constituie o importanta materie prima pentru industria chimica. Totodata are o putere calorica ridicata , pana la 13.500 kcal/m3, arde complet si nu da produse reziduale solide.

Gazul de sonda este un amestec de parfine usoare cu predominarea metanului (60-75%). Apar si cantitati reduse de etan, propan, butan. Se obtine din zacaminte de titei, in care poate fi dizolvat sau se acumuleaza in partea superioara unde formeaza “capul de gaz”.

Puterea calorica a gazului de sonda este cuprinsa intre 3500-6000 kcal/m3, Aflat sub presiune gazul de sonda faciliteaza extractia titeiului. O caracteristica importanta o formeaza produsele de condensare sub forma de gazolina care reprezinta pana la 200g/m3 .

Prin gaze naturale se inteleg hidrocarburi gazoase provenite din doua tipuri de surse: zacaminte asociate cu cele de petrol, in care avem de-a face cu gazele de sonda, si zacamintele independente, care nu au nici o legatura cu cele de petrol. Cele doua tipuri de gaze naturale au in comun faptul ca metanul, CH4 , predomina net fata de toate celelalte componente ale amestecului. In rest , exista o deosebire de compozitie , relative pronuntata; gazele de sonda sunt mai complexe, pe cand celelalte gaze naturale sunt alcatuite din mai putine component.

B.UTILIZAREA RESURSEI

Gazele naturale sunt cunoscute inca din antichitate fie sub forma foscurilor nestinse, fie sub forma unor iviri aproape de suprafata, utilizate de chinezi cu 2000 de ani i.Hr pentru incalzit, ele erau transportate prin tulpini de bambus.

Gazele naturale au intrat tarziu in balanta energetica. Folosirea lor ca materie prima in industria chimica este, deasemenea relativ recenta. Importanta lor este mai mare datorita puterii calorice (500-13.500 kcal/m3) si numarul mare de produse realizate de catre industria chimica (ingrasaminte, mase plastice, negru de fum, acetilena, ammoniac, methanol, aldehida formica, acid cianhidric etc.)

Rolul economic important al gazelor natural creste si prin faptul ca pot fi valorificate integral, iar transportul este facil cu ajutorul conductelor la distante mari, fata de locul unde au fost exploatate. Costurile pentru exploatarea gazului metan sunt de 8 pana la 12 ori mai mici decat pentru carbine sau petrol.

Exploatarea gazelor natural incepe spre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea. Daca la inceput gazele natural erau stocate in imense gazometre, care mutilau peisajul geografic, ulterior s-a trecut la amenajarea unor rezervoare subterane in rocile permeabile.

In anul 1959. S.U.A a construit prima nava pentru transportul gaselor natural lichefiate vand o capacitate de 5000 m3 . totusi , transportul cel mai sigur si efficient in acelasi timp, se realizeaza prin sistemul de gazoducte . cele mai importante retele de gazoducte se regasesc in S.U.A. , C.S.I, Orientul Mijlociu, nordul Africii si Europa de Est.

Remarcabil este gazoductul euro-siberian prin care Federatia Rusa livreaza annual 100mld m3 catre Germania,Franta,Italia,Cehia,Slovacia,Ungaria.

C.REZERVE DE GAZE NATURALE

Problemele legate de criza resurselor energetic a determiant o campanie de indentificare a noi zacaminte de gaze natural. Daca in 1960 rezervele mondiale erau de 18.600mld m3, in 1980 de cca 70.000mld m3, in 1970 ele au fost estimate la 141.000 mld m3, cea ce inseamna o acoperire a consumului mondial pentru o perioada de 65 de ani. Rezervele potentiale recuperabile sunt estimate la 270.000 mld m3.

EUROPA detine rezerve de peste 55.000 mld. m3 in special in Federatia Rusa, Olanda, Marea Britanie

ASIA are rezerve apreciate la 52.529 mld m3 din care cea mai mare pondere revine Orientului Mijlociu

AFRICA are rezerve estimate la 10.00 mld m3 in special in Algeria, Nigeria si Libia. AMERICA DE NORD dispune de rezerve sigure de cca 9.000 mld m3, in S.U.A , Canada si Mexic. AMERICA DE SUD are o concentrare deosebita a rezervelor in Venezuela (75%) .

