Gastroenterologie.pptx

7/17/2019 Gastroenterologie.pptx

1/344

Gastroenterologiesi nursing in gastroenterologie


2/344

1.Competente specifice 1.Analizeaza semnele si simptomele specifice

afectiunilor aparatului digestiv 2.Identifica problemele de dependenta si

stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) lapacientii cu afectiuni ale aparatului digestiv

3.Elaboreaza planul de ingrijire. .Aplica interventii proprii si delegate planificate !.Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.


3/344

anatomie


4/344

Recapitulare "evoia de a manca si #idrata


5/344

1.Semne si simptome prezente

in afectiunile aparatului digestiv1.1 $emne locale%1.2 $emne generale%


6/344

1.1 Semne locale &urerea

' ocalizare epigastric postprandial sau nocturn *nt+lnit *n ulcerul

gastroduodenal retrosternal *n bolile esofagului #ipocondrul drept *n colecistit flanc st+ng, drept *n cancer de colon abdominal difuz *n rectocolit

fosa iliac dreapt, *n apendicit supraombilical, #ipocondrul st+ng - *n bar *n pancreatit

' Iradiere *n spate, *n ulcerul gastroduodenal

*n umrul drept, *n litiaza vezicular


7/344

' anifestare

ca un /pumnal *n cazul perforatiilor foame dureroas *n boala ulceroas de intensitate crescut - colic, biliar, apendicular,

intestinal' 0itmicitate

marea periodicitate (durerea aprut toamna si primvara) mica periodicitate (imediat dup mese sau la 2 - ore) *n

ulcer gastric sau duodenal

' actori care amelioreaz durerea alimentatia *n boala ulceroas eliminarea scaunului *n colite tenesme, senzatie imperioas de defecare *nt+lnite *n

procesele rectosigmoidiene


8/344

emoragia' elen

#emoragie digestiv superioar e4teriorizat prin scaun,*nt+lnit *nulcerul #emoragie, ciroz #epatic cu varice esofagiene,(scaun negrulucios ca pcura)

' 0ectoragia #emoragie la nivelul ultimei portiuni a tubului digestiv. $+ngele este

rosu si acoper scaunul.

0egurgitatie' reflu4 alimentar din esofag sau stomac, *n cavitatea bucal' este *nsotit de arsur retrosternal' survine mai frecvent *n #iperaciditate gastric

Eructatie' evacuarea pe gur a gazelor din stomac sau din esofagul inferior.' Este *nt+lnit *n aerofagie, la persoanele care mn+nc repede

5irozis' arsur retrosternal care uneori *nlocuieste durerea are caracter

ritmic si periodic (cauza fiind #iperaciditatea)


9/344

&isfagie' senzatia pacientului /de oprire a alimentelor6' cauze

tumori, stricturi ale esofagului spasm esofagian% cancer esofagian se asociaz cu dureri retrosternale, leziuni ale mucoasei, regurgitatii, disfonie, scdere ponderal

Anore4ie

' *nt+lnit *n cancerul gastric, #epatic si *n duodenite si gastrite' poate fi selectiv pentru carne si grsimi

7returi,vrsturi' *n bolile digestive pot fi

precoce, dup mese *nt+lnite *n ulcerul gastric

tardive la 2 - ore dup mas *n ulcerul duodenal continut alimentar *n gastrite, boala ulceroas continut alimentar vec#i (alimente ingerate cu 2-8 ore b*nainte) *n

stenoza piloric continut biliar - *n disc#ineziile biliare

continut sanguin - #ematemez - *n complicatiile bolii ulceroase,cancer gastric


10/344

&iaree sau constipatii

' diaree acut de cauze infectioase, cronic *nt+lnit*n colita ulceroas

' perioade alternante de diaree si constipatie*nt+lnite *n cancerul de colon

' constipatia determinat repaus prelungit la pat procese stenozante - cancer de colon afectiuni anale - #emoroizi ca efect secundar al unor medicamente 9enesme rectale


11/344

2.Semne generaleAlterarea functiilor vitale si vegetative

' &ispnee' 9a#icardie' ipotensiune arteriala' 5aloare' 9ranspiratii profuze' $caderea diurezei

$caderea in greutate' &enutritie

' :ase4ieAscita 9ulburari ale starii de cunostinta

' :onfuzie' Encefalopatie

' :oma


12/344

2.Principalele afectiuni ale

aparatului digestiv2.1. Afectiunile esofagului%2.2 Afectiuni ale stomacului,intestinului subtire si gros%2.3 Afectiuni ale glandelor ane4e%


13/344

2.1 Afectiuni ale esofagului1. Esofagita caustica%2. Esofagita de reflu4%3. ernia #iatala%


14/344

1.Esofagita causticaEtiopatogenie

:el mai frecvent este to4ica, esofagitele fiind provocate

de ingerarea unorsubstante caustice acide (acidclor#idric, sulfuric, azotic) sau alcaline (sodacaustica,potasa caustica, soda de rufe).

$e mai pot produce si prin ingerarea unor lic#ide

fierbintisau prin *ng#itirea unor corpi straini. ai pot fi provocate de propagarea unei infectiidevecinatate, de contactul cu acidul clor#idric gastric(regurgitari, varsaturi frecvente), demasticatieinsuficienta, de abuzul de alcool si tutun.


15/344

Simptome

9abloul cliniceste dominat de disfagie si de durerearetrosternala.

&isfagia poate fi usoara sau, alteori, at+t de pronuntata,*nc+t bolnavul sa nu se mai poata alimenta.

&urerea retrostemala este uneori foarte intensa(esofagita caustica, esofagitaflegmonoasa). $alivatia este abundenta. ;n esofagitele caustice apar varsaturi brune,

#ematemeze si varsaturi care continnecrozate. a e4amenul obiectiv se pot gasi leziuni bucale (c+ndesofagita a fost provocata de substante corozive). Inaceste esofagite, e4plorarile intrumentale pot provoca

accidente grave


16/344

Evolutie

Esofagitele pot evolua acut sau cronic. :u evolutie acuta sunt de obicei cele to4ice si

provocate de iritatii mecanice sau termice.

Esofagitele caustice pot evolua spre o perforare*n mediastin sau spre vindecare,cu cicatricestenozante progresive.

Esofagitele cronice au *n general o evolutie mai

benigna, put+nd duce totusi cu timpul lastenozari.


17/344

Tratament

9ratamentul este profilactic si curativ. 5rofila4ia va urmari, *n primul r+nd, ca

substantele to4ice sa fie pastrate cu precautie, *n

asa fel, *nc+t sa nu fie la *ndem+na copiilor. &easemenea se vor evita ingerarea unor lic#idefierbinti, abuzul de tutun si de alcool.


18/344

Tratamentul curativ

$e adreseaza, *n primul r+nd, into4icatiilor cusubstantecaustice, fiind contraindicate spalaturilegastrice. $e urmareste neutralizarea to4iculuipentruacizi, neutralizarea se va face cu bicarbonat de sodiu,

solutie de magneziucalcinata (< g=l 1 apa), apa de sapun(1! g=l 1 apa), lapte, apa albuminata (albusuri de oubatute

*n apa), limonada citrica, limonada tartrica, apa boricata.

Tratamentul simptomatic

>rmareste calmarea durerii (morfina,analgetice,antispastice) si combaterea socului (solutieclorurosodica izotonica, solutii glucozate,analepticecirculatorii)


19/344

2.Esofagita de reflux 0eflu4ul gastro-esofagian este o afectiune datorata

unei disfunctionalitati a sfincterului cardia si consta

in inc#iderea incompleta a sa, ceea ce va permitecontinutului gastric sa urce in esofag.

:ardia este sfincterul situat la limita dintre esofag sistomac, este de forma unui inel muscular care se

comporta asemenea unei valve permitand in modnormal trecerea alimentelor si a lic#idelor doarintr-un sens de la esofag la stomac.


20/344

Simptome

5rincipalele simptome sunt reprezentate de pirozis si regurgitatia acida.

' 5irozis este senzatia de arsura la nivelul esofagului resimtita de bolnav retrosternal(in spatele sternului) cand continutul gastric se revarsa in esofag, datorita aciditatii

acestuia

' 0egurgitatia acida reprezinta un simptom prin care continutul lic#id al stomacului

poate ajunge pana in cavitatea bucala.

"u intotdeauna pirozisul este un simptom patologic. El poate aparea sisporadic in plina stare de sanatate fara a avea o semnificatie patologica.

5ersistenta pirozisului mai mult de doua saptamani poate fi considerat ca

semn al reflu4ului gastro-esofagian si impune investigatii suplimentare.

0eflu4ul gastroesofagian poate aparea la orice varsta si la ambele se4e.

$unt persoane ce prezinta reflu4 gastroesofagian fara a avea insa si pirozis,prezenta acestuia nefiind obligatorie pentru a putea fi diagnosticata boala. In

sc#imb acestia pot prezenta o durere in piept nespecifica si care nu poate fi

e4plicata prin prezenta altei afectiuni, decat raguseala in special dimineata si

eventuale dificultati de deglutitie. ai poate fi perceputa si o senzatie de gat

stramt si inecare dupa deglutitie, precum si tuse uscata si respiratie dificila.


21/344

Cauze

&esi nu sunt cunoscute in totalitate elementele cauzatoare de reflu4

gastroesofagian, una dintre cauze ar putea fi Hernia hiatala - aceasta are loc atunci cand o parte a stomacului

ascensioneaza supradiafragmatic prin hiatusul esofagian al diafragmului.

ai concret, la nivelul diafragmului (musc#iul ce separa cavitatea

abdominala de cea toracica) e4ista un orificiu prin care traverseaza esofagul

dinspre torace spre abdomen si are denumirea de #iatus esofagian. Acest

orificiu prin suprapunerea cu cardia (sfincterul dintre esofag si stomac)

ajuta la oprirea reflu4ului. :and o parte a stomacului urca prin acest orificiu

si se afla practic in cavitatea toracica secretia acida gastrica va urca la

nivelul esofagului cauzand reflu4 si pirozis fiind tulburat si procesuldeglutitiei.

ernia #iatala poate aparea la pacientii de orice varsta. $e considera ca

practic c#iar si la persoanele sanatoase peste !< de ani poate aparea un mic

grad de #ernie #iatala.


22/344

Alti factori cauzatori de reflu4 gastro-esofagian sunt reprezentati de - consumul de alcool

- obezitate - sarcina - fumatul.

Alimente a caror consum poate provoca reflu4ul - citricele - ciocolata - bauturile cu cafeina - alimentele cu continut mai mare de grasimi si prajelile

- ceapa si usturoiul - dulciurile mentolate - alimentele condimentate - sosurile cu suc de rosii utilizare la spag#etti, sosurile iuti si pizza.


