GASTRITAEtimologic, semnifica o inflamatie a mucoasei gastrice pe care doar la examenul direct endoscopic o putem remarca - inrosirea mucoasei, aparitia de hemoragii subepiteliale sau de mici eroziuni. Gastrita consta in afectiunea mucoasei gastrice reprezentata de procese inflamatorii, degenerative, metaplazice, alergice. Aceste leziuni pot avea o evolutie autolimitanta ducand la cicatrizare sau dimpotriva pot duce la complicatii grave reprezentate in special de hemoragii sau perforatii. In functie de aspectul mucoasei, gastrita poate fi impartita in: -gastrita eroziva si hemoragica; -gastrita noneroziva nespecifica -gastrite specifice, caracterizate prin caractere histologice si endoscopice distinctive, specifice unei anumite afectiuni. Gastrita consumatorilor de aspirina Sigur ca nu doar aspirina este incriminata, ci orice alt medicament antiinflamator nesteroidian: diclofenacul, indometacinul, piroxicamul, fenilbutazona (este cea mai agresiva!), dar si paracetamolul sau ibuprofenul. Mai putin agresive sunt antiinflamatoarele de generatie mai noua de tipul nimesulidului, desi o persoana deja sensibilizata, cu o gastrita mai veche, va avea dureri chiar si la folosirea acestuia. Solutia este administrarea tabletelor dupa mancare, in doze minime, eficiente, folosirea concomitenta a unor protectori ai mucoasei gastrice: sucralfat, blocanti de pompa protonica (omeprazol) sau blocanti de receptori H2 (ranitidina). Daca simptomele persista, poate fi necesara intreruperea tratamentului. Gastrita eroziva hemoragica Este intalnita frecvent la consumatorii cronici de alcool, la cei care folosesc ca tratament tablete antiinflamatorii nesteroidiene (cele amintite mai sus), precum si la pacientii aflati in stare critica posttraumatica, dupa operatii, arsuri, cu infectii severe sau aflati pe respiratie artificiala. Cauzele aparte ale gastritei erozive sunt reprezentate de hipertensiunea portala, cel mai frecvent intalnita la bolnavii cu ciroza hepatica. Gastritele sunt clasificate, din punct de vedere al evolutiei, in acute si cronice. Din punct de vedere clinic ele pot fi asimptomatice sau insotite de anumite simptome clinice. Acestea uneori pot fi nespecifice, diagnosticul fiind dificil de stabilit, in aceste cazuri impunindu-se investigatii paraclinice precum: endoscopia, examenul histopatologic si investigarea bacteriologica a mucoasei gastrice. Gastrita acuta, este cauzata frecvent de ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii gastrita postconsum de AINS), de abuzul de bauturi alcoolice gastrita etanolica, meselor copioase, condimentelor sau alimentelor dificil de digerat. In unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric, clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice gastrita acuta postingestionala. In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special dupa anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios. Gastritele acute pot fi clasificate in: gastrita acuta simpla, coroziva si alergica. Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute poate duce la cronicizare sau complicatii severe. Gastritele cronice se caracterizeaza prin prezenta unor simptome dispeptice de lunga durata resimtite de bolnav la nivelul abdomenului superior si sensibilitate dureroasa epigastrica moderata.