D.PRINCIPALELE TARI PRODUCATOARE DE GAZE NATURALE

Recuperarea , ca si prelucrarea industrial a gazelor natural a inceput mai tarziu. Printer primele tari cu exploatari gazeifere s-au inscris S.U.A, Federatia Rusa, Romania. Productia a crescut de la 1.6 mld m3 in 1880, la 72 mld. m3 in 1938, ca apoi prin intensificarea prelucrarii industriale sa ajunga la 605 mld. m3 in 1961 iar in prezent la peste 2000 mld. m3. Principalele regiuni sunt Europa si America de Nord.

Pe primul loc din punct de vedere al productiei dar si al al rezervelor se afla Federatia Rusa care in 1997 a realizat aproape 561 mld. m3 si asigura atat consumul propriu cat si al unor state europene Bazinul fluviului Obi are cele mai mari rezerve, zacamntul principal fiind cel de la Urengoi.

In Europa, o productie importanta o realizeaza Olanda. Principalul zacamant este cel de la Groningen, din nord-estul tarii, apoi cel de la Placid din Marea Nordului. Alte tari producatoare de gaze natural din Europa sunt: Marea Britanie, Romania (platform Marii Negre), Norvegia, Italia, Ungaria, Franta.

In Asia se detaseaza Arabia Saudita (47 mld. m3), Uzbekistan, Iran cu o productie predominant de gaze de sonda.

Mari rezerve gazeifere se gasesc in America de Nord, Su.U.A produc anual 539 mld. m3 si ocupa locul doi pe Glob dupa Federatia Rusa. Zona cea mai productiva se afla in sectorul central sudic in statele Texas si Louisian, la est de Mississippi pana la Rio Grande. Zacaminte importante detine si Canada, care produce anual 168 mld. m3 gaze natural.

Din America de Sud se remarca Argentina cu productia anuala de 29.1 mld. m3, Venezuele desi dispune de cele mai mari rezeve din acest continent, extrage 32 mld. m3, cantitate formata aproape exclusive din gaze de sonda.

Australia produce anual 30mld. m3, exploatand resursele gazeifere din partea central a tarii.

Algeria este cea mai mare producatoare de gaze natural din Africa.

E.EFECTE DE MEDIU GENERATE IN FAZA DE PRELUCRARE SI EXTRAGERE

Această secţiune descrie impactul pe care îl are fiecare pas individual în procesul de extracţie

prin adăugarea contaminanţilor pentru mediu.

Extracţia ţiţeiului şi gaze naturale generează un volum de produse înrudite şi deşeuri care

trebuie gestionate.Volume relativ mici de substanţe chimice pot fi utilizate ca aditivi pentru a facilita

forajul şi modifica caracteristicile fluxului de hidrocarburi.

Aspectele de mediu generate de procesul de exploatare a zăcămintelor sunt identificate prin

descompunerea procesului în activităţi şi produşi,ambele filtrate prin următorii factori de mediu:emisii

în aer, deversări în apă, contaminarea solului, utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale,

gestionarea deşeurilor, alte probleme referitoare la comunitate şi la mediul local.

Procesul de exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi cuprinde subprocesele: foraj, extracţie

ţiţei şi gaze, transport fluide, aprovizionare, depozitare, condiţionare fluide, gestionare deşeuri,

mentenanţa, dezafectare/ modernizare, remediere zone afectate, administrativ-sociale şi servicii

achiziţionate, fiecare subproces fiind caracterizat de activităţi şi produşi specifici (ţiţei, gaze, apa de

zăcământ).

Sursele potenţiale de poluare în cazul exploatării zăcămintelor de ţiţei şi gaze pot fi: sonde de

extracţie ţiţei şi gaze, sonde şi staţii de injecţie apă de zăcământ, parcuri de rezervoare şi separatoare,

conducte de amestec şi de pompare ţiţei, apă de zăcământ, staţie de tratare şi depozit ţiţei, staţii

comprimare, uscare, măsură şi predare gaze, depozit şlam.