23/344

Tratament

5rimele medicamente care se administreaz? de regul? *n@07E sunt diferite tipuri de antiacidecare neutralizeaz?acidul pe moment (dicarbocalm, maalo4), dar nu pot

vindeca inflama ia esofagian?. :a efecte adverse, acesteapot cauza constipa ie sau diaree.

&ac? nu ob ine i ameliorarea simptomelor cu aceste medicamente *n c+teva s?pt?m+ni, medicul v? varecomanda medicamente care reduc producerea de acidgastric (inhibitori de H2: ranitidin, famotidin sau de

pomp de protoni: omeprazol, pantoprazol,esomeprazol).

Efectul lor nu este at+t de rapid precum al antiacidelor,dar este de mai mult? durat? i sunt capabile s? vindece

inflama ia mucoasei si s? previn? apari ia complica iilor.


24/344

Alte medicamente folosite sunt acelea care *nt?resc

sfincterul esofagian inferior (medicamenteprokinetice) ajut? la golirea mai rapid? astomacului i la str+ngerea valvei dintre stomac i esofag.

;n situa ia *n care medicamentele nu * i mai fac efectul scontat, medicul v? poate recomanda metodemai invazive precum cele c#irurgicale, cea maicunoscut? interven ie c#irurgical? pentru aceast?

afec iune fiind cea denumita fundoplicatura Nissen(partea superioar? a stomacului este *nf? urat? *njurul por iunii e4terioare a esofagului inferior,pentru a str+mta sfincterul esofagian inferior).


25/344

3.Hernia hiatala ernia #iatala este o afectiune frecventa a tubului

digestiv, e4istand un numar important de cazuri in care

aceasta afectiune evolueaza fara prezenta vreunuisimptom.

erniile se produc atunci cand un organ paraseste

pozitia sa anatomica normala si iese printr-un orificiu,astfel in cazul #erniei #iatale are loc trecereapermanenta sau intermitenta a unei portiuni astomacului printr-un orificiu - #iatusul diafragmatic -

in torace.


26/344

Cauze

&iafragmul este cel ce separa toracele de abdomen, iar la nivelul lui

e4ista un orificiu numit #iatus prin care trece esofagul.Astfel #ernia #iatala se poate produce atunci cand musculatura dinjurul #iatusului este slabita.

B alta cauza a #erniei #iatale este alunecarea unei portiuni dinstomac deasupra #iatusului diafragmatic.

actorul declansator este reprezentat de cresterea presiuniiintrabdominale asa cum se intampla in' obezitate%' tumori abdominale%' ascita in cantitate mare%

' sarcina. &e asemenea, #ernia #iatala se poate instala si dupa un traumatism,

insa aceste cazuri sunt rare si dificil de probat. &iverse interventiic#irurgicale pot sta la originea unei #ernii #iatale, ca de e4emplu orezectie gastrica pro4imala sau o vagotomie (sectionarea nervului

vag).


27/344

Clasificare

E4ista mai multe tipuri de #ernii #iatale' a4iale (prin alunecare) acest tip este intalnit cel

mai frecvent si apare datorita largirii #iatusuluiesofagian%

' -paraesofagiene (prin rostogolire) o portiune dinstomac #erniaza prin #iatus, ruland lateral fata deesofag si ajungand la nivelul toracelui%

' mi4te prezinta caracteristicile atat ale #erniilor

a4iale cat si ale celor paraesofagiene.


28/344

Factori de risc

#iatus esofagian larg% esofag scurt (congenital sau dobandit)% se4ul feminin% varsta inaintata (peste !< de ani) - ernia

#iatala se poate intalni la toate varstele, dar afost observata mai frecvent la femeile de peste!< de ani%

ridicarea de greutati % tusea severa si persistenta.


29/344

Simptome

$imptomele #erniei #iatale depind de mecanismul de producere al

#erniei.' ernia a4iala care se produce prin alunecare, poate evolua siasimptomatic, sau prezinta caracteristici ce sunt legate de reflu4ulgastro-esofagian. $imptomele prezente pot fi greata, varsaturi, disfagie(dificultatea de a ing#iti), durere toracica, scadere ponderala, pirozis(arsura in spatele sternului datorata ascensionarii continutului gastric la

nivelul esofagului), regurgitatii.' ernia #iatala produsa prin rostogolire prezinta simptome legate de

compresiunea e4ercitata de #iatusul esofagian asupra stomacului.&urerea poate sa apara sau sa se agraveze atunci cand bolnavul seapleaca. Alte simptome prezente sunt senzatia de compresiune toracica,

palpitatii, pirozis.

Atunci cand stomacul este prezent in intregime in torace acest lucrupoate ameninta viata bolnavului, moartea se poate instala atunci candapare volvusul gastric (torsiunea stomacului), obstructia sau

perforatia.


30/344

Tratamentul

9ratamentul este diferit in functie de tipul #erniei, de gradul si desimptomele pe care aceasta le determina. Astfel, este imperios

necesar sa mergeti la medic daca prezentati unele din simptomele

#erniei #iatale. In cazurile asimptomatice tratamentul nu estenecesar pentru ca se considera ca boala nu este instalata.

9ratamentul #erniilor produse prin alunecare poate fi medical sau

c#irurgical. 9ratamentul medical consta in administrarea de medicamente

pentru tratarea reflu4ului gastro-esofagian, ca de e4emplu

omeprazolul sau metoclopramidul.


31/344

9ratamentul c#irurgical se face prin coborareastomacului in abdomen si aducerea #iatusuluidiafragmatic cat mai aproape de dimensiunilenormale. 9ot c#irurgical se vor trata si unele

complicatii ale #erniei #iatale, putandu-seefectua in acest scop esofagoplastia, dilatareastricturilor esofagiene, antrectomii (in caz deulcere).

omentul interventiei c#irurgicale depindefoarte mult si de factorii de risc asociati astfelincat odata cu inaintarea in varsta riscurile devinmai mari.


32/344

Complicatii

In #ernia a4iala complicatiile apar datoritareflu4ului gastro-esofagian, si pot fi urmatoareleesofagita de reflu4, stenoza esofagiana,#emoragie, esofag @arrett (modificareprecanceroasa a mucoasei esofagiene).

In #ernia paraesofagiana complicatiile posibilesunt ulcer la nivelul pungii #erniare, obstructie

digestiva inalta, torsiune gastrica si strangularegastrica.


33/344

2.2 Afectiuni ale stomacului,intestinuluisutire si gros

1.7astrita acuta2.7astrita cronica3.>lcerul gastro-duodenal.@oala inflamatorie a intestinului!.:olonul iritabil

C.0ectocolita ulcero-#emoragicaD.5arazitozele intestinale


34/344

1.Gastrita acuta 7astrita acuta este cea mai obisnuita forma a

gastritelor acute si apare in urma consumului de

alcool in cantitati mari, dupa mese copioase,condimente sau mese grele (ciuperci, moluste,grasimi).


35/344

Simptome

$imptomele in gastrita acuta sunt reprezentatede' dureri in epigastru, curand dupa masa, insotite de

gust rau,

' greturi,' sialoree si varsaturi, la inceput alimentare, apoi

bilioase sau mucoase. 9ranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot

surveni diaree sau constipatie. :a semne generale se intalnesc cefaleea, astenia,

starea de indispozitie, inapetenta si c#iar repulsia

pentru mancare.


36/344

Diagnostic diferential

&iagnosticul diferential se face cu gastriteleacute din starile septice sau din bolileinfectioase, cu o colecistopatie acuta, oapendicita acuta, cu debutul unei #epatiteepidemice, cu unele into4icatii, cu varsaturile denatura central-nervoasa.

>neori, prima manifestare a ulcerului gastro-

duodenal poate sa imbrace aspectul gastriteiacute. &e asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care

le poate avea sarcina in primele saptamani.


37/344

Evolutie

Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-! zile,mergand spre vindecare.

7astritele acute neglijate sau repetate pot evoluaspre cronicizare.


38/344

Tratament

9ratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.

9ratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand,regimul dietetic. in primele zile se va prescrie un regim #idric cu ceaiuride menta, musetel, tei si supe de zarzavat, strecurate. &upa doua zile sepot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste fainoase, lic#ide nuprea dulci, mere rase% ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate,oua fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci.

9ratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsaturapentru evacuarea stomacului. &urerile vor fi calmate prin aplicareaunor comprese umede alcoolizate si prin injectii cu papaverina sauatropina. in caz de des#idratare se recomanda solutie clorurosodica

izotonica, subcutanat, sau solutii clorurate si glucozate in perfuziiintravenoase.

a nevoie, in starile mai grave, cu #ipotensiune, se vor administraanaleptice.


39/344

2.Gastrita cronica 7astrita este inflamatia mucoasei gastrice.

"etratata la timp sau tratata necorespunzator,

inflamatia mucoasei gastrice poate deveni cronicasi astfel apare gastrita cronica.

5e baza criteriilor endoscopice si a celor#istologice gastritele se impart in trei categorii' A fundica' @ antrala'

A@ difuza


40/344

7astrita tip A se caracterizeaza prin inflamatia difuza a regiuniifundice a stomacului, prin prezenta #ipoaciditatii, scaderiiconcentratiei de vitamina @12, cresterea secretiei de gastrina.In cazul acestui tip de gastrita se pot identifica anticorpiicontra celulelor parietale si contra factorului intrinsec.

>nele gastrite tip A sunt determinate genetic, in timp ce altelese asociaza cu afectiuni autoimune.

7astrita tip @ se caracterizeaza printr-o afectare difuza sisevera a mucoasei gastrice. In acest tip de gastrita debitulacidului clor#idric este putin redus, nivelul gastrinemiei estescazut, anticorpii lipsesc, iar concentratia vitaminei @12 estenormala.

&eficitul de fier este important.


41/344

Cauzele gastritei cronice

E4ista o serie de cauze care pot determina instalarea unei

gastrite cronice' alcoolul are o actiune iritanta asupra mucoasei stomacale' fumatul joaca un rol important in aparitia unei gastrite cronice' medicamentele unele medicamente pot determina aparitia de

leziuni ale mucoasei gastrice, ca de e4emplu antinflamatoarele

nesteroidiene (aspirina, ibuprofen, diclofenac, indometacin,piro4icam), cortizonicele, imunosupresoarele

' condimentele e4cesul de condimente in alimentatie poatedetermina aparitia disconfortului gastric

' agresiunea termica alimentele si bauturile fierbinti pot fi

responsabile de aparitia gastritei cronice.' factorii infectiosi infectia cu elicobacter plori este

responsabila de instalarea unei gastrite cronice, aceasta bacteriefiind responsabila de aparitia si a cancerului gastric.