Gastrita cronica are o evolutie indelungata de obicei progresiva si poate duce in timp la atrofia mucoasei gastrice. O complicatie severa a oricarei forme de gastrita este reprezentata de hemoragia de la nivelul mucoasei gastrice, manifestarile clinice fiind diferite in functie de cantitatea sangelui piedut de la usoara anemie, la scaune melenice si soc hemoragic. Semnele clinice ale gastritei cronice sunt caracterizate prin senzatii de presiune si arsura in epigastru, dureri surde permanente, uneori cu iradieri dorsale ce pot fi influentate mai ales de schimbarea de pozitie sau de miscari. Gastrita cronica de multe ori, nu are simptome si se descopera intamplator. Unele cercetari medicale au aratat ca numai o treime din adulti au o mucoasa gastrica absolut normala, restul de doua treimi prezentand semne de gastrita. Atunci cand exista simptome acestea sunt: la debut, dureri epigastrice de intensitate variabila si initial fara ritmicitate, care apar de obicei dupa mese mai condimentate, dupa consumul alimentelor mai acide sau mai greu digerabile, alcool, etc. Durerile sunt insotite de senzatie de balonare, satietate, mai rar apar chiar varsaturi postprandiale. Unii autori sustin ca o gastrita cronica neglijata poate fi urmata de displazie epiteliala cu dezvoltarea ulterioara unui adenocarcinom(bulb tumoral). De aceea se recomanda o abordare serioasa afectiunii si efectuarea in scopul diagnosticarii precoce a unor endoscopii si examinari histologice seriate. Printre cauzele gastritei cronice se mai numara infectia cu Helicobacter Pylori, refluxul biliar, utilizarea pe termen lung a medicamentelor de tip aspirina si auto-imunitatea (boala Biermer). Examenul radiologic poate releva pliuri de mucoasa ingrosata, aceasta coroborata cu investigatia gastroscopica cu biopsie vor stabili diagnosticul de certitudine. Diagnosticul diferential se va face cu alte afectiuni cronice ale abdomenului superior precum ulcerul peptic, hernia diafragmica, esofagita si pancreatita cronica. Simptome si manifestari Gastrita eroziva poate fi si asimptomatica. Daca apar simptome, acestea se manifesta frecvent printr-o senzatie de arsura in partea superioara a abdomenului numita pirozis(dureri in capul pieptului), pierderea apetitului, greata si varsaturi. In plus, nu exista o legatura intre severitatea simptomelor si gravitatea leziunilor. Cea mai frecventa manifestare clinica a gastritei erozive este hemoragia digestiva superioara, redusa cantitativ, insa, manifestata prin varsatura "in zat de cafea" sau scaun negru ca pacura. Exista numeroase cauze, cele mai frecvente fiind reprezentate de consumul de alcool, anumite medicamente (spre exemplu aspirina, analgeticele, AINS antiinflamatoarele nesteroidiene, dar si cele steroidiene, pot genera iritatii ale mucoasei gastrice pana la gastrita si chiar complicatii ale acesteia chiar administrate in doze uzuale la cei sensibili), abuzul de cafea, consumul alimentelor prea reci sau prea fierbinti, infectia cu Helicobacter Pylori, ingurgitarea unor substante caustice, anumite boli infectioase, stresul, etc. La pacientii cu aceasta afectiune se pot constata prin mijloace specifice de investigatie (radiologie si endoscopie), anumite semne de alterare a mucoasei gastrice, precum si semne functionale legate de secretia de acid clorhidric. Toxiinfectie alimentara, sindrom dispeptic functional, gastrita, ulcer peptic, reflux gastroesofagian, afectiuni ale tractului biliar, cancer gastric- toate pot avea ca simptom o durere epigastrica. Clinic, este aproape imposibil de diferentiat daca este vorba de o durere datorata unui ulcer necomplicat sau unei gastrite. Diagnosticul poate fi pus numai cu ajutorul endoscopiei digestive superioare. Daca este difuza, cu mici eroziuni si sangerari, este probabil o gastrita ,daca leziunea este bine localizata, cu