Cauzele potenţiale de poluare în cazul exploatării zăcămintelor de ţiţei şi gaze sunt: erupţii,incendii,

fenomene de coroziune şi uzură ce conduc la fisurarea instalaţiilor şi deversări accidentale de apă de

zăcământ, deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ din beciul sondei, spargeri, fisurări

decantoare, depozitări necontrolate de deşeuri solide sau şlam, degradarea construcţiei ce conduce la

infiltraţii de apă de zăcământ în sol.

Factorii de mediu afectati sunt: solul şi apele freatice şi de suprafaţă.

În procesul de extracţie a uleiului şi gazului sunt generate cantităţi foarte mari de ape reziduale.

Se cunoaşte faptul că sondele de extracţie de gaze naturale produc cantităţi mai mici de ape

reziduale în comparaţie cu sondele de extracţie a uleiului.

Sursele potenţiale de poluare a factorilor de mediu în cazul exploatării zăcămintelor de ţiţei şi

gaze sunt prezentate în tabelul de mai jos. Surse potenţiale de poluare:

Sursă potenţială de poluare Factor de mediu afectat

Cauze potenţiale

Sonde extracţie ţiţei şi gaze- erupţii; - incendii; -deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ din beciul sondei.

- sol; - ape freatice şi de suprafaţă.

Sonde şi staţii de injecţie apă de zăcământ

-fenomene de coroziune şi uzură ce conduc la fisurarea instalaţiilor şi deversări accidentale de apă de zăcământ.

- sol; - ape freatice şi de suprafaţă.

Conducte de amestec şi de pompare ţiţei, apă de

zăcământ

- fenomene de coroziune, uzură, ce conduc la fisuri, spargeri şi deversări accidentale de ţiţei şi apă de zăcământ.

- sol; - ape freatice şi de suprafaţă.

Staţii comprimare, uscare, măsură şi predare gaze

- incendii; -spargeri, fisurări ale instalaţiilor ce conduc la deversări de apă de zăcământ; - depozitări necontrolate de deşeuri solide.

- sol; - ape freatice şi de suprafaţă.

F.POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND GAZELE NATURALE

Uniunea Europeană, una din zonele puternic industrializate ale lumii, se găseşte într-o competiţie economică cu ţările Americii de Nord (S.U.A. şi Canada) şi ţările Asiei de Est (Japonia, Coreea de Sud, China). Energia este un factor principal care condiţionează dezvoltarea Uniunii Europene şi competiţia economică.

Faţă de provocările cu care se confruntă toţi membrii UE, reprezentate de schimbările climatice, creşterea dependenţei faţă de importuri şi preţurile mai mari ale energiei, „Politica energetică pentru Europa” se bazează pe trei piloni:

1. Sustenabilitate (dezvoltare durabilă): energia este principalul contribuitor (în proporţie de 80% din toate gazele cu efect de seră emise de UE) la schimbările climatice şi poluarea atmosferică; este necesară limitarea creşterii globale de temperatură la 2°C în comparaţie cu nivelurile din era pre-industrială.

2. Securitatea alimentării cu energie: Europa devine tot mai dependentă de importurile de hidrocarburi (petrol şi gaze naturale), 50% în prezent şi 65-70% în 2030 (în scenariul „business as usual”),

antrenând riscuri politice şi economice. Se întrevede creşterea importurilor de gaze naturale de la 57% la 84% în 2030 şi a celor de petrol de la 82 % la 93%.

3. Competitivitate: UE este tot mai expusă la efectele volatilităţii preţurilor şi creşterilor de preţuri pe pieţele internaţionale ale energiei şi faţă de concentrarea progresivă a rezervelor de hidrocarburi în câteva grupuri de decizie. UE trebuie să dezvolte o politică energetic prin care să se beneficieze de efectele favorabile ale liberalizării energiei, de realizarea Pieţei Interne de Energie, de accelerarea investiţiilor în energie, de promovarea eficienţei energetice şi a surselor regenerabile de energie, toate în favoarea creşterii nivelului de trai şi creării de noi locuri de muncă.