' stresul


42/344

E4ista si o serie de factori de risc asociati cu

gastrita cronica' varsta frecventa gastritei cronice creste cu varsta' factorii genetici s-a observat ca rudele de gradul I

ale bolnavilor cu gastrita au un risc mai mare de a

dezvolta si ei aceasta maladie' boli sistemice incidenta gastritei cronice este mai

mare la pacientii diagnosticati cu dermatita#erpetiforma, lupus eritematos sistemic, diabet

za#arat, boala $jogren , policitemie vera,poliartrita reumatoida


43/344

Semnele si simptomele gastritei cronice

9abloul clinic este necaracteristic, majoritatea cazurilor

ramanand pentru o perioada indelungata de timpasimptomatice. In gastrita cronica apar atat simptomefunctionale cat si simptome generale. $imptomele functionaleconstau in tulburari dispeptice si sindrom pseudoulceros.

9ulburarile dispeptice se manifesta prin

' arsuri epigastrice (in regiunea superioara a abdomenului)' disconfort dupa mese, mai ales dupa pranzuri abundente (varza,

condimente, alcool)' lipsa poftei de mancare' intoleranta fata de grasimi' digestie dificila' gust rau' varsaturi alimentare' diaree


44/344

$indromul pseudoulceros este caracterizat de aparitia' durerilor epigastrice, care survin imediat dupa masa si sunt agavate

de pranzurile copioase. Aceste dureri se deosebesc de durerilecauzate de ulcer prin faptul ca nu se repeta sezonier si nu raspund latratamentul cu alcaline.

' 9ardiv se poate observa un deficit de vitamina @12 datoritamalabsorbtiei.

Apar si o serie de simptome generale si anume' oboseala' cefalee (durere de cap)' scaderea in greutate' semne neurologice pierderea sensibilitatii vibratorii.

In unele cazuri gastrita cronica poate determina aparitia#emoragiei digestive superioare.

>neori #emoragia digestiva poate fi atat de brutala incat poatedetermina decesul.


45/344

Diagnosticul gastritei cronice

$e va efectua un e4amen fizic general si dupa caz iti varecomanda efectuarea de' endoscopie digestiva superioara este o e4plorare

esentiala, care permite stabilirea cu certitudine a unui

diagnostic' biopsia mucoasei gastrice este necesara pentru

stabilirea cu e4actitate a tipului #istologic de gastrita,dar si pentru a identifica elicobacter plori

' studiul secretiei gatrice pentru a obiectiva scadereasecretiei gastrice' determinarii gastrinei serice care va avea valori crescute

in cazul gastritei cronice.' e4amenul radiologic


46/344

Tratament

oarte important pentru vindecare este regimul alimentar.

Alimente permise

' carne slaba

' branzeturi proaspete

' iaurt

' paste fainoase

' legume fierte

&ieta bolnavului de gastrita cronica trebuie sa fie ec#ilibrata in principii alimentare, fiindimportanta predominarea proteinelor de origine animala.

$e va evita consumul de

' pranzuri bogate

' grasimi

' condimente

' bauturi alcoolice

' ceai concentrat

' cafea

' bauturi fierbinti

' bulionul de carne

' dulciurile concentrate


47/344

Este important sa fie indepartata cauza care a provocat aparitiagastritei, astfel medicamentele care pot provoca leziuni

mucoasei gastrice trebuie evitate. Infectia cu elicobacter plori trebuie tratata daca este

prezenta. 9ratamentul medicamentos va fi adaptat fiecarui caz, in functie

de simptomatologie si de tipul de gastrita. 5rintre medicamentele care se pot administra se numara

' anestezicele de contact se administreaza pentru calmareadurerilor% se poate administra procaina, protectazina, diazepam

' cortizon stimuleaza proliferarea celulelor parietale

' anticolinergice' protectoare ale mucoasei gastrice' antiemetice pentru combaterea senzatiei de greata' metoclopramid' fier

' carbune medicinal


48/344

3.!lcerul gastro"duodenal >lcerul gastro-duodenal este o boala

caracterizata prin aparitia unei ulceratii cu sediul

pe stomac, pe portiunea superioara aduodenului, partea inferioara a esofagului sauansa anastomotica a stomacului operat.

:linic, se manifesta prin sindromul ulceros,boala interesand intreg organismul, de unde sidenumirea de boala ulceroasa.


49/344

Etiopatogenie

In incercarile de a cunoaste cauza acestei boli s-au emismai multe teorii si ipoteze' teoria localicista a atribuit formarea ulcerelor unor

tromboze vasculare in peretele stomacului sau alduodenului sau unor spasme arteriale prelungite% sitromboza si spasmul ar produce o isc#emie localizatapersistenta, care ar scadea rezistenta mucoasei%

' teoria mecanica sustine ca microtraumatismele careactioneaza asupra mucoasei ar fi responsabile de

formarea ulcerului% aparatorii acestei teorii se bazau pemarea frecventa a ulcerului pe mica curbura gastrica

' teoria inflamatorie, bazata pe observatia ca ulcerul seinsoteste adesea de gastrita, sustinea ca gastritapremergatoare ar determina eroziunea mucoasei%


50/344

' teoria clor#idropeptica afirma ca ulcerul s-ar produce prinautodigerarea mucoasei sub actiunea sucului gastric% de aici, sidenumirea bolii de ulcer peptic%

' teoria neuro-vegetati va, pornind de la constatarea ca majoritateabolnavilor ulcerosi prezinta semne de tulburari neuro-vegetative(vagotonie), sustine ca acestea provoaca tulburari in circulatia si insecretia gastrica si creeaza astfel conditii pentru aparitia ulceratiei%

' teoria cortico-viscerala, emisa de @iFov si Gurtin, pe baza

conceptiei nerviste a lui 5avlov, e4plica procesul patogenic al boliiulceroase astfel ca urmare a stimularii e4cesive a enteroceptorilorsi a e4teroceptorilor se produce o dereglare a proceselor de e4citatiesi de in#ibitie de la nivelul scoartei cerebrale% acest fapt provoaca otulburare a functiilor centrilor subcorticali, care devin dezordonate,

#aotice% vor rezulta modificari in tonusul neuro-vegetativ, cuspasme in peretele gastro-duodenal si cu irigarea deficitara a unorportiuni ale stomacului si ale duodenului. :rescand activitateapeptica si scazand troficitatea mucoasei locale, se creeaza conditiifavorabile pentru aparitia ulceratiei gastro-duodenale.


51/344

a ora actuala se considera ca in aparitiaulcerului gastro-duodenal intervin doua serii defactori' factori de aparare integritatea mucoasei gastrice

si calitatea mucusului protector%' factori de agresiune secretia peptica si acidul

clor#idric.


52/344

Frecventa

>lcerul gastro-duodenal apare cel mai frecventla varsta de 2< - < de ani (pentru localizareaduodenala) si la 3< - !< de ani (pentru ceagastrica).

$e poate totusi intalni si sub varsta de 2< de anisi la cei peste !< de ani.

Este mai frecvent la barbati decat la femei,

raportul fiind de 3=1. >lcerul duodenal este cam de doua ori maifrecvent decat cel gastric.


53/344

Anatomie patologica

>lcerul gastro-duodenal consta intr-o pierdere de substanta a

peretelui gastric sau duodenal, de forma rotunda sau ovala, avand undiametru care variaza de la lceratia patrunde pana in submucoasa% cand insa ulcerul este

penetrant, ea poate depasi stratul muscular, ajungand pana la seroasasi c#iar in organele vecine (pancreas, ficat). lcerul poate sa fie acut sau cronic. El evolueaza 3-C saptamani, apoi se poate croniciza, insotindu-se de o

proliferare a tesutului conjunctiv, cu retractie cicatriceala si pereti

grosi (ulcer calos). Este cunoscuta predilectia ulcerului de a aveaanumite localizari.Astfel ulcerul gastric apare cel mai frecvent in regiunea antropilorica,

apoi pe mica curbura, mai rar pe cardia, pe marea curbura sau pe celedoua fete% ulcerul duodenal se localizeaza cel mai des pe bulb si mairar postbulbar.


54/344

Simptome $imptomele ulcerului gastro-duodenal suntcaracteristice, ele permitand singurediagnosticul.

$imptomul cel mai constant si care in modobisnuit il determina pe bolnav sa se prezinte lamedic, este durerea.


55/344

&urereaare o localizare epigastrica, este intensa, se insoteste de

o senzatie de arsura si deseori iradiaza in spate. $ediul durerii

pare sa aiba o legatura cu sediul ulceratiei. Intensitatea dureriieste mare, mai ales in ulcerele vec#i, care intereseaza si seroasa.

:aracterul cel mai pretios pe care il are durerea este

periodicitatea durerile apar in perioade de 1 - 3 saptamani,

separate prin perioade de liniste, in care bolnavul nu se plangede dureri, c#iar daca nu respecta regimul alimentar.

&e cele mai multe ori, perioadele dureroase apar in cursul

toamnei sau al primaverii (periodicitate sezoniera), insa pot

aparea si in alte sezoane% pe masura ce boala se cronicizeaza,

perioadele dureroase devin mai lungi si mai dese.

>n alt caracter al durerii consta in faptul ca are un ritm orar in

raport cu orele mesei.


56/344

>neori, durerea apare imediat dupa masa (durere precoce), ca

in ulcerele localizate ju4tacardial sau pe mica curbura gastrica%alteori, apar la 2- ore dupa masa (duHrs tardiva), cum seintampla in localizarea piloroduodenala a ulcerului.

>neori durerile apar nocturn, catre miezul noptii sau catre orele3- dimineata (in ulcerul duodenal), in alte cazuri de ulcer

duodenal, durerea poate sa se insoteasca de o senzatie de foame(foame dureroasa).

In general, durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata deingestia de alimente sau de bicarbonat de sodiu (sau alte

alcaline). 5e masura ce ulcerul devine cronic si apar leziunile de

perigastrita sau periduodenita, durerea devine aproapepermanenta, periodicitatea si ritmul orar avand tendinta sa fiemai putin marcate.


57/344

$enzatia de arsura retrostemala (pirozis) este un semn des intalnit, care

uneori inlocuieste durerea si are un caracter ritmic si periodic.

&e asemenea, mai pot aparea eructatii acide, gust acru sau amar in gura.arsaturile, cand apar, sunt de obicei postprandiale, precoce sau tardive,

dupa localizarea gastrica sau duodenala a ulcerului, ele fiind determinate

de mese mai copioase, de abateri de la dieta, de consumul de bauturi

alcoolice.

arsaturile contin alimente, sunt abundente si au miros acid% uneori,

bolnavul vomita numai suc gastric pur.