pierdere de substanta, sangeranda, ea este cel mai probabil un ulcer. Lipsa modificarilor la examenul endoscopic orienteaza catre un sindrom dispeptic functional. Legate de bolile grave digestive care mimeaza gastrita apar semnale de alarma cum ar fi pierderea poftei de mancare si scaderea in greutate. Gastrita usoara, cea superficiala, afecteaza doar prima parte a mucoasei si de gastrita usoara sufera 80%-90% din populatie. Dar gastrita poate avansa in straturile mai adanci, atunci ea devine gastrita atrofica, mucoasa nu se mai reface si sunt afectate glandele ce produc acid clorhidric si secretii pentru digestie. La trei zile dupa ce au murit celule din mucoase, straturile de mucoasa ar trebui sa se reinnoiasca cu celule noi pentru a crea protectia in procesul de digestie. Mucoasa are in continut dicarbonat pentru a tampona acidul clorhidric prezent in stomac. Mucoasa prezinta si o vascularizatie mare avand posibilitatea de hranire suficienta. Cu acesti factori se apara mucoasa gastrica. Tratament si prognostic Astazi, prin intermediul endoscopiei, nu numai ca este vizualizat tubul digestiv superior, dar se pot preleva probe din mucoasa gastrica, reusindu-se ca prin biopsie sa se stabileasca diagnosticul de gastrita. Diagnosticul de gastrita nu este insa o treaba usoara, deoarece sub masca unor simptome de gastrita se pot ascunde boli digestive grave. Multi sunt tentati sa atribuie gastritei unele simptome. Schimbarile de ritm ale alimentatiei, balonarile, jena in burta, senzatia de greutate in abdomen, durerile, disconfortul dupa masa pot constitui debutul unui ulcer, chiar al unui cancer gastric, gastrita fiind paravanul. Cand simptomele nu cedeaza la o medicatie simpla si ele se prelungesc in timp, gastroenterologul trebuie sa stabileasca diagnosticul facand diferenta intre bolile grave si o eventuala gastrita. Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din clasele: - antiacide (amenstecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide) - antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra unor receptori histaminici ranitidina, famotidina, etc, si asupra unor pompe de protoni omeprazolul) - pansamente gastrice (medicamnete ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un film protector ce va ajuta la refacerea acesteia). Cand se va evidentia existenta germenului numit Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociat cu metronidazol. Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de eliminarea factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, condimentele, etc.). Boala Biermer Este intalnita mai frecvent la femei decit la barbati si mai ales intre 40 si 55 de ani. Se manifesta ca o anemie severa, macrocitara, neregenerativa. Se poate manifesta de asemenea printr-o macrocitoza izolata. Aceasta afectiune se datoreaza unei atrofii a mucoasei gastrice fundice evidentiata de endoscopie cu biopsii. Atrofia glandelor fundice priveaza organismul de secretia normala a celulelor parietale ducand la lipsa de absorbtie a vitaminei B12 acest lucru putand fi confirmat de testul Schilling. Lipsa vitaminei B12 ca factor antianemic, va genera tulburari grave la nivelul tuturor tesuturile organismului. Boala debuteaza cu tulburari digestive, care pot preceda cu ani de zile anemia. In timpul anemiei apar trei grupe de simptome: anemice, digestive si neurologice. Sindromul anemic se caracterizeaza prin paloare asociata cu icter de aspect galbui, dispnee, palpitatii, astenie. La nivelul membrelor inferioare apar edeme, unghiile fiind

adesea sfaramicioase si parul uscat. Subfebrilitatea prezentata de unii bolnavi este de origine metabolica si dispare la cateva zile dupa administrarea vitaminei B12. Alte manifestari pot fi varsaturile, diareea si anorexia. Masuri de prevenire Pentru prevenirea gastritei, exista cateva principii de alimentatie ce pot fi aplicate si adaptate necesitatilor fiecaruia. Este utila eliminarea zaharul si alimentelor cu aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este cauzata in buna masura si de alimentele imbogatite cu E-uri, intrucat ele pot afecta digestia, favorizeaza (in special zaharul) dezvoltarea bacteriei Helicobacter Pylori in stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si produc perturbari digestive in lant. Mai ales cei care au predispozitie sau sufera deja de gastrita trebuie sa evite strict zaharul si alimentele cu aditivi sintetici (in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii). Se recomanda renuntarea la consumul de alcool indiferent de provenienta sau de tarie acesta alaturi de tutun este marele inamic al stomacului. Gustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate sa declanseze pusee de gastrita printr-un mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat. Fumatul joaca un rol extrem de important in etiologia gastritei si ulcerului se recomanda renuntarea cit mai rapida la fumat in cazul suferintei gastrice