Obiectivul general propus, are efect şi asupra siguranţei în alimentarea cu energie pe termen lung. Prin atingerea acestui obiectiv se va reduce expunerea Europei la volatilitatea preţurilor resurselor fosile de energie, va stimula dezvoltarea pieţelor interne de energie electric şi gaze naturale şi va încuraja dezvoltarea tehnologică.

G. POLITICA ROMANIEI PRIVIND GAZELE NATURALE

"Rezervele geologice de gaze ale Romaniei insumeaza 660.602 miliarde de metri cubi, iar cele sigure totalizeaza 109.284 de miliarde de metri cubi. Rezervele sigure sunt suficiente pentru urmatorii zece ani.

Productia anuala in acest moment este de circa 11 miliarde de metri cubi. Aceste cifre sunt certe si sunt cea mai pesimista varianta, dar cu siguranta rezervele vor creste in urma explorarilor care se deruleaza acum", a afirmat Patruti.

Presedintele ANRM a adaugat ca, in acest context, Romania trebuie sa se axeze pe resursele neconventionale: "In sectorul resurselor neconventionale, cercetarile in acest sector sunt abia la inceput, iar Agentia detine date privind potentialul national, insa nu le poate face publice. In viitor, este necesara explorarea si exploatarea resurselor neconventionale".

"Importam doar 20% din consumul de gaze, fata de 50% in cazul titeiului. Surprinzator, desi resursele geologice sunt mai mici comparativ cu titeiul, perspectivele imediate sunt mai incurajatoare, existand posibilitatea unor noi descoperiri in straturi adanci si in Marea Neagra", a mai precizat Alexandru Patruti.

Politica statului în domeniul gazelor naturale constă în stabilirea obiectivelor sectorului gazelor naturale şi a modalităţilor optime de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile.

Unul dintre obiectivele Programului de guvernare care stă la baza elaborării Politicii în domeniul gazelor naturale constă în asigurarea securităţii în aprovizionarea cugaze naturale.

Guvernul României, împreună cu celelalte autorităţi publice ale căror atribuţii sunt incidente sectorului gazelor naturale iau măsuri pentru realizarea obiectivelor Programului de guvernare.

Astfel, siguranţa şi continuitatea în alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor reprezintă unul dintre obiectivele majore ale politicii energetice a statului în domeniul gazelor naturale.

Art. 4

(1) Politica statului în domeniul gazelor naturale constă în stabilirea obiectivelor sectorului gazelor naturale şi a modalităţilor optime de realizare a acestora, în condiţiile asigurării unei dezvoltări durabile.

(2) Politica în domeniul gazelor naturale este elaborată pe baza Programului de guvernare, acceptat de Parlament, cu consultarea organismelor guvernamentale cu atribuţii în domeniu şi a societăţii civile, pentru un interval mediu, avându-se în vedere evoluţiile probabile pe termen lung şi, în principal:

a) constituirea cadrului instituţional corespunzător, prin stabilirea organismelor şi a autorităţii competente pentru realizarea acestei politici;

b) asigurarea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale;

c) prognozarea importurilor şi a exporturilor de gaze naturale;

d) elaborarea programelor de dezvoltare în sectorul gazelor naturale;

e) asigurarea protecţiei mediului;

f) asigurarea transparenţei preţurilor şi a tarifelor reglementate la gazele naturale;

g) creşterea eficienţei în producţia, înmagazinarea, transportul, distribuţia şi utilizarea gazelor naturale;

h) dezvoltarea şi asigurarea capacităţilor de depozitare a gazelor naturale;

i) precizarea liniilor directoare privind cercetarea şi dezvoltarea specifică sectorului gazelor naturale şi promovarea tehnologiilor avansate în domeniu;

j) dezvoltarea cooperării internaţionale;

k) propuneri de reglementări specifice sectorului gazelor naturale.

(3) Guvernul, Ministerul Economiei şi Comerţului şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale iau măsuri pentru realizarea obiectivelor înscrise în programul prevăzut la alin. (2) şi examinează, anual sau ori de câte ori este necesar, stadiul îndeplinirii prevederilor acestuia.