' B caracteristica a varsaturilor este aceea ca atenueaza durerea, deseori c#iar o

fac sa dispara, motiv pentru care unii bolnavi isi provoaca singuri varsaturile.

5ofta de mancare este normala sau crescuta. &aca bolnavul scade ingreutate in perioadele dureroase si se spune ca nu mananca, aceasta nu se

intampla prin pierderea apetitului, ci prin frica de a manca, pentru a nu

avea dureri.


58/344

Tratament

9ratament profilactiv' 5entru prevenirea bolii ulceroase se iau masuri caresa protejeze scoarta cerebrala de diferite traumatismesi care sa fereasca stomacul de agresiuni. Astfel se

impun respectarea ritmului de munca si de repaus,evitarea suprasolicitarilor, evitarea stariloremotionale, crearea conditiilor de rela4are. 5entru aferi mucoasa gastrica de factori iritanti, se va cauta sa

se respecte orarul meselor, sa se ia mesele in conditiide liniste, intr-un anturaj placut, sa nu se abuzeze decondimente, de bauturi iritante si de tutun, sa semestece bine si sa se ingrijeasca dantura.


59/344

9ratament medicamentos

' Eradicarea . plori recurenta J 1lcerele #emoragice necesita terapie de intretinere continua (blocanti2 sau in#ibitori ai pompei protonice daca . plori nu a fost eradicat)

' >lcerele associate utilizarii de AI"$ evitarea salicilatilor si AI"$. &aca

AI"$ sunt necesare, se adauga misoprostol, sau un in#ibitor de pompa

protonica.

' 5entru reducerea riscului de ulcer, eradicare . plori este prioritara

' AI"$ in#ibitori selective de :o4-2 induc mult mai rar ulcerele

gastrointestinal% sunt utilizate la pacientii cu risc de ulcer

' Eradicarea . plori s-a dovedit a reduce riscul de cancer gastric


60/344

Ingrijirea pacientului cu ulcer

gastro-duodenal


61/344

Culegerea datelor:ircumstante de aparitie

' persoane cu orar neregulat de alimentatie, e4cesde condimente, alcool si tutun

' persoane cu teren ereditar' persoane cu stres fizic si psi#ic' persoane cu tratamente cronice cu aspirin,

corticoizi,antiinflamatoare nesteroidiene

' frecventa mai mare la brbati' incidenta ma4im la persoanele cu v+rsta *ntre

!!-C< ani,pentru localizarea gastric a ulcerului


62/344

anifestri de dependent (semne si simptome)' durere epigastric care apare la 2 -3 ore dup

mese (mica periodicitate), care se calmeaz dupalimentatie

' durerea apare *n pusee dureroase, toamna siprimvara (marea periodicitate), urmate deperioade de remisiune

' pirozis' vrsturi postprandiale

' scdere ponderal' astenie


63/344

#rolemele pacientului disconfort abdominal cauzat de durere an4ietate

deficit de volum lic#idian risc de complicatii

' #emoragie digestiv superioar (#ematemez

si=sau melen)' perforatie' stenoz piloric' malignizare (*ndeosebi pentru ulcerul gastric)


64/344

$iecti%e 5acientul s? prezinte stare de confort fizic Li

psi#ic

5relungirea perioadelor de remisiune 5acientul s? se alimenteze corespunz?tor

perioadei de evoluMie a bolii, nevoilor salecalitative Li cantitative

5acientul s? fie conLtient c? prin modul s?u deviaM?, de alimentaMie, poate preveni apariMiacomplicaMiilor


65/344

&nter%entii

Asistenta: asigur? repausul fizic Li psi#ic al pacientului (12-1 ore=zi repaus la pat, repaus obligatoriu postprandial) *n perioada

dureroas? asigur? dieta de protecMie gastric? individualizat? *n funcMie de

fazele evolutive ale bolii, alimentaMia fiind repartizat? *n ! -Dmese=zi, astfel' *n faza dureroas?

supe de zarzavat strecurate, lapte *ndoit cu ceai, la care treptat se adaug?sup? crem? de zarzavat, piure de zarzavat, sufleuri, soteuri, br+nz? de vaci,p+ine vec#e, f?inoase fierte *n lapte Li apoi carne fiart? de pas?re sau vit?

' *n faza de acalmie sunt permise laptele dulce, f?inoase fierte *n lapte, ou fiert moale sau sub form? de oc#i

rom+nesc, carne de vit? sau pas?re fiart? sau la gr?tar, p+ine vec#e de o zi, supe de zarzavat, legume sub form? de piureuri,

sufleuri, biscuiMi, pr?jituri de cas?, fructe coapte


66/344

' urm?toarele alimente sunt interzise laptele b?tut, iaurtul,carnea gras?, legumele tari (varz?,

castraveMi, fasole),p+inea neagr?, cafeaua, ciocolata, supelede carne, sosuri cu pr?jeli, alimente reci sau fierbinMi

preg?teLte pacientul fizic Li psi#ic pentru e4plor?rifuncMionale Li *l *ngrijeLte dup? e4aminare (e4amenulradiologie cu sulfat de bariu, fibroscopieesogastroduodenal? cu biopsie, c#imism gastric,recolteaz? materiile fecale pentru proba Adler

administreaz? medicaMia prescris? respect+nd ritmulLi modul de administrare medicaMia antisecretoare

*naintea meselor, medicaMia antiacid? Li alcaninizant?la 1 - 2 ore dup? mese% pentru a evita recidivele estenecesar? eradicarea germenului elicobacter ploriprin administrarea unui antibiotic adecvat


67/344

supraveg#eaz? pulsul, 9A, apetitul, semnele de

des#idratare, scaunul, greutatea corporal? Li le noteaz?*n foaia de observaMie face bilanMul zilnic *ntre lic#idele ingerate Li cele

e4cretate

preg?teLte pacientul preoperator, c+nd se impunenecesitatea operaMiei c#irurgicale educ? pacientul pentru a recunoaLte semnele

complicaMiilor (scaunul melenic, caracterul durerii *n

caz de perforaMie v?rs?turile alimentare cu conMinutvec#i *n caz de stenoz? piloric?) educ? pacientul pentru a respecta alimentaMia

recomandat? Li renunM? la obiceiurile d?un?toare(alcool, tutun)


68/344

'.(oala inflamatorie a intestinului @oala inflamatorie intestinala se refera la un grup de afectiuni ale

sistemului digestiv, care au inflamatia ca principal simptom.

5ricipalele boli inflamatorii intestinale sunt colita ulceroasa si boala:ro#n.

:olita ulceroasa se manifesta la nivelul intestinului gros, iar boala

:ro#n implica orice parte a tractului digestiv, de la gura pana la anus,

dar frecvent se manifesta in zona intestinului subtire sau a colonului.

:and inflamatia este severa se considerata ca afectiunea se afla intr-

un stadiu activ, iar manifestarile sunt evidente.

:and gradul de inflamatie este scazut bolnavul nu prezinta simptome

iar boala se afla in remisie.


69/344

Cauze Etiologia bolilor inflamatorii intestinale nu este cunoscuta, din aceata cauza

aceste boli sunt considerate idiopatice - ale caror cauze nu se cunosc.

>n agent necunoscut (sau o combinatie de factori) afecteaza sistemul imunitar al

organismului.

0ezultatul consta intr-o reactie inflamatorie la nivelul tractului intestinal, care nu

poate fi mentinuta sub control.

:a urmare a acestei reactii, peretele intestinal este deteriorat determinand

diaree sanguinolenta si dureri abdominale.

$e considera ca factori genetici, imunologici, infectiosi si psi#ologici sunt

inplicati in aparitia bolilor inflamatorii intestinale% cu toate acestea, factorii

declansatori inca nu au fost identificati.

5oate fi vorba despre un raspuns imun la un antigen (de e4emplu, proteina la

laptele de vaca) sau un proces autoimun.

&eoarece tubul digestiv (intestinele) este e4pus frecvent agentilor care provoca

reactii imune, abordarile recente considera ca acest proces are loc intrucat

organismul esueaza in incercarea sa de a declansa raspunsuri imune normale.


70/344

Simptome

&eoarece boala inflamatorie intestinala este o boala cronica vor

e4ista perioade cand simptomele se vor manifesta mai intens.

Aceste episoade sunt urmate de cele de remitere, cand

simptomele dispar sau sunt diminuate.

$imptomele pot varia de la usoare pana la severe si, in general,

depind de partea tractului intestinal afectata.

Acestea pot fi' dureri abdominale si durere%

' diaree sanguinolenta%

' incontinenta fecala%

' febra%

' scaderea apetitului alimentar%

' anemie (ca urmare a sangerarilor).

C li ii


71/344

Complicatii

:omplicatiile bolii inflamatorii intestinale includ' sangerare abundenta la nivelul zonei afectate%

' perforatie (ruptura) de intestin%

' strictura si obstructie a persoanele care manifesta boala :ro#n, stricturile sunt de natura

inflamatorie si se pot vindeca in urma tratamentului medical. $tricturile fi4e

sau fibroase ar putea necesita interventia c#irurgicala sau endoscopica pentru

ameliorarea ocluziei. In colita ulceroasa, stricturile colonului se presupune ca

sunt maligne (canceroase)%

' megacolonul to4ic (dilatarea acuta, nonobstructiva a colonului) - este

o complicatie a colitei ulceroase care necesita interventie c#irurgicala

de urgenta, deoarece viata pacientului este pusa in pericol.' malignitatea - riscul de cancer de colon in colita ulceroasa incepe sa

creasca semnificativ dupa 8-1< ani de la diagnosticare. 0iscul aparitiei

cancerului determinat de boala :ro#n este acelasi ca in cazul colitei

ulceroasa, daca intreg colonul este implicat. In sc#imb, riscul de

malignitate creste in cazul bolii :ro#n la nivelul intestinului subtire.


72/344

Complicatii extraintestinale'

5ersoanele cu boli inflamatorii intestinale potsuferi de artrita, boli de piele, inflamatii oculare,afectiuni #epatice, boli renale si scadereadensitatii osoase.

' &intre toate complicatiile e4traintestinale, artritaeste cel mai frecvent intalnita.' &eseori, simptome comune ale oc#ilor si pielii se

manifesta concomitent.


73/344

Investigatii

' E4amenul cropoparazitologic' 9este complete de sange - analiza bioc#imica a

sangelui si #emoleucograma completa' 0adiografia cu bariu

' $igmoidoscopia' :olonoscopia' Endoscopia digestiva superioara


74/344

Tratament

Adoptarea uneidieteec#ilibratesi sanatoase este o optiune de tratament

eficienta in cazul acestor afectiuni. In functie de simptome, medicul curant poate recomanda sa reduceti

consumul de produse lactate sau fibrelealimentare. 5e langa regimul

alimentar adecvat se recomanda si multa odi#na si evitarea stresuluidin viata

cotidiana.

9ratamentul este instituit de o ec#ipa de medici formata din medicul defamilie, medicul gastroenterolog si eventual un c#irurg.

$copul principal al tratamentului este de a vindeca inflamatia. 9ratamentul

medicamentos contribuie la ameliorarea inflamatiei% in special medicamentele

antiinflamatorii sulfasalazina,corticosteroizi, dar si supresoare alesistemului

imunitar azatioprina, mercaptopurina. Eficienta este si administrarea unuiantibiotic de genul metronidazoluluipentru a distruge germenii din intestine,

mai ales daca pacientul sufera deboala:ro#n.
http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/cei-7-nutrienti-esentiali-ai-unei-diete-echilibrate_1497http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/cei-7-nutrienti-esentiali-ai-unei-diete-echilibrate_1497http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/cei-7-nutrienti-esentiali-ai-unei-diete-echilibrate_1497http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/fibrele-alimentare-regim-de-slabit_7732http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/fibrele-alimentare-regim-de-slabit_7732http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamator_2815http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/sulfasalazin-comprimate_10164http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/metronidazol-comprimate_10643http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/boala-crohn-inflamatia-colonului_554http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/boala-crohn-inflamatia-colonului_554http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/boala-crohn-inflamatia-colonului_554http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/boala-crohn-inflamatia-colonului_554http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-intestinale/boala-crohn-inflamatia-colonului_554http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/metronidazol-comprimate_10643http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/Diverse/afectiunile-sistemului-imunitar_6787http://www.sfatulmedicului.ro/medicamente/sulfasalazin-comprimate_10164http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/antiinflamator_2815http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Stresul-si-sindromul-de-oboseala-cronica/cauzele-stresului_49http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/fibrele-alimentare-regim-de-slabit_7732http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/fibrele-alimentare-regim-de-slabit_7732http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-slabit/fibrele-alimentare-regim-de-slabit_7732http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/cei-7-nutrienti-esentiali-ai-unei-diete-echilibrate_1497http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/cei-7-nutrienti-esentiali-ai-unei-diete-echilibrate_1497http://www.sfatulmedicului.ro/Alimentatia-sanatoasa/cei-7-nutrienti-esentiali-ai-unei-diete-echilibrate_1497


75/344

Alte medicamente ce pot fi

recomandate antidiareice, la4ative, analgezice.

In cazul aparitiei simptomelor severe (diaree, febra, varsaturi, etc.),

bolnavul trebuie internat in spital pentru administrarea unui tratament

cu fluide speciale si medicamente, care vor fi administrate intravenos. :olita ulcerativa se poate agrava atat de puternic incat actiunea

medicamentelor sa devina nesemnificativa% in aceasta cauza se recurge

la interventie c#irurgicala pentru ablatia totala sau partiala a colonului.


76/344

).Colonul iritail :olonul iritabil este un sindrom caracterizat prin

diverse tulburari functionale, si colici fara substrat

organic, *n care, clinic, predomina durerea colica,tulburarile de tranzit (constipatie, diaree saualternanta ambelor) si uneori eliminari rectale demucus.

Este cea mai frecventa actiune a tubului digestiv. $e*nt+lneste la 1! - 3


77/344

Etiologie

Au fost incriminate componenta ereditara sau familiala, alergia,inflamatiile intestinale (enterite infectioase si dizenterie),alimentatie saraca *n fibre vegetale, deficite enzimatice,#ormoni intestinali si mai ales factori psi#ici.

a multi bolnavi se gasesc trasaturi nevrotice, isterice,

an4ioase, depresive. a peste jumatate din bolnavi se depisteaza stressuri psi#ice,

situatii conflictuale, surmenaj, fenomene de obicei *nt+lnite lafemei.

actorul psi#ic se regaseste *n etiologia sau *n declansareasimptomelor *n D


78/344

Simptome

:linic, bolnavii prezinta tulburari de tranzit intestinalconstipatie, diaree, sau alternanta de constipatie cudiaree.

:onstipatia este de obicei *nsotita de dureriabdominale, meteorism, sau balonari dureroase, scaun

dur cu e4cremente ca de oaie sau *n forma de creion. @olnavii folosesc *n mod abuziv la4ative sau clisme. ormele cu diaree, prezinta scaune moi sau apoase, cu

sau fara dureri abdominale, de obicei matinale, uneori

imperioase, e4plozive. enomenele descrise sunt favorizate de ingestia de

lapte sau sucuri de fructe, stressuri emotionale.Alteori diareea este postprandiara.


79/344

recvent apare 6falsa diaree6 - eliminari de fecale

fragmentate, amestecate cu mucus, si provocate decoprostaza.

alsa diaree este frecventa *n formele cu constipatie. >neori

scaunul este e4clusiv mucos si se prezinta sub forma de

membrane. &e aici denumirile de colita mucoasa sau muco-membranoasa. $+ngele este rar prezent si numai *n cazuri

de #emoroizi sau fisuri anale.

&urerile abdominale sunt constante, uneori difuze, alteori

apar pe traiectul colonului, la nivelul cecului si *n ambelefle4uri, sau prezinta un caracter migrator. ariaza de la

senzatia de presiune, arsura, greutate, p+na la colica

violenta..


80/344

&urerile pot fi interpretate ca fiind de originepancreatica, renala, cardiaca, apendiculara,colicistica sau ane4iala. &urerile apar maifrecvent dimineata si dispar *n cursul activitatii,

pot apare si postprandial si e4ceptional noaptea.&e obicei dispar dupa defecatie sau eliminare degaze

ai pot aparea si tulburari dispeptice greata,

inapetenta, tulburari de deglutitie, varsaturi,eructatii, pirozis, borborisme, flatulenta.


81/344

$imptomele neuropsi#ice sau neurovegetative

sunt frecvente (stari depresive, insomnie,cefalee, transpiratii, disurie, prurit anal sauvulval).

$tarea generala este de obicei buna, m contrastcu suferintele acuzate de bolnav.

a presiune apar dureri difuze sau localizate. :ontinutul de gaze este marit, iar scaunele sunt

mai *nc#ise la culoare si frecvent consistente.


82/344


&iagnosticul diferential este adeseori dificil sireclama numeroase investigatii' radiologice,' colonoscopice, cu sau fara biopsie,' pasaj baritat gastrointestinal,' e4amenul cailor biliare,' ecografia abdomenului superior si uneori c#iar

laparascopie. 9rebuie e4cluse majoritatea afectiunilorabdominale (despre care s-a vorbit deja) si c#iarsuferinte endocrine (#ipertiroidism).


83/344

*.Rectocolita ulcero"hemoragica 0ectocolita ulcero#emoragica este o boala inflamatorie

nespecifica, cu caracter ulcerativ-purulent, localizata de

preferinta *n regiunea rectosigmoidiana, dar care poate sacuprinda colonul *n *ntregime. 0ectocolita ulceroasa este cunoscuta si sub alte denumiri

colita ulceroasa, rectocolita ulcero#emoragica, rectocolitaulceroasa grava.

+rsta la care apare cel mai frecvent se situeaza *ntre 2 - !de ani, dar poate sa sur-vina si *nainte de 2< sau peste !< deani.

Apare *n aceeasi masura la ambele se4e.


84/344

Etiopatogenie

Etiopatogenia rectocolitei ulceroase este *ncanecunoscuta.

$-au facut numeroase studii, dar *ncercarile de a-i gasi oetiologie bacteriana, alergica, imunitara sau enzimaticaau ramas neconfirmate. Intereseaza cu precaderepopulatia tarilor dezvoltate economic Anglia, America sitarile scandinave.

;n tara noastra desi frecventa este *n crestere, formele cu

evolutie severa sunt mai reduse. &esi nu e4ista certitudine, se admite ca unii factori ca celgenetic, infectios, enzimatic, psi#osomatic si imunologic,pot interveni *n instalarea si dezvoltarea bolii.


85/344

Anatomie patologica

a e4amenul macroscopic se constata initial omucoasa #iperemiata, edematiata si cu

#emoragii punctiforme iar ulterior ulceratii, deforme si dimensiuni variate, cu fund #emoragie,apoi purulent, mucoasa foarte friabila% mait+rziu se ivesc procese reparatoare de scleroza.


86/344

Simptome

0ectocolita ulceroasa cunoaste trei forme clinice benigna, *ncare localizarea este numai rectosigmoidiana% medie, cea maifrecventa% grava, *n care localizarea este *ntinsa.

0ectocolita ulcero#emoragica se manifesta clinic prinsimptome digestive, dominate de sindromul rectosigmoidiansi prin fenomene generale

' subfebrilitate, c#iar febra septica uneori (febra si pulsul crescutarata severitatea bolii),' astenie,' deprimare,' anemie, emaciere,

' uneori edeme. $indromul rectosigmoidian este caracterizat prin scaune

sang#inolente, cu mucus si puroi, cu tenesme si diaree, carepoate varia de la 2-3 scaune=zi la peste 1! emisiuniimperioase.


87/344

&ebutul poate fi acut, subacut (cel mai frecvent)si insidios.

:linico evolutiv se descriu trei forme' forma acuta fulminanta (! - 1!K), cu debut febril

dizenteriform, dureri abdominale difuze, rapidaalterare a starii generale, tulburari#idroelectrolitice si denutritie proteica.

' forma cronica continua (! - 1!K), cu persistenta

atenuata a simptomelor din faza acuta' forma cronica intermitenta, care evolueaza curecaderi si remisiurii variabile *n timp. Este tipulcel mai obisnuit.


88/344

Explorari paraclinice

E4amenul de baza este rectosigmoidoscopia, care se face p+na la

3< cm si arata scurgeri de mucus, s+nge si puroi, o mucoasa

deosebit de fragila (6mucoasa pl+nge cu s+nge6), prezenta

ulceratiilor, aspectul unui tub dilatat cu disparitia jonctiunii

rectosigmoidiene, abcese, zone de necroza.

Irigografia deceleaza si leziunile situate mai sus de 3< cm si poateevidentia abcese, ulceratii mari, scurtari, retractii si stenoze.

@iopsia rectosigmoidiana necesita multa prudenta si se face doar

c+nd e4ista o suspiciune de cancer.

:oproculturile se fac sistematic si repetat, pe ele baz+ndu-seantibioterapia.

E4amenul s+ngelui arata o viteza de sedimentare crescuta,

leucocitoza, anemie #ipocroma.


89/344


&iagnosticul diferential se face cu' dizenteria (e4amen bacteriologic),' enterocolitele acute si cronice,' colopatia mucomembranoasa,

' limfogranulomatoza "icolas-avre% Important este sa deosebim rectocolita ulceroasade cancerul rectal si sigmoidian (v+rsta mai*naintata, rectosigmoidoscopia, biopsia,

irigografia).