ASRT 5

Ministerul Economiei şi Comerţului elaborează politica în domeniul gazelor naturale şi asigură ducerea la îndeplinire a acesteia, în condiţiile prevederilor prezentei legi, având următoarele atribuţii principale:

a) implementează politica energetică a Guvernului;

b) elaborează programe şi planuri de măsuri pentru aplicarea politicii Guvernului în sectorul gazelor naturale;

c) asigură elaborarea de studii pe baza cărora urmează a fi stabilite priorităţile privind investiţiile din sectorul gazelor naturale;

d) elaborează proiecte de acte normative pentru sectorul gazelor naturale, cu consultarea persoanelor interesate din sectorul gazelor naturale;

e) exercită calitatea de concedent pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale;

f) supraveghează aplicarea şi respectarea măsurilor stabilite pentru protecţia mediului de către participanţii la activităţile din sectorul gazelor naturale;

g) asigură armonizarea cu standardele şi reglementările Uniunii Europene în domeniul gazelor naturale şi creează mecanismele necesare aplicării acestora;

h) elaborează şi fundamentează, împreună cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi cu organizaţiile patronale şi sindicale, propunerile de politică socială specifice sectorului gazelor naturale, programele de asistenţă socială şi medicală, de asigurări de risc şi accidente, în vederea evitării riscurilor profesionale şi a reabilitării celor care au suferit accidente de muncă şi boli profesionale;

i) avizează, împreună cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, normativele de protecţie a muncii în sectorul gazelor naturale.

H. CONCLUZII

Din punct de vedere al mediului, gazul natural este considerat „poarta spre o dezvoltare durabilă”. Impactul asupra mediului generat de utilizarea gazului natural are o dimensiune locală (particule, fum), regională (ploi acide) şi una globală (gaze cu efect de seră).

Impactul negativ la toate dimensiunile se poate reduce prin folosirea gazului curat, cu conţinut scăzut de sulf şi de carbon, prin utilizarea tehnologiilor de eficienţă energetică şi prin reducerea cererii de energie (tehnologii termo-izolante în construcţii, stiluri de viaţă adaptate). Tehnologiile gazului se potrivesc foarte bine cu cele pentru dezvoltarea resurselor regenerabile. Combustibilul gazos este adecvat tehnologiilor de creştere a eficienţei energiei, de exemplu în boilerele de condensare.

Arderea gazului în centrale are potenţialul de a reduce emisiile de bioxid de carbon. Utilizarea gazului în co-generare va dubla producţia de energie electrică produsă pe bază de gaz în Uniunea Europeană. Această situaţie va determina însă dereglări şi disfuncţionalităţi în domeniul competiţiei, între vechile centrale cu eficienţă scăzută şi cele noi, performante.

Totuşi, Uniunea Europeană mai are încă foarte multe de făcut pentru a face faţă provocărilor actuale. Cererea de energie este în continuă creştere (în 2020 consumul de energie va creşte cu 50 % faţă de 1995), combustibilul lichid va fi înlocuit în mare parte cu gaz natural şi surse regenerabile, progresul în creşterea competitivităţii este încă modest, emisiile de CO2 sunt în creştere, iar dependenţa de importuri continuă să crească.

BIBLIOGRAFIE

G. Erdeli, “Geografia Economica Mondiala”. Editura Fundatiei Romane de Maine, 2000 Elemente de strategie energetic pentru perioada 2011 – 2035 Coralia Angelescu, Aura-Gabriele Socol, Strategia de reglementare in domeniul gazelor

natural. Cazul Romaniei DESPRE POLITICA DE ENERGIE A UNIUNII EUROPENE

Oana :) (1/31/2012 10:53:54 PM): - caracterizarea resursei

Oana :) (1/31/2012 10:54:03 PM): -utilizari ale resursei

Oana :) (1/31/2012 10:54:31 PM): -date cantitative (cat se prelucreaza, cat se extrge, cat se vinde etc)

Oana :) (1/31/2012 10:54:50 PM): efecte de mediu generate in faza de prelucrare si extragere

Oana :) (1/31/2012 10:55:13 PM): -politica Romaniei privind resursa respectiva

Oana :) (1/31/2012 10:55:23 PM): -politica UE privind resursa

Oana :) (1/31/2012 10:55:47 PM): concluzii (privind impactul generat de folosirea resursei)