90/344

Tratamentul

1. Igieno-dietetic.

' 0egimul alimentar in puseu va fi unul de crutare digestiva, cuevitarea laptelui si a lactatelor (smantana, branzeturifermentate), a legumelor si fructelor crude, a dulciurilorconcentrate. In puseele deosebit de grave se poate apela lanutritia parenterala pentru cateva zile.

2. 9ratamentul medicamentos' &epinde de intensitatea puseului. In puseele severe se incepe

cu alimentatie parenterala, cu corectie lic#idiana sielectrolitica, cu corticoterapie si, in formele septico-to4ice,

antibioterapie. 3. 9ratamentul c#irurgical' Este rar, in caz de megacolon to4ic, uneori perforatie sau

sangerare necontrolata terapeutic. $e practica colectomia totalasau proctocolectomia.


91/344

Ingrijirea pacientului curectocolita hemoragica


92/344

:ulegerea dateor

circumstante de aparitie' persoane cu v+rste cuprinse *ntre 2-! ani' etiologie neprecizat' frecvent boal familial

manifestri de dependenN' scaune diareice, p+n la 2 < =zi, de cele mai multe ori' mucosanguinolente' dureri abdominale, tenesme, jen permanent *n

regiunea' anorectal' febr, scdere ponderal' astenie, paloare


93/344

5roblemele pacientului' alterarea eliminrilor intestinale' disconfort abdominal' #ipertermie' des#idratare

' an4ietate' risc de alterare a strii generale, cauzat de#emoragii si

' perforatii ale colonului


94/344

Bbiective

' - pacientul s prezinte stare de bine fizic' - pacientul s prezinte eliminri intestinale

normale' - pacientul s fie ec#ilibrat #idroelectrolitic si s

aib o alimentatie' de crutare a intestinului *n fazele acute' - s diminueze an4ietatea pacientului, s se

prelungeasc' perioadele de liniste


95/344

Intervenii

Asistenta

' - asigur? repausul fizic Li psi#ic al pacientului *n perioadelebevolutive

' - preg?teLte pacientul pentru e4amenul endoscopic Liradiologic

Li-l *ngrijeLte dup? e4aminare' asigur? alimentaMia pacientului% *n perioadele acute - regim' #idric, apoi supe de zarzavat *mbog?Mite cu griL Li orez, br+nz?

de' vaci, ou? moi, carne fiart?, piure de morcovi, sarea fiind

permis?' *n caz de denutriMie, regimul este #ipercaloric' reec#ilibrarea #idroelectrolitic? se realizeaz? prin transfuzii de' s+nge integral sau plasm? #idroiizat? de proteine, soluMie

0inger


96/344

' - supraveg#eaz? scaunul pacientului Li caracteristicileacestuia, Li noteaz? *n foaia de temperatur?

' - monitorizeaz? pulsul, 9A, le noteaz? *n foaia detemperatur?

' - evalueaz? semnele de des#idratare Li informeaz? mediculc+nd constat? prezenMa lor

' - recolteaz? s+nge, materii fecale, urin?, pentru e4amenele

de' laborator' - administreaz? medicaMia prescris? antiinflamatoare,

antiinfecMioas?, simptomatic? (corticoterapie, salazopirin?,antispastice) Li urm?reLte efectele acestora


97/344

' - aplic? tratamentul radioterapic c+nd acesta este

recomandat, ca Li tratamentul local - clismemedicamentoase cu cortizon, tanin

' -furnizeaz? pacientului cunoLtinMele necesarepentru *ngrijirea sa la domiciliu, care s? asigure

prelungirea perioadelor de liniLte' - preg?teLte pacientul pentru intervenMia

c#irurgical?, c+nd se impune necesitatea acesteia' - psi#oterapia este foarte util? pentru a diminua

an4ietatea pacientului


98/344

+.#araitoele intestinale 5arazitozele intestinale sunt afectiuni ale

aparatului digestiv.

$e intalnesc frecvent la copii indifferent devarsta.

Intrucat sugarul este alaptat, el nu areposibilitatea de a se contamina in mod direct,ceea ce determina o scadere a incidenteiparazitozelor intestinale in primele luni de viata.


99/344

Agentii cauzatori ai acestor afectiuni intestinaleprovoaca numeroase tulburari si de gravitate variata.

&e regula copilul parazitat manifesta osimptomatologie comple4a diaree, greata, varsaturi,inapetenta (scaderea poftei de mancare), balonari,dureri abdominale acute, anemie cu paloare intense,

somn agitate, scadere in greutate si stoparea cresteriicopilului (in cazul in care parazitarea este de lungadurata si netratata), prurit anal (mancarimi intense)in cazul o4iurilor.


100/344

&iagnosticul pozitiv se pune prin e4amenul

coproparazitologic, atunci cand parazitii adulti, fragmenteale acestora (proglote), ouale sau c#isturile lor sunteliminate spontan sau in scaun. In cazul o4iurozei,manifestata prin prurit anal si perianal, se recomandaefectuarea amprentei anale luata pe o banda adeziva,

urmata de e4amenul microscopic.indecarea se poate afirma numai dupa efectuarea a minim

3 e4aminari consecutive cu rezultat negativ al scaunului, lainterval de D-1< zile intre probe

. Este necesara repetarea e4amenului coproparazitologicdeoarece e4ista un timp de latenta intre momentul infectariisi momentul in care acesta incepe sa elimine oua sauc#isturi si pentru ca eliminarea parazitului in materii fecaleeste inconstanta, functie de ciclul sau biologic


101/344

9ratamentul parazitozelor intestinale este

medicamentos. Acesta are ca obiectiv atingerea a3 tinte distrugerea si eliminarea parazitului,eliminarea din organism a to4inelor rezultate inurma activitatii parazitului si refacerea organelorinterne si a mucoaselor afectate de parazit. $eface doar cu recomandarea doctorului pentru apreveni o into4icatie #epatica medicamentoasa.

:ele mai utilizate medicamente sunt OE"9E siE0BP


102/344

3.Afectiuni ale glandelor anexe1. :olecistita acuta2. :olecistita cronica

3. 5ancreatita. :iroza #epatica


103/344

1.Colecistita acuta :olecistita acut? este o afecMiune a veziculeibiliare, caracterizat? anatomo-patologic prin

inflamaMia organului, iar clinic printr-unsindrom dureros abdominal acut, *nsoMit defebr? Li modific?ri locale.


104/344

Etiopatogenie

odific?rile morfologice Li clinice ce caracterizeaz? colecistitaacut? sunt determinate *n esenM? de obstrucMia infundibulo-cistic?.

Aceasta are mai multe cauze

' 1. litiaza vezicular? Li cistic?%

' 2. torsiunea, angulaMia Li cudarea canalului cistic%

' 3. malformaMia canalului cistic%

' . prezenMa anomaliilor vasculare%

' !. fibroza secundar? inflamaMiei canalului cistic%


105/344

' C. compresiunea cisticului prin aderenM?%

' D. periduodenita%

' 8. inflamaMia Li edemul zonei infundibulo-cistice, princontiguitate de la un ulcer peptic%

' Q. blocarea prin paraziMi (ascarizi)%

' 1


106/344

Anatomie patologic

5rincipalele leziuni *n colecistite acute sunt' 1. :ongestia Li edemul pereMilor veziculei%' 2. :olecistul este m?rit, sub tensiune, cenuLiu-roLiatic, verziu sau albastru-

verzui, cu vasele seroasei congestionate%' 3. $eroasa este acoperit? de e4udat inflamator% aderenMe *n structurile

*nvecinate%' . 5ereMii veziculei tumefiaMi. a secMionare elibereaz? o bil? subMire, albicioas?

sau muco-purulent?, g?lbuie, tulbure sau #emoragic?%' !. 5ereMii de culoare roLu *nc#is, pres?raMi pe secMiune cu focare #emoragice Li

purulente (*n fazele avansate ale bolii)%' C. 5e mucoas? ulceraMii mari, cu margini zdrenMuite, acoperite cu placarde

purulente%' D. &enudarea muscularei, prin dispariMia mucoasei pe teritorii largi (*n formele

avansate ale bolii)' 8. icroabcese la nivelul Li infiltrarea mucoasei cu leucocite polinucleare Li

eozinofile (acolo unde nu mai e4ist? mucoas?)%' Q. ;n colecistita gangrenoas? vezicula pres?rat? cu pete cenuLii sau cu aspect

marmorat. a desc#idere se evacueaz? un lic#id cafeniu-negricios, cu mirosfecaloid%

' 1


107/344

&urerea abdominal? este declanLat? de obicei de ingerarea unoralimente colecistoFinetice gr?simi, toc?turi, pr?jeli, mezeluri,

maionez? sau de produse celulozice maz?re, fasole, varz?. 0elaMiacronologic? cu masa este de mare valoare *n diagnostic, deoarece masadeclanLeaz? colica *n peste Q3K din cazuri, *n timp ce stresul psi#ofizicnumai *n 3K.

$ediul reprezentativ al durerii corespunde zonelor veziculare Li

sub4ifoidian?. &e multe ori *ncepe *n epigastru, unde poate fi discret?,dar se continu? cu violenM? spre dreapta. Iradierea este neuniform?. ;n colica biliar? tipic? durerea iradiar?

dorsal? *n dreapta, urc+nd uneori spre v+rful omoplatului, mai rarcobor+nd *n zona lateral?. 9ot at+t de caracteristic? este Li iradierea *num?rul drept. 0ar se propag? descendent spre flancul Li fosa iliac?dreapt?, situaMie e4trem de periculoas?, deoarece duce la confuzii dediagnostic.

a coronarieni se *nt+lneLte iradiere precordic?. >neori bolnavulraporteaz? durerea doar *n zonele de iradiere, ceea ce duce iar laeroare de diagnostic.


108/344

&ac? boala se asociaz? cu pancreatita, durerea va iradiaR*n bar?S sau *n regiunea lombar? superioar?

predominant st+nga. &ac? procesul inflamator determin?perforaMia veziculei, intensitatea durerii scade *n#ipocondrul drept (prin dispariMia distensiei veziculare),

*n sc#imb durerea se generalizeaz? *n tot abdomenul

(peritonita biliar?). Intensitatea durerii este inegal? de la cea frust? la ceafoarte violent?. >neori este at+t de intens?, *nc+t bolnavulevit? s? inspire profund. odul de instalare al durerii estefrecvent brusc, dar poate fi Li progresiv.

&urata este variabil?, pe m?sur? ce procesul inflamatoravanseaz?, durerea devine sever? Li persistent?. ;n generaldurerea abdominal? din colecistita acut? nu cedeaz? dec+tparMial Li temporar la analgezice Li antispastice.

>n alt simptom este greaMa *nsoMit? de v?rs?turi IniMial se


109/344

>n alt simptom este greaMa *nsoMit? de v?rs?turi. IniMial seelimin? alimentele consumate, stagnate obiLnuitintragastric, dup? care apare conMinutul bilios, uneori *ncantitatea mare. Eforturile mari de vom? cu evacu?rie4plizive pot duce la ruptura mucoasei esogastrice.

Aversiunea faM? de alimente este total? Li intoleranMagastric? obiLnuit?.

$tarea de disconfort abdominal? se amplific? prin senzaMiede balonare epigastric? sau difuz? datorit? parezeiintestinale. Eliminarea de gaze poate fi suprimat? LiconstipaMia frecvent?.

$imptomele generale sunt nelipsite cefalee, agitaMie,uneori frison Li febr?. &ac? predomin? infecMia c?ilorbiliare, pacientul prezint? frison, *nsoMit sa nu de#ipertermie. risonul domin? *n general tabloul clinic labolnavul v+rstnic.


110/344

Intensitatea febrei reflect? proporMiile Li e4tinderea inflamaMieila c?ile intra Li e4tra#epatice. &ac? leziunea e cantonat? la

colecist, febra se menMine -C zile *n platou. B curb? febril? cuoscilaMii ample reflect? e4tinderea infecMiei dincolo de colecistLi leziuni distructive severe (gangren? colecistic?). Asociat? cuicter Li frisoane repetate se traduce prin apariMia uneicomplicaMii (angiocolita acut?).

Icterul este rar *nt+lnit Li este provocat de e4tindereainflamaMiei la canalul coledoc, de prezenMa unui calculcoledocian sau de e4tinderea inflamaMiei la c?ile biliareintra#epatice. El nu este foarte intens Li nu este *nsoMit de

prurit. recvenMa pulsului este paralel? cu creLterea temperaturii, rarpulsul este aritmic. ipertensivii fac ascensiuni ale valorilortensionale, iar coronarienii pot face crize anginoase veritabile.


111/344

Complicaiilecolecistitei acute sunt, *n ordinea frecvenMei

' - colecistopancreatit? acut?%

' - coloperitoneu (perforaMie) localizat sau generalizat%

' - plastronul colecistic (peritonia plastic? localizat?)%

' - #emoragia peritoneal? prin invadarea arterei cistice%

' - supuraMii pericolecistice (abcese *n jurul colecistului)%

' - inclavarea calculului *n duoden (sindromul @ouberet) sau ileonulterminal (ileus biliar)%

' - fistule biliare.

Tratamentul colecistitei acute este medical, dietetic, c#irurgical siprofilactic


112/344

profilactic. Internarea este obligatorie pentru orice bolnav, atat pentru

stabilirea diagnosticului e4act, cat si pentru urmarirea evolutiei bolii

de baza si aplicarea tratamentului adecvat. 9ratamentul medical colecistita 5rimul obiectiv al tratamentului este calmarea durerii abdominale

care se face prin administrarea de injecMii i.m. cu $cobutil compus 1fiola la 8 ore, Algocalmin -C fiole=zi sau ortral 1=2 fiola in criza. In

formele #iperalergice sub stricta supraveg#ere se poate administra1


113/344

$uprimarea secreMiei gastrice este urm?torul obiectiv altratamentului medical.

9recerea sucului gastric din stomac *n duodendeclanLeaz? secreMia pancreatic?, flu4ul biliar Li Fineticac?ilor biliare. Acumularea de suc gastric *n e4ces producedistensie gastric? cu efecte asupra funcMiei biliare Lipancreatice privitor la flu4ul Li Finetica biliopancreatic?.

&e asemenea, staza Li distensia gastric? produc v?rs?turi. $uprimarea secreMiei Li distensiei gastrice se realizeaz?

prin aspiraMia gastric? prin sonda nazofaringian? plasat?*n regiunea antropiloric?, prin suprimarea alimentaMiei

orale, inclusiv a #idrat?rii orale Li prin administrareaunei medicaMii anticolinergice care se adreseaz? Li*ndep?rt?rii spasmului musculaturii netede (sulfatul deatropin? Li scobutilul).

>n alt obiectiv al tratamentului este ec#ilibrarea #idroelectrolitic? Li caloric?. ;nf l #id b l l i f l i l b d l


114/344

formele uLoare #idratarea bolnavului se face oral cu ceai slab de muLeMel sausun?toare.

;n formele medii Li grave aportul #idric, electrolitic, caloric Li vitaminic se face *n

primele 3-! zile numai parenteral, prin perfuzii cu soluMii glucozate !-1 insulin? ordinar? pentru 2 g glucoz?. $e mai adaug?

vitaminele @1, @C, :, c+te 2 fiole=zi, precum Li soluMii de electrolit ("aT, GT, :a2T)*n raport cu rezultatul ionogramei serice. idratarea Li alimentaMia parenteral? se*nlocuiesc treptat cu forme orale numai *n cazurile favorabile *n care procesulinflamator se remite treptat.

5revenirea Li tratamentul infecMiei biliare Li peritoneale sunt deosebit deimportante. :el puMin *n faza iniMial? a colecistitei acute calculoase sau necalculoasedar obstructiv?, infecMia lipseLte. 5e m?sur? ce procesul inflamator evolueaz?,

vezicula biliar? se poate infecta de cele mai multe ori cu E.:oli Li enterococ. :riteriile de alegere a antibioticelor pentru prevenirea infecMiei secundare Li pentru

tratamentul infecMiei primitive Li secundare sunt severitatea formei clinice,cointeresarea peritoneului Li tratamentul antibiotic anterior.

:+nd nu e4ist? semne de perforaMie, antibioticul de elecMie este ampicilinaadministrat? i.v. 2 g la ore. Avantajele ei se elimin? prin bil?, realiz+ndconcentraMii considerabile *n c?ile biliare, este activ? asupra germenilor gram (T)penicilino-sensibili (enterococi) Li asupra bacililor gram (-), cu e4cepMiapiocianicului.


115/344

;n cazurile severe, cu evoluMie spre complicaMie Li tratate anterior cu alteantibiotice, se indic? urm?toarele asocieri

1) Ampicilin? i.v. 2 g la ore T 7entamicin? 3-! mg=Fg=zi i.m. sau i.v.T etronidazol *n perfuzie lent? 1


116/344

9ratament dietetic colecistita' ;n prima zi dup? criza acut? se administreaz? regim #idro za#arat ceai slab de muLeMel sau

sun?toare. A doua Li a treia zi, dac? fenomenele dureroase cedeaz?, se adaug? p+ine pr?jit? Lisup? mucilaginoas? de orez. &in a patra zi se introduc alimente uLor digestibile, neiritabile,

cu valoare caloric? ridicat? sup? de zarzavat cu fidea, crem? de legume, cartofi copMi, carne devit? preparat? rasol sau periLoare, unt, compot, peltea sau mere.

' &up? e4ternare bolnavul va Mine un regim de cruMare C luni 1an cu legume cu celuloz? fin?,fructe coapte (e4clus cele cu coaja groas?), iaurt, br+nz? de vaci, cartofi, cereale fierte, uleivegetal (de m?sline) 3


117/344

2.Colecistita cronica nelitiaica :olecistita cronica reprezinta prezenta unui

proces inflamator cronic la nivelul colecistului

(veziculei biliare). :olecistita cronica poate fi' litiazica' nelitiazica

difi i l l i t l i


118/344

odificari ale colecistului

itiaza biliara reprezinta un factor iritativ pentru mucoasa vezicii biliare.

Are loc un proces de #iperplazie a mucoasei - colecistita #iperplazica. In etapele urmatoare apare un proces inflamator cronic care este situat

la mucoasa si submucoasa. ucoasa incepe sa se atrofieze progresiv, iar

in submucoasa apar modificari progresive de fibroza. Intregul perete

poate fi invadat de tesutul scleros inflamator care va inlocuri structurile

musculare. 7rosimea peretelui colecistului creste treptat, peretele nu mai este suplu.

5ot aparea depuneri calcare in perete, cu aparitia veziculei calcare.

odificari similare apar si la nivelul canalului cistic, prin care bila

ajunge in vezica biliara. :onsecinta este e4cluderea colecistului dincircuitul biliar, fapt accentuat si de reducerea volumului colecistului.

:olecistul are tendinta de a se mula pe calculi. In aceasta faza se poate

vorbi de colecistita cronica scleroatrofica.

Semne si simptome


119/344

Semne si simptome

$imptomatologia este polimorfa si necaracteristica, are un debutinsidios. 5oate fi prezenta simpla jena in #ipocondrul drept, pana la colica biliara,

asociata cu alte manifestari. &urerile pot fi insotite de migrene, greata, balonare, gust amar, uneori

constipatie. &urerea poate iradia in epigastru sau posterior in umaruldrept si uneori c#iar in bara. &urerea poate fi insotita de varsaturi care se repeta la anumite intervale

de timp, mai ales dupa alimentatie copioasa sau stres. 5acientii pot prezenta scadere in greutate, din cauza faptului ca evita sa

se alimenteze, pentru a evita declansarea colicilor si varsaturilor. 9ulburarea evacuarii veziculei biliare poate determina alternanta de

diaree - constipatie. 5ot aparea puseuri febrile de scurta durata, insotite de dureri in

#ipocondrul drept si de sensibilitate la palpare.


120/344

Cauze

:olecistita cronica nelitiazica poate avea diverse cauze

' modificari de ec#ilibru intre diferite componente ale bileicu formare de colesterol pe mucoasa, care are efect iritativ

' reflu4ul pancreatic sau duodenopancreatic in caile biliare' mici pusee inflamatorii repetate, care sunt asimptomatice

si care au drept consecinta modificari morfologice parietale' cauze indirecte #epatita cronica evolutiva, apendicitacronica, afectiuni genitale cronice, ulcer gastric sauduodenal

' infectii repetate - din cauza prezentei bacteriilor invezicula biliara, care au ajuns aici pe diverse cai, favorizatede diferiti factori obstacole, sarcina, reflu4 pancreatic,stress, alergie


121/344

Diagnostic

Ecografia abdominala precizeaza absentacalculilor si poate evidentia eventuale modificarianatomice polipi, staza, #ipertonie.


122/344

Tratament

9ratamentul initial este medical, pentru o perioadaobligatorie pentru cel putin 3 - C luni.

' 9ratament igienodietetic

evitarea alimentelor ce produc contractii veziculare - grasimi,sosuri, afumaturi, vanat, mirodenii, mezeluri servirea de mese in cantitate mica - - ! mese = zi pentru a

asigura o buna golire a veziculei' 9ratament simptomatic

analgezice antispastice administra de colecistoFinetice pentru a combate staza veziculara antiemetice pentru varsaturi


123/344

9ratamentul c#irurgical se indica in' suferinta persistenta si indelungata care nu se

amelioreaza cu tratament simptomatic' asocierea cu alte simptome din partea organelor

de vecinatate pancreatita cronica, duodenita, etc.

' aparitia de complicatii angiocolita, pancreatitaacuta, colecistita acuta' :olecistectomia laparoscopica este indicatia de

electie.


124/344

Ingrijirea pacientilor cuafectiuni ale cailor biliare

Culegerea datelor


125/344

Culegerea datelor

circumstante de aparitie

' incidenta ma4im la femeie *ntre 3


126/344

5roblemele pacientului' alterarea confortului' #ipertermie' risc de des#idratare' an4ietate

Bbiective' ameliorarea confortului fizic Vi psi#ic alpacientului

' ec#ilibrarea #idroeiectrolitic

' combaterea #ipertermiei

Intervenii


127/344

Intervenii

Asistenta

' asigur? repausul fizic, psi#ic Li alimentar *n perioada acut?a bolii' supraveg#eaz? v?rs?turile cantitativ Li calitativ Li noteaz?

*n foaia de temperatur?' reec#ilibreaz? #idroelectrolitic pacientul cu perfuzii

intravenoasecu ser fiziologic, glucoz? !K, bicarbonat desodiu, dup? datele ionogramei

' asigur? alimentaMia *n perioadele dureroase - regim #idric' *mbog?Mit cu f?inoase, supe de zarzavat, apoi br+nz? de

vaci, carne fiart? de pui sau de vit?. *n perioadele de liniLtesunt contraindicate alimentele grase carnea, Lunca,mezelurile,

' pr?jelile, conservele

' preg?teLte pacientul pentru e4amenele radiologice Li ecografice


128/344

preg?teLte pacientul pentru e4amenele radiologice Li ecografice' *n vederea stabilirii diagnosticului. E4amenul radiologic Li tubajul

duodenal se fac dup? ce au cedat fenomenele acute' recolteaz? s+nge pentru e4amene de laborator $, #emograma,

bilirubina' administreaz? tratamentul antispastic (papaverin?, scobutil,

atropin?), antiemet*c Li antiinfecMios neopiaceu (ampicilin?,gentamicin?) prescris de c?tre medic

' supraveg#eaz? durerea, not+nd caracteristicile ei Li mijloacele' nefarmacologice (punga cu g#eaM?) folosite pentru diminuarea eimonitorizeaz? temperatura corporal?, pulsul Li tensiunea' instruieLte pacientul privind regimul de viaM? dup? e4ternarea din' spital, *l *nvaM? s?-Li prepare alimentele numai prin te#nici simple' (fierbere, frigere, *n?buLire) Li s? evite e4cesele alimentare' preg?teLte psi#ic, pacientul *n vederea actului c#irurgical, atunci' c+nd medicul #ot?r?Lte aceast? conduit? terapeutic?


129/344

3.#ancreatita 5ancreatita reprezinta inflamatia pancreasului, o

glanda cu secretie mi4ta (e4ocrina si endocrina)

si cu importanta majora in functionarea corectaa organismului. Este localizata anterior de coloana vertebrala,

posterior de stomac si vine in raport cu splina (la

e4tremitatea stanga) si cu duodenul (lae4tremitatea dreapta).

!ancreatita acuta


130/344

!ancreatita acuta' 0eprezinta inflamatia brusc aparuta a pancreasului (atac acut intr-un

timp scurt). Este o boala relativ frecventa, reprezentand apro4imativ1


131/344

' In cazurile foarte severe, pancreatita acuta poateduce la dezvoltarea unor #emoragiiintraparenc#imatoase severe, cu necroze isc#emiceintinse, suprainfectii bacteriene si in final, formareade c#isturi pancreatice. Aceste situatii sunt grave siprin faptul ca pot determina instalarea insuficienteimultiple de organ prin diseminarea sangvina a

to4inelor si enzimelor pancreatice in torentulsangvin. &e aici aceste to4ine sunt ve#iculate inintregul organism si pot afecta orice tesut si organ inspecial pe cele cu importanta vitala.

!ancreatita cronica


132/344

!ancreatita cronica' 5ancreatita cronica apare in mod obisnuit dupa un episod de pancreatita

acuta si este e4presia evolutei procesului inflamator pancreatic. In pesteD


133/344

Simptomatologie

5ancreatita acuta se caracterizeaza prin simptomatologie cu

debut brusc, intens si violent. 5rincipalele acuze sunt' durere abdominala severa cu localizare in jumatatea superioara a

abdomenului si cu iradiere in spate si umar stang% este caracterizataca o durere in bara si clasic este rezistenta la analgezice obisnuite. $eagraveaza la alimentatie (mai ales la produse bogate in grasimi).

' sensibilitate abdominala la palpare, perete abdominal edematiat,abdomen umflat, aparare musculara in epigastru si zonele adiacente

' greturi, varsaturi (alimentare, bilioase, mi4te)' diaree si oprirea tranzitului intestinal' stare generala alterata - pacient ta#icardic, febril, agitat, cu

transpiratii reci pana la aparitia socului si instabilitatii#emodinamice generale.

' 5ancreatita acuta severa asociaza semne de insuficienta organicamultipla, cu afectarea respiratiei, functiei renale si cerebrale.

5ancreatita cronica


134/344

5ancreatita cronica' $imptomatologia ei seamana foarte mult cu cea a

pancreatitei acute (in special in momentul atacului).&urerea este constanta, are aceeasi localizare si iradiere siin cazul unor pacienti poate afecta serios calitatea vietii.

' Alte simptome scadere ponderala semnificativa, prinafectarea absorbtiei principiilor alimentare (ca rezultat al

insuficientei pancreasului e4ocrin ce devine in timpincapabil sa secrete enzime necesare digestieicorespunzatoare a alimentelor, ca rezultat al fibrozeie4tensive ce caracterizeaza pancreatita cronica). 5acientiiprezinta steatoree (diaree cauzata de malabsorbtia lipidelor,ce are un miros ranced, fetid) si tulburari de alimentatie, inspecial cand consuma alimente bogate in proteine si lipide.In timp, pacientii pot dezvolta si diabet za#arat (prinprinderea in procesul patologic a componentei endocrine).

Cauze


135/344

ajoritatea cazurilor de pancreatita acuta sunt cauzate de litiazabiliara si consumul e4cesiv si cronic de alcool. Alte cauze, mai putinintalnite sunt consumul diverselor medicamente, tulburari demetabolism lipidic (in special trigliceride), infectii, operatii sautraumatisme abdominale. 1


136/344

:auze ale pancreatitei acute

' medicamente sulfonamide, azatioprina, steroizi,AI"$, furosemid, diuretice tiazidice. 5ancreatitaacuta poate sa apara si in cadrul unor boliautoimune precum poliarterita nodoasa, lupus

eritematos sistemic.' infectii virale cu param4ovirusuri, cuctomegalovirusuri, Epstein @arr.

' manevre endoscopice E0:5

(colangiopancreatografie retrograda).' :auze mai putin comune necroza grasoasa,carcinoame de cap de pancreas, blocarea ductuluicu ascarizi, infectii cu virusul varicelo-zosterian.

Diagnosticul de pancreatita acuta este suspectat clinic atunci cand opersoana in plina stare de sanatate sau prezentand factori de risc


137/344

persoana, in plina stare de sanatate sau prezentand factori de riscimportanti (alcoolism cronic, litiaza biliara in antecedente) dezvolta o

simptomatologie violenta ce este sugestiva pentru aceasta boaladurere abdominala in bara, ce nu se amelioreaza la analgezice, staregenerala alterata.

5entru confirmarea diagnosticului, medicul va realiza o serie deinvestigatii de specialitate, printre care' #emograma, cu determinarea #ematocritului, #emoglobinei' teste pentru functia renala, #epatica' calcemia' determinarea gazelor sangvine' determinarea nivelului amilazemiei si lipazei serice.

Acestea din urma, amilaza si lipaza serica, sunt investigatii specifice

pentru diagnosticarea pancreatitei acute (ele sunt de obicei crescute) - amilaza serica creste in 212 ore de la declansarea simptomatologiei

si revine la normal in ma4im D2 de ore - lipaza serica incepe sa creasca la ore de la debut si se normalizeaza

in D-1 zile.

9otusi, in 1


138/344

mentine crescuta in cazurile de pancreatita acuta,

pancreatita cronica si #ipertrigliceridemiei. 0aportulamilaza= lipaza este un indicator al etiologiei dacalipaza este de 2-3 ori mai mare decat amilaza,pancreatita are drept cauza ingestia acuta de alcool.

Alte investigatii includ' radiografie abdominala - pentru a e4clude o perforatiein cazul pancreatitei acute la radiografie abdominalaapare un aspect tipic numit ansa santinela, sau se potobserva calculi biliari radioopaci la 1


139/344

&iagnosticul de certitudine al pancreatitei cronice include' determinarile lipazelor si amilazelor serice nu sunt crescute in

pancreatita cronica avansata dar pot fi marFeri utili pentruobiectivarea unei inflamatii pancreatice

' determinarea nivelului trigliceridelor. Investigatii imagistice includ ecografie abdominala,

radiografie, imagistica nucleara, computer tomografie. $tandardul de aur in ceea ce priveste diagnosticul pancreatitei

cronice este E0:5 (colangiopancreatografie endoscopicaretrograda). Aceasta se practica si in cazul pancreatiei acute,dar doar la 8-D2 de ore de la debut.

5entru diagnosticul pancreatitei acute ecografia este metodade electie, fiind neinvaziva si oferind date comple4e cu privirela lic#idul liber din abdomen, aspectul pancreasului sitesutului peripancreatic si prezenta calculilor in vezica biliara.

Tratamentul pancreatitei acute


140/344

asurile terapeutice luate in cazul pacientilor cu pancreatita acuta sunt

suportive, medicale si tratament c#irurgical de specialitate. In cadrul masurilor suportive se practica suprimarea alimentarii siadministrarii analgeticelor. "u se recomanda administrarea morfinei sauderivatilor ei deoarece determina spasm pe sfincterul Bddi si nu face decatsa agraveze durerea. $e mai administreaza antispastice si o4igen pe masca.5acientul va fi imobilizat in pozitie culcata si transportat de urgenta la

spital. In acest timp pacientul va primi fluide intravenos pentru a prevenides#idratarea. Apro4imativ 2

7/17/2019 Gas

Gastroenterologie.pptx

Documents

Transcript of Gastroenterologie.pptx